PACATUL BÂRFEI

Sa nu umbli cu barfeli în poporul tau. Sa nu te ridici împotriva vietii aproapelui tau. Eu Sunt Domnul.
(Levitic 19:16)

Unul din pacatele foarte putin predicate si din nefericire prea mult practicate chiar de crestini este bârfa.
Deseori avem tendinta sa desconsideram acest pacat considerându-l doar un viciu, un obicei rau, o
slabiciune... Dar Biblia ne spune în nenumarate rânduri ca bârfa este un pacat. Este pacatul cel mai des
întalnit atât în afara bisericilor cât si în interiorul acestora, oricare ar fi ele. Daca am fi obiectivi am
recunoaste ca „Sora Bârfa" frecventeaza toate bisericile. Cineva a fost destul de inspirat sa transpuna pe
hârtie o prezentare personala a personajui acesta numit Bârfa:

Va mai amintiti de mine. Numele meu este Barfa. Eu nu am nici o lege si nici nu mi-e frica de nici o lege.
Eu ucid fara sa folosesc nici o arma de razboi. Zdrobesc inimi si ruinez vieti. Sunt deosebit de vicleana si
perversa. Cu cât îmbatranesc puterea mea în loc sa scada, creste. Cu cât sunt pomenita mai mult cu atat
credibilitatea mea creste. Am trecere la toate paturile sociale... sunt prezenta atât în casa saracului, cât si în
cea a bogatului, atât în bordei cât si în palat. Cel mai bine ma simt însa în biserica.... Acolo par atat de
nevinovata si de bine intentionata si totusi acolo reusesc sa provoc cele mai mari ravagii.

Victimile mele sunt condamnate pieirii si oricat ar vrea sa se protejeze împotriva mea, nu reusesc, deoarece,
ascunsa sub masca anonimitatii si a confidentialitatii, eu nu am nici nume, nici fata pentru a putea fi
recunoscuta.... Este practic imposibil sa mi se dea de urma. Cu cât vei încerca mai mult sa ma prinzi cu atat
voi deveni mai invizibila.

Eu nu am nici un prieten adevarat... Pe toti cei cu care m-am întovarasit dupa ce m-am folosit de ei pentru a
fi carata în spate, i-am distrus rand pe rand. Odata ce reusesc sa arunc o pata pe reputatia cuiva, aceasta
persoana nu mai e niciodata ceea ce a fost. Am reusit chiar sa rastorn guverne, sa distrug casatorii, sa ruinez
carierele multora, cauzând insomnii, certuri si dureri de cap. Daca nu pot distruge, ma multumesc si doar sa
trezesc suspiciune si astfel obiectivul meu e pe jumatate atins. Îti reamintesc din nou, numele meu este
Bârfa si îti stau la dispozitie cu placere oricand...

Bârfa a fost dintotdeauna o problema pentru orice comunitate, iar Biblia consemneaza acest lucru si
avertizeaza asupra pericolului acestei practici. Bârfa a fost o problema în Israel (Lev. 19:13), în biserica
primara (Rom. 1:30, 32), continua sa fie o problema în biserica actuala, fie ea româna sau americana, si va
continua sa ramâna o problema pâna la sfârsit, deoarece Biblia ne spune ca în zilele de pe urma, oamenii
vor fi clevetitori (2 Tim 3:3). Este bine deci sa ne oprim asupra acestui subiect (chiar daca un studiu al
acestui subiect poate fi deranjant pentru unii) si sa observam câteva lucruri despre bârfa care ne vor ajuta sa
nu cumva sa ne pomenim cazuti în plasa acesteia.

I. Definitia Bârfei - Ce este bârfa?

Prin bârfa întelegem nu numai a spune minciuni despre cineva, sau a vorbi de rau pe cineva, ci a spune
chiar un lucru adevarat despre acea persoana, însa cu intentii rele. O definitie a barfitorului ar suna în felul
urmator: bârfitorul este acea persoana care în nici un caz nu ar recurge la minciuni daca adevarul ar face
ravagii si mai mari persoanei despre care vorbeste.

E nevoie aici însa de o specificare si anume faptul ca nu este barfa atunci cand din dragoste pentru Casa
Domnului (Biserica) si din dorinta de redresare spui pastorului sau preotului ceva despre cineva din
biserica. Un exemplu biblic concludent în acest sens îl gasim în 1 Corinteni 1:10-11.
Va îndemn, fratilor, pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos, sa aveti toti acelasi fel de vorbire, sa n-
aveti desbinari între voi, ci sa fiti uniti în chip desavârsit într-un gând si o simtire. Caci, fratilor, am aflat
despre voi de la ai Cloei, ca între voi Sunt certuri.

Vedem aici ca Pavel nu spune „v-au barfit ai Cloei". Acesti oameni au fost pur si simplu îngrijorati de ceea
ce se întâmpla în biserica din Corint si de aceea au apelat la persoana potrivita si anume la Apostolul Pavel,
fondatorul acestei biserici.

Unul din termenii grecesti folositi pentru barfa (clevetire) e - diabolos (2 Tim. 3:3, Tit 2:3). Cei ce sutem
familiarizati cu Scriptura stim ca numele Diavol vine de la grecescul „diabolos" care înseamna „defaimator,
acuzator". Trebuie sa realizam ca ori de cate ori suntem ispititi sa barfim pe cineva riscam sa fim un
diabolos. De fapt John Wesley, fondatorul Miscarii Metodiste spunea: „dintre toate formele de barfa
existente cea din biserica este cea mai urata... deoarece face slujba Diavolului‚ în numele Domnului." Se
spune ca si Satana are o Evanghelie, iar în aceasta evanghelie si-a scris si el fericirile, încercând sa imite
Fericirile din Matei 5.

Fericirile din evanghelia Satanei

* Ferice de cei ce sunt prea ocupati, prea obositi si prea comozi sa vina la slujbele din biserica - ei sunt
angajatii mei.

* Ferice de cei ce tot timpul asteapta sa fie rugati sa faca ceva pentru biserica si sa fie laudati daca au facut
ceva- îi voi folosi în business-ul meu.

* Ferice de cei prea sensibili si mereu nemultumiti de biserica, deoarece foarte curând nu vor mai frecventa
biserica deloc - ei vor fi misionarii mei.

* Ferice de cei ce nu-si mai fac timp sa se roage -ei vor fi victimele mele sigure.

* Ferice de cei ce bârfesc - ei sunt agentii mei secreti.

* Ferice de tine cel ce citesti aceste cuvinte ale mele si crezi ca ele se aplica altora si nu tie- am loc si
pentru tine în hotelul meu.

Barfa este opusul linguselii. Cand lingusim pe cineva îi spunem în fata ceea ce nu i-am spune pe la spate.
Cand barfim pe cineva, spunem în spatele lui ceea ce nu-i spunem în fata.

Se pune însa întrebarea: Cum putem totusi sa recunoastem ce e barfa si ce este doar o simpla informatie. De
unde putem sa ne dam seama ca ceea ce am auzit de la cineva nu trebuie transmis mai departe. Ce
constituie o bârfa? Cea mai buna definitie a bârfei este dupa parerea mea urmatoarea: Cand auzi ceva ce-ti
place, despre cineva de care nu-ti place.

Ce-i drept, n-ar trebui sa ne displaca de nimeni... dar pentru aceasta e nevoie de alta predica.

2) Motivele Barfei - De ce barfim?

Probabil ca înainte de a puncta unele motive pentru care barfim, trebuie sa remarcam faptul ca noi oamenii
tânjim, suntem înfometati dupa informatie, dupa stiri. De aceea ziarele, televiziunea si radioul fac parte din
viata cotidiana. Dar de la a dori sa ascultam ce se întâmpla în lume, pâna la a dori sa stim ce se întâmpla în
casa cuiva este o mare diferenta.

Proverbe 26:22 Cuvintele clevetitorului Sunt ca niste prajituri, aluneca pâna în fundul maruntaielor.
Cineva adauga la acest verset: Femeile le pregatesc, iar barbatii le manânca.

De ce bârfim?

a) Din invidie - invidia este probabil motivul din spatele bârfei. Suntem invidiosi ca cineva are o casa mai
frumoasa, masina mai buna, copii mai cuminti, pentru ca acea persoana canta mai bine, predica mai bine,
sau are o slujba mai buna. Din invidie contemporanii lui Ieremia au început sa-l bârfeasca pe acesta.

„Atunci ei au zis: „Veniti, sa urzim rele (sa inventam acuzatii false) împotriva lui Ieremia! Caci doar nu va
pieri Legea din lipsa de preoti, nici sfatul din lipsa de întelepti, nici cuvântul din lipsa de prooroci. Haide
sa-l ucidem cu vorba, si sa nu luam seama la toate vorbirile lui!"

Jeremiah 18:18

b) Pentru a ne simti superiori - este asa de usor sa discreditam pe altii pentru a ne ridica pe noi însine. De
multe ori pentru a ne scuza slabiciunile sau esecurile personale ne pomenim zicând „lasa ca nici el nu e mai
bun." Un exemplu biblic gasim în cea de-a treia epistola a lui Ioan unde Diotref, dorind întâietatea bârfea
pe Ioan si colaboratorii sai.

Am scris ceva Bisericii, dar Diotref, caruia îi place sa aiba întâietatea între ei, nu vrea sa stie de noi. De
aceea, când voi veni, îi voi aduce aminte de faptele pe care le face, caci ne cleveteste cu vorbe rele. (3 Ioan
1:9)

c) Din dorinta de acceptare - cand vrem neaparat sa intram într-un anumit grup, ne conformam acelui grup
si astfelsubiectele de discutie ale acelui grup devin subiectele tale. De obicei se discuta despre cel ce tocmai
a parasit grupul. Trebuie însa sa nu uitam ca acea persoana a parasit grupul pentru acelasi motiv pentru care
tu esti acceptat în grup. În curând vei fi tinta bârfelor celor din grupul în care te-ai alaturat. Unii oameni
pentru a fi acceptati ca prietenii cuiva vor fi gata sa divulge unele secrete, sau sa spuna neadevaruri despre
un alt prieten: „O, daca ai stii ce a zis prietenul tau despre tine!" În Proverbe 16:27 gasim scris: „Omul
stricat pregateste nenorocirea, si pe buzele lui este ca un foc aprins. Omul neastâmparat starneste certuri, si
paratorul dezbina pe cei mai buni prieteni."

d) Din dorinta de a atrage atentia asupra noastra - cand stii un secret pe care nimeni nu-l stie si-l divulgi
atragi atentia asupra ta - „oi fi eu mai neînsemnat, dar stiu multe!"

e) Din dorinta de razbunare - ai fost prieten cu cineva, totul a mers perfect pentru o vreme, ati avut atatea
lucruri în comun...dar ceva s-a întâmplat si relatia s-a racit... Poate ti s-a parut ca acesta ti-a gresit si acum
te-ai decis sa te razbuni. Astfel începi sa-l barfesti pe acela pe care poate l-ai lingusit atata vreme... Ce trist
e ca în loc sa consideri acea prietenie o perioada binecuvantata în care te-ai bucurat de compania prietenilor
tai, stergi cu buretele peste tot ceea ce a fost frumos si arunci o pata peste cei prin, si cu care Dumnezeu te-
a binecuvantat.

3) Ravagiile Barfei - De ce e considerata barfa pacat?

În rândurile de mai jos am extras câteva din ravagiile pe care bârfa le provoaca.
a) Distruge reputatia - Mai mult face un nume bun decât untdelemnul mirositor, si ziua mortii decât ziua
nasterii. (Ecclesiastes 7:1).

Un nume bun este esential pentru un lucrator al Domnului. Satana stie asa de bine acest lucru si de aceea
încearca pe orice cale sa discrediteze pe cei ce slujesc. Sa nu ne miram deci ca pastorii si preotii sunt de
cele mai multe ori tinta bârfelor. Biblia ne atentioneaza însa în 1 Tim. 5 :19 „Împotriva unui presbiter sa nu
primesti învinuire decât din gura a doi sau trei martori.”

De ce oare? Pentru ca acesti oameni predica Cuvantul lui Dumnezeu. Daca tu auzi o barfa despre el si fara
sa verifici îi dai crezare si o publici mai departe, un altul care aude aceste lucruri nu va mai asculta
Evanghelia predicata de acel pastor sau preot si astfel oameni care ar trebui sa auda cuvantul mântuirii nu
vor mai vrea sa asculte Evanghelia predicata de acest om al lui Dumnezeu doar pentru ca reputatia acestuia
a fost împroscata cu noroiul minciunii.

b) Protejeaza Mai mult Sursa decat Victima - de cele mai multe ori cel ce îti spune ceva va folosi
expresia „stiu din sursa sigura, dar nu pot sa-ti spun, mi-a zis sa nu spun la nimeni" sau „cineva mi-a
spus...". Dragul meu, cel ce ti-a spus vrea sa ramâna anonim deoarece stie ca ceea ce face nu e bine.

Un pastor a primit la amvon un bilet pe care scria doar un singur cuvant: „Prostule!" S-a ridicat, a citit
biletul trimis si a spus: în cei 20 de ani de pastoratie am primit multe scrisori la care oamenii au uitat sa se
semneze, dar aceasta e singura în care omul s-a semnat si a uitat sa scrie scrisoarea.

c) Nu tine seama de contextul celor spuse - de cele mai multe ori oamenii scot din context unele cuvinte
ale noastre si le folosesc împotriva noastra: „ai auzit ce-a predicat pastorul?" Vin la biserica si în loc sa fie
atenti la predica se ocupa cu altceva, sau le e gandul la altceva... cand li se pare ceva interesant tresar, dar
nu mai pot întelege totul pentru ca lipseste contextul. Un caz similar gasim în Evanghelie. Atunci când
evreii l-au judecat pe Isus martorii au folosit cuvinte scoase din context.

„Dar n-au gasit nici una, cu toate ca s-au înfatisat multi martori mincinosi. La urma au venit doi, si au
spus: Acesta a zis: „Eu pot sa stric Templul lui Dumnezeu si sa-l zidesc iarasi în trei zile.” (Matei 26:60)

d) Este de fapt o judecata nedreapta - barfa ne arata doar un punct de vedere, nu si pe cel despre care e
barfa. Trecand peste faptul ca Biblia ne învata sa nu judecam pe nimeni, trebuie sa ne gandim ca la orice
tribunal cand se judeca cineva ambele parti sunt audiate.

e) Duce la dezbinari în poporul Domnului- Galateni 5:15 „Dar daca va muscati si va mâncati unii pe
altii, luati seama sa nu fiti nimiciti unii de altii."

Problema cea mare e ca vorbim noi despre altii, în loc sa vorbim altora despre Dumnezeu. Dezbinarea este
deosebit de periculoasa pentru popor. Ea împiedica progresul spiritual al bisericii.

Biserica lui Isus se afla în fata unor provocari fara precedent in istoria ei. Lupta împotriva pacatului e din ce
în ce mai grea. Ce vom face? Vom face jocul Satanei si vom începe si ne barfim unii pe altii, comparandu-
ne si condamnându-ne. Nicidecum.... Dumnezeu ne cere sa veghem la ceea ce vorbim.

4) Solutia pentru Barfa - Cum sa ne protejam împotriva bârfei?

a) fereste-te de compania barfitorilor - sau nu accepta barfa lor - nu lasa pe nimeni sa confunde
urechile tale cu cosul de gunoi în care sa-si arunce gunoaiele.

Cine vorbeste mult nu se poate sa nu pacatuiasca, dar cel ce-si tine buzele, este un om chibzuit. Proverbe
10:19
"Mintile ascutite discuta idei, cele mediocre discuta despre evenimente, cele subtiri despre altii". (Amiralul
Hyman Rickover)

b) ai grija ce transmiti mai departe - Cand ti se spune ceva, ai cel putin trei optiuni:

I) Sa opresti acolo ceea ce ai auzit - sa nu cazi în cursa Diavolului. Daca cineva ti-a încredintat un secret
înseamna ca a avut încredere în tine. Daca vei divulga acel secret pentru a-l discredita, atunci primul care se
discrediteza esti tu.

"Daca gasesti un om care a învatat sa se abtina de la bârfa si de a dezvalui secretele încredintate, sau de a
vorbi când nu trebuie, atunci sa sti ca omul acela a ajuns departe pe drumul maturitatii." (Chuck Swindoll)

II) Sa filtrezi ceea ce vei transmite mai departe - de multe ori esti prins la mijloc între doua persoane
despre care sti ca nu au o parere buna una despre alta. Cel mai indicat este sa ai grija ce transmiti,
contribuind la împacarea lor si nidecum la înstrainarea lor.

III) Sa facilitezi raspândirea bârfei si sa devii un barfitor.

Înainte de a împartasi ceva altei persoane gandeste-te:

l Este adevarat?

l Este necesar sa spun acest lucru?

l Nu cumva ceea ce spun e confidential si va putea rani pe cineva?

l Am permisiunea sa transmit mai departe?

l Va contribui la zidirea bisericii daca se va auzi?

l Ceea ce spun va contribui la rezolvarea problemei, sau la amplificarea ei?

l Care e scopul pentru care spun?

c) Inlocuieste critica cu aprecierea - daca nu poti spune nimic bun despre o persoana, mai bine taci.

Nici un cuvânt stricat sa nu va iasa din gura; ci unul bun, pentru zidire, dupa cum e nevoie, ca sa dea har
celor ce-l aud. ... Orice amaraciune, orice iutime, orice mânie, orice strigare, orice clevetire si orice fel de
rautate sa piara din mijlocul vostru.

Dimpotriva, fiti buni unii cu altii, milosi, si iertati-va unul pe altul, cum v-a iertat si Dumnezeu pe voi în
Hristos. (Efeseni 4:29)

Limba ne mananca de multe ori sa spunem, mintea e curioasa sa cunoasca. Dar sanatatea spirituala a unei
biserici depinde de vointa noastra de a ne supune standardului divin de vorbire. Sa promovam dar pacea în
locul certurilor, sa zidim în loc de a darama. Ferice de cei împaciutori!