aU ONIA WN LU! Clit reles revaxutaCap. 5. PIATA TURISTICA Dinamica economico-socialé antreneazi schimbari fundamentale si in conditiile de desfasurare a diferitelor activitati si procese; intre acestea, piata — in calitate de componenta esentiala a macromediului — capata un rol tot mai important in reglarea raporturilor din economie, in realizarea echilibrului acesteia; practic, piata verificd masura in care diversele activitati sunt in concordanta cu nevoile reale ale societatii. Totodata, piata este conectati la toate celelalte componente ale macromediului, reflectand transformarile din sanul acestora, ea devine astfel principalul element de referinta al intregii activitati si capata virtutile unui adevarat barometru” al realizarilor efective si sanselor viitoare ale unei_activitati’. In aceste conditii, manifesta interes deosebit, pentru evaluarea coordonatelor evolutiei oricdrei activitati, cunoasterea caracteristicilor si intelegerea mecanismelor de functionare ale pietei. Privita la scara globala, piata se prezinta intr-o structuri extrem de complexa, fiind alc&tuita dintr-o gama larga de componente, segmentate dupa o diversitate de criterii. Din acest ansamblu face parte si piata turistica, formata in timp, ca rezultat al amplificarii calatoriilor, al cristalizarii produsului turistic, al definirii determinantilor si mecanismelor specifice. 5.1. Continutul si caracteristicile pietei turistice Piata turistica este parte integranta a pietei, in general, si a pietei serviciilor, in particular. Ca urmare, ea are o serie de trasaturi comune cu ale acestora, dar si o suma de caracteristici proprii, dependente de specificul activitatii in acest domeniu. Astfel, in concordanta cu acceptiunea generala, piata turistica este reprezentata de totalitatea tranzactiilor (actelor de vénzare-cumparare) al cdror obiect il constituie produsele turistice, privita in conexiune cu relatiile pe care le genereaza $i spatiul geografic si chiar timpul in care se desfésoara.’ Piata trebuie inteleasa, asadar, in complexitatea sa, circulatia marfurilor (tranzactiile propriu-zise) neputand fi separata de celelalte relatii exprimate de circulatia informatiilor si a banilor, de raporturile ce iau nastere intre furnizori si clienti, intre acestia si organismele publice sau fat de concurenta etc., precum si de impactul acestora, De asemenea, spatiul in care sunt localizate actele de vanzare-cumparare imprima piefei anumite dimensiuni si caracteristici. Piata turistica poate fi definita, totodata, si ca sfera de confruntare dintre oferta turistica, materializata in productia specifica, si cererea turisticd ~ expresie a nevoilor, 'C, Florescu, Marketing, Editura Independenta Economica, Braila, 1997, p. 46. ? Rodica Minciu, Rodica Zadig, op. cit., p. 193 133Rodica Minciu — Economia turismului dorintelor si aspiratiilor clientilor. O astfel de abordare evidentiazA cA laturile corelative ale pietei — oferta si cererea —, prin caracteristicile lor si prin modalitatile concrete de echilibrare, definesc specificul pietei turistice, particularitatile sale in raport cu alte segmente. in acest context, piata turistic’ se caracterizeazi, in primul rand, prin complexitate, rezultat al faptului ca produsul turistic (oferta) are un continut aparte, find alcatuit din bunuri si servicii, din elemente tangibile si intangibile (vezi fig. 5.1.). ’ | Atmosfera, ' : \ ambianti \ 1 1 1 1 | Agrement, \ H distractie —! Hotel, restaurant, mijloc de PRODUS Parti, i{ TURISTIC transport ambarcatiuni, i (VACANTA) sili de jocuri ete, Servicii de — rezervare (locuri, ‘vacante) Mancare si bauturad F Xv ae i Metodede telefon, i servire ! fax, SCR S v Fig. 5.1. Modelul molecular complex al structurii produsului turistic (— elemente tangibile; - - - elemente intangibile) 134