| WLLIOTECA | MAWASTIRN PUTN 4 & Sfantul 8473 ISAAC SIRUL Cuvinte catre singuratici despre viata duhului, taine dumnezeiesti, pronie si judecata Partea a II-a recent descoperita Studiu introduciv gi traducere diac, Hoan 1. 1e8 jr DEIsIS sibiv 2003‘Sein Filocatica— Lector $i viziune graies: Maria-Cormeia je Tennoredacto’ scorer: Pal si Violeta Morar Imagine: Sina fsae Sir rard de Fotos Kong 1944 © pEtsis ISBN yrs93ee85.2 Sfantul Isaac Sirul necunoscutul — opera, profil istoric si gandire spiritual pe fundalul traditiei siro-orientale Profesorului Sebastian Brock, Parintelui André Louf imense lor singe $i generoziayt ‘ce Suertpa éx tv byerépay Opera Sfantului Isaac: destin i receptare ‘Sfincl Isaac Sirul este unul din cei mai iubitt si freeventati autori duhovnicesti din toate timpurile. Faptul ¢ demonstrat de imensa circulatie manuscrisi a ,cuvintelor” sale ,ascetice” {in Rasiritul $i Occidentul crestin, de iradierea ,ecumenica”, transconiesionala, singulard a acestor scrieti unice, traduse tn toate limbile de circulate ale crestindti (greacd, araba, geor- giand, etiopiand, slavond, latin, italian’, portughezA, castlia- 1, romind, rus, englezd, francezA si chiar japonezA). Extrem de populare in mediile monahale de orientare contemplativa, scrierile duhovnicesti ale Sfantului Isaac isi datoreaza pune- rea in circulate gi larga difuziune manuscris& in spatiul orto- ddox mai cu seam revirimentelor spirituale inregistrate aici ‘mai multe rdnduri. Mai inti in secolul XI prin Stantul Simeon Noul Teolog (+ 1022) si Pavel Evergetinos (secolul XI) si in secolele XIIL-XY prin promotoriiisihasmului bizantin si rus, STingit Grigorie Sinaitul (+ 1346) si Nil Sorski (7 1515), ambit ‘mari admiratori ai scrierilor Sfantului Isaac spre a cdrorcitire asidud fi Indemnau pe monahii aflati in cdutarea linistri Ulterior, in timpul migeariifilocalice din secolele XVII-XIX, ccind apar gi primele editi: vechea traducere greaca e editatd de ieromonahul Nichifor Theotokis la Leipzig in 1770, ve- cchea traducere slavona, revizuité in. 1786-1787 de starepul Paisie Velicikovski (+ 1792), ¢ publicatl la Neamt tn 1812, 5iar waducerca omsineascapasienilorromini Macatee $i lost pa vot ate in 1819. Versineaslavond pasiand retiprith la Moscova in 1854 (Slow podvnceste sb ngrieafuimoasel shar Opina ‘a avea oiadiere mi doar medile monahale, ein cereu- file intelectual slavofle,precum si, mai als, asupraroman- cieraluiF. M. Dostoievski (1821-1882) Acesta din urma a fostun siduciitor al Cuvintelorascetice” ale Stantlu Isaac', cum atest exemplarul editiei din 1854 cu insemniirile marginale din biblioteca sa si indeosehi,nvatrile tare tulut Zosma din cate VI Calughrl rus” a celebrlui sta tim roman Frat Karamazov (1879-1880), ,Cugettie d- hovnicest" despre rogicune, dragost, judecata semenion iad si gheend aibuite i Zosima sunt clarinpiate din pas nile asceului sian, a ciruicarte e menfionaa explicit fa roman i ale dou rindui,Cuo sar inainte de procesul pre ‘umivuli pavicid Dm Karamazov, ratte acest, mili tollvan Karamazov, are ota tina intevedee cu fra tele lor vives Smerdeakow cre era bona (cata X, ap. VI, Inénd in camera aestia van observ cl spe mast se afla o cate groast cu scoae glbens” in discuta dramatic din te cei doi, Smerdeakov fi mauris ch eh, supa”, a fost autorl omoruui tatu lor Feodor Karamazov, dar c& auto- ‘ul ei moral ede fapt Ivan (cu teria lui ed acd exist Dumnezeu,totule permis") Dreptdovada i arta bani di plu de la Feodor Karamazov. Chemind servitoaea se aducd o imonad8, Smerdeakov ascundeteancul de bani pu. rind peste el singurlobiet de pe masa — carta cu soare salbene pe care o remarcase Ivan Feodorovci in moment ind inrase pe us. an cit mina ils varie Sf tului Paine Tsaae Sra. Carta sparinuse Ii Grigor higa Karamazovilor, care eescuse a pe propria su fi pe Ser deakoy, 5 cae ,incepuse sk se interesere de cele sinter citea si ecitea mereu Mina.) fi pliceacartea lui lov 3 "Cr. Smrowerr4 SaLvESTRON! Jasco i Sito € Fopera di Dosey ‘i, comunicare ined, perry acre text Hi multrese pe aceasta ele Slave tan 6 facuse cine stie de unde rost de o culegere de zicale $i eazanit fale scuviosului nosteu parinte Sirianul, cel blagoslovit de ‘Dumnezeu», pe care se Indiritnici s& le buchiseasca ani yi ani de zie, aproape Fara 8 priceapa o jot, sau poate tocmai de facea Ti si era atit de dragd gi punea atdta pret pe cartea aceea” (artea Ill, cap. 1). Cartea groasi si cu anevoie de inteles a caviosului Isaac Sirul in traducerea staretului Paisie de la ‘Neamt pus peste banii crimei era pentru Dostoievski mérturia iubirii lui Dumnezeu de neinvins de nici un pacat omenesc. Cu cfteva deceni inainte, in Raspunsul siu din 1838 lui ‘Aleksei Homiakov intitulat ,Doui cdi ale culturi” gi devenit ‘manifestal slavofilismutui, génditorul religios rus Ivan Kireiev= ski (1806-1856) exalta fn Isaac Sirul pe filozoful prin exce- lenta al Rusici pravoslavnice traditionale exaltate, opunsindu- rmoderititii occidentale ,decadente”: Rusia na stralucit nici prin ate, ni prin inven sa- “ante, neavand timpal de ase dezvolta in aceasta prvinl jn mad independent si neprimind o cultura srina inte inet pe o viziune mineinoasd i, prin urmar, strina de spiritl su cretin, fn schimb in ea sa psa starea inal unei clfuri autentie care are nevoic doar de timp gi de imprejurdr favorabil; fn ea s-a concentrt gi tet principio organie al eunoasteii, flozofia crest nisl care singurh poate oferio baz just sinelor oti Sings Prin grec, chiar si cei mai profunzi, au fost tradi citi, copii si nv inistea mandsti- rilor noaste,acestesfnte embrioane de niversitti care na ajens la eaptel lor. fsa Sia, mai profnd dintre toate scieilefilorofice, se ma g88e3 In no serise din secolele XI jt XI. $i aceste manasti a fost fn contact vin si neintrerupt ct poporl. La ee fuminare 4 poporului nostra de jos mu suntem indreptaii s& con- cluzionim plecind de ls acest simpli fap!” Comentind critic aceste afirmatii gi alte .cascade de superla- tive elogioase” la adresa Sfantului Isane Sir, eruditul iezuit Irénée Hausherr observa inte-un studiu din 1947 c& ,faptul ccel mai notabil e mai putin enormitatea elogiului acordat lui 7