Pantec a H-a Rolul factorilor functionali in dezvoltarea aparatului dentomaxilar Dupai cum s-a putas desprinde din cele precentate prima parte a lucrari,fenomenologia formant, cresterisi desvoltarit aparatulii dentomaxilar este deosebi de complexd si supusi permanent interactumit unor factor solip coe es ep eafrcoenya mare es ares Dacinse perturbari ale acestei fenomenologit. concretizate in sanomalille dentomasilae ‘Acest aparat confine, in aldtuirea a, structuriciferite ca origine, reactivilate $1 termene de atingere a smaturizrii" structurale $i funcjomate 1a patrimoniul forjelor si tendinfelor ereditare ale dezvoltar, se grefeazd actiunea nor forte multiple, ce fin tele de faciort ai mediului intern (neuroendocrini, dismetabolici),altele deriva din facioré ai mediului extern (ata este 0 parte a compului neprotejati artificial). Un grup Important de forte tau nagtere din parteiparea sa, itr ‘masurd variabila, la desfagurarea multor func, folosind ‘aceleas siructuri Forfele. de care seinsojestedesfasurarea ‘acesior functi, sunt numeroase i diferite In ceea ce priveste ‘cine oe beatin re rest met nad 4 locul de acjune. Cunoasterea lor~prin prisma fenome- nologiei dezvoltarit aparatului dentomaxilar ~ oferé premise pentru acfiuni bazate, in principal, pe exercifi si ‘aparate ortodontice, in vederea prevenirit si corectaris ‘anomalilor dentomaxilare. Ele sunt expuse tn continuare. Subliniem necesitatea utilizar acestor nofiuni in contextul celor privitoare la intreaga constelatie de influenfe la care este supusi dezvoltarea Ap. D.M. si al complexitai etiopatogeniel anomalitlor dentomaxilare. 316[2 CORELATIILE DINTRE RESPIRATIE $!DEZVOLTAREA ‘APARATULUI DENTOMAXILAR Sumar TILL IMPORTANTA PASAJULULAE- _APARITA ANOMALILOR DENTO- RIAN NAZAL PENTRU RESPI- MAXILARE 322 z na A NPLDDITA NOR he DM m2 x PRA RESPIRATI 3 112 POSTBIATATILE DE SUPLEE: a REorAIA OUALA A.D LX A UNEL ‘CAMANIFESTARU ASOCTATE ALE NAZALEOREUNATES caouneresri US NGLUENTA RESPIATETORA- yA PORTSTATEAIMUNATATR LEASUPNa DEZvOUTARIT ap.” ConDETIT oe RESP At DM MECANISMELE PRIN CARE TRATAREA SICORECTARES hn RESPMATINORALADETERNINA Bae an soviere a wclas pacen a unr tuburtri ale respira nazale ga unor As api pace respira tulburén ale conformatis aparaulv:dentomanilara fst observats petra prima data de eitre Robert (843) De atunc), sau efectoat nenumarate ceeetit aperimenfale observa clinice Au foo ormlate opi vata, tn lle privinfe contractor. De problema corelailor dite reopiafic xl dezvoltarea Sra deta eg ate deo desea inpnan ede @ pent ed ele cats elucidezerporurle Ap. DM. si eoonomia general anism earn finde ie foci de bad, tar pe dea pars, penta ein fanfic de raspunsurie pe cae le primese acest ineba, depind $laprcierea metodclor alee penu trap anoualilor dentomatslare, valoarea ‘i ulitateaacestor metode Intrebarile puse de corelafile dintre Problema tipurile de resprafe (oral, mixti saunazals) corelatieh sidezvoltarea Ap. DM. se refer la: = importanfa trecerii curentului de aer Fespiratic yy) prin nas, fo timpul respiratiei, asupra 91 An. O.M. a sini de sndtate gia dezvoliicopiulut (ig. 249); re ~ posibiltjile de supleer ora a unei respiralii nazale ingreunate (obstruc- fionate); ~ influenta respiratiei orale (R.O.) supra dezvoltai aparatului dentomaxiar; Fig 249 Pasyjl sein nazofaigian, mecanismeleprineare R.O, poate determina uph Wms (lu dupa Sao). aparija An. DM; ‘21comen infirm. corel — influenta negativl a unor anomali ili; 5. emer spear. denfomaxilareasupra respira, 317 = dact R.O. si An. DIM. sunt legate eauzal sau este vorba numsi de © asocete accidentals; dda existd posblitata ca prin tatarea si corectarea unor An. DM prin metodele ortopedit facial, 8 se imbundeasca condifile respratoi, in cele ce urmeaza s¢ va face ~ pe sourt 0 sistemaizare a celor mai importante dae ViIt. IMPORTANTA PASAJULU! AERIAN NAZAL PENTRU RESPIRATIE Jinmod normal fn timpulrespiratici, coloana de sor sib evita aca faringce,lringele, taheea, bronhiile si ramifcaileacestora pentru ajunge Ia nivelul aiveolelor pulmonate, Paruadevea acrului se face prin vestibull nazal, cate are ostructur ibrocarilaginoas®,cu rol activ i relarea reflex a faxulu ‘erin, Vestibull ete considerat cao Veriabila valva de admisie cu og at mai (J. Chassignol). Pareurgind cavitjile nazale si faringele, aerul inspirat Sule transformant cantitative y caltative, care-l prepar, i adaptesza la can- diile corute de respirajia pulmonara. Au'loe modifica instantanee ale con- ‘dLsulu respirator i eapor! cu elementele ce [in Ue starea individu tae de repaus sau de efor, fonagi, deglutie, micos vic) side vantit ale media cconjordtor (temperatur, wmiditate, altitudine ete). Pasajul eerian nazo- fringlan poate reali aceastadaptarea curentulul de aer dato “arhitecionei speciale, Functor specifice ale epitelilui = fanefiilorglandulare; = jesutulus venos ereetil (radiator nszal) = Inervatici. a) Reglarea canttafit si schimbarilor de direcjte ale fluxului aerian Pasajulacrian nu se prezinii ca o nic dicapta, cl, componeitle sale au axe dlifente, care produc Schimbari de directc ale oxsfuiaerian. In plu, daria Sinuoziatilor pe care le prezints fosele nazale se crecaza curente gi varejurt Roglarea secundare si se micgoreaza viteza de wanzit. In reglarea cantiagi de aet st vitezel modificarca vitezci, mai intervin gi alte elemente cu n ar fi modificrile de cali si bru ale sistemului cavemos, ce pot duce la blocarca completa a tranzitut direct! Dec juteala si direcfia aerahii inspirat sunt determinate nu numai de aspiatia ‘aerului intiatoracie’, ci gi de posibilitatile de calibrare ale pasajului nazal care reagioneara in mod ree. i ‘In ultima vreme, cerectinle teleradiografice au aritat c& si hipofaringele are posibilitti de modificare a calibrului tn diferite momente respirator. Aceste ‘modificdri sunt mai nete in sitwaile tn care pasajul nazal este deficitar (rol de Supleere?). Se pare ef modificdrile faringiene fae parte dintr-un Intreg complex postural, care inteeseazA gi mandibula, sistemul hiidian (os, muschi i ligamente ‘Conexe) si limba, complex dotat cu posibilityi motorii att in blos, ct g izolat (Gudin, Maccary, Hoffer) b) | Purificarea aerutui, oprirea impuritajtor. Particulele mati sunt oprite chiar de la nivelul vestibulului de etre firele de par. Mucoasa pituitara este Puricarea alcituiti din celulecilindrice eu eili orienta dinainte-inapoi. In stratul epitelial ‘aerului Superficial se gisese glande caliciforme ce secreti mucus, iar in corion glande sefo-mucoase in aglomeraii sub formd de strugure. Fiecare cil este acoperitcu 0 318pelicula find de mucus, de care adera impurittile din er. Seerefia glandelor din ‘mucoasa nazalé este foarte bogath in lizozim, al c&rui rol bacteriostatic este binccunoseut. Trecerea curentului de act prin fasele nazale antreneaza si acrul €) Umeciarea aerulu. La nivelul mucoasei nazale, secretia in 24 de ore este in medie de 500 en? cu variaji mari in fanctie de cond Side temperatura ale mediulu inconjurdtor. Devine pasbil astfel ca totdeauna ‘eral si poaldavea o stare de umiditate optim. ) Inedlirea aerulut In cavitiile nazale exist un sistem venos profind al mucoase care este foarte bogat reprezenat, aleBtuind un veritabil radiator (camerele de cald Worms). ‘Dup Madura el este inconjurat deo rejca musculard dens’ avand functile cearactetstce de esu erect. Prin modificnle acest esut ca gi prin modiicarea ‘constant aiufeli de ctculati,acnl este ined, astfel net la mivelul coanclor prezinti 0 temperaturh constant de 36°, astfel c& prin temperatura sa, nu mai {este nociv pentma eal respirator subiacente si pentru plaid ¢) Aetiitaiea reflea $1 sencoriald. Caile respiratort sunt aledtuite pe prineipil uniijilor uncyionate. Unitatea este tneqinuts pein inter ‘mulilor declansati de contactul voluane de wer cu naucuass pituitars (Kuslsk, Heskia, Chassignol, Chatcau ete). Prin reflexe este realats acivtatea arpilot rasuli caltrulfoselornazale. Se acioneazs asupa rabee, bronhillor, muschilor toracici, Mucoasa nazalf este foarte bogat in terminajii nervous. Cale fereote sunt cele ale nervulu olfactiv Sinervulutelgemen (ramul oftalmic $mauilar). Terminate trigeminale Euleg stimulit termici, mecanict, lj. Terminafilesstemulu nervos ‘vegetatv apar la mucoass fie de-a Iungularteroletor, fie incluse in fs- ciculele geminal. Parasimpaticul esto stimulator al sereplor st vaso dilatatoe ortosimpatcul est inhibi- ton gt vasoeonstctor, Mucoasa nazalécontttue punctul de plecare pentru mumeroase reflese: TMeXe hazoglotice, nazolaringiene, nazo- bronhiale, eflexul nazal de stu, reflexe nazocardiace, nazovasculare, nazolacrimale, nazodentare, nazo- salivare,olfactogustative, olfacto= gastrice, olfactoenterice. Unele ‘ig 250 Dingramn principle conesani tefl tree prin cenit respirator rervose, care agus consol smu resp-_din bulb, eare sunt gi foarte sensbil ‘sorGetis pu modifeadeDewtyiTapor la variate privind concentra dpa its), CO, $1 O, din singe (fig. 250,251). 319 Inedltzirea aerului Unitatea funetionalé acailor respiratorit Activitates reflexogen’ af Hs uP LANG phan MT 1 -contame Reflexe nocive, apdrute prin excitarea anormali a cdilor acriene superioare antreneazi condi espiratoni mediocre, favorizand staza pulmonar’ secundar’, Aaccelerajia candiacd (Heskia). Maccary pus in evidenfi semne ale unu travaliu ‘cardiac crescut a copii cu espiraie nazaldingreunati. Kurlski a descr ulbursi ‘morfologice locale si staurale, ce decurg dintr-o respiratie nazala insuficienti ‘Tulburirile respirafiei nazale, legate de arhitectura deficitard a foselor nazale, antrenea7& dificultlti de dena) si stagnari locale, ce se pot propaga la ringhof (reat dupa. Husoe Legenda: cere central exp rr eruch~ cent isp. 320