SERIA 11.ANUL II, No. 213. Fdi>ia a treia VINERÏ, 2E3 TULLE 1896.

NUMARUL 10 BANI NUMARUL 10 BANI

EPO
ABONAMENT1te.LE
lneep la 1 15 ale fle -cáreI luna Qi se plAtese ANIINCIlUBILE
tot -d'a -una mainte In Bucure$ti si judete se primesc numai la
In Bucurefti la Casa Administratiel Administratie
In fudele si streinätate prin mandate postale In streinatate, direct la administraiie $i la
Un an In tarit 30 IeI ; In streinAtate 50 lei toate oßciile de publicitate
Sase lune ... 15 s s ' t5 Anunciurl la pag. IV 0.30 b. linia
2. lei s
'Frei lupi . 8» '
Un numar In streinatate 30 barn
13 s
s
>
s s III
. s II . 3. s s
Insertiile si reclamele 8 lei rindull
MANUSCRISELE NU SE INAPOIAZA
Un nnmñr eehiñ 80 bail
BEDACTIA
No. 3 STRADA CLEMENTEt No. 8 ADMINISTBATIA
No. 8 STRADA CLEMENTEI N . 3

DESCOPE RI REA AUTORULVI FURTULVI DE LA FINANCE

Scandaloasa afacere Ma- ORIGINA va onorabile exceptiuni, era format urä nemärginitä in contra d -lui Sturdza,
laxa a fost trantatä. de mult timp manifesta veleitati la sefia
dintr'o adunatura de declasati, de partidulul fila succesiunea actualului prior NUVEL A
Neruqinatul hot va scäpa PARTIDULUi LIBERAL ambitiose inculte, sau de instrumente ministru. Dar, contrar neastîmpäraailor sui
de pulcärie, potrivit tradii docile. amici, d -nia Lascar, Porumbaru, Djuvara,
tiilor colectivitatii. Cind ni sa spune ca liberalil In acest timp, adevarata demo- de Costinescu, etc., el a stiut sa la o masca
om indiferent si plictisit. In realitate DIN LAC IN PUT
In ce chip? reprezinta democratia, ne vine sa cratie, adica taranil si paturile seri- ênsd, a socotit ca in cursul vacantelor par-
Intr'un chip mai scanda- ridem cu mila. Democratia libera- oase orasenesti, Bedeau de- oparte, lamentare, va izbuti sit 'sr injghebeze un Frumoasa Aglae IY daduse o ïntilnire,
los de cit chiar hoplite lui. lit ? Dar de ce ? Si cum ? Iata ce privind eu curiositate si temere ex- grup relativ mare fi -apoi la iarnä sa in-
tre in luptä si sA dea jos pe Sturdza. prilej fericit de care nu avea multe In
Malaxa. am voi sa stim. perienta indrazneata pe care o mimi i hotiile lui Malaxa i -ai adus apa la viata Capitanul Cozoroc, si de aceea el se
Cä primarul Galatilor a Cind intre 1848 si 1860 s'a Meut de Dament o intreprindeau. enoarä. El tia cä Oculta nu va lasa cu grabea atit de vesel sä ajunga laloculcon-
venit. Dar veselia lui nu tina malt, Gael
fäcut gheefturi nerulinate acea transformare sociali si poli- Asta-z1, dupa 50 de an! de viata una eu doua ca Malaxa s? Infunde vre'o
puscärie; tia cä senatorii si deputatii din tot umblind cu nasul In sus ca toll inrin-
titi se pregätea sa mai facä, tica din care deriva starea attuala politica, partidul liberal si'a pastrat Galati, sunt revoltai in potriva lui Ma- gatoril, zari la citi -va past de cea- l'alta par-
asta aú marturisit-o chiar de lucrurl, transformare 1 i care sa In cea mal mare parte fisionomia laxa. A calculai deci : cu cit Oculta va te a ulitei pe vechea noastra cunostinta,
Colonelul Ciocan, care parea foarte necäjit.
deputatii vi senatorli gu- stie ea toata tinerimea din vechea si caracterul elementelor cari ali cauta sa speie mai muet pe Malaxa, cu
atit mai tare va revolta pe deputatii si se- Lästndu -§I ochil si nasul In jos numal
vernamentali din Galati. clasa dirigenta a avut principalul contribuit la constituirea lu!. natorii din Galati, asa cd ri va fi foarte de cat si lutnd un aer serios §i gtnditor,
Cä raportul procuroru- rol, s'a intîmplat un lucra foarte Un partid serte i inteligent, ar lesne sä cîstige pe acegtia de partez- lui.cäpitanul Ise orma calea drept ca neamtul,
nädäjduind ca o sa scape de privirile tur-
lui general Bastaki contine curios. Paturile burglieziel si ale po- fi putut profita muet mai mult de ,çi in adcvär, socoteala pina azi a exit bate ale superiorului sad ; sperántá, nebuna!
acuzäri grave in potriva pulatiel rurale, eran inca profumi cet 50 de an! de viata politica. As-
foarte bine. D. Stätescu, in afara de ami -
cii saï stiufi, mai poate conta azi si pe Gael, pe loe, auzi un psit ! bine cunoscut,
primarului Malaxa, asta o adormite ; vintul via si racoros al ta -zt daca acel partid ar fi avut un concursul a vr'o 10 senatori si deputafi prea cunoscut!
dovedelte zäpäceala ce-a ideilor noul, a caror promotori mal fond serios, ar fi raliat aproape din Galati. Dacä m'o 'ncocleta, isi zise Cozoroc,
m'a luat aghiutä !
cuprins pe guvern stupi- repetam, eraü cea mal `mare parte toata lumea. Desmetieirea Ocultel 0 sa -ml toace far trey ceasurY, si intimai-
dele scuze invocate de gu- din fil de boeri, nu putuse atinge Faptul ea asta -zi el este ridicul, Atitudinea c'am pripita a deputafilor si rea mea s'a dus dracului de pomana !
si Ise continua drumul fari sa -si intoarcä
vernamentali pentru tärit- fruntea a ceea ce asta -zI sa nu- dovedeste cita capacitate si cita se- senatorilor din Galata, cari deja cu cite -va
säptamîni înainte a4 rupt ori si ce fel de mäcar capul, ca un om prea molt preocu-
gänirea afacerii. meste democratie. riositate are. relaf`il cu prefectul local, d. Malaxache Cu- pat pentru ca sä mal poata auzi toate cite
Nu mai punem la soco- In asemenea conditi! s'a ïntim- 411111. _ loglu, apoi 424 escomunicat din partid pe se zic In jurul lui.
plat lucrul curios la care am facut Malaxa si ai declarat c? Liberalul Galä- Un nod : «Psit ! Cäp'tane !A nu'l mal
tealä o sumä de impreju- aluzie mal sus. Intre clasa dirigenta MALAXA SCAPAT tean, nu mai e organ al partidului, a dal !äsä In tndoialä, colonelul hotärtt cä nu
räri, cari toate fac absolutä culta si deprinsa de veacurl In tre-
mutt de bänuit Ocultei. vrea sä'1 lase.
In ori -ce alta Imprejurare, Cozoroc n'ar
convingere cä Malaxa a dat bile tare!, si intre paturile adinc DE PUgÁRIE Cind apoi liberalii din Galati, ait somat
pe guvern sa trimita pe Malaxa In. pus- fi soväit sä se duca la chemare, dar de
jaf in averea Galatil.or. populare cari nu participasera niel Purfcária si politica. Proxenet poli - carie si s? scape pe Malaxache Culoglu, data asta se hotärt sä nu räspunza, ori -ce
Va veni vremea and sä o data la asemenea treburl, s'a ga- tic. Intriga d -lui Stätescu. Des - atuncY Oculta s'a desmeticit, si a inceput o fi sa se intimple ; numal cä colonelul nu
vorbim *i de amänunte. meticirea Ocultes. Guvernul s? intrevadä unde se concentreazä firile era un om sa'l lase cu una, eu doua, si mal
curind ar fi alergat dupa el un ceas, tot
In fata acestui fapt atit sit o mica, subtire si artificiala pa-
tura sociala, o améstecatura ibrida
in noroiii. intrigel.
Pe urmä, acum cite -va zile, Oculta vä- striglndu -1: Psit ! Cäp'taue ! de tit sa!' scape
de bine stabilit, in cit ni- care apartinea prin origine popo - Pul caria politica s'End ca revoltatii din Gala /i, de si fac o- din mina.
meni nu se niai indoieiite rulul far prin felul de trae si prin ria din Galati dehof'il
Scandaloasele savîrsite la prima-
pozitie guvernului, sunt lesa departe de a Sa 'si urmeze drumul linistit, Insemna sä
se allia cu d. N. Fleva, ea s'a convins ca fie prigs repede, sa o is la pas gimnastic,
astä-zi in tara, ce face gu- deprinderl unes categorie de «de- escrocul Malaxa, aiin- a canut în cursa ce i -a Intins d. Stä- bätea prea molt la ochi intentia de a se
vernul ? clasaÍï» .
trat într'o nouä fazä. Su in faza -t natu- tescu. scäpa de colonel.
El la o masura ce i se Acestia al fost cet intil cari an
ralä, adica in cea judecatoreasc?, ci in-
tr'o fazä politica, care ne desemneaza in
Glnvernul in noroiii Cozoroc nu mal avea de cat o usa de
scäpare
Cum sa scape acum Oculta din aceastä esi Mainte si anume cea d'intü usa. care 'I ar
pare foarte dibace, dar care profitat de starea noua de lucrurl ; tonture izbitoare rivali-t ?file din minister, situatie ? : sä intre repede si s'astepte !Ana
nu e in realitate de cit do- dînsie imbraca.ndu -se in o falsa setea de ghesefturi în partid si organi-s-
mul putred si corupt al colectivitatei. A lasa curs regulat justijiei, însemneazä o trece Colonelul. Dar Ciocan se pregatea
sa tae strada, se pregatea sä'1 ajunga si
vada timpeniei lipsei de haina democratica, s'au prezentat pe Ilotiile lui Malaxa eran de notorietate trimiterea lui Malaxa in puscärie si prin
urmare o palma zdraväna pe obrajii oblo- chiar sä intre dupa Capitan.
demnitate a oamenilor ce terenul politic, ca reprezentind ade publica in Galata. In localitate stia toata jiti ai colectivitatel; Bidonul si centironl lui Avram ! scfr-
guverneaza astä-zi. varata democratie. Oameni in cea
lumea ca mizerabilal case acuma -i anus a face mucama afacerea, insemneazä
fäcea pe Catonele cet mai sever si mai i- compromiterea Ocultei si triumful d -lui
sni Capitanul, m'a Inhatat!
Primejdia 'ti descuide ochil si de aceea,
Toate actele Meute de mat mare parte fara profesie, fara maculai, odatä ajuns la putere a reluat Stätescu. cäpitanul dupa ce intra pe usa deschisa se
primarul .Malaxa Bunt ide! si fard seriositate, dînsil al firul de :la 1888, continuind pe o scar? mai
Deel ee si facä Oculta? urcä repede la etajul fnt%Y, dar de abia a-
anulate; dar nici in ju- întinsa hotiile si afacerile veroase cu cari
gasit un vocabular gata faurit de se deprinsese, atunci cînd Ion Brätianu Sä Impace capra qi varza :
junse acolo, ca väzu jos sclipind chipiul co-
lonelulul care se pregatea sa lack acelasl
deeatd nu e dat neru8i- liberalismul occidental, eu un stoc iprost
-a asvîrlit în plan parlament cuvintele de: adieu sá anuleze transactiuuile lucro. Retragerea il era taiatä. niel un mii-
natul hof, nici revocat de principi! din care nu au luat de s1 misal. Incheiate de Malaxa eu Georgi xi loe de scapare, atunci väzindu -se pierdut
din funcïia de primar, Galatii, denunfa zilnic cite o potlogärie
cit forma exterioara, declamatoare, ordinarä a miselului Malaxa. Ele n'ai eu cele -falte asociatil de afaceri
veroase, st scape pe Malaxa de
cäpitanul apäsä repede clanta unti use pe
care se citea : C. Mugurescu, Optician.
nici macar con8iliul nu adita tot ce putead lua In starea fost însa relevais de presa din Capitala,, urmäririle jlsstitlei rai pe urmä deIatrd si incluse meet usa spre a se feri
e dizolvat. Se va araida, culturala in care se aflau. din causa potlogariilor politice ale d -lui
Sturdza, cari ai absorbit atîta vreme a- sit -1 sileascä sit demisioneze, dind pe acare
da cea mal mica bänuiala rolonelului,
dupa metoda colectivistti, Acestea sunt originele actualului tenftia publica. Intr'o bun?i dimanea(a însa, comuna ln grija rgi sttpinirea re- tots sfintilil§isimtea In urina lui numäriód
toate atributele Dumnezeiril,
o demisiune peste cita-va partid liberal !.. Partid de declasatl Epoca denunta o pungäsie de o indräs- voltatilor, pentru a -1 deptirta de intr'un stil mal popular ca al lui Spinozza.
vrente din partea lui Ma- si de ambitiosi, cari vazind situa- neala uimitoare a «prostului si miselului» Stätescu. Un domn bine tmbräcat, eu aerul nu toc-
Ala s'a täcut i ast -fel a seä- mai destept, IY esi Intru Intimpinare.
laxa ; alita tot. tia favorabila, voiau eu or! -ce pret
Malaxa.
D. Eugen Stätescu, care pe atunci era pat Malaxa de puletirie. «Ce doreste domnul capitan ?
In degradarea la care a a parveni. Evenimentele fiind favo - cit pe aci .s4 dea loviturä de gracie d -lui .D334*
Domnule, este... vread... e o afacere
ajuns, acest guvern gazdä rabile atestel nazuinte, intreprin- Sturdza, profita de aceasta ocazie, pentru prea delicata, ed...
de hoti, nu vede cä mäsura derea politica a inceput a isbuti.
huata de dinsul dä eea mai Si atuncl a avut loe un fenomen
a vnsarcina pe d. Bastachi sit urmäreas-
ca în tain? pe Malaxa si toate actele lui.
Cind dosarul a Post complect, d. Bas -
OMA Ah! stili ce este, pricep; pofïitl de in-
tratl In biroul med ».
Cozoroc dete buzna acolo eu atit mal re-
puternicä eonsfintire, aeu- foarte caracteristic: tachi se prezinta la d. Stätescu. Acesta îsi Prefectul judelulul Rimnicu- Vîlcea ,si -a pede cä ghici in noul vizitator care venea
avea planul gata : vois sa profite de jos - prezentat imediat dupa dfnsul pe colonel.
zärilor ce s'añ ridicat in Liberalismul a devenit un ade - nicia si miselia lui Malaxa, stilpul Ocul- pina acum de tre! ori dimisiunea, «Domnule! domnule ! se grabi el sa zicä
potriva lui Malaxa. varat refugio, un adevarat azil. tes in Galati, pentru ca cu ameninlarea
de al baga in puscärie, sa -si atingä sco-
Prefectul de Tulcea si -a párásit postul saù,
gi Prefectil altor cite -va judele, adasta cu
negustorulul, care vrea sa intro dincolo,
Cäci, dacä toatä treaba se Tott oamenit fara capatii, fusa cu- purile politice in contra d -lui Sturdza si nerabdare inlocuirea sor, pe dad alla mal
Asta trebue sä fie colonelul meli ! rogo -te :
niel un cuvint, am... «am motivele mele, o
reducea la o simplä neapro- prinl de ambitie si de lacomie, s'an a partizanilor 841. , i pentru a se pune nevoiasl rabda in tacere, mullumindu -se cu sä vi le spun ramai de cit.».
bare a actelor primäriei de aruncat eu furie in sinul noulul la adäpostul ori cäreï b ?nueli, da toate salariul ce primesc in schimbul une! oarbe Era tocmal colonelul : intrase si se uita
Galati, atunci cum se face partid, care le promitea onorurt si instrucciile necesare d -lui Bastachi de cum
cind si in ce fel sa procedeze. D. Stätescu
ascultarl. cercetätor In toate partile :
Ce doreste domnul colonel ?
ca guvernul n'a luat aceas- cistig. In scurt timp, patura tur- pleaca in strei inatate la 4 Iunie. In afa-
Pretutindenl, nemullumirea acestor admi-
nistratorl al judetelor este aceeasi : el nu sunt Ed ? nimica ...
ta mäsurä din capul locu- bure de oament indoelnicl, s'a in- cerea de la Galati nimio nu miscä. Trec prefects in sensul lege!, el nu poruncesc, A ! credeam cä ali vrea ...
luii, mainte de a se fi ivit regimentat sub noul stindard. trei s ?ptämini si in eiva de 23 Iunie ho-
tiile lui Malaxa se daim pe fac& in toata el sunt pue la ordinul si dispozilia unu! tina.
Sticlele tale! sä 'ti le bags In ... pa-
scandalul acesta, inainte de Nu a ramas alnbitios infim, sau nuditatea sor revoltätoare. Chiritopol, unu! Stätescu saú altus individ §i, pliu de dispret, colonelul esi murmu-
a se fi emotionat tara in- om inuit eu dorinta a fi si el ceva, Proxenet politic de aceeas1 speta, cari compun gasta colec-
tivista.
rind:
treaga ? care sa nu ingroase rindurile li- Ce s'a întîmplat P No! ce! cari traim la centru, vedem si
«Parascovenia si boboteaza da onde dracu
a intrat dobitocu ala ? Par cä aci . Ma arc
Era nevoie sä intervie beralismulul. D. Bastachi, conform instrucfiunilor
d -lui Stätescu, expune ministrulul de jus-
constatam nelegiuirile cele marl ale guver- mal sus.
parchetul, pentru ca Minis- Acest lucru era eu atit ma! usor tige ad- interim, d. Stoicescu- 1S'abechi, bi-
Sa se urce mal sus! Hotarit, cä nici de
nulul, dar nu ne este dat sa cunoastem bine.
data asta Cozoroc n'avea noroe ; s'a dus In-
terni de interne sä Oie ce eu cit pentru aceasta nu era ne- lantut potlog?riilor lui Malaxa. Fireste toate mitile mizeril ce aú sa sufere orasenia
tilnirea lui fie ! dar si a bagat In cap sa se
se face la Pri>tnäria din din comunele
voe de niel o traditie, de niel o c? ministrul a ramas un moment izbit de iresponsabill.
si a cäutat sit -si dea seama de
date pe mina unor satrapi scape de colonel si era decis sa facä total
Galati ? seriositate, ci pur si simplu de de- aceasta
gravitatea situa f iei sale. La Tecuciu, la Rimnicu- Vîlcea, la Tul
pentru ca sä'1 traga pe .sfoarä.
clamatiuni vag! pe teme umani - « Atunci, care va sä zicä, zise Mugurescu
Trebuia o luna pentru tare, sociale, economice, absolut ne-
De sigur Costicä ,abechi, dupa caracte- cea, si putetl !nsira ast -fel inca multe orase, intrind din nod, d -v. veneati pentru.
rul s44 de... om poma dat si ferchezuit, s'o
ca, dupá ce guvernul a fost ìntelese pentru adepti. fi socotit :
nu este stapîn prefectul, nu duce el poli-
tica, nu înlocueste el pe funclionars. Sar-
Da, da, in adevar, am venit pentru
cum ziel !
...,
mOilin>at de parchet, Mi- Partidul liberal era format.
Dacä nu va da urmare denun(ärilor manul prefect este macina unus Simulescu, si colonelul d -v., domuu ala ...
nisterul de interne sä la o S'a întimplat ca un numar de tinerl
procurorului general, atunci va indispune
in contra sa pe Stätescu, iar daca va da unu! P. Stätescu sal altu! membru din gasta Care a esit d'aci ! mä cauta, $tid bine,
mäsurä ma de... simplá ? din vechile familil, muscats de am- de gît pe Malaxa, trimitindu -1 in puscärie, colectivista. dar pricepeti cä In afaceri de acestea,
ciel In sflrsit nu v'ara spus to-
Nimeni nu crede ca regi- atunci va ridica in potriva sa, pe topi ghe- Opunere nu încape ; prefectul trebue sa
bitia de a sa deosebi de parinti! se supue, clic! altminteri nu mal are trait' tal? dar trebue sä fi ghicit : fenicia 'I la
mul colectivist e cinstit ; sor, sa se inregimenteze in aceasta
feftarii din Oculta. Deci, ca sit impace si
capra si varza, a indicat d -lui Bastachi §i trebue sa piece. Nu ramine intriga ne
miloc !
Da, da, inteleg ; s'o face or nu, nu 'I
nimeni nu tinea drept formatiune. calea pe care s'o urmeze in ancheta sa, urzita de seful gastes, nu ramine influenti bine...
teligenti pe membrii cabi- Imediat dinsi! au Post eu drept
cale care duce in 'cele din urane; la mu- ne intrebuinlata, spre a provoca înlocuirea Fireste I
netului Sturdza, dar atit cuvint recunoscuti de refi. Acestia
cama.
Intriga d -lnl Stätescu prefectulu! recalcitrant.
Omul mal ambilios. sfirseste ca d -ni! To-
Atunci, ati väzut persoana care ...
Dal; se intelege ! Ne -a fost vorba pe
de timpiti :yi degradati cum an dat lustru si splendoarea noulue La racoarea ghef'arilor din Elvelia, d. neanu sari Crásnaru prin a demisiona, ne azi. Ins , scum, la ceasul Asta...
s'aliï dezvaluit in afacerea partid. Kogalnicenil, Bratienil, Go- Eugen Stätescu, citea in fie -care zi rapor-
turile ce i se trimitea4 de amicii sui si vrind sa la responsabilitatea tuturor mise - N, nimic, o sa prinziti la noi, animal
iialaxatrebuiaú sä se a- lestil, Cîmpinenil, Rosetti, etc., prin de d. Bastachi in cestiunea hotiilor lui liilor dictate de gasta; cal cu pielea ma!
sä nu spul niel o vorba, mi -a venit o idee;
rate singuri pentru ca sa talentele si cultura sor, au consa- Malaxa. El era in curent cu toate si de groasa, e redus la simplul rol de executator
o sa zic cä d -v. sunteti un prieteu pe care
l'am oprit, si asti sears o sä mal vorbim
se convingä lumea. crat in mod serios existenta parti - acolo dirigea o campanie ascunsä in con-
tra Ocultes.
al poruncilor unu! Simulescu.
Aceasta este situalia generala ajudetelor,
de asta, amtndol. Inca, e opt ceasurl ; ma
IN> duc sä Inchiz, nu'l treabä mare ; las doar
dulul tinar. Restul... afara de cite- D. Stätescu, care hräneste în ascuas o sub guvernul liberal- nalional al d -lu! Sturdza obloanele.
 2
In acest moment Madam Mugurescu, o
bruna foarte durdulie si dräguta eu toate
c& it ecuse de trelzeci do ani, intra pe o
us& vecina care comunica cu apartameitul.
Draga, li zise barbatul, 1ti prezint pe
domnul, care pentru... stil ?
Ah ! cuoi nu ! Dar ata väzut donnnule
persoana...
Nu, doamna...
Dar la loe, rogu -te.
Am... numal ne intelesesem ca aal si...
Poftim ! ma mir ca nu ne -a instiietat,
nu'i asa Costic& ?
Asa e, draga, dar nu -1 nimica ! Prin-
zest1 eu noi, docnnule capitan nu -1 asa ?
Cozoroc care nu intelegea nimic din situ -
stia sa si care mirosea o netntelegere, ar
fi vrut s& o stearga dar un... Cozorocul si
Pamponul lui Adam!... rasunind afana, II
izhi urechea ; colonelul tot il c &uta pe star &,
si devi ramase.
«Cunoastetl dinainte conditiile noastre,
nu -1 asa, domnule ?
Bun, ili aise capitanul, fiat& ca oamenil
or sa 'mi spuie tainele sor.
Dup. masa, draga! dar am tnstiintat
pe domnul e tpitan : niel un Iuvant la masa,
din cauza sorer si cumuatulul tad pe care...
nu -1 priveste ; pe arana o s& vedem.
Cite -va minute mal tirzid eraù la masa,
si Mugurescu luase de gil pe Cozoroc si II
zicea movule, spre a ascunde, zicea el, lu-
crurile si mai bine color- l'ala.
C &pitanul era pus Intre d -na Mugurescu si
fiica sa ; masa fu foarte v esela, si pe clnd
familia compasa dintr'o m &tus& batrina, din
cumnat si din sora dónnner, rideau pe soco -
teala cunostintelor, Mugurescu tiri cu sine
in biuroù pe Cozoroc zicindu -i : «Hai, mo-
sule, sa -ti arai ceva ».
Clod cel doul oamenl far& singuri : «Acuun
s& vorbim serios, zise negustorul de oche -
bars. Madam Balsam ti -a spus, de sigur, cari
sunt ideile dorintele si conditiile noastre ?
Con... nu... nu lnteleg bine.
In sfirsit, ua'i venit alci orbeste, doar !
de alt -fel, vite anuntul. Mugurescu scoase
un jurnal din buzunar st puse sub ochil lui
Cozoroc, rindurile urmatoare
Se cautci pentru o fata de 19 ani, zestre
60,000 fr., un ofiter rotula, holteid sad va-
duv faya copil.
Ah ! da ! relua Cozoroc, pus in sfirsit
In curentul faptului pe care il asteptad de
la el, da ! da stia bine, dar stia numal a-
tit. Sunt ofiter romin, fata d -tale are 19
ani si 60.000 frana de zestre, prea bine,
dar In sfirsit, nu -1 de ajuns spre a incheia a apucat natte cal piezi §e pentru
o afacere asa de importante. Iata de ce... a lova in acesta, Cu scopul de a -i
intelegi. Asa c& al vázut, fata d- voastr& am couipronilte situa4ia excelenta de
observat -o...
Bine, asa e, dar In sfirsit... cum'ti se rare se butors, pentru calapoi
pare ?
Incintätoare, oh ! ancintátoare, numal
c& nu ne cunoastem de loe ; nu creai c& e
bine sä stim si parerea sa, mai mainte de
a o avea pe a mea ?
Farb. mdoialä; dar 'uni -ar placea sA
stiù ce glndestr; nu -ti mal r &mine de cif s&
te;timprietenesti cu ea, draga c &pilane, si
sunt sigur ca o sa mearga toate dupa gus-
tul nostru
Relntors In mijlocul familiel care flec &rea
niereù, capitanul hotarït s& nu se insoare,
ne stiind cum s& se faca nepläcut fetel,
vrea s'o tupa, cu ori -ce pret eu familia a-
ceasta.
In sfirsit gasi un mijloc : s& Injghebeze o in timp de o saptaaata'na opt copi fi un
discutie politica.
Familia era liberala. Superb.
In mat patio de cinti -zeci de minute gasi cit ,gi primaria, spre a lua masuri de
mijlocul sa trateze pe cumnat de potlogar, isolare 0 a se trintete etuva primariel fost fou- te must aclamat de multime. Un indi-
pentru ca lua apararea lui Malaxa, s& in- sa desinfecteze locuinfele unde s'a ivit vid care striga : Jos Presedintele! traiascá Or-
jure pe negustorul de ochelari, pentru ca boala ,gi s'aü produs cazurl mortale. leaniT ! traiascá regalitatea ! a fost arestat.
vrea sa «sustie pe Palade (ce oribila munta!) Cu toate acestea, nu s'a luat pina acum Dinaut, etc. Peste tot a fost primit in rood cal
si asa mal departe.
«Caid ali putea sa mar vid pentru afa - demia sa se x"ntinda.
cere» ? Intreba el cu un aer de mirono-
sita, pe d -na Mugurescu care il condu-
cea, dupa cite -va minute, pina la usä.
Foarte bine crescuta era d -na Mugurescu,
dar tot nu s'a putut tine mal mult si spu-
megind de manie : «Crea, ca d -ta Ivi baci
joc de lume, domnule! Sa ne dal pace ».
§i far& sa niai astepte raspuns, il trinti
usa In nas.
i iata, cuna capitanul Cozoroc se stupa
de Intalnire, de Insuretoare si de colonel.
Hai Leroy -doamn e.
FOITA
, ZIARULUI cEPOCA»
36)
LOUIS JACCOLLIOT
MANCATORII
14E FOC
PARBTEA I
Aln ! eu mine merge alt-fel, et" nu ma
dad alit de repede Invins. Iml ramtne o
sperawta, aceea c. Wiligo in loc sa fie o-
morit de Dundarupl, a fost pur si simplu
Impiedicat de a patrunde In crapaturi.
Inn cazul acesta, et" Il cunosc pe el, nu
ne va páresi. Daca ar avea sat" nu cunos-
tinta de exploziune, el va alerga ca se ne
caute, clod ir va fi prin putint& ; vederea
deranneturilor 11 va incunostiinta despre
soarta noastra si stand va alerga la satul
eel nnai mare al tribulul lor de unde se
va intoarce cu o adevarat& armata pentru
ca sa ne scape. Nu still cum Nagarnooki,
vor procede pentru desfiintarea subteranel,
stint sigur ins& ca vor reusi. Ed sunt mem-
bru adoptiv al tribului lor, si ei ar fi de-
zonorati pe vecie In tufisuri dac& nu ar
face tot posibilul ca sa nta scape, impre-
urnä cu tovarásii nnel.
5i in cit timp crezi ca ar putea sa
vie ? lntreb& Olivier.
EPOCA
v
INFORMAMI Acest inalt functionar nu e altul de eft
d. Matee Petrescu, directoral serviciulul ad-
mArirea tor, a imprastiat unele din bande si a
arestat citi -va ranni. Se crede cA aceste bande
aunt formate de republican!, ULTIME INFORMATIUNI
ministrativ de la ministerul de interne,
A -seara s'a tinut un consiliu de dincabinetul cäruia, noi de mult am spus'o, Sofia, 24 Iulie.
ministri in afacerea potlogariilor din se inspira uncle tiare conservatoare. Printul Ferdinand al Bulgarie[ este asteptat MM, LLi REGELE SI REGINA IN VIENA
Galati. Se stie campania violenta ce a dupa amiazr.
Regele fi Regina Romîniei
du3 acesta reptila in contra D -lui arc sosit
Gazetele ungure01 anunta, cä ro- M. Petrescu, un vechiü functionar, eri la ora I 0 65 nn. p. m. Majesta-
TURBURARILE DIN TURCIA file Lor aü fost primite de d -nil Ma-
mînii fruntasi din Ungaria se vor numal in stop de a -1 face sa se (Prin ar telegrafic) vrodi, prim- secretar al legafiunei ro-
ltltruni la o conferinta intima pe retraga pentru a lasa loe liber vre - mine; N. B. Cantacuzino, al douilea se-
ziva de 15 August la Timisoara, unul tesator de pinza pentru mu- Constantinopol, 24 Iulie. cretar; de Lindheint, consul general al
pentru a preciza atitudinea lor in .tamale ; dar daca e asa, vom spurie I ?iarele turcesti anunta c& s'a primit de- Romîniei, yi de d -nele for ili capitanul
A. Demetresca, atafat militar. Da-
fata 'Viitoarelor alegerl, cari se vor noi cine a comis indiscreÍiunea, misiunea patriarchului armenesc. S'aù dal
ordine pentru a numi pe tnlocuitorul sea. mele aú oferit buchete .Regine!.
face la iarnä. cum zice «Vointa» : este marele
Stirale din Candia confirma stirea lui Dupa ce s'aú intrefinut cu persoanele
fabricant de musamale Luca Ionescu. Daily News, in privinta relelor tratamente presente, Majesta f ile Lor s'a ü urcat in
esercitate de mahornetani asupra fostulul trasurs 0 aú trac la otelul
In urma anchetel-musama a d-lut Giberteful eu apa la Iatti guvernator, ajutorul actual al valiulul Masan. Lor vor pleca miine di-
inspector administrativ Luca Io- O lupta a fost antre o band& greceasca
Acum vre -o douä -zeci de zite «Vointa si triste trupe turcesti. mineafa la 'hell -pe Lac, unde se vor in-
nescu la Husi, D1. Caligari a fost Nationala» anunta cä ministerele de do- tilni cu eel clout frafi ai M. S. Rege-
Poarta imparte arnie populatiel de la
in Capitala si a fost pritnit Lunt menil, culte si rasboill sunt pe cale a granita. lui. Apoi vor continua calatoria la
Ragaz.
in audienta de Dl. Ministru de in- incheia un contract cu d. Paianu pen- Numero,! Arnautl sont inimica ln patria for.
Májesta f ile Lor Regele ái Regina Ro-
terne. tru aducerea cantitatei de apa necesarä Atena, 24 !ulie.
cazärmilor, scoalef technice, universita- mîniel dupa sosirea for la otel, aü fa-
Marti at sosit d-nii Raoul de Rally Intro lupta ce s'a dat antre niste musul cut o plimbare in oraf.
tel si liceului internat din Iasi.
pe romineste Räducanu Ralea Am intrebat atunci cum se poste ca maul cari voiaa sa intre la 1-íerakleion si
trupele turcesti cari aù ni capul lor pe
Seara s'a dal un prinz de 15 tacî-
prefectul judetului Falciü, si dl. Cis- comuna sa faca lucrara pentru aducerea muri. I'rintre comeseni eraü: contele si
apel in oras si ministerele sa aduca Hassan -pala, cincl musulmani aù fost omo-
man, primarul abusiv de la Husi. riti si niai multi r &nitr. Insu. Hassan - contesa Goluchowsky, membril lega nu: iu-
deosebit, prin acelas lntreprinzator, apa pasa a fost ránit. nel nomine ,si salitele Majestslilor Lor.
EI aft fost primitl ieri in au -
pentru stabiliinentele din acelas oras, Ziarele vorbesc de oste lupte nous In Ma- Frémdenblat vorbind de scurta vizita
dienta de precupetul de la interne si am somat pe «Vointa» sä ne explice cedonia, dar e cu neputinta de a verifica a Májestafilor for Regele si Regina Ro-
si cerindu-li-se sa expunä situatiu- aceasta enigma, care semana grozav eu aveste stiri. miniel la Viena, dice ca simpatiile ce
nea judetulul, aü aratat ca e vrajba un mare gheseft. Suveranul României ,ii mull onorata sa
mare intre colectivistil din locali- Astaz! «Vointa» spune cä ministerul so f ie geisesc in tot -d'a -una in Austro
domeniilor a gasit pretul d -lui Paianu Ungaria, ifa aú origina for atät in a-
fate pentru ghesefturi. prea scump, iar ministerul instructiu- precierea sincera a virtu f ilor perechel
Dl. Ralea a fost insärcinat sa nei publice face studi! pe cheltuiala sa, regale, cat fi in relafiunile amicale din -
testabileasca armonia in sinul maaa- si da povata acestor ministere sa faca tre cele doué State cecine.
La acestea
relui partid de gheseftari de la studiile necesare ,i cheltuelele pentru a- trebue sa adaogatit legaturile de amici -
Iíu11. ducerea apel impreunä, caci ast -fel ar fie ce unesc cele doue dinastil. De
costa mai eftin. acea, a;li, ca in fie care din federile
Ce sa fie aci ? Un gheseft avortat ? for pe teritoriul monarchie) Austro -un-
D. Dim. Sturdza a proiitat de Nu dar poate unul mai atenuat. Crime Delicte. Accidente. Intimplìrr'. gare, Majestsf ile romane vor gasi pri-
viligiatura sa pentru a orzi o Cu colectivistif trebue sa stai la pin- mirea cea mai cordials.
noua infamie, indreptata in con- da, sä -1 prinz!, sä -! denunti opinie! pu- DIN CAPITALA
tra unuia din ceffi niai distinti di- blice, si atunci abia dacia räusesti sA -! Un cal in canal. Eri, pe la orele 6 si
* **
Egyetértés, organ al estremel stinge
plomati ai 4árili, in contra d -lui fac! sa fure mal putin- -dar de loe nu juni. dupa amiazi, trasura de piafa cu No. din Buda- pesta, vorbind de apropiata
Ion Balaceanu, ministru pleni- se poate, este contra fire! sor. 291, trecind pe Bulevardul Carol, to drep- vizita la Bucurefti a Lnparatului Frantz
poten .iar la Londra. Ce ail de fäcut ministerele in aceasta tul strader Armeneasca, unde se construeste Josef, ;lice ca meritul excelentelor rela-
Veninosul prim- ministru ptllnd chestiune a apel la Ias1 ? Este foarte canalul, local 1 &sat pentru trecerea trasu- f funi attuale dintre Austro Ungaria psi
Area bine ça nu poate pali pe simplu : Sa se asocieze ministerele cu rilor fiind prea strimt, until din car a alu- Romania revine contelui Goluchowsky,
IMO' in contra d -lui Balaceanu, comuna, sä dea Status concurs prima - necat si a cazut In canal. In cadere calul dar acest merit adaoga foaia ungureas-
riet de Iast pentru ca sA nu se friga de era s& traga dupa sine si trasura Cu eel -
l'alt cal si eu birjar, daca din norocire nu cd, coincide cu situa(ia politica in o-
sete populatiunea orasului, niel sa fie se rupea oistea trasurel. rient, care cere in mod imperios sa se
otravita eu apa cu vierm!. Dupa o nunca de peste don& ore, bietul insature toate neînfelegerile dintre cele
animal a putut fi scos din fundul canalu- dozul State.
sa -I poata sill sa ii dea demisiu- lui, av-ind cite -va rani netnsemnate. Visita M. S. Frantz Josef va exer-
nea. Antreprenorul constructiunel canalulul a cita de sigur o in fluen f a feritila in a-
Pe vit suutem luna informali,
urzirile d -lui Sturdza find de-
mascate, d -sa nu numai sa nu
EBITIA a 3-A fost dat In judecat& pentru negligente, de
oare cei -se pusese deja In vedere de ca-
cest sens.
ca Romänii
Ar fi într'adevsr absurd
fi Ungurii, a csror exis-
tre agentil politier de a lasa local mal barg ten. f a naf ionala poate
va izbuti ci mai curind ili va pentru trecerea tresurilor. fi ameninf ata de
aceiafi inamici, set se certe pentru mo-
fringe gitul.
Milne, in articol de reportai, Agresiune brutalñ. 0 banda de 7 tigani tive de politica interna.
vom da toate amanuntcle acestui din catunul Floreasca, top beti, all navälit
noia scandal sturdzist. err sear& in circiuma lui Bucur Garbacescu EII Dl. Moteanu, casierul central, a
din aeelasI catun si 1'aù luat la batae. fost somat sa depuna suma de 43,000
Scandalul era sA is proportiuni foarte
lel ce se furase din serviciul Acum
In qoseaua Filantropiei bïntue scar- marl, de oare -ce tigauis eraft armati eu cic- insä, cind s'a descoperit autorul furtu-
latina, fäcind ravagii in populafiunea nnege si cu bolovani adunad din strada, lul, Dl. Moteanu nu va mai face con-
acestul cartier. Pina acum au anurit daca politia si vecinil nu intervenead la testatie la urmärire, pentru ca in cazul
(Serviciul Agentiel Romine) limp.
Tres dintre tigani au fost prinsl si con - acesta ar trebui ca mal intiia sa de-
barbat in vïrsta de vr'o 45 de ani. dusi la arestul sectiei respective, unde s'a punä sumaci va fi judecat de Curtea
S'aü anunfat din timp, alit polifia Paris, 24 Iulie. Inceput ancheta. Se sper& ca asta -zí vor fi de Comptur! pe cale principalä, cerind
D. Felix Faure a sosit err la Saint Malo si a arestati si eel l'alti patru. sa-i se verifice gestiunea cu anticipatie.
Incendiu. Asta noapte, pe la orele 2 si
jumatate, un incendia a izbucnit in strada D. Gogu Cantacuzino a dejunat
Dupa amiazi d, Faure a visitat Saint Servan,
- Sfintil Apostoli No 34, distrugind o cafe - eri la Iordache impreuna cu d-nil
nici o masura pentru a impedica epi- duros. nea- restaurant ce era instalare acolo. Saveanu si Malaxache Culoglu..
Paris, 24 lubie. Focal a fost localizat pe la orele 4 dimi-
'Nord» anunta ca calatoria Tarulul in Fran- neata. Satrapul Putnet a izbutit sa-1
ta este hotaritA, dar nu s'a fixat Inca data deft- DIN TARA asigure concursul d-lut Gogu Can-
Ierl «Vointa Nationalä» denunta nitivA.
In mod anonim pe un malt functi- Viena, 24 Iubie. Incendia. [ "n incendiu violent a distrus tacuzino pentru inlocuirea prefectu-
onar ca ar fi comunicat ziarulul Consiliul municipal din Viena a votat 25.000 asta noapte doua case, doua magazil, un lui din Focsanl, d. dr. Munteanu,
florin, pentru a decora strazile pe unde va tre- grajd si patru colare ale until comerciant care se vede ca nu se supune or-
«Indépendance Roumaine» copie de ce tarii in titnpul vizitel Sale la Viena. din Oltenita. dinelor lut Saveanu.
pe raportul d -lui procuror Bastachi Petersburg, 21 Iulie. Focal a fost localizat abia despre ziva.
Pagubele sunt orari.
in scirboasa afacere Malaxa de la tin ukas imperial ordoná formarea unei pro-
vincia soul, numitä provincia Mari! negre. Ea va * ** Tot asta noapte a ars eu desavirsii e Jesuitul de la culte si a facut
Galati. depinde de Transcaucasia, va avea administra - proprietatea d -lui Manoil dia strada Steiarl
Asta -zi foita plevuscel rosie este tia specialA §i guvernatorul san particular. 74, din last. mare reclama prin gazetele colee-
mat explicita. In adevar, reproducind Madrid, 24 Iulie.
Imobilul nu era asigurat. tiviste, ca a dispus ca lefurile cor-
informatia «Vointei », Gazeta adaoga: Cite -va bande armate cu pusti, parcurg im- NNW
pului didactic sa fie platite prin an-
prejurimile Valenti'. Cavaleria triineasa In ur- ticipatie pe lunile Iulie si August.
Inn doul zeci si patru de ore tot tri- cercara a le ataca ?
bal Nagarnookilor va fi in crapaturi ; bar - CAPITOLUL V. vele si ramificatiuni ale escavatiunilor era"'
batil pentru a destupa subterana, iar feme-
Nu stia, dar credinta mea absoluta formate tot de curentul lavelor vulcanite,
ile si copiii pentru a -I ajuta si a cara Inn este ca eI ne vor scoase de aci. cari nu niai incapeat" In escavatinnile for
I'árerea lui Giilplin}t. Eseavatiuui
alta parte dartrnaturile. Daca le vor trebui cite -va saptaininl Ki subterane; nesfiritite. Pier- si cari de sigur toate couduceaù In acelas
Da, dar dac& Wiligo a fost ucis ? pentru acest lucru, cum ii asteptanu 'duti Cu desiivlrlire. Intoar- pullet, in bolta centrala, unde se Meuse
Pentru mine, este eu neputinta acest noi aci? cerea lui flack. Vísele versarea. Era deer natural cii toate acele
lucru. Avem proviziuni Indestulatoare pen- predicalorulul. Ultt- escavatiuni comunicati eu bolta centrala.
0 trupa de circi saù cease oanrena cum tru zece zile, daca vom lua portiunile pe mele incercía<ri.Tnnelul. Or, dupe cuna numeroase tuneluri partiale,
eram noi si mai cu seam& eu Europenil jumatate, vom avea pentru destul timp de
Dick nu se mai in- plecaù din escavatiunea wide se gäsead
toarce I acum fugaril, era un rationament logic,
cari nu se pot obicinui eu siretlicurile de aal mainte.
spunaud c& si acele tuneluri, formate cum
tufisurl, putea grey ca sa scape ; dar Wi-
ligo singur eu luptatoril lui, IsI va fi ba-
tut jot de toata armata Dundarupilor ; nu din urina
Dar dobitoacele ?
Cit pentru ele, o sa trebuiasca In cele
sa le sacrificam.
Acuta era rindul lui Gilping ca sa -si dea
parerea.
De ciad convorbirea devenise cu totul
am aratat mal sus, urnniud directiunea as-
cendent& a lanelor, trehuiaù sä comunico
exist& alta rasa care sa se furiseze mal
bine, fora ca sa fie v&zut, printre frunzi-
suri si erburile malte.
Dar clinele nieta ? zise eu tristeta O-
livier, de sigur c& a fost surprins de ex-
particulara intre Dick si contele d'Entray-
gues, geologul inu mai asculta de loe cu-
eu bolta central& iar cu o escavatiune anal
snare conducand In atei loc.
Ajungind la acest punct de deductiune,
Cu toate acestea Dick, asta -zi dimi plozie, tocnnal in momentul clod se tutor - vintele sor; el se departa de micul grup si Gilping Ill aduse amante ca de dimineata a
eea. Bietul Black ! si o lacrima se scurse observa eu atentiune modul de scorgere al rennarcat chiar ca pe ling. marile deschi -
neat. clad al vazut ce el nu se va mai In- lavelor vulcanice, cari pentru a -si face loe
toarce, al presupus nomai de cit ca tre - printre genele contelut. zaturr ce plecati din acea escavatiune se
buie s& i se fi intimplat vre -o nenoro- Iaca, domnule conte, eia sunt atit de daduse stineile la o parte, si se pietrificale niai gaseaù si un mare numär de erapa-
cire. sigur, adaoga Canadianul , Increderea mea in mod eu totul neregulat; ici In masa com- turi mai miei, cari de sigur nu era]] alt -
In adevar aceasta a fost prima idee este atit de mare, In cif sunt sigur c& eel pacta, dincolo antr'un siroi subtire. Aceasta ceva de cit ramificatimnile secundare, de
ce mi -a venit, dar era Inaiute de explozi- mult miine seara, daca am pane urechia seurgere de materit topite, cari cousolidìn- cari vorbim.
une care ne arata interventiunea si a ha- pe stinti, vom putea auzi zgomotul lucra- du-se luase uin aspect sticlos, era foarte u- Un singur lucra era de tennut : ca aceste
tatorilor de tufisuri ; de atunci reflectind, torilor veniti in ajutorul nostra ; c &ci cred sor de recunoscut, si Gilping observa cu tanele secundare s. nu fi tost alit de larga
am vazut cä Wiligo pe data ce va fi ob- c& stit1 cum se transmite de repede sune- satisfaetiune, c. directiunea tutulor era spre ca un ora sa poata sa le strabata.
servat si amestecul Europenilor, a anteles tul In masele stincoase. marea ball& unde el stationasera de dinni- Era dee' necesar de a alego eu bagare
prea bine ca dup. ce am fi esit din era» Bine, dragul meli Dick, dar daca ni- ueata ca sA astepte pe Wiligo. de seams pe stela pe care Il vor urina.
Wad, ar fi fost imposibil ca s& luptam Se convinse ast -fel, ca aceste nnateril to- Cite -va exploratiuni anterioare In
an acelas tamp an contra Dundarupilor si
mic din toate astea nu se intlnnpla ? pite, cari prin dilatarea vaporilor sor con- tuneluri, va face de sigur mat usoaráaceste
ale -
in contra tilharilgr albi. b i dupa cuna In- El bine atunci, raspunse Canadianul, centrati, facusere numeroaselor tuneluri si gerea celui mal bun, si pe tit ar fi fost cu
nainte de toate salbatecul este logic, a- In voia lui D -zed ! Ed nu sunt tare in cele escavatiuni Cu aeeia pe care venisera din - potante, trebuia sa aleage unul pe care si
vind incredere si In cunostinta mea Iutru sfinte, dar volò ceti bucuros pe cartea cea sil, ad fost printr'o colosall zguduire vul- särmanele animale sa poate fi conduce, ele
ce priveste siretlicurile luptelor de tufi - mare a d -lui Gilping; cut am trait ano fost canica, projectate din centrul pámlutulul si cari aduseser& Miter' servicil fugarilor.
sur%, pentru a fi sigur c& nu va vol face cinstit si daca trebue sa Alee pentru c &la- mergind spre suprafata, s'ad gramadit toate (Va urnia).
s& esiti din crapaturi inaiute de a inspec-
toria cea din urina, sunt tot -d'a -una gata. In acelas loe unde forca dilatatinnel
ta locurile anprejur, el va fi plecat In gra- Cu toate acestea, adaoga el, lovindu -se pe lor si a vaporilor de apa, ne gasindgaze- alta
frunte, cova Ima spurie c& nu ne a sunat esire ail ridicat scoarta pamintului si for- al StatuluT doreFte sit pre-
b& pentru ca s& ne aduca ajutoare. inca ceasul din urnas. mat ast -fel aces orare boltt], pe care de Un institutor gateasea copiT de clasele
Bine, dar ce crear ca vor face Na- primare satí corigent' de gimnuziît.
garnooki, pentru a da la o parte toate a- sigur un cutrennur posterior a pus'o in le-
gatura eu crapaturile superficiale. De urde A se adresa la administratia acestui ziar sub
ceste därluräturi pe cari noi nici nu ne In- initialele I'. I.
trase el cotcluziunea c& toate cele -falte tu- 155 10-8
 EPOC A 3

Ir numele corpulul lnvätätoresc Discutia a fost forte violenta $i cind s'a intors insä in private n'a mat
din judetul Tulcea prirnim azi o d. Dim. Sturdza pet' rea foarte
plingere, cä invatatoril si invata- incurcat.
toarele din acel judet nu pri-
gasit nimic. Dune¢ spune cd pe cind
era in privato fi a gäsit banil, in ca-
binetul de aläturea era sofia proprieta-
i- dai, Nife. Florescu, care a auzit ex- unyadi ' Api mineralá
naturalá
mit nid pilla azi salariile nu numai Erl dimineatä, inainte de a se des- clamafia lut de mirare.
pe August, dar nici macar pe Iulie. coperi autorul furtulul de la ministerul
D. Poni nuli desminte reputa- de finante, d. Simeon Ulacolu, ajutorul
Duc£ndu -se dupa aceasta la stelp£na
easel fi arätí,,.dte -t biletul de bancä ce
Cea mai buná, din apele purgative
tia de jesuit. casierultil prirnitor de la casieria ceu- avea, i -a cerid 84 -t dea wi lui din ba- A se cere eticheta purtind numele Andreas Saxlehner c2-14

In afacerea hotiilor lui Malaxa,

tralä, a fost destituit, pentru negligentä,
g:lsindu-i se vinä cd a läsat gropul pe
etajet'ä cu toate cä aträsese atentiu-
nil gasai in private, sona tut Florescu
a pretins biset cd nu a Vieil nimic ¢i
i -a luat fi Nictul de 100 de lei ce avea.
i Aceastl api naturali se viide in tonte drogneriele, farmaciile
.,!^ t: ,. -. , :' c fr.'t
rnagasinele de Cul e

consiliul de mini*i a decis ieri spunind cd, este o hirtie fard valoare. INSTITUTUL DE DOMNI VARE
nea sefului säú asupra faptuluT cä nu
NOUL PENSIONAT DE BAETI
sa facä tot chipul pentru a scapa avea unde-1 pästra si chiar esind din
cancelarie iI amintise cä «sä vada de
pe hot de pulcarie, anulind toate el». D. Ar. Titeanu,
casierul primitor,
Dennntarea 04 eercetärile
Persoana cdreia co povestit acestea
,,P OMPILIAN"
64- 66, CALEA RAIIOVEE, -64 6ß
Al Cou! unità(el Germane Evan-
gelice din Baenresel
transactiunile pe cari le-a incheiat direct räspunzätor, a fost amendat. servitorul Petre Du,neg, bänuind cä a- BUCURESTI STRADA LUTERANA No. 14
el si cerindu-I demisiunea. Sub directiunea d -rel Consianta Pompilian
Tot eri a fost destituit si d. Dim. colo sunt ascunse valorile furate de la licentiata in stiintele maternatice din Bucuresti Se va deschide eu inceputul anuaut scolar vi-
Escrocul Malaxa insa, povattrit Ionescu, impiegat de clasa iI in servi- Ministerul de Finanfe, s'a dus si a is- §i din Paris (Sorbona) itor si va fi adininistrat de o cotnisiune speciala
torisit faptul Ministrulul. Se primesc eleve interne, si semi- interne. alease din sinul comitetului general al comuni -
de d. Malaxache Culoglu, a decla- ciul casieriel centrale, acesta irisa pen- Cursurile vor incepe la 1 Septembre a. c. tatel. Cu directiunea institutului e íusareivat d.
rat azl dimineata la ministerul de tru insubordonantä, pe basa unul ra- Parchetul a fost inftiinf at ,si eri dupa Inviitemintul coprinde eursul primar ,si se- Pastor dr. Eugen Filtsch.
port al d-lu! casier central, raport an- antiazi, din ordinul d -lut procuror Ha- cundar, divizate precuin urmeaza. Personalul conducator intern e compus : 1,.
interne, unde se instalase de eu terior comiterel furtulul. m ingiu s'ait golit prive f ile de la locu- 1) Sectiunea de invÖ amont clasic (Bacalau- Dintr'un inspector, ceruia, in prima lince, i s'a
vreme linga biuroul secretarului incredintat iugrijirea parinteasca si educatiunea
infu lui Theodor Petrescu din strada reat) examenele se vor trece la scoalele statulul.
2) Sectiunea de culture generala ...examenele casnicä, 2) din doul profesor! eu titlant acade-
general, ca nu va demisiona. Erl sear'ä, pe la orele 11, a incetat Gramont No. 1, proprietufea d -lut Nife. se vor trece in institut. mice ,i un institutor cari supraveghiaza do a-
Guvernului nu-I va ramine deci subit din viatil In Fälticenl d-1 Brostea- Florescu. 3) Sectiunea de pitture sub conducerea d -lui proape lucrarile elevilor. Limbe de conversatie
In prezen f a inspectorulut de potine Pompilian, artist - pictor, se va pune la disposi - va fi cea germana. Scopul institutulul este e-
de cit sa disolve consiliut comunal nu, casierul general al judetulul. Otnescu, a comisarulul respectiv fi a tia elevelor o vasta galerie de tablourl si ate- ducatiunea morale religieuse si instructiunea
. din Galati, de cum-va d. Malaxache liere speciale de lucru. solide a copiilor cari i se vor incredinta.
mai multor agent t polit iene,ti s'ait cäu- 4) Sectiunea de muzieä, sub conducerea d -ne Acest pensionat sta in nemijlocitä legatura cu
Culoglu va face un raport In acest Programul inaugurireY Portier de fer tat cu rninufiozitate toate valete in cari Emilia Saegiu, profesoara la conservator. $ coala noastra evangelico- germane, caro e con-
senz, ceea ce este foarte improba- D. Daniel, ministru de comer al Un- se deortase latrinele. S'ait gesit 5 bilete 5) Pentru educatiunea, studiul limbelor stra- dosa de un corp didactic bine pregatit ; aceasta
ine si tuerai de mina. am reu,it in tratativele scoalä are : o clase pregatitoare, 4 cluse prin-tare
bit, date fiind relatiunile intime dill- gariel, ne tritnite azi urmätoarea invi- de cite 100 de lei, dintre cari unele rupie. cu programul statulul, ,i 5 clase reale.
tare : Pentru ce. inoptase ,si nu se mai pu- ce am avut Cu unul din cele mal bune insti - In aceasta ,eoala reale se invitta li rebele :
. tre d-sa si escrocul Malaxa. tea vedea bine, aceastd operafiune a tute de educatie din Paris, armi procura insti- germane, romane i francezä, lar cea engleza
Domnule Director, tutoare si guvernante, personal format din a- latine In mod facultativ.
fost intreruptä pe la orale 7 ria seara fi cest institut.
Samsarul guvernulul la Cildsrugani Serbarile de inaugurare a canalnlul de am£na.iä pentru aste. -zt, cind se va con- Localul in care este instalat, noul institut, a In aceastä scoalä vor invitta elevi! pensiona -
tulul nostru.
fost, construit expres pentru scoala. conform eu
D. G. Mirzescu a fost Marti din la Portile de fier se vor face la 26 si 27 tinua tot in prezenf a funclionarilor+ po-
(14 si 15 st. v.) Septenrbr-ie anal acesta, li nef toate condiliile hygienice; coprinde sell de studiü, Se primesc copia de ori -ce natiune si confe-
siune. Edificiul institutului, situat intr'o positie
noni la Caldarusani, trimis de d. dupa programul aici alaturat. fiel arata f l mal sus. dormitoare mari si bine aerate, sali de recreatie
si de gimnastica, etc. cit se poate de salubre are camere bine impar-
Sturdza pentru a determina pe I. Suntetl rugatl de a reprezinta ziarul Arestarea lui Petrescu. -I ärturisirea 0 gredine spatioasa inconjoarä tot localul, care tite, eu IncaperY de lucru, de dormit, de min-
d- voastra pria un membru al redactiel si care si de bai, corespunzind pe deplin condi-
P. S. Sa Mitropolitul Primat sa aml comunica numele si caracterul sate In acelag timp pe-cind se fäceaú cer- e pprevazut eu instalatiune de ape si gaz.
Pentru elevele semi - iuterne se va organiza un tiunilor igienice. Pentru recreatul elevilor e o
ceara iertare Sinodulul, care apoi cel mutt ptna la firrele lune! August, pen- cetärite in str. Gramont 1, d. procuror serviciü de omnibus. curte proprie si o gradin& frumoasa. ambele
Hatnanüiu s'a dus la Ministerul de fi- foarte spatioase, nelipsind niel sparatole de
ii va reda rangul de arhiereìí. tru a putea dispune In privinta trimiterel Personalnl didactic se eoinpune din gimnastica.
I. P. S. Sa a respins categoric unul bilet de intrare. nanfe fi a ridicatpe funcf ionarul Theo- Matemat. ,i Cosmografie N. Coculescu, dr. in Dupa virata elevilor, taxa anual& a pensiona-
Primiti, etc. dor Petrescu. matera. prof. 14 Universitate tulul varieaza Intre 600 pina la 1000 let, pen-
toate propunerile de impacare cu Budapesta, 28 Iulie 1895. Dus la parchet, in urina mat multor Morale §i Filosofie . . D -nu Rädulescu Mo- tru interni, si 230 pina la 400 lei, pentru semi-
guvernul, declarînd ca nu va re- Ministrul de cornent regal ungar cestiuni, Petrescu a märturisit cd el a Fizica ,i Chimie
tru, dr. In filosofie interni. Taxa se va solvi in rate trimestriale.
Prospecte se pot primi in mod gratuit de la
nunta niel un moment la lupta ce Daniel furat gropul $i cd la inceput l'a ingro- . . M. Popovicl, doctor
In chimie domnil administratorm al pensionatulul, precum
a intreprins'o pentru salvarea pres- pat in curtea Mitropoliel de unde l'a tiintele naturale . . N. Demetrescu, licen- ,i de la diferitele ofieil parochiale evangelice
tigiulul bisericel romine. Din programul lung al serbarilor de i- scos peste cite -va zile fi l'a ascuns in tiat in ,tiinte din provincie.
naugurare extragem urmatoarele : latrinele de la domiciliul säú. Matematica A. Ioachimescu, ingi- Inserierile elevilor se primesc cal mult pive
D. Mirzescu a stat trei ore la M. Sa Imparatul Frantz Iosef va sosi Petrescu a fost depus eri searä la ner, licentiat in matematici
Limbe Romana . . . . G. Adamescu, lie. In
la 15 August a. c. (stil vechiü).
Pentru comisiunea administrativa
Inaltul prelat. Stmbata la 14 (26) Septernbrie, la orele 3 Väcdre,Ttt fi inchis in carcere. lit., prof. la giron. ansai pensionatuluY de baeti al comunitäti!,
e p. m. la Orsova, unde va fi Intimpinat In S'a dat telegramä pentru arestarea
*e atara de autoritatile locale si de Inaltele d -lut fi d -nei Florescu, proprietarif ca-
Limbe si Liter. Franceza Fernand Bru in, prof.
la Collège Botin (Paris)
evangelice germane din localitate
Plstorul dr. ELIGEN FILTSCII
Mitropolitul Primat considerind personagil oficiale din Viena si Budapesta, selor in cari locuegte Petrescu, cari eraú Istoria §i Geografia . . D -ra Olga Marinescu, Strada Luterane No. 12
de ministril plenipotentiarl austro -un- lit. in liture, prof. lu externat 311
ca Sinodul s'a adresat in mod ile- garl din Bucuresti si Belgrad. d -nil baron plecafl la Azuga. Et vor fi trimiffl aste -zi Religia Archidiaconul G. Gibescu
_20 -10
gal Sinoadelor ortodoxe din strai- Aerenthal §i cavalerul Schiessl, de corsu- in Capitala. licentiat In theologie
natate pentru a justifica nelegiui- Servitorul Petre Dumef este iinut la
lit austro- ungarl din Belgrad, T.- Sever-in si Istoria . . , . D -ra Aurelia Velescu, ab- Institutul francez de Domni§óre
rile sale, de oare-ce biserica romina ransebes, P. S. Sa Nicolae Popea, in frun-
este autocefala,
polifie
Galati, de episcopul ronnin ortodox din Ca- pentru a fi din noit interogat.
Pinä acum nu s'a putut descoperi
solvent al facult. de lit.
Hygiena . . . . D -na L. Moscuna-Sion, dr.
in medicina.
V. H. CHOISY
e hotarit a nu tea clerulul romtn, etc. uncle sunt ascunst restul banilor fu- Desemn si pitture D -ra Ch. Lejé autorisat de Onor. Minister, fondat In 187o
raspunde nimic nouilor calomnil In ziva aceea M. Sa Imparatul va acorda raft, este probabil ce. aste -zi se va pu- Institutrice . . D -ra Victoria Davidescu, 10, STRADA NEGÜSTOB, 10
diplomata a 6 cl. din Asisul Elena Doamna.
ale tovara§iei Partenie-Timu, ci sa mal multe audiente delegatiunilor din judet. tea da de urina lor in urma interoga- Deosebit de aceasta lista, care urmeaza a se BUCURESCI
astepte in liniste de la tara repa- Al* torului care se va tua lui Petrescu $i mal complecta. totl profesoril vor fi secondati Cursurl primare. secundare §i liceale. Se
rarea nedreptatil ce s'a comis. Dunninica dimineata, 15127 Septembre, la in urina cercetärilor cari se fac de po- de repetitoare de cursurl, alose printre cele mal primesc eleve interne, semi- interne si ex-
orate 8 si 20 sosirea Regelul Alexandru al lifie sub conducerea inspectorulul Ot- bune studente ale Universitatel ; ele vor asista terne.
Serbiel, care va fi primit la gara de la Or- nescu in, strada Gramont No. 1. la cursurile profesorilor, vor pregati si interoaa- Cursurile incep la 2 Septembre.
Destituirea unul potlogar colectivist zilnic pe eleve.
soya de Imparat si de autoritati. Cine e Petrescu Inserierile se pot face Incepind de la 1 Au- Inscrierile de la 20 August st. v.
In sfirsit Alexandru Baboianu, sub- La orate 8 si 35 va soli M. Sa Regele gust. Pentru ori -ce informatiuni mal detailate 137 25 -9
prefect in Tulcea, unul din asociatia Rom£niei, care va fi întîmpinat la gara e Teodor Petrescu este un vechift func- a se adresa la directiune de la 9 -2 a. m. si de
de Imparat fi de persoanele oficiale. Dupa' f Tonar al Ministerului de finan f e, ser- la 2 -6 d. a.
potlogarilor din localitate, a fost des- primire
tituit. se va face revista companieï de vegte ne£ntrerupt in acest minister de 146 20 -6 hlIGRENA SCIATICA
onoare. 23 de ani. Este in virstä aproape de NEVRALGIE
*Monitorul Oficial» publica si rapor- De la gara MM. LL. se vor duce pe bor- DURERE DE rIJLDC
tul ministrulul de interne prin care se dul vaporulul Frantz Iosef, urmatl de am- 45 de ani, cäsätorit a doua oarä. NODI INSTITUT DE BÁEjI
motiveazä in urmätorul chip d estituirea basadoril, trimisii extraordinary, reprezen- De prima sa sotie s'a divorfat wi ac- 104 Calea Plovnei 104
lui Baboianu tarntil puterilor straine, contele Goluchowsky tualmente este £n proces ou dansa pen- Sub directiunea d -lor I. CLINCIU si G. POPA
Din raportul inregistrat la No. 27.781, si ministrit ungari si austriaci. Vor trece tru restituirea dote£ in sum& de 30,000 GG ESENTA DE
al d -lul inspector general administrativ, apol prin canal, si la un punct anumit epis- lei. Profesora la Liceul Lazar
copul catolic din Temisoara va face apoi o La ultima infäfi,Tare ce a avut la TEREPINTINA
resulta cä d. sub - prefect Baboianu s'a D
fäcut culpabil de väditä insubordonantd nuca sfestanie. tribunal in acest proces, Petrescu a Autorizat conform noulu! regulament, In urma
fata cu superiorul säú, prefectul titular Canalul se va declara apol In mod oficial prezintat tribunalului un act de pau- raportulu! favorabil al d -lui Inspector scolar si
deschis. al d -lui Doctor, insärcinat eu inspectarea localulul.
al judetulul ; cä s'a amestecat in afa- pertate, care insä a fort respins. Noul Institut de baetl va functiona ça coalí ï
cerI cari nu eraú de atributul functiu- * ** El avea actualmente funciiunea de privat. , eu programa Statulul
Statului ça
nel sale ; ci a iugaduit notar! in cornu- La orele 2 p. m., dupa ce vor fi luat de- fiitor de registre in casieria centrala Internat. 2 la 4 Perle fac si dispare in cate-va
nele puse sub supravegherea sa fära junul tele
pe bordul vaporulul, MM. LL. eu sui -
si persoanele oficiale vor merge eu un
fi era insercinat cu finerea regigtrulut Elevi! Institutulua preparati de un corp di-
dactic ales si aprobat de autoritatea ,colare,
minute cele mai duroróse nevralgie.
conditiile legale, ceea ce a dat lot la con- tren special la baile erculane de la Meha-
de casd ; era plätit cu 250 let lunar. vor da examen la scoalele publice. Resultatele A s,, cere numrle
Se spune cä el este cam dezechili- In töte Faimaclile.
fecfionäri de acte a cäror logalitate dia, unde la orele 6 seara se va da un mare dobindite la examenele din Iunie trecut, dupa CLERTAN
poate fi contestata, si pe la alte comune prinz In Salonul de curd. brat ; era socotit de cetre colegit sei cum se poate vedea din situatiunea scolara a
impunind notarl contra vointel consilii- din minister, cd nu era in posesiunea liceelor «Lazar» «Miha! Viteazul» si a gimna-
La orele 8 si jumatate MM. LL. vor pleca ziulul (*incas, la liceul Lazar avind tre! pre- l5chiinb ind elfltin
lor comunale ; ce este mal mult, dupa cu trenurr speciale unul dupa altul. tuturor facultäfilor sale intelectual&
arätarea prefectulul titular, s'a servit
de numele säú pentru a recomanda fi cu
M. Sa «Imparatul Frantz Iosef, Impreuna
M. Regele Carol, vor veni In tara si vor
La primul interogatoriu ce i s'a tuai
la descoperirea furtulul, depozifiunea
miautY intiin Cu cununa si unul al treilea sunt
cea mal puternica dovade de modul cum ne am
Indeplinit daterie. La bacalaureat s'ait prezin-
tat doul candidat! si ambi! aìí reu,it eu un
CIJ1!IPA. I
impune secretar, la comuna Mahmudia oraleIn6.ziva de 16 Septembre dimineata, la
sosi lut nici nu a fost luatä in seamä de deosebit succes.
CUMPÁE CUMPAIL
pe Ovid Buteanu ; acest fapt constatat d. Jude instructor din causa räspun- Autoritatea scolara pria actualul regulament tot felul de obiecte uzate de aur, argint si pie-
de inspectorul general administrativ s'a surilor dezordonate ffi farci nid un punind capai tuturor abusurilor si speculelor tre fine, de briliante diamante, perle, rubrner
afirmat de insult sub - prefectul Babo - sens ce fä.cea la întrebärile magistra- ce se faceaü In invatamintul privat, speram cit safire, smarande, etc. Asemenea monezi vechic
Descoperirea furtulul de la tulus, atribuindu -se aceasta originali del scosta noasträ intra numal in al doilea decoratiuna comemorative de aur, argint si c-
ianu, lar justificarea ce aduce cä asa 'I an al existentil sale, vom isbuti totusi sa dam rama, pietre sculptate, obiecte de arte, plätind
s'a comunicat si lui de catre candida- Finante täfei caracterulut tut. resultate si mai satisfecätoare find astfel un pretura mal bune de cit orY -unde.
tul Buteanu, neverificindu-se de dinsul Cu toate acestea feful poliiiet de si- sprijin real al instructiuni1 publica. d -loi cerere me voit! prezenta la domiciliul
La cumpäratorl si vinzatora.
la timp, este insä o dovadä mal mult Descoperire din intimplare. Baul guranfä a avut bänuielt asupra aces
tut funcfionar fi in mat multe rin-
Vechiul local situat ln aprotiierea Cismegiu-
lul a liceulul « Lazar» si «Sf. bava» Intr'o po-
de cea maT culpabilä usurinta din parte'l. in privatii.Denun>tarea si cerce- BIJOUTERIE & HOROLOGERIE
tñrlle. Arestarea lui Pe- duri a cerut judelut instructor aresta- sitiune salubre. si inconlurat de gradini, neflind
Deli raportul ministrulul nu accen- tresen MArturitiirea.
Cine e Petrescu.
rea lui. destul de incepator fata de multele cerera de
inseriere, a fost rnarit in chip considerabil prin LEON WEISSISLIJTH
tueazä de lec potlogäriile sävirsite de Vom fine pe cititort in curent eu des cladirea mal multor sali de studia, dormitoare Bucuresti, strada Carol I, No. 20
fäffurarea acestel andrete. §i instalatiun! de bal.
Baboianu, totusi faptele ce -i -se imputa Descoperire din intimplare Pe linge materiile obligatoril dupa programa vis -a -vis de noul palet al Postel
sunt destul de grave. statulul se da o deosebitä atentiune limbilor Recomand onor. Public si cunoscutilor met
Intrebäm acum pe d. Palladi, cind Autorul furtulul de la casieria cen- BULETIN ECONOMIC moderne : francesa ili germani precum s ce. magazinul mai in tot- deauna bine asortat
va scäpa judetul Tulcea de eel -alt trale este Teodor Petrescu, impiegat de musica vocal& sri instrumentalà. cu tot felul de obiecte frumoase, lucrate in
clasa I in ace! serviciú. (Raportul Semaphorului de Braila) Inscrierile incep la 15 August iar cursurile aur ,i argint, eu pietre fine, precum : brillante,
juvaer colectivist, de Silvia Baboianu, Braila, 24`5 August 1896. la f Septembre atit pentru invatämintul pri- diamante, rubino, satire, smarande, perle, etc.
advocat al Statulul, care e seful bandeï rileDescoperirea
urmätoare :
s'a fäcut in imprejurä-
Piata noastra a fost azi mal animate In mar sit si eel secundar. Primeste in schimb ori -ce obiecte uzate
de exploatare din localitate ? special pentrin grane cari ad sosit foarte Sunt primiti si elevi cari neavindu -,Y inca si- Bogat asortiment eu lanturi (numite
Un domn, al rärui nume nu -1 putent mult si s'a platit preturile urmatoare pen- tuatiunea scolara regulata doresc sa treaca exa- Panter) de sur. argint, fasoanele cele mal nou!.
da de -o- cam -date, a surprins o conver- tru mar*. bunt: menul de inseriere la scoalele publica. Mare deposi de ceasornice de aur,
Consiliul de mini §tri de era a sa f iune antre Petre Dumef, servitor, Prospecte se trimit gratuit dupa cerere. argint ,i metal din tele mal bune fabricl din
Grill bun curat ros fr. 107011100 vagon. 151 15 -4
discutat cestiunea disolvaril cousi- un prieten al acestuia. Dumes7 se plin- D galben D 1060/1070 D
Elvetia, garantind pentru exactitatea lor.
Mare asortiment cu diferite obiecte as-
liului comunal din la §i. gea cd a gds-it bani in private fi cä Granele secaroase sunt foarte negligeate. Casa de SA,nAtate tice, lucrate in aur, argint si pietre vechi, ase-
Nu s'a putut lua niel o hotarire. stäpina cases a luat tot fi n'a voit sä -i
dea nimic.
Grûü eu 15/200/o coi-p. streine fr. 800 840 vag.
D D 10112= D D D 90(1950 D
Institut din noti reorganisat menea si in menez! de aur argint si asma.
Atelier special pentru cornent( si repa-
E probabil insa ca peste cite -va D mal. 516 D. D 960/990 D
51, Strada Tailor 51
Acel do,nn, voind sd is informafiunm D raturY de btjutierie si ceasornicarie eu preturile
zile consiliul va fi disolvat pentru de la Dumeyc, acesta nu voea sei-I spun&
D

a se alege primar d. V. Gheorghian, la inceput atm s'ait petrecut lucrurile;
actual prefect al judetulul Iasi,
Eri dupa amiazi, deputaiii
D ros cava manjit de malura D 1000/1025
Porumburile asemenea foarte negligeate.
Porumb de 59 libre fr. 4.78;4.80 Hect.
duc£ndu -1 insä la circiumä, d indu -3 de Magazie.
bäut fi insistind, Dumef a povestit tot
Secara buns fr. 7001705 vagon.
ce ftia. tiSi anume : D ordinary 640/60
D
Dirigiati de dr. aabner Tuduri cele mal reduse. 89
Cäutarea boalelor interne ,i chirurgicale, pre-
cum ,i a tutulor boalelor nervoase si chronice.
Tratarea boalelor de piale, a boalelor de ochi,
Vindecarea boalelor sifilitice
grt, nas si urechl. a boalelor de float si rirrichi.
Operatiuni. Tratamentul boalelor gynecologice ;
D
camere eu intrare separate pentru facerl, o men- A aparut de sub tipar :

senatoria din Hu§ï agteptaCc pe

Bani in private
Lung, in 15 Iulie curent, duelndu -se
primal- ministru in salile minis- Duinef la private, a cäutat sub scaun
Orz D D 640,60 D s& cu diploma locueste in institut. Discretiune.
Tratament special al syphilisulua li a boale-
lor uretro- genitale.
Boalele secrete
NEPIITINTA BABBATEASCA
terului de interne, uncle trebuai set sä vade dace nu gäses7te hirtie fi a Doctoru ION NANU
Post medic secundar al Spitalelor
Bolnavil se pot cauta eu ori -ce medic sae
specialist. CAUZA ,SI VINDECAREA LOR
vie la consiliul de minigtri, pen- aces de acolo un pumn de bilete de din Bucuresti
Preturile moderate, pentru angajamente lu-
nare se fac reducer!. Aceasta carte ilustrata se trinnite suferinzilor
tru a se plunge in contra punget- bancä; mirai, a luat un singur bilet fi
l -a arätat unie fiü al edit. Acesta spu- Stabilit In Cimpulung da consultatiunl pe Consuttatiuni in fie -care zi, pentru boalele
interne i syphilitice de la 10 -12 p. E. Dr. 7l` H O B.
fiilor savîrgite la primaria din nindu -t ed sunt bans, cä biletul este de timpul verel.
Campulung. Strada Mircea-vodA 15 Directiunea trimete de indata dupII cerere Strada Emigratu No. 1, intrarea numan pria
Hu$ï. 100 de let, l'a trimes sä is ffi restul ; 127 noul prospect al Case! pe 1896. strada sf. Voevozi.
80 -30 20 100 -56 121 30 -14
 EPOCA

7 CASA DE SCHIMB
IIESKIA & SAMUEL E. WOLFF
BUCURESCI
No. 5 Strada Lipscanl No. 5 Studii g Intreprinderl Les Véritables Eaux minérales de
Cumpard ti viudo efecto publica si face orl-ce
schimb de monezi.
Cursul pe ziva de 24 tulie. 1896
I Cump. Vmd
BUCTIRESCI
3.STRADA SF. DU MITR U.
I 1t

Cel me mare deposit de toate articolele technice

VICHY sont los Sources
40;o Rente Amortisabila.
Amortisabila.
. . 86;'¡y tit; Tubua -i de fontú, de fier 0 de plumb VICHY -ÉTAT
6010
6010
50ío
p
Obligat. de Stat (Cov. R.) .
» Municipale din 1883
. 100,114
11111--
100
10I
<
Furtuni de cauciuc 0 de cïnepä pentru Vin fi Grädini
Pompe pentru Apä, Vin si pentru Pücurá
CÉLESTINS
50ío » »
Scrisurl Funciar Rurale
» 1890
94 a1a
95 314
9:r
91; '
- Robiuete ( Ventile) pentru Apä fi Abur GRANDE- GRILLE ATELIER DE LACATUSERIE
91 'i
50ío
Solo
6010 »
' ,
»
Urbane
» laI.
.
. 82'14
82
9 -?
8`,',
8?
Caueiue ei Asbest toate articolele. HOPITAL
Exiger le nom >ur la Capsule rt''Etiquette.
qi

CONSTR UCTI UNE I)E FIER

pen ru

Armature de locomobile fi de cazane.

I. IIitUG
' ,
Actium Banca Nationale.. 1640 164.-r
» » Agricola .
» Dacia Romania asig.
200 2115 Curele de piele fi Curele Balata. Les Seules Véritables PastillesdeVichysont les
430
s S -tea Nationale asig. 450
435
460
Macarale, VBrtejurI si Trolluri PASTILLES VICHY -ETAT Strada Isvor, No. 119 13ucuresci
S -tatua de Coastructiunl . 175 180 1tIa line i unelte de tot felul. fabrlquees avec les sels naturels extraits
Florin! valoare Austriaca , 211 211 des Eaux de Vichy -Etat.
Marc' Germane . . . . 123 125
'fable de fier, negre plumbate, galvanisate fi de zinc. efectuiazä tot felul de lucrárl de fier pentru Binale,
Barnote Franceze . . . 100 101 Otei turnat englez ,'i Bessemer. COMPRIMÉS DE VICHY precum : Grilage, Porti, Balcoane, TI 1 Ferestre. Marchi -
» Italiene. 89 93 -- aux sels naturels VICHY -ÉTAT
» ruble hirtie . . 265 270 ATELIER FABRICA pour préparer l'eau artificielle de Vichy gazeuse,
ze, Scuri, Lämpl, etc.
de reparatie do oil co fel do do objecte de fier i alam>t pentru
constrnetinnl de case.
spelalitate fiorirle, sere, gr adisse ne cariai,
I

81
mutine
50-1S
Agent Généralpour la ROUMANIE, IULAIARIE,SERBIE:
A. G. CARISST, Bucarest.
pasilioane In fier ete. etc,
Imprimarea cu maiinele dublu-cilindrice, din
fabrica Albert & C!», Frankenthal qi cu tarac- A41111111.1111/151MBINIMINIUMMIllail Primesc comande neutra Provincie:
ear"' din funderia de litera Flíasch din Frank-
f art A; à1' La Tipografia EPOCA se viudo lirtie aeulatuinirá eu 45 ban( 45 60 -30
82
Prefuri Yärogerente loo
kilogramul, in pacltete de 10 kilograme. RESENIESSIIIM
mriagnizatimmomms
® Cea mal buna Apa Minerals purgativa
Higiena din4ilor a gurei
ALBERT ENGEL SUR ESTE ACEA DE LA

CASA DE CONFIENTA B111,EAZU-Ialá Medalle de our, Viena 1883 ; Medalie de argint,

Bucureacl 1899 ; Medalla de bronz, Paria 1893.
dutorisal de eonsiliuì de higiene éi salubritate publica.
Fondata în Bucuresci in anul 1853 MARELE BAZAR CENTRAL premiata eu
Medalla de aur E1T 'Jr ALINA
Bucurelti, Strada Carol, No. 37 Sub Hotel Boulevard, Calea Victoriel
la exposiliunea eoo- Esonty pentru gur.ri §i
lleratorilor dix
Recomandä onor. sale clientele rit si p. t. Anuirta pe onor. public din capitala si pruvincie fars PULBERE VEGETALA PENTRU DINII
publiculuT bogatul saO asortiment de : pentru sezonul de primavara si vara 'I -a sosit Bucuresel 1894 ale ductorulaï S, g O N Y A
Lampi de sistemele cele mal bune si solide. In MARE si BOGAT ASORTIMENT de Sunt doua dentifrise recunoscute in
Macine Cu lumina incandescents, arzind eu spirt si recomandatä de d -nil medici tara si in sixain/date ca cet inaT bun pen-
si aplicabile la ori -ce lampa de Petrol. Sfesni- ÁINE pentru BARBATI si BAETI EFECTE PROMPT §I SIGIIR tru conservarea dintilor, curatenieT si hi-
ce si GloburT pentru gradina. PortelanurT si cris - Cu preturT foarte eftine. gieneT gurel, dindu-I tot odata un miros
talurl frantuzesti si de Bohemia. Recitoare DOSA MICA GUST PLACUT placut.
sistematice pentru casa. Macine pentru faeut CereÇi dar numas Pretul : un flacon Dentalind fr. 2,50
inghetata. Maine pentru facut unt. Macine Pulbere de dinfI, fr. 2.
pentru tocat carne. TacimurT de Alpaca pentru masa. Vas e
smaltuite indigene si streine pentru bucatarie. OrT -ce objecte ne- le y un
Sta la dispositia t ientelel
foarte fi-un.os si bogat a' crti-
APA LIE JSF II. U Deposite : la Iati la Farmncia Fratil
Konya ; la BueurescT la Farmaciile F.
cesare pentru casa si bucatarie. Paturl de fier In tabla si vergele. ment de stofe fine pentru haine de coman- care se gásosc la toil vînzátoril de Ape W. Ztirner, si F. Bruss ; la Drogueria l,
Mobile de fier. Scanne de paie. Colivil pentru PapagalT si Canari. da efectuabile prompt si cu preturl reduse. paminerale din tara Ovessa si la Parfumeria Stella' .
92 (25-8)
Felinare si coroane pentru morminte. Macine pentru spalat si Rog pe onor. publie d'a visita magasinul mea pentru 47 1:3 -_5
stors rufe. Bal de scaldat. Bal de sezut. Aparate de duci. Musa - se convinge de eftinatatea si qualitatea buna a marfurilor.
male si Linoleum. Petrolio indigen I -a calitate decalitri' lei 3,50
franco la domiciliai. Uleiü de rapita dublu rafinat. Marele Bazar Central (sub Hotel Bulevard)
70 Galea Victoriel 25 -22
Atelier pcntru reparatie si comenzl pentru ori -ce ar-
ticule de motel.
Serviciu prompt preturl moderate se garanteazä
METEOR
i
Fabricatul eel mal Cea mal mare elgan-
69 25 -25 bun. 1 M ers ngor.
Resistenta cea
mal mare.

Cel mal bun Vindeca

La Fleur Avoine Knorr

nutriment toate

i
pentru afeetiunile
Copii de stomach

REPRESENTANT GENERAL PENTRU TOATA ROMYNIA

41
Z. LaiTIS KLIN4GrER
BtICt1ItESTl I3S1 1IETEOR Fahrrad Werke Graz
(50 -43 Representant general pentru Rendaia Depozit la Iarll la d-nul M. GOTTLIEB
1 B. COURANT Bucurese! str. Acadenllet, 3
69
I Str. Stefan eel Mare No. 38.
20 -6
La Tipografia EPOCA se vinde hirtie maculaturá cu 45 han!
kilogramul, in pachete de 10 kilograme.
I,A DEPOSITUL
r ALAMBICURILE DEROY-CARANFIL
SOBE anierieane
DE

Vin de liai
TONIC CU QUINA
PARIS- GALATÎ
Acest aparat este de o simplicitate extra - ordinary si
serveste pentru distilarea vinulul, nluetului de mere, de
pere, de prune si de ori -ce fel de fructe. Cu el se poate
distila tescovina, drojdiele de vin sau ori-co soia, precum
Bucuresci.
j
veritabile HELIOS
Strada Doamneï No. 21
A SOSIT
ANALEPTIC Suc de Carne $i fiorile, semintele si ori -ce fel de plante mirositoare. Mattina '` ulcan»
Reconstituant Fosfat de Calce Se poate fabrica cea mai buna tuicti, shlovita si ori -ce Cea mai noua inventi -
spirturT. Acest aparat este eu mult superior cazanelor si une Americana indispen-
Alambicurilor obisnuite, prin aceia ctt produce saC sabil pentru ori -ce fami-
Touieul eel mai e- Compus din sub- din o singura data gradul cerut saC prin rectificare dupa lie. Aceasta macina gd-
nergie pentru con - stante absolut in- vointa, un spirt rectificat de o ca- tette in 2 minute ori si
valescentT, batrinT, dispensabile forma- litate ma bung. eu o economie mal ce fel de Bucate, Cafea,
reT si desvo:tärei mare de timp, de ape si de con - CeaT, etc. si arde cu pe-
femeT si ori -ce per - musc7iilor si : igte- bustibil.
A se adresa d -lui GEORGES trol fard fitil, transfor-
soane delicate. mulul nervos si osos mind Petroliu in gaz ae-
A. CARANFIL, Galati, sari la agentii sAi aerediiatl din diferite rian, neconsumind :niai
VINDEVIAL
este asociatiunea medicamentelor celor mai active pen-
tari
t r;
si localitatI. Depoul general Bucureacl str. Doanuiel 27 casa Bilcescu. mult de cil o centime
pe orli.
Mare Deposit de Lampi,
tru a combate Anemia, Cloroza, Ftizia, Dispep- macine pentru lumina in-
sia, Gastritele Virsta criticó, Epulsare ner- cadescenta eu spirt si gaz
aerian, precum si macine
voasi, Slibiciune resultind din bátrinete, lungile con- La Typografia «Epoca» se vinde hir REDACTIA si ADMINISTRA- d «Helios» pentru Petroliu.
valescente, int'un cuvint toute std.rile adimice de slábiciune A. Rechenberg
caracterizatá prin perderea poftet de mincure a fortelar. tie maculaturá cu 45 ban! Kilograanu TIA ziarulul EPOCA" se a$á in
Lion, Farmacia J. VIAL, rue de Bourbon, 14. in pachete de 10 kilogramo. 82 16 -16
Stradn Clementes No. 3.
In Bucureftï, la d. ILIE ZAMFIRESCU, Ivi la toit
i4 Droghisti! si Farmacistii. 52 -34 f REDACTIA l l ADMINISTSATIA ziarulul EPOCA se ail ín á
strada Clemente' No. 3.
111MNIMIII II
APA MINERALA MlRCEA
TEIRICH & C° IA§I--COPOú
BUCUREST1
E 9. Strada 13ei-zei. -9-
INSTALAT1 UNÌ
PATRIA
SOCIETATE ROMINA DE ASIGURARE §I DE REASIGURARE
Autorizatá de Ministerul de Interne, serviciul sanitar su-
perior eu Oficia No. 1208 din 24 Ianuarie 1895.
Aceastá apä, pe língá cd e un excclent purgativ,
bunä la luat si fa.rä a produce durer!, dar din cauza
CAPITAL SOCIAL pÁRSAT LEI UN MILION multor substante medicamentoase ce contine, esperi-
DE mentindu-se de mal multi d-nt doctor!, satt constatat
Sediul Societatel: Bucurestl, Strada Smirdan No, 15
pinä acum cá, vindecá : boalele de stomach, dispepe-
TELEGRAF, GAZ §i APA Societatea «Patria» se recoinandiY pentru sielor de diferite naturl, catarele cronicale ale stoma-
chulu! si intestinelor, congetitiele, constipatiele croni-
1.4 Luminä incandescentá ASIGiURRi ASUPIICA yIETEÌ ce, iperimia ficatulul, boalele de rärunchi si spliná,
pentru pentru cas de moarte, asociat<iuni cu capital garantat, zestre
: (eu in-
boalele de piatra, si a cäilor urinare la bárbatl, boale-
cetarea plateT premieler la moartea ptt.rinteluT le de mitra §i menstruatiele neregulate la femel pre-
a :)
Gaz aerian ASI(IURÄRÌ ÎN CONTRA ACCIDENTELOR cam si alte multe bolt.
tt
- 3 Al.l,a,ra,te de gaz pentru cas do moarte si de invaliditate, indemnisare zilnica. Deposit in Iasi la Dl. I. S. lonescu Tipografia Nati-
onalä, la Farmaciile D-lor Sbizewschi, Racovitá (Lits-
Asigurarea colectiva a lucratorilo din stabilimentele industriale chco si Vandori), Zwas, Jelea, Beceanu, Enghel si Ilu-
CLOUTE DE TOATE SISTEMELE Pentru prospecte a se adresa la Direetiuöe si la agentiile din tara tzá la drogistil Katz, Rosenstein si Becker.
Comandele en gros si en detail se expedieasa. prom;
Representan(a generala pentru Bucure§t1 strada
SALON DE EXPOSITIE 15 Lipscanl No. 23 (Hanu cu tel) A se adresa pentru orI-ce comande si lámurirl
(100 S60 D-na Mircea si Ionescu, lasl strada Alexandri 11.
eepozit in capitaia la d. Zobel bulevardul Elisabeta, 43.
Proecte. Binroñ de Constrnctie. Export 100T45)
tlllllltlO tb.Itl1111111

Bucurescl. Tipografia `Epoca). Strada Clelnentel- No. 3.