Gheorghe Dondorici Vie mOlarlale} Admitere la Sinteze si teste de ISTORIE din toate manualele alternativeCuprins 1. Romanitatea tomanilor fn viziunea istoricilor / 9 Testul ne, 1/17 Testul nr, 2/19 Testul nr, 3/22 I. Secolul al XX-lea intre democratie si totalitarism, Ideologi Europa /24 Testul nr, 4/34 Testul nr, 5/37 Testul nr. 6/39 UL. Constitufiile din Romania / 41 Testul nz. 7/49 Testul nz. 8/51 Testul nr. 9/54 IV. Autonomii locale gi institufii centrale in spafiul romanese (secolele IX-XVIII) / 56 Testul nr, 10/ 65 Testul nr, 11/67 Testul nr, 12/70 V. Statul roman modem: de la proiect politic la realizarea Romani (72 Testul nr. 13/ 88 Testul nr. 14/ 91 Testul nr. 15/93 VI. Romania postbelic’. Stalinism, nafional-comunism si disidenfi anticomunista, Constructia democrafiei postdecembriste / 96 Testul nr. 16/ 106 Testul nr. 17/ 108 Testul nr. 18/ 110 VII. Spatiul romdnesc intre diplomatie si conflict in Evul Mediu si la tnceputurile moderni 1113 Testul nr. 19/ 124 Testul nr, 20 / 126 Testul nr. 21/ 129 VITI Rominia in concertul european: de la criza orientalé a marile alianfe ale secolului XX 1131 “Testul nr. 22/142 Testul nr, 23 / 144 ‘Testul nr, 24/147 IX, Romania in perioada ,, razbolului rece” /149 ‘Testul nr. 25 / 155 ‘estul nr, 26/ 187 Testul nr, 27/ 160 i practici politice in Romfnia gi Mari (secolele XVII-XX) Teste finale / 163 Raspunsuri /241T. Romanitatea Romanilor in viziunea istoricilor ile marilor miscari de populafii de la sférsitul mileniutui al IlI-lea i. Hr, s-au format popoarele indo-curopene din care ficcau parte si tracii care crau "cei mai numerosi dupa inzi” ~ (Herodot). Tracii s-au divizat in dowd ramuri: traci sudici si ramura nordica, geto- daoii, care crau numifi de greci, geti, side romani, daci. Geto-daoii s-au organizat politic. in secolul 11, Hr, sprijinit de marele preot Deceneu, Burebista (82-44 i, Hr.) a unificat uniunile de triburi ludnd fiinf’ statul, Romanii au ciutat si-si impun& controlul asupra coloniilor grecosti vest pontice, pentru a avea acces la rosursele zonei si pentru a beneficia de o pozitie strategic’ avantajoasi, Dupa Burebista statul_s-a divizat in "patru, apoi cinci pérfi” (Strabon). Granijole Romei s-au apropiat de Dacia, in anul 46 d. Hr. Dobrogea a intrat sub stapanire romani find integrat& in provincia Moesia, Mai tarziu, in anul 86 d. Hr., Moesia a fost organizata in dows provincii: Moesia Superior si Moesia Inferior, Atacuri ale dacilor la sud de Duniire au avut loc in timpul impirafilor Vespasian (69-79 d. Hr.) si Domitian (81-96 d. Hr.). Decebal (87-106 d. Hr) a refticut unitatea statului dac, S-a confiuntat cu armatele trimise de impiratul Domifian in anii 87-88 d, Hr. Prin pacea din anul 89 d, Hr, Dacia a devenit regat clientelar Romei, Dup ce tronul Imperiului Roman a fost ocupat de Traian (98-117 4. Hr.), statul dac a fost considerat o ameninfare, De ascmenea bogifiile Daciei au reprezentat o atractic pentru romani, in urma rizboaielor din anii 101-102 si 105-106 Dacia a devenit provincie romani, Romanizarea a fost cel mai important proces istoric din perioada sttipanirii romane prin care civilizatia romana a patruns in toate compartimentele vietii provinciei cucerite. in Dacia si Dobrogea romanizarea a fost dirijata de Imperiul Roman. "Sigitd Romet” (N. Torga) I-a roprezentat popoarele ncolatine, Nasterea acestora a fost rezultatul romaniz&rii. Retragerea armatei gi a administrafici romane din Dacia in vremea imparatului Aurelian (270-275) a avut implicatii deosebite, determinénd modificari de ordin economic, demografic si social politic. Influcnja romana s-a extins dupi retragerea aurelian’ (271-275 d. Hr.) si asupra dacilor liberi; ‘unii dintre acestia au patruns in fosta provincie. Etnogeneza roméneaseé. A fost rezultatul unui lung proces etno-lingvistic desfigurat in vechea vatra traco-geto-daci: - prima sintezd etno-culturalé a fost cea daco-roman’. Dacii s-au supus de bunavoie romanilor (Dio Casius). Sinteza daco-romani a fost posibil& ca urmare a continuitifii dace sub stipnirea romana, Ca dovezi ale acesteia menfiontim numeroase asezari, toponime (Drobete, Napoca, Apulum), hidronime (Alutus, Maris, Samus, Donaris). - a doua sintezé etno-culturalé a constat in asimilarea migratorilor, Retragerea aurelian’ a demonstrat tréinicia procesului romanizarii, Dupé 271 romanitatea s-a extins cuprinzand si dacii liberi (Crigana, Maramures, mare parte a Moldovei si in unele perioade o parte a M@nteniei), Continuitatea daco-romana este probaté de descoperirea a numeroase unclte, morminte inscripfii, cto. Se menfin legituri permanente cu romanitatea sud-dundirean’, Continuitatea este atestati pentru aceasti perioada si prin mrturii scrise (Priscus Panites - Istoria gofilor, secolul al V-lea), Singura structuri administrativa autonoma care s-a menfinut, dup’ 271, a fost obstea s&teascd, Din mai multe obsti s-au creat uniunile de obsti — numite de N. Iorga “romanii populare”. Liantul spiritial al daco-romanilor a fost reprezentat de cregtinism. Obiectele paleoorestine din secolele II-III d, Hr, sunt pufin numeroase datorité persecufiilor la care au fost supusi adepfii noii religii, Euscbiu din Cozareea atesti evanghelizarea Scythiei (Dobrogei) in secolul I d, Hr, de cétre Sfintal Apostol Andrei, Dezvoltarea crestinismului in lumea daco- roman& a cunoscut tn ritm alert dup% 313 cind Constantin cel Mare, prin Decretul de la 9Mediolanum (Milano), a acordat libertate crestinilor, Arianismul a avut succes in réndul germanilor, iar la daco — romani s-a dezvoltat un cregtinism de factura popular gi de orientare niceeana, Acesta a fost impulsionat de misionari veniti din Dobrogea cunoscut bastion al confesiunii niceene inci din timpul impiratului Valens, Descoperiri de obiecte cregtine sunt numeroase in secolul al IV-lea: opaife, cruci, potire, monumente romane crestinate, De mentionat este fragmentul de candelabru, Donariul de la Biertan (jud. Sibiu), ou inscriptia “Ego Zenoviuis votum posui”, descoperit in secolul al XVIl-lea (1780). fn zona nord-dunirean’, in mileniul I al erei crestine, s-au perindat numeroase populat migratoare (gofii -vizigotii si ostrogotii-, hunii, gepizii, avarii, slavii, bulgarii). Dup& 271 dact romanii au conviefuit cu migratorii, Gofii prezenti la nord de Duniire au fost alungafi de huni dupi 376, Gepizii, dupit pribusirea puterii militare a hunilor, in 454, s-au agezat in vestul Banatului, Crisana, Transilvania nordicd gi central, Slavii, plecati din vestul Ucrainei gi zona Niprului s-au agezat in fosta provineie Dacia in secolele V-VI. in Dobrogea stipanirea Imperiului Roman de Rasirit s-a menfinut pand in anul 602. Reyenirca stapanirii romane le nord de Duniie, cel pufin in zonele de langé fluviu a avut loc in timpul lui Diocletian (284-305), Constantin (306-337) gi lustinian (527-565), acesta din urmé fiind gi autor al unor acte normative, Novellae. Dobrogea a devenit provincie separata in timpul lui Diocletian (Seythia Minor, cu capitala a Tomis). In secolul al Vil-lea Imperiul Roman de Rasirit cunoaste un intens proces de grecizare devenind Imperiul Bizantin. Confinutul limbii roméne Procesul de etnogenezi s-a desfagurat in special la nord de Dunitre dar si la sud, incheindu-se la sfirsitul secolului al Vill-lea. Asemenea altor popoare ale Europei, spaniolii, portughezii, francezii, italienii, romani vorbesc o limb romanic& formati pe baza latinei populare vorbite in Imperiul Roman. Procesul de romanizare lingvisticd si cultural din secolele TL-IIl d. Hr., cénd spafiul nostra geografic a facut parte din provinciile Dacia si + Moesia, a avut o mare intensitate astfel ca limba latina a patruns in zoncle urbane, dar gi in cele rurale, Cand imparatul Aurelianus a retras stipanirea romani din Dacia idiomul latin era predominant, Dupi patninderea slavilor la sud de Dundre (602), ca urmare a pirdsirii limes-ului danubian de citre romani, grupurile de pastori romanici s-au retras spre pirfile muntoase, acestia fiind cunoscufi mai tarziu cu numele de vlahi sau aroméni. Trecerea slavilor la sud de Dundire a dus la ruperea romanitiii nord-duntirene de cea sudici. Adstratul slav a avut pentru romanitatea ristriteand acelasi rol ca cel germanic pentru romanitatea apuscand. In secolele IX-X slavona a devenit limba liturgica si de cancelarie, fn momentul patrunderii slavilor la nordul si sudul Dunirii se crease o realitate etno-lingvistic& care n-a putut fi modificata, Dupa ce Imperiul Roman a devenit Imperful Bizantin iar limba greaci a devenit limba oficiald si in contextul relafiilor Imperiului cu formatiunile politice din Peninsula Balcanic& a avut loc fragmentarca comunititilor vorbitoare de limba latind aga incdt fiecare s-a dozvoltat diferenfiat de fondul originar latin, in secolele TV-VIT limba latina vulgar, vorbitt de daco-romani s-a transformat in limba protoromana. Exomplu este expresia Torna, torna fratre mentionat& in lucrarea Chronografia, din secolul al [X-lca a lui Theofanes Confesor, Majoritatea cuvintelor care desemneazi activitifi specifice agriculturli, viticulturii, gridingritului, crosterii animalelor, termeni militari, provin din limba lating; termenti de baza al crestinismului provin, de asemenea, din limba latin’, B. Romanitatea rontduitor in vigiunea istoricilor Romanitatca desemneazi un spaiu care cuprinde popoarele romanice. Romanitatea rom@nilor inseamma doscendenja roman’ a roménilor, latinitatea limbii romAne, unitatea de neam a roménilor, pastrarca escnjei romane in datini si obiceiuri, Existé dialecte ale limbii romfne: - dialectul daco-romén (vorbit in Romania, Republica Moldova precum si in comunitafile roménesti din f&rile vecihe: Ucraina, Ungaria, Serbia, Bulgaria); = dialecte sud-dunérene: aromén, istro-romin, megleno-roman. 10fn limba romani exist unele diferente materializate in graiuri, Limba romani literara s-a format in secolul al XIX-lea din graiul muntenesc gi prin contribufia operelor literare din Moldova, Substratul autohton (traco-dacig) este reprezentat de aproximativ 200 cuvinte si reprezint& 10% din lexicul limbii romane, Ele desemneazi animale (ménz, viezure, barzi), plante (mazare, brad, gorun), imbricdminte (bréu, pinz8), nofiuni legate de familie (copil, baiat, mos, prune), legate de locuinfa (vatra, gard, brazda, mal, pardu), unelte (grap, mituri, carlig), parti ale corpului (buza, grumaz) etc, Aceste cuvinte se conjugi gi se declind la fel ca cele latine. Stratul roman (cca. 1500 de cuvinte de bazi) reprezinté cca 80% din lexicul limbii romane. Se pot construi in limba romana fraze numai din cuvinte latine, dar nv se pot construi nici propozitii numai din cuvinte slave. Adstratul slav. Exemple de cuvinte slave: Dambovifa, Bistrifa, cneaz, arg, vami, stare}, jude, gasci, plug, secora etc, in izvoarele medievale romani sunt desemnafi cu numele de viahi. La originea denumirii se afl un trib celt (volcae), amintit de Caesar in “De Bello Gallico”. De aici termenul a fost preluat de germani, Neamurile germanice i-au numit walch, cum mumeau toate popoarele vorbitoare de limbi lating. Germanii fi numeau pe italieni walcher. Slavii venind in contact cu gexmanii, in secolul al IX-lea au imprumutat acest termen. Vlah inseamna un striin, vorbind 0 limb’ romanic3, Metodiu ii numeste pe italieni wlachi, Existi mai multe variante: vlah la bizantini si slavii sudici; voloh la slavii rasiriteni; valachus la lamea romano-catolic’; blach satt olah la unguti, Folosirea acestor denumiri dovedeste incheierea etnogenezei, Rominii s-au numit infotdeauna romfni de la romanus. Memoria populari a pastrat tradifia ascendentei romane: de aici denumirea de Bédica Traian in legituré cu unele sirbitori, cum ar fi, spre exemplu, Anul nou, 4) Primele izvoare istorice despre romani: Roméanii sunt atestati de descoperiri arheologice din secolele VII-XI, Brateiu (jud. Sibiu), Poian (jud. Covasna), Alba Iulia, Bizantinii acordau atentie teritoriilor locuite de romani deoarece aveau interes in exercitarea controlului sau stipanirii acestora. Pe de alti parte ef au fost atenti la repetatele incursiuni ale migratorilor. In acest context apar informatii importante despere romani la granifa dintre mileniul I gi al II-lea. - secolul al Vil-lea — tratatul militar bizantin "Strategikon”, scris de imp&ratul Mauritius ~ denumoste, pentru prima dat, populafia de la nord de Dundire cu termenul de romani; - secolul al IX-lea — geograful Moise Chorenati - "Geografia armeand” - numeste "fara necunoscutd ce-i zic Balak-Valahia”; ~ cronica ture’ "Ogilzname” vorbesle de o far’ a viahilor ("Ulak-ili”) iar locuitorii - "ulakes” = Constantin al VJI-lea Porfirogenetul (912-959), in lucrarea "Despre administrarea imperfului” spine despre romani c& "acestia se mal numese $i romani pentru cé aw venit din Roma $i poarté acest mime pana in ziva de azi” in opozific cu bizantinii pe carc-i numeste ai ‘romei"; - Vasile al TI-lea Macedoncanul (976-1025) ti numeste pe roméni intr-o scrisoare din anu! 980 cu numele de viahi. fi mentioneaz& din nou in 1020, = secolul al XI-lea — Kekaumenos, in’ lucrarea "S/aturl gi povestir!” ti aminteste pe viahi Geomarf, pe cei cate traiau in apropicrea Duntrii (S. Dunétrii) gi pe Sava (Saas); = secolul al XT-lea = geograful persan Gardizi tn tratatul, "Podoaba Istoriilor” referindu-se la romani if ascaza intre slavi (bulgari), rugi gi unguri, intre Duntire si “wn munte mare” probabil Muntii Carpati. = secolul al XII-lea — Ioan Kynnamos (secretar al imp&ratului Manuel Comnenul), in Incrarca "Epitome", descriind o campanie a imparatului impotriva maghiarilor (1167) spune despre vlahi "se zice ed sunt coloni venifi de demult din Italia”; u= corespondenfa lui Tonifa cel Frumos (1197-1207) si Papa Tnocenfiu al MI-lea (sec. al XUHlea) mentioneaz’ legitura etnicd a roménilor cu Roma si mandria romnilor de a avea 0 astfel de origing; 4) Roméanii vitzuti de occidentali: Secolele XMI-XU1 - Anonymus (Gesta Hungarorum — sorisi pe la 1200) - menfioneazi, ci la venirea maghiarilor (896-898), au gasit in spatiul intracarpatic "slavii, bulgarii si blahii, adic& pastorit romanilor”’; - Simon de Keza in cronica "Gesta Hunnorum et Hungarorum”, scrisa in secolul al XIlI-ea, menfioneaz cf la venirea hunilor in Panonia, in vremea lui Attila, locuitorii oraselor (civitales) s-au inapoiat in Italia dar vlahii care erau "pastorii si agriculforii acestora” au ramas de bund ‘voie si eran in Pannonia. ~ Afirmarea romanitifii romanilor in Evul Mediu a fost influenfati de aparifia statelor medievale, care au constituit cadrul favorabil de afirmare a roménilor gi a religiei lor. Ofensiva otomant in secolul al XIV-lea punea in pericol crestindtatea din aceasti zon a Buropei. S-au organizat cruciadele tarzii la care au participat romanii gi in aceste conditii occidentali au fost interesa{i de romanitatea acestora. Umanistii au fost preocupafi de Antichitatea clasic’ si de vestigiile acesteia, De aici preocuparea fata de romani, ca urmagi ai romanilor. Secolul al XV-lea - Poggio Bracciolini — este primul umanist italian care afirma origina romani a romanilor gi continuitatea acestora de la Traian. Si-a argumentat.afirmatiile cu dovezi culese din spajiul roménesc fiind un bun cunoscator al limbii latine. - Flavio Biondo a fost secretar apostolic. Referindu-se la romani, pe care i-a intalnit la Roma, spunea c& "invocau cu méndrie originea lor romana”. ~ Enea Silvio Piccolomini — devenit Papa Pius al Il-Iea (1458-1464) —a contribuit cel mai mult la rispindirea teoriei despre originea latin’ a roménilor, in lucrarea "Cosmografia” (1501). A cules informatii de la cilugatii dominicani si franciscani; ideca originii latine a romanilor afirmaté de acesta a intrat in circuitul stiintifie european, ~ Filipo Buonaccorsi, consilier la curtea regal polond,’a calatorit in Moldova unde a aflat despre “descenden{a romdnilor din colonigtii romani”. = Stiri despre romani au fost intdlnite si la atenianul Demetrie Chalcocondil stabilit in Italia in preajma cuceririi Constantinopolului (1453) si la fratele (sau varul) siu Laonic Chalcocondil care cunostea originea romanilor, numindu-i dai pe cei din nordul Dunarii si vlahi pe cei din sud. El a depasit gindirea medieval, a revenit la teoria antict clint, care identifica limba cu neamul. ~ Antonio Bonfini — umanist italian care a trait la curtea maghiara (sec al XV-lea) arata in lucrarea "Decadele"ci “din legiunile si din coloniile cuse in Dacia de Traian gi ceilalti Imparaji s-au tras roménii, iat limba lor este romand gi pentru care romdnti s-au luptat tindnd Iq ea mai mult decat la propria fiinfa”. Secolul al XVI-lea ‘A marcat rispindirea Renasterii, a Reformei religioase,, inceputul expansiunii curopene dupa descoperirile geografice, A reprezentat si apogeul Imperiului Otoman, instaurarea dominatici acestuia si stirbirea autonomiei Tarilor Romane, in acest secol a aparut tiparul gi sorisul in limba romana. - Jan Laski, episcop de Gnezno, vorbind in Conciliul de Ia Lateran, (1514) despre Moldova, a semnalat originea romani a populafiei ei "edi ef sunt ogteni de odinioard ai romanilor”. - Francesco della Valle — in lucrarea “Jnsemndri despre originea, obiceiurile si orasele roménilor”(1532) a fost primul cirturar care 2 reprodus 0 propozitie in limba roman’: "Sti Romanest” (sti romaneste); el spune despre limba romana ca este putin deosebité de limba italienilor. 12Pugcariu, Nicolae Dragan, Emil Petrovici), Trebuic mentionat de asemenea Adolf Armbruster ou lucrarea Romanilatea romanilor, Istoria unei idei, apiruti in 1972 gi reeditata in 1993. - Pozitii asemandtoare au avut $i o serie de istoriei strfini precum Th. Mommsen, J, Jung, C. Patsch, L. Homo, Paul Maekendrick, Dup& Al Doilea Razboi Mondial, cand atat in Ungaria, cat si in Romania au devenit state satelite ale URSS, s-a susfinut teoria stalinist& despre ” caracterul imperialist” al stép@nirii romane si despre rolul civilizator al slavilor. Istoricul Mihail Roller a orientat studiul spre eyidenfierea rolului Statului kievean in formarca statclor medicvale roménesti (Jsforia Roméniei-1947). in conditiile tndep&rtarii de Moscova aceste idei au fost abandonate, Dupa venizea Ia putere a lui Nicolae Ceausescu s-a declangat o operatiune ampla de reinviere a sentimentului national, in acest context au fost reevaluate contribufia limbii latine gi a civilizatici romane la cristalizarea civilizatiei roménesti. Destul de repede au aparut teorii care combateau elementul roman ca fiind " asuprifor” exagerandu-se rolul elementului autohton geto-dac, S-a sustinut de c&tre unii c& limba dac& si nu cea romana a stat la baza etnogenezei sau c& poporul romén era deja format in momentol cuceririi romane, de aici deosebirile dintre limba romana si celelalte limbi romanice. fn anii 1980 intilnim o disputa acerbi, nafionalista, intre istoricii romani, maghiari si bulgari aducdndu-se drept dovezi descoperirile arheologice. In lipsa celor scrise izvoarele arheologice sunt foarte importante ins ele nu pot da raspuns intrebarilor legate de originea gi limba vorbiti de purtatorii acestei civilizafii, - Dup 1989 istoriografia a adus echilibru in problema romanitatii romanilor, Lucian Boia, in lucrarea Istorie si mit im constiinfa romdneascd (1996) arati c& singura raportare la origini este oferita de limba, ‘Testul nr. 1 I. Marcafi litera corespunziitoare rispunsului pe care il considerafi corect: 1, Geto-dacii sunt ramura nordie# a tracilor fiind de origine: a) germanica; b) celtic’; ) slavas d) indo-europeang, 2, Statul dac devine stat clientelar Romei in timpul impratului: a) Caesar; b) Vespasian; —c) Domifian;_ d) Traian, 3. Stipdnirea roman’ in Dacia a incetat in timpul imparatului a) Hadrian; b) Traian; ¢) Constantin; d) Aurelian, 4, Dintre migratori influengele cele mai mari in cadrul etnogenezei roménesti aut avut: a) vizigotii; ) buniis ©) slavii; 4) maghiarii, 5. fn Republica Moldova se vorbeste dialectal: a) aroman; b) istro-roman; c) moldovenese; d) daco-roman, 6. imparatul Traiéy a domnit intre anii: a) 98-1174, Hr., b) 87-106 d, Hr, ©) 81-964. Hr., ) 82-444. Hr, 7. Romani sunt numifi olahi sau blachi de c&tre: a) nusi; b) polonezi; —_¢) unguris ¢) bizanti 8. Primul umanist transilvanean care a susfinut in lucrarea Hungaria unitatea de neam, de limba gi obiceiuri a roménilor a fost: a) Johannes Honterus; b) Nicolaus Olahus; 7¢) Andrei Huszti; 4d) Lucretius Toppeltinus. 9. Dacia a devenit provincie romani in anul: a) 89d. Hr; b)87d.Hr; J 1024 Hr; d) 106d, Hr. 10, Cronica turc& Ogitzname mentiona despre: a) fara Balak-Valahia; b) fara viahilor (ulal ©) romani, localizati intre Dundre gi un munte mare. d) roménii, péistorii romanilor. IL. Analizati continuturile enunfurilor si marcati: a) dac& ambele enunturi sunt adevarate si exist o legituri cauzald intre ele; b) dact ambele enunturi sunt adevarate, dar nu exist o legitur’ cauzala intre ele; ©) daca primul enunf este adevarat, iar al doilea este fals; 4) daca primul enunt este fals, iar al doilea este adevarat. 11. in vremea impiratului Traian, Dacia a fost consideraté o ameninfare Ja adresa Imperiului Roman; in urma a doua rizboaie Dacia a fost cucerita si transformata in provincie romana. 12, Retragerea stipinirii romane, in 271-275, in timpul impiratului Domifian, a avut consecinfe negative asupra Daciei; dup 271 influenfa romana s~a extins si asupra dacilor liberi. 13. Adstratul slav a contribuit la formarea limbii romfne ca urmare a prezenfei slavilor in acest spafiu geografic; dup 602 slavii s-au agezat la nord de Dundre. 14, Mihai Viteazul a realizat prima unite politica a romanilor; Stefan Szamoskézi a afirmat iniial c& roménii erau urmasii romanilor, iar dup’ 1600 si-a schimbat plrerea. 15, Stolnicul C. Cantacuzino in Istoria Tarif Roménesti subliniazé cf Ja baza etnogenezei se afla elementul slav; Dimitrie Cantemir a scris Descrierea Moldovei. 16. Supplex Libellus Valachorum a fost un program politic al romfnilor ardeleni care se baza pe romanitate, vechime si continuitate; in 1781 a apirut lucrarea Ini Robert Roesler care susfinea teoria imigrationist’, 17. in perioada interbelic scoala istoricd roméneascd elaboreazi opere istorice importante pentru infelegerea etnogenezei roménesti; in aceasta perioada se afirma istorici precum Al. D. Xenopol, Vasile Parvan, Nicolae lorga, Gheorghe Bratianu, ¢: a, 18. Cercetarea atheologici a avut un rol important in clatificarea problematicii emogenezei roménesti; A.D. Xenopol a dat o riposta argumentata lui Roesler. 19. Ideea romanitatii romanilor a determinat in timp controverse, unele dintre acestea urmarind alte scopuri decat cele stiintifice; Dimitrie Cantemir a fost un precursor al curentului latinist. 20. Instaurarea dominafiei habsburgice in sec. al XVIII-lea in Transilvania, marcheaz aparitia teoriei imigrafioniste; Franz Sulzer era ofifer in armata austriac. TH. Marcafi litera corespunzitoare ordinii cronologice pe care 0 considerati corect&: 21, A. Aparitia prinmului stat dac. B, Razboiul dintre daci i statul roman condus de Domitian. C. Instaurarea stapanirii romane la nord de Dunare, a) ABC; b) BCA; <) CAB; 4) ACB, 22, A. inceputul domniei lui Traian. B. Sfarsitul domniei lui Decebal, C, Imparatul Aurelian retrage din Dacia armata gi administratia. a) CBA; b) ABC; ©) BAC; d) CAB. 1823. A. Teritorii de la nord de Duniire intra sub stépanire romana in timpul hui Constantin, B. Dobrogea este organizatd ca provincie separata sub numele de Scythia Minor. C, Provincia Dacia este abandonata de romani, a) ABC; b) BAC; ©) CBA; d) CAB, 24, A. Granita dunfrean’ a Imperiului Roman se pribuseste sub presiunea slavilor. B. Stipanirea romanii se retrage din Dacia, C. Vasile al U-lea ti numeste pe romani viahi. a) ABC; ) BCA; ¢) BAC; 4) CBA. 25. A, Grigore Ureche referindu-se la romani spune c& de la Ram ne tragem... B. Nicolaus Olahus serie lucrarea Hungaria, C. Stolnicul Constantin Cantacuzino scrie [storia Tarii Romanesti. a) ABC; b) BAC; c) BCA; d) CBA, 26. A. Stefan Szamoskézi scrie epitaful Nero Versus. B. Joan Lucius (Lutit) spune c& rom4nii nu sunt de origine romani, C. $-a incheiat domnia Ini Mihai Viteazul. a) ABC; b) BCA; c) BAC; d) CAB. 27. A. Inochentie Micu elaboreazi un program de emancipare a romfnilor. B, Este lansati teoria imigrafionista. C, Robert Roesler serie lucrarea Studii romanesti. Cercetéiri cu privire la istoria veche a Roméniei. a) ABC; b) BCA; ©) CAB; ¢) CBA, 28. A. Slavii au p&truns la sud de Dunare. B. A inceput domnia lui Aurelian. C. Stipanirea romani a incetat in Dacia, a) ABC; b) BCA; ©) CBA; d) CAB. 29. A. Gofii au fost alungafi din zona de la nord de Dunare. B, S-a prabusit puterea militar a hunilor. C. Dobrogea a fost organizatt ca provincie separati (Scythia Minor). a) ABC; b) BAC; ©) BCA; d) CAB, 30, A. Geto-dacii s-au organizat, pentru prima dati, politic. B. S-au format popoarele indo-europene. C. Atacurile dacilor la sud de Dunire la inceputul domniei lui Domifian, 2) ABC; b) ACB; ©) BAC; 4) CBA. ‘Testul nr. 2 I. Marcafi litera corespunztoare rispunsului pe care il considerafi corect: 1, Herodot spune o& erau cel mat numerosi dupa inzi, referindu-se la: a) getis b) traci; ©) grecis d) celfi. 2, Imparatul Domitian a domnit la Roma intre ani: a) 82-44 7, Hr; b) 87-106 d, Hr; c)81-96d.Hr; — d) 98-117 d. Hr, 3. Denumitile agezirilor Drobeta, Napoca, Apulum sunt: a) romane; b) grecestis ©) dace; 4d) celtice. 9