Barbatii Sunt de Pe Marte Femeile Sunt de Pe Venus-Dr-Johngray-1 PDF

DR.JOHN GRAY John Gray este autorul mai multor volume care trateazii despre problemele cuplului Timp de doudzeci de ani el a condus seminarii cu aceasta tema in toate marile orase ale Americii Pe baza unei vaste experienje, el a elaborat 0 terapie simpla si efi care vine in ajutorul perechilor aflate in dificultate Volumul de fafa este un best-seller tradus in toate limbile de mare circulatie. Sfaturile cuprinse in el au ajutat nenumdarate cupluri sé-si imbunatéfeasca relafiile si sd-si comunice mai clar sentimentele si doringele. Lucrarea de fafa este un manual al relafiilor de dragoste in anii '90. El dezvaluie felul in care se deosebesc barbatii de femei in toate domeniile vietii. $i nu numai cd cele doua sexe comunica diferit, dar ele géndesc, simt, percep, reactioneaza, raspund, iubesc si apreciaz’ in mod diferit. Aproape ci par sa provina de pe planete difes vorbind limbi deosebite siavand nevo RENIN, Intelegerea S872 SWT OE PE maTE, FeNEILE centelor ajuta la elimi — ,AMIMLIRMNNYN) 3177/2008 ustrarile intampinate wren 18 si in incercarile de ile pot fi spulberate rapid sau prevenite. Sperantele nerealizate sunt corectate usor. Cand iti aduci aminte c& partenerul difera de tine la fel de mult ca cineva de pe alta planeta, poti si te relaxezi si sA cooperezi, in loc s te opui si si incerci sa elimini diferentele. ISBN 973-645-174-7 iti 89736 451744 3 = = S _ = DR. JOHN GRAY DR. JOHN GRAY BARBATII SUNT DE PE MARTE, Femeile sunt de pe Venus Un ghid practic pentru imbunatitirea comunicarii si pentru obtinerea rezultatelor dorite in relatiile dumneavoastrit EditurA [% vremeADR. JOHN GRAY John Gray e Men om Mars Women are from Venus ———- BARBATIL SUNT oss ts | DE PE MARTE © Copyright pentru versiumea in limba romana . Femeile sunt de pe Venus Un ghid practic pentru imbunatatirea comunicarii si pentru obtinerea rezultatelor dorite relatiile dumneavoastra TTRADUCERE DE NICOLAE DAMASCHIN Editura Vreme: Toate drepturile rezervate LS.B.N. 973-645-174-7 Editura VREMEA Adresa postald: Str, Constantin Daniel, nr. 14 010631, Bucuresti, sector 1 Redactia: Piata Natiunilor Unite, nr. 3-5, bl A, et. 5, ap.40 telefon 335.81.31 EDITURA VREMEA fax 311.02.19 e-mail: office@edituravremea.ro BUCURESTI 2006Men are from Mars, Women are from Venus Dr. John Gray Aceastit carte este dedicata sofiei mele Bonnie Gray, cu toata dragostea si afectiunea Dragostea, vulnerabilitatea, injelepciunea si forta ei m-au stimulat sd fac tot ceea ce mi-a stat in putere ca sa impartasesc si celorlalti cele descoperite impreund. Multumiri fi multumese sofiei mele, Bonnie, Pentru ci m-a insotit pe drumul realizarii acestei carfi. fi mulfumese pentru c& mi-a ingiduit sa impartisesc intémplirile noastre si in special pentru cd m-a ajutat si inteleg si sa respect punctul de vedere feminin. Le multumese celor trei fiice ale noastre, Shannon, Julie si Lauren, pentru dragostea si aprecierea constanta. incercarea de a fi parinte mi-a permis si infeleg eforturile parinjilor mei si s4-i iubesc si mai mult, Faptul de a fi tati m-a ajutat in mod deosebit sa-mi ineleg si st-mi iubese tatal. Multumese tatalui si mamei pentru eforturile lor pline de dragoste de a-si creste cei sapte copii. fi mulfumese fratelui meu mai mare, David, pentru ci mi-a infeles sentimentele si mi-a admirat spusele. Mul fratelui meu William pentru c& m-a indreptat in vederea uunor realizari mai importante. Mulfumese fratelui meu Robert pentru Jungile si interesantele discufii pe care le purtam pana in zori si pentru ideile lui sclipitoare de pe urma carora beneficiez mereu. fi mulfumese fratelui meu Tom pentru incurajari si pentru sprijinul lui Pozitiv. Multumese surorii mele Virginia pentru increderea acordati si aprecierea seminariilor mele. fi multumese fratelui mai mic Jimmy, acum decedat, pentru dragostea si admiratia lui care continua si ma incurajeze in momentele grele. Multumesc agentului Patti Breitman, al c&rui ajutor, creativitate stralucit’ si entuziasm m-au cAlduzit de la conceperea pana la inlizarea acestei cart. {i multumesc Carolei Bidnick pentru sprijinul inspirat acordat la inceputul acestui proiect. Multumese Suzanei Moldow si lui Nancy Peske pentru reactiile si sfaturile lor de profesionisti.. Mulfumese personalului de la HarperCollins pentru atentia continua pe care mi-au aratat-o. Le mulfumese miilor de oameni care au participat la seminariile tele, si-au impartisit istoriile si m-au incurajat si scriu aceasta carte, Reactiile lor pozitive si afectuoase m-au ajutat si realizez aceasta prezentare simpla a unui subiect atat de complex. Le multumesc pacientilor mei care si-au dezvaluit problemele atat de intime si au avut incredere in sprijinul meu. 4 Ti multumese lui Steve Martineau pentru intelepciunea, priceperea si influenta sa care se fac simfite in toaté aceasté carte. Le multumese diferitilor mei promotori, care au pus suflet in realizarea Seminariilor Relationale John Gray, unde acest material a fost testat si dezvoltat: Elley si lan Coren din Santa Cruz; Debra Mudd, Gary si Helen Francell din Honolulu; Bill si Judy Elbring din San Francisco; David Obstfeld gi Fred Kliner din Washington, D.C.; Elisabeth Kling din Baltimore; Clark si Dottie Bartell din Seattle; Michael Najarian din Phoenix; Gloria Manchester din Los Angeles; Sandee Mac din Houston; Earlene Carrillo din Las Vegas; David Farlow din San Diego; Bart si Merril Jacobs din Dallas; Ove Johhansson si Ewa Martensson din Stockholm. Le multumesc lui Richard Cohen si Cindy Black de la editura Beyond Words pentru sprijinul sincer si afectuos fata de cartea mea precedent, Men, Women and Relationships, care a generat ideile din aceasta carte, ji multumese lui John Vestman de la Trianon Studios pentru inregistrarea audio profesionista a intregului seminar si lui Dave Marton si echipei de la Cassette Express pentru aprecierile asupra acestui material si calitatea serviciilor prestate. Le multumesc membrilor grupului de birbati pentru c& si-au dezvaluit istoriile si in special lui Lenney Eiger, Charles Wood, Jacques Early, David Placek si Chris Johns care mi-au furnizat un feedback atat de valoros pentru redactarea manuscrisul Ii mulfumese secretarei mele Ariana pentru eficacitate 5i pentru prelucrarea responsabilé a problemelor de birou in timpul lucrului la acest project. Multumesc avocatului meu (adoptat de copiii mei ca bunic), Jerry Riefold, pentru a fi fost mereu in preajm: ; . Ti multumesc lui Clifford McGuire pentru prietenia neintreruptit de dowazeci de ani. Nu-mi puteam dori un prieten mai bun si mai rezonabil. Introducere Dupa o stptimana de la nasterea flicei noastre Lauren, sofia mea Bonnie si cu mine eram complet epuizati. Lauren ne trezea in fiecare noapte, Bonnie avusese probleme la nastere si lua analgezice. Abia putea sa umble. Dupa cinci zile de stat acasa pentru ao ajuta, am reinceput lucrul. Ei prea s’-i mearga mai bine. Pe cand eram plecat, i s-au terminat calmantele. in loc si ma sune fa birou, ea I-a rugat pe unul dintre fratii mei, care venise in yizita, sA ti cumpere. insa fratele meu nu i-a mai adus medicamentul. in consecinta, ea a petrecut toata ziua chinuita de dureri si avand griji de un now nascut. Nu am stiut cd avusese 0 zi atat de ingrozitoare. Cand m-am intors acasa, ea era foarte indispusa. Am interpretat gresit cauza supirarii ei, ludnd-o ca un blam la adresa mea. Mi-a spus: —Toata ziua am avut dureri... Mi s-au terminat pastilele, Am stat la pat si nimanui nu i-a pasat! M-am aparat: —De ce nu m-ai sunat? ~-L-am rugat pe fratele tau, dar a uitat! L-am asteptat toata ziua Si se intoarca. Ce pot si fac? Abia pot si umblu. Ma simt atat de parasita! In acel moment am izbuenit si eu, cam cu capsa pus in ziua aceea, Eram suparat cd nu ma sunase. Eram furios cd ma acuza pe mine, cand eu nici nu stiusem c& avusese dureri. Dupa un schimb de cuvime tari, m-am indreptat spre usa. Eram obosit, nervos si auzisem destule. Amandoi ajunsesem Ia capatul puterilor. Atunei s-a petrecut ceva care urma si-mi schimbe viata. Bonnie mi-a spus: —Stai, te rog, nu pleca. Acum am nevoie cel mai mult de tine. Am dureri, N-am dormit de zile intregi. Te rog, asculta-ma. M-am oprit un moment. Ea mi-a spus John Gray, tu imi esti prieten doar fa bine. Cat timp sunt Bonnie cea draguta si iubitoare tu-mi stai la dispozitie, dar cum nu ‘mai sunt asa, o stergi pe us afara. S-a oprit, iar ochii i s-au umplut de lacrimi, Apoi a spus pe alt ton —Chiar acum am dureri. Nu am ce s&-ti ofer, este momentul cand am cea mai mare nevoie de tine. Te rog, vino aici si strnge-ma 7in brafe. Nu trebuie sti-mi spui nimic. Am nevoie doar si simt imbri tisarea ta. Te rog, nu pleca. ‘M-am apropiat si am tinut-o in brate, in tacere. Ea a plans in bratele mele. Dupa cateva minute mi-a mulfumit c& am ramas. Mi-a repetat cd avusese pur si simplu nevoie si-mi simt& imbratisarea In acel moment am inceput sa inteleg adevaratul sens al dragostei neconditionate. Ma considerasem intotdeauna un om iubitor. Dar ea avea dreptate. Fusesem un prieten de zile bune. Cat timp fusese ve~ sela si dragut’, ii rispunsesem prin dragoste. Dar, dacd era nefericita sau indispusi, ma simteam vizat si atunci 0 contraziceam sau o evitam. {in ziua aceea, pentru prima oard, n-am lasat-o singur. Am rimas si m-am simfit formidabil. Am reusit sa-i ofer ceva atunci cind ea avea nevoie cu adevarat de mine. Asta arata adevarata dragoste. Sa ai erija de celdlalt si sa te increzi in iubire. $8 fii prezent in momentele ei grele. M-am minunat cat de usor mi-a fost s& 0 ajut dupa ce mi s-a aratat cum si o fac. ‘Cum de-mi scapase asta? Ea avusese nevoie doar si vin si si 0 {in in brate. O femeie ar fi simtit instinctiv cea ce-i trebuia lui Bonnie. Dar, ca barbat, n-am stiut c& atingerea, imbratisarea, faptul de a o asculta erau att de importante pentru ea. invatand aceste diferente, am deschis un nou gen de relatii cu sotia mea. Nu mi-a5 fi inchipuit vreodata ca se putea atat de simplu s& punem capat unui conflict. inainte, in situatié similare devenisem indiferent si lipsit de afectiune, pur si simplu fiindca n-aveam idee ce si fac altceva. In consecin- 14, prima mea cisnicie fusese foarte dureroasa si dificila. Incidentul cu Bonnie mi-a aritat cum 25 putea schimba acest model de comportare, Asta a condus la cei sapte ani de cercetare, pentru a extinde si perfectiona informatiile cuprinse in aceasta carte privind barbatii $i femeile. Am injeles, intr-un mod foarte concret si in termeni specifici, cum difera femeile de barbati; am inceput dintr-o data s& inteleg ca nu © nevoie si iau casatoria ca pe o lupta. Prin constientizarea diferentelor dintre noi, Bonnie si cu mine am reusit sa imbunatatim conside- rabil comunicarea dintre noi gi s& ne bucuram mai mult unul de altul Continuand sa accept si sa explorez diferentele dintre noi, am descoperit noi cdi de a imbunatati toate relatiile noastre. Am aflat in legitura cu aceasta, Iucruri pe care parin{ii nostri nu Te-au cunoscut niciodata, astfel c& nu ar fi putut si ni le spud. Cand am inceput ‘impartigese aceste cunostinfe celor care veneau la mine pentru cons liere, relatiile acestora s-au imbunatajit, de asemenea. Mii de persoane, care urmau seminariile mele de la sffrgit de saptamana, au constatat cd relatile lor se transformau simtitor de la 0 zi la alta. Chiar si dupa sapte ani, persoane singure sau cupluri inca mai vorbese despre urmarile benefice. Primesc fotografii cu perechi fericite 8 si_cu copii lor, scrisori in care-mi mulfumesc pentru salvarea cAsniciei lor. Cu toate c& dragostea lor a fost cea care le-a salvat de fapt csnicia, ci ar fi divortat dac& n-ar fi ajuns la un grad mai profund de infelegere a sexului opus. Susan si Jim erau casatoriti de noua ani. Ca majoritatea cupluri- Jor, ei s-au jubit unul pe altul la inceput, dar dupa ani de frustriri tot mai mari si de dezamagiri, pasiunea s-a stins si au hotrat s renunte. Totusi, inainte de a divorfa, au participat la seminarul meu. Susan a spus: —Am incereat totul pentru a face aceasta relatie si functioneze. Dar suntem prea diferit. In timpul seminarului ei au aflat cu uimire c& diferenfele dintre et nu erau doar normale ci si previzibile. I-a incurajat faptul c& si alte cupluri au parcurs acelasi tip de relatii. In numai doua zile, Susan si im au ajuns la o infelegere cu totul noua in privinja femeilor si a barbatilor. Ei s-au indrigostit din nou unul de altul. Relafiile lor s-au schimbat in mod miraculos. Departe de ei gindul de a divorta. Erau bucurosi si-si petreacd restul viefii impreund. Jim spunea —Aceste cunostinte privind deosebirile dintre noi sofia. Este cel mai mare dar pe care-I puteam primi. Ne iu Sase ani mai tarziu, cénd m-au invitat in noua lor casi s& le vizitez familia, ei ined se mai iubeau. imi mulfumeau pentru ca i-am ajutat si se infeleaga unul pe altul si sa nu se desparta. Desi aproape toati lumea este de acord ca burbafii se deosebesc de femei, este torusi neclar pentru cei mai multi in ce constau aceste deosebiri. Multe lucrairi din ultimii zece ani au studiat problema, incereénd sa defineasca aceste deosebiri. Desi s-au realizat progrese importante, multe lucrari sunt unilaterale si, din nefericire, intiresc neincrederea si resentimentele fata de sexul opus. De obicei se considera ci unul dintre sexe este nedreptitit de cAtre celalalt. Se simjea nevoia unui ghid pentru injelegerea deosebirilor dintre barbatii normali si femeile normale. Pentru ameliorarea relatiilor dintre sexe este hécesara intelegerea acestor diferente, care s& duca Ia intarirea sentimentului de demnitate, fiind in acelasi timp un stimulent pentru increderea reciprocii, respon sabilitatea personal, 0 mai buna cooperare si mai multa dragoste. Ca rezultat al chestionarii a peste 25.000 de participanti din cadrul seminariilor mele, am reusit s4 stabilesc cu precizie in ce mod dif barbatii de femei. Explornd aceste deosebiri vefi simfi cum zidurile resentimentelor i ale neincrederii se prabusesc. Deschiderea sufletuiui duce la mai multa indulgenta si la o motivatie mai puternici de a oferi sau primi dragoste si sprijin. Cunoscand aceasta, sper ci nu Va veti opri la sugestiile din carte si veti continua si isifi cdi noi prin care si realizati relafiile afectuoase cu sexul opus. 9Toate principiile cuprinse tn cartea de fats au fost testate si verificate, Cel putin 90% din cei peste 25.000 de subiecti chestionati s-au recunoscut categoric in descrieri. Daca te vei surprinde incuviin- and din cap in timp ce citesti si spundnd ,,Da, da, de mine e vorba atunci in mod sigur nu esti singurul. $i asemenea celorlalti, care au beneficiat aplicdnd experienta cuprinsa in aceasta carte, o poti face si tu. Aceasti carte dezvaluie strategii noi pentru reducerea tensiunilor si stimularea unei afectiuni sporite, in primul rand prin identificar detaliat& a modului in care se deosebesc biirbatii de femei. Se oferd sugestii practice despre felul in care poate fi redusi frustrarea si dezamagirea si cum poate creste intimitatea $i multumirea, Nu este nevoie ca relatiile intre sexe si implice o lupta Tensiunea, resentimentele si conflictele apar numai cand nu ne intelegem unul pe altul. Foarte multi oameni sunt frustrafi in relafiile lor. Ei isi iubesc partenerii, dar la aparitia unei incordari nu stiu cum sa procedeze ca si indrepte lucrurile. | injelegand cat de diferiti sunt barbatii de femei, veti afla si c: noi pentru a sprijini in mod eficient persoanele de sex opus. Veti invila cum s& generati afectiunea pe care o meritati. S-ar putea si va minunafi cum reugeste cineva care nu a citit cartea si intretind o relatie reusita. Lucrarea de fata este un manual al relatiilor afectuoase pentru anii °90. El dezvaluie felul in care se deosebese barbatii de femei in toate domeniile vietii. $i nu numai ci cele doud sexe comunica diferit, dar ele gandesc, simt, percep, reactioneaza, raspund, iubesc si apreciaz’ in mod diferit. Aproape cA par sA provind de pe planete diferite, vorbind limbi deosebite si avand alta nevoie de hrana. Infelegerea aprofundata a diferentelor ajuta la climinarea multora dintre frustrarile intimpinate in relatiile cu sexul opus si in incercarile de a-l injelege. Neinfelegerile pot fi spulberate rapid sau prevenite. Speranfele nerealizate sunt corectate usor. Cand iti aduci aminte c& Parienerul difera de tine la fel de mult ca cineva de pe alta planet’, pofi s& te relaxezi gi s& cooperezi in loc s& te opui si s& incerci si elimini diferentele. Pe parcursul acestei lecturi veti deprinde tehnici de a rezolva problemele practice care se ivesc de pe urma diferenfelor dintre noi. Lucrarea nu este doar 0 analiz teoreticd a diferentelor psihologice, ci si un manual practic pentru a reusi in stabilirea unor relatii afectuoase. ‘Adevarul principiilor prezentate este evident si poate fi validat prin propria dumneavoastra experienta, ca si pe baza bunului simt, Multe exemple exprima in mod simplu si concis ceea ce afi simtit dintotdeauna pe cale intuitiva. Accasta confirmare v& va ajuta si fiti Voi insiva si sa nu va pierdeti identitatea in relatiile cu partenerul. Ca reactie Ia aceste dezvaluiti, barbatii spun adesea: ,,Este exact 10 descrierea mea. M-afi urmarit cumva? Acum nu mai am impresia c& este ceva in neregula cu mine”. Jar femeile spun: ,in sfarsit. barbatul ma asculta. Nu mai trebuie sma lupt pentru a mi se da dreptate. Cand i-ati explicat deosebirile, soful meu a inteles. Multumesc: Acestea sunt doar eateva dintre miile de comentarii incurajatoare pe care oamenii le-au facut dupa ce au aflat ci birbatii vin de pe planeta Marte iar femeile, de pe planeta Venus. Rezultatele acestui Now program pentru infelegerea sexului opus nu sunt num: spectaculoase si imediate, ci si de lunga durata, Desigur c& drumul care duce la stabilirea unei relatii afectuoase poate fi uneori accidentat. Problemele sunt inevitabile. Iar aceste probleme pot genera resentimente si respingere;, sau pot constitui ocazii de a aprofunda intimitatea si a spori dragostea, grija si increderea. Informatiile din aceasta carte nu dau o solutie ,,cat ai bate pentru toate problemele. In schimb ele oferi 0 abordare noua a modului de a va sprijini pe relafiile cu ceilalti in depasirea problemelor. Avand aceste cunostinfe vefi dispune de mijloacele hecesare pentru a obtine afectiunea la care avefi dreptul si pentru a-i acorda partenerului dragostea si sprijinul la care este indreptatit. fac multe generaliziri asupra oamenilor in aceasta lucrare. Probabil c& veti considera unele din comentarii mai adevarate decat altele... in definitiv, suntem fiinte unice, cu experienfe unice. Uneori, in timpul seminariilor mele, cupluri si indivizi singuri_mi-au marturisit c4 se regasesc in exemplele referitoare 1a biirbati sila femei, dar intr-un alt mod. Barbatul se regisea in descrierea femeilor si femeia, in cea a barbatilor. Am numit aceasta inversarea rolurilor. Daca veti descoperi existenta unei inversiri a rolurilor, vreau sd v4 asigur ci nu conteaza. As sugera ca atunci cand nu va recunoasteti intr-un exemplu din aceasta carte, s& ignorati neconcordanta (trecand mai_departe la ceea ce vi se potriveste) sau s va analizaji mai in Profunzime. Muli bérbafi si-au uegat o parte din caracteristicile masculine, in scopul de a deveni mai afectuosi $i niai gi in mod similar, multe femei si-au reprimat unele din atributele lor feminine in scopul de a-si cAstiga existenta in condifiile unei pieti a muncii care recompenseaza atributele masculine. Daca asa stau lucrurile, atunci aplicand sugestiile, strategiile si tehnicile prezentate nu numai cA vefi da nastere unei pasiuni crescande in relafiile voastre, dar veti echilibra treptat raportul dintre caracteristicile masculine si feminine, in aceasta carte nu abordez. decat problema de ce exist deosebi intre barbati si femei. Aceasta este 0 problemi complexa pentru care exist multe raspunsuri, mergand de la diferente biologice, influenta Parinteasca, educatia, nasterea, pana la influenta culturala a societafii, mediului si a istoriei. (Aceste chestiuni sunt studiate in profunzime-in ucartea mea Men, Women and Relationships: Making Peace with the Opposite Sex". Degi efectele favorabile ale aplicirii informatiilor prezentate sunt imediate, lucrarea de fat nu inliturd necesitatea terapiei si a consilierii pentru cuplurile cu probleme sau pentru cei proveniti din familii destramate. Chiar si persoane sandtoase ar putea avea nevoie de terapie sau sfaturi in momentele grele. Cred cu. convingere in transformarile treptate si puternice care au loc in urma terapiei, consilierii cuplurilor si a sedinfelor in douasprezece etape cu ‘grupurile de recuperare*, ‘Am auzit in repetate rénduri oameni care spuneau c& au profitat, mai mult de pe urma acestei noi intelegeri a relatiilor decat de pe urma unor ani de terapie. Totusi, consider c& anii de terapie sau de munca de recuperare au furnizat baza care le-a permis sa aplice cu atata succes cunostinjele prezentate aici. Daca trecutul nostru a fost disfunctional, atunci chiar si dupa ani de terapie sau participare la grupuri de recuperare vom avea nevoie de imaginea concreté a unor relatii sndtoase. Cartea de fata ofera aceasta imagine. Pe de alta parte, chiar daca trecutul a fost plin de dragoste si grija, vremurile s-au schimbat gi 0 now’ abordare a relafiilor intre sexe este totusi necesard. Este esential si deprindem moduri noi 5i sanatoase de interactiune si de comunicare. Cred ca oricine poate beneficia de pe urma acestei cirti. Singura reactie negativa pe care o am de la participantii la seminariile mele si scrisorile pe care le primese este: ,Mi-as fi dorit ca cineva si-mi i spus asta mai devreme”. Niciodata nu este insa prea tarziu si aduci mai mult& afectivitate {in relatiile tale. Trebuie doar sa afli un mod nou de a o face; indiferent dacd urmezi sau nu o terapie, daca vrei si ai relafii mai bune cu sexul opus, cartea de fata iti este utila. Este o plicere s8 va ofer acest volum. Fie ca tnfelepciunea yi dragostea voastra sa devina mai puternica. ic ca frecventa divorturilor si scada, iar a cAsatoriilor fericite si creascé. Copiii nostri merit o lume mai bun, John Gray 15 noiembrie 1991 Mill Valley, California. ; cum si faci pace cu sexul * Barbati, femei gi relatiile dintre ei ‘opus (n.ed.). ? in S.U.A. cuplurile recurg adeseori la sfaturile unui psiholog sau la sedinte de terapie in grup sub conducerea unui psihiatru (n.ed.). 12 CAPITOLUL 1 BARBATII VIN DE PE PLANETA TAR FEMEILE, DE PE PLANETA VERE” Venus Cenimagingim ca barbaii vin de pe Marte, iar femeil Nomis, Cand, demult, privind prin telescoapele lor, martien Pe venusiene, Simpla lor vedere 1 it sent care nu le mai incercasera pana nrig eat fa Z i pana atunci. S-au indragostit si-a rapid calstoriile spatiale — au zburat spre Venus, 4 mventat ae cesgiienele i-au intaémpinat pe Martieni cu bratele deschise. Ele i Yeni aceasta zi. Sufletele lor s-au deschis per ea care nu o mai cunoscusera vreodati. cane inca gr eoste8 dintre venusiene si martieni a fost miraculoasa. Erau ran afi si fie Impreuna, sa lucreze impreund si sa-si imparta; asc a isthe Desi proveniti din lumi diferite, pe ei ii delecta tor ce a een Au Petrecut luni intregi invatand sd se cunoasca, Cee nevoile, preferintele si modelele . Ani de zile au trait ji in dra ae i de zile au trait impreuna in dragoste si poe Pe aacis ia oe oe Pamant. La inceput totul a fost Si fru » Var efectele atmosferei paménte: simtite si, intr-o zi, toata lume: it a vainnesie dea i, i, “a s-a trezit cupri ie tip special — 0 amnezie selective! eaneneee ‘Atat mart Planet diterite si era normal ca $i ¢i S& se deosebeasca. intr-o bund Zi. ce aflaser4 despre diferentcle dintre ef li in mer ie 7 ce sera Pp entele dinte ei li s-a sters din n din acea zi, barbatii si femeile au intrat in conflict menorie. Si SA NE AMINTIM DE DEOSEBIRILE DINTRE NOL ~simta ceea ce simtim si not” Pres i it, ca i ; vor repetunem in mod gresit end partenestnost ne iubese, ce Se vor comporta intr-un anume fel — felul sn vor reactona ria inte flul in car etionim si ne comportim si noi cand iubim pe cinevs, Argenta in permanengi sine i determina sa fim dezamigiti in ps " impiedi sh acordim suficient Gmp peowe a divuta ou afecfune impiedica s& acordam sui despre diferentele dintre noi. ; ~ Noi presupunem in mod eronat ci daca partenerii ne iubese, ¢i vor reactiona si se vor comporta intr-un anume fel — felul in care reactionim i ne comportim noi cdnd jubim pecineva. sine comportim noi end iubim pe cineva.__ Barbatii gresesc asteptindu-se ca femeile si sindease, eile munice si si reactioneze la fel ca ei; femeile jresese ateptind ca bar. A i reactione: fac ele. Noi am uita ii s& simta si s& reactioneze asa cum _ Noi att alba femelle webuie sa fie diferiti. De aceea, in relatiile noastre frecvent frictiuni si contflicte inutile. apar frecvent frictiuni si conflicte inu : Pm" Recunoscdndusle cu clartate, respectiind aceste diferent, se reduc in mod substantial confuziile in relatiile cu sexul opus. act Hi amintesti c& barbatii provin de pe Marte, iar femeile, de pe Venus, totul poate fi explicat. O TRECERE iN REVISTA A DIFERENTELOR Pe parcusulacessi cir vi discuta forte aminuntt deoaeblil dintre sexe. Fiecare capitol va va oferi cunostinge noi si fundamer 7 cata 2 yom analiza modu ip care valoilebisbefor se densebese In mod inerent de cele ale foci ivon aoe i cele doua greseli principale pe care le facem in relatile © cot cpus Raf ta ret slur negpensa settle tn timp ce femeile ofera sfaturi si indicatii care nu le-au soe) Prin infelegerea originilor noastre diferite, devine ev i i barbatii si femeile fac, flird sisi dea seama, soeste_greseli Amintindu-ne aceste Aiferenge, ne putem corecta greselile si pi inde ui ai eficient ; ee ae capitol 3 vom descoperi modul diferit m care barbati femelle fac fata stressului. In timp ce martienii tind s& se rea 38 Se gindcasci in ticere la ceca ce-i deranjeazA, venusienele atl nevoie instinetiva de a vorbi despre problemele lor. Veti afla noi strategii peniru a obtine cea ce doriti in aceste momente de tension Vom studia cum si-i indreptayim pe cei de sex opus in capi tlul 4, Barbaii se justified atunci cénd se simt necesari, pe cand femelle se simt pre(uite. Vom discuta cele tre etape de imbundtstre a relagilor gi vom vedea cum si depasim cele mai mari dificult ale noastre: barbatii trebuie si-si infrangai refinerea de a oferi afectiunea, in timp ce femeile trebuie si-si depaseasca retinerea de a o primi 14 in capitolul 5 veti afla despre neinfelegerile dintre barbati si femei, datorate taptului c& vorbese limbi diferite, Va wa us la dis Potor mat mL tionar frazeologic martian-venusian pentra traducerea ind un barbat se opreste din vorbit, st asculte mai bine, fra s& se simta frustrafi in capitolul 6 veti descoperi cum barbatii au nevoie de un alt fel ¢e intimitate. Un barbat se apropie, dar inevitabil trebare sa se retraga. Femeile vor invita cum si sprijine acest proces de retragere, astfel incét birbatul s@ revind la ele ca un elastic. Fle vor afla, de asemenea, ain Barbas i bune momente pentru a purta conversatil inne cu un barbat, Vom studia in capitolul 7 modul cum fazele atectivitatii feminine crese si descrese ritmic, intr-o miscare ondulatare Barbafii vor [nvala cum s& interpreteze corect aceste fluctuatii unecri neasteptate Ei vor invita, de asemenea, si-si dea seama cand este wa multa ne- trina C18! arta de a acorda sprijn in accle momente fart a fh nevoie Si facd sactifici In capitolul 8 veti descoperi c& barbatii ofera genuti de afectiune de care au ei nevoie si nu cel de care are nevoie sexu! opus. Barbatii au nevoie in primul rand de o dragoste care si se bavere Pe incredere, poste cave ig taliniratie. Necesitatea principal a femeilor este wane Sie cera SA implice erija, intelegere si respect. Veti descoperi sase dln cele mai frecvente cazuri in care va indepartalt Partenerul in mod inconstient. transmit eraie de dezaprobare in locul celor de nepo- Teactii de apirare din partea barbatului. Va fi Studiat& anatomia unei dispute si vor ff oferite nummernce sugestii Practice pentru stabilirea unef comunicari eficace in capitolul 10 se va arita modul diferit in care barbatii. si femeile apreciaza faptele partenerului. Birbatil vor ana c& pentru memaiane fiecare atentie are acceasi insemnatate, indiferent Ney nensiuine. in loc si se concentreze asupra unui dat insemnat, barbafi- {or li se aminteste ca micile expresii ale afectiunii cunt he he de impor- fang; Sut enumerate 101 feluri de a marca puncte in relatiile cu Gancle. Femeile sunt invatate, in schimb, sivsi orlontens energiile in Gitcctii care au insemnatate pentru barbati, oferinduie ceea ce-si dorese acestia. ’ in capitolul 11 veti invita moduri de a comunica unul cu altul in Tomentele dificile. Sunt discutate modurile diferite in care bautecy si pefemeile igi ascund sentimentele si se arati importanta impartisitii sentimentelor. Este recomandatii Tehnica Scrisorii de Dragoste pentru exprimarea unor sentimente negative fafa de parteneri, ca un mod de a gisi mai multa dragoste si intelegere. Veti i din capitolul 12 de ce venusienelor le este mai greu sa ceari sprijin 5] de ce martienii se opun de obicei solicitarilor. Vefi afla cum expresiile ,n-ai putea” si ,poti” ti irita pe bairbati si ce formule si folositi in schimb. Veti deprinde secrete de a stimula un barbat s4 dea mai mult si veti descoperi avantajele de a fi concis, direct si de a utiliza o exprimare corecta. in capitolul 13 yeti descoperi cele patru anotimpuri ale dragostei. ‘Aceastii perspectiva realisti a felului in care se schimba si evolueaz va va ajuta s& depasiti obstacolele inevitabile care apar in orice relatie. Veti vedea cum trecutul dumneavoastra sau al partenerului va poate afecta relafia si veti descoperi moduri de a intretine viu miracolul dragostei. in fiecare capitol al acestei carfi veti descoperi noi secrete pentru a realiza legaturi afectuoase si de durata. Fiecare noua descoperire va spori capacitatea dumneavoastra de a avea relatii care si vA satisfaca. BUNELE INTENTI NU SUNT SUFICIENTE A te indragosti este intotdeauna un miracol. Pare ceva etern ca si cum dragostea va dura pe vecie, Noi credem in mod naiv c& suntem cumva scutiti de problemele pe care le-au avut parintii nostri, nefiind ingrijorati ca dragostea se va stinge. Suntem siguri c4 asa trebuie si fie si cd urmeaza s& traim intotdeauna fericiti Dar pe masur ce magia se stinge si viata zilnicd isi intra in drepturi, iese la iveal faptul c& barbatii continua 8 ceara femeilor si gandeasca si si reactioneze ca ei, iar femeile asteapta de la bairbati sa se poarte ca ele. Para o cunoastere Jimpede a diferentelor dintre noi, nu acordam suficient timp pentru a ne infelege gi a ne respecta unii pe alti. Devenim pretentiosi, iritati, acuzatori si intoleranti.. Cu toate intenfiile bune, dragostea continu s& moara. Problemele curente reugesc cumva s& se infiltreze. Se acumuleazi resentimentele. Comunicarea se degradeaza. Neincrederea sporeste. Rezulti respingerea si evitarea. Miracolul dragostei este pierdut, ‘Ne intrebim pe noi insine: Cum se intémpla asta? De ce se intémpla asta? De ce ni se intémpla nowt? Pentru a rispunde acestor intrebari, cei mai celebri ginditori au elaborat stralucite si complexe sisteme filozofice si psihologice. Totusi, vechiul model revine. Dragostea moare. Se intmpla aproape tuturor. 16 in fiecare zi, milioane de indivizi igi cautd un partener pentru a Arti acest sentiment special de iubire. in fiezare an, milioane de cupluri se unese, cu dragoste, apoi se despart deoarece au pierdut dragostea, Dintre cei care sunt in stare s& intretina dragostea un tim destul de indelungat pentru a ajunge la c&satorie, doar 50% nu fe despart uterior. Din cei 50%, care ramén impreuna, probabil ca jumétate nu sunt satisfacuti. Ei stau impreund din loialitate, obligatie sau din teama de a incepe din nou. " Efectiv, foarte putini oameni sunt capabili sa-si dezvolte iubirea Totusi se intampla. ‘Cand barbafii si femelle sunt in stare sii se respecte si si-si accepte deosebirile, = atunci dragostea are sanse si inflorease: Prin intelegerea diferenfelor ascunse dintre sexe putem reusi mai usor si oferim si Tneuviintand si acceptind diferenfele dintre noi, pot fi descoperite solutii constructive prin care si obtinem cea ce dorim. $i, cel mai important, putem invita cum sti iubim i si-i ajutzim pe cei la care finem. . ragostea este un miracol ° aj i eos Sagese® esle in miracol si poate dura dae ne amintim de 17 tCAPITOLUL 2 DOMNUL REZOLVA-TOT $1 COMITETUL DE PERFECTIONARE Femeile se plang cel mai adesea cé barbatii nu le asculta. Barbatul sau o ignora cu totul cAnd ea fi vorbeste, sau asculta cateva cuvinte, stabileste care este problema, isi pune mandru palaria domnului Rezolvi-tot si fi oferd solutia care si o faca si se simt& mai bine. El este nedumerit cfnd ea nu-i apreciazi gestul afectuos. Nu conteazii de cate ori ii repeta ea ca el nu o ascultd, c nu o intelege si continua s& facd acelasi lucru. Ea doreste intelegere, iar el crede ca are nevoie de soluti. se plang cel mai adesea ci femeile incearct permanent sé-i schimbe. Cand 0 femeie jubeste, ea se simte responsabilA si-l ajute pe barbat sa evolueze si incearcd si imbunatateasca felul in care acesta actioneazi. Ea se constituie intr-un Comitet de Perfectionare iar el devine finta ei principala. Nu conteaza cat de mult se opune el ajutorului, ea persisti, asteptind orice ocazie de a-1 ajuta sau de ai spune ce si fact. Ea considera c& are grija de el, in timp ce el se considera ingradit, Cea ce el igi doreste este incuviintarea ei. Aceste doua probleme pot fi rezolvate intelegand mai intai de ce barbatii dau solutii si de ce femeile cauta si-iimbundititeasca. Hai s& ne imagin&m cA ne intoarcem inapoi in timp si, observand viata pe Marte si Venus, inainte ca locuitorii acestora si se fi descoperit unul pe altul, vom afla cate ceva despre barbati si femei. VIATA PE MARTE Marfienii pretuiese puterea, competenta, eficienfa si realizarile. Ei fac tot timpul ceva pentru a se afirma sau a-si dezvolta forta si ‘indeménarea. Constiinta lor de sine se defineste prin capacitatea de a obfine rezultate, Ei resimt implinirile in primul rand prin succese si realizari. Constiinga de sine a birbatului se defineste pri capacitatea sa dea obfine rezultate. Totul pe Marte este o reflectare a acestor valori. Chiar si imbracdmintea este conceputa pentru a reflecta talentul si competenta lor. Politistii, soldatii, oamenii de afaceri, savantii, soferit de taxi, 18 tehnicienii si sefii poarta cu totii uniforme sau, cel putin, palarii care oglindesc competenta si puterea lor. i nu citesc reviste ca .,Psychology Today”, ,,Self™ sau ,,People™. Sunt preocupati mai mult cu activitifi in aer liber, cum ar fi van toarea, pescuitul, masinile de curse. Sunt interesafi de stiri, buletine meteo, sport, romane de dragoste si carti cu sfaturi de tipul ,Ajuta-te singur’. fi intereseaza mai mult ,obiectele” si ,iucrurile” decat oamenii $i sentimentele. Chiar si acum, pe Pamént, in timp ce femeile viseaza la dragoste, ei viseazi la masini puternice, la calculatoare mai rapide, la mecanisme, inovatii si tehnologii mai performante. Barbatii sunt preocupati de ,,lucruri” care si-i ajute si-si dovedeasca puterea prin care si-si realizeze scopurile. Atingerea scopurilor este foarte importanta pentru un martian, deoarece este un mod de a-si demonstra competenta sia se simti bine: el trebuie si-si realizeze aceste teluri prin el insusi. Nu se poate ca altcineva s& o faci pentru el Martienii se mAndrese sa-gi rezolve lucrurile ei insisi. Autonomia_ este un simbol al eficientei, puterii si competente' Intelegerea acestei caracteristici martiene poate ajuta femeilor si infeleaga de ce birbatii detest atat de mult si fie corectati sau indrumati. A oferi unui barbat sfaturi pe care nu le-a cerut inseamna sa presupui cd el nu stie ce are de facut sau c& nu se poate descurca singur, Barbatii sunt foarte sensibili in aceasta Privinta, deoarece chestiunea competentei este atat de important pentru ei A oferi unui birbat sfaturi pe care nu le-a cerut inseamni si presupui ci el nu stie ce are de facut sau ci nu se descurca singur. Deoarece el isi vede de unul singur de problemele sale, un martian rareori discuté despre aceasta, daca nu are nevoie de consultatii de specialitate. El judec& astfel: ,,.De ce si implic pe altcineva daca pot si o fac de umil singur?” Si igi vede singur de probleme, nu are nevoie de ajutorul altcuiva pentru a gasi o sol A cere ajutor atunci cand te pofi descurca singur este considerat un semn de slabiciune. Totusi, atunci cénd are cu adevarat nevoie de ajutor, este un semn de infelepciune sa il solicite. In acest caz, va giisi o persoand pe care 0 respect, cu care va discuta despre problema lui. Aducerea in diseutie a unei probleme constituie o solicitare de a obtine sfaturi Celalalt martian se simte onorat cu aceasta ocazic. [si pune imediat * Psihologia astazi — Lengl. (n.trad.). ? Prin noi insine — LLengl. (n.trad.). * Lumea ~— Lengl. (n.trad.).palaria domnului Rezolva-tot, asculta un timp si apoi oferd nepretui- sale sfaturi | | ee ct abiee martian explicd de ce barbatii ofera instinetiv soluti alunci cAnd femeile vorbesc despre problemele lor. CAnd o femeie isi impairtigeste far& alte intentii sentimentele sau analizeaza cu voce tare problemele acelet ile, barbatul presupune, in mod eronat, c& ea asteapta un sfat bun. El isi pune paldria domnului Rezolva-tot si incepe si-i dea sfaturi; acesta este felul lui de a-si dovedi dragostea si a incerca si o ajute. aimee vrea 38.0 facd SA se simtli mai bine, rezolvandu-i problemele. Vrea si-i fie de folos. El crede ca va fi preuit si va merita dragostea ei dacé talentele lui sunt folosite pentru a-i rezolva problemele. insa dup ce a dat o solutie si ea continua sa fie necajiti, ii este culte, deoarece solutia lui a fost respinsa din ce in ce mai greu si 0 as iar el se simte tot mai inuti ; | . El nu are habar c& poate fi de folos doar asculténd cu interes i infelegere, El] nu stie ca pe Venus, a vorbi despre problemele proprii ituie 0 invitatie de a oferi solutii VIATA PE VENUS nu cons Venusienele au alte norme, Ele pretuiesc dragostea, comunicati- Vitatca si rlatile umane. Ble petrec mult timp consoldndu-se, ajutan- du-se si discuténd intre ele, Percepia lor despre sine se defineste prin ntimente si calitatea relatilor lor. Ele se realizeaza prin a-si impartigi sentimentele gi a avea legituri cu ceilalti ~__ Perceptia despre sine a unei femei se defineste prin sentimentele si calitatea relatiilor ei. Pe Venus totul reflect aceste valori. In loc si construiasc cladiri inalte gi autostazi, ele sunt preacupate mai ioult sa traiasca tn armonie, intr-o comunitate afectuoasi si cooperanta. Legiturile sunt mai importante decat munca si tehnologia. Lumea lor se afl, in multe privinte, la antipod de cea a martienilor. ; Ele nu poarté uniforme ca martienii (pentru a-si_afirma_com- petenta). Dimpotriva, lor le place st-si puna in fiecare zi alte haine, in functie de dispozitia pe’care o au. Exprimarea personalitatii si, in special, a sentimentelor este foarte importanta. Ele igi pot schimba de mai multe ori pe zi toaleta in functie de dispozitie. Comunicarea este pentru ele de mare insemnatate. Este mult mai important sisi impartaseasc& sentimentele personale decat st-si atingA scopurile si si aiba succes. A vorbi si a intretine relatii intre ele este o sursa de satisfactii formidabile. 20 Pentru barbat este greu de infeles. Poate si infeleaga oarecum ce simte o femeie prin comunicare si gandindu-se la satisfactia pe care o simtc el cand castiga o cursa, cénd isi atinge un fel sau rezolva o problema. Femeile sunt orientate spre legaturi, nu spre atingerea unor scopuris ele sunt mai preocupate s4-si exprime bundtatea, dragostea $1 grija. Doi marfieni merg sa ia masa pentru a discuta un project sau > afacere; ei au de rezolvat o problema. in plus, martienii considera mersul la restaurant ca un mod eficient de a aborda problema hranei: fara cumparaturi, gatit sau spailatul vaselor. Pentru venusiene, masa impreund este o ocazie de a intretine o relatie, atét pentru a oferi cat si pentru a primi sprijin. Conversatia de restaurant intre femei poate fi foarte deschisa si intima, aproape ca un dialog intre terapeut si pacient. Pe Venus, toati lumea studiaza psihologia si are cel putin 0 diploma in consultanté pentru probleme personale. Femeile sunt foarte preocupate de dezvoltarea personalitatii, spiritualitate si tot ce poate intrefine viata, sAnitatea si evolutia. Planeta Venus este im. panzité cu parcuri, gradini cu flori, complexe comerciale si resta~ rante, Venusienele au foarte multi int ie. Ele si-au dezvoltat aceasta capacitate de-a lungul secolelor, anticipind nevoile celorlalti. Fle se mandresc ca fin seama de nevoile si sentimentele celorlalfi, Un semn de mare afectiune este s8-ti oferi ajutorul si sprijinul, fara sii ff fost cerut. Deoarece demonstrarea competentei nu este atét de important Pentru venusiene, ajutorul oferit nu este jignitor, iar nevoia de ajutor Fea un semn de slabiciune. fn schimb, un barbat se poate simfi Jignit cand 0 femeie ii ofera sfaturi; el simte c& ea nu are incredere in capacitatea lui de a se descurca singur. Femeia nu are idee despre aceast sensibilitate masculina, deoa tece pentru ea orice ajutor oferit este ct se poate de,bine venit, Asta o face si se simta jubité si admiraté. Dar, oferindu-i ajutor unui barbat, il poti face sa simta ca este incompetent, slab gi chiar ci nu este jubit. Pe Venus, a da sfaturi si sugestii este un semn de grija. Venu- sienele sunt convinse ca, dacd ceva functioneaza, ar putea intotdeauna s& functioneze si mai bine. Natura lor le face si vrea sa imbu. natateasca Iucrurile. Atunci cénd le pas de cineva, ele arati deschis ceea ce ar putea fi ameliorat si sugereazi cum s& se fact aceasta. A oferi sfaturi si critici constructive constituie pentru ele un gest de iubire. Marte este foarte diferit. Martienii sunt orientati mai mult spre - Daca ceva functioneazs, deviza lor este si nu se schimbe Instinctul lor le spune s& lase Iucrurile asa dacé merg. .Nu 21repara decat dacé se strica”, este o expresic freeventii a lor, CAnd o femeie incearca sa-I perfectioneze pe un birbat, acesta simte ci ea incearca s&-l repare. El pereepe mesajul cli ar fi defect. pu realizeazi c& incercarile ei atente de a-l ajuta il pot umili. Ea crede in mod eronat cf il ajuta doar s& se dezvolte. RENUNTFATI SA DATI SFATURI Necunoscénd aceast trisitura a firii barbatilor este foarte usor pentru 0 femeie si rlneasca si si ofenseze, neintenfionat si fir si-si dea seama, pe cel pe care-| iubeste. De exemplu, Tom si Mary se duceau la o petrecere. Dupi vreo douizeci de minute in care s-au invartit in jurul acelorasi clad pentru Mary a fost clar c& Tom se raticise. In cele din urma ea i-a su- gerat s8 intrebe pe cineva. Tom a rimas foarte tcut, Ei au ajuns pana a urma la destinatie, dar tensiunea acelui moment a persistat intreaga sear. Mary nu avea habar de ce era el atat de suparat, Pe de o parte, ea fi spusese: ,,Te iubesc si am grija de tine, asa ca te ajut astfel” Pe de alti parte, el era ofensat cici auzise altceva: ,Nu am incredere in tine pentru a ajunge acolo. Esti incompetent” ‘Necunoscénd viaja pe Marte, Mary nu putea intelege cat de important era pentru Tom si-si ating’ scopul fara ajutor. ‘A oferi sfaturi era cea mai grava insult pentru el. Asa cum am vizut, martienii nu dau niciodata sfaturi dac& nu li se cer. Un mod de fa cinsti un marfian este s@ presupui intotdeauna c&-si poate rezolva problemele singur, daca nu cere ajutorul Mary nu banuia ca, atunci cand Tom s-a ratacit si a inceput si dea ocol aceleiasi zone, era 0 ocazie deosebita pentru a-i dovedi afee- siune si a- incuraja. In acel moment el era mai vulnerabil si avea mai multi nevoie de dragoste. A-I respecta neoferindu-i sfaturi ar fi fost pentru el ca si cum ea ar fi primit un bnchet frumos de flori sau un bilet de dragoste. Dupi ce a aflat despre martieni si venusiene, Mary a invatat cum sa-l ajute pe Tom in momente dificile. Data urmatoare cand au ratacit drumul, in loc si-i ofere ajutor, ea s-a abtinut sa-i dea sfaturi, a avut ribdare si a apreciat in sinea ei cea ce Tom incerca sa facd pentru ea. Tom a apreciat rabdarea si increderea ci. in general, cand o femeie oferi sfaturi care nu i-au fost solicitate sau incearca si ajute un barbat, ea nici nu are idee cat de critic’ si lipsita de dragoste poate si-i para. Chiar daca intentia este bund, sugestiile ei ranesc si jignesc. Reacfiile lui pot fi violente, mai ales dac& se simte criticat ca un copil sau daci a fost in copilarie martorul criticilor aduse tatilui de c&itre mama sa. 22 ___In general, cdind o femeie oferd sfaturi care nu 7 Eau fost solicitate sau incearci si ajute pe un birbat, _ ea nu are idee cat de eriticd $i lipsitd de dragoste poate si-i park cape ny multi barbati este foarte important s& dovedeasca faptul c& pot sisi atinga tinta, chiar daca este vorba de un lucra marunt. ea a ajunge Ja un restaurant sau a gisi o adresd. Paradoxal, el poate f ma sensi alert marunte decit la cele importante, Sentimentele it escrise astfel: ,Dacd ea nu poate avea incredere i A Por descrise asl r Incredere in mine cand ‘unt, cum ar fi si ajung la o adresa, fee un luery minum i , cum poate aves neredere in mine i probleme mai importante?” Ca s stelmosit lon, ndrese cu priceperea lor, in special cane ¢ al or, i este vorba de ‘eparatil mecaniee, gisirea drumulvi sau rezolvarea ‘hoo probleme, ! unt momentele cAnd ei au nevoie cel i i nu de sfaturile sau criticile ei. ele eee INVATA SA ASCULTI in mod analog, dacé un barbat a i . da nu infelege ca femeia este diferita fe Lede tai mult ru ineercdnd si ajute, Barbail trebuie sa tina ma ca femeile isi discuta problemele pentru i ere nu neaparat pentru a obtine solu enema nul asi imps din ziua respectiva, iar soqul, crezind e8 0 ajut © intrerupe cu un torent de solutii la problemele ei Elnu are habar de ceo memulfumeste. De exemplu, Mary se intoa a De exemplu, Fee acasé dupa o zi obosit: z Vrea si-si impartseasca impresiile in legditura cu asta. one Bs Ea spune: — Nu am avut o clipa libera, Tom raspunde: —Ar trebui sa renunfi la serviciul asta, Nu este nevoie st muncestiatat de mult. Gasestesti ceva care siti placa, —Dar imi place munca mea. Numai ca i % cA mi-au ni refac totul, fara sa mi-o spuna din timp. nn —Nu-i asculta. Fa si tu ce poti —Asta si fac! Nu-mi vine si a - » ine si cred c si eee eee A am uitat complet sa 0 sun ti f4 probleme, ea va intelege. —Dar stii in ce stare este? Are nevoie de mine. . Te agiti prea mult, de asta esti atat de nemulfumits & —Nu sunt mereu nemulfumit’. Nu pofi deloc si ma asculti e—Dar ve ascult, : De ce-mi mai bat capul? ajuns acasa, dorindu-si intimitate si apropiere. Tom a fost si el frustrat, neavand idee ce nu era in reguli. El voise so ajute, dar tactica lui de rezolvare a problemelor nu funcfionas Necunoseaind viata de pe Venus, Tom nu a infeles cat de important era si asculte fara si ofere solurii. Solufiile lui nu ficeau decat sa inrutateascd Iuerurile. Vedeti, venusienele nu oferi niciodata solu cand cineva vorbeste. Un mod de a respecta o alti venusiana este sd o asculfi cu rabdare si empatie, edutdnd si infelegi cu adevarat sent mentele ei. Tom nu avea habar c8, asculténd-o pur si simplu cu aten- fle pe Mary deseriindu-si sentimentele, i-ar fi adus 0 usurare si 0 satisfactie formidabilé. Dupa ce Tom a auzit despre venusiene si despre cat de mult le place lor s& vorbeasca, a invatat cu incetul si le asculte. Acum, cand Mary vine acasé obosita, conversatia lor este diferita. Ea suna cam asa: “Mary fi spune: w Am aldta treabi, Nu am avut 0 clipa libers. ‘Tom respira adanc, se destinde in timp ce expira si spune: —Him, s-ar zice c& ai avut o 2i grea. Mary continua: —Ei imi cer si schimb totul pe neasteptate. Nu stiu ce sa fac. ‘Tom face 0 pauzii apoi zice: —Hmmm. Mary spune: —Atm uitat s-0 sun pe matusa. ‘Tom raspunde, incrunténdu-se usor: —O, nu se poate. Ea are atita nevoie de mine acum. MA simt atat de prost. —Esti aga draguti. Vino aici si te imbritisez. Elle imtrajeass 1 tn se dentinde a bel ut, ofGnd adbne, a, Apoi spune: . oe ella ‘s& stim de vorba. Ma faci si ma simt asa de bine. iti ‘mulfumesc c& m-ai ascultat. Mai simt mult mai bine, Nu numai Mary, ci si Tom se simte mult mai bine. A fost uimit si constate cat de fericitii era sotia lui dupa ce a invatat si 0 asculte Avizat asupra diferentelor dintre ei, Tom a deprins arta de a asculta ri a oferi solutii, in timp ce Mary a invajat sa lase s& treaca de la ea, fri a oferi sfaturi sau critici care nu i-au fost solicitate. Rezumind cele spuse, iatd cele dou greseli pe care le comitem in mod frecvent, in cadrul relatiilor 1. Birbatul incearcd si mo c este supirati, transformandu-se in domnul Rezolvi-tot si 24 oferindu-i solutii pentru problemele ei, solufii care. mineaza sentimentele. 2. Femeia inceared si schimbe modul de a actiona al birbatului, transformandu-se intr-un Comitet de Perfectio- nare, oferindu-i sfaturi si er iN APARAREA DOMNULUI REZOLVA-TOT SIA COMITETULUI DE PERFECTIONARE sub- Subliniind aceste doua greseli majore nu vreau s4 spun cé totul este gresit in ce-1 priveste pe domnul Rezolva-tot sau Comitetul de Perfectionare. Acestea sunt atribute pozitive martiene si venusiene. Greselile provin doar din momentul ales si din modul de aborda: Femeile il apreciaza foarte mult pe domnul Rezolva-tot, daca el nu se iveste tune} cand ea este indispusd. Blrbatii trebuie si tina minte ci nu este momentul si ofere solutii atunci cand femeile par indispuse si vorbesc despre problemele lor; de fapt ele au nevoie st fie ascultate si atunci se simt mai bine. Nu de solutii au ele nevoie, Barbatul apreciaz4 mult Comitetul de Perfectionare atunci cand are nevoie de el. Femeile trebuie si-si aduci aminte ca sfaturile $i criticile nesolicitate, mai ales cand barbatul a facut o greseald, il fac SA se simti sub papue si neiubit. El are nevoie mai curand de acceptare din partea ei, decét de sfaturi, si astfel si poata invata din Propriile-i greseli. Cand barbatul simte ca femeia nu incearca sacl perfectioneze, probabilitatea ca el s& astepte reactiile si sfaturile ei este mult mai mare. Cand partenerul ne opune rezistenfi, probabil o face deoarece am gresit alegerea momentului sau a modalitiii de abordare. injelegand diferenfele amintite, devine si implu si finem seama de sensibilitatea partenerilor si s& le acordim mai mult sprijin. in plus, yom recunoaste c& partenerul ne opune rezistenta, probabil, pentru ci am comis undeva o greseala in alegerea momentului sau modalitatii de abordare. Sa analizim acestea mai in detaliu, CAND FEMEIA SE OPUNE SOLUTIHLOR DATE DE BARBAT Cand femeia se opune solutiilor date de birbat, acesta are impresia cd este pus sub semnul intrebarii competenta Ini. in consecinté, i se pare ci nu inspira incredere, nu este apreciat si atunci inceteara Si-i mai pese. Dorinta lui de a asculta scade in mod explicabil. Amintindu-si c& femeile provin din Venus, un barbat poate, ta asemenea momente, sa inteleagi de ce ea i se opune. El poate reflects 25i astfel descoperi ci de fapt fi ofera solutii intr-un moment in care ea CAND BARBATUL SE OPUNE 3ivea nevoie doar de infelegere si gra COMITETULUI DE PERFECTIONARE Jati aici céteva mici exemple concise ale modului cum un barbat poate nesocoti, din greseala, sentimente si impresii sau poate oferi Cand un barbat se opune sugestiilor femeii, ea are impresia c& tui solufii care nu sunt cerute. Incercati sa identificati motivele nu-i past de ea si simte cd nevoile ei nu sunt luate in seama. Ca nemultumirii ei rezultat firesc, ea se simte neglijati si inccteazi si-i mai acorde i atta, 1s 2. Dar n-am spus asta.” 3. ,N-are nici o importanta.”” . Ein reguli, imi pare rau. Acum s-o lastim balt’.” 5. De ce n-o faci?” 6. ,,Dar tocmai asta spuneam.” 7. .N-ar trebui SA te superi, nu asta am vrut s& spun.” 8. ,Atunci ce vrei sa spui?” 9, Dar nu trebuie si o iei aga.” 10. ,Cum pofi sa spui asta? Say cutine. A fost grozav.” 11. ,.in regula, atunci hai s-o kisam balta.” 12. ,Bine, voi face curat in curte. Acum esti mulfumita?” 13. Am infeles. Oricum era treaba ta.” 14. ,Ascult, in privinta asta nu mai e nimic de facut.” 15. Daca ai de gand si te plingi, n-o mai face.” 16. De ce-i lasi pe oameni si te trateze astfel? Da 17. Daca nu esti fericita, ar trebui sa divortim.” 18. ,,in regula, de acum inainte poti sa o faci.” 19. ,.De acum, ma voi ocupa eu de asta.” 20. , Sigur cd-mi pas& de tine. E ridicol.” 21. ,,Te rog, treci la subiect.” 22. ,.Tot ce avem de facut este. 23. Nu s-a intimplat deloc aga.” Fiecare dintre aceste afirmatii tipic masculine infirma sentimentele neplacute sau incearca si le explice sau oferk o solutie conceputs pe loc pentru a le transforma in sentimente pozitive. Primul pas pe care il poate face un barbat pentru a tipic este pur si simplu si inceteze a rosti asemenea comentarii (vom analiza mai amanuntit acest subiect in capitolul 5). A te exersa s& asculfi, far si faci comentarii de acest fel si fri a oferi solutii, constituie, desigur, un pas important. infelegand clar ca nu solutiile sale sunt respinse, ci momentul in care au fost oferite, barbatul poate trece mult mai bine peste rezistenta opus de femeie, Nu o va mai considera ca pe un atac personal. Invatand s& asculte, el va constata treptat cf ea il apreciazA mai mult, chiar daca Ia inceput este suparata peel. mana trecut am stat tot timpul colo! iesi din acest 26 incredere, In asemenea momente, femeia ar putea si infeleagad in mod coreet de ce el i se opune, aducdindu-si aminte c& barbatii vin de pe alta planeta. Ea ar putea reflecta si ar descoperi ca, probabil, ii daduse niste sfaturi care nu-i fuseser& solicitate sau il criticase in loc s spund clar ceea ce doreste. Sunt date mai jos céteva exemple de moduri in care o femeie il poate contraria pe barbat prin sfaturi sau critici aparent inofensive Parcurgiind aceasta lista, tinefi cont c& aceste fleacuri se pot acumula, rezulténd ziduri masive de rezistent& si resentimente. in uncle afirmafii, sfatul sau critica nu este explicita. incercati si descoperiti de ce se simte deranjat barbatul: a 1.,,Cum fia putut trece pri 4 cumperi asa ceva? Ma “Sa fea uw prin cap s& cumperi asa ceva? Mai 2. -Parfurile acelea nu sunt sterse. O si raman& pete dup ce se 3. .Tiea cam crescut parul, nu-i asa” 4. Este 0 parcare dup colt, ia-o pe acolo.” 5. ,.Vrei s8-fi petreci timpul cu prietenii tai, de mine nu-ti pasa. 6. ,.N-at trebui si lucrezi atdta. [a-ti o zi liber.” 7. ,N-0 lisa acolo, se va pierde.” 8. ,.Ar trebui st chemi un instalator, el stie ce-i de facut.” 9. De ce asteptim s& se elibereze 0 masi, n-ai facut rezer- vare?” i Ar trebui si-ti petreci mai mult timp cu copiii. fi simt ipsa” IL. ,,[n biroul tau este dezordine. Cum Poti 84 Jucrezi acolo? Cand ai de gand sa faci curditenie?” . 12, nlar ai uitat si-l aduci acasd. Poate reusesti si-1 pui undeva ca sii sard in ochi.” 13. ,Conduci prea repede. Mergi mai incet, altfel iei o amenda. 14, ,.Data viitoare ar trebui si citim cronica filmelor.” 15. ,N-am stiut unde esti. Trebuia s® mA suni 16, ,Cineva a baut din sticla de suc.” 17. Nu manca cu mainile. Dai exemplu prost.” 18. ,Cartofii astia prajiti au prea mult& grasime. Nu fac bing la 19. .Nu fi-ai rezervat timp suficient.” 2720. ,Trebuia si-mi fi spus mai din timp. Nu pot lisa totul balta ca SA iesim s4 mancam in oras.”” . 21. ,Cimasa ta nu merge cu pantalonii sti. 22, ,Bill a sunat de trei ori. Cand ai de gand sa-i telefonezi 23. ,E asa dezordine in cutia ta cu scule. Nu pot si gasesc nimic. ‘Ar trebui sa faci ordine.” : Cand o femeie nu stie cum sa ceara sprijin unui bairbat (Capi- tolul 12) sau s2-si exprime in mod constructiv o parere diferit& (Capi- tolul 9) va crede c& nu poate obtine ceea ce doreste fara sai dea sfaturi necesare sau sd exprime critici (vom aprofunda acest subiect mai tarziu). in orice caz, este important si va antrenati sv exprimati tolerant gi nu s& dati sfaturi sau si aduceti critici. a intelegand clar cA el nu respinge problemele ei, ci numai felul cum ea il abordeazi, femeia poate recepta impotrivirea lui ca pe ceva impersonal si poate incerca metode mai cooperante de a-si comunica problemele. Cu timpul, va intelege ci un birbat este dispus si schimbe in bine atunci cfnd are senzatia ca el este abordat cao solutie la.0 problema si nu ca o problema in sine. Un barbat este dispus si'seschimbein bine atunci cAnd are impresia ci este considerat ca o solutie a.unei probleme si nu ca o problema in sine. a i femeie, va sugerez ca in cursul siptiménii urm? Pen TesTAabie de a da orice sfaturi nesolicitate sau sa aduceti critici, Barbatii cu care venifi in contact nu numai c& vor aprecia aceasta, dar vor deveni mai atenti si mai grijulii fai de dumnea- eae ack sunteti barbat, va sugerez si exersafi arta de a asculta de fiecare dati cand vorbeste o femeie, cu singura intentie de a-i infelege problemele. invatafi s4 va muscafi limba de cate ori va vine s& dati o solufie sau si-i schimbafi starea de spirit. Vefi fi surprins s& constataf ee null vi apreviae’, CAPITOLUL 3 BARBATII SE RETRAG IN VIZUINA LOR, IAR FEMEILE VORBESC. Una din cele mai mari diferente referitoare la sexe este felul in care fiecare reactioneaza la stres. Barbatii devin din ce in ce mai con. centrafi si inchisi, in timp ce femeile sunt tot mai coplesite si im. plicate sufleteste. In asemenea momente, nevoile barbatilor diferd de cele ale femeilor. El se simte mai bine rezolvand problemele, in timp ce ea se simte usurata vorbind despre probleme. Neintelegand aceste diferente se ajunge la tensiuni inutile in relafiile noastre. S& privim la un exemplu obisnuit. Cand Tom ajunge acast, doreste si se relaxeze si si se destinda, citind in liniste ziarele. Este stresat de problemele nerezolvate din timpul zilei si este bucuros sa le uite. Sofia lui, Mary, doreste, de asemenea, si se relaxeze vorbind despre probiemele din timpul zil Tensiunea se acumuleaza lent gi se transforma treptat in resentiment. : Tom crede in sinea lui ci Mary vorbeste prea mult, in timp ce ea se simte ignorata. Daca nu realizeazA deosebirile, se Vor indeparta mai mult unul de altul, Probabil c& veti recunoaste aceasta situatie, deoarece este una din cele in care barbatii ajung la divergente cu femeile. Probabil ca nu este doar problema lui Tom si Mary, ci intervine aproape in fiecare cuplu, Rezolvarea acestei probleme de cdtre Tom sisMary mu depinde de cat se iubesc ei unul pe altul, ci de cat de bine infeleg ei sexul opus. Daca el nu stie ci femeile au nevoie s4 vorbeascd despre problemele lor pentru a se simti mai bine, Tom va continua sa creada £& Mary vorbeste prea mult si va evita s& 0 asculte. Nestiind & Tom citeste ziarele ca si se relaxeze, Mary se va simfi ignorata $1 neglijata. Va incerca s&-I antreneze in discutie atunci cand el nu doreste aceasta. Cele doua reactii pot fi intelese daci vom cunoaste in Profunzime cum sc manifesta barbatii si femeile la stres. Sa urmarim din nou viata de pe Marte si Venus si si observa cateva particulae ritafi ale celor doua sexe. 29INFRUNTAREA STRESULUI PE MARTE SI PE VENUS Cand un barbat este indispus, el nu vorbeste niciodati despre ceea ce-l supra. Nu-l va impovara niciodata pe alt marfian cu problemele lui decat dacd ajutorul acestuia fi este necesar pentru 0 rezolvare. El va deveni foarte ticut si se va retrage in pestera perso- nald pentru a se gandi la problemele lui, framéntandu-se 8 gaseascé 0 solutie. Dupi ce a gasit-o, se simte mult mai bine si iese afar . Dacd nu poate gasi 0 solufie, face ceva pentru a uita de necazuri, de exemplu citeste ziarele sau joaca ceva, Eliberindu-se de problemele curente, se poate relaxa dupa catva timp. Daca este supus unui stres cu adevirat puternic, va trebui si se implice in ceva care siel stimuleze mai mult, de exemplu o curs’, 0 competitie sau o ascen- siune pe munte. "Pentru a se simi mai bine, barbafil se retrag in vizuina lor ca si-si rezolve singuri problemele care ii preocupi. Cénd o femeie este suparati sau supusi stresului, va cduta, pentru a se descurca, 0 persoand in care are incredere si va discuta pe indelete problemele ei curente. Cand vorbese despre cat sunt de coplesite de griji, ele se simt dintr-o data mai bine. Acesta este felul lor de a fi Pentru a se simfi mai bine, femeile se aduni impreuni _____Sivorbese deschis despre problemele lor. Pe Venus este considerat un semn de dragoste si nu 0 povard sinti impartasestialtcuiva problemele. Venusienelor nu le este rusine sa aiba probleme. Ego-ul lor nu le impune si para competente ci si ‘iba relafii afectuoase. Ele isi marturisesc usor sentimentele cénd sunt coplesite, dezorientate, disperate sau epuizate. O venusianii se simte bine cand are prietene afectuoase c&rora si le destainuie sentimentele gi problemele ei, Un martian se simte bine cénd isi poate rezolva singur problemele retragandu-se in barlogul lui. Aceste secrete sunt valabile si astazi. SIMTINDU-SE BINE IN VIZUINA LUI Cand un barbat este supus stresului, el se va retrage in vizuina gandurilor sale si se va concentra asupra rezolvarii unei probleme anume. De obicei, o alege pe cea mai urgent sau pe cea mai dificila, Se concentreaza att de mult asupra acesteia inedt, pentru un timp, mu va mai fi prezent pentru nimic altceva. Celelalte probleme si obligatii ramén pe planul doi. 30 {in asemenea momente el devine din ce in ce mai distant, uitue, inert si preocupat. De exemplu, céind discuta ceva acasa, pare o& doar 5% din gandurile sale sunt disponibile, in timp ce restul de 95% sunt indreptate tot la ceea ce-1 munceste. Nu prea este atent deoarece il preocupa problema lui si cautd sé paseasc’ o solutie. Cu cat este mai stresat, cu atat va fi mai absorbit de acea problema. in asemenea momente, el este incapabil si acorde unei femei atentia gi sentimen. tele pe care aceasta le merita si de care beneficiazi, de obicei. Mintea lui este in alta parte si nu se poate elibera. ins’ daca va Basi o solutie, se va simti mult mai bine si va iesi din ascunzis: va fi din now disponibil pentru cei din jurul sau. Dac& insi nu poate gisio rezolvare, va riméne izolai in vizuina lui. Pentru a se elibera, va rezolva probleme marunte cum ar fi cititul ziarelor, se va uita la televizor, va conduce masina, va face exercitii fizice, va privi un mect de fotbal si asa mai departe. Numai o activitate care si-l stimuleze si care si ii solicite la inceput 5% din atemtie il poate ajuta si-si uite problemele si s se elibereze. A doua zi va putea s8-si dirijeze atentia spre aceste problme cu mai mult succes, Sa privim mai atent céteva exemple. Jim obignuieste in mod Curent sa citeasca ziarul pentru a-si uita grijile, Cand face asta, el nu se mai confrunta cu problemele sale zilnice, Cu cele cinci procente ale minfii sale, care nu sunt indreptate spre problemele de munca, el incepe si-si formeze opinii si s& giseasca solutii pentru problemele omenirii. Treptat, se implica tot mai mult in problemele prezentate in ziar si le itt pe ale sale. in acest fel realizeaza trecerea de la concentrarea asupra problemelor proprii, de munca, spre numeroasele Probleme ale omenirii (de care nu este direct responsabil). Acest proces ii elibereaza gandurile de la problemele stringente de serviciu. astfel c& se poate gandi din nou la sotie gi la cei apropiati Tom urmareste un meci de fotbal pentru a scipa de stres si a se destinde. Rezolvind problemele echipei favorite el isi elibereanh rezolve problemele. Privind ia emisiunile Sportive, el se poate simfi ca si cum ar fi rezolvat problemele fiecirei Partide. Cand echipa lui marcheazi sau cdstigd, el are sentimentul suecesului. Daca pierde, sufera ca si cum ar fi pierdut el insusi. in ambele cazuri ins, gandurile i se detaseazi de problema lui real Pentru Tom si pentru multi alti beirbati, tensiunea inevitabila care apare cnd urmaresc un eveniment sportiy, stiri sau filme, le asigura 0 eliberare de sub tensiunea la care sunt supusi in plan personal. Cum reactioneaza femeile la retragerea birbatului fn vizuind Cand un barbat se infunda in vizuin’, el nu Poate sa-i acorde partenerei atentia plina de grija pe care aceasta o meriti. Pentru ea 31este greu s&-l accepte astfel in asemenea momente, fiindcd nu stie cat de stresat poate fi. Daca el ar veni acasa si ar vorbi despre grijile lui, ea ar putea sa-1 compatimeasca. Insa el nu discutti despre asta gi simte ca o ignora. Ea isi da seama ca el este indispus dar, fiindc& nu-i vorbeste, presupune, in mod gresit, c& nu-i pasa de ea: in general, femeile nu infeleg cum se descurci martienii cu stresul. Se asteapti ca barbatii si-si etaleze si si-si discute toate grijile, asa cum fac ele. Cand barbatul se infunda in vizuina, femeia este contrariata ca el nu este mai deschis. Se simte ranita cnd el dx drumul la televizor sau iese si joace ceva ignorand-o. Este la fel de nerealist si te astepfi de 1a un barbat care s-a izolat sa devina brusc deschis, comunicativ si afectuos ca si si te astepti de la o femeie, care s-a enervat, si se calmeze imediat si si devind inteleapta. Este © greseal si ceri unui birbat si fie mercu prezent cu sentimente de dragoste, dupi cum este gresit si te astepti ca sentimentele unei femei sa fie intotdeauna rationale si logice. Cand marfienii se retrag in barlogul lor, ci tind sa uite c& si prietenii lor pot avea probleme. Apare un instinct care le spune c& inainte de a te ingriji de altcineva, trebuie sa ai grija in primul rand de tine. Cand 0 femeie vede ca un barbat reactioneazi astfel, ea i se ‘opune, in general, si se supara. Ea ii cere sprijinul pe un ton insistent, ca si cum trebuie s& se lupte pentru drepturile ei cu acest barbat indiferent. Dar amintindu-si ca barbatii vin de pe Marte, femeia poate interpreta corect reactia lui de stres ca un mecamsm de adaptare, si nu ca o expresie a sentimentelor lui fata de ca. Ea va incepe sa coopereze cu el pentru a objine cea ce doreste, in loc sa i se opunt. Pe de alti parte, barbajii nu prea igi dan seama cat se distanteaza cnd intra in vizuina. infelegand cat de mult le afecteaza pe femei aceasti izolare a sa, barbatul poate sii le compatimeasca atunci cand vle se simt neglijate, Amintindu gi c& femeile vin de pe Venus, fi va veni mai usor s& fie intelegittor fata de reactiile si sentimentele lor. Daca nu intelege validitatea reactiilor femeii, un barbat trece de obicet in defensiva si cei doi se cearta. lata cinci din cele mai frecvente neintelegeri: 1. Cand ea spune ,.Nu asculti ce spun”, el rispunde ascult, pot repeta tot ce-ai spus”. Cand barbatul sta in v el poate inregistra tot ce i se spune, cu cele 5% atentie din mintea sa. Barbatul considera ca daca asculta cu 5%, atunci chiar asculta. Ins& cea ce ii cere ea este intreaga lui aten 2. Cand ea spune Am impresia c& nu esti aici”, el raspunde »Cum adie& nu sunt aici? Sigur c& sunt. Nu m& vezi?” El consider ci daca este prezent fizic, ea n-ar trebui sa afirme ci el 32 nu este acolo. Totusi, degi el este acolo, ea nu simte prezenta lui totala si Ia asta se refera, de fapt. 3. Cnd ea spune ,.Nu-ti pasa de mine” el raspunde ,,Ba imi pasa. De ce crezi c& incere s rezolv problema asta?” El considera ca, daca se preocupa de rezolvarea unei probleme de care va beneficia cumva si ea, ea ar trebui sa stie ca lui fi pasa. Ins ea trebuie si simta atentia si grija lui nemijlocita gi asta este c ce-i cere ca de fapt. 4. Cand ea spune ,,Am impresia ci nu-mi dai importangi”, el rispunde ,,E absurd. Sigur c&-ti dau”. El gandeste c4 pirerea i este nejustificati din moment ce el rezolva problema in folosul ci. Nu-si da seama, atunci cAnd se concentreazi asupra unei probleme $i ignora ceea ce 0 preocupa pe ca, c& aproape orice femeie ar reactiona la fel si s-ar simti neglijata, id ea spune Nu ai pic de suflet. Nuti folosesti decat capul”, el va spune ,.$i ce-i rau in asta? Cum ai vrea sa rezolv altfel problema asta?” Va considera cd ea este prea dificil3 si prea pretenfioasé, fiindc& el se preocupi de ceva esenjial pentru a-si rezolva problemele. El simte c& nu-i apreciat. In plus, nu recunoaste valabilitatea sentimentelor ei. Barbatii nu-si dau seama de obicei cat de bruste si totale pot fi trecerile lor de la caldura gi apropiere la izolare si detasare. in barlogul lui, un barbat este preocupat de rezolvarea problemei si nu mai realizeazi cum recepteaz ceilalti atitudinea sa -de indiferenta, Pentru a coopera mai bine, atat barbatii cat si femeile trebuie si se infeleaga mai bine unul pe altul. Cand barbatul incepe s4-si ignore sofia, ea priveste asta ca pe un affront. Este foarte util ca ca si stie c& este modul lui de a se adapta la stres, dar asta nu o ajuti intotdeauna s& sufere mai putin. In asemenea momente, ea poate simti nevoia s& vorbeasci despre sentimentele lui In acest caz, este important ca bairbatul sa find seama de sensibilitatea ci, El trebuie si infeleaga c&i ea are dreptul si vorbedsca despre faptul 4 se simte ignoraté sau c& nu este ajutata, tot asa cum el are dreptul de a se retrage in barlogul sau pistrind ticerea, Daca ca nu se simte infeleasa, fi este greu si-si ugureze sufletul CUM TE ELIBEREZI VORBIND ‘ind 0 femeie este incordata, ea simte instinctiv nevoia de a vorbi despre sentimentele ei si despre toate problemele posibile in Jegatura cu acestea. Cand incepe discutia, ea nu acorda prioritate yreuneia dintre probleme. Daca este suparata, 0 supara toate — si mici si mari. Nu este preocupata neaparat cu gasirea unor solufii, ci cautamai degrabi si se descarce explic: asteptind sa fie infeleas’. Vorbind la intémplare despre problemele ei, ea sc mai linisteste. 0 femeie stresati nu este preocupats neaparat de gisirea unci solutii la problemele ei, ci cauti mai degrabi si se desearce expliciindu-se si asteptind si fie inteleass. Asa cum barbatul aflat sub stres tinde sa se concentreze asupra unei probleme si sa le uite pe celelalte, o femeie tinde s& se disperseze si si ajunga si fie coplesita de toate. Vorbind despre toate problemele posibile, fird sa se concentreze asupra rezolvarii Vreuneia, ca totusi se va simi mai bine. Analizindu-si sentimentele in cursul acestui proces, i devine mai clar ce 0 nelinisteste si atunci nu mai este atét de coplesiti. Pentru a se simti mai bine, femeile vorbese despre probleme trecute, probleme viitoare, probleme ipotetice si chiar despre Probleme fara solutie. Cu cat vorbesc si se analizeazi mai mult, cu atat se vor simti mai bine. Asa procedeaza femeile. A pretinde altceva inseamna sa interzici unei femei normalitatea sentimentelor. Cand o femeie este coplesita de griji, ea se descarca vorbind pe indelete despre ele. Treptat, daca simte oi este ascultatd, incordarea fi dispare. Dupa ce a yorbit despre un subiect, se va opri putin si va trece la urmatorul. fn acest fel, ea va continua si discute despre probleme, griji, dezamagiri si frustriri, Nu este necesar ca aceste subiecte si se succeada in ordine si adesea nu prea au legiturd intre ele, Daci ea simte ci nu este infeleas, va incepe si fie constienta si stresata de mai multe probleme. Asa cum barbatul retras in barlogul su are nevoie de mici distractii care si-i abati gandurile de Ia problemele lui, tot asa o femeie, care simte c& nu este ascultata, are nevoie si discute despre probleme mai putin importante pentru a se descarca. Astfel pentru a uita propriile ei dureri, ea se poate implica sufleteste in problemele altora. In plus, ea ar putea gasi usurare discutand problemele prietenelor, rudelor si colegilor ei, Indiferent dac& vorbeste despre grijile ei sau de ale altora, aceasta este o reactie venusiand naturald si Sandtoas’ fata de sires. Pentru a uita propriile ei dureri, femeia se poate implica sufleteste in problemele altora, Cum reactioneazi birba cAnd femeile simt nevoia si vorbeasea De obicei barbatii se impotrivese cand femeile vorbese despre problemele lor. Barbatul presupune ed femeia ii vorbeste despre 4 necazurile ei deoarece ea il considera responsabil de ele. Cu cat sunt mai multe probleme, cu att barbatul se simte mai acuzat. El nu intelege ca ea vorbeste ca sa se simt mai bine. Barbatul nu stie cd ea |-ar aprecia dac& ar asculta-o pur si simplu. Marfienii au doar dou’ motive si discute despre problemele lor: cand acuz pe cineva sau cind cer sfaturi. Dacd o femeie este suparata, el presupune ca este 0 acuz la adresa lui. Daca femeia nu pare chiar atat de suparati, el presupune c& ea cauta sa obtina un sfat. Dac& presupune asta, isi pune palaria domnului Rezolva-tot si incearc& si-i rezolve problema. Dac& ins&_presupune c& este acuzat, isi scoate sabia pentru a se apira de atac. In ambele cazuri, i se pare greu si asculte ceva mai mult timp. Daca ii ofera solufii. pentru problemele ci, ea va continua si vorbeasci despre alte probleme, Dupa ce-i da doui-trei solutii, ef se asteapti ca ca si se simté mai bine. Asta, deoarece martienii se simt bine dac& au cerut si au obtinut solutii, Daca ea nu se simte bine, el are impresia ca solutiile lui au fost respinse si simte c& nu este apreciat. Pe de alta parte, daca se simte atacat, el va incepe sa se apere. El crede ci daci se va explica, ea va inceta si-1 blameze. Totusi, cu cat se apiira, cu atat ea devine mai nemultumita. El va infelege c& nu de explicafii are ea nevoie. Ea are nevoic ca el sii ineleaga sentimentele si si o lase si vorbeasca si despre alte probleme. Daca el este infelept si o ascultd, atunci nu trece mult dupa ce |-a criticat si femeia va schimba subiectul si va vorbi despre alte necazuri. Barbatii se simt frustrati atunci cand 0 femeie vorbeste despre probleme in care el nu poate sd intervind. De exemplu, cand o femeie este incordata, ea se poate plinge: ¢ ..Nu sunt platita destul la serviciu”. ‘+ .Matusa Louise este din ce in ce mai bolnava”. * ,Casa noastrd este prea mic”, + Este asa uscat. Cand o avea de gand sa ploua?”, + sAproape ci nu mai ayem credit la bac Ea poate face orice din aceste comentarii ‘ca un mod de a- exprima grijile, dezamagirile si frustrarile. Probabil ca stie c& mu se poate face nimic pentru a rezolva aceste probleme, dar are totusi nevoie sa discute despre ele pentru a se descirca, Se va simfi ajutata daca ascultatorul participa la frustrarea si dezamagirea ei, Dar daca el hu infelege c3 ea are nevoie doar sa se descarce vorbind, ca apoi si se simt& mai bine, devine un partener frustrat. De asemenea, barbatii igi pierd ribdarea dac& femeile desfac firul in patru expundndu-si problemele lor. El presupune in mod cronat ci trebuie sa gascascd neaparat 0 solufie tuturor agestor probleme ale ei. Se lupta sa prinda sensul si devine nerabdator. Nu-si a seama ci ea nu asteapta de la el soluti, ci atentie gi intelegere. 35in plus, ascultarea este dificili pentru barbat, deoarece el presupune in mod gresit ci ar exista o ordine logica, acolo unde ea sare la intémplare de la un subiect la altul. Dupi ce ea i-a impartasit yreo trei-patru probleme, cl devine extrem de nervos si confitz, incercdnd si gaiseasca o concluzie logica intre acestea. Alt motiv pentru care un barbat poate sa se opuna s& asculte este 4 asteapti o finalizare. El nu poate si formuleze o solutie pana ce nu cunoaste finalul. Cu cat ea di mai multe detalii, cu atat mai frustrat se simte el, in timp ce o ascult’. Frustrarea lui ar putea ins fi atenuata daca el si-ar aminti ca ei fi face foarte bine si discute aceste detalii Daca si-ar aminti asta, s-ar putea relaxa. ‘Asa cum un barbat este satisfiieut — rezolvand detaliile incurcate ale unei probleme, tot asa femeia atisficuti vorbind despre detaliile problemei ei Unul dintre lucrurile pe care o femeie le poate face pentru a-l ajuta pe birbat, este st-I lase sa afle de la inceput sfargitul povestirii si apoi si intre in detalii. Sa evite suspansul. De obicei, femeilor le place sa intrefind suspansul: deoarece aduce mai mult& tensiune in poves- tire. O femeie ar gusta stilul asta, dar pe barbat il scoate din sarite Intensitatea cu care un barbat se impotriveste si o asculte pe femeie vorbind despre problemele ei, corespunde gradului de neintelegere faa de ea. Pe masura ce barbatul invati cum s&-i dea satisfactie si sa © inteleaga, el va descoperi c& nu este chiar atat de greu si o asculte vorbind. In plus, daca femeia i-ar putea aminti c& ea doreste doar si-i marturiseasca frimAntarile ci si c& el nu este obligat si rezolve pe vreuna din ele, |-ar ajuta astfel sa se calmeze gi si asculte, CUM AU ADT JNS MARTIENII $I VENUSIENELE SA FACA PACE Marticnii gi venusicncle triiau in pace ffindca reuseau sa tina seama de diferentele dintre ei. Martienii au invatat si accepte c& venusienele au mare nevoie si vorbeasca pentru a se simti mai bine. Au aflat c& asculténdu-le pot fi de folos, chiar daca nu au multe de spus. Venusienele s-au invatat si accepte ci marfienii au nevoie s& se Tetragi pentru a face faid stresului. Izolarea lor nu a mai constituit un mister sau un motiv de alarma pentru ele. Ce au invatat martieni Marfienii au aflat c& si atunci cand se simteau atacati, acuzati sau criticati de c&tre yenusiene, era vorba doar de ceva trecitor; curand ele incepeau s& se simti dint-o data mai bine, devenii 36 tolerante si apreciindu-i. Invatand s& asculte, martienii au descoperit cfti nevoie au venusienele s&-si comunice fraimantarile. Fiecare martian si-a gisit impiicarea, cand a infeles, in fine, nevoia unei venusiene de a discuta despre o problema nu se datora vreunei deficiente a lui, Mai mult, a constatat c& atunci cand o femeie simte c& este ascultata, nu mai insist& asupra problemelor ei si devine foarte constructiva. Constient de aceasta, el este capabil sa asculte fara a se simfi obligat sa-i rezolve problemele. Multi barbati si femei sunt chiar foarte critici fati de nevoia de a yorbi despre problemele tale, deoarece nu au experimentat niciodata cat de binefticator poate fi. Ei n-au observat cum o femeie care simte c& este ascultatd se poate schimba brusc, simtindu-se mai bine si ajungaind la 0 atitudine pozitiva. De obicei, ei au vazut, cum o femeie (probabil mama lor) care simte ca nu este ascultata, continu si vorbeasca despre necazurile ei. Li se intimpla mai ales femeilor care nu simt c& sunt iubite sau bagate in seama de-a lungul unei perioade mai mari. Problema reala este ins cd ele nu se simt iubite si nu faptul ci vorbese despre necazurile lor. Dupa ce martienii au invatat s& asculte, ei au facut o descoperire uluitoare, Au inceput s&-si dea seama ca, daca asculta o venusian’ expundndu-si necazurile, aceasta poate sd-i ajute s& iasa din izolare in acelasi fel in care-i ajuta privitul la televizor sau cititul ziarelor. De asemenea, cand barbatii au invatat si asculte fara s4 se mai simta blamati sau vinovati, ascultatul a devenit mult mai usor. CAnd un barbat incepe s& stie si asculte, observa ca a gasit un mijloc excelent de a-si uita grijile zilnice si, in acelasi timp, de a aduce multa satisfactie partenerei. Dar, in zilele cand este cu adevarat stresal, s-ar putea si aibai nevoie sa se retraga in barlog sis revina de acolo treptat, cu ajutorul unei distractii, de exemplu ziarele sau un sport. Ce au invatat venusienele Si venusienele si-au aflat linistea cnd au inteles in cele din urma c4 un martian care se retrage in barlog nu le iubeste mai putin. Ele s-au Invafat s& fie mai tolerante in asemenea momente cénd el este supus unui stres puternic. Venusienele n-au mai fost jignite de neatentia marfienilor. Daca un martian devenca neatent in timp ce o venusiand vorbea, ea se oprea in mod politicos si astepta ca el sa observe. Apoi incepea din nou si vorbeasca. Ea a inteles c& uneori lui fi vine greu si-i acorde intreaga atentie. im Venusienele au descoperit c&, dac& le solicit’ atentia intr maniera calma si infelegatoare, martienii sunt bucurosi sé le-o acorde. 37lar cénd martienii sunt complet absenti si se izoleaza, ele nu considera aceasta ca pe o ofens’. Au aflat ci nu atunci este momentul de a-l lua ca partener de conversatii intime, ci mai bine sa le vorbeasc& prietenelor despre ce le frtiménté sau si se distreze mergand la cumparaturi. Venusienele au descoperit cA martienii ies mai repede din vizuina lor, cand se simt iubiti si acceptati aga cum sunt. 38 CAPITOLUL 4 CUM SA-I DAI O MOTIVATIE SEXULUI OPUS Cu secole in wma, inainte de a se intélni, martienii cu venusienele traiau fericiti in lumile lor separate. Dar, intr-o zi, totul s-a schimbat. Ei s-au simfit dintr-o dati deprimati, fiecare pe planeta lor. determinat s& se strainga laolalta. Aceasté deprimare a fost cea care i Scoretul transformarii lor ne ajuta astizi si intelegem modul diferit in care se manifesta rafiunea barbatului si a femeii. Constienti de deosebiri, veti fi mai in masurd si va sprijinifi partenerul si s@ obfinei sprijinul de care aveti nevoie in momentele dificile, de incordare. Sa ne intoarcem in timp si s ne imaginam c& suntem martori la ceea ce s-a petrecut. Cfind pe martini i-a cuprins deprimarea, tofi locuitorii de pe planeta au parasit orasele si s-au retras in pesteri. Ei au rimas acolo pan’ intr-o zi, cand s-a intamplat ca un martian s& le zireasca prin telescop pe frumoasele venusiene. Cand i-a Lisat si pe ceilalfi s& priveasca, vederea acestor fipturi frumoase i-a inspirat pe martieni si le-a risipit deprimarea ca prin minune. Ei s-au simgit dintr-o daid necesari. Au iesit din barlogul lor si au inceput s& construiasc& navele cu care au zburat spre Venus. Cand venusienele erau deprimate, se adunau si incepeau si discute una cu alta despre necazurile lor, pentru a se simti mai bine. Dar aceasta nu pirea sa le binedispuna. Deprimate au ramas pand cand, cu ajutorul intuitiei lor, au avut 0 viziune. Fiinte puternice si minunate Vor strabate universul pentru a le iubi, a le da ascultare si a le ajuta. Dintr-o data, s-au simpit apreciate. Deprimatea li s-a risipit si pentru sosirea martienilor. fi si mobi atunci cand se simt necesari Femeile se simt motivate si mobilizate _cdnd se simt apreciate. Aceste secrete ale motivarii sunt inca si azi valabile. Cand un barbat nu se simte necesar in cadrul unei relafii, el devine treptat pasiy si apatic; cu fiecare zi care trece, are mai putin de oferit. in schimb, cand simte ca i se acorda incredere sa faci tot ce poate, sii se apreciaza eforturile, se mobilizeaza si are mai mult de oferit. 39) ann ERC RR RRRRCRORETE hemesCa si venusiencle, femeile sunt mobilizate ednd se simt apre~ ciate. Daca nu se simte apreciata de partener, femeia se epuizeazt si | nu mai are de oferit prea mult. In schimb, cand simte c& i se acordi atenti si respect, este multumita si poate oferi tot mai mult. CAND BARBATUL IUBESTE O FEMEIE Cand un biirbat se indragosteste, se petrece ceva similar cu ce s-a intamplat atunci cand primul marjian Ie-a descoperit pe locuitoarele de pe Venus. Infundat in pester si incapabil s& infeleaga care-i sursa deprimarii lui, el cerceta cerul cu telescopul. Viata lui s-a schimbat i acel moment ca si cum ar fj fost fulgerat. El a vazut prin telescop 0 imagine pe care a descris-o ca find de o frumusete i gratie cople- sitoare. Le-a descoperit pe venusiene. A inceput s& se perpeleasc’. Pe cnd le privea, a inceput, pentru prima dati in viafa sa, si-i pese de altcineva decat de sine insusi Dintr-o singura privire, viata sa a cpatat un sens nou, A scdpat de deprimare. Marfienii au o filozofie a céstigului si pierderii: vreau si castig gi nu-mi pasa daca tu pierzi. Cat timp fiecare martian avea grija de sine insusi, aceasta formula a functionat bine. Functionase timp de secole, dar acum trebuia schimbata. Grija fata de sine nu le mai era de ajuns. Fiind indragostifi, ei doreau ca venusienele sa fie $i ele castigatoare. In multe sporturi din zilele noastre observam supravietuirea acestei legi marfiene. De exemplu, in tenis, nu numai ca vreau si cAstig, dar incere de asemenea s3-mi fac partenerul s& piarda, striduindu-ma si nu-mi poata intercepta mingile. imi place s castig, chiar daca partenerul meu pierde. Cele mai multe dintre aceste atitudini marfiene au rostul lor in viatt, dar aceasta atitudine de cdstig/pierdere devine dauniitoare in relafiile adultilor. Daca vreau sa-i satisfac cerinfele in dauna parte~ nerului meu, este sigur cA voi avea de infruntat nepliceri, resentimente si conflicte. ____,Secretul de a intemeia o relatie reusita este ca ambii parteneri sa cAstige. Diferenfele atrag Dupa ce primul marfian a inceput si construiasca telescoape si pentru conftafii sai, ei au scapat repede de deprimare incepand si se indragosteasca de venusiene gi si le pese de ele la fel de mult ca si de ei ingisi. Aceste fiinfe stranii si frumoase constituiau 0 atractie pentru 40 martieni. fi atrageau in special diferentele. in timp ce ei erau duri, ele erau blande. Ei erau reci, ele calde. Ei aveau forme colturoase, in timp ce ele aveau rotunjimi. Deosebirile dintre ei pareau sa se completeze una pe alta in mod magic. ‘Venusienele pareau si comunice limpede, intr-un limbaj fara cuvinte: ,Noi avem nevoie de voi. Forfa si taria voastra poate si ne aduc& mari satisfactii, completind cu felul vostru de a fi lacunele noastre. Am putea trai fericiti impreuna.” Aceasta invitatie a devenit rafiunea lor de a fi si i-a mobilizat pe martieni. Multe femei stiu instinctiv cum s& transmita acest mesaj. La inceputul unei relafii, femeia aruncé barbatului © privire prin care-i spune ca el ar putea fi cel care si fac’ fericita. In acest mod subtil, jaz’, de fapt, Jegdtura lor. Aceasti privire il incurajeaza pe el s& se apropie. {I face si-si depaseascd temerile de a avea o legatura. Din nefericire, odat& implicati in relatie, pe masur& ce apar probleme, ea nu Stie cat de important este inc& acest mesaj pentru el si neglijeaza A i-l mai transmit, Martienii au fost stimulati de posibilitatea de a insemna ceva pe Venus. Semintia martian atinsese un nou nivel al evolutiei. Nu-i mai satisficea si-si demonstreze doar forta si sa-si dezvolte capacitatile. foloscasca puterea si talentul in folosul altora, in special al venusienelor. Incepusera si aibé o filozofie noua, una de castig/cdstig. Ei doreau o lume in care fiecare si aiba grija atat de sine c&t gi de alti, Dragostea, o motivare pentru martieni Marfienii au inceput sA construiasc& 0 flotila cu care s& strabati spatiul spre Venus. Niciodata nu au fost atit de insufletiti. Privindu-le pe venusiene, incepusera, pentru prima data in istoria lor, sa mutreasc& sentimente altruiste. La fel se intimpla cand un barbat este indragostit, el afla in asta ratiunea de a fi cat se poate de bun si de folos altora. Cand iubeste din toata inima, se simte atat de increzator in sine, incat este capabil si se schimbe profund. Daca i se da ocazia si-si dezvaluie potentialul, barbatul da Ia ivealé cele mai frumoase trasaturi, Dar cand nu reugeste, revine la vechiul sau egoism. CAnd un barbat este indragostit, incepe sa-i pese de ceilalti la fel de mult ca si de sine, Este eliberat bruse din lanturile care-t tin legat doar de interesele sale si poate oferi altcuiva ceva, fira un cdstig personal, numai din pura simpatie. Daca i se di posibilitatea si-si dezvaluie potentialul, barbatul dovedeste cele mai frumoase trisituri. Dar daci simte cli nu reuseste, revine la tendintele sale egocentrice. 4EI simie implinrile partenerei ca si eum ar fi ale sale. Ponte it yr orice greutati pentru a o face fericita, deoar a ice # 5 ‘al ferieit. H este mai usor sé lupte. Este dinamizat, avand eee , oar yarte ar find, poate fi satisfticut de egoismul tui, dar matutiz4ndu-se, automulfumirea nu-I mai satisface in aceeasi masura. Pentru a se implini, el trebuie s4 inceapa s& traiasc& prin dragoste. Dorinta de a darui ceva altora il elibereaza de inertia automultumirii lipsité de grija pentru alfi. Desi are si el nevoie de dragoste, acum dorinja Iui cea mai mare este si daruiasca dragostea, Cei mai multi nu numai c& dorese, dar chiar tanjesc si ofere ie . nee mai mare problema a lor este ca nu stiu ce le lipseste. Ei nu prea si-auvizut tafii reusind si le multumease’ pe mamele lor in privinfa afectiunii, De aceea nu stiu c4, pentru un barbat, a da poate constitui 0 sursa principali de satisfactie, Cand relatiile lui egueaza, el este deprimat si se retrage in vizuina Iui. Incepe s& nu-i mai pese si nu i se este atat de deprimat. . are Fearn oe el renunta la relafiile intime, rimanand blocat in vizuina. Se intreaba ce rost are totul si de ce trebuie sa se agite. El nu stie cd a incetat si se mai implice fiindcd nu se simte necesar. Nu-si da seama ca, gasind pe cineva care are nevoie de el, ar putea si scape de deprimare si sa se mobilizeze din nou. Pentru barbat a nu fi necesar constituie 0 moarte lent. Cand un barbat nu simte c& aduce o schimbare in bine in viata celuilalt, ii este greu s@-i mai pese de viata si de relatiile sale. Cand este inutil, nu mai gaseste nici o motivatie. Pentru a se mobiliza din nou, trebuie sa fie apreciat, [uat in serios si acceptat. Pentru el, a nu fi necesar constituie o moarte lenta. CAND FEMEIA ESTE iNDRAGOSTITA CAnd se indrigosteste o femeie, se repeti ce s-a petrecut cu prima venusiana cand a intuit c& vin martienii. Ea a visat ca va ateriza din ceruri o flotila din care va debarca o semintie de martieni puternici si afectuosi. Aceste Ripturi nu vor solicita grija lor, ci le vor ta j4 venusienelor. Ly erau foarte devotafi, inspirati de frumusctea si civilizatia venusiand. Ei recunosteau ca, fri cineva pe care si-l slujeascd, forta si competenta lor nu aveau sens. Aceste fapturi_minunate, admirabile, si-au gasit satisfactia si inspiratia in speranta de a le sluji si satisface pe venusiene. Ce miracol! 42 Celelalte venusiene au avut si cle vise aseminiitoare si au scdpat de starea lor de deprimare. Cea ce le-a transformat pe venusiene a fost credinfa ca vor fi in curdnd ajutate, deoarece se apropiau martienii. Ele fuseseri deprimate deoarece se simtisera izolate si singure. Pentru a sepa de tristete trebuia s& stie c& vor avea un ajutor plin de afectiune. Putini barbati sunt consticnti de importanta pe care a are pentru 0 femeie faptul de a se simi sustinutd de cineva care tine la ea. Femeile sunt fericite cand cred c& nevoile lor vor fi bine intampinate, Cand o femeie este suparata, coplesiti, dezorientat’, epuizata sau disperata, ceea ce-i trebuie este anturajul. Are nevoie s& simta c& nui singura. Vrea si se simta iubita si pretuita, Apropierea, intelegerea, aprobarea si compasiunea o ajuti mult s& fie mai receptiva si sa aprecieze sprijinul. Barbatii nu infeleg aceasta, deoarece instinctele lor marfiene le spun c& este mai bine s& fie singuri cand au necazuri. Cand ea este suparata, el o va lisa singura din respect sau, daci sta cu ea, ii va face mai mult rau incercdind si-i rezolve el problemele. Instinctul nu-I ajuté si-si dea seama cat de importante sunt Pentru ea apropierea, intimitatea si impartisirea sentimentelor. Cel mai mult femeile au nevoie de cineva care si le asculte. Marturisindu-si sentimentele, ea incepe si-si aducd_aminte c& meriti dragostea si cd dorinjele ii vor fi implinite. indoiala si neincrederea i se risipese. Tendinfa femeii de a fi prea exigent se atenueaza cand isi aminteste ci merit afectiunea si c& nu trebuie sa si-o cdstige; se poate: relaxa, poate da mai putin si primi mai mult. Aga i se cuvine. Tendinta femeii de a fi exigenti se atenueazi cAnd isi aminteste ci merita afectiunea si eX nu trebuie si si-o cAstige: se poate relaxa, poate da mai putin si primi mai mult. A da prea mult este obositor Pentru a face fata deprimarii, venusienele Uigcutau despre entele si problemele lor. Vorbind, descopereau cauzele depri- mirii, Ele obosiseré dand mereu atat de mult. Le deranja si se simta tot timpul rispunzAtoare pentru ceilalfi. Voiau sa se relaxeze un timp si sd fie protejate, Obosisera si impartseasca totul cu celelalte. Voiau Sa fie deosebite si s defina lucruri numai ale lor. Nu Je mai satisfficea si fie martire si s8 traiasea pentru alti Pe Venus ele traiau conform filozofiei pierdere/cdstig — Eu Pierd ca tu si poti cdstiga.” Cat timp toate f’iceau sacrificii una pentru cealalta, fiecareia i se didea atentie. Dar, dupa ce au trait asa timp de secole, venusienele au obosit sa aiba grija una de alta si si imparta \ totul. Se pregateau pentru filozofia castigicastig, 43La fel, in zilele noastre, multe femei au obosit si tot dea. Ele vor un ragaz. Un rastimp in care fiecare sa se exploreze pe sine. Un timp in care si aiba grija in primul rand de ele. Aveau nevoie de cineva care s le ofere un sprijin sufletesc, de cineva care nu are nevoie de protectie. Martienii corespundeau perfect nevoii lor. in timp ce marjienii incepeau si invete sa dea, venusienele erau pe cale si invete si primeasci. Dupa citeva secole, venusienele si marfienii au atins 0 treapta important in evolutia lor. Ele aveau ne- Voie si invete si primeasca, iar ei si dea. Acecasi schimbare se petrece de obicei cand femeile si barbatii se maturizeaza. Cind e foarte tandira, ea este mai dispusa sa se sacrifice si sa raspunda nevoilor partenerului. Foarte tanir, cl este mult mai absorbit de sine si mai neatent la nevoile celorlalti, Maturi- ZAndu-se, 0 femeic injelege ci a renunfat, poate, la sine, pentru a-si mulfumi partenerul, Barbatul infelege cum poate fi de folos $i cum si-i respecte pe ceilalti. Maturizandu-se, barbatul mai afld cd ar putea si renunte la sine, dar principala schimbare este cé devine mai constient de felul cum poate reusi diruind. La fel, o femeie care se maturizeaz invata noi strategii de a oferi, dar schimbarea principala consta in deprinderea de a stabili niste limite !amurindu-si clar partenerul asupra a ceea ce-si doreste, Renunfarea la reprosuri Cand o femeie intelege c& a dat prea mull, tinde sa-i reproseze Partenerului nefericirea ei. Ea resimte nedreptatea de a oferi mai mult decat a primit. Desi nu a primit ceea ce a meritat, ea trebuie si recunoasca modul in care a contribuit si ea la aparitia acestei nemulfumiri. Cand © femeie di prea mult, nu trebuie sa-si acuze partenerul. La fel, barbatul care.a dat prea putin nu trebuie sd-si acuze paitenera ca a fost nereceptiva. In ambele cazuri, reprosurile sunt inutile. Solutia consta in injelegere, incredere, compasiune, acceptare si ajutor, nu in acuzarea partenerului. Cénd intervine 0 asemenea situa tie, in loc sd-si acuze partenera de ranchiund, un barbat poate fi inte~ legator oferindu-i sprijinul, chiar daca ea nu i-l cere, ascultand, chiar daca la inceput i se pare c& suna a repros. O poate ajuta s& se increadé Si s& se deschida, prin gesturi marunte care arati c& fine la éa, In loc de a acuza un barbat cA dé mai putin, femeia poate accepta imperfectiunile partenerului, chiar cand el 0 dezamageste, poate avea neredere c& el ar vrea si-i ofere mai mult chiar cAnd el ‘u-i acorda sprijin, si-l poate stimula si dea mai mult, apreciindu-I pentru ce-i da $i continuand si-i ceara sprijinul. 44 STABILIREA $I RESPECTAREA LIMITELOR Cel mai important este ca 0 femeie s& cunoascd limitele a ceea ce poate da firi si se supere pe partenerul ei. in loc sii pretinds partenerului sa egaleze scorul, ea trebui si-1 mentina egal controlaind cat de mult ofer Sa urmarim un exemplu. Jim avea 39 de ani si sotia sa, Susan, 40, cand au venit pentru consiliere. Susan voia si divorteze. Ea se plangea ci de douizeci de ani didea mai mult decat primea de la el $i c4 nu mai putea suporta. Il acuza pe Jim c& este apatic, egoist, autoritar 5 lipsit de romantism. Spunea c& nu mai avea nimic de dat $1 era pregatita sa se despartd. El o convinsese st vind pentru terapie, dar a avea inca indoieli, Intr-o perioad& de sase luni au reusit sé parcurga cei trei pasi necesari pentru insandtosirea unei relatii. Astizi au o casnicie fericita si trei copii. Pasul 1: Motivarea I-am explicat lui Jim c& sotia sa purta povara unor resentimente acumulate de-a lungul a doisprezece ani. Daci voia si-si salveze cais- nicia, el trebuia si invefe si o asculte, pentru ca ea si poata coopera motivat. In timpul primelor sase sedinfe comune, am incurajat-o pe Susan sa-i impartiseasca sentimentele si lam ajutat cu rabdare pe Jim sa i le infeleaga pe cele mai negative. Aceasta a fost partea cea mai grea a procesului de vindecare. Pe masura ce el a inceput si asculte cu adevarat necazurile si dorinfele ei neimplinite, devenea tot mai motivat si mai convins c& ar putea realiza schimbérile necesare pentru a ajunge la o relatie afectuoasa. Inainte ca Susan si aibi 0 motivatie care sd influenteze relafia lor, a fost nevoie sa auda si si simt’ cum lim fi aproba sentimentele; acesta a fost ptimul pas. Dupa ce Susan s-a simtit infeleasd, au fost gata si treaci la pasul urmator, Pasul 2: Responsabilitatea Al doilea pas a fost asumarea responsabilitatii. Jim trebuia si-si asume responsabilitatea de a nu-si fi susfinut sofia, iar Susan, pe cea de a nu fi stabilit limitele. Jim gi-a cerut scuze pentru felul in care suprasc, Susan a infeles ca, in timp ce el incdlcase granitele traténd-o intr-un mod lipsit de respect (tipand, bombanind, opundndu-i-se la cereri si neglijéndu-i sentimentele), ea nu fixase aceste granite. Desi nu eta nevoie s& se scuze, ea a recunoscut cA avea si ea un rol’ ip aparitia problemelor. 45Pe masura ce ea recunostea ca nepriceperea de a fixa limitele si tendinfa de a da mai mult contribuise la problemele Jor, a fost in stare s& fie mai putin intransigenta. Asumarea responsabilitatii in legatura cu problema ei a fost esenfiala in eliminarea resentimentelor. In acest fel, amandoi au gasit motivarea in a cduta modalitaiti de a se ajuta unul pe altul prin respectarea limitelor stabilite. Pasul 3: Exercitiul Jim trebuia s& invete cum sa ind seama de limite, in timp ce Susan trebuia s& invete cum s& le stabileasca. Amandoi aveau nevoie si invee cum si-si exprime sentimente sincere in mod respectuo: Ajungi in acest stadiu, ei au fost de acord s& exerseze stabilirea si respectarea unor limite, stiind c& uneori vor gresi. Posibilitatea de a gresi le-a oferit o plasa de siguranta cat timp exersau. até cdteva exemple, despre ce anume au invafat si exersat: # Susan s-a exersat s& spund: ,,Nu-mi place felul cum vorbesti Te tog sA nu mai tipi, altfel ies din camera.” Dupa ce a iesit de cdteva ori, nu a mai fost nevoie sa 0 facd. © Cand Jim ii cerea lucruri pe care mai tarziu ea le-ar fi regretat, s-a invatat si-i spund: ..Nu, trebuie si ma odihnesc” sau Nu, sunt prea ocupata astizi”. A constatat cA el devenea mai atent, infelegdind cét de obosita sau ocupatii era. Susan i-a spus lui Jim ca voia sa plece in concediu si cand el a rispuns c& este prea ocupat, i-a zis cd va pleca singura. Atunci, el si-a schimbat imediat programul si a acceptat s& plece. © Cand Jim o intrerupea in timp ce vorbea, ea s-a invajat si-i spund: ,,N-am terminat, te rog asculté-ma pana la capait”. El a inceput s& asculte si sa o intrerup mai putin. Cel mai dificil exercitiu pentru Susan a fost si-i ceari cea ce voia. Ea m-a intrebat de ce trebuie sii mai ceard, dupa tot ceea ce a facut pentru el? I-am explicat c& a se astepta de la el si-i ghiceasc& dorintele nu numai c& era nerealist, dar tocmai in aceasta consta o mare parte a problemei ei. Ea trebuia sa fie rispunztoare pentru ceea ce obtinea din ce igi dorea. Incercarea cea mai grea pentru Jim a fost sd-i respecte aceste schimbari si s& nu se agtepte ca ea si ramana aceeasi parteneri maleabild ca la inceputul cdsitoriei. El a recunoscut c& era la fel de greu pentru ea s& stabileasca limitele ca si pentru el s& se adapteze la ele. A inteles c& ei se vor purta mai firesc pe masurd ce vor exersa. Un barbat care cunoaste limitele este motivat s& ofere mai mult. 46 Respectind aceste limite el este stimulat s4 se intrebe asupra eficaci- tafii modului sau de comportare gi si inceapa sd se schimbe. Cand 0 femeie infelege cé pentru a primi este necesar si fixeze limite, incepe automat si-| jerte pe partener si sa exploreze moduri noi de a sol sia primi sprijin. Cand o femeie stabileste limite, ea invati treptat sa se relaxeze si sA primeasc’ mai mult. INVATA SA PRIMESTI A fixa limite si a primi produce teama femeii. Ea se teme mereu ca vrea prea mult si atunci va fi respinsa, criticatd sau pardsitd, Respingerea, critica sau abandonarea sunt dureroase deoarece femeia pastreazi adénc in subconstient convingerea :eronata cA nu meriti si primeasca mai mult. Aceasti convingere s-a format si s-a accentuat in copilirie de céte ori a trebuit si-si suprime sentimentele, nevoile sau dorintele. Femeia este vulnerabila in special la convingerea negativa si fals& ci nu merita sa fie iubita. Daca in copilarie a auzit insulte sau a fost jignita personal, atunci este si mai probabil si se simta nedemna de dragoste; fi este mai greu si se estimeze corect. Ascuns in inconstient, acest sentiment al lipsei de valoare genereaz& teama de a avea nevoie de alti. Pe undeva isi inchipuie ca nu va fi sustinuta. Fiindea se teme cA nu va fi sustinut’, ea respinge sprijinul de care are nevoie. Cand un barbat receptioneazd mesajul ca femeia nu se increde in el, nue convinsa c i-ar putea indeplini cerinfele, atunci el se simte respins si se indeparteaz. Lipsa de speranta si neincrederea ei transforma nevoile justificate in manifestari disperate ale acestor nevoi si-i transmit barbatului mesajul cd ea nu are incredere in sprijinul Tui. Curios, barbafii sunt activati in primul rand de sentimentul c& sunt necesari, dar totusi sunt inkiturafi prin disperarea manifestata. in asemenca momente, femeia presupune gresit.cd nevoile ci Lau indepartat, cand, de fapt, disperarea si neincrederea ef au dus 1a asta. Fara a infelege c& barbatii au nevoie de incredere, este greu pentru femei si sesizeze diferenta dintre nevoie si disperare. A avea nevoie inseamna a cere deschis sprijin unui barbat intr-un fel plin de incredere, presupundnd ca el va face tot ce poate. Aceasta i mobilizeaza. in schimb, disperarea transmite c& ai nevoie de sprijin dar c& tu nu speri sa-I obtii de la el. Asta fi elimina pe barbafi si ii face si se simti subapreciati. Pentru femei, nu numai ca nevoia de altcineva le dezorienteazi, dar dezamagirea sau abandonul sunt pentru ele extrem de dureroase, chiar in cazurile cele mai ugoare. Nu le este usor si se bizuie pe cineva si apoi si fie ignorate, uitate sau parisite. Faptul de a avea 47nevoie de altcineva le plaseaza intr-o pozitie vulnerabild. [gnorarea sau dezamagirea le doare mai mult, deoarece le confirma ~ gresit — cd nu ar merita altceva, Cum au inviifat venusienele si considere ci au dreptate Timp de secole venusienele si-au contracarat aceasta teama fundamentala cA nu sunt demne de respect prin atentia si grija fata de ceilalti. Ele ar fi putut darui in continuare, dar, in sinea lor, nu se simteau demne s& primeasc&. Sperau ci, tot dand, vor merita mai mult. Dupa secole, au inteles si ele c& merit si primeasca dragoste si sprijin. Apoi au privit inapoi si au realizat c& meritasera dintotdeauna sprijinul Faptul de a fi putut darui mereu ceva le-a pregatit pentru a se cunoaste, a se autoaprecia. Oferindu-le altora ceva, au vazut cA c lalti meritau cu adevarat 58 primeasca gi astfel au ajuns s& inteleaga ca oricine merita sd fie iubit. fn fine, au vazut ca si ele merit& sA primeasca. Aici, pe Pamént, cdnd o fetita vede cum mamei ci i se acordi re, simle automat ca si ca merité ceva. fi este usor sa depaseascas impulsul venusian de a oferi prea mult. Ea mu mai trebuie s8-si rangi teama de a primi, deoarece se identifica atat de puternic cu mama ei, Daca mama a deprins aceasta stiint& si flica inva{a automat, observandu-si mama. Dacd mama este pregatita si primeasca, fata invatt si ea aceasta Venusienele nu aveau modele, astfel c& le-au trebuit mii de ani pentru a renunta la obligativitatea de a oferi ceva. Observand ca celelalte sunt demne s& primeasca, au inteles cA si ele meriti. Era momentul miraculos cand martienii suferira si ei o transformare si-si construira navele, C4nd venusienele sunt pregitite, apar martienii Cand 0 femeie intelege cA merita intr-adevar s& fie iubit’, ea deschide larg usa barbatului. Dar cnd fi trebuie zece ani de casnicie, in care a dat mai mult, ca sa injeleaga ca si ea meritd mai mult, in mod paradoxal, ii vine s& inchida bine usa sis nu-i mai acorde barbatului nici o sansa. Ea gandeste cam asa: Eu m-am daruit si tu m-ai ignorat, Ti-am acordat o sansa. Merit mai mult. Nu mai pot avea incredere in tine. Sunt prea obosita, nu mai am nimic de dat. Nu te mai las si-mi faci rau.” Repet, in asemenea situafii, le asiguram c& nu trebuie s& dea mai mult pentru a ameliora relatia. Partenerul le va oferi mai mult daca ele ii dau mai putin. Cat timp barbatul i-a ignorat nevoile, este ca gi cum améndoi ar fi dormit. Daca ea se trezeste si-si aminteste de nevoile ei, se trezeste si el si vrea sd-i ofere mai mult. 48 Daci ca se trezeste si-si aminteste de nevoile ei, __se trezeste si el si vrea si-i ofere mai mult. Se poate prevedea ca partenerul se va trezi din pasivitatea lui si va realiza cu adevarat multe din schimbarile pe care ea i le cere. Cand ea nu-i mai d& prea mult, pentru c& se simte demna de respect in sinea ci, el va iesi din vizuina lui gi va incepe si construiased nave cu care sa ajunga la ea s& o facd fericita. fi va lua un timp pentru a invata cu adevarat cum si-i ofere mai mult, dar cel mai important pas este ficut ~ el este constient c& a neglijat-o $i vrea si se schimbe. Lucrurile se petrec gi in sens invers. De obicei, cénd un birbat realizeaza ci nu este fericit si doreste mai multa tandrefe si afectiune, sofia sa se va apropia de el si va incepe si-1 iubeascd din nou. Zidurile resentimentelor incep s& cada si dragostea revine. Dacd neglijarea a fost mai de durati, se poate si fie nevoie de un timp pentru a se vindeca toate resentimentele acumulate, vindecarea este ins’ posibila. in capitolul 11 voi discuta despre metodele simple si practice de a trata aceste sentimente. Frecvent, cind unul din parteneri face o schimbare concreti, se va schimba si celilalt. Aceasti coincidenta previzibili este una din laturile miraculoase ale dragostei. Cand elevul este pregatit, apare profesorul. Cum se pune intrebarea, asa se da rispunsul. Cand suntem cu adevarat pregititi si primim, atunci ceea ce ne trebuie devine disponibil. Cand venusienele au fost gata si primeasc’, martienii au fost gata si ofere. INVATA SA OFERI Cea mai profunda teama a barbatului este cd nu este destul de bun sau cd este incompetent. El isi compenseazd aceasti team’ cdutand sa-gi sporeasci puterea si competenta. Succesul, realizArile si eficienta sunt pe primul plan in viata lui . inainte de a le descoperi pe venusiene, marticnii au fost atat de preocupati de aceste calitai, incat nu le pasa de nimic altceva. Un barbat pare extrem de neatent fati de cei din jur atunci cand este ingrijorat. ‘Cea mai profunds teami a birbatului este 1u este destul de bun sau ed este incompetent. = La fel cum femeilor le este teama si primeasca, barbatilor le este teama si dea. Aventurandu-se si ofere ceva, barbatul risc& s& fie respins, criticat sau dezaprobat. Aceste consecinje sunt extrem, de dureroase. In adéncul sufletului, el pastreaz convingerea gresiti ‘oh nu este destul de bun. Aceasta convingere s-a format si s-a accentuat 49in copilatie, de cate ori i se pirea ca i se cere s& evolueze mai bine. Cand realizarile lui treceau neobservate, avea convingerea eronat’i c& nu este destul de bun. ‘Aga cum femeile se tem si primeasei, birbafii se tem si de: sunt deosebit de vulnerabili la aceasta convingere. Ea genereazi teama de a nu gresi. Ar vrea si dea, dar se tem ci nu vor reusi, aga cd nu mai inceare’. Daca teama lor cea mai mare este ca nu corespund, desigur c vor incerca sa evite orice rise inutil. Paradoxal, cénd un barbat iubeste cu adevarat, teama lui de esec este mai mare si el oferd mai putin. Ca sa evite esecul, el evitl sf ofere ceva tocmai celor carora ar vrea si le dea cat mai mult. Cand un barbat se simte nesigur, el poate compensa acest sentiment nepiséindu-i decat de sine. Reacjia lui automata de aparare este s& spuna: ,.Nu-mi_ pasa. Din acest motiv martienii nu-si per- miteau si find prea mult la altii. Acumuland succese si putere, ei au injeles in cele din urma cA erau destul de buni ca si reuseascd s& daruiasca. Atunci le-au descoperit pe venusiene. Ei fusesera destul de buni de la inceput, dar numai demonstrén- du-gi puterea s-au putut autorespecta. Avand succese si privind in urmé, au infeles c& orice esec fusese necesar pentru reusitele de mai tarziu. Din fiecare gregeala au invatat o lectie foarte important pentru a-si atinge scopurile. Astfel, au realizat ca fusesera dintotdeauna destul de buni, Fiecare mai greseste Primul pas pe care trebuie sé-l fact un barbat pentru a invita cum si dea mai mult este si inteleaga ca este firesc si mai si gresesti si ci nu trehnie si ai solutie la orice. imi amintese de povestea unei femei care se plngea ca partenerul ei nu voia s& 0 ceara in casditorie. Ei i se parea ca el nu o iubeste la fel de mult cat il iubea ea. ins, {intr-o zi, ea i-a spus c& este foarte fericita s& fie impreuna cu el. Voi si fie impreuna chiar dacd erau siraci. A doua zi el a cerut-o in casatorie. El avusese nevoie de asigurarea ci cA ill prefuieste ca s& simta ct de mult iubeste. Si martienii au nevoie de dragoste Asa cum femeile au sentimentul c& sunt respinse atunci cand nu lise da atenjia de care au nevoie, barbatul simte c& a dat greg atunci cand o femeie isi aduce in discutie problemele. De aceea ii vine 50 uneori atét de greu sa asculte. El ar vrea sa fie eroul ei. Cand ea este dezamagité sau nefericité, ef considera asta ca un esec personal. Nefericirea ei confirma teama lui cea mai profunda: nu este destul de bun. Mutie femei nu realizeaza cat de vulnerabili sunt barbatit $i eta nevoie au de dragoste. Dragostea ii ajutd sf stie c8-i poate satisface pe ceilalti. Este greu pentru un birbat si asculte o femeie care este supirata sau dezamigiti, deoarece el are senzatia ci a dat gres. Un barbat care este destul de norocos si-si vad’ tatal cum reuseste sd-si multumeasca sotia, ajunge ca adult sa aiba o incredere rar intainité c& musi va dezamagi partenera. Nu-i este frica sii se dedice, deoarece stie c& are ceva de oferit. El mai stie c& si atun cand are un esec, este normal i merits s& fie iubit si apreciat, pentru 4a facut tot ce a putut si asta este suficient. El este in stare si-si ceara scuze cand greseste, fiinde’ se asteapta la iertare, dragoste si apreciere pentru ca s-a straduit. E] stie ca tofi gresesc. El si-a vaizut tatal gresind si continuand sa se respecte. A viizut-o pe mama Jui iubindu-l si iertindu-l pe tata, in ciuda tuturor greselilor. El a simfit increderea si incurajarea ei chiar daca uneori tatl a dezamagit-o. Multi barbati nu au avut modele reusite cdnd s-au format. Pentra ei, a fi indrgostit, a se cdsatori si a avea o familie este la fel de dificil ca a pilota un Boeing fara sa fi fost instruifi. Ar putea eventual si decoleze, dar este sigur c& se vor prabusi. Este greu sa mai zbori dupa ce ai cizut de céteva ori cu avionul sau ti-ai vazut tatal c&zdind, Chiar fird un manual bun despre relatii umane, este usor sd infelegi de ce multi bairbati si femei renunfa la legaturi. stCAPITOLUL 5 VORBIM LIMBI DIFERITE Cand martienii s-au intdlnit pentru prima oar cu venusienele, au intampinat multe din problemele pe care le avem astazi. Au fost insi in stare s& le depaseasc’ fiindc’ au recunoscut diferentele dintre ci Unul din secretele succesului lor a fost perfecta comunicare, Paradoxal, ei comunicau bine fiindcd vorbeau limbi diferite. Cand aveau probleme, se adresau unui translator, Toat lumea stia c& cei de pe Marte vorbesc alta limb& decdt cele de pe Venus, astfel c& daca apirea vreun conflict, ei nu incepeau si se acuze sau sA se bat, ci deschideau dictionarele pentru a se infelege mai bine. Dacd nu Feugeau, se adresau unui translator. Limbajul marfian si cel venusian con{ineau 7 aceleasi cuvinte, dar felul in care erau folosite ferite. Se vede c4 limba mariana si cea venusiana contineau aceleasi cavinte, dar felul cum erau folosite le dadea sensuri diferite. Expre~ siile erau identice, dar aveau alte conotatii sau alt continut emotional. Sra foarte usor sa le interpreteze gresit. Astfel c& atunci cand apireau probleme de comunicare, ei presupuneau c& era vorba doar de una din acele confuzii previzibile si c& se vor infelege cu siguranta unul pe altul cu putin ajutor. Ei se bucurau de o incredere si infelegere pe care © intélnim rareori astazi, EXPRIMAREA SENTIMENTELOR SAU EXPRIMAREA INFORMATIEL Chiar si astizi avem nevoie de translatori. Rareori barbatii si femeile se gandesc la acelasi fucru chiar daca folosesc accleasi cuvinte. De exemplu, daca o femeie spune: Am impresia c& nu ma ascufti niciodaté”, nu se asteapta ca niciodata sa fie inteles ca atare, Folo- Sirea lui niciodaté este doar un mod de a-si exprima frustrarea pe care © simte in acel moment. Nu trebuie considerata ca o informatie realé. Pentru a-si exprima pe deplin sentimentele, femeile isi permit licenta poctica de 2 stiliza tot felul de ive, metafore si generaliza 52 Barbatii eresesc luand ca atare aceste expresii. Deoarece nu re- ceptioneaz infelesul real, ei reactioneazi de obicei intr-o maniera necooperanta. in schema urmatoare sunt enumerate zece plingeri usor de interpretat greg, alaturi de raspunsul necooperant pe care-I poate da barbatul. ZECE NEMULTUMIRI CARE SUNT USOR DE INTERPRETAT GRESIT. Femeile vorbese astfel. Barbatii rispund astfel. Nu iesim niciodaté la un Nu-i adevarat. Am fost sptiména trecuti, int sigur cd unii fe baga in seama. Sunt atat de obosita, nu pot E ridicol. Nu esti chiar face nimic. neajutorata. Vreau s& uit de toate. Daca nu-ti place slujba, renunti. Tot timpul e mizerie in Nu este tot timpul mizerie. casa, Nimeni nu ma mai asculti. Dar eu tocmai te ascult. ‘Nimic nu functioneaza.Vrei s& spui c&-i vina mea? Tu nu ma mai iubesti. Cum si nu? De asta ma aflu aici Tot timpul ne grabim. Nu-i adevarat. Vineri am fost Hinistit Vreau mai mult romantism. —Vrei s& spui ca eu nu sunt destul de romantic’ Puteti observa cum o traducere ad literam a spuselor femeii poate sil induc in eroare pe barbat, care este obisnuit s& foloseas limbajul ca mijloc de a transmite numai actiuni si informatii. Mai putem vedea cum raspunsurile barbatului pot conduce la o disput: Comunicatiile confuze gi lipsite de afectiune constituic cea miai urate problema in cadrul relajiilor. Nemultumirea numarul,i pe care 0 au femeile este: .Nimeni nu ma asculti”. Chiar si aceastA plangere este interpretata gresit! Plingerea nr. a unei femei in cadrul unei relafii est Pani si terpretati de ___aceastii plngere este gresit i Interpretarea literala a acesteia il face pe birbat si-i infirme gi si-i contrazic& sentimentele. El géndeste ci a ascultat-o, intrucat poate repeta ce a spus. Exprimarea lui ,,Simt cd nu ma asculta nimeni” astfel incét un barbat si o poata interpreta corect, este: ,,Sint cA tu nu infelegi pe deplin ceea ce vreau eu cu adevarat s spun, satt ce simt, N-ai vrea si-mi arati cd esti interesat in cea ce am de spus?” 53Dac& barbatul ii infelege intr-adevar nemultumirea, 0 va contrazice mai putin si va putea reactiona mai pozitiv. Cand barbatii si femeile sunt pe cale s& se certe, inseamna, de obicei, c& se inteleg gresit unul pe altul. in asemenea momente este important s reconsidere sau si-si traduca cea ce au auzit. Fiindea barbatii nu infeleg ci femeile isi exprima in mod diferit sentimentele, ei condamna sau neag aceste sentimente. Asta duce la dispute. Vechii martieni invitaserdi si evite multe neinfelegeriprintr-o ascultare adecvati, De céte ori ceea ce ascultau le provoca rezistenta, ei isi consultau Dictionarul frazeologic venusian/marfian pentru 0 interpretare corecti. CAND VENUSIENELE VORBESC Unmeazai acum cateva fragmente din acel Dictionar frazeologic venusian/martian. Fiecare din cele zece plingeri enumerate mai sus este tradusi astfel incat un barbat s& poati infelege sensul lor real Fiecare traducere mai contine si o sugestie despre felul cum gi-ar dori ea ca el si-i raspunda. Vedeti, cand venusienele sunt suparate, nu numai ci folosesc ri si asa mai departe, dar cer un anume fel de sprijin. Ele nu cer direct acest sprijin, deoarece pe Venus toata lumea stie ca limbajul dramatic implica si 0 anumita solicitare. In ficcare din traduceri, este dezvaluita aceasta solicitare ascunst. Daca barbatul, ascultind, poate recunoaste solicitarea implicita si reactioneaza in consecinta, ea se va simti cu adevarat ascultata si iubita. Dictionar frazeologic venusian/martian Nu iesim niciodata in oray” — tnseamna in traducere »Mi-ar place sa iesim gi sa facem ceva Impreuna. intotdeauna petrecem atit de bine si-mi place si fim impreun’. Ce zici? ‘Vrei si Iam masa in oras deseara? Sunt cateva zile de cand eam mai iesit.”” Pari aceasti traducere, barbatul aude: ,Nu-ti faci datoria. Ce dezamagire am avut cu tine! Nu mai facem nimic fiindca esti lenes, prozaic si chiar plicticos” »Toaté lumea ma ignoré” inseamna in traducere: .Azi mA simt ignoraté si neapreciata. Parc nimeni nu ma vede. Desigur, stiu c& unii m& vad, dar se pare c& nu le pas de mine. Banuiesc ci sunt dezamagita fiindea ai fost att de ocupat in ultimul timp. Apreciez cat de mult lucrezi, dar uneori incep s& cred c& nu sunt importanta pentru tine. Ma tem ci munca ta 54 este mai important. N-ai vrea s& m& imbrafisezi gi st-mi spui cat de important sunt pentru tine?” Para aceasti traducere, barbatul poate auzi: Sunt atat de nefericita. Nu mi se d& atentia de care am nevoie. N-am nici o speran. Nici macar tw nu ma bagi in seama, desi tu esti cel care se presupune cil ar trebui si ma iubeasca. Ar trebui s&-ti fie rusine. Esti atit de distant, Eu nu te-as ignora niciodata astfel.”” Sunt atdt de obosité, nu pot face nimic” inseamna in traducere ,.Am facut atéta treaba astazi. Chiar am nevoie de odihna inainte de a ma apuca de altceva. Am noroc cu tine. Vrei si ma imbratisezi si si ma asiguri cd am lucrat bine si merit sma odihnese?” Fara aceast& traducere, barbatul poate intelege: ,.Eu fac totul si tu nu faci nimic. Ar trebui s& faci mai mult. Nu pot face singura totul. MA simt atét de neajutorati. Vreau s& traiesc Tinga un adevirat barbat! A fost o greseala sa te aleg pe tine.” »Nu vreau sd mai stiu nimic”, inseamna in traducere »Vreau sa sti ca-mi place meseria si viata pe care o duc, dar astizi sunt coplesits. Mi-ar place si fac ceva cu adevarat plicut pentru mine inainte de a trebui simi asum iardsi Fispunderea. Vrei si m& intrebi: Care-i problema? si sa ma asculti cu atentie, fara s8-mi oferi solutii? Vreau doar ca tu s& ‘intelegi la ce presiuni sunt supusd. M-ar face si ma simt mult mai bine. M-ar ajuta si ma calmez. Maine voi fi din nou la datorie si ma voi ocupa de toate.” Para aceasta traducere, barbatul ar putea auzi: Am facut atétea lucruri pe care n-as vrea sa le fac. Sunt atat de nefericita cu tine si cu relatia noastra. Vreau un partener mai bun, care si-mi ofere 0 viat mai bogata in satisfactii. Esti ingrozitor.” stn casa asta este intotdeauna dezordine” inscamna in traducere: ,,Azi am chef s& ma odihnesc, dar casa este in dezordine. Sunt sup&raté si am nevoie de odihna. Sper ca nu-mi ceri s& fac curat. Esti de acord c4 este dezordine si s ma ajuti putin s& fac curdtenie?” Fara aceasta traducere, barbatul poate auzi: Casa este vraigte din cauza ta, Eu fac tot ce pot ca s& curat si, pana sa termin bine, tu ai ficut din nou mizerie. Esti un ing#lat puturos si nu mai vreau si stau cu tine dacd nu te schimbi. FA curat sau card-te!” . .Nimeni nu mé asculta” inseamn’ in traducere: MB tem c& te plictisesc. Ma tem ca nu te mai interesezi de mine. Vrei sa-mi acorzi atentie? Mi-ar place foarte mult. Am avut 0 zi grea si am impresia cA nimeni nu vrea s& asculte ce am de spus. 6 Ncai vrea s& ma asculti gi s-mi pui intrebari ca: Ce ti s-ai intémplat astizi? Ce s-a mai petrecut? Cum te mai simti? Ce 55vrei? Ce mai faci?” Mai poi sA ma ajuti prin cuvinte grijulii, a- preciative si linistitoare ea: ,Mai spune-mi despre asta” sau ,.Asa este”, ,.Stiu ce vrei si spui”, ,,Infeleg”. Sau, pur si simplu, ascul- ‘Gia si din cfnd in end, atunci cand fac 0 pauzl, scoate unul din acele sunete linigtitoare ca: hmm, eh, aha”. (Nota: Marfienii nu auviser’ niciodat& aceste sunete inainte de a sosi pe Venus. Pard aceasti traducere, birbatul poate auzi: Eu iti acord atenti dar tu nu ma asculti. Inainte a ficeai. Ai devenit un companion foarte plicticos. Am nevoie de cineva distractiv i interesant, si categorie nu esti tu acela. M-ai dezamagit. Esti egoist, neatent gi ru.” ».Nimic nu merge” inseamna in traducere ,Azi sunt plina de griji si sunt atat de recunoscatoare ca le pot impartasi cu tine. M& ajuti mult ca sd ma simt mai bine. Azi pare ca nimic din ce fac nu iese. Stiu cd nu este adevarat, dar asa ma simt cand sunt coplesita de treburile pe care le am de flcut. Vrei sa ‘ma imbratigezi si simi spui c& fac treaba buna? M-ar face cu siguranta sa ma simt mai bine. Pard aceast’ traducere, un barbat ar putea auzi: Nu faci nimic ca Jumea. Nu pot avea ineredere in tine. Dac nu te ascultam, nu intram in aceasta incurcatura. Alt barbat ar fi rezolvat lucrurile, dar tu le-ai incurcat de tot”. »Tu nu md mai iubesti” inseamna in traducere: ,Azi am impresia ed nu ma iubesti. Ma tem ca te-am indepartat. Stiu ca ma iubesti cu adevarat, faci atdtea pentru mine, dar astizi ma sim¢ putin nesigura. Vrei si ma asiguri de dragostea ta si si-mi spui cele dou cuvinte magice, te iubesc? Ma simt atat de bine cand 0 faci.” Fara traducere, barbatul poate infelege: .Ti-am oferit anii mei cci ‘mai frumosi si tu nu mi-ai dat nimic. Te-ai folosit de mine. Esti egoist, si rece. Faci ceea ce vrei, numai si numai pentru tine. Nu-ti pasa de nimeni. Am fost 0 proasta c& te-am iubit. Acum nn mai am nimic” Mereu ne grabim” inseamna in traducere: ,.MA simt atat de zoriti azi. Nu-mi place si ma grabesc. Mi-ar place si avem © vial% mai tihnitd. $tiu c& nu este vina nimanui gi evident ci nu te acuz pe tine. Stiu eX faci tot ce poti ca si ajungem acolo Ja timp si apreciez cu adevarat cat interes iti dai. ‘Nai vrea si fii alituri de mine si s& spui ceva ca: ,.Chiar e& este greu si alergi mereu! Nici mie nu-mi place s ma grabesc. Fara traducere, barbatul poate intelege: ,.Nu esti grijuliu. Astepti pana in ultimul moment ca si faci ceva. Nu pot fi niciodata linistita cand sunt cu tine. Tot timpul ne grabim ca s nu intarziem. Strici totul de fiecare data cand suntem impreuna, Sunt mult mai bucuroasi cand nu sunt prin preajma ta.” »Freau mai mult romantism” tnseamn’ in traducere: 56 »Dragi, ai muncit atét de mult in ultimul timp. Hai sa ne ocupam putin de noi. Imi place cand ne putem relaxa $i putem fi singuri, fra copii si fara grija serviciului. Tu esti atat de romantic. N-ai vrea si-mi faci o surprizi cu niste flori sau dandu-mi o intalnire? imi place romantismul.” Fara aceasta traducere, un barbat ar putea auzi: .,Tu nu ma mai satisfaci. Nu ma mai interesezi, Romantismul tiu este total desuet. Niciodata nu m-ai multumit cu adevarat. Mi-ar place s fi semanat mai mult cu alti barbati pe care i-am cunoscut.” Dupa cateva zile de folosire a acestui dictionar, un barbat nu mai trebuie s4-I deschida de cate ori se simte acuzat sau criticat. incepe si injeleaga felul in care gandesc si simt femeile. El afl ca aceste expri mari dramatice nu trebuiesc intelese in litera lor. Ele surit doar 0 modalitate prin care femeile ii exprima mai pregnant sentimentele. Astfel se proceda pe Venus si cei veniti de pe Marte trebuie si nu uite de asta! CAND MARTIENII NU VORBESC Una din marile incercari pentru barbati este s& interpreteze si s& acorde sprijin unei femei atunci cénd aceasta ii vorbeste despre sentimentele ci. Cea mai mare greutate pentru femei este sa interpreteze corect si s& ajute un barbat cand acesta nu vorbeste. Tacerea este cel mai adesea gresit injeleas’ de catre femei Cea mai mare greutate pentru femei este si interpreteze corect si ajute un barbat cfnd acesta nu vorbeste. Destul de des se poate intampla ca un barbat si inceteze brusc si. comunice si si raména tacut. Asa ceva nu s-a pomenit pe Venus. La inceput, femeia credea c& barbatul este surd, Ea crede c& poate el nua auzit ce i s-a spus si de aceea nu rispunde. Se observa ci barbatii gi femcile gandese si prelucreaza infor matiile foarte diferit. Femeile géndesc cu voce tare, impartasind des- coperirile ei unui ascultator interesat. Chiar si astizi, o femeie descopera ceea ce vrea si spuna, prin chiar procesul vorbirii. Acest procedeu de a lasa gandurile si zboare liber si de a le exprima cu voce tare 0 ajuta si-si stimuleze intuitia, Este un [ucru perfect normal si, uneori, deosebit de util. _ In schimb, barbatii prelucreaza informatiile altfel. inainte de a vorbi sau a raspunde, ei ,,rumegi” in tacere si reflecteazii la ceea ce au auzit sau au simi. in sinea lor isi imagineaza in tacere cel mai corect sau mai folositor raspuns. {! formuleazd mai intai in gnd, apoi il rostesc. Asta poate dura cdteva minute sau ore. $i, pentru a face lucrurile si mai dé neinfeles pentru femei, dact un barbat nu dispune de suficienté 57informatii pentru a formula un rispuns, se poate intimpla s& nu raspunda deloc. Femeile trebuie s& infeleaga c& atunci cand un barbat tace, el zice de fapt: ,.nu stiu inc ce sa spun, dar ma mai gandesc”. In schimb, ceca ce aud ele este: ,Nu-ti raspund fiindc& nu-mi pas de tine gi te voi ig- ‘nora, Ceea ce mi-ai spus nu este important si, de aceea, nu-ti rispund.” Cum reacfioneaza femeile la ticerea barbatilor Femeile interpreteaza gresit t&cerea barbatului. In functie de cum se simte in ziua aceea, ea poate s&-si imagineze, in cel mai ru caz: El mi urdgte, nu ma iubeste, m3 va parisi pentru totdeauna”. Aceasta poate declansa teama ei cea mai profunda, care este: .Ma tem c&, daca el ma respinge, nu voi mai fi niciodat& jubita. Nu merit si fiu iubita”. rbatul tace, fi este usor femeii s-si imagineze ce-i mai rau, deoarece singurele situatii in care ea ar tacea sunt cele cnd ar avea de spus ceva dureros, sau cand nu mai are incredere in interlocu- tor si nu mai vrea si aiba de-a face cu el. Nu-i de mirare ca femeia se simte nelinistita cénd barbatul tace brusc. Cand barbatul tace, ii este usor femeii si-si imagineze tot ce-i mai ru. Cand o femeie asculta pe alta, va continua si 0 asigure pe vorbi- toare c& 0 urmareste si este interesata. Cand cea care vorbea face 0 pauzi, cealalta fi va demonstra ca este atenti prin rispunsuri ca ,,oh, hi, hm, ab, aha”, Fara aceste replici linistitoare, tcerea unui birbat poate fi foarte amenintitoare. Injelegand insd rosturile barlogului in care se retrag barbafii, femeile pot invata s& le interpreteze corect tacerile si sa reactioneze Ia ele. Sa intelegem rostul vizuinii Femeile au multe de invatat despre barbati, inainte ca relatiile lor si le aduct cu adevarat satisfactie. Ele trebuie sa afle ca, atunci cand un birbat este suparat sau incordat, va inceta automat si vorbeasca si va intra in ,,vizuina” sa, pentru a-si pune ordine in probleme. Ele ‘trebuie s& stie cd nimeni, nici chiar cel mai bun prieten nu are voie sa intre acolo. Asta era regula pe Marte. Femeilor nu trebuie sa le fe teama ca au facut vreo greseali. Trebuie si invete pana la urm’ ci, daci fi last pe barbati s se retragi acolo, ei vor iesi dup& un timp si totul va fi iarasi bine. Aceasta lectie este dificila pentru femei, deoarece, pe Venus, una din regulile de aur era s4 nu-fi abandonezi niciodata o prieten care 58 are necazuri. Le-ar parea chiar o lips de afectiune ca-si abandoneazi ‘martianul favorit prada necazurilor. Fiindca fine la el, femeia vrea si intre in vizuina lui si s8-i acorde ajutorul. in plus, de multe ori ea igi inchipuie ci, dacd este 0 bund ascultatoare si fi pune o multime de intrebari despre cum se simte, el se va simfi mai bine. Aceasta il indispune si mai mult pe barbat. Ea ar dori instinctiv si-I sustina in felul in care ar vrea ea s& fie ajutata. Intentiile ei sunt bune, dar rezultatul este contrar. Attit barbafii cat si femeile trebuie sd inceteze s& ofere ajutor dupa metoda pe care 0 preferd ei si s@ infeleaga modurile diferite in care partenerul gandeste, simte si reactioneaza. De ce se retrag barbatii in vizuind Ei fac aceasta sau devin taciturni din mai multe motive. 1. Au nevoie si se gandeasca la o problema gi s gaseasca 0 solutie practica. 2.Nu dispun de rispuns lao intrebare sau la o problema. Barbafii nu au fost niciodatt invafati si spuna: .,Pai nu sti ce si zic. Trebuie si ma retrag gi s& gasesc un raspuns.” ins’ ceilalti barbati inteleg c& exact asta face cel care se inchide in tacere. 3. Este suparat sau stresat. in asemenea momente trebuie si fie singur pentru a se calma si a-si regisi stipanirea de sine. Nu vrea s& spund sau s8 facd un lucru pe care L-ar regreta mai tarzit. Trebuie s& se regaseascd pe sine. Acest al patrulea motiv devine foarte important cand este indragostit. Uneori barbatii ‘incep si se destinda si s& se uite Ja ei. Pot avea impresia ci prea multa intimitate le rapeste puterea. Trebuie sa controleze nivelul de apropiere. De edte ori se apropie prea mult gi uita de sine, se declangeazé alarma si ei se retrag in vizuina. Atunci se refac i ig regiisesc firea iubitoare si puternica. De ce vorbese femeile Femeile vorbesc din mai multe motive. Uneori acestea coincid cu cele pentru care birbatii tac, Existd patru motive obisnuite pentru care femeile vorbesc: 1. Pentru a transmite sau a obfine informatii. (De obicei, acesta este singurul motiv pentru care vorbeste un barbat.) 2. Pentru a explora si a descoperi cea ce vrea si spund. (B&rbatul inceteazA si vorbeasca pentru a-si stabili in minte ce vrea s& spund. Ea vorbeste pentru a gandi cu voce tare.) 3. Pentru a se simti mai bine si mai echilibrata cnd este suparata 59pe ceva. (El tace cAnd este suparat. in izolare, are posibilitatea sii se calmeze.) « 4. Pentru a crea intimitate. impartasindu-si sentimentele, ea reuseste sa-si scoati Ia iveald caracterul iubitor. (Un barbat tace pentru a se regasi. FI se teme cA prea mult intimitate il va priva de sine insusi.) Neinjelegand aceste diferente si nevoi vitale, este usor pentru cupluri si ajungé la attea lupte in relatiile lor. Dragonul care parjoleste Este important pentru femei sé nu incerce sé-l facd pe barbat sa vorbeasca inainte ca el sa fie pregatit s-o facd. Discutind acest subiect la unul din seminariile mele, 0 femeie de origine amerindiana ne-a spus c in tribul ei mamele isi instruiau fetele, inainte de a se marita, s find minte c& un barbat se retrage in singuratate cand este suparat sau incordat. Nu trebuiau s& puna la suflet asta, pentru ci se va intampla din cand in cand. Nu inseamna c& barbatul nu-si mai iubeste sotia. Mamele le asigurau ca ei vor reveni. Dar, le avertizau cle, cel mai important era ca tandra lor sotie sd-i lase singuri in vizuina lor. Altfel riscau si fie parjolite de dragonul de foc care pazeste vizuina. Nu intra niciodata tn vizuini, cici risti si fii parjolits de dragonul de foc! Multe conflicte inutile au rezultat din intrarea femeilor in barlog”, pe urma barbatului, Femeile nu au inteles ca barbafii chiar au nevoie de izolare si liniste atunci cnd sunt suparati. Cand barbatul se retrage, femeia nu intelege ce se petrece. Ea incearet, fireste, sf-l facd s8 vorbeascd. Dact are o problema, ea sper s&-| ajute trig@ndu-l afara si facdndu-l si vorbeasca despre asta. Ea intreaba: ,.S-a intimplat ceva?” $i el rispunde ,.nu”. Dar ea ‘isi d& seama ca el este suparat. Se intreaba de ce isi ascunde sentimentele. in loc s&-I lase si-si rezolve problemele cu el insusi, ea bruiazi acest proces in mod involuntar. Ea insist: ,Stiu c& te suptrd ceva, ce este?” El raspunde cl nu este nimic. Ea intreba: ,,Este ceva. Ceva care te supard, Ce-i cu tine?” El spune: ,,Asculld, e-n regula. Lasi-ma acum singur!” s um poti sa te porti asa cu mine? Niciodt& nu-mi spui ce ai. Cum si-mi dau seama de problemele tale. Nu ma iubesti, Ma respingi.” in acest moment, el isi pierde stapanirea de sine si incepe si 60 spund lucruri pe care mai ziu le va regreta, Dragonul si-a facut aparitia, iese si scuipa foc. CAND VORBESC MARTIENII Femeile se ard nu numai atunci cénd invadeazi, fara si-si dea seama, momentele de introspectic ale barbatului, ci si cnd interpreteaz’ gresit expresiile lui, prin care sunt avertizate cd s-a retras sau este pe cale s& se izoleze. Cand este intrebat: ,Care-i problema?” El va raispunde scurt ceva de genul: ,Nimic” sau ,E-n regula”. Aceste semnale sunt de obicei singurele care-i dau de stire femeii si-l lase i pace ca si se descurce singur. in loc s spuna ,,Sunt suparat” barbafii inceteaza sa vorbeasca. In schema urmatoare sunt enumerate sase scurte semnale de avertizare frecvent folosite, ca si felul insistent si lipsit de infelegere {n care raspunde, fra sA-si dea seama, femeia. SASE SEMNALE DE AVERTIZARE FRECVENTE Cand o femeie intreaba ,,Ce s-a intamplat?” Barbatul spune Femeia poate rispunde Nimic” sau ,,E-n ordine” _,Stiu c& ai ceva, Ce este?” .N-am nimic” sau ,E bine” Dar pari supirat.” .Nu-i nimic” _,Hai sa vorbim. $tiu ci te framénta ceva. Ce este?” »Nu-i absolut nimic” sau Esti sigur? Mi-ar plicea sa te »N-am absolut nimic” —ajut”. »Nu-i mare lucru” _,,Dar te supard ceva. Cred ca ar trebui sa stim de vorbi.” Nu are importanya” Ba are. Ag putea sa te ajut.” Cand un barbat rosteste una dintre aceste formule, inseamna, in general, c& doreste tacere sau izolare. fn asemenea situatii, pentru a evita confuziile si panica, venusienele consultau dictionarul mar- ian/venusian, Fara ajutorul sau, femeile interpreteaz gresit aceste expresii prescurtate. Femeile trebuie sa stie c&, atunci cnd un barbat spune: ,E in regula”, accasta este o versiune prescurtaté a cea ce gandeste el de fapt, si anume: ,,E in regula, finde’ m& pot descurea singur. Nu am nevoie de ajutor. Te rog, ajuti-ma neficdndu-ti griji pentru mine. Ai incredere ca pot si ma descure si singur”. Fara aceastd traducere, femeii i se pare c& cl neaga existenta unor sentimente sau probleme. Ea incearc& atunci si-l ajute, punndu-i 61stie c& ef foloseste un limbaj prescurtat, | ‘Dam mai jos céteva fragmente din dictionarul frazeologic. Dictionar frazeologic martian/venusian »E-n reguld” inseamna in traducere E-n reguli, pot si fac fata problemei mele. N-am nevoie de nici un ajutor, iti multumesc.” Fara aceasta traducere, ea ar putea auzi: ,.Nu sunt supdrat. fiindc& nu-mi pasa” sau ,, Nu vreau sa discut cu tine sentimentele mele. ‘Nu am incredere c& ma poti ajuta”. Sunt bine” it inseamna in traducere: ,,Sunt bine, flindca fac fat cu succes supararii sau problemei mele. N-am nevoie de nici un ajutor. Cand voi avea am s& ti-l cer.” Fara traducere, ea ar putea infelege: ,Nu-mi past de ce sa intamplat. Aceasti problema n-are important pentru mine. Chiar daca te deranjeaz, nu-mi pasa.” ; - Nu-i-nimic” inseamna in traducere ,.Nimic din ce mi deranjeazi nu-mi depaseste puterile. Te rog, nu-mi mai pune intrebiri in legatura cu asta.” cl. Fard aceasti traducere, cand el spune: ,Nu ma deranjeaza nimic” ea aude: ,.Nu stiu ce ma supar. Am nevoie s-mi pui intrebari, prin care si ma ajuti si descopar ce se intimpla”. In acest moment, ca va incepe si-] enerveze, pundndu-i intrebari, pe cénd el doreste de fapt si fie lasat in pace. ; . Este perfect” inseamnd Este o problemé, dar nu e vina ta. Pot si o rezoly singur daci nu ma intrerupi, punéndu-mi alte intrebari sau dandu-mi sfaturi. Poarta-te ca si cum nu 5-2 intmplat nimic si eu 0 voi rezolva de unul singur, mai eficace”. _ Fara traducere, ea ar putea intelege: ,,Asa trebuie s& fie. Nimic nu trebuie schimbat. Tu poti si ma pacalesti pe mine si eu te pot picaili pe tine” sau eventual ,.De data asta este-n reguli dar fine seama ci-i din vina ta, Poti si gresesti o dat, dar vezi s nu se mai repete, altfel..” Nui cine stie ce”, inseamna in traducere ,Nu-i cine stie ce, fiindca eu pot face treaba s& meargi din now. Te rog, nu te mai gandi si nu mai vorbi despre aceast problema. Asta m-ar enerva mai tare. Imi asum responsabilitatea de a rezolva problema. Sunt fericit sa o rezolv.” - in lipsa traducerii, ea ar putea infelege ,,Faci atita caz din nimic. Ceea ce te preocup’ n-are importanga. Nu mai exagera”. Nui nici o problema” inseam’ in traducere Nu am 62. nici un necaz tn rezolvarea acestei probleme. imi face placere si-ti ofer acest dar”. Fara traducere, ea ar putea auzi ,,Asta nu constituie o piediea. De ce faci tu din asta o problema sau crezi ci este nevoie sa fiu ajutat?” Atunci ea greseste, explicdndu-i de ce este o problema. Utilizarea acestui dictionar le poate ajuta pe femei si inteleaga ce vor si spun de fapt barbatii cand folosesc un limbaj abreviat. Uneori ceea ce spune el este, de fapt, chiar opusul a ceea ce aude ea. CE-I DE FACUT CAND BARBATUL SE RETRAGE IN VIZUINA LUI Cand explic in legatura cu vizuina si cu dragonii de foc, in cursul seminariilor mele, femeile vor s& stie cum ar putea scurta timpul pe care barbatii il petrec in izolare. La aceasta, fi rog pe birbati si rispunda si ei spun, de obicei, ca dureazd cu atét mai mult cu cat femeia insistA s4-i facd sé vorbeasc sau sa iasa din izolare. Alt comentariu frecvent repetat de barbati este ,,imi vine greu s& ies afara cAnd simt ca partenera mea imi reproseaz& timpul petrecut in izolare”. A-l face pe barbat si se simti prost pentru c& s-a retras, inseamna si-1 indemni din nou la izolare, chiar atunci cand el vrea si revina. Cand un barbat se retrage in izolare, el este, de obicei, rinit sau incordst si inccarca si-si rezolve singur problemele. Este contrapro- ° ductiv s& i se ofere genul de ajutor de care ar avea nevoie o femeic. Exist sase cdi fundamentale de a-I ajuta, cénd se retrage. (Ajutdndu-I astfel, se poate scurta timpul pe care trebuie sd-1 petreaca singur.) Cum poate si fie ajutat un barbat cand se izoleazi 1. Nu dezaproba nevoia Ini de izolare. 2. Nu incerca si-i rezolvi problemele dandu-i solufii. 3.Nu incerca sa-l méngai, pundndu-i intrebari despre cum se simte. 4. Nu sta la iesirea din vizuina, asteptandu-l sa iasa. 5. Nu te ingrijora si nu-i ardta mila, 6. Fa ceva care-ti face placere. Daca ai nevoie si-i vorbesti, scrie-i o scrisoare pe care si 0 poata citi mai tarziu, cénd iese, iar dacd ai nevoie de consolare, vorbeste cu o prietena. Nu face din el singura sursa a implinirilor tale. Un barbat doreste ca femeia lui si aiba incredere ca ef poate face falA momentelor grele. Aceasta incredere este foarte importanta Pentru onoarea, mandria si respectul de sine al barbatului ~ Este greu pentru fornc’ <& nu-si facd griji pentru el. Grija pentru 63ceilalti este una din expresiile dragostei si afectiunii ei, Este un mod de a-si dovedi iubirea. Pentru o femeie nu pare firese si fie multumita cand cel pe care-I iubeste este suparat. Desigur ca el nu vrea ca ea si fie muljumit’ fiindcd el este suparat, dar vrea ca ea si fie mulfumita in general. Vrea ca ea si fie mulfumita astfel incat el s& aiba 0 problema mai putin pe cap. in plus, vrea aceasta deoarece il ajuti si se simta iubit de ea. Cand o femeie este fericité si lipsité de griji, lui ii este mai usor sd-si revina. ‘udat, dar barbafii isi dovedesc dragostea nefaicndu-si griji. Un barbat intreaba: Cum pofi si-ti faci griji pentru cineva pe care-] admiri gi in care ai incredere’ Barbafii se incurajeaza de obicei unii pe altii cu expresii ..Nu-ti fi probleme, te descurci tu”, sau ,,Asta-i problema lor, nu ata”, sau ,, Sunt sigur cA se rezolva”. Ei se incurajeaza nefacindu-si griji $1 bagatelizandu-si problemele. Mi-a luat céjiva ani sa infeleg c& sotia mea voia sa ma ingrijorez pentru ca cand avea necazuri. Fard a intelege nevoile ei diferite, ag fi neglijat importanta grijilor ei. Aceasta o supara si mai mult Cand barbatul se inchide in vizuind, el incearca de obicei si-si rezolve o problema. Daca partenera lui este fericita sau lipsitd de eriji, in acel moment, atunci el are de rezolvat o problema mai putin. ‘ind cA ea este mulumitd de el, are cu atat mai mult energie si se lupte cu problemele lui. Tot ce-i distrage femeii atentia sau o face s& se simta bine, il ajuta pe bairbat! lata cateva exemple. © Cititul unei cart, ‘* Completarea unui jurnal © Muzica * Rugaciuni sau meditatii © Ascultarea unor emisiuni —_* O sporoviald la telefon cu educative © prietens @ Lucrul in geidina + Exercitii fizice # O sedinta de masai +0 plimbare * Un film Barbafii au recomandat ca femeile sa se indeletniceased cu ceva plicut. Este greu de conceput c& poti fi vesel cénd un prieten are necazuri, dar femeile pot gsi o solutie. De fiecare data cand partenerul lor se autoizoleaza, cle pot iesi la cumpirituri sau pot face o plimbare placuta. Lor le place si mearga la cumpiirituri. Bonnie, sotia mea, foloseste uneori aceasti metoda. Cand vede A ma retrag in barlog, iese la cumpardturi. Astfel, nu am niciodati impresia c& trebuie si-mi cer scuze pentru trasitura mea martian Cand ea se descurca singura, eu ma simt in regula, descurcdndu- 64 * Cumparaturile #0 baie cu hidromasaj * Savurarea unei delicatese Consultarea unui terapeut singur in vizuina mea, Ea are incredere cA voi reveni si voi fi mai iubitor. Stic c& atunci cand intru in bérlogul meu, nu este momentul si-mi vorbeasca. Cand incep si dau semne de interes fata de ea, recunoaste cA sunt pe cale s&-mi revin si c& a venit momentul si vorbeasca. Uneori spune in treacat: ,,Cand ai chef, mi-ar plaicea si stim putin de vorba. Sa-mi spui cénd crezi!” Astfel, ea tatoneaz, fart a fi pisaloaga sau insistenta, CUM SAI SE TRANSMITA INCURAJARI UNUI MARTIAN Barbatii au nevoie de incredere chiar si atunci cénd au iesit din barlog. Nu le plac sfaturile necerute sau compasiunea. Au nevoie si-si demonstreze ceva lor ingile. Este 0 mandrie pentru ei si rezolve lucrurile fara ajutor de Ja altii. (in timp ce pentru o femeie, a avea pe cineva care si o ajute, o relatie care fi ofera sprijin, constituie un motiv de mandrie.) Un barbat se simte incurajat cand o femeie ii transmite: ,Stiu 3 te poti descurca dac nu ceri explicit ajutorul” La inceput este foarte dificil si inveti si-i ajuti pe barbati in acest fel. Multe femei au impresia ca singurul mod in care pot obtine ceca ce dorese in cadrul unei relatii este prin criticarea barbatului cand a gresit si prin oferirea unor sfaturi care nu i-au fost cerute. Fara modelul unei mame care sa fi stiut cum s& obtin sprijin de la barbat, femeilor nu le trece prin minte ca-si pot stimula partenerul sa le ofere mai mult fir s&-i ceari direct ajutorul, fara a critica sau a oferi sfaturi. In plus, dac el se poarta intr-un fel care nu-i place, ea poate sé-i spund simplu si direct c nu-i place purtarea lui, fri a-l acuza ca a gresit sau ca este vinovat. Cum se pot adresa e1 ici sau sfaturi unui barbat Neintelegand cum ii indeparteaza pe birbati prin sfaturi necerute sau prin critici, multe femei simt ca nu reugese sA obfind cea ce vor de la un barbat, Nancy era frustrati. Ba a spus: ,.Nu stiu inc sii adre- sez critici sau sfaturi unui barbat. Ce s4 fac daca felul lui de a sta la masa este infiordtor sau dac& se imbracd cu un prost gust desavarsit? Daca este un om de treabé, dar are un mod de a se purta cu oamenii care-! face si pari bad&ran si-i creeazA probleme in relatiile cu ceilalji? Ce ar trebuie s& fac? Indiferent in ce fel i-o spun, el se infurie sise apard sau, pur si simplu ma ignora.” Raspunsul este cA ea nu trebuie niciodat& s& adreseze critici sau sfaturi decat daca i se cer. in schimb, ar trebui s incerce si-i acorde 0 apreciere afectuoasa. De asta are el nevoie, nu de predici. Pe masura~ 65ce va simti aprecierea ei, el va incepe s& o intrebe ce crede. ins daca simte c& ea fi cere sa se schimbe, el nu-i va mai cere sfaturi sau sugestii. In special intr-o relatie intima, barbatul trebuie si se simta foarte sigur inainte de a se putea deschide sia solicita ajutoru! Pe langa asteptarea increzatoare ca partenerul ei si evolueze si si se schimbe, femeia care nu obtine ceea ce doreste poate si-si martu- casci sentimentele si s& solicite ceea ce doreste (dar, repet, fara sfaturi sau critici). Aceasta este o arta care impune atentie si creativitate. Exist patru abordari posib 1, Femeia poate spune unui bairbat cd nu-i place felul cum se imbraca, fard a-i fine o predic& despre cum si o faca. Ea poate spune in treacat, cfind se imbraca:”Nu-mi place cdmasa asta, N-ai vrea si-fi pui alta ast-seara?” Daca acest comentariu il deranjeazi, ea trebuie s&-i respecte susceptibilitatea gi sisi veara scuze. Ar trebui si spund: ,,imi pare rau, Nu am vrut si-ti spun cum trebuie s& te imbraci Daca el este foarte sensibil — si unii barbati sunt — ea poate incerea si vorbeasci altidati despre acest subiect. Poate spune: ,.Tii minte céimasa albastra, pe care ai purtat-o cu pantalonii verzi? Nu mi-a plicut combinafia. N-ai vrea si incerci © dati sa ti-o pui cu pantalonii gri?” 3. Ea poate intreba direct ,,Nu vrei s8 iesim impreuna la cumpa- rituri? Mi-ar plicea si-fi aleg un costum”. Daca el raspunde & nu, femeia poate fi sigura ca el nu vrea sa fie dadacit, Dacd spune da, ea va trebui s& aiba griji s& nu-i dea prea multe sfaturi. Trebuie si-si aminteasca de sensibilitatea lui 4. Ea ar putea spune: ,,As vrea si discutim ceva, dar nu stiu cum sii incep (PauzA). Nu vreau sa te jignese, dar vreau sa ti-o spun. si mA asculfi si si-mi sugerezi apoi un mod mai bbun in care as fi putut si-ti vorbesc?” Aceasta fl ajuta 84 se pregteasc pentru soc gi apoi va constata cu plicere c& n-a fost mare lucra Sa analizim inc un exemplu. Dacd ei nu-i place felul lui de a se purta la masa si sunt singuri, ar putea si-i spuna (fiir priviri dezaprobatoare): N-ai vrea sa folosesti tacdmurile?” sau ,.N-ai vrea si bei din pahar?” in schimb, daca se afld si altii de fata, este mai intelept sa nu-i spuna nimic si nici macar si nu observe. fi poate spune altadata: »N-ai vrea sé-fi folosesti tacdmurile cdnd sunt si copii de fata?” sau »MA deranjeazi cénd mananci cu degetele. Am alergie la miruntisu- rile astea. Te rog, cand mincdm impreund, si folosesti tacamurile. Daci se poarta intr-un fel care va deranjeaza, asteptati un moment cand nu-i nimeni in preajma si apoi marturisiti-i. Nu-i spuneti cum ar trebui si se poarte” sau ci greseste; impartasiti-i in schimb sentimentele cu sinceritate, afectuos si concis. Puteti spune: ,.Nu mi-a 66 2, plicut alaltdieri, la petrecere, ci vorbeai atat de tare. N-ai vrea sa vor- esti mai incet cand sunt prin preajm&2” Daca el se supara si nu-i place acest comentariu, cerefi-va scuze ca Lafi critica. Acest mod de a reactiona printr-un feedback negativ si a-i cere sprijinul este discutat in amZnunt in capitotele 9 si 12. in plus, in capitolul urmator sunt descrise cele mai bune momente pentru a purta aceste discuti. C4nd barbatul nu are nevoie de ajutor Un barbat se poate simti sufocat de incercarea unei femei de a-l ajuta si rezolve o problema. Simte cd ea nu are incredere in el rezolvarea problemelor. Se poate simti constrans, ca si cum ea lar trata ca pe un copil sau poate avea impresia c& ea vrea si-! schimbe. Aceasta nu inseamna c& un barbat nu are nevoie de afectiune. Femeile trebuie si infeleaga ca il ajuta atunci cnd se abtin si-i ofere nesolicitate pentru rezalvarea problemelor lui. El are nevoie de inul ei iubitor, dar in alt fel decat isi inchipuie ea. A se retine de la indrumari si de la incercarea de a-I corecta sunt modalitafi de a-1 susfine. Sfaturile sunt binevenite numai dac& el le-a cerut in mod direct. Un barbat cauti sfaturi sau ajutor doar dupa ce a ficut tot ce putea face singur. Daca i se acorda prea multa asistenta sau 0 primeste prea curdnd, isi va pierde sentimentul puterii si fortei. Va deveni lenes sau nesigur. Barbatii se incurajeaz instinctiv intre ei, nedndu-si sfaturi sau ajutor decat daca le sunt cerute. in rezolvarea problemelor, birbatul stie c4 trebuie s& se descurce ingur din capul locului, si abia apoi, daca are nevoie, poate cere ajutor fra sa-si piarda forta, autoritatea si demnitatea. Ajutorul oferit unui barbat intr-un mod nepotrivit poate trece usor drept insult. Cand barbatul taie friptura de curcan, in Ziua Recunostintei si sofia lui il indruma ce gi cum si taie, el simte cd nu prezintd incredere. I se opune si este hotarat sii faci asa cum tie. In schimb, dact barbatul se oferd s& o ajute pe femeie la tHiat, ea se simte iubits gi protejata. Cand o femeie sugereazi barbatului si urmeze sfaturile unui specialist, el se poate simfi jignit. Imi amintesc de o femeie care ma intreba de ce se suparase atit de tare soful ei. Ea mi-a explicat c inainte de a se culca impreun, la intrebat dac& si-a revazut notitele uate dupa o prelegere a mea despre secretele unui act sexual reusit. Ea nu infelegea cd asta insemna suprema insult pentru el. Desi el apreciase inregistrarile prelegerii, nu voia ca ea sf-i spuni ce sa fact, amintindu-i sa-mi urmeze indicatiile. El voia ca ca sf se increada in el, ca stie ce are de facut! 67in timp ce barbatul isi doreste incredere, femeia vrea sa fie ocrotiti. Cand un birbat spune unei femei Ce ai, draga mea?” avand esie ingrijorata, ea se simte incurajati de grija lui. Cand o femeie spune acelasi lucru, intr-un fel tot att de grijuliu si preocupat, el se poate simfi jignit sau respins, simte cd ea nu are incredere ca el va face fata problemelor. Pentru birbati este foarte dificil si facd distinctia intre compasiune si simpatic, El detest s& fie compatimit. O femeie poate spune imi pare rau c& te-am suparat”. El va rispunde ,Nu-i nici o pro. biema” si va respinge ajutorul ci. Ei, in schimb, i-ar pkicea sal aud spundndu-i: ,.Imi pare rau c& te-am suptrat”. Atunci ar simti c& lui pasa cu adevarat de ea. Barbatii trebuie si giseascd modalititi de a arata c& le past, in timp ce femeile trebuie sd afle cum s& arate ci au incredere. Este foarte dificil pentru barbafi sa ting intre compasiune si simpatie. Ei detest si fie compitimiti. Prea multa grija este sufocanta La inceputul casatoriei mele cu Bonnie, daca trebuia si plec in alt oras ca s& tin o prelegere, ea ma intreba de cu sear la ce ori ma voi trezi, Apoi, ma intreba la ce ori pleaci avionul. Facea niste calcule in minte si ma avertiza cA nu'mi-am lasat destul timp ca sa prind avionul. De fiecare dat ca avea impresia ci ma ajuta, dar mie hu mi se parea. Ma simfeam jignit. Calatorisem paisprezece ani in toata lumea findnd cursuri gi nu pierdusem niciodaté un avion. Pe urma, dimineafa, inainte de a pleca, imi punea un sir d bari, cum ar sTi-ai luat biletele? Ti-ai luat portofelul? Ai destui bani? Ti-ai luat ciorapi de schimb?” Ea igi inchipuia ci ma iubeste, dar eu simfeam neincrederea ei si cram indispus. in cele din urméa, i-am spus cA apreciam intentii ‘i bun nu-1 sy Raat oe iile ei bune dar c4 nu-mi plicea si Tam cerut, dac& voia si se poarte ca o mama, si o facd prin dragoste si incredere neconditionat’i. Am rugat-o ca, dac& pierd un avion, sa nu-mi spuna: ,,Ti-am zis eu” si s& aib& incredere cA voi invata lectia si ma voi corecta cum se cuvine. Dacd-mi uitam periuta de dinfi sau aparatul de ras, sé ma lase si ma descurc singur. Am Fugat-o si nu-mi vorbeasca despre asta daci-i dau telefon. - Fiind constienta si de dorintele mele, nu numai de ale ei, mai usor sa reuseasea sé ma ajute, -a fost 68 Povestea unei reusite Odata, in cursul unei cAlStorii in Suedia, cu ocazia seminarului meu despre relatii umane, am sunat din New York acasa, in California, spundndu-i lui Bonnie ca mi-am uitat pasaportul. Ea a reactionat att de frumos si agreabil! Nu mi-a tinut predici despre responsabilitate. in schimb, a ras si mi-a spus: ,O, Doamne, John, ce aventura, Ce-o Sa te faci acum” ‘Am rugat-o s4 transmit prin fax pagaportul [a consulatul Suediei si problema s-a rezolvat. A fost atit de cooperanti! Niciodata nu a cedat tentatiei de a-mi fine o predic’ despre lipsa mea de prevedere. A fost chiar mandra c& am gasit o solutie la problema mea, CUM SA FACI MICI SCHIMBARI intr-o zi am observat c, de cate ori copii mei imi cereau sa fac ceva, le réspundeam ,,Nici o problema”. Era felul meu de a spune ca voi face cu plicere ce mi-au cerut. Fiica mea vitrega, Julia, m-a intrebat intr-o zi de ce spun intotdeauna ,,nici o problema”, Nu am putut s& raspund imediat. Dupa un timp, mi-am dat seama c& acesta era unul din obiceiurile martiene adAnc inradacinate. Constient de aceasta, am inceput s& spun ,,cu placere”. Aceast’ formulare exprima si mesajul subingeles in cealalta formula, iar fiicei mele fi parea, cu siguranta, mai afectuoasa. Exemplul dat reprezinta un secret foarte important in dezvoltarea relafiilor. Putem face mici schimbéri, fara a ne sacrifice personalitatea. Asta constituie si secretul martienilor si al venusienelor. Ei aveau grija s i sacrifice adevarata natura, dar erau dispusi sii aducd mici schimbari in relatiile lor. Ei au aflat c& relafiile se pot imbunatati prin introducerea sau schimbarea catorva expresii simple. Ideea de baza aici este c& pentru a ne imbogati relafiile trebuie st facem mici schimbari. Schimbarile mari impun, de obicei, reprimarea unor trasaturi proprii. Si nu este bine. A ne linisti putin partenera inainte de a intra in vizuina noastra constituic o mica schimbare; barbatul trebuie si infeleaga ca femeile au cu adevirat nevoie si fie linistite, ca s& se ingrijoreze mai pufin. Daca un barbat nu intelege diferentele dintre brbati gi femei, m da seama de ce ticerea lui brusca constituie pentru ea un moti ingrijorare. Printr-o asemenea prevenire, el poate ameliora situatia. Pe de alt parte, daci nu infelege deosebirile dintre el si femeic, renuntand s& se retraga in barlog in incercarea de a o multumi pe ea, ar fi o mare greseala. Dac renunti la izolare (si isi contrazice adevarata natura) devine iritabil, prea sensibil, defensiv, slab, pasiv si 0{ umil. $i, pentru a inrdutati situafia, el nu stie de ce i-a devenit atit de | dezagreabil partenerei. | Cand femeia este supairati c& el s-a izolat, in loc s& renunte la izolare, | el poate adopta mici schimbari si problema va fi atenuat. Nu este nevoie | ca el siesirefirze nevoile reale sau sa-si resping natura masculina. CUM POT FIINCURAJATE VENUSIENELE Asa cum am ardtat, cand un barbat se inchide in vizuina sau in pestera lui sau devine ticut, vrea sa spund Am nevoie de timp s& ma gandesc la asta, te rog inceteazi si-mi vorbesti, Voi reveni”. El nu intelege ca femeia poate auzi in schimb ,,Nu te iubesc, nu pot suporta si te ascult, te parasesc si nu mai revin niciodata!” Pentru a contra. cara acest mesaj si pentru a-l comunica pe cel corect, el poate invita si rosteasca cele trei cuvinte magice ,.ma voi intoarce”. Cand un barbat se retrage, femeia apreciazi daca el spune cu voce tare ,.am nevoie de un timp ca si mi gindesc la asta, mA voi toarce”, sat, am nevoie si ramén singur, ma voi intoarce”. Este uimitor cum aceste cuvinte simple pot insemna atit de mult. Femeile apreciaz foarte mult aceasta asigurare. Daca barbatul infelege ce impor- tanfi are pentru femei, va fi in stare s4-gi aducdi aminte si o linisteasca Daca in copilarie s-a simfit abandonat& sau respins& de tata ei, sau dac& mama ei s-a simfit respins& de sot, atunci fica va fi mai sensibild la sentimentul de abandonare. Din aceasta cauza, ea nu trebuie niciodat acuzata ca are nevoie de siguranta. Analog, un barbat nu trebuie judecat pentru nevoia sa de a se retrage in vizuina lui. asa cum un bSrbat nu trebuie acuzat ci are nevoie de izolare. Daca femeia a fost mai putin traumatizaté in trecut si dacd injelege nevoia barbatului de a petrece un timp izolat, va avea mai pufind nevoie sa i se dea asigurari. Imi amintesc ca atunci cénd am subliniat aceasti idee in cursul unui seminar, o femeie a spus: ,,Eu sunt atat de sensibild la ticerea sotului meu, cu toate c& in copilarie nu m-am simtit niciodat abandonata sau respinsa. Nici mama nu s-a simtit respinsi de tatil meu. Chiar si cand au divortat, au ficut-o intr-un fel afectuos” Apoi a ras. dat seama cA se ingelase. Atunci a inceput si planga. Evident c& mama ci se simfise respinsa. Desigur ca si fata se simtise respins. Parintii ei divortasera! La fel ca si parintii ei, ea negase aceste sentimente dureroase. Intr-o epoca in care divorjul este atat de obignuit, este si mai important ca barbafiis& fie constienfi de efectul asiguririlor. Asa cum barbatii pot ‘ncuraja femeile schimbéndu-se putin, si cle trebuie s& facd acelasi lucru, 70 CUM SE POATE COMUNICA FARA A ACUZA Un barbat se simte de multe ori agresat sau blamat, in special c&nd femeia este indispusa si vorbeste despre necazurile ei. Deoarece el nu infelege diferentele dintre sexe, nu se adapteaz usor la nevoia ei de a-si discuta toate sentimentele. EI presupune in mod eronat c& ea fi vorbeste despre ce are pe suflet fiindca il considera oarecum responsabil sau vi- ovat. Deoarece ea este suparata cand fi vorbeste, el presupune c& este supdirat& pe el. Cnd ea se plinge, el aude acuzafii. Multi barbafi nu inteleg nevoia de a-si impartasi problemele cu cei pe care ti iubeste. Prin exercitii si devenind constiente de deosebirile dintre noi, femeile pot invata sa-si exprime sentimentele fard a face s4 sune ca nigte acuzatii. Pentru a-I linisti pe barbat ci nu este acuzat, o femeie poate face 0 pauzi dupa cAteva minute, spundndu-i cat’ de mult i apreciaz c& 0 asculta. Ea poate face unul din comentatiile urmatoare: ‘ Sunt bucuroas’ e4 pot vorbi despre asta. « Sigur ca este placut s8 pot vorbi despre asta. ‘© Ma simt atat de usurata cA pot vorbi despre asta. ‘© M& bucur c& pot s& ma plang despre toate astea. Ma elibereaz cu adevarat. . © Acum, ci am vorbit, ma simt mult mai bine. iti mulfumesc. ‘Aceastt mica schimbare poate insemna enorm, fn aceeasi ordine de idei, in timp ce isi descrie problemele, ea il poate incuraja apreciind lucrurile pe care Je-a facut el pentru a-i face viata mai ugoara si mai bogata in satisfactii. De exemplu, daca se plange de munca de la serviciu, poate pomeni in treacat c& este atat de bine cil are pe el, Ia care se poate intoarce dupa orele de munca. Daca se plinge de casi, poate si-| aprecieze pentru c& a reparat gardul. Sau, dact se plinge de bani, poate spune cd apreciaza cu adevarat cat de mult muneeste el. Iar daca se plange de frustrarile vietii de parinte, poate mentiona ca este bucuroasi ci are parte de ajutorul Tui impartirea rispunderi Buna comunicare impune colaborarea ambelor parti. Barbatul trebuie si se striiduiasca si-si aducd aminte ca a te plinge nu inseam- nia acuza si cA atunci cand o femeie se plénge, ca nu face in general decatt s& se elibereze de‘frustrari, vorbind despre ele. O femeie se poate stradui sa-1 limureasca pe barbat c&, desi se plange, ea il apreciaz’ deopotriva. De exemplu, sofia mea tocmai a intrat si m-a intrebat cum merge acest capitol. I-am spus: . —Este aproape gata. Cum {i-a mers azi? 1—Am avut atta de lucru. Nu aver destul timp s& stim impreun’ Vechiu! meu eu ar fi intrat in defensiva si i-as fi amintit despre | toate momentele pe care le-am petrecut impreund sau i-as fi spus ct de important este si termin la timp lucrarea. Aceasta ar fi creat doar tensiune. Nou! meu cu, constient de deosebirile dintre noi, a inteles ca ea cauti asigurari si infelegere si nu justificari sau explicatii. Am raspuns: —Ai dreptate, am fost foarte ocupafi. Vino la mine in brafe. A fost o zi grea. Ea a spus atunci: —F5ti atat de bun. Aceasta era aprecierea de care aveam nevoie pentru a fi mai disponibil pentru ea. Apoi ea a continuat sa se planga de ziua pe care © avusese si cat de epuizati cra, Dupi cdteva minute s-a oprit. Eu m-am oferit si 0 conduc acas& pe ingrijitoarea copilului, astfel ca ea s& aibi timp sa se relaxeze si si-si adune gandurile inainte de cina, Atunci ea a spus: —Chiar vrei si 0 duci tu pe ingrijitoare? Ar fi grozav. Mulfumesc! Astfel mi-a oferit din nou aprecierea de care aveam nevoie pentru a ‘ma simfi un bun partener, chiar cfnd ea era obositi sau epuizata. Femeile nu se géndesc si-si exprime aprecierea, deoarece ele presupun ca barbafii stiu cat de mult pretuiesc ele si aib& un ascultator. Barbajii nu stiu asta. Cand ea discuta despre diverse probleme, el trebuie asigurat c& este incd iubit si apreciat Barbatii se simt frustrati de probleme daci nu se ocupa de re zolvarea lor. Apreciindu-i, femeile fi pot ajuta sa infeleaga cd, si prin simpla ascultare, ei sunt de mare ajutor. femeie nu trebuie si-si suprime sentimentele gi nici macar si si le modifice pentru a-si sustine partenerul. Ins& irebuie si si le exprime intr-un fel care s& nu! fact pe barbat si se simta atacat, acuzat sau criticat, Pacdind ceva mici schimbari, se poate obtine mult. Patru cuvinte magice Cele patru cuvinte magice pentru a incuraja un birbat sunt: ,, Nie este vina ta”. Cand o femeie isi exprima supararea, ca il poate incuraja pe barbat oprindu-se uneori, ca si-i spund: .,Apreciez foarte mult faptul ci ma asculti si, daca fi se pare ca spun c&-i vina ta, s& stil c& nu asta gandesc. Nu este vina'ta.” O femeie poate invita sé fie atenti la cel care 0 asculté, daca fi intelege tendinta de a se simfi ca un ratat cind aude despre prea multe necazuri Chiar afaltaieri, m-a sunat sora mea si mi-a vorbit despre o incercare grea prin care trecea. Pe cand ascultam, tot imi repetam cd, pentru ao ajuta, nu trebuie s3-i ofer solutii. Ea avea nevoie de n sii o asculte, Dupa zece minute de simpli ascultare zionale, de exemplu, ,,aha”, of”, ,,chiar aga!”, ea mi-a spus: -Ei, iti mulfumese, John, Acum ma simt mult mai bine. Mi-a fost mult mai usor sa o ascult flindca stiam ci nu ma acuza pe mine. Ea acuza pe altcineva. Mai greu mi se pare cand este nefericita sotia mea, deoarece sunt gata s& ma consider criticat. Totus cind ea ma incurajeaza s& o ascult, apreciindu-ma, imi este mult mai usor si devin un bun ascultator. Ce-i de facut céind ifi vine sa eritici Acl asigura pe un barbat cf nu este vina lui si c& nu il eritici are efect doar daca femeia chiar nu-1 acuz, dezaproba sau ¢ritica, Daca il critic& pe el, ea ar trebui si-si descarce sufletul fat de altcineva. Ea ar trebui s& astepte sf fie mai afectuoasa si mai echilibrati, pentru a-i vorbi. Ar putea si-si destdinuiasca resentimentele cuiva pe care nu este suparata si care va putea si-i acorde sprijinul necesar. Apoi, cfind se va simfi mai iubitoare si intelegatoare, va putea si-l abordeze cu succes pe partener pentru a-si impiirtasi sentimentele. in capitolul 11 vom analiza mai amanunfit cum se pot transmite sentimente dificile. Cum se asculti fara a critica Adeseori birbatii acuz’ femeile c& ii critica, in timp ce ele vorbese fara intentii rele. Aceasta are un efect foarte distructiv asupra relatiilor, deoarece blocheaz comunicarea Inchipuiti-va o femeie spunand: ,,Nu facem decdt si muncim, si muncim si si muncim. Nu ne mai distrim deloc. Esti atat de poso- morét.” Un barbat ar putea foarte usor si se simta acuzat de ea. Daca se simte acuzat, i-ay sugera s& nu raspunda printr-o acuzatie, spundnd: ,,Am impresia c& ma acuzi”. ‘Ag sugera si spund, in schimb: ,,mi pare rau s4 aud c& spui c& sunt atat de posomorat. Vrei si spui ca este doar vina mea cA nu ne distrdim mai mult?” Sau, ar putea zice: Ma doare sa aud de la tine c& sunt asa posomorat si nu ne distram. Vrei sa spui ca e doar vina mea?” in plus, pentru a inlesni comunicarea, el ii poate oferi o solutie. Ar putea spune: ,,S-ar crede c& spui ca doar din vina mea muncim atat de mult. Este adevirat?” Sau ar putea spune: ,,CAnd spui ci nu ne distraim si ca sunt aga de posomordt, am impresia cd spui cd-i doar din vina mea. Aga este?” Toate aceste réspunsuri sunt respectuoase si-i dau femeii ocazia sa-gi retraga orice acuzatie pe care el ar fi putut-o banui. Daca ea, va spune: ,.O, nu, nu spun ca-i vina ta”, el se va simfi, probabil, ceva mai usurat, Alta abordare pe care o consider extrem de utild este s& se tind. Bseama cA ea are oricénd dreptul sa fie supairat si cd, daca isi da frau liber, se va simfi mult mai bine. Aceasta idee imi permite sé ma relaxez. si s-mi aduc aminte ca, daca o pot asculta fara a ma simti vinovat, cnd va avea nevoie s& se plnga, ea ma va aprecia foarte mult. Chiar daca ma critic’, nu va insista, Arta dea asculta Cénd un barbat invat& s& asculte gi s& interpreteze corect sentimentele femeii, comunicarea devine mai ugoara. Ca orice arta, ascultarea cere exercitiu. In fiecare zi, cand ajung acasi, 0 caut de obicei pe Bonnie si o intreb cum s-a descurcat, practicénd astfel arta ascultarii Daca este indispusi sau a avut o zi stresanta, am impresia la ‘inceput c& spune cas fi cumva rspunzator. Incercarea cea mai grea pentru mine este sf nu o iau ca pe ceva personal, si nu o inteleg gresit. Reusesc asta repetiindu-mi intr-una ci vorbim limbi diferite. Pe cand continui s& 0 intreb ,,Si ce s-a mai {intimplat?” constat c& sunt multe alte lucruri care o deranjeaza. Trep- tat, incep sA vad cd nu sunt singurul responsabil pentru necazurile ei. Dupa un timp, cdnd ea incepe s4 ma aprecieze pentru c& o ascult, devine foarte recunoscatoare, toleranta gi iubitoare, chiar daca eram par- ial raspunzator pentru supararea ei Degi este foarte important ca barbatul si exerseze arta ascultarii, sunt zile in care el este prea sensibilizat sau stresat pentru a traduce subintelesul expresiilor femeii. In asemenea momente nu trebuie nici macar s& incerce si asculte. El poate spune, in schimb, pe un ton amabil: Nu este un moment bun pentru mine. Hai s& vorbim mai tarziu”. ‘Uneori barbatul nu-si poate da seama c& nu poate asculta, pant ce ea nu incepe s& vorbeasca. Daca devine foarte nervos in timp ce ea vorbeste, nu trebuie s& continue s-o asculte, cAci se va enerva si mai a mul ajut& nici pe el, nici pe ea. Lucrul pe care il poate spun id respect, este: ,Chiar vreau sti ascult ceea ce-mi spui, dar acum imi este foarte greu sa o fac. Cred c& am nevoie de un timp pentru a ma gandi la ceea ce mi-ai spu De cand Bonnie si cu mine am invatat si comunicdm intr-un fel care tine seama de deosebirile dintre noi si intelegdnd nevoile celuilalt, cdsnicia noastra a devenit mult mai lipsité de probleme. Am fost martorul aceleiasi schimbari ta mii de indivizi si cupluri. Relatiile inflorese atunci cand comunicarea reflect acceptare si respect fata de deosebirile innascute dintre oameni Cand se ivesc neinfelegeri, amintiti-va c& vorbim limbi diferite; aveti rabdare si intelegeti cea ce vrea cu adeviirat celilalt si spuna. De- sigur cd pentru asta este nevoie de exercitiu, dar merit din plin efortul 74 CAPITOLUL 6 BARBATII SEAMANA CU ELASTICUL Birbatii seamana cu elasticul. Cand se indepairteazs, pot ajunge doar pana intr-un anumit punct, apoi revin la loc. Elastical estes metaford perfects pentru a infelege ciclul intimitatii Ia barbat, Aceee ciclu implici apropierea, indepartarea si din nou apropierea, Cele mai multe femei sunt surprinse sa constate ca un barbat, chiar dac& iubeste, trebuie sa se indepirteze periodic, inainte de # cc apropia din nou. Birbatii simt instinctiv aceasta nevoie de a se dic, tanta. Nu este o hotarare sau o alegere a lor. Pur si simplu, aga simt oy Nueste nici vina lui, nici a femeii, Este o alternare care tine de natura Cand un barbat iubeste o femeie, are nevole periodic si se indeparteze de ea, inainte de a se apropia din nou. obice, Mei interpreteaza gresit indepartarea barbatului, fiinded icei ele se retrag din alte motive. Femeile se ‘ i" ° " t . le se retrag cand nu au Dacdete et arbatul le va injelege sentimentele, cand au fost jignite le 0 alta jignire, sau c a flcut aes Jignire, sau cand el a facut ceva rau si le-a deza, sa in nBt un barat se poate indepsirta si din aceste motive, dar se Ya indeparta chiar daca nu s-a intémplat nimic niu. El o poate iubi si avea incredere in ea si, totusi, va incepe si se indeparteze. Se va 'stanta si apoi va reveni de la sine, ea un elastic care a fost intins dent natu se indeparteaza pentru a-si satisface nevoia de indepen- ienfa sau autonomie. Céind departarea este maxima, el va tigni beaso impel, ca de la sine. Odata izolat, va simi, brusc, nevoia de dragoste st intimitate. Automat, va dori mult mai mult si ofere si si primeasc aregostea de care are nevoie. Cénd revine, ol reiarelatile de la acelasi vel de intimitate la care erau cand incepuse si se indepirteze. Nu simte nevoia unei perioade de reacomodare : CE AR TREBUI SA $TIE ORICE FEMEIE DE! SA STI 7 IE DESP) BARBATI SPRE Dac este infeleasa, aceasta alternare a intimitatii masculine . alternare a intimitatii. poate Imbogati o relatie, dar daca este infeleas& gresit, creeaza pro. P , ste infeleas& gresit, creeaza pro. i analizam un exemplu,Maggie era disperata, agitats si dezorientata. Ea se in- talnea cu prietenul ci, Jeff de sase luni, Totul fusese atat de romantic! Apoi, fri vreun motiv aparent, el a inceput si se indeparteze din punct de vedere sufletesc. Maggie nu putea si inteleaga aceastd racire brusc, ea mi-a spus: ,,Acum este atent si peste un moment nici nu vrea si-mi vorbeasca. Am incercat orice ca si-] aduc inapoi, dar se pare ca am facut mai mult rau, El pare atét de distant. Nu stiu cu ce am gresit. Sunt chiar asa de rea?” “and Jeff se indeparta de ea, Maggie considera ca este din cauza ei. Dar reacfia lui era foarte obisnuita. Ea considera cf ficuse ceva ru si se autoacuza. Voise s ,,indrepte” lucrurile, dar cu cat incerea s& se apropie de Jeff, cu atat el se retrigea. Dupa ce a participat la semi narul meu, Maggie a fost foarte usurata. Nelinistea si dezorientarea au disparut imediat. Dar, cel mai important, a incetat si se mai auto- acuze. Ea si-a dat seama c&, atunci cénd Jeff se indeparta, nu era din vina ei. In plus, a aflat de ce se izola Jeff si cum poate ca sii facd fata, cu delicatete, situatiei. Dup& cteva luni, la alt seminar, Jeff mi mulfumit pentru ceea ce a invitat Maggie. El mi-a spus cd sunt din nou logoditi. Maggie descoperise un secret despre barbati, pe care putine femei il cunose. Maggie a infeles cA, atunci cdnd incerca s& se apropie, in timp ce Jeff se trigea deoparte, ea il impiedica, de fapt, s& ajung’ la distanja maxima pentru ca apoi sa revina. Fugind dup’ cl, ca il impiedica mereu sa simt& c& are nevoie de ea si cA vrea si fie impreuna. Ea a eles c& ficuse la fel de fiecare dati. Inconstient, ea obstructionase un ciclu de vial’ important. impiedicase intimitatea, incercénd si 0 enfin’, Cum se transforma bruse un birbat Daca barbatul nu are ocazia si se izoleze, nu va avea niciodata ocazia sa simti dorinta puternica de apropiere. Este esential pentru femei s inteleag’: daci insista s4 obfina o apropiere continua sau ,alearga dupa” partenerul lor cfnd acesta se retrage, el va incerca aproape intotdeauna s& scape si s& ia distant’; el nu va putea simti niciodata propria dorinta de dragoste. __ __La seminariile mele demonstrez acest lucru cu un elastic mare. inchipuiti-va ca tinefi o asemenea panglicd. Acum incepeti si o intin- defi, tragdnd-o spre dreapta. Aceasta banda se poate intinde treizeci de centimetri. Cand s-a intins cu treizeci de centimetri, nu mai poate decat s& revina la loc. $i cand revine, are multi forta si elasticitate. La fel si un barbat, dupa ce s-a retras la distanta maxima, va reveni cu forta si elasticitate. O data ce a ajuns Ja limita distanfei, in- 76 cepe s& sufere o transformare. intreaga atitudine incepe si i se modifice. Acelasi barbat, cdruia nu prea si-i pese de partenera lui (in timp ce Se indeparta), dintr-o data nu mai poate trai fri ea. El simte din nou nevoia de intimitate. I-a revenit puterea fiindea i s-a redes teptat doringa de a iubi si a fi iubit. Aceasta este de obicei de neinfeles pentru o femeie deoarece, din proprie experienfa, cand se retrage, ea are nevoie de o perioad de adaptare pentru a redeveni intima. Daca nu infelege c& barbatii se deosebesc in aceasta privinga, ar putea privi cu neincredere nevoia lui brusca de intimitate si I-ar putea respinge. $i barbatii trebuie sa inteleag’ aceasta diferents. Cand barbatul revine bruse, o femeie are nevoie de timp si doreste s& stea de vorba pentru a relua legtitura. Aceasti trecere poate fi mai fina daca el infelege ci femeia poate avea nevoie de mai mult timp pentru a reveni la acelasi nivel de intimitate ~ mai ales dac& s-a simtit jignita cand el s-a indepartat. Fard a infelege aceste diferente, barbatul poate deveni nerabdator, flinded el este dispus s& reia relatiile intime imediat, indiferent Ia ce nivel au fost acestea cand s-a indepartat, in timp ce ea nu poate proceda Ia fel. De ce se indeparteazA birbatii Dupa ce si-au satisficut nevoia de intimitate, barbatii incep s& simt& nevoia de autonomie si independenta. Cand el incepe sa se re- ‘raga, ea intra, automat, in panica. Ceea ce nu infelege ea este c&, daca el se indeparteaza si-si satisface nevoia de autonomie, va dori apoi si se apropie din nou. Un barbat alterneazi automat intre nevoia de intimitate si cea de autonomie. Un barbat alterneazi automat intre _ nevoia de intimitate si cea de autono De exemplu, la inceputul legiiturii sale, Jeff era puternic gi plin de vitalitate. Elasticul era complet intins. El voia s-o impresioneze, sa © satisfaca, si o mulfumeasca si si se apropie de ea. Cat timp el reusea aceasta, voia si ea s se apropie. In timp ce ea-si deschidea sufletul, el se apropia din ce in ce. Ajungand la intimitate, el se simfea minunat. Dar, dupa putin timp, a avut loc o schimbare. Inchipuiti-va ce se intimpla cu elasticul cand nu e intins. Energia si tensiunea lui s-au redus. Nu mai existi nici o migcare. Exact acelasi lucru se intampla cu dorinta barbatilor de a se apropia dupa ce intimitatea a fost atinsa. Chiar daca aceasta apropiere il satisface pe barbat, el va incepe sa treaca printr-o schimbare interioara. Va incepe si simta o dorin}a de a se indeparta. Dupa ce si-a satisfacut temporar foamea de intimi- 1 je.tate, simte acum nevoia si fie independent, si fie de capul lui. Destul cu nevoia de alfii. Se poate s& simta c& a devenit prea dependent sau sd nu stie de ce simte nevoia s& se retraga, De ce intra in panied femeile Pe cand Jeff se retrage instinctiv, fara nici o explicatic fafa de Maggie (sau fata de sine), ea reactioneaza prin teama. Intra in panica si fluge dupa el. Ea gandeste ca a gresit ceva si l-a indepartat. Isi inchipuie cd el asteapti ca ca sa restabileasca intimitatea. Se teme c& el nu se va mai intoarce niciodata. Pentru a pune capac, ea nu se simte in stare s&-I recdstige, deoarece nu stie prin ce |-a indepartat, Ea nu stie cB aceasta este doar 0 parte a ciclului intimitatii sale. Cénd il intreaba care-i problema, el nu are la dispozifie un rspuns clar, aga ca evita s& vorbeasca despre asta. El continua doar sa se indeparteze si mai mult de ca. De ce igi pun la indoiala dragostea barbatii si femeile Este usor de vizut cum birbatii si femeile incep si-si pun’ la indoiala dragostea daca nu infeleg acest ciclu. Neinfelegand ca il impiedica pe Jeff si-si regdseasca pasiunea, Maggie putea presupune usor c& Jeff nu o mai iubeste. Neavand ocazia sd se retragi, Jeff nu-si mai dadea seama de propria dorinta plicere de a fi aproape de ea. El putea usor s presupuna c& nu o mai iubeste pe Maggie. Dupa ce a invatat si-| lase pe Jeff si se depirteze, si ia ,distana, Maggie a descoperit c& el revenea la ea. S-a exersat si nu alerge dup’ el cfnd el se retrigea si avea incredere c& totul era in reguli. De fiecare data, el se intorcea. Pe masura ce increderea ei in acest proces crestea, i-a venit mai ugor si nu mai intre in panic’. Cnd el se retriigea, ea nul mai urmérea si ni car nui mai gfindea ca este ceva in neregula. Ea a acceptat aceasta laturi a lui Jeff. Cu cat il accepta ca atare in asemenea momente, cu atat revenea la ea mai repede. lar Jeff, injelegandu-si senti- i, a devenit mai increziitor in dragostea mentele si necesitatea schimbar lui, A fost in stare s& se implice. Secretul lui Maggie si Jeff a fost au infeles $i au acceptat faptul c& barbatii seamina cu un elastic. ei CUM INTERPRETEAZA GRESIT FEMEILE ATITUDINEA BARBATILOR Fard a infelege c& barbatii seamana cu un elastic, este foarte usor pentru femei sa le interpreteze gresit reacfiile. greseala obisnuité are loc atunci cénd ea-i spune ,,hai si vorbim” 8 siel ia imediat distanté. Tocmai cnd ea vrea si se deschida si sA se apropie, el vrea sa se indepdirteze. Aud frecvent reclamafia: ,De ori vreau si-i vorbesc, el se depairteaza. Am impresia ci nu-i pasa de mine.” Ea trage concluzia falsa ci el nu vrea niciodatd si vorbeascd cut ea. Cand o refuza, motivul nu este acela c& nu vrea s& vorbeasca. El are ins nevoie s& stea singur un timp; un timp in care s& fie de capul lui sis nu fie raspunzator pentru nimeni altul. Este un timp in care se poate ocupa de sine. CAnd revine, este dispus si stea de vorba. in oarecare masura, un barbat se pierde pe sine prin legatura cu partenera lui. Infelegéndu-i nevoile, problemele, dorinjele si senza- {iile, el poate pierde contactul cu sine insusi. indepairtarea ii permite i restabileasc& granitele identitaii proprii gi s-si satisfacd nevoia de ase simti independent. Tn anumité masuri, un birbat se pierde pe sine prin legétura cu partenera lui _ Totusi, unii barbati descriu altfel aceasta indepartare. Pentru ei este doar 0 senzatie ca ,,am nevoie si risuflu” sau ,,am nevoie si stau singur”. Indiferent cum 0 descrie, cand barbatul se indepiirteazi, el igi satisface 0 necesitate reala de a-si purta singur de grija pentru un timp. Asa cum nu noi hordirdm sa ne fie foame, nu barbatul hotaraste si se retraga. Este o nevoie instinctiva. El poate s4 se apropie numai pana la un anumit punct, apoi va incepe si-si piarda identitatea. in acest moment va incepe si simt& nevoia de autonomie, si se indeparteze. Intelegand acest proces, femeile pot sa interpreteze corect retragerea lui De ce se indepirteazii barbatii cand femeile se apropie Multe femei constata ca barbatii tind si se indeparteze exact in momentul cand cle dorese discutii $i intimitate. Aceasta se intémpla din dou motive: 1. Femeia simte inconstient céind barbatul este pe cale si se retra- g8 si va incerca exact atunci sa restabileasca legatura intima spunand .,Hai si stim de vorba”. Cum el va continua si se ‘indeparteze, ea va trage concluzia gresitd c& el nu vrea si discute sau ca nu fine fa ea. 2. Cand o femeie se deschide si igi destainuie sentimente mai profunde si mai intime, poate deciansa efectiv nevoia unui barbat de a se indeparta. Un barbat nu suport decat un anumit grad de intimitate; daca acesta este depasit, i se declanseazi alarma care-i spune c este momentul sisi gaseasca echilibrul, , retriigindu-se. Un barbat poate s& simta dintr-o data nevoia de~ 9autonomie si s& se indeparteze in cel mai intime momente. Momentul cnd un barbat se indeparteazd este foarte derutant pentru o femeie, deoarece, adeseori, ceva din faptele sau spusele ¢i i- declangat reactia de retragere. De obicei, cand o femeie incepe s& vorbeasci cu sentiment barbatul incepe sa simt nevoia de a se retrage. Aceasta, deoarece sentimentele ti fac pe barbafi sa se ataseze si genereaza intimitate, iar cénd un barbat se apropie prea mult, se va retrage automat. . Nu fnseamna c& el nu suport sensibilitatea femeii. in alt moment al ciclului intimitatii sale, cénd are nevoie de apropiere, aceleasi sentimente care i-ar fi declansat retragerea il atrag mai strdns. Nu ce spune femeia declanseaza indepartarea lui, ci momentul ales de ea. CAND SA I SE VORBEASCA UNUI BARBAT Cénd un barbat se indepirteaz, nu este momentul si i se vor beascai sau si se incerce apropierea de el. Lasafi-l si se retraga. Dups un timp, se va intoarce. Va reveni iubitor si apropiat si se va purta ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat. Acesta este momentul pentru discufii In aceasta perioada ideali, cfnd barbatul doreste intimitate si este realmente dispus s4 vorbeasca, femeile, de obicei, nu deschid discutia. Aceasta se intampla din urmatoarele trei motive freevente: 1, Femeia se teme s& vorbeasca, deoarece ultima data cand a incercat, el s-a indepartat. Ea presupune in mod gresit c& tui nu-i pas de ea si nu vrea s& o asculte. 2. Femeia se teme ca barbatul este suparat pe ea si asteapta ca el si deschida discutia despre sentimentele lui. Ea stie c&, daca ea s-ar fi indepartat pe neasteptate de el, ar fi simfit nevoia si vorbeasci despre cea ce s-a intimplat inainte de a se apropia din nou. Ea asteapti ca el si inceapa o discutie despre cea ce J-a suparat. Ins el nu are nevoie si vorbeasc’ despre supararea lui, fiindea nu este Suparat femeie are atatea de spus, incat nu vrea si fie nepoliticoasé si si inceapa sa vorbeasca. Pentru a fi politicoasa, ea face greseala de a-i pune intrebari despre sentimentele si g”indurile lui, in loc s& vorbeasca despre ale ei. Daca el nu are nimic de spus, ea trage concluzia cd mu vrea si discute cu ea. Avand toate aceste pareri false, nu este de mirare c& femeile se ‘nsealt in privinta motivelor pe care le are un bairbat cfnd nu vorbeste. CUM POATE FI FACUT UN BARBAT SA VORBEASCA Cand o femeie vrea s& vorbeasca sau simte nevoia de apropiere, 80 ar trebui ca ea sii initieze discutia si nu sa-1 astepte pe barbat. Pentru jnceperea discufiei, ea trebuie sA fie prima care sa se destdinuie, chiar daca partenerul ei nu are multe de spus. Daca il apreciazA pentru c& o asculta, el va avea, treptat, mai multe de spus. Barbatul poate fi foarte dispus sA poarte o discutie cu femeia, dar la inceput nu are nimic de spus. Ceea ce nu stiu femeile despre marfieni este c& ei au nevoie de un motiv pentru a vorbi. Ei nu vorbesc doar de dragul de a vorbi. Dar, dupa ce femeia a vorbit un timp, bar- ppatul va incepe s& se deschida si si-i impartZseasca pozitia lui fats de cele spuse de ea. De exemplu, dacdi ea vorbeste despre niste greutiifi pe care le-a {ntimpinat in timpul zilei, el poate sa-i spun’ despre greutitile cu care s-a confruntat el, astfel incdt si se inteleag& unul pe altul. Daca ea vorbeste despre copii, s-ar putea ca gi el si discute despre sentimentele lui paterne. Daca ea se deschide gi el nu se simte acuzat sau stramtorat, va incepe $i el, treptat, si se deschida. Cum ii for{eazi femeile pe barbati si vorbeasca ‘impartigeste gandurile, ea il stimuleaz’ in chip firesc pe birbat s& vorbeasca. Dar daca el simte c& i se cere s& vor beasca, mintea lui se blocheazA. Nu are nimic de spus. Chiar dacd ar avea, se va retine flindca simte insistenta femeii Pentru barbat este greu cand femeia fi cere s& vorbeasca. Fara sé-si dea seama, ea il inhiba, interogandu-l. Mai ales cand el nu simte nevoia si vorbeasca. Femeia presupune in mod fals c un barbat ,,are nevoie s& vorbeasca” si de accea ,ar trebui” si o fact. Ea uiti cd el vine de pe Marte si nu simte nevoia s8 vorbeasca att de mult. Ea are chiar impresia c& daca ef nu vorbeste, nu o iubeste, Cine-1 respinge pe barbat flindca nu vorbeste poate fi sigur ca el nu mai are nimic de spus. Barbatul are nevoie s& simta ci este acceptat asa cum este, si atunci se va deschide treptat. Barbatul simte ci nu este acceptat atunci cand ea doreste ca el si vorbeasc& mai mult sau ii repro- seazi ca s-a indepartat. Un barbat care are nevoie si se indepiirteze mult inainte de a invata si se deschida si s& se apropie, va avea mai intai nevoie si asculte o mulfime. Are nevoie sa fie apreciat pentru ascultare, apoi va spune si el, treptat, mai mult. Cum se initiaz4 0 conversatie cu un barbat Cu cat incearc&i mai mult femeia si-l faci pe barbat si yorbeasci, cu atét mai mult se va opune el. Incercarea directa de a-| face sh 81vorbeascd nu este cea mai bund abordare, in special cAnd el se indeparteaza. In loc de a se intreba cum ar putea si-l faci si vorbeasca, 0 intrebare mai bund ar fi Cum ag putea avea mai multi intimitate, comunicare si dialog cu partenerul meu?” Daca o femeie simte nevoia de a vorbi mai mult in cadrul unei relatii ~ si, de cele mai multe ori, asa se intampla — atunci ea poate si o facd, dar cu o constiinfa clara a faptului, cai trebuie si accepte si chiar s4 se astepte ca uneori el sa fie disponibil iar alteori s& se indeparteze instinctiv de ea. Atunci cand el este disponibil, in loc s8-i puna douizeci de intrebari sau s&-i pretinda sa vorbeasca, ea ar putea si-i dea de infeles cil apreciaz, chiar ca simplu ascultator. La inceput, chiar ar trebui sil abat& de la incercarile lui de a vorbi. De exemplu, Maggie ar putea s4 spunii: Jeff, nai vrea sé ma asculfi putin? Am avut o zi grea si ag vrea si vorbesc despre asta, M-ar face si ma simt mai bine.” Dup ce a vorbit cdteva minute, ea s-ar putea opri pentru a spune ,,imi place cand ma asculti, asta inseamna mult pentru mine”. Aceasta apreciere fl Incurajeaz pe birbat s asculte in continuare. in lipsa aprecierii si a incurajarilor, barbatul isi poate pierde interesul, fiindcd are impresia ci ,ascultatul” nu ~tezolva nimic. El nu infelege cat de important este pentru ca si fie ascultaté de el. Totusi cele mai multe femei stiu din instinct cat de important este ascultatul. A te astepta ca barbatul sa stie asta fird putin exercifiu inseamna s& i se pretind’ s& fie ca o femeie. Din fericire, dupa ce a fost apreciat pentru c& a ascultat, buirbatul invata sa respecte valoarea discutiilor. DACA BARBATUL NU VREA SA VORBEASCA Sandra si Larry erau csitoriti de doudzeci voia sd divorteze iar Larry voia si indrepte lucrurile, Ea spunea: ,,Cum poate s& spun c& vrea si riménem impreund? Nu ma iubestc. Nu simte nimic. Atunci cand vreau s&-i vorbese el pleaca. Este rece si lipsit de suflet. De doudze de ani si-a ascuns sentimentele. Nu dorese sa-l iert. Nu voi mane casdtor cu el. Am obosit incercénd sa-I fac s& se deschida, si-si destdinuie sentimentele. Sandra nu stia in ce fel contribuise la problemele lor. Ea gindea c& este doar vina sotului ei. Credea c& facuse totul pentru a crea intimitatea, dialogul si comunicarea iar el i se opusese de douaizeci de ani Dupa ce a auzit in cursul seminarului comparatia barbatilor cu clasticul, a izbucnit in lacrimi, semn de iertare pentru sojul ei, Si-a dat seama cA problema ,,lui” era problema ,,lor”. A recunoscut c& si ea contribuise la ea. Sandra a spus: ,,{mi amintese ci, in primul an de cdsatorie, eu ma. 82 | destainuiam, vorbeam despre sentimentele mele, iar el, pur i simplu, pleca. Am crezut 4 nu ma iubeste. Dupa ce acest Iucru s-a repetat de citeva ori, am renunfat. Nu voiam si fiu ficuta din nou si suftir. ‘N-am stiut ci in alt moment el ar fi fost in stare si ma asculte. Nu j-am dat ocazia. Am incetat s4 n& expun. Voiam ca, inainte de a o face, si se deschida el. Dialoguri unilaterale in general, discutiile Sandrei erau unilaterale. Ea incerca sa-l fac si vorbeasca primul, pundndu-i un sir de intrebiiri. Apoi, inainte ca ea sd-i impartaseasca ceea ce voia sa discute cu el, se supra pe el din cauza rispunsurilor lui laconice. Cand, in sfarsit fi vorbea despre sentimentele ci, acestea erau intotdeauna accleasi: ca era supirata cd el nu era deschis, iubitor si cooperant. Un dialog unilateral poate decurge astfel: SANDRA: Cum fi-a mers astazi? LARRY: Bine. SANDRA: Ce s-a intimplat? LARRY: Nimic deosebit. SANDRA: Ce vrei sa facem in week-end? LARRY: Indiferent, Tu ce-ai vrea? SANDRA: Vrei sa invitam niste prieteni fa noi? LARRY: ‘Nu stiu. Nu stii pe unde-i programul de televizor? SANDRA: (suparat) De ce nu vorbesti cu mine? LARRY: (Pacut gi uluit,) SANDRA: MA iubesti? LARRY: Sigur. Doar te-am luat de nevasta. SANDRA: Cum si ma iubesti? Nu mai stim deloc de vorba. Cum pofi s& stai acolo si s& nu spui nimic? Nu-ti . pasa? {in acest moment, Larry se ridica si iese s& se plimbe. La intoarcere se poarti ca si cum nu s-ar fi intimplat nimic. Si Sandra se poarti ca si cum totul ar fi in regula, dar in sinea ei fi refuzi dragostea si cildura. La suprafaga, va incerca si fie afectuoasa, dar resentimentele is-au acumulat. Din cand in cdnd vor rabufhi si va incepe inc’ un in- terogatoriu unilateral privind sentimentele sotului ei. Dup’ douazeci de ani in care a acumulat dovezi ca el nu o fubeste, ea nu mai e dispus si fie privat de intimitate. Cum s4 vi ajutati reciproe fird a trebui si va schimbati Sandra mi-a spus, la un seminar: ,.Am pierdut douizeci de ani, Incercdnd si-1 fac pe Larry si vorbeasca. Voiam ca el si se deschida si si fie vulnerabil. Nu mi-am dat seama ca cea ce-mi lipsea era un 83barbat care si ma ajute pe mine si fiu deschisi si vulnerabilé. Asta imi trebuia, de fapt. In acest week-end am mérturisit sotului meu maj multe sentimente intime decat in douizeci de ani, M-am simtit atat de iubita! Asta imi lipsise. Crezusem ci el trebuia sa se schimbe. Acum stiu c&i nu era nimic in neregula la mine sau la el. Atat, c& nu stiam sa ne sprijinim unul pe altul”. Sandra se plangea mereu ca Larry nu vorbeste. Se convinsese pe a insisi c técerea iui fcea imposibila intimitatea. La seminar, a invafat sa-si marturiseascd sentimentele fri a astepta sau a-i impune lui Larry sé raspunda la fel. in loc si respinga tacerea Ini, ea a invafat sx o aprecieze. Asta |-a facut s& fie un ascultator mai bun. Larry a deprins arta de a asculta. El s-a exersat sf asculte Pra a incerea s&-i rezolve problemele, Este mult mai eficace si inveti un barbat si asculte, decat si se deschida si si devind vulnerabil. in timp ce el invafa s& asculte pe cineva la care tine, si este, in schimb, apreciat, se va deschide si va participa oarecum de la sine. Cand un barbat se simte apreciat ca ascultator si nu simte reprosuri datorate insuficientei participari, va incepe treptat si se deschida. Cand simte ci nu trebuie si vorbeasc mai mult, o va face in mod natural. Dar, mai intdi, trebuie si se simt& acceptat. Daca femeia este supirata pentru tacerea lui, inseamni ca uitd de originea martiana a barbatilor! CAND UN BARBAT NU SE iNDEPARTEAZA DE PARTENERA Lisa si Jim erau casatoriti de doi ani. Ei ficeau totul impreuna. Nu stiteau niciodaté separati. Dupa un timp, Jim a devenit tot mai nervos, pasiv, capricios si violent, in cursul unei sedinfe de consiliere, Lisa mi-a spus: ,.Nu mai este nici o plicere si ma aflu in compania lui. Am incercat totul ca sa-l inveselesc, dar n-a mers. Eu vreau sd ne distram. ‘impreuna, si mergem Ia restaurant, la cumpardturi, si calito- rim, si mergem la teatru, la petreceri, si dansim, dar el nu vrea. Nu mai facem niciodata nimic. Doar mancam, ne uitim la televizor, dormim si muncim. Incere sa-l iubesc, dar sunt suparata. El era atét de fermecator si romantic, pe vremuri. Acum traiul cu el este ca viata lang un mele. Nu stiu ce si fac. Nici nu vrea sa se clinteasca!”, Dupa ce au aflat despre ciclu! intimitatii masculine, teoria elasti- cului, atét Lisa cat si Jim au inteles ce se intmplase. Ei petrecusera prea ‘mult timp impreuna. Jim si Lisa trebuiau sa stea separat mai mult timp. C&nd barbatul se apropie prea mult si nu se indeparteaz4, simpto- mele obisnuite care apar sunt: toane, nervozitate, apatie si stare defensiva. Jim nu stia cum sa se indeparteze. Se simtea vinovat stand sin- 84 sberesscuasiay gur. Credea c& trebuie si imparta totul cu sofia lui si Lisa credea ca trebuie si facd totul impreuna. La discutii, am intrebat-o pe Lisa de ce recuse atdta timp in compania lui Jim. Mi-a raspuns: ,Mi-era fricd cf se va supaira daca as fi recurs la vreo distractie fara el. Odati am fost la cumpéraituri i el chiar ca s-a supiirat pe mine”. Jim a spus: ,,Imi amintesc acea zi. Dar nu eram suparat pe tine. Bram suparat c& pierdusem niste bani intr-o afacere. De fapt, imi amintesc de acea zi fiindca tin minte cat de bine ma simteam singur in toatd casa, N-am indriznit s8-fi spun asta flinded am crezut ci te vei simfi jignita.” Lisa i-a spus: Am crezut c& nu vrei stat de distant.” a eu si ies fard tine. Pareai Devenifi mai independenti Constienta de acest mecanism, Lisa a avut libertatea de a nu se mai ingtijora atéta in legatura cu Jim. Izolarea lui Jim chiar a ajutat-o sa devin mai autonoma si mai independenta. A inceput sa se ingri- jeasca mai bine de sine. Incepand sA facd ceea ce avea chef $i bene- ficiind de mai mult sprijin de la prietenele ei, a fost mult mai fericita. S-a eliberat de resentimentele fai de Jim. Ea a infeles ca fi ceruse prea mult. Auzind despre elastic, a infeles c& si ea contribuise la necazurile lor. A infeles c& el avea nevoie s& stea mai mult timp singur. Nu numai c& sacrificiile ei iubitoare il impiedicau s& ia distanta si sd revina inapoi, dar atitudinea ci dependenta il inabusea. Lisa a inceput sa se distreze fara Jim. A facut céteva din lucrurile pe care voise si le facd intr-o seard a iesit s4 ia masa cu niste prietene. Altadata s-a dus la teatru, In alti seara s-a dus la o aniversare. Miracole simple Ceea ce a uimit-o pe Lisa a fost rapiditatea cu care s-au modi- ficat relatiile dintre ei. Jim a devenit mult mai atent si mai preocupat de ea. in cateva saptamani, Jim a inceput s& redevina cel care fusese. Voia si se distreze cu ea si a inceput sa puna la cale iesiri. Exista din nou motivafia. La discutii mi-a spus: ,Ma simt atat de eliberat! Ma simt iubit; cdnd Lisa vine acasd, se bucura ca ma vede. Este atit de bine sa-i simt lipsa cAnd este plecati. Este plicut s& simi din nou. Aproape c& uitasem cum este. inainte imi parea ci nimic din ce ficeam nu era destul. Lisa incerca mereu si ma determine si fac cfte ceva, spundndu-mi ce si pundindu-mi intrebliri.” Lisa a spus: Am infeles c& il acuzam pe el pentru nefericirea mea. Cand mi-am asumat raspunderea nefericirii mele, am constatat ca Jim este mai energic si mai activ. Este un miracol.” 85OBSTRUCTIONAREA CICLULUI INTIMITATIL Exist doud feluri in care o femeie poate obstructiona inconstient ciclul intimitatii partenerului. Acestea sunt: (1) sa-l urmareasca atunei cAind el se indeparteaza; (2) si-l pedepseasca pentru ca s-a indepartat Urmeaza 0 lista a celor mai obisnuite feluri in care femeile il hdituiesc” pe bairbat si il impiedica si se indeparteze: Manifestari de urmarire 1. Fizice Cand el se retrage, ea il urmareste fizic. Daca el intra in alt camera, ea il urmeaza. Sau, ca in exemplul cu Lisa, ea renunta la ceea ce ar dori, pentru a putea fi impreund cu partenerul ei, 2, Sentimentale Cand el se retrage, ea ramane Langa el cu gandul, Se ingrijoreaza pentru el. Vrea sa-l ajute s& se simti mai bine. [i este mila de el. [] indbusa cu atenfia gi aprecierile ei Alt mod de at opri si se retraga este prin dezaprobarea nevoii lui de a fi singur. Prin aceasta, il trage inapoi prin mijloace sentimentale. Alta metoda este si arate tristi sau jignita cand el se indeparteaza. Ea solicita astfel aprecierea lui si el se simte tinut in frau, Ea poate incerca s-I traga inapoi pundndu-i intrebari care sa-i inducd sentimentele de vinovatie, cum ar fi: ,,Cum poti sa te porti asa cu mine?" sau ,,Ce-i cu tine?” sau ,.Nu-ti dai seama At m& doare cand te indepirtezi de mine?” Alt mod de a cduta sa-l retina este prin incercarea de a-l satisface. Ea devine superdocili. Incearca si fie perfect, astfel incat el s& nu aiba vreun motiv s4 se indeparteze. Renunta la personalitatea ei gi incerca si devina ceea ce crede ci ar vrea el Si fie. Se teme sa clatine barca de fric& si nu-] indepairteze $i atunci igi ascunde adevaratele sentimente gi eviti sa fact ceva care Lar putea contraria, A doua cale important prin care o femeie poate inrerupe, Park s&-si dea seama, ciclul intimitafii unui barbat este prin pedepsirea acestuia cand se indeparteaza. lata lista felurilor mai obisnuite prin care o femeie il .pedepseste pe biirbat” si-l impiedica sd revina si s& se apropie de 86 sconce COMPORTAMENTE PUNITIVE 1. Fizice Cand el incepe din nou s& 0 doreasc&, ea il respinge. Ea fi respinge gesturile de apropiere fizica. Il poate refuza din punct de vedere sexual. Nu-i permite si o ating’ sau s& se apropie. II poate lovi sau poate sparge obiecte, pentru a-si arata supararea. Cand barbatul este sanctionat pentru ca s-a indepartat, el poate incepe s& se team si o mai fact alti dati. Teama il poate impiedica pe viitor s& se mai indeparteze de ea. Ciclul lui natural este intrerupt. De asemenea, se poate genera un resen- iment care il impiedica si-si dea seama de propria dorinta de intimitate. Se poate si nu mai revind, dupa ce s-a indepartat, 2. Sentimentale Cand el revine, ea este nefericita si il critica. Nu il iarta ca a neglijat-o, EI nu poate face nimic pentru a o mulfumi sau ao face fericita. Se simte incapabil s& o satisfaca si renunta. Cand el se intoarce, ea isi exprima dezaprobarea prin cuvinte, ton sau prin priviri indurerate. 3. Mentale Cénd el revine, ea refuuza si se deschida impart seasci sentimentele. Devine rece si este ofensat cA el nu s-a deschis si nu i-a vorbit. Ea inceteazi si mai creada cA el fine la ea si il sanctio- neazi nedandu-i ocazia si o asculte si s& fie ,,bun”. ine cu bucurie, este tinut din scurt. Daca barbatul se simte pedepsit pentru ca s-a indepartat, el poate incepe si se teama ca-i va pierde dragostea daca se va retrage din nou. Incepe sa se simta nedemn de dragostea ei daca se indepiirteaz’. Se Poate teme si aspire din nou la dragoste, fiindca simte ca nu o merit; presupune ca va fi respins. Aceasta teama de respingere il impiedicd sa revina dupa retragerea lui in vizuind. CUM POATE FI AFECTAT CICLUL INTIMITATIL UNUI BARBAT DE TRECUTUL SAU Acest ciclu natural al barbatului poate fi obstructionat din copilirie, Burbatul se poate teme s& se indeparteze fiindcii a fost martor la felul cum mama lui dezaproba izolarile tatalui. Un asemenea barbat poate s& nici nu stie ca fi este necesar sé se indeparteze. Poate si fabrice inconstient argumente pentru a-si justifica indepiirtarea. Acest gen de barbati isi dezvolta evident mai mult laturile feminine ale Personalitatii, ins pe seama suprimarii unei parti din masculinitate. Ei sunt sensibili. Incearca mereu s& faca pe plac si sa fie afectuosi dar, 87cu aceasta ocazie, isi pierd o parte din identitatea masculin’. Se simt vinovati dacd se indeparteaza. Para a-si da seama ce s-a intamplat, isi pierd dorintele, puterea si pasiunea; devin pasivi sau prea dependenti_ ‘Asemenea birbat se poate teme sa fie singur sau SA se retraga in vizuina lui. S-ar putea si creada cA nu-i place s4 fie singur deoarece, in sinea ui, se teme s& nu piarda dragostea. El a trecut deja in copi larie prin experienta de a-si vedea mama respingandu-| pe tatal sau, chiar pe el. in timp ce unii barbafi nu stiu cum sa se indeparteze, alfii nu stiu cum sa se apropie. . Barbatul luptator nu are nici o problema in a se indeparta. insa ‘nu poate sA revina si si se deschida. in sinea sa, el se poate sim{i nedemn de dragoste. Se teme de apropiere si de prea mult& dragoste, Nu isi imagineaza cat de bine ar fi primit dacd s-ar apropia. Atit barbatului sensibil cat si celui dur le lipseste 0 imagine clara sau experienta ciclului natural al intimitatii lor. Pentru barbati, intelegerea acestui ciclu al intimitatii este la fel de importanta ca si pentru femei. Unii barbati se simt vinovati c& au nevoie sa stea un timp in barlog sau pot fi dezorientati cand incep si se indeparteze si apoi revin din nou. Ei pot crede ca este ceva in nereguld cu ei. Atat pentru barbafi, cat si pentru femei este o mare ‘usurare sa infeleaga aceste secrete. OAMENI iNTELEPTI De obicei barbatii nu infeleg cum le afecteaza pe femei retragerea lor brusca gi revenirea ulterioara. Avind viziunea felului cum sunt afectate femeile de ciclul intimitatii sale, un barbat poate recunoaste cat de important este si asculte cu devotament cdnd fi vorbeste © femeie. El infelege si respecta nevoia ei de a fi asigurati ca este interesat si c& tine ea. Atunci cand nu este cuprins de nevoia de a se indeparta, un birbat injelept isi gaseste timp s& inceapa un dialog, ‘intrebandu-si partenera cum se simte. EI ajunge si-si inteleaga proriul ciclu si o va asigura, la retragere, cA va reveni. Ar putea spune: ,,Am nevoie de un timp ca si ma gandesc la ceea ce mi-ai spus si apoi vom sta din nou de vorba.” Elajunge si-si inteleaga propriul ciclu sio va asigura, la retragere, ci va reven Cand el va reveni ca si stea de vorbi, ca s-ar putea si-l descoasd pentru a infelege de ce a plecat. Daca el nu este sigur, cum se intimpla frecvent, ii poate spune: ,.Nu sunt sigur. Am avut nevoie si ‘fu singur. Dar, hai s4 ne continuim discutia.” El este mai constient c& ea are nevoie si fie auzit si cd el trebuie sf o asculte cand nu $e afl 88 in faza de izolare. In plus, el stie cA ascultatul il ajuté si devind constient de ceea ce vrea si exprime intr-o discutie. Pentru a incepe o discutie, femeia infeleapta invata s4 nu-i cear barbatulul sa vorbeasc’, ci sf 0 asculte cu adevarat. Pe masura ce dispozitia ci se schimba, presiunea exercitata asupra lui se reduce. Ea invafa sa se deschida si s8-si impartageasca sentimentele, fir a-i cere lui s& procedeze la fel. Ea are incredere ca el se va deschide treptat, simtindu-se acceptat, $i ci ii va asculta spusele. Ea nu il pedepseste gi nu il urmareste. Ea injelege ci uncori sentimentele ei intime ii declangeaza nevoia de a se rettage, in timp ce alteori (cand revine) el este capabil sii asculte destiinuirile. Aceasti femeie inteleapti nu renunta. Ea persist cu ribdare si dragoste, cu o pricepere pe care putine femei o au, 89CAPITOLUL7 FEMEILE SUNT CA VALURILE © femeie este ca un val. Cand se simte iubiti, respectul de sine fi creste si fi scade intocmai. CAnd se simte intr-adevar bine, va atinge un maxim, dar apoi dispozitia i se poate schimba si valul ei se sparge. Cderea este temporard. Dupa ce atinge pragul de jos, dispozitia i se va schimba brusc si va incepe din nou sa fie multumita de sine. Valul va incepe de la sine s& creasc8. Cand valul unei femei este in crestere, ea simte c& are de oferit multd afectiune dar, cand este in scadere, simte existenta unui gol interior si nevoia sa-I compenseze prin dragoste. Aceasta perioada de regres este momentul in care face ordine in sentimente. Daca ea si-a suprimat niste sentimente negative sau s-a negat pe sine pentru a fi mai iubitoare in partea ascendent& a valului atunci, la coborare, va incepe sa resimta aceste sentimente ca negative, ca nevoi nesatisfacute. Mai ales in aceasta perioada de c&dere, ea are nevoie si vorbeasci despre problemele ci, si fie ascultati si infeleasa. . Sotia mea, Bonnie, spune c& accasti experienta a coborarii seamina cu coborarea intr-o fantana intunecat&. Cand femeia coboara in ..fantina”, ea se scufunda cu bund stiinta in intuneric si printre sentimente confuze. Ea poate experimenta deodati un val de emotii inexplicabile si de senzatii vagi. Se poate simti disperata, gandindu-se cf este singura sau fird ajutor. Dar, la putin timp dupa ce a atins Timita de jus, Uacd igi da seama ca este iubitd gi incurajati, va incepe s se simti mai bine. Tot atat de bruse precum s-a prabusit, ea se va ridica automat si va radia din now dragoste in relatiile e' Respectul de sine al femeii ereste si seade ca un val. ‘CAnd ajunge la limita de jos, e momentul ca ca si-si pund ordine in sentimente. _ Abilitatea unei femei de a da si a accepta dragostea este, in general, 0 reflectare a felului in care se percepe ea pe sine. Atunci cand nu este impacati cu sine, nu este capabild sa fie tolerant si admira- tiva fata de parteneral ei. in clipele de depresiune, femeia tinde sa se lase coplesita si devine foarte sensibili. Cand unda ei a atins pragul de jos, ea este mai vuinerabila si atunci are nevoie de mai mult& dra- 90 goste. Este extrem de important ca partenerul si-i infeleaga nevoile in asemenea momente, altfel el ar putea avea pretentii care, in asemenea clipe, sunt de nerezolvat. CUM REACTIONEAZA BARBATIE LA MISCAREA VALULUI Cand femeia e iubita de un barbat, ea incepe s& straluceascd de dragoste si de implinire. Cei mai multi barbati se asteapta, cu nai vitate, ca aceasta stralucire si dureze la nesfarsit. Dar a te astepta ca natura afectuoasd a femeii si fie constant este ca si cum ai vrea si crezi c& vremea nu se schimb’ niciodati iar soarele va straluci mereu. Viafa este pliné de ritmuri zi si noapte, caldura si frig, vara si iam’, nori si senin. La fel si intr-o casnicie, barbatii si femeile au propriile ritmuri si cicluri, Batbatii se retrag si apoi revin, in timp ce capacitatea femeilor de a se iubi pe sine si pe allii creste si descreste. Barbafii se retrag si apoi revin, in timp ce capacitatea femeilor _de a se iubi pe sine si pe altii creste si descreste. Barbatul presupune ca schimbarile bruste de dispozifie ale femeii sunt datorate exclusiv purtarii lui. Daca ea este fericita, considera c& meritul fi aparjine, dar se simte raspunzator si cand ea este nefericiti. El se poate simfi extrem de frustrat dac& nu stie cum s& indrepte lucrurile. Acum femeia pare fericita si el e convins ca a facut o treaba buna si, peste un minut, ea este nefericiti, tocmai cand el crezuse c& se descurca atat de bine. lat un motiv de soc pentru el. Nu incereafi si rezolvafi Bill si Mary erau caisatoriti de sase ani. Bill observase acest model ondulatoriu al purtarii hu Mary dar, pentru cd nu il infelesese, a incercat ..si-l repare”, ceea ce a produs mai mult rau. Ela crezut ca tendinta ei de a-si schimba vesnic dispozifia e un semn c& ceva nu merge asa cum trebuie. A incercat s8-i explice ci nu are de ce si fie suparaté. Mary s-a simtit si mai neinfeleasi si, de aceea, si mai disperati, Desi el credea ca ,.repara” lucrurile, de fapt o impiedica s& se simti mai bine. Cand 0 femeie coboara in adancul depresiunii, barbatul trebuie si stie c& arunci ea are mai multi nevoie de el; aceasta nue o problema care trebuie rezolvata ci, pur si simplu, 0 ocazie de a © sprijini cu 0 dragoste neconditionata. Bill mi-a spus: ,,.Nu o pot infelege pe sofia mea Mary. Saptimani la rand este cea mai minunata femeie. {mi oferd neconditionat iubirea mie si celorlalti. Apoi, deodata, parca e 91coplesi it de mult face pentru cei din jurul ei si incepe s& ma dezaprobe in toate. Nu e vina mea ci ea e nefericit’. Ti explic asta si atunci ajungem la certuri groaznice.” Ca mul alti barbati, Bill face greseala de a incerca sa-si impic- dice partenera s se scufunde in adancuri si si urce pe culmi, In cli pele grele, el incearca sa o salveze tragand-o in sus. Bill inca nu a in {eles c, atunci cdnd sofia lui cade in addne, trebuie si ajunga pana la capat inainte de a putea urea din nou. ‘Cand Mary incepea sa se prabuseasca, primul simptom era acela cA se simtea coplesita. in loc si o asculte cu grija, caldura si intelegere, el incerca so readuca sus, explicdndu-i de ce nu ar trebui sa fie atat de deprimata. Ultimul lucru de care are nevoie o femeie in timp ce se scufunda este ca cineva si-i spund de ce n-ar trebui si fie deprimata. Ea are nevoie de cineva care si-i fie alaturi, si o asculte expunindu-si sentimentele, si 0 compatimeasc& pentru starea prin care trece. Chiar daca barbatul nu poate intelege pe deplin de ce se simte ea atat de cople- sitd, el poate si-i ofere dragostea, atentia si sprijinul lui. Dezorientarea barbatilor Dupa ce a aflat c& femeile sunt ca valurile, Bill a continuat si fie nelamurit. Urmatoarea dati cand sotia lui a cazut in deprimare, el a incercat sa-i asculte pasul. Pe cand ea vorbea despre unele din necazurile ei, el a incercat si nu-i ofere solutii de ,.rezolvare” sau s& 0 traga cu de-a sila in sus. Dupa vreo douazeci de minute, supirarea lea coplesit pe el, pentru cd ea nu parea si se simta mai bine. Mi-a spus: .,La inceput am ascultat-o gi a pirut s& se deschida si sa isi imparta necazurile cu mine. Dar, dup’ aceea, a inceput si fie si mai deprimata. Parea ca, cu ct o ascultam mai mult, cu atat se m: ea mai réu. I-am spus cd n-ar trebui si fie att de suparata si atunci a inceput o cearta pe cinste. Este adevarat c& Bill 0 asculta pe Mary, dar tot mai incerca si rezolve situatia. Se astepta ca ea si simta imediat mai bine. Ceea ce nu stia Bill este o& atunci cdnd femeia se scufunda, chiar daca simte c& este sprijinitd, nu inseamna c& se simte imediat mai bine. Se poate simti chiar mai rau. Dar acesta este un semn cA sprijinul lui este de folos. Acest sprijin © poate ajuta s ajunga mai repede la fund si apoi va putea si se simta mai bine. Pentru a-si reveni cu adevarat, ea trebuie mai intai s& ajunga la limita, Acesta este ciclul, Bill a fost descumpanit, fiindes desi o asculta, ea nu parea sa beneficieze de ajutorul lui. Lui ii prea doar c& ea se scufunda si mai adéne. Pentru a evita aceasta confuzie, barbatul trebuie sa-si aminteasc& faptul c& uneori, atunci cand reugeste si 0 ajute, ea poate de- 92 1 | { yeni si mai deprimata. infelegénd cd un val trebuie si loveasca fundul, inainte de a se putea inalta din nou, el poate renunja Ia preten- fille sale ca ea sé se simta imediat mai bine in urma ajutorului su. Chiar daci birbatul reuseste si 0 ajute pe o femeie, ea poate deveni si mai deprimata. Cunoscénd aceasta, Bill a fost in stare s& fie mai infelegitor si mai ribdator cu Mary. Dupa ce a reusit si 0 ajute mai bine in perioadele de cadere, el a aflat c& nu exist nici un mijloc de a prevedea cét de mult timp va raméne ea la suprafata; uneori, fantana este mai adanca. DIALOGURI $I DISPUTE FRECVENTE, Cand o femeie se ridica la suprafata, igi regiseste identitatea ei obisnuita si afectuoasé. Aceasti schimbare in bine este in general gresit inteleasd de catre barbati. De obicei, bairbatul géndeste ca indiferent ce o suparase, acum femeia este complet scdpata sau vindecata. Situafia nu este aga. Este doar o iluzie. El isi inchipuie c& problemele ei sunt rezolvate fiindcd ea este dintr-o data mai iubitoare si optimist. Cand valul se prabuseste din nou, se vor ivi probleme similare. Cand problemele ci reapar, el devine nerabditor fiindca isi inchipuie ci acestea fuseserd deja rezolvate. a infelege mecanismul, lui mentele gi si 0 incurajeze atunci cand vine greu sa se afla in ,.fanténa”. Cand se ivesc la suprafaté resentimentele femeii, cand barbatul poate reactiona inadecvat, spundnd: 1. De cate oi trebuie s& trecem prin asa ceva? 2. Am auzit toate astea. . Credeam c& am Kimurit asta odata. 4. Cand ai de gand s& termini? . Nu vreau si am de-a face cu problema asta. 6. E absurd! Ne-am mai certat pentru asta. 7. De ce ai aga multe probleme? ‘Cand Temeia se scufunda, sentimentele ei cele mat profunde tind si se ridice la suprafata. Aceste probleme pot fi in legatura cu relatiile dintre ei, dar de obicei ele sunt influenfate puternic de trecut si de copiliie. Tot ce a rimas de vindecat sau de rezolvat din trecutul ei va iesi inevitabil la suprafafa. Iata cdteva sentimente obisnuite pe care le poate resimti o femeie cand se scufunda. 5 93SEMNALELE PRIN CARE BARBATII SUNT AVERTIZATI CA FEMEIA ESTE iN COBORARE SAU CA ARE NEVOIE MAXIMA DE DRAGOSTEA LUI Ea se simte _ Coplesita in nesiguranta Ea poate spune Am atitea de facut. Am nevoie de mai multi bani Cuprinsi de resentimente Eu fac totul ingrijorata Dar, daca. Dezorientata. Nu injeleg de ce. Epuizati Nu mai pot face nimic. Disperata Nu sti mi mai fac. IndiferentiNu-mi pasa, fi ce vrei. Exigenti Ai fi trebuit sa RezervatS Nu, nu vreau sa. Suspicioasa Ce vrei si spui cu asta? Autoritaré Ei, ai ficut. Dezaprobatoare Cum ai putut uita sa. Daca se simte din ce in ce mai ft cile, ea incepe s& capete incredere in relatiile ei si va fi in stare s& intre si sd asd din fantana fara a genera conflicte si divergente in rela- fille si viata ei. Ina binecuvantarea unei legituri dragoste, Pentru o femeie aflata in cobordre, incurajarea este un dar deosebit, pe care-1 va aprecia enorm. Se va elibera treptat de influenta acaparatoare a trecutului ei. Va mai avea suiguri si cobordri, dar ace: tea nu vor fi atat de pronunfate incat sa-i intunece natura iubitoare. iNTELEGETI NEVOILE FEMEI in timpul seminarulul, Tom s-a plans: ,.La inceputul legaturii noastre, Susan piirea att de puternica, ins apoi a devenit brusc neajutoratd. Mi-aduc aminte ci i-am dat asigurari ca 0 iubesc si c& ea este important pentru mine. Dupa multe di cutii, am depasit acel hop dar, dupa o luna, iar a simtit aceeasi nesiguranté. Ca si cum nu m-ar fi auzit deloe prima data. Am fost atdt de supdirat, incat am ajuns la 0 ceart& serioasi.” ‘Tom a fost surprins s& constate c& mulfi alti barbati treceau prin ‘asi experienta. Cand Tom a intalnit-o pe Susan, ea se afla in momentele de ascendent’. Pe masura ce legatura dintre ei devenea mai puternicd, afectiunea Susanei fati de Tom a crescut. Dupa ce a ‘recut de punctul maxim, ea a inceput sa se simt& foarte neajutorata si a devenit posesiva, Devenise nesigura si pretindea mai mult& atentie. 94 Acesta a fost inceputul cobordrii ei. Tom nu putea infelege de ce era schimbatai dar, dupa 0 discutie destul de serioasi, care a durat citeva ore, Susan s-a simtit mult mai bine. Tom a asigurat-o de dragos- ea si sprijinul lui gi Susan a inceput sa-si revind. El s-a simtit ugurat. Dupa aceasta interventie, Tom a crezut cA a rezolvat cu succes problema aparuti in relafia lor. Dar, o lund mai tarziu, Susan a inceput s se simta iardsi deprimata, De data aceasta, Tom a fost mult mai putin infelegator si dispus si o accepte. A devenit nerabditor. S-a simfit jignit ca ea manifesta iarigi neincredere in el, dupa ce o asigu- rase de dragostea lui, cu 0 lund in urma. Aparandu-se, el dezaproba revenirea nevoii ei de a primi asigurari. Rezultatul a fost cd s-au certat. Aminunte incurajatoare intelegdnd ca femeile sunt ca nite valuri, Tom a inteles ca revenirea insecuritatii si nevoii de ajutor la Susan era ceva natural, vitabil si temporar. $i-a dat seama cat de naiv fusese si creada prin reactia lui plind de dragoste la problemele cele mai profunde ale Susanei, ar putea si o vindece definitiv. Invatand si 0 ajute pe Susan in perioadele ci de depresiune, nu numai c& ii fficea mai usoara vindecarea, dar fi ajuta pe amndoi sai nu se certe in asemenea momente. Tom a fost incurajat de infelegerea urmatoarelor fapte: 1. Dragostea si sprijinul unui barbat nu pot rezolva imediat problemele unei femei. ins dragostea Iui poate face mai lip- sité de riscuri cobordrea ei. Este naiv s& ceri unei femei s& fie tot timpul iubitoare. El {rebuic si se astepte ca aceste probleme sa revina mereu. ins dupa fiecare crizi, el poate deveni mai priceput in sustinerea ci 2.0 femeie care se last in fantana nu o face din vina barbatului, nu este un esec al Iui. El nu-i poate impiedica cobordrea ofe~ rind ajutorul tut, dar ik poate fi de folos in traversarea acestor momente dificile. 3. Femeia are capacitatea de a se ridica singur& dupa ce a atins limita de jos, Barbatul nu trebuie s8-i rezolve problema. Ea nu este distrusa, ci are nevoie doar de dragostea, rabdarea $i infelegerea lui. CAND FEMEIA NU SE SIMTE {iN SIGURANTA Aceasta tendinta de a se as a cu valurile se accentueaz& cand femeia este angajata intr-o relatic intima. Este esential ca ea sA se simti in siguranfa cdnd parcurge acest ciclu, Altfel se va stridui intotdeauna sd sustind cd totul este in regula refulandu-si sentimentele negative. 95Daca 0 femeie nu se simte in siguranfa cand coboari in fintin’, singura ei alternativa este s& evite intimitatea si relatiile sexuale ori sa-si amigeasca sentimentele prin obignuinfe ca bautura sau excesul in alimentatie, munca sau responsabilitati. Cu toate aceste excese, ea se lasi periodic in addnc si sentimentele ei vor izbucni in cele mai necontrolate moduri. Probabil cA afi auzit de cupluri care nu s-au certat niciodata gi deodata se hotarase s& divorteze spre surpriza tuturor. fn multe din aceste cupluri, femeia si-a suprimat sentimentele negative pentru a evita disputele. Ca urmare, ea se inchisteazA si devine incapabild si simta dragoste, ‘Odata cu suprimarea sentimentelor negative, sunt refulate si cele pozitive, iar dragostea moare. Evitarea certurilor si discutiilor este, deseori, sanatoasa, dar nu si suprimarea sentimentelor. in capitolul 9 vom vedea cum se pot evita disputele, fara a se refula sentimentele. ‘Odati cu sup: ‘a sentimentelor negative, sunt refulate si cele pozitive, iar dragostea moare. Curdfirea sufletului Cand valul se prabuseste, este momentul curajeniei. Para aceasta curdfenie sau catharsis emotional, o femeie isi pierde cu timpul capacitatea de a iubi si a evolua in dragoste. Prin reprimarea controlati a sentimentelor, natura ei oscilatorie este obstructionata si ea devine treptat lipsita de pasiune. Unele femei, care evita st aiba de-a face cu impulsurile lor negative si se opun miscarii naturale ondulatorii a sentimentelor lor, suferi de sindromul premenstrual (PMS). Existi o legaturd stransa Tatre PMS si neputinfa de a face fata intr-o maniera constructiva sentimentelor negative. In unele cazuri, femei care au reusit sa invele cum sa-si trateze sentimentele, au constat ca PMS a disparut. In capitolul 11 vor studia mai multe tehnici terapeutice de a face fafa sentimentelor negative. Chiar o femeie puternica, sigurd de ea si bucurdndu-se de succes, Va avea nevoie si coboare din cand in cand in a Bar- balii fac de obicei greseala sa cread& ca, daca partenera lor are succese in munca, nu va trece prin aceste momente de curafire a sufletului. De fapt, este exact invers. Daca o femeie lucreaza, ea este de obicei expusi la stres gi po- luare emotionala. Nevoia de curatire a sufletului devine acuta. La fel, nevoia unui barbat de a se contracta ca un elastic devine mai intensi daca este supus unei incordéiri mai mari la lucru, Un studiu a aritat c& respectul de sine al femeii creste si scade de obicei dupa un ciclu avand o durat4 intre douzizeci gi una si treizeci de zile. 96 ind femeia isi pune hainele de lucru, poate face abstractie de acest tangaj emotional, dar cdnd revine acas& are nevoie ca partenerul sa-i ofere sprijinul afectos pe care il apreciaza si de care toate au nevoie. Este important de cunoscut c& aceasta tendinta a femeii de a se scufunda nu ii influenfeazk competenta la serviciu, dar ti afecteazi puternic comunicarea cu persoanele pe care le iubeste si care-i sunt apropiate. Cum poate sprijini barbatul o femeie aflata in faza depresiva Barbatul infelept invafa s& facd un efort pentru a ajuta o femeie si se simti in siguranfa cnd se ridic& si cind coboara. El renunt la prejudecati si vrea s& afle cum poate oferi sprijinul necesar. in conse- int’, beneficiaza de o relafie a carei afectiune si pasiune se amplificd de-a lungul anilor. . Va avea, poate, de infruntat citeva furtuni sau perioade de secet, dar rsplata este mult mai mare. Barbatul neinifiat suferd si el de furtuni si de secet& dar, fiindca nu cunoaste arta de a o iubi pe femeie cind ca se afla pe panta descendenta, dragostea lor inceteazi sa se dezvolte si, treptat, este reprimat. CAND FEMEIA ESTE iN ADANCUL FANTANIL, IAR BARBATUL, IN PESTERA Harris mi-a spus: ,.Am incercat tot ce am invatat la seminar. Mergea bine. Eram atét de apropiati. Apoi, dintr-o data, sotia mea Cathy a inceput s& se planga c& stau prea mult la televizor. A inceput si ma trateze ca si cum as fi fost un copil. Am ajuns la © cearta serioasa, Nu sti ce s-a intamplat. Mergea aga bine!” Acesta este un exemplu despre ceea ce se poate intimpla cand valul se coboara tocmai in timp ce cauciucul este tensionat. Dupa ce a urmat seminarul, Hartis a reusit si ofere sotiei si familiei mai mult ca oricand. Cathy era incantata. Nu-i venea sa creada, Ajunsesera mai Valul increderii ci atinsese nivelul cel mai ridicat. Aceasta a durat cdteva siptiméni si apoi Harris s-a decis si stea intr-o noapte si se uite la televizor. Flasticul incepuse sa se destinda. Avea nevoie si se retraga in pestera sa. Cénd el s-a retras, Cathy a fost afectati puternic. increderea ei a inceput s& scad&i. Ea considera indepartarea lui ca sfarsitul proaspetei lor intimitati. Cele cdteva stptimani fusesera tot ce-si dorise ea si acum credea c& totul este pierdut. Inca de mica visase la acest gen de jtate. Retragerea lui a constituit pentru ea un soe teribil.. Pentru vulnerabila din ea, a fost ca o experienta in care un copil primeste bomboand care apoi i se ia inapoi. A fost foarte deprimata. 97Logica martiana si logica venusiank Unui martian i vine greu s& inteleag’ senzatia de abandon 4 incereati de Cathy. Logica mariana spune:”A fost atat de incantator in ultimele doua Saptimani. N-as avea, deci, drepturl fa 0 scurtd pa. zi? Ti-am dat tot, in acest timp, acum este momentul meu. Ar trebuj sa fii mai linistita si mai sigura ca oricand de dragostea mea.” Logica venusiané abordeaza problema din alt unghi: Aceste dou sfptimdni au fost atét de frumoase. M-am deschis fata de tine mai mult ca niciodati. Pierderea afectiunii tale este mai dureroasi ca oricind, Incepusem s& ma deschid cu adevarat si atunci tu te-ai indeplirtat.” Cum reapar sentimentele din trecut Neavand deplina incredere si nedeschizindu-se pe deplin, Cathy 4 petrecut ani intregi protejandu-se s& nu fie ranita. Dar in cursul celor doud saptimani de afectiune, ea a inceput s& se deschida mai mult decat o facuse oricand in viata ei adult®. Sprijinul lui Harris 0 ajutase si se gindeasc& fara team’ la vechile ei sentimente. Dintr-o data a inceput s& se simta la fel ca atunci cfd era mi si tatil ci cra prea ocupat ca s& aiba timp pentru ea. Sentimeniele ei latente, din trecut, de furie si neputinta, s-au proiectat asupra faptului c& Harris se uita la televizor. Daca aceste sentimente nu ar fi iesit la iveal’, ea ar fi putut si accepte cu usurint& dorinta lui Harris de a sta la televizor. Deoarece sentimentele ei din trecut au revenit, ea s-a simtit lezata de faptul ca el privea Ia televizor. Dacé ar fi avut posibilitatea si-si marturiseasc’ si si-si analizeze durerea, ar fi razbatut la suprafata sentimente adanc ingropate. Cathy ar fi atins limita de jos si apoi s-ar fi simfit mult mai bine. Apoi ar fi fost din nou dispusi s& creadi in apropierea lor, chiar stiind c& retragerile lui inevitabile pot fi dureroase. C4nd sunt rinite sentimentele Harris inst n-a infeles ce o supiira pe ea. El i-a spus cA nu are de ce si sufere. Si cearta a inceput. A-i spune unei femei cA n-ar trebui s& sufere este poate cel mai grav lucru pe care-I poate face un barbat. 0 face si sufere si mai mult, ca un bat résucit intr-o rand deschis’. Cand 0 femeie se simte riniti, se poate si-1 acuze pe barbat. Dar daca i se acorda atentie si intelegere, acuzafiile vor inceta. Incercarea de aise explica de ce n-ar trebui sa sufere va inrautati mult lucrurile. Uneori, cand 0 femeie sufera, s-ar putea si accepte, teoretic, ci nar trebui sa o faca. Dar sufleteste, continua s& sufere si nu vrea sd auda de la barbat c& nu are motive. Ea are nevoie ca el sa inteleagai de ce sufera ea. 98 De ce se lupta femeile cu barbat Harris a infeles complet gresit reactia indurerata a lui Cathy. Ela cresut ci ea Ti cerea sa renunte pentru totdeauna Ia televizor. De fapt, ea-si dorea doar ca el s& stie cat de mult 0 durea pe ea. Femeile stiu din instinct c&, dact durerea lor este auzita, pot avea jncredere c& partenerul va face tot ceea ce fi sta in puteri. Cand Cathy sia exprimat durerea, ea avea nevoie sa fie doar ascultata si asigurati Gi el nu se transforma ireversibil in vechiul Harris, impitimit al jelevizorului si inaccesibil. Evident c& Harris avea dreptul s& se uite la televizor, dar si Cathy avea dreptul s& fie suparata. Ea avea dreptul si fie ascultatd, infeleasa si sa primeasc& asigurari. Harris nu fcea ceva riu stiind la televizor si nici Cathy, find suparata. ‘Birbafii igi disput dreptul de a fi liberi, r femeile cel de a fi supirate. Barbatii vor spatiu, in timp ce femeile vor intelegere. Deoarece Harris nu a inteles evolutia lui Cathy, s-a gdindit of re~ actia ei este incorecté. A crezut cA trebuie sa-i nesocoteasca sentimentele daci voia sa-si cAstige dreptul de a privi la televizor. A devenit nervos i si-a spus c& nu poate fi dragastos si apropiat tot timpul! Harris avea impresia cd pentru a-gi cdstiga dreptul de a sta la televizor sia fi el insusi trebuia si-i demonstreze c& sentimentele ci sunt deplasate. El lupta pentru dreptul de a privi la televizor in timp ce Cathy avea nevoie doar si fie ascultata. Ea lupta pentru dreptul de a suferi gi a fi suparata. REZOLVAREA CONFLICTELOR PRIN INTELEGERE A fost naiv din partea lui Harris s8-si inchipuie c& supararea, resentimentele si neputinja de care suferea Cathy in urma a doisprezece ani de neglijare puteau sa se risipeasca dupa doud saptimani de dragoste. A fost la fel de naiv din partea lui Cathy si creada c& Harris ar fi putut si-si menfina atentia asupra ei gi a familiei ftird a face o pauza in are si se izoleze si s8 se concentreze asupra lui insusi. : Cand Harris a inceput sa se indeparteze, s-a declansat pribusirea lui Cathy. Resentimentele ei au inceput si iasi la suprafaté. Ea nu reactiona doar la faptul ca Harris stZtuse la televizor in noaptea aceea ci la tofi anii in care fusese neglijat’. Cearta lor s-a transformat in strigate. Dupa dou ore de urlat, n-au mai vorbit unul cualtul. intelegind imaginea mai generala a ceea ce se petrecuse, ei au fost in stare sA-si rezolve problema si si se impace. Harris a inteles c&, atunci cand a inceput s& se indeparteze, a declansat dorinta lui Cathy de a-si face curafenie in sentimente. Ea avea nevoie si vorbeas- « 99ee despre sentimentele ei gi nu sA i se spun cA n-are dreptate. Harris ins curaj, infelegdnd cA ea se lupti si fie ascultati Ia fel cum el Lupa s@ fic liber. A aflat cf dact el li satisface nevoia de a fi ascultata ea putea si-i satisfa se nevoia de a fi ascultati, ievoia de libertate a barba: Cathy a infeles c& Harris nu-i dezaproba sentimentele. in plus, a dei se indepartase, el va reveni si vor fi in stare s& se bucure din nou de apropiere. Si-a dat seama ci intimitatea lor mai mare i-a declangat nevoia de a se retrage. A aflat ca sentimentele ei Tinite |-au fAcut s& se simta finut in frau si ca el avea nevoie sf simtai nu ea fi spune ce poate si fac. Ce poate sii faci barbatul daca nu poate asculta Harris m-a intrebat: ,,Dar dacd chiar nu pot asculta si trebuie s& ma inchid in barlog? Uncori incep sa ascult si ma enervez.” L-am asigurat c este ceva normal. Uneori, tocmai cand pentru femei valul coboard, banda de cauciue a barbatului este pus in actiune yi el are nevoie sa se indepirteze. Nu-i poate oferi femeii ceea ce-si doreste. Harris a aprobat din toata inima, spunandu-mi: Da, asa este. Cand eu vreau si ma retrag, ea vrea sa stim de vorba”. ‘and barbatul simte nevoia si se izoleze iar femeia, si vorbeasci, ineercarea lui de a o asculta nu poate decit si inrautiteasca lucrurile. In scurt timp sau va incepe so critice, eventual, cu o iz bucnire de furie, sau va deveni extrem de obosit si de neatent iar ea se va supara si mai mult, Atunci cand el nu este in stare si asculte cu atentie, urmatoarele actiuni pot fi de folos. TREI PASI PRIN CARE BARBATUL O POATE AJUTA PE FEMEIE DESI SIMTE NEVOIA SA SE IZOLEZE 1, Accepti-ti propriile limite Primul lucru pe care-1 ai de ficut este si admiti c& ai nevoie si te indepirtezi si nu ai nimic de oferit. Indiferent cat de afectuos ai vrea sa fii, nu poti asculta cu atentie. Nu incerca asculfi atunci cand nu poi 2. intelege necazurile ei Pe urma, trebuie sa intelegi cd ea are nevoie de mai mult decat fi poti oferi in acest moment. Durerea ei este justificata, Nui spune c& n-are dreptate s& vrea ceva mai mult sau sf fie supirat. O doare si fie abandonata atunci cand are nevoie de 100 1 | | dragostea ta. Asa cum tu esti indreptitit sai nevoie de spatiu, ea este indreptatit si-si doreasca apropicrea. Poate ca te temi cA ca nu te va ierta sau nu va mai avea incredere. Ea ar putea fi mai increzitoare si mai ingdduitoare dacd esti mai atent si mai infelegator fata de durerea ei. 3. Evitii discutiile si di asigurdri jntelegndu-i durerea, nu-i vei spune ca gregeste dac: supirata sau trist&. Desi nu-i poti oferi sprijinul pe care $i doreste sau de care are nevoie, poti evita inrautafirea situafiei abfinandu-te de la certuri, Da-i asigurari c vei reveni si atunci vei fi in stare si-i acorzi sprijinul. Ce ar putea spune barbatul in loc si se certe Nu era nimic deplasat in nevoia lui Harris de a fi singur sau a sta Ja televizor si nici in supirarea lui Cathy. in loc sa-gi dispute dreptul dea privi la televizor, el ar fi putut si-i spund ceva in genul: .,infeleg c& esti suparata dar tocmai acum am nevoie sd stau la televizor si si ma relaxez. Cnd ma voi simfi mai bine vo sta de vorba”. Asta fi va da timp s& stea la televizor si va avea ocazia si se calmeze gi si se pregateasci si asculte durerile partenerei fri a nega indreptafirea acestor sentimente. S-ar putea ca ei sti nui placd acest raspuns, dar il va respecta. Desigur cli ea isi doreste ca el s& revina la vechiul lui mod iubitor de a se purta, dar daca el are nevoie si se izoleze, atunci accasti nevoic este valabili. EI nu poate da ceea ce nu are. Ceea ce poate face este s& evite inriutatirea lucrurilor. Solufia const in respectarea nevoilor proprii ca si pe ale ei, El ar trebui si-si acorde ragazul necesar si apoi Si se intoarcd la ea pentru a-i oferi ceea ce are nevoie. Daca barbatul nu poate asculta necazurile unei femei deoarece simte nevoia s se retraga, poate spune in schimb: ,,Inteleg ca esti supiratii si am nevoie de ceva timp ca si ma gandesc la asta. Hai si ne acordim un rigaz”. Este mult mai bine pentru un barbat si se scuze in acest fel 5i s4 nu mai asculte, decat si-i combat supararea. Ce ar putea face femeia in loc s& se certe Auzind aceste sfaturi, Cathy a intrebat: ,,Dacd el se retrage in vizuind, cum riméne cu mine? i ofer libertate, dar ce primese eu in schimb?” Ceea ce obtine Cathy este tot ce-i poate oferi mai bun partenerul in acel moment. Nepretinzdndu-i si o asculte atunei cand vrea si vor~ ease, ea poate evita ca situatia 88 se agraveze printr-o eeart& puternica. in plus, ea va obfine sprijinul lui cand va fi cu adevarat capabil so ajute. Tineji minte, daca barbatul trebuie s8 se indeparteze, intinzan. du-se ca un clastic, cfind va reveni, va dispune de mai multi afec fiune, Atunci va putea asculta. Acela este momentul cel mai bun pentry a incepe o conversatic. A admite nevoia barbatului de a se retrage in pester nu in | seamna a renunfa la nevoia de a vorbi. Inseamna doar ca femeia si renunfe la pretentia ca el si o asculte de cate ori vrea ca si vorbeasca, Cathy s-a invatat si accepte c& uneori barbatul nu poate asculta sau yorbi si c& alteori poate. Sincronizarea este foarte importanta. Ea a fost stimulata s& nu renunte la initierea unor discutii, ci si giseasca acele momente cand el poate asculta. Cand barbatul se izoleaza, este momentul ca ea si primeasci mai mult sprijin de la prietene. Cand Cathy simte nevoia sa vorbeasca iar Harris nu o poate asculta, ea ar putea vorbi mai mult cu prietenele ci, Pentru un birbat este tensionant si constituie singura surs& de afectiune si sprijin. Daca valul descreste in timp ce barbatul s-a retras in pesterd, este esential pentru femeie si aiba alte surse de sprijin. Alt- minteri nu are ce face si se va simfi neajutorata, supirandu-se pe partener. Pentru un birbat este tensionant si constituie singura sursi de afectiune si sprijin. BANII POT ADUCE PROBLEME Chris mi-a spus: ,,Sunt complet dezorientat, Cand ne-am clstitorit eram foarte sdraci. Amandoi munceam mult si abia ne ajungeau banii pentru chirie. Uneori, sofia mea, Pam, se plangca ca-i cste grcu, Puteam s& 0 jujeleg. Dar acum suntem bogati. Amandoi avem succes in carierd. Cum poate si fie tot nefericiti si s& se pling’? Alte femei ar da orice si fie in situafia ei. Nu facem decat s ne luptam. Eram mai fericiti cnd eram siraci; acum vrem s& divortim.” Chris nu injelegea ca femeile seaman cu valurile. Dupa ce se itorise, din cAnd in cand, venea momentul in care valul sentimen- as telor Pamelei se pribugea. fn acea vreme, el ii asculta $i ii infelegea necazurile. fi era ugor s: siel. Din perspectiva lui, ea avea un motiv temeinic s& fie suparati — lipsa banilor. i aprobe nemultumirile, fiindea le impartasea 102 Banii nu satisfac nevoile sufletesti Marfienii tind si creadi ci banii reprezinta solutia tuturor problemelor. Cand Chris si Pam erau saraci si se luptau s& se ajunga cu banii, el o asculta si fi intelegea durerea si decidea cA trebuie sa castige mai mult, astfel incat ea sA nu mai fie nefericiti. Pam simtea cf lui fi pas cu adevarat de ea. Dar, pe masura ce situatia lor financiard s-a ameliorat, ea a continuat sa fie, din cand in cand, indispusa. EI nu putea intelege de ce ea nu era totusi fericit8. Considera ca ea ar trebui s& fie multumitd in per- manenté fiindc& erau asa de bogati. Pam considera ca lui nu-i pasa de a, Chris mu a infeles c& banii nu 0 puteau impiedica pe Pam sa fie indispus’. Cand valul ei scddea, cei doi se luptau, fiindea el dezaproba nevoia ei de a fi deprimata. Paradoxal, cu cat erau mai bogati cu atét mai mult se luptau. Cand erau saraci, banii constituiau principalul motiv al neca- aurilor ei, dar pe masura ce au atins o stabilitate financiara, ea a devenit mai constient de ceea ce nu primea din punct de vedere emofional.Aceasta evolutie este naturala, normal, previzibila. Pe misurd ce necesitifile financiare ale unei femei sunt satisfacute, ea devine mai constienti de problemele ei sufletesti. Femeia bogati are nevoie de mai multi intelegere cfind este suparatd Imi amintesc c& am citit intr-un articol: ,O femeie bogata poate avea parte de compasiune numai de la un psihiatru bogat”. Cand 0 femeie dispune de multi bani, lumea (si in special sorul ei) nu-i dé dreptul sa fie indispusa. Fi nu i se permite s& se manifeste ca un val si si aiba momente de cAdere. Nu i se permite si-si analizeze senti mentele si si-si doreascd ceva mai mult in nici unul din domeniile vietii ei. Unei femei cu bani i se cere s& fie tot timpul satisfaicuta fiinde& viaja ei putea fi mult mai grea in lipsa acestei bundstiri materiale. Aceasti pretentie nu este doar fara sens, ci si lipsité de respect: indi- rent de bogatie, statut, privilegii sau circumstante, o femeie are nevoie s& i se permita sa fie indispusi si s& fie trasi de val in jos. Chris a prins curaj cAnd a inteles c&-si poate face sotia fericita. $i-a amintit c&-i didea dreptate sotiei sale pe vremea cénd erau saraci si putea s& faci acelasi lucru si acum, cand erau bogati. in loc si se simta disperat, el a infeles cA stie cum s& 0 ajute. Fusese derutat, 103i crezfind c& banii 0 vor face fericita, dar, de fapt, grija si intelegerea luj fusesera sursa ei de satisfactie. SENTIMENTELE SU! 'T IMPORTANTE Dac& o femeie nu este incurajata sa fie uneori nefericita, nu va putea fi niciodata cu adevarat fericita. Pentru a fi cu adevarat fericita trebuie s& se scufunde pana in adanc, pentru ca sentimentele ei si se poata elibera, cicatriza si purifica. Acesta este un proces natural si snatos, Pentru a ne bucura de sentimentele po: ive, de dragoste, fericire, ineredere si recunostin(&, trebuie s& indurim periodic furia tristetea, teama si durerea. aceste sentimente negative. Si barbatii au nevoie si-si infrunte sentimentele negative, pentry ‘a putea apoi si le simta pe cele frumoase. Cand barbatul se retrage in vizuina sa, este momentul in care igi identifica si prelucreaza in ticere sentimentele sale negative. in capitolul 11 vom studia o metoda de cliberare de aceste sentimente, valabili atat pentru barbati cat si pentru femei. Cand femeia este prins& in migcarea ascendent’, ea se poate mul- jumi cu ceea ce are. Dar, la coborare, va deveni constient& de cea ce ii lipseste. Cand se simte bine, este capabila sa vada si sa reactioneze Ja laturile bune ale vietii. Dar, cand coboara, perceptia ei afectiva se intunecd gi reactioneazi mai mult la cea ce ii lipseste. La fel cum un pahar poate fi considerat pe jumatate plin sau pe Jumatate gol, femeia cand se inalta vede implinirile viet, iar cdind coboard, nerealizairile. Orice nerealizare pe care a trecut-o cu vederea la urcare, ajunge in centrul atentiei la coborre. Fard si tie c& femeile seamana cu undele, barbatii nu-si pot intelege sau sustine sofiile. Ei sunt derutati cdnd situatia devine mai bund vazuta din afard, dar relafiile se Inrautajesc. Amintindu-si de mecanismul descris, barbatul are la dispozitie mijlocul de a-i ofeti partenerei afectiunea pe care aceasta o merit, chiar atunci cind ea are mai mult nevoie. ind femeia coboara, ea se vindect de 104 CAPITOLUL 8 SA DESCOPERIM NEVOILE NOASTRE AFECTIVE DIFERITE Barbatii si femeile nu sunt constienti, de ot ajile lor afective difera. Din aceasta cauzi nu intuiesc cum si se ajute unul pe altul. Este tipic pentru barbati sa ofere in cadrul relatiilor ceea ce ar vrea ei sa primeasca, iar pentru femei, s& dea ceea ce-si doresc ele. Fiecare presupune in mod gresit ci celilalt are aceleasi nevoi si do- inte. Rezultatul este c& ambii sfirsesc prin a fi nemulfumifi si suparati Att barbatii cét si femeile au impresia cA dau si dau fir sa primeasca nimic in schimb. Au impresia c& afectiunea lor este nerecu- noscuta. Adevarul este ci amandoi ofera afectiune, dar nu in maniera corespunziitoare. De exemplu, o femeie crede ca este dragistoasi cand pune o multime de intrebari sau isi exprima ingrijorarea. Asa cum am ardtat mai inainte, aceasta poate fi foarte stanjenitor pentru un barbat. El poate sa se simti sub papuc si si inceap’ si-si doreasca libertatea. Ea este nedumeritd, fiindca daca ci i s-ar fi oferit acest fel de sprijin, I-ar fi apreciat. Eforturile ei de a fi afectuoasa sunt in cel mai bun caz ignorate, dac& nu chiar suparatoare. La fel, barbafii cred cA sunt iubitori, dar felul in care-si exprima Gragostea 0 poate face pe femeie s& simt& c& este dezaprobati sau lasata fra sprijin. De exemplu, daca o femeie este suparata, el crede cA este afectuos si ci o incurajeaz’ facdnd comentarii prin care mini- malizeaz& importanta problemelor ei. El poate spune: ,Nu-ti face probleme, nu-i mare lucru”, sau o poate ignora complet, considerdnd ci-i da destul ,,spatiu” pentru a se calma si a se retrage In intimitatea ei Ceea ce crede el ci este un ajutor, 0 face si se simta desconsiderata, lipsita de dragoste si ignorata. ‘Asa cum am mai aratat, daca femeia este suparat’, ea are nevoie sa fie ascultata si infeleasd. Fara a cunoaste diferentele dintre nevoile femeilor si cele ale barbatilor, barbatul nu va intelege de ce incer- cirile lui de a o ajuta esueaza. 105CELE DOUASPREZECE FELURI DE AFECTIUNE Cele mai multe dintre complexele noastre necesitati afective pot fi rezumate ca o nevoie de dragoste. Barbatii si femeile au, fiecare, sase necesitati afective diferite, toate la fel de importante. Barbatii au nevoie in primul rand de incredere, acceptare, apreciere, admirafie, aprobare si incurajare. Femeile au nevoie, in primul rand de grija, ‘injelegere, respect, devotament, recunoastere si asigurare. Difi sarcina de a infelege care sunt nevoile partenerului este mult simplifi- cata daca se infeleg aceste doudsprezece feluri diferite de afectiune. Reviiznd aceasta lista, puteti realiza de ce partenerul simte cA nu este iubit. $i, ce este cel mai important, aceasti list poate si vi dea indicatii pentru imbunatatirea relatiilor cu sexul opus, daca nu stifi sa va descurcati. Necesittile afective fundamentale ale femeilor si barbatilor Tata aici diferitele categorii, puse pe doua coloane: Femeile au nevoie de Barbatii au nevoie de , 1.Grija 1. incredere 2. infelegere 2. Acceptare 3.Respect 3. Apreciere 4. Devotament 4. Admiratie 5.Recunoastere 5. Aprobare 6. Asigurari 6, incurajare {ntelegerea necesititilor fundamentale Desigur c& ficcare barbat si femeie are in fond nevoie de toate cele douasprezecee modalitati de a-ti manifesta dragostea. A recunoaste cele sase tipuri de afectiune necesare in primul rand femeilor, nu exclude faptul ca barbafii au si ei nevoie de acestea. $i barbatii au nevoie de grija, intelegere, respect, devotament, recunoastere $i asigurari. Ceea ce se infelege prin ,.necesitajile fundamentale” este ca astfel de necesitati trebuie si fic satisficute inainte ca cel in cauzi si poatd sesiza si aprecia si alte feluri de a-fi manifesta afectiunea, Tnainte ca cineva si poata primi si aprecia pe deplin diverse feluri de afectiune trebuie si-i fie satisfacute nevoile fundamentale. Barbatul devine total receptiv si poate aprecia cele sase feluri de ati manifesta afectiunea, esentiale pentru femei, daca propriile sale necesitafi afective fundamentale sunt satisfacute. La fel, o femeie are 106 nevoie de incredere, acceptare, apreciere, admiratie, aprobare si incurajare. Dar, inainte de a putea aprecia pe deplin si pretui aceste manifestari de afectiune, trebuic sa fie satisfacute necesitatile ei afective fandamentale, intelegerea tipurilor fundamentale de afectiune de care are nevoie partenerul constituie un secret important pentru imbundtatirea relafiilor. Amintindu-va ca barbatii vin de pe Marte veti accepta mai usor c& ei au necesitati fundamentale diferite in privinta dragostei Unei femei fi vine ugor sa ofere cea ce ar avea ea nevoie, uitind partenerului ei i-ar putea trebui altceva. La fel, birbatii tind s& se concentreze asupra propriilor nevoi, scApand din vedere faptul ci genul de dragoste de care au ei nevoie nu este intotdeauna potrivit sau util pentru partenera lor. Aspectul cel mai important si mai eficace al acestei noi abordatri a dragostei este cA diferite moduri de a-ti manifesta dragostea sunt re- ciproce. De exemplu, cAnd un barbat isi exprima grija si intelegerea, femeia automat incepe si-i acorde in schimb increderea si acceptarea de care el are nevoie. Acelasi lucru se intampla cand femeia isi exprima increderea — barbatul va incepe sd-i raspunda cu grija de care ea are nevoie. {in urmatoarele sase paragrafe vom defini cele douasprezece feluri de a-ti manifesta dragostea in termeni concreti si vom dezvalui natura lor reciproca. 1. Ea are nevoie de grija, iar el, de incredere Cand barbatul dovedeste interes fata de sentimentele femeii si preocupare sincera pentru bundstarea ei, ea simte grija si iubirea lui, Cand el o face s& se simt& important prin grija pe care i-o acorda, reuseste s8-i satisfacd prima din necesitaile ei afective fundamentale. In mod firesc, ea va incepe s& aibi mai multa incredere in el. Avand Incredere, ea devine mai deschisa si mai receptiva. Cand atitudinea femeii este deschisa si receptiva fat& de barbat, acesta simte increderea ei. A avea incredere intr-un barbat inseamna a crede ca el face tot ce poate si vrea numai binele partenerei sale. Cand reactiile femeii dezvaluie o incredere categoric& in capacitatea gi intentiile barbatului, prima lui necesitate fundamentala de iubire este satisfacuta. El devine automat mai grijuliu si mai atent fari de sent mentele si nevoile femeii. 2, Ea are nevoie de intelegere, iar el, de acceptare Daca barbatul o asculti pe femeie cand igi exprima sentimentela, fr sA o condamne, ci cu compasiune si cu participare, ca se simte 107ascultata si infeleasa. O atitudine infelegitoare nu presupune si cu- nosti dinainte gandurile sau sentimentele celuilalt, ci inseamna s& intelegi ceea ce fi se transmite si sa tinzi si accepti cea ce {i s-a comunicat. Cu ct nevoia unei femei de a fi ascultata si infeleasd este satisfacuta, cu atat fi este mai usor sa-i ofere barbatului acceptarea de care are nevoie. Cand o femeie il ia asa cum este, firs a incerca sa-1 schimbe, barbatul se simte acceptat. O atitudine de acceptare confirma faptul ci el este privit favorabil. Nu inseamna ca femeia il considera perfect, ci c& nu incearca s&-] fact mai bun si are incredere ca el se va corecta singur. CAnd barbatul se simte acceptat, fi vine mult mai usor sa-gi asculte partenera si sa-i ofere intelegerea pe care 0 merit& si de care are nevoie. 3. Ea are nevoie de respect, iar el, de apreciere Daca barbatul reactioneaza intr-un mod prin care recunoaste si acorda prioritate drepturilor, dorinfelor si nevoilor ei, femeia simte c& este respectata. Cand comportamentul lui tine seama de gandurile si sentimentele ei, ea va fi sigura ca este respectata. Dovezi concrete $i fizice ale respectului, cum sunt florile si retinerea zilelor de aniversare sunt esenfiale pentru a satisface cea de-a treia necesitate afectiva fundamentala a femeli. Cand se simte respe tata, ei fi este mult mai usor s acorde barbatului aprecierea pe care acesta o merita. Cand femeia recunoaste c& a beneficiat de pe urma eforturilor gi comportamentului barbatului, el se simte apreciat. Aprecierea este reactia ei naturala la sprijinul pe care [-a primit. Cand barbatul este apreciat, el stie c& efortul lui nu este zadarnic si este incurajat astfel s& dea mai mult. Aprecierea fi oferi automat birbatului motivatia si-si respecte si mai mult partenera. 4. Ea are nevoie de devotament, iar el, de admiratie Cand barbatul pune pe primul plan necesititile femeii gi se dedic& cu plicere sustinerii si satisfacerii ei, cea de a patra necesitate afectiva este satisficuti. Femeia prospera cand se simte adorata si unicd. Barbatul ii satisface aceasté nevoie de dragoste daci pune sentimentele si nevoile ei mai presus decat alte interese — ca munca, studiile, distractiile. Daca femeia simte c& detine primul loc in viata lui, atunei irbat inseamna a-l privi cu uimire, incdntare si aprobare satisficuta. Barbatul se simte admirat atunci cand ea este uimit& si bucuroasa de calitatile si 108 7 | talentele Jui unice, care pot include umorul, forta, perseverenta, integritatea, cinsiza, romantismul, amabilitatea, afectiunea, intelegerea si alte virtufi asa-zis demodate. Daca barbatul simte ci este admirat, se considera destul de sigur pe sine pentru a se dedica femeii siaoadora, 5. Ea are nevoie de recunoastere, iar el, de aprobare Daca barbatul nu obiecteaz4 si nu contrazice sentimentele si dorintele femeii, ci le accept si le confirma, femeia se simte iubita cu adevarat, flindcé cea de a cincea necesitate afectiva fundamentala fi este satisfaicuti. Atitudinea de recunoastere ii confirma femeii dreptul de a se simfi intr-un anume fel. (Este important de amintit ca poti recunoaste punctul ei de vedere chiar daca esti de alt parere.) Daca barbatul invata si-i dovedeasca femeii aceasta atitudine de recunoastere, poate fi sigur c& va avea parte de aprobarea care ji este necesara. In sinea sa, fiecare barbat vrea si fie eroul femeii sau cavalerul in armurd strlucitoare. Aprobarea ei constituie semnalul ca a trecut testul. Atitudinea aprobatoare a femeii atest calitatile barbatului si satisfactia generala fara de el. (De retinut c& aprobarea data de femeie unui barbat nu inseamna intotdeauna ca este de acord cu el.) O atitudine aprobatoare recunoaste sau cauta mobilurile bune aflate in spate- Ie faptelor lui. Cand primeste aprobarea de care are nevoie, barbatului ii vine mai usor sa valideze sentimentele femeti 6. Ea are nevoie de asigurari, iar el, de incurajari Daca barbatul dovedeste in mod repetat c& are grijf, o infelege, o respect, ii recunoaste pirerile si fi este devotat partenerei sale, satisface necesitatea ei fundamental de a primi asigurari. O atitudine protectoare fi indica femeili c& este iubits mereu. Barbatul face adeseori greseala de a crede c&, odat& ce a satisf- cut toate necesitatile afective fundamentale ale femeii, iar aceasta se simte fericita si in siguranta, ea ar trebui sa stie, din acel moment, c& este iubita. Realitatea este alta. Pentru a-i satisface cea de a sasea necesitate afectiva fundamental, el trebuie sé-i dea mereu asigurati Barbatul face adeseori greseala. de a crede ci, odati ce a satisfacut toate necesititile afective fundamentale ale femeii, iar aceasta se simte fericiti siin siguranti, ea ar trebui din acel moment, ci este 109in mod analog, barbatul are nevoie s& fie incurajat de femeie, Atitudinea incurajatoare a femeii fi da sperant& si curaj barbatului, ex- primand incredere in capacitatea si caracterul lui. CAnd atitudinea femeii exprima incredere, acceptare, apreciere, admiratie si aprobare, barbatul este incurajat s& dea tot ce poat motivatia pentru ca nevoie. Barbatul da la ivealé ce are mai bun cand cele sase necesititi afective fundamentale ale sale sunt satisficute. Dar cind femeia nu stie care sunt acestea si ii oferd o dragoste grijulie in loc de una increzitoare, ea poate sabota, fir si-si dea seama, relatia lor. Urmatorul caz exemplifica aceasta idee. CAVALERUL IN ARMURA STRALUCITOARE, Simtindu-se incurajat, are -i da partenerei asigurarile de afectiune de care are in adancul fiecdrui barbat exist un cavaler in armura stralucitoare. El vrea, mai mult ca orice, st reuseascti si o slujeasca $i si. 0 protejeze pe femeia iubita. Daca simte increderea ei, este capabil si-gi arate aceasta latura nobila a sa. Devine mai grijuliu. Cand nu simte increderea, isi pierde ceva din vitalitate si energie si, dupa un timp, va inceta sa mai aiba grija de ea. Imaginafi-vi. un cavaler in armura strilucitoare strabatind fara, Deodata, aude o femeie care plinge disperata. ntr-o clipa, el se insu- fleteste. Manandu-si calul in galop, goneste spre castelul unde zmeul © tine prizoniera. Nobilul cavaler trage spada si rapune zmeul. Drept urmare, este primit cu dragoste de prinfesi. El este intémpinat si sérbatorit de familia prinfesei si de locui torii orasului. Este poftit s& locuiasc& in oras si este recunoscut ca erou. El si printesa se indrigostesc unul de altul. Dupa o Tuna, nobilul cavaler pleaci din nou la drum. La intoar cere, o aude pe printesa iubitd strigdnd dupa ajutor. Alt zmeu a atacat palatul. Ajuns acolo, cavalerul igi scoate sabia pentru a-l ripune. Inainte ca el si-si ia avant, printesa fi striga din turn: —Nu folosi sabia, prinde-I cu laful asta. E mai bine. ii aruncé laful si fi arat& prin semne cum si-| foloseasca. El ti urmeazi, ezitand, instructiunile. Tl petrece pe dupa gatul zmeului si poi trage cu putere. Zmeul moare si toata lumea se bucurd. La petrecerea data in cinstea lui, cavalerul are impresia c& nu a facut, in realitate, nimic. Fiindc& a folosit lagul ei in locul propriei sabii, el are cumva impresia c& nu este demn de increderea si admiratia cetitenilor. Dupa sarbatoare, este putin deprimat si uit si-si lus- ‘truiasea armura. Dup’ o luna, pleacd iartisi la drum. Cand igi ia sabia, printesa atrage atentia sa fie atent si-i spune s2-si ia si laful. Venind acasa, ve- 110 i de alt zmeu atacdind castelul. De ast’ data se repede la el cu sabia, dar eziti, gindindu-se ca poate ar trebui s& foloseasc’ lajul. in acea clipa de ezitare zmeul scuip& foc si ti arde brajul drept. Dezorientat, el priveste in sus si o vede pe printesi ficdndu-i semn de la fereastr’. -Foloseste otrava, strigd ea. Cu lajul nu merge. Ea fi aruncé otrava pe care el o toarna in gura balaurului si acesta moare. Toat& lumea se bucura si-l sarbatoreste, dar cavalerului fi este rusine. Dupa incd 0 luna, pleacd in alta calatorie. Cand isi ia sabia prin- esa if aduce aminte s& fie prevazitor si fi aduce latul si otrava. El este enervat de sfaturile ei dar le ia totusi De data aceasta, pe drum aude o alti femeie disperati. Repezin- du-se si o ajute, deprimarea i se risipeste si se simte insufletit si plin de incredere. Dar cand scoate sabia ca si spintece zmeul, eziti din now. Se intreaba: .,S’-mi folosese sabia, Iaful sau otrava? Ce-ar spune printesa?” Pentru moment este descumpénit. fnsa isi aminteste cum se simtea inainte de a o fi cunoscut pe printesd, in zilele cand purta doar sabie. Cu o izbucnire de incredere regisit4, el aruncé latul si otrava gi se repede la zmeu cu sabia lui credincioasa. Spintec balaurul si lumea se bucurd. Cavalerul cu armura stralucitoare nu s-a mai intors niciodata la prinfesa lui. A rdimas in acel sat gi a trait fericit. S-a gi insurat in cele din urma, dar numai dupa ce s-a convins c& noua lui partenerd nu auzise nimic despre laturi si otrava. Cavalerul cu armura stralucitoare este 0 metafora pregnant care ajutd sa va amintiti de necesitatile afective fundamentale ale birbatului. Desi uncori barbatul poate aprecia grija si ajutorul, prea multe ii vor slabi increderea si il vor indeparta. CUM PUTETI SA-L INDEPARTATI INCONSTIENT PE PARTENER Nestiind ce este important pentru sexul opus, barbatii si femeile nu-si dau seama cat de tare igi ranesc partenerii, Se constatii c& bairba- i si femeile comunic’, fara s’-si dea seama, in moduri care nu numai ca sunt contraproductive, dar pot duce chiar fa despairtire. Sentimentele barbatilor si femeilor sunt lezate cel mai usor daca mu li se da prioritate necesitatilor afective fundamentale. in general, femeile nu infeleg c& modul in care comunica este lipsit de solicitudine si chiar Jignitor pentru un barbat. Femeia poate incerca sa fie atenti fatéi de sentimentele barbatului, dar finde’ necesitijile lui afective fundamentale sunt diferite de ale ei, nu fi poate anticipa instinetiv nevoile. Infelegand necesitatile afective ale barbatului, o femeie poate fi mai constienti si mai sensibilé fati de sursele nemultumirii luisUrmeaza o list a unor greseli comune facute de femei in legttura cu necesititile afective fundamentale ale barbatilor. Greseli fieute in mod freevent de femei 1. Ea incearca si-i corijeze comportarea sau il ajuta oferindw- sfaturi care nu i-au fost cerute. Ea incearca si-i schimbe sau sé: influenteze comportarea prin manifestiri care arati supararea si nemultumirea. (Este bine manifesti sentimentele, dar nu cdnd prin aceasta incerci s4 manipulezi sau si sancfionezi.) 3. Nu recunoaste cea ce face el pentru ea, ci se plinge de cea ce nua facut. 4, Ea fi corecteazi comportamentul si fi spune ce s& fac, ca unui copil. 5. Ea isi exprima supararea indirect, prin intrebari retorice cum ar fiz Cum ai putut face asta?” 6. Ea Ii corecteaza sau If critica De ce are birbatul impresia ci nu este iul 1. Deoarece ea nu are incredere in el 2. Deoarece ea nus| accept “a cum este. 3. El are impresia ca eforturile unt considerate ca ceva de la sine infeles si cd nu este iubit, fiindea ea nu apreciaza cea ce face el. 4. Are impresia ci nu este iubit fiindca nu este admirat. 5, Simte c& nu este iubit fiindca ea refuza si-1 mai aprobe. El nu se mai simte baiatul cel bun. 6. Simte ca nu este iubit fiindcd ea nu-l incurajeaza si procedeze cum stie el La fel cum gresesc femeile cénd nu inteleg necesitatile fundamentale ale barbatilor, si acestia pot gresi, la randul lor. in general, barbatii nu-gi dau seama cénd modul lor de comportare este lipsit de respect si solicitudine fata de femei. Se poate chiar ca barbatul s& stie c& femeia este nemultumita de el, dar nu-gi poate schimba atitudinea daca nu intelege de ce se simte ea lipsita de dragoste si ce nevoi are. intelegand necesitatile afective fundamentale ale femeii, barbatul poate fi mai sensibil si mai atent la ele. Urmeaza o lista cu greseli in comunicare, ficute frecvent de barbati in legatura cu necesitatile afective fundamentale ale femeilor. 112 Greseli ficute de barbati LEI nu asculti, devine repede neatent, nu pune intrebari pline iteres sau de preocupare. {ntelege sentimentele in sens literal si o corecteaza. Crede ca ea ii cere solutii, asa cf fi da sfatur. 3. Elo asculta, dar apoi se ener veaz’ si 0 acuza c&-1 indispune si c&-1 demoralizeaza. 4.El minimalizeazi important sentimentelor si nevoilor ei. Considera cit mai importanti sunt copii sau munca lui. 5. Cand este indispusa fi explic’ de ce el are dreptate si de ce nu ar trebui ca si fie indispusa. 6. Dupa ce o asculté, nu spune nimic sau chiar iese afara. De ce simte femei: iubita 1.Ea nu simte c& este iubita fiinded el nu este atent si nu aratdi cA fi pasa de ea. ca nu este 2. Ea simte c4 el nu o infelege. 3. Ea simte sentimentele. el nu-i respect 4. Ea simte cA el nu ii este devotat si nu o cinsteste ca pe ci neva unic. 5.Ba simte c& el nu-i accepta sentimentele, ci fi arata cA greseste gi se simte lipsita de sprijin. 6. Se simte nesigura fiindca nu primeste asigurarile de care are nevoie CAND DRAGOSTEA ESUEAZA Dragostea esueazi adeseori fiinded oameni ce-si doresc ei. Deoarece printre necesitatile afective fundamen- ofera din instinct tale femeile simt nevoia de a fi obiectul atentiei, intelegerii si aga mai departe, ea ii acord’ automat barbatului multé atentie si intelegere. Pentru barbat, acest sprijin grijuliu apare de multe ori ca lips de credere din partea ei. Nevoia lui fundamentala este s& i se acorde incredere, nu grij ‘Apoi, dacd el nu reactioneaz pozitiv la atentia ei, femeia nu poate intelege de ce nu apreciaz’ tipul de ajutor pe care-| ofera. $i el ii ofera, la randul fui, afectiune dup propria-i intelegere, cea ce difera de ce-i trebuie ei, Astfel ca cei doi sunt pringi intr-un cere vicios al neputintei de afeetiune. Beth se plangea astfel: si primesc. Arthur nu apreciaz cea ce-i ofer. fl ‘nu ma jubeste”. .Nu mai pot si dau intruna fara s& besc, dar el 113Arthur se plangea la randul lui: ,Nimic din ce fac nu este destul de bine. Nu stiu ce si fac. Am incercat totul si ea tot nu ma iubeste, Eu o iubesc, dar treaba nu merge.” Beth si Arthur erau casatoriti de opt ani. Amandoi ar fi vrut si renunte, deoarece nu se simfeau iubiti. Paradoxal, amandoi pretindeau 4 acorda mai mult afectiune decat primesc. Beth credea c& di mai mult, in timp ce Arthur avea aceeasi impresie. in realitate amandoj dadeau, dar nici unul nu primea cea ce-si dorea sau avea nevoie. Ei se iubeau unul pe altul dar, fiindc& nu intelegeau problemele fundamentale ale partenerului, dragostea lor nu razbatea la suprafati. Beth oferea cea ce avea nevoie s& primeasc’, in timp ce Arthur fi dadea ceea ce si-ar fi dorit el. Treptat, dragostea s-a stins. Multi renunf& cénd relatiile devin prea dificile. Relatiile devin mai simple atunci cand injelegem necesitijile afective fundamentale ale partenerului, Par a da mai mult, ci dnd ceea ce trebuie, nu ne epuizam din punct de vedere afectiv. infelegind cele douasprezece fete ale dragostei va veti putea explica in sfarsit de ce pot esua cele mai sincere clanuri ale dragostei. Pentru a va pastra partenerul, trebuie sa invatati cum si-i dati acea dragoste de care are el sau ea nevoie, INVATA SA ASCULTI FARA SA TE INFURIL Comunicarea este calea principal prin care un birbat poate reusi fact cerinfele afective fundamentale ale femeii. Asa cum am ‘cutat mai inainte, comunicarea este deosebit de important pe Ve- nus. Invafand si asculte sentimentele femeii, birbatul o poate inval afectiv cu grija, infelegerea, respectul, devotamentul, recunoasterea asiguririle sale. Una din cele mai mari probleme pe care le intimpina barbatii ‘cand le asculté pe femei este cd se simt frustrafi sau se enerveaza, fiindca ei uitd ca femeile se trag din Venus si se presupune ca au alt mod de a comunica. in schema urmitoare vom vedea cfteva moduri dea rememora aceste deosebiri dandu-se cateva sugestii. CUM SA ASCULTI FARA A TE ENERVA Ce trebuie sa fii minte Ce trebuie si faci si ce mu trebuie si faci 1. Aminteste+ti c& furia ta se da toreaz& neingelegerii punctului ei de vedere si asta nu este niciodata vina ei. ila 1. Asuma-ti responsabititatea de a infelege. Nu o acuza pe femeie cA te-a suparat. Incearc din now sa injelegi 1 | Ce trebuie si tii minte 2. Amintestei_ cA sentimentele ‘nu pot fi intodeauna logice de la bun inceput, dar ele exist si au nevoie de intelegere. 3. Aminteste-fi cf furia poate rezulta din faptul ca nu stii ce sa faci pentru a indrepta lucrurile. Chiar daca ea nu se va simti imediat mai bine, ascultarea si jintelegerea ta o ajuta. 4, Aminteste-ti c& nu este nevoie si-i accepti punctul de vedere pentru a-l infelege sau pentru a fi apreciat ca un bun asculttor. 5. Aminteste-ti cd nu trebuie sa-i intelegi pe deplin punctul de vedere, pentru a reusi si devii un bun ascultitor. 6. Aminteste-fi c& nu esti rispun- zator pentru felul cum se simte ea, S-ar prea ci ea te acuzd pentru aceasta, dar, in realitate, are numai nevoie sa fie infeleas’. 7. Refine ca, daca femeia te face sa te infurii, inseamna, probabil, ca ca mu are incredere. Adanc, in sinea ei, se afld o fetita care se teme si se arate deschisa fata de tine ca si nu fie rinit’, dar ea are nevoie de blandetea si de compasiunea ta. Ce trebui buie si faci 2. Respira adne, nu spune nimic! Relaxeazi-te si expiri, incercind si te controlezi. Incearcd si-ti imaginezi cum te-ai simti dack ai vedea lumea prin ochii partenerei SH fac 3. Nu o blama pentru ci nu se simte mai bine in urma solutiilor date de tine. Cum s& se simti mai bine, cand nu de solutii are ea nevoie? Rezista tentatici de a oferi solutii. 4, Dac doresti si-ti exprimi un punct diferit de vedere, asi gurite ci ea a terminat si apoi reformuleazi ce a spus, inainte de a-l rosti pe al tau. Nu ridica vocea. 5. Fao si vada ca, desi nu o intelegi, iti doresti aceasta. Asu- mati responsabilitatea pentru faptul c& nu intelegi. Nu o condamna si nu da de infeles c& nu poate fi infeleasa. 6. Evita si te aperi pana ce ea nu-si di seama cd o intelegi si fi dai atentie, Atunci poti sA te ex- plici calm sau si-ti ceri suze. 7. Nu discuta in contradictoriu sentimentele si parerile ei. Fa 0 pauza i discuté mai tarziu, cand incareatura emotionala este mai mica. Exerseaza tehnica scrisorii de dragoste, descrisa in capito- jul Th nsDaca barbatul poate asculta sentimentele femeii fra a se enerva sau a se simti frustrat, ofera acesteia un dar minunat. El 0 face si se simt& in siguranfa cand isi exprima sentimentele. Reugind si se exprime pe sine, ea se simte ascultata si inteleas si ti este mai usor si-i ofere unui birbat increderea afectuoasd, acceptarea si Incurajarea de care el are nevoie. ARTA DE A INCURAJA UN BARBAT. Asa cum barbatii trebuie s& deprinda arta ascultarii, pentru a implini ceea ce este fundamental pentru sentimentul de dragoste al femeilor, ele trebuie s& invete arta incurajarii. Daca femeia accepti sprijinul barbatului, ea il incurajeazi si dea tot ce poate. Cand i se acorda ineredere, este acceptat, apreciat, admirat, aprobat si incurajat, un barbat are 0 adevarata motivatic. Ca in povestea cu cavalerul in armura stralucitoare, multe femei incearcé.sii-si ajute barbatul perfectiondndu-l, dar il slabesc sau il jignesc ffra si-gi dea seama. Orice incercare de a-I schimba il lipseste de increderea afectuoasa, acceptarea, aprecierea, admirafia, aprobarea si incurajarea care fi sunt fundamental necesare. Secretul pentru a mobiliza un barbat este sA nu incercati niciodata schimbarea sau perfectionarea lui. Desigur c& va doriti ca el si se schimbe, dar nu actionati conform acestei dorinfe. Numai daca el cere direct si expres sfaturi, inseamnz ca este dispus s& primeasca asistenti pentru a se schimba. Secretul pentru a mobiliza un birbat este si nu incercati niciodati schimbarea sau perfectionarea lui Acordati incredere, nu sfaturi Pe Venus se consider’ o dovada de afectiune s& oferi sfaturi, Dar, pe Marte, nu, Femeile trebuie si tind minte c& barbafii nu dau sfaturi decat daca le sunt cerute anume. Un fel de a demonstra afectiunea este increderea acordata barbatului c problemele, Asta nu inscamna ci femeia trebuie si-si inabuse sentimentele. Nu are a face daca se arata frustraté sau chiar furioasa, numai si nu incerce si-l schimbe pe barbat. Orice incercare de a-l schimba il descurajeaza si este contraproductiva. Cand femeia iubeste un barbat, ea incearci adeseori sa imbundi- tateasca relafia dintre ei. in entuziasmul ei, face din el finta perfec- Konia lui. Femeia ineepe un proces lent de restaurare a barbatului. 16 si va rezolva singur De ce se opun birbatii schimbirilor Ea incearcd pe mii de ci sil schimbe si si-1 faci mai bun Crede c4 incerciirile de a-I schimba sunt afectuoase, dar el se simte nut sub control, manipulat, respins si lipsit de dragoste. O va respinge cu incipatanare deoarece se simte respins de ea. Cand femeia jincearcd si-1 schimbe, barbatul nu simte inerederea jubitoare si acceptarea de care are nevoie pentru a se schimba sia evolua. Cand pun problema intr-o camera plind cu sute de femei si barbafi, tofi raspund c& au trecut prin aceasti experienta: cu cat o femeie incearca si-I schimbe, cu atat barbatul i se opune. Problema este c4, atunci cdnd barbatul se opune incercarilor ei de a-l schimba, ea ii interpreteaz4 gresit reactia. Ea se insala, creznd ciel nu este dispus s& se schimbe, probabil, din cauzi c’ nu o iubeste destul. Adevarul este ca se opune schimbirilor fiindca el crede ci ea mul iubeste destul. Cand barbatul se simte iubit, acceptat si asa mai departe, va incepe automat si se schimbe, s& evolueze, sé se perfectioneze. Dou feluri de barbati/Un singur comportament Existi dowd feluri de barbati, Unii vor deveni incredibil de defensivi ‘nati cénd o femeie incearca si-i schimbe, in timp ce ceilalti vor fi de acord, dar mai tarziu vor uita si vor reveni la vechea comportare. Barbafii ori se opun activ, ori se opun pasiv. Daca barbatul nu simte c4 este iubit aga cum e, va repeta in mod constient sau inconstient comportamentul care nu a fost acceptat. El simte un imbold interior de a-si repeta comportamentul pana cand se simte iubit si acceptat. Barbatul are nevoie si simta cl este iubit si acceptat pentru ca s& se schimbe in bine. Altfel se va apara si va raméne la fel. El are nevoie si se simti accepiat asa cum este si apoi va cauta singur cai de a se perfectiona, Barbatii nu vor si fie schimbati in bine La fel cum barbatii doresc si explice femeii de ce n-ar trebui sé fie suparata, femelle vor sa explice barbatilor de ce n-ar trebui si se poarte asa. Asa cum barbafii gresesc voind s& ,le rezolve” femeilor problemele, acestea gresesc incercand sa-i ,,schimbe in bine” pe barbati Barbajii vad lumea prin ochi de martian. Deviza lor este ,.nu repara pana nu se strica”. Atunci cind femeia incearca si-! schimbe pe barbat, acesta recepfioneaz mesajul cA este ,,defect”. Asta il jig- neste gi-l face sa devina defensiv. Simte cA nu este iubit $i acceptat. 17‘Cel mai bun mod de a ajuta un barbat si evolueze, este sii nu incerci in nici un fel si il schimbi Barbatul are nevoie s& se simté acceptat, indiferent de imperfec- fiunile sale. Nu este usor s& accepti lipsurile cuiva, in special daca vezi calea prin care pot fi eliminate. Ins devine mai usor dact intelegem ca cel mai bun mod de a-l ajuta si evolueze este renuntand la incercarile de a-l schimba in vreun fel. In schema urmatoare sunt enumerate céteva moduri in care o femeie il poate ajuta pe un barbat sa evolueze si si se modifice, prin renunfarea le incercarile de a-l schimba in vreun fel. CUM SA RENUNTI LA INCERCAREA. DE A SCHIMBA UN BARBAT Ce trebuie femeia si tind minte 1. Tine minte: nu-i pune prea multe intrebari cand este suparat, altfel va avea impresia i sacl schimbi. 2. Tine minte: renunta s& incerci sé-l perfectionezi in vreun fel. El are nevoie de afectiune, nu de respingere, pentru a evolua. 3. Tine minte: cdnd ii dai sfaturi pe care nu fi le-a cerut, el poate simfi ci nu ai incredere, il diti- jezi sau il respingi. 4. Tine minte: cdnd un barbat devine incdpatanat si rezisti la schimbari el nu se simte iubit; fi ¢ fricd si-si recunoasc’ greselile de teama ci nu ar fi iubit, 5. Tine minte: dac& faci sacrificii sperand ca el va face acelasi lucru, el va simti ci-1 presezi si se schimbe. 18 Ce poate face ea 1. Ignord faptul ca este indispus, daca el nu vrea s& vorbeasca despre aceasta. Dovedeste-i la inceput ceva interes, dar nu prea mult, doar ca o invitatie de a vorbi. 2. Ai incredere in el ci va evolua singur. Marturiseste-ideschis sentimentele, dar nu si cererea de ase schimba. 3. Exerseazi-fi rabdarea si ai incredere c& el va invata de unul singur ce are nevoie si invete. Asteaptti sti-ti ceard sfatul. 4. Experienta ia aritat cA mu trebuie si fie perfect pentru a merita dragostea ta. Experimen- tafi iertarea. (Vezi capitolul 11.) incearca s& te descurci singura gi s& nu depinzi de el pentru a fi feri Ce trebuie femeia si tind minte 6. Tine minte: poti s8-ti exprimi sentimentele negative fri a incerca sil schimbi 7. Tine minte: daca-i dai instruc- iuni si iei hotarari in locul lui, el va simfi cA este corijat si controlat. Daca Ce poate face ea 6. Cand ifi exprimi sentimentele, lasé-1 s& vada c& nu incerci si-i spui ce SA fact, ci ca vrei doar ca el s&-ti ia in consideratie sentimentele. 7. Relaxeazi-te si depune armele. Exerseazii-te si accepti imperfec- finnile, Considera sentimentele lui mai importante decét atingerea perfectiunii si mu-i tine predici batii si femeile invatd sa se sustina unul pe altul conform nevoilor speciale pe care le au, schimbarile si evolutia vor deveni automate. Find mai constienti de cele sase cerinfe afective fundamentale ale partenerului, veti putea s& va redirectionati sprijinul conform asteptarilor si sa va bucurati de relafii mult mai bune si mai bogate in satisfacti. ngCAPITOLUL 9 CUM SE POT EVITA CERTURILE Una din necesitatile cele mai dificile pentru relatiile noastre este rezolvarea divergentelor si dezacordurilor. De multe ori, cand 0 pere- che nu cade de acord, discutia se poate transforma in cearta si apoi, fri prea multe avertismente, in incdierare. Dintr-o dati, cei doi inceteaz si mai vorbeascd afectuos si incep si se atace: se acuzA, se plang, pretind, sunt ofensati si neincrezitori Barbatii si femeile care se ceart& astfel nu-si distrug numai sen. timentele, ci si relatia dintre ei. Asa cum comunicarea este cel m: important element al unei relafii, certurile pot fi cele mai daunatoare, deoarece cu cat esti mai apropiat de cineva, cu atat mai usor este si lovesti sau sa fii lovit. ‘Aga cum comunicarea este cel mi element al unei relatii, certurile pot fi elementele cele mai diunitoare, turilor intre membrii cuplului. Dacd doua persoane nu sunt legate prin relatii sexuale, le este mult mai usor si raména detasate si obiective in timp ce se cearta sau discuta. Dar daca se cearta persoane implicate afectiy si, indeosebi sexual acestora le este greu si se detaseze. Ca regula de baza: nu va certati niciodata. In schimb, puteti discuta argumentele pro si contra. Duceti tratative, dar nu va certafi. Este posibil sa fii cinstit, deschis si chiar sA-ti exprimi nemulfumirea fara a te certa sau a te lupta. Unele cupluri se lupt& mereu si, treptat, dragostea lor se stinge. La extrema cealalta, alte cupluri isi suprim sentimentele lor adeviraté rup si legaturile afectuoase. in timp ce cuplurile din prima categorie sunt in rizboi, cele din a doua duc un rizboi rece. Cel mai bine este si se giseascd un echilibru intre cele doud extreme. Amintindu-ne ci ne tragem din planete diferite si perfectiondndu-ne capacitatea de comunicare, este posibil si evitim certurile, fara a ne suprima sentimentele negative sau ideile si dorintele con- tradictorii Din toate punctele de vedere, eu recomand insistent evitarea cer- CE SE iNTAMPLA CAND NE CERTAM Daca nu inelegi diferentele dintre barbati si femei este foarte usor sa te antrenezi in certuri care rinesc atat pe partener eat si pe tine {insufi. Secretul evitarii certurilor consta intr-o comunicare iubitoare si respectuoasa. Disputele si dezacordurile nu dor atat de mult cat modul in care sunt exprimate. In modul ideal, un argument nu ar trebui s& doar; ar trebui si fie doar o discutie antrenanta in care sunt exprimate dezacordurile si divergentele. (Inevitabil, toate cuplurile vor avea parte din cand in cand de divergente si dezacorduri. Practic, cele mai multe cupluri incep s4 se certe in legatura cu un anumit lucru si, dupa cinci minute, se cearta in legatura cu felul in care decurge ceart Inconstient, ei incep s& se rneasci unul pe altul; ceea ce ar fi putut fi o discutie inofensiva, usor de rezolvat prin infelegere reciproca si tolerarea divergentelor, se transforma intr-o lupta. Partenerii refuwza sa accepte sau s& infeleagé confinutul punctului de vedere al celuilalt, datorita modului de abordare. Rezolvarea unei dispute impune lirgirea punctului nostru de vedere pentru a include si a integra si alt punct de vedere. Pentru aceasti extindere, avem nevoie s& ne simfim apreciafi si respectati. Dac atitudinea partenerului este lipsita de afectiune, respectul nostru de sine poate fi efectiv lezat prin adoptarea punctului de vedere al celuilalt. Cele mai multe cupluri incep si se certe in legitura cu un anumit subiect si, dupa cinci minute, ajung si se certe _____ in legitur’t cu modul in care decurge cearta. Cu c&t suntem mai apropiati de cineva, cu atét ne este mai greu si ascultim cu obiectivitate punctul Iui de vedere fird a reactiona la sentimentele lui negative. Penira a ne: proteja de impresia c& meritim lipsa de respect sau dezaprobarea celuilalt, apar automat mecanisme de aparare care se opun punctului siu de vedere. Chiar dac& suntem de acord cu punctul lui de vedere, vom insista cu incdpatdnare sa-l combatem. DE CE DOR CERTURILE Nu ce spunem conteaza ci cum spunem. Destul de frecvent, cand barbatul se simte provocat, atentia i se concentreaz asupra dorinfei de a avea dreptate gi uitd sa mai fie iubitor. Automat scade capacitatea lui de a comunica pe un ton atent, respectuos gi linistitor. El nu este constient cat de lipsite de afectiune fi rasuna partenerei spusele lui si ct de jignitoare sunt pentru ea. in asemenea momente, o simpli vergenti ii poate apirea femeii ca o critica aspra; o simpla cerere se 121transforma intr-un ordin. Fireste ci femeia tinde s se opund acestei abordiiri lipsite de afectiune, chiar daca altfel ar fi fost receptiva la confinutul spuselor fui. Barbatul isi raneste inconstient partenera vorbind intr-o maniera necontrolata si apoi continua si-i explice de ce n-ar trebui ea sa se supere. El presupune cé ca se opune continutului spuselor sale, cand de fapt forma lipsita de afectiune este cea care 0 deranjeazi. Deoarece nu-i intelege reactia, el se concentreazii mai mult pe explicarea valorii spuselor lui, in loc s&-si corecteze maniera in care vorbeste. Lui nu-i trece prin minte c& e genereaz discutia; crede c& ea se ceartd. Fl isi apara punctul de vedere, in timp ce ea se apara pe sine de cuvintele lui aspre, care sunt dureroase pentru ea. C&nd barbatul neglijeaz’ si respecte sentimentele femeii, le neaga valabilitatea si i sporeste durerea. fi este greu si-i inteleagi durerea fiindcd el nu este la fel de vulnerabil la comentarii si tonuri lipsite de afectiune. De aceea, se poate ca barbatul s& nici nu-si dea seama cat de tare si-a jignit partenera, provocdnd-o astfel si i se ‘opuna. La fel, femeile nu infeleg cénd fi jignesc pe barbati. Spre deo sebire de acestia, cand o femeie se simte contestata, tonul ei devine automat neincrezitor si refractar. Acest tip de respingere este mai dureros pentru barbat, mai ales cAnd este implicat afectiv. Femeile initiaza si amplifica discutiile, exprimandu-gi parerile proaste in leg’- turd cu comportamentul partenerului si oferind sfaturi care mu le-au fost cerute. Cand femeia neglijeaz’ si-si tempereze aprecierile negative prin mesaje de incredere si acceptare, barbatul reactioneazd negativ, lasdind-o nedumerita, Ea nu-si di seama cat de dureroasa este pentru el neincrederea ei Pentru a evita certurile, trebuie s& ne amintim c& celalalt nu obiec- teazi la ce spunem, ci la cum o spunem. Este nevoie de doi pentru 0 tea de a recunoaste cand un diferend se transforma intr-o cearta, incetati discutia si acordati-v un rigaz. Reflectati asupra felului cum |-ati tratat pe celiilalt. Incereati s& infelegeti cfi nu i-afi dat ceea ce are nevoie. Apoi, dupa ce a trecut ceva timp, reveniti si discutati din nou, dar cu afectiune si respect. Pauzele ne permit sa ne calmim, s& ne vindecam ranile gi s gasim echilibrul inainte de a incerca din nou si comunicam. CELE PATRU ATITUDINE, PRIN CARE EVITAM SA NE RANIM Existi patru atitudini care pot fi adoptate pentru a evita si ne rnim in timpul certurilor. Ele sunt: lupta, retragerea, simularea gi 122 incovoierea. Fiecare din aceste atitudini ofera avantaje pe termen scurt, find ins& in cele din urmi, contraproductive. Hai si explorim fiecare din aceste atitudini. 1. Lupta. Aceatsa atitudine se trage, categorie, din Marte. Cand scutia devine lipsitt de afectiune si descurajanta, unii incep instinetiv s& se lupte. Ei adopta imediat o pozitie ofensiva, Deviza lor este: Cea mai bund aparare este atacul”. Ei atacd prin acuzatii, sentinfe, critici, ardtandu-i partenerei cA greseste. Ei au tendinta sa tipe si si-si exprime furia. Intentia lor intima este sd-si intimideze partenera ficind-o si-i iubeasca si si-i sustina. Cand partenera di inapoi, ei presupun cd au castigat, dar, de fapt, au pierdut. S&-ti croiesti cu forta calea spre obfinerea a ceca ce-fi doresti, ficdndu-i pe ceifalfi sa para ca nu au dreptate, este un mod sigur de a esua in cadrul unei relatii. Cand partenerii se lupti, ei isi pierd cu timpul capacitatea de a fi receptivi si vulnerabili. Femeile se inchid, pentru a se proteja, iar barbatilor nu le mai pas atat de mult. Treptat, chiar si putina apropiere de la inceput se pierde. 2. Retragerea, $i aceasta atitudine provine de pe Marte. Pentru a evita confruntarea, martienii pot s se retragi in ,,vizuini” si s& nu mai jas niciodaté afara. Acesta este un razboi rece. Ei refuzd si vorbeasca si nimic nu se mai poate limuri, Aceasta agresivitate pa- siva nu este similara cu 0 pauzi dup’ care se revine pentru discutarea si Kimurirea problemelor intr-o manier& afectuoasa. Acesti martieni se tem de confruntare gi prefera si nu ridice capul, evitind otice subiecte care pot duce la dispute. Fi calc’ pe coji de ou. De obicei femeile se plang cA trebuie sa umble cu precauti dar gi barbafii fac asta. Este atat de inradacinat in firea lor, incdt ni micar nu-si dau seama cat de des o fac. In Ioc si se certe, unele cupluri inceteazA pur si simplu si discute despre divergentele lor. Incearci si obfind cea ce-si dorese prin sanctionarea partenerului, refuzandu-i dragostea. Ei nu sar s&-si r: neasca direct partenerul, cum fac luptatorii. In schimb, il afecteazi indirect, privandu-l treptat de afectiunea pe care o meriti, Daca le refuzim dragostea, este sigur cA partenerii nostri vor avea mai putin sine ofere. CAstigul pe termen scurt este pacea si armonia, dar dac& problemele nu sunt discutate iar sentimentele ascultate, se acumuleazi resentimentele, Pe termen lung ei pierd contactul cu sentimentele afectuoase care i-au apropiat. Ei recurg in general la excesul de munca, de mancare sau la alte dependente, ca mod de a-si inabusi suferintele. 3. Simularea, Aceasti atitudine provine de pe Venus. Pentru a evita sa fie lezate in cursul unei confruntari, unele persoane pretind c& 123nu au nici o problema. Ele abordeazd un zambet si par de acord si foarte multumite de tot ce aud. Cu timpul, ins, aceste femei devin tot mai iritate; ele dau mereu dar nu primesc in schimb cea ce au nevoie Acest resentiment blocheaza exprimarea fireasca a afectiunii. Ele se tem sa fie sincere in legatura cu sentimentele lor, astfel c& incearc3 si spund cA totul este perfect, in regula i foarte bine, cand, de fapt, nu este aga. Ele igi sacrified sau isi neaga dorintele, sentimentele si cerinfele, pentru a evita conflictele. 4. Incovoierea. $i aceasta atitudine provine de pe Venus. in loc sii se certe, cedeazi. Suporté blamul si igi asuma vina pentru tot ce-] deranjeaz pe partener. Pe termen scurt se creaz& o relatie care pare foarte afectuoasa si cooperanta, dar cei in cauzi sférsese prin pierderea identitatii Un barbat mi s-a plans odata in legitura cu sotia lui. Mi-a spus: 0 iubese mult, [mi da tot ce vreau. Singura mea nemultumire este c& nu este vescla”. Sofia lui petrecuse doudzeci de ani sacrificdndu-se pe sine de dragul sotului ei, Nu aveau niciodata conflicte si, daca ai fi intrebat-o, ar fi spus: Avem o cisnicie formidabila. Sotul meu este atat de afectuos. Singura problema sunt eu. Sunt deprimata si nu st de ce.” Ea era deprimata fiindca se sacrificase, fficdndu-se agreabili timp de douazeci de ani. Pentru a-gi satisface partenerii, acesti tele si se modeleaz& dupa ele. Pana la urmi sa renunfe la ei ingisi in favoarea dragostel Orice forma suplimentara de respingere este foarte dureroasd pentru ei fiindea deja se resping singuri. Ei cauta, cu orice pret, evite respingerea si-si dorese si fie iubiti. Prin acest proces renunti literalmente la personalitatea lor. S-ar putea si VA regisiti intr-una sau mai multe din atitudinile descrise. De obicei, oamenii trec de la una la alta. Prin fiecare din cele patru strategii, intentia este si ne protejim de suferinta. Din nefericire, nu aceasta este solufia. Solutia este sa se identifice problema si si te opresti. Oferd-ti un ragaz ca sa te racoresti si apoi intoarce-te si discut in continuare. Exerseazi-te si comunici cu o infelegere sporita si ou respect fata de sexul opus gi vei invata treptat s& eviti certurile si luptele. ameni le intuiesc dorin- i deranjeaza cf a trebuit DE CE NE CERTAM Barbatii si femeile se cearta, de obicei, din cauza banilor, sexului, deciziilor luate, programelor, criteriilor de valoare si a responsabi- Iitajilor casnice. Aceste discuii si negocieri se transforma in certuri dintr-un singur motiv — nu ne simtim iubiti. Suferinfele sufletesti provin din faptul c& nu ne simtim iubifi si cand cineva suferd astfel, fi este greu si iubeasca. 124 Deoarece femeile nu au fost pe Marte, le vine greu sa intuiasca de ce are nevoie un barbat pentru a face fafti cu succes diferendelor. Ideile, sentimentele si dorintele contrare reprezinta o provocare dificilé pentru un barbat. Cu cat este mai apropiat de o femeie, cu atat fi vine mai greu s& fack faté divergentelor. El are tendinja si considere ca pe ceva personal faptul ca femeii ti displace ceva facut de el, considerand ca ea nu-1 mai place. Cel mai bine poate infrunta un barbat divergentele si dezacordurile cand este multumit afectiv. Cand insa este privat de afectiunea de care are nevoie, trece in defensiva si iese la iveala fafa lui intunecata: instinctiv a si ridicat sabia. La suprafaté poate prea ci discuta in legatura cu subiectul respectiv (bani, responsabilititi etc.) dar adevéiratul motiv pentru care a tras sabia este cd nu se simte iubit. Cénd barbatul se cearta pentru bani, program, copii sau orice alt subiect, in secret s-ar putea si aibi unul din motivele urmatoare: MOTIVELE SECRETE_PENTRU CARE SE CEARTA BARBATIL Motivul ascuns pentru care se cearti barbatul De ce are el nevoie pentru a nu se certa 1. Nu-mi place cand ea se supairai pentru cele mai marunte fleacuri pe care le fac sau nu le fac. Am impresia c& sunt criticat, respins sinu sunt apreciat. 1. El trebuie si se simt& acceptat asa_cum este, ins are impresia cea incearcé sé-1 facd mai bun. 2. Nu-mi place cénd incepe s& 2. El are nevoie sA se simta mi se spun& cum ar trebui s& admirat. In schimb se simte cri- procedez. Nu ma simt admirat. ticat MA simt tratat ca un copil. 3. Nu-mi place cdnd ea mi acuzi pe mine pentru nefericirea ei. Nu ‘ma incurajeazd si fiu cavalerul ci stralucitor. 3. El are nev curajat. Altfel, s& se simt& in- vine sa renunye. 4. Nu-mi place cand ea se plange 2 de cat de multe face sauc nu se ciat. in schimb, se simte acuzat, simte apreciata. Atunci am im- neacceptat si neputincios. presia cd nu apreciaza ce fac . pentru ca, 4, El are nevoie sa se simt apre-Motivul ascuns pentru care se cearti birbatul 5. Nu-mi place cfnd ea isi face griji pentru tot ce ar putea merge rau, Simt cd nu are ineredere in mine. 6. Nu-mi place cand imi cere si fac ceva sau si vorbese atunci cand vrea ea. Nu ma simt acceptat sau respectat, 7. Nu-mi place cnd ea se simte Jignita de ce-i spun. Ma simt gresit infeles si respins parc’ nu-mi acord& inerederea. 8. Nu-mi place cénd imi pretinde si-i intuiese gandurile. Nu pot. M& face si ma simt riu sau necorespunzittor. De ce are el nevoie pentru a nu se certa . El are nevoie s& simti ca i se acordi incredere si apreciere pentru aportul lui la securitatea ei, In schimb, se simte responsabil pentru nelinistea ei. 6. El are nevoie si se simta acceptat asa cum este. in schimb, se simte controlat sau presat si vorbeascd si atunci nu mai are nimic de spus. Ii d& impresia ca nu o va putea mulfumi niciodata, 7. El are nevoie si simti ci este acceptat si crezut. In schimb, simte c& este respins si ci nu i se iart& nim 8. El are nevoie si simta cA este aprobat si acceptat. in schimb, simte cd a ratat. Satisfacerea fundamental a afectivitatii va diminua tendinfa barbatului de a se antrena in certuri dureroase. Automat, va fi in stare sa asculte si si vorbeasc cu mai mult respect, infelegere $i tentie. In acest fel, disputele, deosebirile de pareri si nemultumirile pot fi rezolvate pi certuri violente. Si femeile contribuie ta certurile discufii, negocieri si compromi , fir a evolua in lente, dar din alte motive. Aparent, femeia poate parea ca discut despre finanfe, responsabilitii sau alte subiecte, dar in realitate, ea se opune partenerului din motivele urmatoare: 126 MOTIVELE SECRETE PENTRU CARE SE CEARTA FEMEILE Motivul ascuns pentru care se cearti femeia 1. Numi place cand el mini- malizeaz importanta sentimentelor si dorinfelor mele. Ma simt data la o parte si neimportant 2. Nu-mi place c4nd uita sa facd ce-i cer si apoi par pisiloaga. Am impresia c&-i cersesc ajutorul. 3. Nu-mi place cénd ef ma acuzit ci sunt indispusa. Mi se pare ci imi cere si fiu perfect pentru a fi iubita. Nu sunt perfecta. 4. Numi place cand el ridica Vocea sau incepe si enumere de ce are dreptate. Ma face si ma simt c sunt in culp’ si cd lui nu-i pas de punctul meu de vedere. 5. Numi place atitudinea I condescendenta, cénd fi pun intrebiiri legate de deciziile pe care Te avem de luat. Simt c4 sunt 0 povara sau c3-i consum timpul. 6 Numi place cind el nu Fispunde Ja intrebarile sau comentariile mele. Ma face si simt cdi n-as exista De ce are ea nevoie pentru a nu se certa 1. Ea are nevoie s& se simta aprobat si admirata. in schimb, se simte criticata si ignorati. 2, Ea are nevoie .si se simta respectata si luaté in seama. in imb, se simte neglijati, in coada listei lui de priorita 3. Ea are nevoie ca el si inteleaga de ce este indispusd si si o asigure ci este iubita in continuare nefiind nevoie sa fie perfect’. In schimb, se simte in ne- siguranfa cand incearca si fie ea insas 4. Ea are nevoie si se simti in- jeleasa si respectata. in schimb, se simte neluaté in seami, terori- zat gi trasa in jos. 5, Ea are nevoie si simt€ cf Iu pas de sentimentele ei si respect nevoia ei de a obtine infor- mafii, In schimb, ea simte c nu este respectatl si apreciatl, 6. Ea are nevoie si simta ca lui fi pasa si ca o asculta, ti da atentie In schimb, simte c& este ignorati sau condamnata,Motivul ascuns pentru care se cearti femeia 7. Nu-mi place cand imi explica de ce n-ar trebui sé ma simt jignits, ingrijoraté, furioasa sau altcumva. Ma simt desfiintata sau nesustinuta. De ce are ea nevi nu se certa 7. Ea are nevoie si simta ca i se da dreptate si este infeleasa. in schimb, se simte lipsita de sprijin si afectiune, acumulind resentimente, pentru a 8. Nu-mi place cand el vrea sa fiu mai detasatd. Ma face si simt c& este 0 greseald sau o slabiciune sa ai sentimente. 8. Ea are nevoie sa se simta respectati si admirat, mai ales atunci cand isi impartaseste sentimentele. In schimb, se simte lipsita de siguranfa si de protectie. Degi toate aceste sentimente dureroase si necesititi sunt j tificate, ele nu sunt infitigate sau comunicate direct. in schimb, ele se acumuleazi si rabufnese cu ocazia unei altercatii, Atunci sunt exprimate uncori direct, dar de obicei sunt evidentiate prin expresii fa- ciale, atitudini corporale si ton. Barbatii si femeile trebuie sA-si injeleaga sensibilitatile specifice, s& coopereze si nu sa se enerveze din cauza lor. Veti aborda cu adevarat problema daca incercafi s comunicati cu partenerul intr-un mod care il satisface afectiv. Certurile vor deveni atunci adevarate discutii necesare rezolvarii si negocierii divergenjelor si dezacordurilor, dialoguri prin care cei doi se ajuta reciproe. ANATOMIA UNEI AL’ ERCATH cearta violenta are, de obicei, 0 structura de baz. Poate c& 0 veti putea identifica in urmatorul exemplu. ‘Am facut cu sofia o plimbare placuta, in aer liber. Dupi-masi totul parea in regula, pani ce am inceput s& vorbesc despre niste posibile investifii. Deodata ea s-a supiirat fiinded as fi fost dispus si investesc 0 parte din economiile noastre in niste actiuni cu castig mare. Din punctul meu de vedere facusem doar o considerare, dar ea intelegea ca planuiam sa actionez (Pir ca macar sa tin seama de punctul ei de vedere). Ea s-a supirat ci as putea proceda astfel. Eu m-am suparat pe ea pentru c& s-a supfrat pe mine si am inceput si ne certam. ‘Am crezut c& ea mu aprecia favorabil sansele actiu contesta oportunitatea lor. Argumentele mele erau ali c& ea se suparase pe mine. Ea argumenta c& actiunile cu castig mare sunt prea riscante. Dar, in realitate, era supdratii ci aveam de gand si investese fara a analiza parerile ei in privinta acestui subiect. In plus, era indispus& ci nu-i respectam dreptul de a fi suparata. in cele din 128 urma am ajuns atat de suparat, incdt ea si-a cerut scuze c& m-a inteles gresit si cd nu a avut incredere, apoi ne-am calmat améndoi. Mai tarziu, dupa ce ne-am impacat, ea mi-a spus: ,.De multe ori, cand ne certim, se pare c& eu mA supar dintr-un motiv oarecare si apoi tu te superi c& eu sunt suparat& si atunci trebuie si-mi cer scuze ca te-am supirat. Am impresia c& lipseste ceva. Uncori mi-ar placea ca si tu sd-mi spui c&-i pare rau e& m-ai suparat” ‘Am infeles imediat logica punctului ei de vedere. Era nedrept si astept scuzele ei, mai ales c& eu eram cel care o suparasem primul. ‘Aceasta idee a transformat relatiile dintre noi. Impartasind experienta aceasta in cursul seminariilor, am descoperit ci mii de femei se puteau identifica imediat cu experienta sotici mele. Este ined o schema obisnuita a relatiilor femeie-biirbat. $a revedem sablonul: 1. Femeia isi exprima_nemul- jumirea in legaitura cu .XYZ". 2, Barbatul fi explica de ce n-ar trebui s8 fie suparata in legatura ou XYZ" 3. Ea simte c& nu i se da dreptate si devine mai _nemultumita. (Acum este suparata mai_mult pentru cd a fost desconsideratt decat din motivele ,.XYZ”.) 4. El sesizeaz’ dezaprobarea ei si se supara. O acuzi c& I-a suparat si pretinde scuze inainte de a se ‘impaca, 5. Ea isi cere scuze gi se intreaba ce s-a intamplat sau se supara mai tare si cearta lor degenereaza in cont Avand imaginea limpede a anatomiei unei altercatii, am fost capabil si rezolv aceasta problema intr-un mod mai echitabil. Amin- tindu-mi cd femeile vin de pe Venus, am incercat si nu-mi mai bla- mez sofia pentru propria-mi suparare. Am incercat, in schimb, si inteleg prin ce-am suparat-o si si-i art c& nu-mi este indiferent. Chiar dacd ea ma infelesese gresit, cfnd se simfea jignita eu trebuia si o fac si infeleaga c& imi pasa si cd regret. Am invatat mai intai s4 o ascult cand este suparati si si incerc realmente si inteleg de ce este suparata, spunand apoi: ,,imi pare rau c& te-am suparat cAnd am spus...” Rezultatul a fost imediat. Ne-am certat mult mai putin. 129Uncori ins& este foarte greu s&-ti ceri scuze. in acele momente respir adanc si nu spun nimic. incere sa-mi inchipui cum se simte ea si-i descopar justificarea punctelor de vedere. Atunci ii zic: imi pare rau ci egti att *. Desi aceasta inseamna ci imi cer scuze, 4i spun ei ,,imi pas” si pare si ajute mult. Brbafii spun rar ,imi pare rau” flindea pe Marte asta inseamnii ci ai facut ceva riu si iti ceri scuze. in schimb, femeile spun imi pare rau” preocupa ceea ce crezi tu”. Asta nu inseamn facut ceva rau. Barbafii care spun ,,imi pare ru” pot face minuni i vatdnd si foloseascd aceasta latura a limbajului venusian. Cel mai simplu mod de a opri 0 cearti este sa spui imi pare rau”. Cele mai multe discutii degenereaz& cand barbatul incepe s& desfiinteze sentimentele partenerei si ea reactioneaza dezaprobandu-1. Fiind barbat, a trebuit sa invat cum s& le recunosc ideile. Sotia mea a invafat si ea s-si exprime semtimentele mai direct, fara s& m& dezaprobe. Rezul- tatul a fost un numar redus de certuri, mai multi afectiune si in- dere. Para aceasta experienfa, probabil ci am avea si acum parte de aceleasi altercati subintelegind ma casi cer scuze c& au Cele mai muite discutii degenereaza cind birbatal incepe 4 infirme sentimentele femeii iar ea reactioneazi, dezaprobandu- Pentru evitarea discutiilor neplacute este important s& recunoas- tem felul in care barbatul, inconstient, desfiinjeaza, iar femeile, tot inconstient, lanseaza mesaje de dezaprobare. Cum genereazi birbatii certuri, fara si -si dea seama Cel mai banal mod prin care barbatul genereazi discutii este prin considerarea ca nejustificate » sentimentelor si parerilor femeii. Bar- bafii nu-si dau seama cat desconsiderare manifesta. De exemplu, barbatul poate bagateliza necazurile unei femei, spunnd ,,A, nu-ti face griji din asta”. Altui barbat, aceasta expresic i-ar parea prietenoasa. Dar pentru partenera apropiata inseamna lips de sensibilitate si o lovitura. Cu alt prilej, barbatul poate incerca si rezolve necazurile femeii, spunandu-i .Nu-i chiar asa mare lucru”. Apoi ii oferd o solutie practic’, pretinzndu-i sd se degajeze gi sit se simta fericité. El nu infelege od ea se simte anulata si nesustinuta. Ea nui poate aprecia solutia pana ce el nu ii aproba indreptatirea de a fi indispusa. Un exemplu foarte banal este cel in care barbatul a facut ceva prin care a supdirat-o pe femeic. Instinctul il indeamn’ s& 0 faci sa se 130 simté mai bine, explicdndu-i de ce n-ar trebui sé fie suparata. El ii explicd plin de incredere c& a avut motive perfect intemeiate si rezo: nabile pentru ceea ce a facut. Nici nu-i trece prin cap c& atitudinea lui o face s& simt& c& nu are nici un drept sa se supere. CAnd el se justifica, singurul mesaj pe care-1 receptioncaza ca este c& lui musi pasa de sentimentele ei. Ca si-i poatd auzi justificarile, ea are nevoie mai intai ca el sA-i auda motivele ei intemeiate de suparare. El trebuie si-si amane explicatiile si si 0 asculte cu injelegere. Cfnd el va incepe s& dea atentie sentimentelor ei, ea va incepe sd se simt& sustinut2. Aceasti abordare diferiti necesita exercitii, dar poate fi rea lizata. In general, cand o femeie igi exprima frustrarea, dezamagirea sau ingrijorarea, fiecare celula din corpul birbatului reacfioneazi instinctiv cu o list’ de explicatii si justificari, destinate bagatelizarii sentimentelor ei. Barbatul nu are niciodatd intenfia sa inrautajeasca jucrurile. Tendinta de a bagateliza sentimentele este doar un instinct martian. Dac infelege cA reacjiile sale, automat viscerale, sunt, in acest caz, contraproductive, barbatul poate totusi s& se schimbe. Schimbarea poate fi ficut’i pe baza unei intelegeri mai profunde si avand experienta metodelor care au efect asupra femeilor. Cum genereaza femeile certuri, fir si-si dea seama Cel mai frecvent mod prin care femeile pot genera altercatii fra si dea seama este prin neexprimarea direct’ a sentimentelor. In loc si-si exprime direct nemultumirea sau dezamagirea, o femeie pune intrebari retorice si transmite (cu sau fara stiinta) mesaje de dezaprobare. Chiar dacd uneori nu acesta este mesajul pe care vrea sd-] exprime, in general asta aude barbatul. Gel mai frecvent mod prin care femeile pot genera altercafii rd si-si dea seama este prin neexprimarea direct a sentimentelor. _ De exemplu, daci birbatul a intarziat, femeia poate gandi: Nu-mi place si te astept atunci cand intarzii” sau ,,Am fost ingrijorati ca fi s-a intamplat ceva”. Cand el ajunge, in loc sti-si exprime direct sentimentele, ea ti pune o intrebare retoricd, de exemplu: ,Ce pot sii cred cAnd intarzii atat?” sau ,,De ce n-ai telefonat?” Desigur c& este firesc s& intrebi pe cineva ,,De ce n-ai telefonat?” daca vrei si afli cauza adevarata. Dar cand femeia este supirata, tonul ci indica adesea cA nu cauta si afle un rspuns, ci subliniazd cA nu exist un adevarat motiv pentru intarziere. Cand barbatul aude o intrebare cum ar fi ,Cum poti sé intarzii atat?” sau ,,De ce n-ai sunat?”, el nu-i aude sentimentele, ci dezaprot 131ajuta si devina mai respon- durere barea. Simte dorinta ei insistent’ de sabil. Se simte atacat si intra in defensiva. Ea nu are idee cai ii produce prin dezaprobarea exprimata. ‘Asa cum femeile au nevoie s& le fie respectate sentimentele, barbatii au nevoie de aprobare. Cu cat barbatul iubeste mai mult 0 femeie, cu atat are nevoie mai mult de aprobarea ei. La inceputul relatici lor sau ea fi transmitea mesajul ca il aproba, sau el avea incredere cf ii va cAstiga aprobarea. In ambele cazuri, aprobarea este prezenti, Chiar daca 0 femeie a fost facuta si sufere de catre alti barbai sau de tatal ei, ea va transmite aprobarea la inceputul unei legaturi. Ea poate avea impresia c&: ,el este un om deosebit, nu ca ceilalti pe care i-a cumoscut”. © femeie care-si retrage aprobarea il face si sufere mult pe un barbat. Femeile, in general, nu-si dau seama cénd isi retrag aprobarea, lar atunci cAnd si-o retrag au convingerea ca 0 fac in mod justificat Un motiv al acestei lipse de sensibilitate este c& femeile nu-si dau seama cat de importanta este pentru bairbati aprobarea lor. O femeie poate, ins, invata s4 nu fie de acord cu actiunile barbatului si totusi s8-I aprobe ca om. Pentru ca bairbatul si se sim bit, el are nevoie ca ea si-1 aprobe, chiar daca nu este de acord cu comportamentul lui, in general, cfnd o femeie nu este de acord cu comportamentul barbatului si ar vrea si-l schimbe, ea il dezaproba. Desigur cé exist momente cand ea il aproba mai mult sau mai putin, dar dezaprobarea ei este foarte dureroasa pentru barbat. Celor mai muifi barbati le este prea rusine si admits cat de mult au nevoie de aprobare. Ei pot face mari eforturi pentru a dovedi ca nu le pas. Dar, de ce devin imediat reci, distanti si defensivi cénd pierd aprobarea unei femei? Fiindca ti doare sa nu primeasca cea ce le este necesar, Unul dintre motivele pentru care o legaturd este atét de reusita la inceput este ca barbatul beneficiaza inca de aprecierile favorabile ale femeii. El este incd un cavaler in armura strilucitoare. El se bucura de binefacerile aprecierilor ei gi, in consecinti, se simte mandru. Dar, imediat ce o dezamageste, el decade din pozitia sa. Pierde aprobarea ei. Dintr-o data, cade in dizgratie. Barbatul poate face fatdi dezamagirii femeii, dar se simte rinit ceasta este exprimata prin dezaprobare sau respingere. De obicei femeia il chestioneaza pe barbat, in legatur& cu actele lui, pe un ton dezaprobator. Ea procedeaza astfel crezind ca ii da o lectie. Nu este asa. Se creazA doar teama si resentimente. $i, treptat, motivatia lui scade. A aproba un barbat presupune s& vezi mobilurile bune in spatele faptelor sale. Chiar daca el este iresponsabil sau lenes sat lipsit de respect, o femeie, daca il iubeste, va recunoaste pairtile lui bune. 132 daca ‘A aproba inseamn s& gasesti intentia afectuoasé sau bunitatea in spatele comportarii aparente. ‘A trata un barbat ca si cum nu are nici o buna intentie in spatele faptelor sale inseamna sa-i refuzi aprobarea care i-a fost acordata la inceputul legaturii, Femeile trebuie si-si aducd aminte c&-1 pot aprecia si daca nu sunt de acord cu el. Doua aspecte critice din care rezultd certuri: 1. Barbatul simte c& femeia fi dezaproba punctul lui de vedere. 2. Femeia dezaproba felul in care el fi vorbeste. Cnd are barbatul mai multa nevoie de aprobarea femeii Cele mai multe certuri nu se produc fiinde& cei doi nu sunt de acord, ci finda barbatul are impresia cd femeia dezaproba punctul lui de vedere sau fiindca femeia dezaproba felul in care el fi vorbeste. Ea il dezaproba adesea fiindea el nu-i vorbeste mai afectuos. Dac arbatii si femeile invat& si se aprobe, sd-si confirme increderea unul in altul, nu mai au nevoie s& se certe. Isi pot rezolva divergentele prin discutii si negocieri Daca barbatul comite o gresealdi sau uit sa se achite de o obligatie, femeia nu infelege cat de afectat se simte el. Atunci are mai mult nevoie de dragostea ei. Faptul ca fi refuzi aprobarea in acest moment este extrem de dureros pentru el. Se poate ca ea s& nici nu-si dea seama ce face. Ea crede, poate, doar ca se simte dezamigita, dar el simte dezaprobarea ei ‘ile prin care femeile transmit, fara s& stie, dezaprobarea, sunt ochii si tonul. Cuvintele folosite pot fi afectuoase, dar privirea si tonul i pot rani pe barbat, Reactia lui de aparare este si-i demonstreze ci nu are dreptate. Justificdndu-se pe sine, el o dezaproba. Bir bait sunt cel mai dispusi si se certe cand au facut o greseali sau au supirat-o pe femeia iubiti. Daca a dezamagit-o, barbatul va voi si-i explice de ce n-ar trebui sf fie suparata. El crede c& argumentele lui o vor face s& se simt& mai bine. Ceea ce nu stie este ci femeia are nevoie cel mai mult si se simtd ascultatd si aprobat’, atunci cdnd e suparata. CUM SE POT EXPRIMA DIVERGENTELE FARA A AJUNGE LA CEARTA in lipsa unor modele comportamentale sandtoase, poate fi foarte dificila exprimarea divergentelor si dezacordurilor. Cei mai multi parinfi nu discutau deloc sau, daca 0 ficeau, discutia degenera repede , 133{in cearti, Schema urmatoare aratt cum birbatii si femeile genereaza inconstient certuri; totodata sunt sugerate alternative nedaunatoare. fn fiecare din categoriile enumerate mai jos, eu sugerez mai inti o intrebare retorica pe care 0 poate pune femeia i apoi anit cum poate interpreta barbatul aceasta intrebare. Pe urma, art cum putea incerca barbatul sa se justifice si cum se poate simfi dezaprobati o femeie de ceea ce aude. in ine, sugercz cum pot barbafii si femeile sa-si manifeste solicitudinea si sa evite certurile. ANATOMIA UNEI ALTERCATIL 1. Cand barbatul vine trziu acasi intrebarea retorica Cand el ajunge tarziu, ea-i spune: Cum poti si vii asa de tarziu? sau ,,De ce nu mi-ai telefonat?” sau ,,Ce si mai cred?” Ce explicatii di el Cénd ea este suparata din cauza intarzierii, el se justifica: ,Tra- ficul pe pod era aglomerat” sau »Viafa nu este mereu asa cum ti-o doresti” sau ,.Nu pofi sa-mi pretinzi sa ajung mereu la timp”. Cum ar putea femeia si nu para atat de dezaprobatoare Ea ar putea spune: ,,Nu-mi place deloc cand intérzii. Ma supari. Mi-ar plicea ca data viitoare cfind intérzii sa ma suni” 2. Cand birbatul u intrebarea retoried Cand el its si fact ceva, ca spune: Cum ai putut sa uit sau ,,Cand 0 s& fii minte ceva?” sau_,Cum si pot avea incredere in tine?” 134 Mesajul auzit de et El aude: Nu ai nici un motiv real ca si intérzii atat! Esti iresponsabil. Eu n-as intarzia niciodat. Sunt mai bund ca tine”. Mesajul auzit de ea -ar trebui si te superi, exist motive adevarate si intemeiate de a in- Yirzia. Oricum, munca mea este mai important ca tine si tu esti atat de pretentioasi!” Cum ar putea barbatul si- dea mai multi dreptate EI ar putea spune: ,,Am intarziat, ‘imi pare rau c& te-am suparat”. Cel mai important este 58 aseultafi ira si dati prea multe explica Incercati si intelegeti noasteti nevoia ei de afectiune. si faci ceva Mesajul auzit de el EI aude: Nu exist un motiv Justificat ca s& uifi. Esti prost si nu se poate avea incredere in tine. Eu dau asa mult in relatia dintre noi!” Ce explicatii di ef El se justificd astfel: .Am fost foarte ocupat si am uitat efectiv”. Cum ar putea femeia si nu para atit de dezaprobatoare Daca este supirat, ea fi poate spune: .Nu-mi place cénd uiti”. Ea ar mai putea adopta si al metoda eficace, nepomenind ca el a uitat ceva si cerindu-i din nou si fack ceea ce a uitat. Ea poate sa-i spuna: ,.Mi-ar fi placut daci tu ai fi...” (El va sti ca a uitat ceva.) 3. Cnd el revine din izolare intrebarea retorica Cand el revine din vizuina, ea-i spune: Cum poti sa fii atat de insensibil si rece?” sau Cum ai vrea si reactionez?” sau Cum sf inteleg ce-i in capul tau?” Ce explicatii di el EI fi explica: Aveam nevoie si fiu singur un timp, n-a durat decét doua zile. Ce mare lucru?” sau ,.Nu ti-am facut nimic. De ce te-ai supiirat aga?” Mesajul auzit de ea Ea aude: ,.N-ar trebui s@ te superi atita pentru asemenea fleacuri. Esti prea pretentioas& si reactia ta este irational. Incearcé sa fii mai realist. Traiesti intr-o lume a imaginatiei.”” Cum ar putea barbatul si-i dea mai multi dreptate PI ar putea spune: Am uitat Te-ai suparat pe mine?” Apoi o asa sa vorbeasca fara si-i spuna ca n-are dreptate, Vorbind, ea va infelege c& este ascultatt si va aprecia foarte curand atitudinea Ii Mesajul auzit de el El aude: Nu existi un motiv real pentru care sA te feresti de mine. Esti riu si lipsit de afec- fiune. Nu esti omul potrivit pentru mine. M-ai ficut s& suftir mai mult decat te-am flicut eu vreodata”. Mesajul auzit de ea Ea aude: ,.N-ar trebui ste simti lezat& sau abandonat si, daca o faci, nu am intelegere pentru tine. Esti prea pretentioas’ si autoritaré. Voi face intotdeauna ceea ce vreau, nu-mi pasa de sentimentele tale”. 135Cum ar putea femeia si nu pari atat de dezaprobatoare Daca este suparati, ea i-ar putea spune: ,,Stiu c& ai uncori nevoie de izolare, dar tot ma doare cand te retragi. Nu spun c& faci rau, dar pentru mine este important ca tu sa intelegi prin ce tree eu”. Cum ar putea barbatul si. dea mai multi dreptate El ar putea spune: ,,Infeleg ca te doare cand ma retrag. Trebuie sa fie foarte dureros pentru tine, Hai si vorbim despre asta.” (Da- A ea se simte ascultati, fi este mai usor s& accepte nevoia lui de ase izola din cand in cand.) 4. Cand birbatul o dezamigeste Cand elo dezamageste, ea fi spune: Cum ai putut face asta?” sau De ce nu pofi face cea ce spui ca vrei 8 faci?” sau ,.Cand 0 sii te inveti odata?” Explicatia dati de ef Daca ea este dezamagita, el ii i, data viitoare o s& fie mai bine” sau ,,Nu-i asa de grav” sau ,,Dar n-am stiut ce voiai ‘Cum ar putea femeia sii nu pari atat de dezaprobatoare Daca este suparati, ea ar putea spune: Nu-mi place si fiu dezamagita. Am crezut ca 0 sa ma suni, E-n regula, dar vreau s& sti situ cum este céind...” Mesajul auzit de barbat El aude: Nu ai motiv sa ma dezamagesti. un idiot, Nu poti face nimic ca lumea. Nu pot fi fericita dacd nu te schimbi!” Mesajul auzit de ea Ea aude: ,,Dacd te superi, este vina ta. Trebuie si fii mai flexibili, N-ar trebui s& te superi si nu am infelegere pentru tine”. Cum ar putea barbatul si dea mai multi dreptate E] ar putea spune: Am infeles ci te-am dezamagit. Hai st vorbim despre asta... Cum te simfi?” Tarasi ca trebuie lasatd s& vorbeasca. Dati-i o sans si fie ascultata si se va simfi mai bine. Dupa un timp, spuneti-i: Ceti trebuie ca si simfi c& te ajut?” sau ,Cum pot sa te ajut? 5. Cand birbatul nu fine seama de sentimentele ei si o face si sufere intrebarea retoricd Ea spune: ,Cum poti s& spui asa ceva?” sau Cum pot 8 te port asa cu mine?” sau ,Ifi past mai putin de mine?” sau Asa iti fac eu?” Explicatia dati de el La supararea ci, el se justifi Uite, nam vrut asta”, sau Eu fe ascult, chiar si acum fac asta” sau Nu intotdeauna te ignor” sau ,.Nu rad de tine”. Cum ar putea femeia si-si atenueze aerul dezaprobator Ea ar spune: ,Nu-mi place felul cum imi vorbesti. Te rog si incetezi” sau ,Esti grosolan si nu-mi place asta” sau_,Nu felu! acesta am vrut s& discutam. Hai si o luim de la capat” sau Nu merit sa fiu tratata astfel Hai si facem o pauza” sau ,,Te rog SA nu ma intrerupi” sau ,.Te rog si asculti ce am de spus” (Barbatul_reactioneazi_cel_mai ine la afirmatii scurte si directe. le si intrebarile sunt daunatoare.) Mesajul auzit de barbat EI aude: ,.Esti rau si tiranic. sunt mult mai afectuoasa. Nu te voi ierta niciodata pentru asta. Ar trebui fii pedepsit si exclus. Este doar vina ta.” Mesajul auzit de femeie Ea aude: Nu ai dreptul si fii suparata. Nu are nici un ser Esti prea sensibild, este ceva in neregula cu tine. Esti 0 povara” Cum ar putea barbatul si-i dea mai multi dreptate El ar putea spune: ,,imi pare rau, nu trebuia sé te tratez astfel!” Respirati adanc si ascultati-i raspunsul. S-ar putea ca ea sd continue cu ceva ca, de exemplu: »Nu ma asculti niciodata”. Cand face o pauza, spunefi-i: ,,Ai dreptate. Uneori nu sunt atent. imi pare rau, nu meriti si fii tratata astfel... Hai s-o lum de la capat. De data asta va fi mai bine”. A relua o discutie este un mod excelent de a 0 opri sa se agraveze. Daca ea nu vrea si o ia de la inceput, nu o faceti si se simta vinovata din cauza asta. Tineti minte cd, dacd-i dati dreptul s& fie suparata, va fi mai toleranta. 1376. Cand barbatul se grabeste, iar femeii nu-i place asta Intrebare retoricd Ea se plinge: ,,De ce ne grabim mereu? De ce trebuie si alergi mereu?” Explicatia birbatului El spune: ..Nu-i chiar asa cum spui” sau Asa a fost mereu” sau Nui face atitea griji, o si fie bine”. Cum ar putea femeia si-si atenueze aerul dezaprobator Ea ar putea spune: Este in reguld chiar daci ne grabim si mie nu-mi place. Se pare c4 noi ne grabim mereu” sau ,,Imi place cand nu ne grabim si ma supara cA uneori trebuie sk ne zorim, pur si simplu nu-mi place. Nu vrei ca data viitoare si plecim cu zece minute mai devreme?” 7. Cfind femeia se simte discutii intrebarea retoricé Cand femeia simte cA nu este sustinuta sau c& sentimentele ci nu sunt aprobate, spune: ..De ce ai spus asta?” sau ,.De ce trebuie s&-ini vorbesti aga?” sau ,.Nu-fi pasa deloc de ce spun eu?” sau Cum s& spui asa ceva?” 138 Mesajul auzit de barbat El aude: Nu ai nici un motiv pentru graba asta! Niciodaté nu ma faci si ma simt bine. Nimic nu te poate schimba. Esti incompetent sie clar ci mufi pas de mine. Mesajul auzit de femeie Ea aude: ,.Nu ai nici un drept sa te pléngi. Ar trebui si fii recu- nosciitoare pentru ceea ce ai, nu S& fii aga de cércotasa. Nu ai nici un motiy s& te plangi, fi indispui pe tot” Cum ar putea birbatul si-i respecte mai mult pirerile B] poate spune: ,.Nici mie nu-mi place. Mi-ar plicea si putem merge mai incet. Parc. suntem nebuni”. in acest exemplu, el s- raportat la sentimentele ei. Chiar daci ar cam vrea si se gra- beasca, el poate s& o ajute int-un moment de frustrare, exprimén- du-si infelegerea sincerd fat de supararea ei desconsiderati in timpul unei Mesajul auzit de birbat BI aude: Nu existi nici un motiy ca si ma tratezi astfel. De ce nu ma iubesti? Nu-ti pasa. Iti dau atét de mult si nu-mi dai inapoi nimict” | | | | Ce explicatii di et El ti explica: .Nu ai dreptate” sau Dar nu asta am spus” sau Am mai auzit asta”, Cum ar putea femeia si-si atenueze aerul dezaprobator Ea ar putea spune: ,,Nu-mi place ce spui. Parcd m-ai condamna. Nu merit asta. Te rog si ma inelegi” sau Am avut o zi grea. $tiu c& nu-i vina ta si am nevoie sa intelegi cum ma simt, E-n re- gui?” Sau, ea poate doar si freac& peste comentariile lui si sai cear’ cea ce vrea: ,Sunt intr-o dispozitie asa de proasta, ai vrea sa ma asculti putin? Ma va ajuta si m& simt mult mai bine”. (Barbatii au nevoie de multime de incurajéri pentru a asculta.) Mesajul receptat de femeie Ea aude: ,.Nu ai nici un drept s& fii suparat. Esti irationala si zipiciti. Eu stiu ce se cuvine, dar tu, nu. Tu stémesti aceste discutii, nu eu” Cum ar putea barbatul si-i respecte pirerile ar putea spune: ,,imi pare rau c& te deranjeaza. Ce ti s-a parut 4 am spus?” Dandu-i ocazia s& reproduct ce a auzit, el poate spune din nou: ,,imi pare rau. inteleg de ce nu fi-a placut” Apoi se opreste. Acum este momentul sa o asculte. Rezistati tentatiei de ai explica faptul c& mu v-a infeles. O dati ce s-a produs rana, pentru vindecare este nevoie ca durerea s fie auzita. Explicatiile sunt de folos numai dupa ce rana a fost vindecat& prin aprobare si infelegere atenta. OFERITI SPRIJIN IN MOMENTELE DIFICILE Orice leg’tura trece prin momente dificile. Acestea pot rezulta din diverse motive cum ar fi pierderea slujbei, un deces, boli sau prea putina odihna. In asemenea momente grele, cel mai important Iucru este s& incerei s& comunici intr-o maniera iubitoare, aprobatoare si validanta. in plus, trebuie s& infelegem gi sit acceptiim partenerii nostri nu pot fi totdeauna perfecti. Invatand sa comunici cu partenerul in cazul micilor probleme, devine mai usor si faci fata incercarilor mai grele care se pot ivi in fiecare din exemplele de mai sus, am pus femeia in situatia de a fi suparata din cauz cA barbatul a fcut sau n-a facut ceva. Desigur ca si barbatii se pot supira gi fiecare din cazurile sugerate mai sus se aplicd in egal masura ambelor sexe. ‘Ar fi un exercifiu util s& va intrebati partenera cum ar reactiona la exemplele prezentate. Dedicati putin timp, atunci cénd nu sunteti suprati pe partenera, pentru a descoperi ce expresii au cel mai bun efect asupra ei si, impartasiti-i la care din ele reactionati cel mai bine. 139Adoptarea cétorva ,,declaratii convenite in prealabil” poate avea © eficienté imensa in neutralizarea tensiunilor, atunci cind apar conflicte. Amintiji-va ins& ca, indiferent cat de corect va alegeti cuvintele, sentimentul aflat in spatele acestora este ceca ce conteazi cel mai mult. Chiar daca folositi exact expresiile enumerate mai sus, daca celilalt nu simte dragoste, aprobare si respect, tensiunea va continua sé creasca. Asa cum am mai spus, uneori cea mai bund metod& pentru a evita un conflict este sé sesizezi cand acesta se apropie retragi un timp. la-fi un rigaz in care si-ti gasesti echilibrul, astfel incat s& poti reveni cu mai multa infelegere, toleranta si respect. La inceput, aceste schimbari pot prea sténjenitoare sau pot chiar sa dea impresia manipularii celuilalt. Multi traiesc cu ideia o& dragostea inseamna sa ,,spui ceea ce este”. Aceasta abordare excesiv de direct nu fine seama de sentimentele celuilalt. Poti fi cinstit si deschis in privinta sentimentelor si totusi sa le exprimi intr-un fel care nu ofenseaza si nu doare. Pundnd in practica ideile sugerate mai sus, Va veti putea extinde si exersa capacitatea de a comunica intr-un mod mai atent fata de celalalt si mai increzator. Dupa un timp, va merge de lasine. Daca partenerul incearca si aplice una din sugestiile de mai sus, tinefi seama ca acestea incearcd sa fie incurajatoare. La inceput, exprimarea lor poate pdrea nu numai nefireasca, ci chiar nesincera. Nu Fifi EVITAREA CERTURILOR . PRINTR-O COMUNICARE AFECTUOASA, Putem evita altercatiile cu rougim si facem plicere. Cazul urmator ilustreazé cum poate fi evitat’ 0 cear daca femeia isi exprima sentimentele iar barbatul recunoaste indrep- tifirea acestora, Mi-aduc aminte o plecare in vacanfa cu sofia mea, Plecénd cu masina pentru a ne relaxa, in sfarsit, dup o siptimén’ agitati, ma asteptam ca Bonnie si fie multumita c& aveam o astfel de vacanga. in schimb, ea a oftat adane si a spus: —Am impresia ca viata mea este o torturd lung Eu am ticut, am respirat adane si apoi am raspuns: —Inteleg ce vrei si spui, si eu simt cA Astia imi store si ultimul strop din viaga. Spunind acestea, am flicut un gest care imita storsul unei carpe. 140 nedrciturd afectiva si disputele dack uclegem de ve are uevoie partenerul sine amintim si-l Bonnie a incuviinjat din cap si, spre uimirea mea, a ambit si apoi a schimbat subiectul. A inceput s& vorbeasc& despre cat de entuziasmata era de excursie. Cu sase ani in urma, lucrurile s-ar fi petrecut altfel. Am fi ajuns la 0 cearta gi ag fi acuzat-o pe nedrept di cauza asta. M-as fi suparat pe ea c& a spus c& viata ci © 0 tortura. As fi luat-o ca pe ceva personal si ag fi simtit cA se plange de mine. A fi inceput sé ma apar, explicdndu- {a noastrai nu este un chin gi cd ar trebui s& fie recunoscatoare c& plecam intro vacanta asa frumoasa. ‘Apoi ne-am fi certat si am fi avut parte de un concediu interminabil si chinuit. Toa sar fi intamplat fiinded nu i-as fi infeles si sespectat sentimentele. De data aceasta, am injeles ¢8, isi exprima doar un sentiment tre- cator. Nu era o declaratie in legaturi cu mine. intelegand aceasta, n-am intrat in defensiva. Prin comentariul meu, ea sia simtit sentimentele pe deplin impartisite. Ca reactie, a fost foarte toleranta cu 1e si i-am simfit dragostea, acceptarea si aprobarea. Deoarece am invajat si-i respect sentimentele, ea a putut primi afectiunea la care avea dreptul. Am evitat cearta. 141CAPITOLUL 10 CUM SA MARCAM PUNCTE IN OCHII PARTENERULUI Barbatul crede c& creste in ochii femeii daca face un lucru mare pentru ea, de exemplu si-i cumpere o masin& now sau s-o ia intro calatorie. El crede c& obtine un punctaj mai mic daca face un lucra mai marunt, cum ar fi si-i deschidi usa cand intré in masina, si-i cumpere o floare sau s& o imbratigeze. Pe baza acestui punctaj, el isi Inchipuie ci 0 va satisface cel mai bine dac&-si foloseste timpul, $i energia pentru a face lucruri mari, pentru ea. Aceast’ metoda 1 este insi efieace, deoarece femeile tin altfel punctajul. Atunci cand femeia fine un raboj, nu conteaza cat de mare sau mic este un gest afectuos, fiecare inseamna un punct; fiecare dar are o valoare egal. Nu con. teaz& mirimea darului; primeste un punct. Barbatul crede insd ci va marea un punet pentru un dar mirunt si treizeci pentru unul mare. Neinjelegand ca femeile socotesc altfel punctajul, el isi concentreaz’ firesc energia asupra unuia sau dou daruri mari. Atunci cand femeia fine un raboj, nu conteaza cat de mare sau mic este un gest afectuos, fiecare inseamni un punet; fiecare dar are o valoare egali. _, Barbatul nu infelege c& pentru femeie gesturile marunte sunt la fel de importante ca cele mari. Cu alte cuvinte, pentru femeie un trandafir inseamn& tot atdtea puncte cat plata la timp a chiriei. Ne- infelegand aceasta diferent fundamentalé in modul de marcare a punctajului, barbaii si femeile sunt in permanent frustrati si dezamigiti in relafiile dintre ei, . - Cazul urmitor este ilustrativ: La o sedinfi, Pam a spus: Fac prea multe pentru Chuck si el ma ignord, Nu-i past decat de ‘munca ui. Chuck a raspuns: Dar din munca mea plitim casa noastra frumoasa gi ne permitem sa c&latorim. Ea ar trebui si fie multumita” __. Pam a replicat: ,,Nu-mi pas de casi gi de vacante dacd nu ne iubim unu! pe altul. Am nevoie de mai mult din partea ta.” Chuck a réspuns: ,,O spui de parca tu ai da mult mai mult.” Pam a spus: ,,Asa si este. Mereu fac ceva pentru tine. Eu s pregitesc masa, curd, fac totul. Tu faci un singur luery, mergi Ia 42 slujba, pentru a avea din ce ne achita cheltuielile. $i apoi imi pretinzi sf fac eu tot restul.”” Chuck este un doctor prosper. Ca la majoritatea profesionistilor, munca lui inseamna consum de timp, dar este foarte profitabila. Nu putea infelege de ce sofia iui era atét de nemulfumitd. El ii asigura o existent imbelsugata si plicuta pentru familie, dar cAnd venea acasi igi gasea sofia nemuljumita. in conceptia lui Chuck, cu cat castiga mai multi bani din munca lui, cu att trebuia si facd mai putin acas4 pentru a-si multumi sotia. El considera c& prin venitul constant de la sfarsitul luni marca cel putin treizeci de puncte. Dupa ce gi-a deschis un cabinet propriu si si-a dublat venitul, a presupus ca marcheaza saizeci de puncte pe jun. Nu avea idee c& Pam ii acorda doar un punt pe luna pentru acei bani, indiferent de suma. Chuck nu a realizat c&, din punctul de vedere al Pamelei, cu ct cAstiga mai mult, cu atat primea ea mai pufin. Nou! cabinet cerea mai mult timp si energie. Pentru a nu ramane jn urmi, ea a inceput si puna si mai mult efort in organizarea vietii lor personale si a legaturilor dintre ei. Dand mai mult, ea avea impresia ci marcheaza vreo saizeci de puncte pe luna fata de unul singur obfinut de el. Aceasta o ficea si fie mai nefericita si plind de resenti mente. Pam considera ci acum di mult mai mult si primeste mai putin. Din punctul de vedere al lui Chuck, el didea mai mult (saizeci de puncte) si trebuia sa primeasca mai mult de la sotia lui. In mintea lui, erau chit. Era multumit de relafiile dintre ei, cu 0 exceptie ~ ea nu era fericit’. O acuza c& pretinde prea mult. in mintea lui, venitul mai mare compensa ceea ce dadea ea. Aceasti atitudine o enerva si mai mult pe Pamela. Dupa ce au ascultat inregistrarea cursului meu despre relatiile in cadrul cuplului, atat Pamela cat si Chuck au reusit s& renunte la acuzatiile lor si si-si rezolve problema cu afectiune. O relafie care se in- dreapta care divort a fost corectatd. ‘Chuck @ invafat cf lucrurile marunte ficute pentrn sofia sa eran foarte importante. A fost uimit de cat de repede se schimbau lucrurile dupa ce a inceput sa-i dedice mai mult timp gi energie sotiei. A inceput si sesizeze ci pentru o femeie, gesturile mici sunt la fel de importante ca cele mari. A infeles de ce prin munca lui marca numai un punct. intr-adevar, Pam avea motive intemeiate sd fie nefericita. Avea cu adeviirat nevoie de energia, eforturile si atentia lui Chuck mai mult decat de nivelul de viatiridicat. Chuck a descoperit ca, daca cheltu- ieste mai putind energie pentru a castiga bani si mai multa in sensul potrivit, sofia sa va fi mult mai fericita. El a recunoscut ca lucrase peste program in speranta de a o face multumita. intelegénd cum tinea a scorul, el putea veni acas& acum plin de incredere, fiindca stia cum sho facd fericita, . 143LUCRURILE MARUNTE INSEAMNA MULT Exist multe feluri prin care barbatul poate marca puncte firg trebui sa faca cine stie ce efort. Este doar 0 problema de redireerice hare a energiei si a atentiei pe care oricum Je consuma. Cei mai mul birbaficunose deja multe din aceste Iuerui, dar nus bat capul cu el fined nu realizeazd edt de importante sunt pentru femet gesture Barbatul crede sincer c& lucrurile mici pe care le face pentru ea sunt neinsemnate in comparatie cu cele mari. Unii barbati incep pring face gesturi mérunte dar, dupa ce procedeaza astfe! de cateva ori, oprese. Dintr-un instinct misterios, ei incep s8-si concentreze enerbis asupra unei fapte importante, Fi neglijeazd toate acele maruntiguri ne, cesare unei femei pentru a se simti bine intr-o relatie. Pentru ca si sa, tisfacd o femeie, barbatul trebuie si inteleagi de ce are ea nevoi pentru ase simfi jubitd gi sustinut. . Felul in care acorda femeile punctajul nu este determinat de 9 preferinta, ci de o nevoie real a lor. Femeile au nevoie de numeroase dovezi de afectiune pentru a se simfi jubite. Una sau doud doves! de afectiune, oricat de importante, nu le vor putea satisface. _ Pentru un barbat, aceasta poate fi extrem de greu de infeles. Sa he imaginim ca femeia are un rezervor al afecfiunii similar eu recon vorul de benzina al unei masini. Trebuie umplut mereu si mereu. Se. cretul pentru a reusi sa umpli rezervorul de afectiune al femeli este sa faci des mici gesturi (marcand multe puncte). Femeia se simte iubitt nd rezervorul ei este plin. Atunci este in stare si raspunda cu mai miulta dragoste, incredere, acceptare, apreciere, admiratie, aprobare gi incurajare. Dar pentru a atinge acest nivel, este nevoie de o multine de lucruri marunte. Urmeaza o list cu 101 mijloace prin care un bar. bat poate alimenta rezervorul de afectiune al partenerei, 101 MIJLOACE DE A MARCA PUNCTE, IN OCHII UNEI FEMET 1. La venirea acasi, inainte de a face altceva, mergeti $i i ae fa, mergeti si im- 2. Punefi-i intrebari concrete despre ce a facut, dovedind ¢: cunoasteti planurile. (De exemplu: ,Ce-ai ficut la doctor?”) 3. Ascultati si puneti intrebairi. 4. Rezistafi tentatiei de a-i rezolva problemele; in schimb, part cipati la ele. ° 7 5. Oferiti-i douizeci de minute de atentie real (nu ci jou r ‘nu cititi ziarul, nu va lisafi distras de nimic in acest timp). " 144 ii, cAt si ca o surpriza. 7, Stabilifi cu cAteva zile inainte o iegire in oras si intrebati-o unde vrea si mearga. 8. Dac& pare obosita sau ocupatd, oferiti-va s& preeatiti 9. Facefi-i complimente pentru cum arata. 10. Dati-i dreptate cand este indispusi. 11. Oferiti-va sa o ajutati cdnd este obositd. 12. Lasafi-va o rezerva de timp cand calatorit sA Va grabiti, 13. Dac& urmeazi si veniti mai tarziu, dat anunfati. 14, Daca va cere sprijinul, spuneti-i da sau nu, far a o face s& se simt& prost c& vi -a cerut. 15, De cite ori sentimentele ei au fost atinse, acordati-i intelegere si spuneti-i: imi pare ru ca suferi*. Apoi ticetis lisafi-o sisi dea seama c&-i intelegeti durerea. Nu-i oferifi solufii si nici nu-i explicafi ci nu sufera din vina dumneavoastra. 16. De cate ori simfiti nevoia s& va izolati, spunefi-i ca v sau c& aveti nevoie de un timp pentru a v4 organiza gandurile. 17. Cand v-afi linistit gi ati revenit, vorbiti despre cea ce vi preocupa intr-un fel respectuos, lipsit de acuzafii, astfel ineat ea si nu se ingrijoreze prea tare 18, Oferiti-va iamna si faceti focul. 19. Cand va vorbeste, lasati ziarul din mana sau stingeti tele- vizorul si acordati-i intreaga atentie 20. Daca ea spala vasele de obicei, oferiti-va din end in cand ajutati, mai ales cand a avut o zi mai obositoare. 21. Observaji cand este indispusa sau obosit& si intrebati-o ce are de fiicut. Apoi oferiti-va s8 o ajutati, preluand cateva din sarci- nile ei, 22. Cand iesiti, intrebafi-o dacd vrea sti itati sa faceti ce v-a rugat. 23. Anuntati-o cand vrefi sa va culcati sau s& plecati de acasa. 24, imbratisati-o de patru ori pe zi, Tmbrittisati-o de patru ori pe zi. 25, Sunati-o de la serviciu pentru a o intreba cum se simte, sau a: comunica 0 veste deosebitd sau a-i spune ,,te iubesc”, 26. Spun iubesc” de cel putin cdteva ori pe zi. 27. Faceti patul si aranjati dormitorul. 28. Dac& va spali ciorapii, intoarceti-i pe fatii ca si nu fie ea nevoitd s& 0 facd, 29. Observati cand s-a umplut galeata de gunoi si oferiti-va sa © oliti. " 145 masa. , pentru a au trebui i-i un telefon ca sf 0 ° cumparati ceva si mu146 30. Cand plecati din oras sunafi-o pentru a-i spune c& ati ajuns cy bine si a-i comunica la ce telefon va poate suna 31. Spalati-i masina. 32. Spalati-va masina i curdfati-o induntru inainte de a iesi cu ea in oras. 33. Spalati-va inainte de actul sexual si folositi parfum daca ei ij place. 34, Tineti-i partea daca este suparata pe cineva. 35. Oferiti-va sa-i faceti masaj pe spate, la ceafa sau la picioare, 36. Propuneti-va din cand in cand s& 0 mangaiati si sa fiti afectuos fard legaturd cu relatiile sexuale. 37. Fifi rabdator cand ea va impartaseste ceva. Nu vi uitati la ceas. 38. Nu schimbati canalele de la telecomanda cand si ea se uitd la televizor. 39. Manifestati-v3 afectiunea in public. 40. Daca va tineti de mand, nu va lasati braful inert, 41. Aflati care sunt bauturile ei favorite, astfel incdt s&-i puteti oferi si aleaga dintre cele care stiti deja ca-i plac. 42. Propuneti cateva restaurante cand vrefi sA iesifi; nu lasati povara alegerii pe seama ci. 43. Luati abonamente Ia teatru, concerte, opera, balet sau alte spectacole care fi plac ei. 44. Creati ocazii pentru care v4 puteti imbriica amandoi elegant. 45. Fiti intelegitor dacd ea intarzie sau se decide sisi schimbe toaleta, 46. Acordati-i mai mult atentie decat celorlalti in public, 47. Faceti-o s& se simti mai important decat copiii. Lasatici pe copii si vada ca-i acordati atentie in primul rand ei. 48. Faceti-i mici cadouri, o cutie de bomboane sau un parfum. 49. Cumparafi-i haine (Iuati o fotografie si masurile ei la magazin si lasati-o pe vanzstoare si va ajute sa alegeti.) fotografii la ocazii deosebite. 51. Faceti mici excursii romantice. 52, Lasafi-o si vada c& purtati o poz a ei in portofel si c& schimbafi aceasta poz din cénd in cand. 53. Cand stati la hotel, cerefi sa vi se pregateascd ceva deosebit (si va pund in camera o sticla de sampanie sau flori 54. Scrieti-i un bilet sau marcati ocaziile deosebite — aniversari, zile de nastere. 55,.Oferiti-va s@ conduceti masina in cdkitorii lung. 56. Conducefi incet si prudent, respectind preferinjele ei. in definitiv, ea sti flr aparare, pe scaunul din fap’. 57. Observati cum se simte si remarcati: ,,Azi pari vescli” sau Pari obosita” si apoi puneti-i o intrebare, de exemplu: Cum fea mers azi?” ——4 58. Cand plecafi undeva, studiati dinainte drumul, astfel ca ea si nu se simta responsabila cu orientarea in teren. 59. Invitati-o la dans sau luati lectii de dans impreun’. i o surpriza cu un bilet de dragoste sau 0 poezie. i-va cu ea ca la inceputul legaturii. a 62. Oferiti-va sa reparati ceva prin casa. Spuneti: Ce mai trebuie reparat pe aici? Am putin timp liber”. Nu va angajafi la mai 63. Oferiti-va si-i ascutiti cutitele de bucaitarie. | 64. Cumparafi un adeziv bun pentru a repara ceea se sa stricat prin casa. 65. Schimbati becurile care se ard. 66, Ajutati la reciclarea deseurilor menajere. . 67, Citi cu glas tare ‘sau decupafi fragmente dif ziar care ar interesa-o. scl teleonice pentru ea 68. Notati atent toate mesajele telefonice pentru ea. 69. Lasati pardoseala camerei de baie curata si uscata dupa dus. 70. Deschidefi-i usa cnd iese. 71. Oferiti-va sa-i duceti sacosa. sii duceti pachetele grele. - , c&rati bagajele si aveti grija de incarcarea lor in masina. ; 74, Daci ea spala vasele, oferi Seriggo ets co a it si Lisati-o in bucatarie. 78. Scriefi o listi cu ce este de reparat si 1 . Cand aveti ceva timp, faceti ceva de pe aceasta lista. Nu lésati ca lista st ajunga prea lungi. : 76. Faceti-i complimente pentru felul in care a pregatit masa. 77. Cand o ascult —_ 1 78. Atingefi-o cu mana din c&nd in cng, in timp ce-i vorbiti, 79. Dovediti ci vi intereseaz’ ce a facut in timpul zilei, ce c&rti citeste si ct cine vine in contact. . . 80. Cand 0 ascultafi, dovediti cA suntefi interesat, prin exclamatii caaha,oh, hm. 81. intrebati-o cum se simte. a 82. Daca a fost bolnava, cereti-i sa va spund cum se simte si ce mai face oo 83. Daca este obosita, oferifi-va sa-i faceti un cea . 84. Pregatiji-va s& dormiti impreund si mergeti fa culeare in acelasi timp. a 85. Sarutati-o la plecare si spuneti-i la revedere. 86. Radeti la glumele ei. _— 87. Spuneti-i cu voce tare mulfumese ind face ceva pentru dumneavoastra. i-va sa curatati oalele sau si facefi 14788. Remarcati céind s-a coafat si faceti-i un compliment. 89. Rezervati un timp special pentru a fi singuri. 90. Nu raspundefi la telefon in momente intime sau cand ea va impartaseste sentimente delicate. 91. Mergeti impreund la plimbare pe jos sau cu bicicleta, chiar daca este doar o plimbare scurt 92. Organizati si pregat pentru masa.) 93. Daca ea se ocupa de spilat, duceti rufele la spilatorie sau oferiti-va s& le spalati. 94, Scoateti-o la plimbare fara copii 95. Aranjati-va in aga fel incat s& vada c& vrefi ca ea s& obfind cea ce-si doreste si ca dumneavoastra sa obtineti devotat, dar nu va transformati in martir. 96. Spuneti-i ca i-ati 97. Cumparati-i pr . 98. Oferiti-va si mergeti la cumparaturi, daca ea este cea care le face de obicei. 99. Mancati frugal in ocazii romantice, ca si nu va simtiti greoi sau obosit. 100. Rugafi-o sa-si adauge ideile la aceasta lista. 101. Lasati jos capacul de la WC. . (Nu uitati s& luati un server GESTURILE MARUNTE FAC MINUNI “and barbatul face gesturi marunte pentru sotia lui, se produc minuni. Rezervorul ei afectiv este plin si scorul rimane egal. Cand scorul este egal, sau aproape egal, femeia stie c& este iubitd, ceea ce o face s& fie mai afectuoasa si mai increztoare. Daca femeia stie cd este iubiti, poate iubi fara a acumula veseutimente. Si pentru barbat este bine s& facd gesturi marunte. De fapt, acestea vor avea efectul de a-i vindeca si lui resentimentele, nu numai femeii. Va incepe sa se simti puternic si eficient fiindea ii ofera femeii protecfia de care are ea nevoie. Atunci sunt améndoi satisfacuti De ce are nevé barbatul Asa_cum barbatii trebuie si faci mereu mici gesturi fats de femei, ele trebuie si fie deosebit de atente in aprecierea acestor gesturi. Femeia poate, printr-un zambet si prin multumiri, si-l ase s& vada c& a obtinut un punct. Barbatul are nevoie de aceste aprecieri si incurajari pentru a continua sé dea. El are nevoie si simtl ci inseamna ceva. Barbatii inceteaz& si dea cand simt cA efortul lor este considerat ca de Ia sine injeles. Femeia trebuie si-I facd sa stie eforturile lui sunt apreciate. Asta nu inseammna ca ea trebuie sé simu- leze cA totul este perfect, daca el a varsat gunoiul in locul ei. Dar poate remarca gestul, spunand multumesc. Treptat va apare mai multi afectiune din ambele parti Ce trebuie si accepte femeia Femeia trebuie si accepte tendinta instinctiva a barbatului de a-si concentra energia asupra unui lucru important si de a bagateliza importanta gesturilor m&runte. Acceptand aceste porniri, nu va mai suferi atat. In loc si se supere cA primeste mai putin, ea poate col bora cu el pentru rezolvarea problemei. li poate repeta'ea apreciaza mult gesturile mici fcute si faptul cd el este atent si se straduieste, Ea poate si-si aducd aminte, cénd el uit& si faca micile gesturi, cf asta nu inseamna ca nu o iubeste, ci ca din now s-a concentrat prea mult asupra unui lucru mai mare. in loc s& se lupte cu el sau si-1 pedepseasca, ea-l poate incuraja si se implice, cerndu-i sprijinul Prin apreciere si incurajare, un barbat se va invata treptat si dea aceeasi importanfa lucrurilor marunte ca si celor mari. Va cauta mai putin sa aiba succes si va incepe sa se relaxeze mai mult si s& petreact ‘mai mult timp cu sofia si cu familia. REDIRECTIONAREA ENERGIEI SI ATENTIEI Mi-aduc aminte cum am inva{at prima oara si-mi directionez tre problemele marunte, Cand m-am casatorit cu Bonnie, Pe lang scrierea unor carti si tinerea unor seminarii, mai aveam cincizeci de ore de consultanya pe sapia- mana. In primul an al casniciei, ea imi tot spunea cat nevoie avea s& fim mai mult impreuna. imi spunea in repetate randuri cA se simtea abandonata si cd suferea. Uneori imi marturisea sentimentele printr-o scrisoare. Am numit aceasta 0 Scrisoare de Dragoste. Intotdeauna se incheie cu o decla- tie de dragoste si confine toate sentimentele de furie, tristete, team’ sidurere, in capitolul 11 vom analiza mai profund metodele si importanfa acestor Scrisori de Dragoste. Bonnie mi-a scris aceasta scrisoare in legdtur’ cu faptul cA petreceam prea mult timp la munca. Draga John, iti scriu aceasta scrisoare pentru a-ti impartasi sentimentele mele. Nu vreau si-ti spun ce ai de facut. Vreau doar si-mis 149 energia eram un impatimit al mune’injelegi sentimentele. Sunt suparata cd stai atdt timp la lucru. Sunt supiirata ca yenind acasa, nu-fi mai raméne nimic pentru mine. Vreau si petrec mai mult timp cu tine. MA doare si simt ci-ti pas mai mult de clientii tai decat de mine. Imi pare rau c& esti att de obosit. If simt lipsa. Ma tem c& nu vrei si ne petrecem timpul impreun’. Ma tem constitui ined o povara pentru tine. Ma tem s& nu par pisdloaga, ‘MA tem c& sentimentele mele nu sunt importante pentru tin imi pare rau daca aceste sentimente te deranjeaza. Stiu ca faci tot ce poti. Apreciez cat te striduicsti ‘Te iubese, Bonnie Dupa ce am citit ci se simte neglijata, am infeles ca realmente le ofeream mai mult clientilor mei decit sotiei. Clientilor le acordam intreaga mea atentie si apoi veneam acasa epuizat si-mi ignoram sotia. Daci birbatul munceste prea mult ignoram, nu finde nu o jubeam sau cd nu-mi psa de ea, ct fiinded nu-mi mai riménea nimic de oferit. Credeam cu naivitate ci ficeam tot ce se putea muncind din greu pentru a-i asigura o viat’ mai buna (mai multi bani) ei si familie’. Dupa ce am infeles cum se simfea, am pus la cale un plan pentru rezolvarea acestei probleme. in loc sa primesc opt clienti pe zi, am inceput si am doar sapte. Am spus c& sofia mea era al optulea client. fn fiecare seari veneam acasi cu 0 or& mai devreme. Imi spuncam c& sofia este cel mai bun client. Am inceput si-i acord atentia devotata si integral pe care i-as fi dedicat-o unui client. Ajungind acasa, am inceput si fac mici treburi pentru ea. Suecesul a fost imediat. Nu numai ea a fost mai fericit, ci si eu. Trepiat, pe masuri ce ma simfeam iubit pentru felul in care o puteam sustine pe ea gi restul familiei, n-am mai fost atat de doritor si urmiiresc obtinerea marilor succese. Am inceput s& incetinesc si, spre surpriza mea, nu numai relatiile de familie, ci si situatia profesional a evoluat in bine, avand mai mult sueces fara sa fi fost nevoit s& fac eforturi atat de mari. Am constatat ci in munca mea se reflectau succesele de acasi. Am injeles c succestl profesional nu se obtinea doar prin stradanii. El depindea, de asemenea, de capacitatea mea de a inspira incredere celorlalt. Cand am simtit dragostea familiei, nu numai cf eu m-am simtit mai sigur, dar si ceilalti au avut mai mult incredere si m-au apreciat mai mult, 150 CUM POATE FEMEIA SA AJUTE Sprijinul lui Bonnie a jucat un rol important in aceastd schimbare. Pe lang faptul c&-mi impartagea sentimentele sincere si iubitoare, a fost foarte consecventa in a-mi cere diverse lucruri, apr du-ma corespunzitor, dupa aceea. Cu timpul, am inceput s& realizez cit de minunat este sa fii iubit pentru nite gesturi marunte, M-am simfit despovarat de sentimentul c& trebuie si realizez lucruri mari pentru a fi iubit, A fost o revelatie. ACORDAREA PUNCTAJULUI DE CATRI = FEMEL Femeile au capacitatea speciala de a aprecia lucrurile marunte fa fel ca si pe cele mari. Asta este o binecuvantare pentru barbati. Cei mai multi birbati se straduiesc si obtina succese din ce in ce mai mari pentru ca isi inchipuie ca acestea le vor aduce dragoste. in sinea lor, i tanjesc dupa dragoste si admiratie. Nu stiu c& pot atrage aceasta dragoste si admiratie fara a trebui s& aiba mari succese. Cei mai muifi barbati se straduiese sf obfind succese din ce in ce mai mari pentru ed isi inchipuie ci acestea Si vor face demni de Femeile au capacitatea de a vindeca pe barbati de aceasta patima a succesului, apreciind lucrurile marunte facute de ei, Dar se poate ca ele sa nu-si exprime aprecierea, daca nu inteleg cat de importanta este aceasta pentru barbat. Ele se pot impiedica in propriile lor resentimente. VINDECAREA GRIPEI RESENTIMENTELOR 4 instinctiv lucrurile marunte. Singurele excepti sunt cazurile in care femeia nu-si di seama ca barbatul are nevoie de aprecierea ei sau dact simte c& scarul nu este echilibrat. Daca femei nu se simte iubita ci neglijata, ii vine greu s& aprecieze automat tot ce face pentru ea bairbatul. Se simte jigniti c& a dat mai mult decat el. Acest resentiment fi blocheazi capacitatea de a aprecia gesturile marunte. Resentimeniele, Ia fel ca gripa sau raceala, sunt daunitoare. Cand femeia sufera de resentimente, tinde s& nege cea ce a facut barbatul pentru ea deoarece, conform modului ei de a fine socoteala, ea. a ficut mult mai mult ca el. Cand scorul este patruzeci la zece in favoarea femeii, ea incepe plina de resentimente. Cand femeia simte ci d& mai mult decat primeste, se petrece Inconstient, ea scade cele zece puncte ale lui din cele patruzeci relafia dintre ei este treizeci la 151 sa fi cov ale ei si trage concluzia c& scorulzero. Aceasti metoda are sens din punct de vedere matematic gi este de inteles, dar nu este corect. Cand se scade punctajul lui din al ei, el ajunge la zero, desi nu acesta este scorul lui. El nu era de zero puncte, ci de zece. Cnd el soseste acasa, ca il intampina cu o raceala in privire si voce prin care. di de infeles c& este un zero. Ea neaga tot ceea ce a ficut el. Reactio- neazii ca si cum el nu a dat nimic, desi el a dat de zece puncte. Motivul, pentru care femeia are tendinfa sa reduci astfel punctajul barbatului, este c& nu se simte iubitd. Scorul inegal o face si simta ci nu i se da important. Avand impresia c& nu este iubita, ii vine foarte greu si-i acorde chiar si acele zece puncte pe care el ar avea dreptul si le pretinda. Desigur, aceasta nu este corect, dar asa se intampla. De obicei, ajunsi in acest punct, se intémpli ca barbatul sA simt&i ci nu este apreciat si sa-si piardé motivatia de a face mai mult. El se molipseste de gripa resentimentelor. Apoi resentimentele femeii continua s& se acumuleze, iar situatia merge din rau in mai rau. Gripa se agraveaza. Ce poate face femeia Aceasti problema se poate rezolva prin infelegerea iubitoare din partea ambelor parti. El are nevoie sa fie apreciat, in timp ce ea trebuie si simti c& este sustinutd. Altminteri, boala se agraveazi. So- lutia pentru acest resentiment este ca ea si-si asume responsabilitatea, Ea trebuie si-si asume responsabilitatea cd a contribuit la problema lor dand mai mult si lasdnd scorul si devin atat de inegal. Trebuie s& se trateze ca si cand ar fi luat grip sau o rlicealai gi si se odihneasca, si nu mai ofere atat de mult celuilalt. Are nevoie s se risfete si sa lase pe partener sa aiba mai mult grija de ea. De obicei, cand femeia nutreste resentimente, nu ii va da partenerului ocazia s& 0 sustina sau, daca el o face, va nega valoarea faptelor Tui si fi va acorda din nou un zero. Ea inchide usa in fata ajutorului pe Care vrea el sa Il dea, Asumandu-si raspunderea pentru ci a oferit prea mult, ea va putea renunta s& il acuze pe el pentru problemele lor si va incepe sa tind 0 nou’ evident a scorului. [i va acorda 0 noua sansa si, prin infelegere, va ameliora situatia, Ce poate face barbatul Cand barbatul simte c& nu este apreciat, inceteazi si mai acorde sprijin. Un mod de a face fata cu responsabilitate situatiei este sa inteleaga ca este greu pentru ea si-i acorde puncte si si-l aprecieze dac& este bolnava de resentimente. El se poate elibera de propriile resentimente daca infelege ca are nevoie s& primeasc inainte de a da din nou. Poate si-si aminteascd aceasta pe cand ii ofera dragostea si 152 afectiunea lui prin gesturi marunte, Pentru un timp, el ar trebui si nu se astepte ca ea si-| aprecieze atat ct ar merita si cat ar avea nevoie. Este de folos ca el sa-si asume responsabilitatea de a-i fi transmis gri pa, neglijand gesturile marunte de care ea avea nevoie. inarmat cu aceasta idee, el va putea da fara a-i pretinde prea mult, pana ce ea se va vindeca. Constiinta faptului cd poate rezolva aceasta problema il va ajuta sa se elibereze si de propriile resentimente. Daca el va continua si dea si ca va incerca si facd pauzi si sa accepte cu dragoste sprijinul lui, echilibrul se va putea restabili rapid. DE CE DAU BARBATII MAI PUTIN Rareori barbatul are intengia s& primeasc& mai mult si s4 dea mai putin. Totusi barbatii sunt notorii pentru faptul c& oferi mai putin. Probabil ca si dumneavoastra afi constatat aceasta in propria familic. De obicei, femeile se plang c& partenerii lor incep prin a fi afectuosi gi devin treptat pasivi. $i barbatii considera ca nu sunt bine tratati. La inceput, ele sunt atét de afectuoase si fi apreciaza, apoi incep sa aiba resentimente si pretentii. Acest mister poate fi dezlegat daca intelegem modul diferit in care fin scorul barbatii si femeile. Exist cinci motive majore pentru care barbajii inceteaz si dea. Ele sunt: 1. Barbapit idealizeaza corectitudinea. Barbatul isi focalizeaz’ energia asupra unui proiect si crede c& a marcat cincizeci de puncte. Apoi vine acasa si st& linistit, asteptiind ca gi sotia lui si marcheze cineizeci de puncte. El nu stie ci, din punctul ei de vedere, el a marcat, doar un punct. Inceteazi si dea, creznd ca a oferit deja prea mult, in mintea lui, acest procedeu este corect si afectuos. El o las& acorde afectiune in valoare de cincizeci de puncte pentru a egala scorul. Nu-$i inchipuie c& eforturile lui de la serviciu totalizeaza doar un punet. Sistemul lui de echitate poate functiona numai daca intelege si admite c& femeile acorda doar un punct pentru fiecare gest de dragoste. Aceasta are consecinte practice atét pentru barbati cat si pentru femei. Ele sunt: Pentru barbati: Tineti minte c& pentru o femeie gesturile mari, ca si cele mici, insumeazA un punct, Toate atentiile — mari sau mici — sunt egale si la fel de necesare. Pentru a evita acumularea resentimentelor, faceti acele gesturi marunte care inseamna atét de mult. Nu vi asteptati ca femeia sa fie satisficut& daci nu primeste numeroase dovezi marunte Sau importante ale afectiuni Pentru femei: Amintiti-va cA barbatii provin de pe Marte; ei nu au impulsul sé fack automat micile gesturi. Ei dau mai pufin, nu fiindc& nu va iubesc, ci fiindcd au impresia ca deja si-au facut datoria. Incercafi sa nu puneti [a inima. in schimb, puteti si-i incurajati in mod repetat si va acorde sprijinul. Nu asteptafi pana ce aveti nevoie dispe" 153rati de ajutorul lor sau pind ce scorul este foarte dezechilibrat. Nu le pretindeti sprijinul; acordati-le increderea cA vor si Va ajute, chiar daca au nevoie de putina incurajare. 2. Femeile idealizeazd dragostea neconditionara. Femeia d8 cat poate de mult si observa c& a primit mai putin abia cand este epuizati, Femeile nu incep sa tind scoruri, ca barbatii; ele oferd generozitate si presupun ca barbatii vor face la fel. Dupa cum am vazut, barbatii nu sunt la fel. Barbatul da cu generozitate, pana ce scorul, asa cum il percepe el, devine inegal, si atunci inceteaza si mai ofere. Barbatul di, de obicei, o multime gi apoi se opreste pentru a primi inapoi cat a dat. Cat timp femeia este bucuroasa si dea ceva barbatului, el presupune instinctiv ca ea fine socoteala si ci el mai are inca puncte in plus. Ultimul lucru pe care si Lar putea imagina este c& a primit mai putine puncte. De pe pozitia lui superioara, nu va continua niciodati s& dea, cdnd scorul este inca in favoarea lui. Daci i se cere si dea mai mult atunei cand are impresia ci deja a dat in plus, e sigur c& nu o va face cu plicere. Tineti minte asta. Cat timp femeia continua si dea de bunaivoie, cu zémbetul pe buze, barbatul presupune ci scorul este oarecum egal. El nu realizeaza ca femeile au capacitatea stranie de a oferi cu bucurie, pana ce scorul este de vreo treizeci la zero. Aceasta are consecinte practice atét pentru femei, cat si pentru barbati. Pentru barbafi: Tineti minte ca, dact femeia da cu zambetul pe buze, nu inseamné neaparat ca scorul este oarecum egal. Pentru femei: Tineti minte ci, atunci cand dati cu generozitate barbatului, el intelege c& scorul este egal. Daca doriti sa aiba o motivatie pentru a da mai mult, incetati treptat gi cu bldndete sdi-i mai dati, Lasaji-I si faci mici lucruri pentru dumneavoastra, Incurajati-l, cerdndu-i sprijinul in probleme mici si apreciati-! apoi. 3. Barbatii dau cand li se cere. Bi se mandresc cA se descurcé singuri. Nu cer ajutorul decat daca au realmente nevoie. Pe Marte este © grosolainie s4 oferi ajutorul inainte de a ti se cere. Dimpotriva, femeile nu asteapt si-si ofere sprijinul. Cand bese pe cineva, dau tot ce sunt in stare. Nu asteapta si li se ceara si, cu ct iubesc mai mult, cu atat dau mai mult. Daca barbatul nu ofera sprijinul, femeia presupune in mod gresit ca el nu o iubeste. S-ar putea chiar ca ea st-i puna la incereare dragostea, asteptand si-l vada oferindu-i sprijinul fra s& i-] fi cerut. Daca el nu se oferd si o ajute, ea este jignita, Ea nu injelege cA el agteapta si ie solicitat. Asa cum am vazut, pentru barbat este important ca scorul si fie pastrat egal. Dac va simfi cd a dat mai mult partenerei lui, va incepe instinctiv sa ceara mai mult; simite fireste c& are dreptul la mai mult si va cere mai mult. Pe de alta parte, daca a dat mai putin, ultimul lucru 154 | | | | | | { | | pasesasnseeseurensanseenene: pe care-I va face este si ceari mai mult. Instinctiv, nu va cere mai mult, ci va cduta cai prin care ar putea oferi mai mult sprijin. Cand femeia nu-i cere sprijinul, barbatul presupune in mod gresit c& scorul trebuie s& fie egal sau c& el da mai mult. Nu stie c’ ea asteapta ca el saci ofere ajutorul. Acest al treilea aspect are consecinte practice atat pentru barbati cat si pentru femei, Pentru femei: Tineti minte c& barbatul cautd indicii pentru a sti cum si cand s& ofere mai mult. El asteapta s& fie solicitat. Se pare ca el reactioneazi cum trebuie numai cand ea ii cere mai mult. In plus, dac& ea cere, el stie ce si dea. Multi barbaji nu stiu ce si fact. Chiar dac& barbatul simte c& d& mai putin, daca ea nu-i cere explicit sprijin in problemele marunte, el se va dedica si mai mult problemelor majore (munca lui), crezind cA succesele mai mari sau mai multi bani vor fi de folos. Pentru barbati: Retineti c& femeia nu cere instinctiv sprijin, cind ar avea nevoie de el. Ea se asteaptd, in schimb, daca o iubiti, s& i-l oferiti. invatati-va s& o ajutati in problemele marunte. 4. Femeile spun da chiar daca scorul e inegal. Barbatii nu-si dau seama ca femeile rispund afirmativ la solicitarile lor, chiar daca scorul este inegal. Daca pot si-si ajute barbatul, ele o vor face. Notiunea sa de a mentine egalitatea le este strain. Barbatii trebuie sa fie ate nu le ceara prea mult. Dacd femeia simte ci di mai mult decat pi meste, se va supara, dupa un timp, ca nu va oferiti sa faceti mai mult pentru ea. Barbatul presupune gresit c8, din moment ce ea rspunde afirmativ cererilor $i nevoilor Iui, inseamna ca a primit ceea ce si-a dorit. El presupune ci scorul este egal cand, de fapt, nu este. Mi-amintese c& mergeam cu sofia la film cam 0 data pe siiptiimana jn primii doi ani de casnicie. Into zi s-a supdirat pe mine si mi-a spus: »Totdeauna facem ce vrei tu. Niciodata nu facem ce-as vrea eu”. Am fost realmente surprins. Crezusem ca, atéta timp cal ca con tinua sé spuna da, era la fel de multumit’ ca mine. Crezusem c&-i plac filmele la fel de mult ca si mie. Uneori ea mentiona c in oras este un spectacol de oper sau c& i-ar placea si mearga la un concert. Cand treceam pe langé teatrul din localitate, scipa cate o remarca de genul: Pare 0 piesa interesanta, hai sao vedem!” Dar, peste cateva zile, eu {i spuneam: ,,Hai si mergem Ia filmul sta, are o cronica excelenta”. Tar ea raspundea bucuroasa ,.Foarte bine”. Din greseal’, eu intelegeam cf fi plicea la fel de mult ca si mie si mergem la filme. in realitate, era bucuroasd si fim impreund, filmul era acceptabil, dar ceea ce voia ea era s& fi mers la evenimentele culturale locale. De aceea mi le tot mentiona. ins& cum ea era, de acord cu mersul la filme, nu banuiam c& se sacrified pentru a fi eu 155multumit, Aceast atitudine are consecinte practice atat pentru bar. bati, cat si pentru femei, Pentru barbagi: Tineti minte ci atunci cand ea va rispunde afirmatiy, nu inseamna c& scorul este egal. Seorul poate fi douazeci ta zero in mintea ei si ea va raspunde ,,Sigur, ifi duc hainele la spata- torie” sau ,Bine, sun eu acolo in locul tau”. A fi de acord sa facd ceea ce-i cereti nu inseamna cf asta ar vrea s& fac. Informati-va in legiturd cu ce spectacol i-ar plicea si apoi propuneti-i si-1 vedeti. Pentru femei: Tineti minte c& dact raspundeti imediat cererii unui barbat, el crede ca a dat mai mult sau ca scorul este cel put egal. Dac& faceti mai mult decat el, nu mai raspundeti cererilor Iui. In schimb, incepeti, cu delicatete, mult pentru dumneavoastra. 5. Barbarii dau puncte de penalizare. Femeile nu-si dau seama c& barbatii dau puncte de penalizare cind nu se simt iubiti sau sustinuti. Daci femeia reactioneaza intr-o maniera lipsiti de incredere, refractari, dezaprobatoare sau nu-| apreciazi, el acorda puncte negative, de penalizare. De exemplu, daca barbatul se simte jignit sau consider’ cd mu este iubit din cauz& c& sotia lui nu a apreciat o realizare de-a lui, el se imte indreptitit st-i retraga punctele pe care ea le objinuse deja, Dact ea primise zece, cl poate, simtindu-se jignit, s4 reactioneze re- tragindu-i-le pe toate. Daca jignirea este mai mare, el poate sa-i dea chiar minus douazeci. Prin urmare, ea fi va datora acum zece puncte de unde, cu un minut inainte, avea plus zece. Aceasti reactie este foarte derutant pentru o femeie. Ea poate c& obtinuse echivalentul a treizeci de puncte si apo, intr-un moment de enervare, el i le retrage. in mintea lui, el se considera indreptatit sd nu-i mai ofere nimic, deoarece ea ji este datoare. El considera c& aga este corect. Poate fi coreet din punct de vedere matematic, dar in realitate nu este corect, Punctele de penalizare sunt nuvive pentru legaturi, Ele 0 fac pe femeie si simta cA nu-i apreciata si pe barbat s& fie mai putin inclinat ofere. Daca, in momentul cand ea se manifesté ceva mai critic — a ce este normal sa se intémple din cand in cand — el ii tigiduieste tot ajutorul iubitor pe care ca i-l acordase, atunci el isi va pierde ‘motivatia de a mai da. El devine pasiv. Aceasta a cincea trisiturd are consecinte practice atat pentru birbati cat si pentru femei Peniru barbati: Tineti minte ci punctele de penalizare nu sunt corecte $i nici eficiente. in momentele cand va simtiti jignit, lezat sau lipsit de afectiune, iertafi-o si aduceti-va aminte de tot binele pe vi a fcut, in loc so sanctionafi contestind-o integral. in loc sanctionafi, solicitati-i ceea ce aveti nevoie si ca va va da. Faceti-o sa ince, in mod respectuos, c& v-a jignit, apoi dati-i ocazia sk se scuze. Sanctiunile nu sunt functionale! Va veti simti mult mai bine dandu-i ocazia si va ofere ceea ce vrefi. Tineji minte c& ea vine de pe Venus si nu-si di seama de ce aveti nevoie sau c& v-a jigs Pentru femei: Tineji minte c& barbatii au tendinta si acorde puncte de penalizare. Exista doua metode prin care va puteti feri de aceasta. Prima consti in a infelege cd el greseste retragéndu-va punctele. Spuneti-i, pe un ton civilizat, ce parere avefi. in capitolul urmator vom studia moduri de a va exprima sentimentele dificile sau neplicute, ‘A doua metoda este si infelegeti cd el va retrage puncte cind nu se simie jubit sau cAnd e suparat, dar vi le restituie imediat cénd va simfi afectiunea si sprijinul. Pe masura ce va simti mai mult afectiune in urma gesturilor sale marunte, va da mai putine puncte de penalizare. incercati s8 intelegeti felul diferit in care are el nevoie de afectiune, astfel incét si nu sufere atat. Daca afi reusit si infelegeti prin ce -afi suparat, ficeti-l sa infeleagd c& va pare rau, Cel mai important este si-i acordati tipul de afectiune de care a fost lip: Daca simte ca nu-i apreciat, acordati-i apreciere; daca se simte respi sau manipulat, acordafi-i acceptarea de care are nevoie; dact neincredere, acordati-i-o; daci se simte criticat, admirati-l; daca se simte dezaprobat, oferiti-i aprobarea de care are nevoie si pe care 0 merit. Cand barbatul se simte iubit, va inceta si apeleze la puncte de penalizare. Cea mai dificil parte a acestei metode este s& afli ce |-a suparat. De cele mai multe ori, cnd barbatul se retrage in vizuina lui, nu stie ce I-a suparat. Apoi, cand revine, nu mai vorbeste despre asta. Cum poate sti o femeie ce -a suparat de fapt? Citirea acestei carti si intelegerea faptului ca barbatii au alte necesitati afective constituie un bun inceput si va confer mai mult& abilitate in comparatie cu femeile care nu au citit-o Celalait mod prin care femeia poate afla ce s-a intamplat, este prin comunicare. Aga cum am mentionat, cu cat o femeie este mai pusi s& se deschida $i sa-si Impartigeasca sentimentele cu respect fata de celalalt, cu atar mal usor fi este barlutului s& se deschida gi si-si marturiseasca suferinta si necazurile. INC CUM ACORDA BARBATII Pt E Barbatii acorda puncte altfel decat femeile. De fiecare data cand © femeie apreciaza ce a facut el pentru ea, barbatul se simte iubit si ti da in schimb un punct. Pentru a mentine constant scorul, barbatului nui trebuie, de fapt, decat dragoste. Femeile nu-si dau seama de forta afectiunii lor si de multe ori cauti fri rost s& céstige afectiunea barbatului fficdnd pentru el mai mult decat ar fi dispuse. Cand femeia apreciaz ceea ce a facut pentru ea barbatul, acesta primeste astfel-o 157mare parte din afectiunea de care are nevoie. Amintiti-va c& birbatii au nevoie in primul rand de apreciere. Desigur ca barbatul solicit si o participare egal a femeii la treburile zilnice ale gospodariei dar, daci el nu este apreciat, contributia ei este aproape neinsemnata si total lipsita de importanta din punctul lui de vedere. ‘Desigur ef birbatul solicit si o participare egala a fem la treburile zi dar, daci ef nu este apreciat, ei este aproape neinsemnati si total lipsiti de important din punctul lui de vedere. La fel, o femeie nu poate aprecia realizdrile mari ale barbatului, daca el nu face si o multime de lucruri marunte. Aceste gesturi marunte fi satisfac cerinfele fundamentale de a simfi c& este luatd in seami, inteleasa si respectata. Pentru barbat, o sursé majora de dragoste este reactia afectuoasa a femeii fati de el. Si el are un rezervor de afectiune, dar acesta nu este neapirat umplut prin ceea ce face ea pentru el. in schimb, este umplut prin reactiile sau sentimentele ei fafa de el. Dacd femeia ti pregiteste 0 masa, el ii di unul sau zece puncte, in functie de sent: mentele ei. Dacd ea este suparata pe el, masa pregatita poate si in- semne foarte putin — el ii da chiar puncte negative din cauza resentimentelor ei. Secretul pentru a satisface un barbat const in a invita sa ‘Va exprimati prin atitudine, nu neapiirat prin fapte. Teoretic, atunci end femeia nutreste afectiune, comportamentul ei va exprima automat a- ceasta. Cand barbatul actioneaza intr-o maniera iubitoare, sentimentele lui se vor modela automat si el va deveni mai afectuos. Chiar dac& barbatul nu mai simte dragoste pentru o femeie, poate totusi decide sa fac un gest afectuos fatdi de ea. Daca acesta este acceptat, el va incepe din nou sa simt& afectiune pentru ea. A face” este un mod excelent de a umple izvorul afectivitatii barbatului. In schimb, femeile sunt foarte diferite. In general, o femeie nu se simte iubiti dacd nu este luati in seam&, inteleas’ gi respectat. Faptul cA s-a decis s& facd ceva in plus pentru partener nu o va ajuta s& simta mai multi afectiune. in schimb, aceasta ar putea si-i alimenteze resentimentele. Daci femeia nu simte afectiune, ea trebuie sa-si indrepte energia chiar asupra vindecarii propriilor sentimente negative si, categoric, nu pentru a oferi, Barbatul trebuie si dea prioritate ,.comportamentului iubitor” c&ci acesta va satisface afectiv partenera. Va face ca sufletul ei sa se deschida gi, al lui, de asemenea, va deveni mai afectuos. Inima barbatului se deschide pe misurd ce reuseste si o satisfacd pe femeie. Femeia trebuie s& puna accentul pe ,,sentimente si atitudini iubi toare” care vor satisface afectiv partenerul. Pe m&sura ce femeia reuseste s-si manifeste atitudinile si sentimentele afectuoase fat& de barbat, el se simte motivat si dea mai mult. Aceasta 0 ajuta sisi 158 deschida si mai mult sufletul. Sufletul femeii se deschide mai mult pe masura ce reugeste si obtina sprijinul de care are nevoie. Uneori femeile nu-si dau seama cénd biirbatul are cu adevarat nevoie de dragoste. in asemenea momente, femeia ar putea marca douazeci sau treizeci de puncte. lata citeva exemple: CUM POT FEMEILE SA MARCHEZE NUMEROASE PUNCTE Situafia Punctajul acordat de barbat 1, El face o greseala gi ca nui spune ,, 10-20 spus eu” si nici nu-i da sfaturi. 2. El o dezamageste, iar ea nu-| sanctioneaza. 10-20 3. El greseste drumul si ea nu face caz. 10-20 4. Se ratdcesc si ea vede partea buna a 20-30 lucrurilor, spundnd ,,N-am fi vazut acest apus splendid daca am fi mers pe drumul direct”. 10-20 5. El uit s& cumpere ceva si ea-i spune ,.nu-i nimic” vrei s’-l iei data viitoare?” 6. F] vita din now si cumpere acel lucru si ea-i 20-30 spune cu rabdare gi incredere ,,nu-i nimic” totusi vrei si-l iei? 10-40 7 Daca |-a jignit si a infeles, ea se scuza § acord’ afectiunea de care are nevoie. 8, Ea ii cere sprijinul, el o refuzd, iar ea nu 10-20 este jignita din cauza asta, ci are incredere ca el ar fi ajutat-o daca ar fi putut. Nu-l respinge si nu-l dezaproba. 20-30 9. Ea-i cere din now ajutorul 5i el o refuzi iarigi. Nu-I face si se simta prost, ci accept limitele sale. 10. Ea-i solicita ajutorul, fara sd i-l pretinda, 1-5 intr-un moment in care el considera ca scorul este relativ egal. 159Situatia 11. Ea-i solicita ajutorul, fara sa i-] pretinda, intr-un moment in care este supirat& sau cdnd el este constient cA ea a ficut mai mult. 12. Nu-I face s& se simta vinovat cdnd el se retrage, 13. Céind el revine din vizuina in care s-a retras, ea i intmpina cu bucurie, nu-l sanctioneaza si nu-I respinge. i cere scuze pentru o gresealit iar ea i le accepta cu afectiune si indulgenta. Cu cat a fost mai mare greseala, cu atat el fi cord mai multe puncte. 15, Eli cere si facd ceva si ea refuza fara ai insira 0 lista de motive pentru care nu poate face aceastd treaba. 16. El fi cere s& facd ceva si ea accept, ramanand bine dispusa. 17. El vrea sd se impace dupa o ceart si incepe prin mici gesturi afectuoase, la care ea ‘incepe sa-i arate ci-I apreciaza din nou. 18, Ea se bucura si-l vada intors acasa. 19. Ea este intr-o dispucitie critica si, in toc sa si-o manifeste, merge in alta camer, revenind apoi mai echilibrata si mai afectuoas’, 20. In ocazii speciale, ea-i trece cu vederea greseli care in mod normal ar fi indispus-o. 21. Ei fi face cu adevarat placere si aba relatii sexuale cu el 22. El a uitat unde gi-a pus cheile gi ea nel priveste ca si cum ar fi iresponsabil, 160 Punctajul acordat de birbat | 10-30 10 -20 10-20 10~S0 1-10 20-40 10-40 10-40 Situatia Punctajul acordat de birbat 23. Ea dovedeste tact si delicatete cénd isi 10-20 manifest nemultumirea sau dezamigirea fata de restaurantul sau filmul la care au mers. 24, Nu-i da sfaturi cand el conduce sau 10-20 parcheaz&, ci apreciaza faptul c& au ajuns cu bine. 10-20 25. {i cere sprijinul, in loc sa insiste asupra greselilor lui, 26. isi exprima sentimentele negative in mod 10~40 echitabil, fara a-l acuza, respinge sau dezaproba. CAnd poate femeia si marcheze mai multe punete Exemplele de mai sus arati cum biirbatii tin socoteala altfel decat femeile. Dar femeia nu are nevoie toate acestea. Lista cuprinde momentele in care el este cel mai vulnerabil. Daca ea poate si-i ofere cea ce are nevoie, el poate fi foarte generos in acordarea punetelor. ‘Asa cum am mai mentionat in capitolul 7, capacitatea femeii de a oferi iubirea fluctueaz ca un val. Cnd capacitatea femeii de a oferi dragoste este in crestere, (in faza accentuata a valului) este momentul in care poate acumula multe puncte. Ea nu este tot atét de afectuoasa si in alte perioade. Asa cum capacitatea afectiva a femeii fluctucazi, la fel se intémpla cu nevoia de afectiune a barbatului. in nici unul din exemplele de mai sus nu existd o valoare fix a punctajului acordat de bairbat. In schimb, exist doar un domeniu aproximativ; cind are mai multi nevoie de afectiune, el tinde si-i dea mai multe puncte. De exemplu, daca a ficut 0 greseala si se simte sténjenit, ti pare rau sau fi este rusine, el are mai mult nevoie de afectiunea ei; astfel i da mai multe puncte daca ea il susfine. Cu cat a fost greseala mai mare, cu atat ii acorda mai multe puncte pentru dragostea ei. Dacd ea nu i-a oferit iubire, el tinde si-i dea puncte de penalizare, in functie de cat de multa nevoie avea de aceast afectiune. Daca simte cA este respins din cauza unei gregeli mari, se poate s& dea o multime de puncte de penalizare. 161Dac un birbat a fcut o greseaiii gi se simte slinjenit, {i pare ritu, fi este rusine, atunci are mai multi nevoie de dragostea femeii... Cu cat este mai mare greseala, eu atat fi acordi mai multe puncte. CE il FACE PE BARBATI SA SE RETRAGA PE POZITH DEFENSIVE Daca a gresit si femeia s-a suparat pe el, barbatul se poate e- nerva. Furia lui este proportional cu marimea greselii. O greseala mici il face s& fie mai putin defensiv, in timp ce o greseal mare il face si se apere mult mai energic. Uneori femeile se intreabi de ce barbatul nu spune c&-i pare rau pentru o greseala mare. Raspunsul este c& se feme cA nu va fi iertat. Este prea dureros si recunoasca o greseala fata de ca. in loc s& spund ca-i pare rau, el se poate supaira pe ea pentru c& este nemultumita i fi va da tot ef puncte de penalizare. Gand birbatul este intr-o dispozifie proasti... tratati-l ca pe un uragan si Hisati-va la pimént. Daca femeia poate SiH trateze pe barbatul aflat intr-o dispozitie proasti ca pe un ciclon, dupa trecerea furtunii, el 0 va rasplati cu 0 multime de puncte pentru c& nu La criticat si nu a incercat sa-l schimbe. Daca ea va incerca s@ opreasca ciclonul, va fi dezastru, iar el 0 va acuza c& s-a amestecat. Aceasta este ceva nou pentru multe femei, deoarece pe Venus, cand una din ele este supirata, celelalte nu o ignora si nici nu se gén- dese si stea deoparte. Pe Venus nu exist uragane. Cénd una este supirat, celelalte se implic& si incearca s& injeleag’ motivul, pundind. © multime de intrebari. Pe Marte, cdnd trece cictonul, ficcare isi gaseste un adapost in care si se ghemuiasca, CAND BARBATII DAU PUNCTE DE PENALIZARE Este foarte util ca femeile si infeleaga c& birbatii acorda in alt mod punctajul. Pentru femei, faptul c& barbatii acorda puncte de penalizare este foarte derutant si le face s& nu se simt& in sigurant& cénd igi exprima sentimentele. Desigur, ar fi minunat daca toti barbatii ar putea intelege cat de incorecte sunt aceste,penalizari si s-ar schimba peste noapte, dar schimbarile iau timp. ins& pentru femei poate fi linistitor si stie c&, pe cat de repede acordi barbatii punctele de penalizare, tot asa le si re- rag. 162 Cénd da puncte de penotizare, barbatul seamana cu femeia care este suparata ci di mai multe puncte decat primeste. Ea scade punctajul lui din al ei si fi acorda un zero. in asemenea momente, barbatul poate intelege ca ea suferd de gripa resentimentelor si fi poate oferi mai multa afectiune. La fel, cand barbatul acorda penalizri, femeia poate injelege ci si el sufera de propria lui forma de boala a resentimentelor. Are nevoie de mai mult’ afectiune pentru a se simti mai bine. Primind-o, el {i da imediat puncte in plus, pentru a egala din nou scorul. invaténd cum s& obfind punctaj mare de la birbat, femeia va avea mijloace suplimentare de a-I ajuta cnd pare preocupat sau suparat. In loc s& faca, aga cum ar vrea, micile gesturi descrise in lista celor 101 moduri de a ie puncte, ea poate si-si concentreze mai cu folos energia, pentru ai oferi cea ce-si doreste el (asa cum sunt descrise in sectiunea Cum pot femeile s& marcheze numeroase puncte”). SA NE AMINTIM DIFERENTELE Atat bairbatii, cat si femeile pot beneficia enorm, daca tin seama de felul diferit in care concep scorurile. Ameliorarea relatiilor nu so- licité mai mult& energie decat cea pe care o consumam deja si nici mu este prea dificil. Relafiile sunt obositoare doar daca nu stim cum si ne indreptam energia in directiile pe care partenerul le poate aprecia. 163CAPITOLUL 11 CUM SE POT COMUNICA, SENTIMENTELE DIFICILE Cand suntem suparati, dezamagiti, frustrati, ne este greu si comunicdm cu afectiune. Cand ne coplesesc sentimentele negative tin- dem, pentru moment, sd lasm la o parte increderea, grija, infelegerea, acceptarea, aprecierea si respectul. In asemenea momente, chiar avand cele mai bune intentii, discutia se transforma in altercatie. In furia momentului, uitim s& comunicim in modul potrivit pentru partener sau pentru noi fn asemenea momente, femeile tind, fri si-si dea seama, si-i blameze pe barbati 5 fac si se simt& vinovati. in loc s-si aminteasca faptul ca partenerul face tot ce poate, femeia béinuieste ce-i mai rau si manifest’ nemulfumiri gi suparare. Cand simte e& 0 coplesese sentimentele negative, Ti este deosebit de greu s& vorbeasca partenerului intr-un fel plin de incredere, acceptare gi apreciere. Ea nu-gi da seama cat de dureroasi este pentru partener atitudinea ei. Cand barbatii sunt suparati, ei tind sa le condamne pe femei si sentimentele acestora. In loc si-si aminteascd de vulnerabilitatea gi sensibilitatea partenerei, barbatul uit de nevoile ei si pare grosofan gi lipsit de grija. Cand se simte coplesit de supiirare, fi este deosebit de greu sd manifeste grija, infelegere si respect. Nu-si di seama cat 0 doare atitudinea lui jin asemenea momente, discutiile nu folosesc. Din fericire, mai exist o alternativa. In loc sa va exprimati verbal sentimentele, scrie- ii partenerului o scrisoare. Scriind, va veti putea asculta. prupuile sentimente fird si va facefi griji cd va jigniti partenerul. Exprimén- du-va liber si analizéndu-va sentimentele, veti deveni automat mai echilibrati si mai afectuosi. Scriind, barbatii devin mai atenti, mai in- felegitori si mai respectuosi, iar femeile, mai increzatoare, mai tolerante si mai generoase. Asternerea in scris a sentimentelor negative este un mod excelent de a deveni constient de cat de lipsit de afectiune puteti parea. Find mai constient de asta, vA veti putea adapta metodele. In plus, seriind, intensitatea supararii se poate reduce, lasind din nou loc sentimentelor mai bune. Fiind mai echilibrat, veti putea merge si-i vorbiti partenerului cu mai multi afectiune, fara atdtea acuzafii si condamnari. Drept urmare, sansele dumneavoastra de a fi inteles si acceptat devin mai mari. 164 S-ar putea ca, dupa ce afi scris, s4 nu mai simfiti nevoia de a yorbi. in schimb, s-ar putea s& va vind ideea de a face un gest afectuos fata de partenerul dumneavoastra. Indiferent daci fi impartasiti sentimentele printr-o serisoare sau scrieti doar pentru a vi simti mai bine, asternerea pe hartie a sentimentelor este 0 metoda importants in toc si va exprimati sentimentele in scris, s-ar putea si pre- in minte cele petrecute. Imaginati-va.c ganditi sau doriti, fara s4 va manifestati in nici un fel. Printt-un dialog interior, care cuprinde intregul adevar despre sentimentele dumneavoastra, va veti elibera dintr-o data de aspectele negative. Indiferent daca le scrieti sau nu, prin explorarea, intelegerea si exprimarea sentimentelor negative, ele igi pierd puterea si ies la iveala cele pozitive. Metoda Scrisorii de Dragoste sporeste mult eficacitatea acestui proces. Desi este 0 tehnica a scrierii poate fi folosita si ca o metoda men- tala, METODA SCRISORI DE DRAGOSTE, Una din caile cele mai bune pentru a te elibera de negativism si a comunica apoi intr-o maniera mai iubitoare este folosirea Metodei Sorisorii. Descriindu-va intr-un anumit fel sentimentele, cele negative se vor atenua de la sine, iar cele pozitive se vor accentua. Prin Metoda Scrisorii se perfectioneazd procedeul de compunere a unei scrisori. Exista trei aspecte sau componente ale Metodei Scrisorii. 1. Scriefi o Scrisoare in care va exprimati sentimente de suparare, tristefe, team’, regret si dragoste. 2. Sctieti o Scrisoare de Raspuns cuprinzand ceca ce afi vrea si auziti de a partener. 3. Discutati cu partenerul cele doua scrisori. Metoda Scrisorii este foarte flexibila. Puteti hotari s& parcurgeti toate trei etapele ori numai una sau dowd. De exemplu, puteti face primal si al doilea pas pentru a va simfi mai echilibrat si mai afectuos, tutie cu partenerul in care s& nu fiti coplesit de resen- fii, Alteori, veti prefera sa parcurgeti tofi trei pasii, aritndu-i cele doua scriséri partenerului. A trece prin toate trei etapele constituie 0 experienta puternica si reconfortants pentru améndoi. Totusi, uneori cere prea mult timp sau nu este potrivita. In unele cazuri, metoda cea mai bund este s& real zati doar primul pas, scriind o Scrisoare, Sa analizam cdteva exemple despre modul de realizare a unei Scrisor 165e sunt bune. De obicei, dureazi cam douizeci de minute pentru a PRIMUL PAS: COMPUNEREA UNEI SCRISORI jntocmi o Scrisoare de Dragoste. Gasiti un colt linistit gi scriefi-i partenerului/partenerei. Exprima. | O Scrisoare de Dragoste ti-va supdrarea, tristefea, teama, regretul si, apoi, dragostea. Aceasta structura va permite sf va cunoasteti toate sentimentele; in urma inte. Draga. Data..... legerii acestora, veti fi in stare s4 comunicati mai afectuos si maj | . echilibrat Scriu aceasta scrisoare pentru a-ti impartisi sentimentele mele. And suntem suparati, nutrim mai multe sentimente in acelasi L. Pentru Supirare timp. De exemplu, cand partenerul y-a dezamiigit, se poate s8 va sim- * Nu-mi place ca. tifi supdrard ca el este lipsit de sensibilitate, sau supdrat ch ea nuvi | © Ma enerveaza. apreciazi; mdhnitd c& el este atit de preocupat de munca lui sau | Sunt suparat/A ca... mdhnit c& ca nu vrea s8 aiba incredere; ingrijorat c& ea nu va va mai | * Doresc... ierta niciodat’, sau ingrijorata ci el nu mai tine la dumneavoastri; 2, Pentru tristete tristd sau frist c& va infranaji dragostea. Dar, in acelasi timp, va pare * Sunt dezamagit’ bine c& el sau ea va este partener si v8 dorifi atenfia si dragostea lui © Sunt trist/4 fiindea. sau a ei © MA doare ca... Pentru a ne afla sentimentele de dragoste, de multe ori este ne- As fi vrut... voie si lum contact mai intéi cu cele negative. Dupa exprimarea | # Dorese celor patru niveluri ale sentimentelor negative (supirare, tristete, tea 3. Pentru teami ma si regret) vom putea s& ne identificim si sa ne exprimam sen- © Sunt ingrijorav/. timentele de dragoste. Scrisorile de Dragoste reduc automat inten | © Ma tem. sitatea sentimentelor negative si ne permit si le simtim mai bine pe | © Mi-e frica. cele pozitive. lata cAteva indicatii pentru a scrie 0 Scrisoare simpla: | © Nu vreau.. 1, Adresati scrisoarea partenerului. inchipuiti-va c& el (ea) va | * Am nevoie.. asculté cu dragoste si infelegere. | # Dorese 2. incepeti cu suprarea, continuati cu tristetea, apoi cu regretul 4. Pentru regret si incheiati cu dragostea. Includefi toate aceste cinci parti in ‘* MA simt stanjenit/a... fiecare scrisoare. | + Imi pare rau. 3. Scrieti cdteva propozifii in legatura cu fiecare sentir ent; « imi este rusine... acordati aproximativ acelasi spatiu fiecirei sectiuni. Folositi © N-am vrut. termeni simpli. = Dorese 4, Dupa fiecare sectiune, opriti-va si apoi dati curs sentimentului 5, Pentru dragoste urmator. Scrieti despre acel sentiment. * imi place. Nu incheiati Scrisoarea inainte de a ajunge la dragoste. Aveti © Vreau... ribdare si asteptati ca acest sentiment s& se iveasca. + inteles 6. Semnafi-va la sfarsit. Gandifi-va cateva momente ce v-afi dori «Te iert.. sau ce afi avea nevoie. Treceti aceasta intr-un P.S. © Apreciez Pentru a va usura conceperea acestor scrisori, poate cA veti folosi « iti multumesc. pagina 169 ca un ghid. in fiecare din cele cinci sectiuni sunt date cd- « Stiu. teva expresii utile pentru a va ajuta si va exprimafi sentimentele. Pu- PS. Raspunsul pe care ag vrea si-I primese de la tine, ‘efi folosi cateva din aceste expresii sau pe toate. In general, cele mai lata, in continuare céteva situatii tipice si exemple de Scrisori ficace sunt: ,sunt suparat”, ,sna tem”, ,regret”, ,.as vrea”, ,,imi place” care va vor ajuta sa infelegeti aceasti metoda Insa oricare din expresiile eare va ajutd si vA exprimati sentimentele 166 167O scrisoare referitoare la iertare Tom a dormit mai mult decat igi propusese si a uitat si 0 ducd la dentist pe Hayley, fiiea lor. Samantha, sofia lui, s-a enervat. in loc si-| infrunte pe Tom cu furie si dezaprobare, ea S-a agezat si i-a seri joarea Scrisoare. Dupa aceea, a fost in stare si-1 abordeze pe Tom intr-o manier mai echilibrati si mai tolerant. Scriind, Samantha n-a mai simtit nevoia sa-i tind o predica sau sa-si respinga sotul. In loc sa se certe, s-au putut bucura de o sear& plicuti, Peste o saptimana, Tom a avut grij ca Hayley s& ajungé la dentist. Tata scrisoarea Samanthei: Draga Tom, J. Suparare: Sunt furioasa c& ai uitat. Sunt suparata ca ai dormit prea mult, Nu-mi place cand te culci si uiti de toate. Te astepti ca eu si fac totul. M-am plictisit de asta. 2. Tristete: Imi pare rau ca Hayley a pierdut ora la dentist. imi pare ru ci aj uitat. Imi pare riu ca nu ma pot baza pe tine, Imi pare rau cA trebuie s& muncesti atat. imi pare rau c& esti aga de obosit si n timp pentru mine. Ma doare cand nu te interescaz& s@ ne vedem. Ma doare cand uifi s& faci ceva. Mi se pare c8 nu-ti pasi de mine. 3. Teamd: Ma tem ca trebuie sa fac singura totul. Ma bazez pe tine. Ma tem c nu-fi pas. MA tem ci data viitoare va trebui si ma ocup eu, Nu vreau s& fac eu totul. Am nevoie de ajutorul tau. Ma tem sé am nevoie de tine. Ma tem ca nu vei fi niciodata constiincios. Ma tem c& muncesti prea mult. Ma tem ca te vei imbolnavi. 4. Regret: MA simt stanjenité cind w pierzi programérile sau cand tnarzil. Regret ca sunt asa pretentioasa si cd nu sunt mai tolerant, Mi-e rusine c& nu sunt mai afectuoasd. Nu vreau si te resping, 5. Afectiune: Te iubesc. intcleg c& esti obosit. Muncesti asa mult. Stiu c& faci tot ce pofi. Te scuz ca ai uitat. Iti mulfumese c& ai obtinut o alt programare. Iti multumesc pentru c& vrei si 0 duci pe Hayley la dentist, $tiv c& ifi pasa cu adevarat. Stiu cf ma iubesti. Ma simt asa norocoasa ca te am langa mine. As vrea s& petrecem o sear placuta impreuna. Cu dragoste, Samantha P.S. Am nevoie si-mi spui c& vei avea grija s-o duci pe Hayle; Ja dentist siptimana vii nid 168 O scrisoare referitoare la indiferenta Jim urma sa plece a doua zi intr-o calatorie de afaceri. in seara respectiva, Virginia, sotia lui, a incercat s& creeze 0 atmosferi mai intim&. A adus un fruct de mango in dormitor si i-a oferit si lui. Jim era cufundat in citirea unei carti, in pat si i-a raspuns scurt c& nu-i este foame. Virginia s-a simtit respinsd gi a iesit. in sinea ei era jignita si furioasa. In loc sa revina si s& se plinga de impolitetea lui gi lipsa lui de sensibilitate, ea i-a scris o scrisoare. Dupa aceea, simtindu-se mai tolerant’, Virginia a revenit dormitor si i-a spus asta este ultima noastra noapte inainte de plecarea ta, hai si o petrecem intr-un fel mai deosebit”. Jim a lsat jos cartea si s-au bucurat de o searé minunata si intima. Compunerea Scrisorii i-a dat Virginiei forta si afectiunea necesara pentru a solicita mai direct atentia partenerului. Nu a trebuit nici mécar si-i arate acea serisoare lui Jim. Tata scrisoarea Draga Jim, 1. Suparare: MA simt frustrat& fiindca tu vrei sa citesti, desi asta este ultima seara pe care o petrecem impreund inainte de ple~ carea ta, Sunt suparat cdi ma ignori si cd nu vrei s& petrecem impreuna aceste momente. Sunt suparati c& nu suntem mai mult timp impreuna. intotdeauna apare ceva mai important ca mine. Vreau s& simt c& ma iubesti. . 2. Tristete: imi pare rau cA nu vrei s& fim impreuna. imi pare rat ‘c& muncesti asa mult. Am impresia c& nici nu mi-ai observa lipsa. Sunt tristi flindc& esti mereu asa ocupat si mu vrei si vorbesti cu mine. Ma doare c& nu-fi pasa. Nu simt ca insemn ceva deosebit pentru tine. 3. Teamd: Ma tem ci nici macar nu sti de ce sunt suparata. Ma tem c& nu-{i past. M& tem sd-{i marturisese sentimentele, Ma tem cA ma vei respinge. Ma tem ca ne indepartim unul de altul si cd nu pot face nimic in privinta asta, Mi-e fried s& nu te plictisesc. Ma tem ca nu-ti plac. 4. Regret: Ma simt att de sténjenit, dorind si fim impreuna, in timp ce tie nici nu-ti pasa. Mi-e jena c& m-am suparat atat. Imi pare riu daca asta pare o pretentie exagerati, imi pare riu c& nu sunt mai afectuoasa si mai toleranta. Regret cA m-am purtat distant dupa ce n-ai yrut si ma bagi in seama. Regret ca nu ti-am dat inca o sansa. imi pare rau ci nu mai am incredere in dragostea ta. 5. Afectiune: Te iubesc. De asta iti adusesem ace! mango. Voiam s fac ceva care si-fi fac placere. Voiam s& petrecem intrun 169gin baneas mod mai deosebit acele momente. ined mai vreau aceasta, Te iert & ai fost atat de indiferent fata de mine, Te iert ca nu ai reactionat imediat. Inteleg c& tocmai citeai ceva. Hai si petre. cem o seara placuta si intim: Te iubese, Virginia PS. Raspunsul pe care ag vrea si-l aud este: ,.Te iubese, Vir- ‘si eu vreau sa petrec o seara placuta. O sa-mi fie dor de tine”. O scrisoare in legatura cu 0 cearti Michgel si Vanessa se contraziceau in le fur’ cu problema in citeva minute, au ajuns ia cearta. Cand a vizut c& incepe s& strige, Michael s-a oprit, a respirat adanc si apoi a spus: ,Am nevoie si ma gindesc la asta si apoi vom vorbi”. Apoi a mers in alta camera si si-a deschis sentimentele intr-o Scrisoare. Dupa aceea, a fost in stare s& revina si sa discute cu mai mult infelegere. in con- secinfa, ei au reusit si-si rezolve cu afectiune problema. 170 lata Scrisoarea lui: Draga Vanessa, 1. Supdrare: Sunt suparat c& esti att de emotiva si cd nu ma infelegi. Sunt suparat c& nu poti raméne linistita in timp ce vorbim si cd esti atét de sensibila. Sunt supirat c& nu ai incredere in mine si cé md respingi. 2, Tristefe: imi pare rau ca ne certim. MA doare si-fi simt neincrederea $i indoielile. Ma doare pierderea afecti imi pare rau c& ne-am certat si ci nu 3. Teama: Mf tem c& gregesc. MA tem c& nu pot face ce vreau fir’ si te contrariez.. Ma tem si-fi marturisesc sentimentele. Ma tem c& ma vei scoate vinovat. M& tem s& nu par incompetent. Ma tem c4 nn m’ apreciezi. Ma tem s& vorbese cu tine cand esti asa de supdrata. Nu stiu ce s& spun. 4. Regret: Imi pare riu c& te-am necajit. Regret cd nu sunt de acord cu tine, Regret ci m-am purtat asa distant gi cl ma opun la ideile tale. Regret ci ma gribesc atéta pentru a-mi realiza scopurile. Regret cd am desconsiderat sentimentele tale. Nu meriti sa fii trata astfel. Regret cf te-am acuzat Afectiune: Te iubesc si vreau sa rezolvam problema asta. Cred cum te-as putea asculta. Vreau s& te ajut. Infeleg c& Jignit. imi pare ru c& am dezaprobat sentimentele tale. Te iubesc cu adevarat, Vreau s& fiu eroul tau si nu doar sd fiu de acord cu orice. Vreati ca tu si ma admiri, Am nevoie s& fiu eu insumi si te ajut sa fii tu insati Te iubesc. De data asta, cand vom vorbi voi fi mai rabdator si intelegator. Merifi asta Te iubesc, Michael PS. Raspunsul pe care as vrea si-l aud: ,.Te iubesc, Michael ‘Apreciez cat de atent si intelegator esti. Am incredere c& vom rezolva problema asta”. O scrisoare despre frustrare si dezamagire Jean a lisat un mesaj sotului ei, Bill, cerdindu-i sa aducd acasi 0 serisoare importanti. S-a intimplat ca Bill s& nu primeascd mesajul. Cand a ajuns acasi fri acea scrisoare, reactia Iui Jean a fost de frustrare si dezamagire puternica. . Desi nu era vina lui, Jean a continuat si comenteze cat de mare nevoie avea de acea hartie si ce supairata era. Bill a inceput s& se simt& acuzat si atacat. Jean nu si-a dat seama cA Bill era lezat personal de toate sentimentele ei de frustrare si dezamagire. Bill era pe cale s& explodeze si si o acuze pentru ca era suparata. in loc si-si descarce asupra ei sentimentele defensive, stricdn- du-gi seara, el a decis, cu infelepciune, s4 améne discutia cu zece mi- nite, pentru a scrie o Scrisoare. Dupa ce a terminat de seris, a revenit mai afectuos la sofia lui, pe care a imbratisat-o si i-a spus: ,,lmi pare rau c& nu fi-am adus scrisoarea. Ag fi vrut si primese acel mesaj. Ma mai iubesti acum?” Jean a raspuns cu afectiune si respect si au avut parte de 0 seara minunata in loc de un réizboi rece. Tat& scrisoarea lui Bill: Draga Jean, 1. Supdrare: Nu-mi place cénd esti asa suparaté, Detest si ma acuzi. Ma supard cA te vid nemultumita $i c& nu te bucuri si mii vezi. Mi se pare c& nimic din ce fac nu este destul. Vreau s ma apreciezi i sa te bucuri cénd ma vezi. 2. Tristefe: M& necdjeste sA te stiu frustrata si dezamagita. imi pare ru ci nu esti multumita de mine. Vreau ca tu s& fii multumita. imi pare rau cd munca mea este mereu un obstacol in calea dragostei noastre. imi pare rau c& nu apreciezi toate lucrurile minunate de care avem parte. imi pare rau ci n-am adus hartiile de care aveai nevoie. 3. Teamd: Ma tem c& nu te pot face fericité. Ma tem c& vei fi necajita toat& ziua. Ma tem si ma port deschis sau si fiu rezervat fata de tine, Ma tem si am nevoie de dragostea ta. Ma tem ci nu sunt destul de bun pentru tine si c’-mi vei purta ranchiuna. i714. Regret: Regret c& n-am adus scrisoarea accea si ci esti suptraté. Imi pare rau ci nu m-am gandit s&-ti telefonez N-am vrut s& te supir. Voiam si te bucuri cand ma vezi Avem patru zile libere si vreau sa ne simtim bine. 5. Afectiune: Te iubesc. Vreau ca tu si fii fericita. inteleg c& esti suparati, infeleg c& ai nevoie de timp ca sé-ti treaca. Stiu og fu incerci sé ma faci si ma simt prost. Ai nevoie doar de o imbratisare si de putin intelegere. imi pare rau. Uneori ny stiu ce s fac si incep sa te acuz. iti multumesc cA esti sotia mea. Te jubese atét de mult. Nu-ti impun sa fii perfectt si fericit’. Infeleg ca esti supairata din cauza acelor hartii Te iubese, Bill ___ P.S. Raspunsul pe care ag vrea sé-l aud: ,.Te iubesc, Bill. Apre- ciez cat de multe faci pentru mine. iti mulfumese ca esti soful meu, PASUL AL DOILEA: SCRISOAREA DE RASPUNS ‘Compunerea unei Scrisori de Raspuns este al doilea pas care marcheazi Tehnica Scrisorii. Dupa ce v-afi exprimat sentimentele negative si pozitive, poate fi util sa mai consumafi céteva minute scriind © Scrisoare de Raspuns. In aceasté scrisoare ve{i formula tipul de rspuns pe care |-ati astepta de la partener. - Metoda este aceasta: Imaginati-va cA partenerul poate raspunde cu afectiune sentimentelor dumneavoastra ranite — cele pe care le-ati exprimat in Scrisoare. Scrieti-va singur un raspuns, ca si cum ar fi din partea celuilalt, Includeti toate lucrurile pe care afi vrea sa le auziti in legatura cu problemele exprimate. Urmatoarele formule de introducere y-ar putea stimula: ‘* Multumese pentru. + Imi pare rau... © Tu merit. © As vrea. © Te iubesc. Uneori, Scrisoarea de Raspuns este mai eficace decat Scrisoarea de Dragoste. Scriind ceea ce ne dorim si avem nevoie, ni se accentueazi receptivitatea fata de sprijinul pe care-I meritam. in plus, daci ne imaginam ca partenerul ne raspunde cu afectiune, devine mai usor pentru el sé procedeze astfel. Unii se pricep si-si descrie sentimentele negative, dar le vine greu si-si descopere sentimentele afectuoase. Pentru acestia este deosebit de important s& scrie Raspunsur explorind ce ar vrea si auda de la celalalt. Asigurati-va ca va dati cad de propria rezistenté pe care o opuneti la ajutorul oferit de partener. Aceasta vi face si va dati mai bine seama cat de greu este pentru celalalt sa va trateze cu afectiune in asemenea momente. Cum putem afla despre ce are nevoie partenerul Uneori femeile nu sunt de acord s& serie Scrisori de Raspuns. Ele pretind partenerilor s& stie ce au de raspuns. uutresc un sentiment am eu nevoie; daca ma iubeste cu femeia trebuie si-si aducd amin- meilor; trebuie ascuns ci .Nu vreau si-i spun adevarat, va sti singur”. In acest te oa barbatii vin de pe Marte si nu cunose nevoile si li se atraga atentia. Reacjia birbatului este mai mult o reflectare a originii sale decat a intensitatii dragostei lui. Daca ar fi venit de pe Venus, ar fi stiut ce sé spun. Barbafii chiar nu stiu cum sa rispunda 1a sentimentele femeii. in cele mai multe cazuri, civilizatia noastra nu ii lamureste pe barbati in legatura cu nevoile femeii. Dac& barbatul 1-a vazut si l-a auzit pe tatil sau rispunzind cu afectiune supararii sotiei, va avea 0 idee mai clara despre ce are de facut, Altfel, nu stie, deoarece nu a fost invatat niciodata, Scrisorile de Raspuns sunt cel mai bun mod de al invata pe birbat care sunt necesitatile femeii. Va invata incet, dar sigur ~ Scrisorile de Raspuns sunt cel mai bun mod de a-l invita pe barbat despre ce au nevoie femeile. Uneori femeile ma intreaba: .,Dac’ fi explie ce as vrea sa aud din partea lui si el incepe si se conformeze, cum pot sa stiu c& mu sunt doar vorbe? Ma tem ca nu le ia in scrios” ‘Aceasta este 0 problema importanta. Dac barbatul nu-si iubeste sofia, nici nu se va deranja sa-i ofere ceca ce are ea nevoie, Daca incearcd micar sa-i dea un raspuns asemanator cu ceea ce i s-a cerut, este foarte probabil c& el incearca realmente s& reactioneze pozitiv. Dac& nu suna foarte sincer, este din cauci c& invaté ceva now. A invafa un nou mod de a reactiona este dificil. Lui fi poate parea rau ca nu a reugit. Acesta este un moment critic. Are nevoie de multi apreciere si incurajare. Are nevoie de un raspuns prin care sa-si dea seama ca este pe calea cea buna. Daca incercarile lui de a o ajuta par oarecum nesincere, cauza este de obicei cA se teme c& incercatile Jui nu vor reusi, Daca femeia apreciaza incercarile lui, data viitoare se va simfi mai sigur si, deci, va putea sé fie mai sincer. Barbatul nu este neghiob. Daca va vedea cai femeia este receptiva si c& el poate reactiona intr-un mod care duce la 0 schimbare in bine, 0 va face. Este nevoie doar de timp. $i femeile pot afla o multime despre barbati si despre necesitatile lor dintr-o Scrisoare de Raspuns a acestora. De obicei, femeia estedescumpanité de reactiile barbatului fat8 de ea. Ba nu are idee de ce batul respinge le ei de a-l ajuta. Infelege gresit nevoile tui Uneori i se opune, deoarece crede c& el vrea ca ea s& renunte la personalitatea ei aiba incredere in el, si De fapt, in cele mai multe cazuri, barbatul vrea ca ea sé aprecieze si st-1 accepte. Pentru a primi sprijin, nu este suficient sa le artim partenerilor de ce avem nevoie, ci trebuie si fim dispusi si primim ajutor. Altfel, comunicarea nu se poate desftigura. A afiga sentimente rinite printr-o exprimare de genul: ,. imic din ceea ce spui nu poate sfi ma facd si ma simt mai bine” nu este doar contraproductiv, ci si jignitor pentru partener. [n asemenea momente, este mai bine simu spui nimic. Tata un exemplu de Scrisoare si Raspunsul ei. Observafi ci raspunsul este trecut fot la Post Scriptum, dar este putin mai lung si mai detaliat ca in exemplele dinainte. O Scrisoare si un Raspuns legate de opozitia ficuti de birbat CAnd Theresa ii cere sprijinul, Paul, soful ei, se opune si pare impovarat de solicitiile ei. 174 Draga Paul, 1, Supdrare: Sunt supiirati c& mi te impotrivesti. Sunt suparata ca nu te oferi sa ma ajuti si c& trebuie mereu si-ti cer ajutorul Eu fac atdtea pentru tine. Am nevoie de ajutorul tu, 2, Tristege: Imi pare rau c& nu vrei s& ma ajuti. Imi pare iu ca ma simt aga de singura. Ag vrea si facem mai multe lucruri impreuna, Imi lipseste ajutorul tau. 3. Teamdé: Ma tem sa-fi cer ajutorul, Ma tem sa nu te supar. Mi tem ca vei spune nu si asta ma va jigni. 4. Regret: Regret ci-ti reprosez attea. Regret cA te pisez si te critic. Regret c& nu te apreciez mai mult. Regret c& dau prea mult si-fi pretind apoi s& faci la fel. Afectiune: Te iubesc. Inteleg c& faci tot ce poti. Stiu cA-ti pasa de mine. As vrea s&-ti cer ajutorul Intr-un fel mai afectuos. Esti un tatd iubitor pentru copiii nostri Te iubesc, Theresa P.S, Raspunsul pe care ag vrea si-I primese este: Draga Theresa, iti multumese cA ma iubesti atét. ffi multumese cd-mi impirtasesti sentimentele. injeleg c& te doare cand reactionez. ca si cum solicitarile tale ar fi exagerate. Infeleg cd te doare cand ma opun. Imi pare rau c& nu ma ofer mai des s& te ajut. Meriti ajutorul meu si vreau si te sprijin mai mult. Te iubese si sunt fericit c& esti sotia mea Te iubesc, Paul mai jos. In acest caz, si presupunem ca autoarea scrisori punsului este ea, dar aceleasi modalitati se potrivesc si daci cl este autorul, PASUL TREI: {MPARTASIREA SCRISORI $I A RASPUNSULUL impartasirea scrisorii este important din urmatoarele motive: + fi da ocazia partenerului sa va ajute. * Va di posibilitatea s4 injelegcti de ce aveti nevoie. ¢ jl ajuti pe partener sA gaseasca reactiile necesare, intr-o maniera afectuoasa si respectuoasa. © Creeaz motivatia unor schimbari in cadrul tegaturii Creeaza intimitate si dragoste. « il invata pe partener ce este important pentru dumneavoastra § cum va poate ajuta mai eficient. ¢ VA ajuta sa reincepeti dialogul dupa ce s-a intrerupt comunicarea, © Va invata sa ascultaji pareri negative intr-un mod lipsit de riscu ist inci feluri de a va impartgi scrisorile si le vom descrie sia ris- 1. El citeste cu voce tare, in prezenta ei, Scrisoarea si Raspunsul. Apoi, 0 prinde de maini si ti da propriul lui raspuns plin de dragoste, infelegand mai bine ce are ea nevoie si audi. 2. Ea citeste Scrisoarea si Raspunsul, in timp ce el ascult. Apoi, elo prinde de maini si ti da propriul raspuns afectuos, infelegand mai bine ce are ea nevoie sa auda, El citeste intai Raspunsul cu voce tare. Apoi, citeste tot cu voce tare si Scrisoarea. Pentru barbat este mult mai usor si asculte niste piireri negative dup ce stie deja cum sa raspunda In ele. Stiind ce se asteapta de la el, barbatul nu mai intra in panicd la fel de tare ca atunci cand asculté doar sentimentele ei negative. Dupa ce citeste Scrisoarea, el 0 prinde de maini si da propriul raspuns afectuos, infelegdnd mai bine ce are ea nevoie si auda, 4. Ea ii citeste mai intai Raspunsul. Apoi, ii citeste Scrisoarea cu voce tare. Apoi, el o prinde de maini si fi da un raspuns afectuos, infelegand mai bine ce asteapti ea. 5. Ea fi da scrisorile si el le citeste in decurs de doudzeci si patru de ore. Dupa ce le-a citit, el fi mulfumeste ca le-a scris, ‘© prinde de maini si fi di un rspuns afectuos, infelegand mai bine nevoile ei.Ce-i de facut cind partenerul nu poate reactiona cu dragoste Datorita unor experiente anterioare, unora le vine foarte greu si asculte Scrisori de Dragoste. in acest caz, n-ar trebui s& li se ceara sa le citeasca, Dar chiar céind partenerul dumneavoastra preferd si asculte o scrisoare, uneori ii este imposibil sa reactioneze imediat cu dragoste. Sa luam ca exemplu pe Paul si Theresa. Daca Paul nu se simte mai iubitor dupa ce si-a ascultat partenera tindu-i scrisorile, este din cauz& c4 in acel moment nu poate reac- fiona cu afectiune. Dar, dupa un timp, sentimentele lui se vor schimba. Citind scrisorile, el se poate simti jignit si cuprins de suparare 1 va trece in defensiva. In asemenea momente, el trebuie si-si acorde un rigaz pentru a reflecta asupra celor spuse. Uneori, cand cineva asculta 0 Scrisoare, aude numai suprarea si va dura un timp pani ce va sesiza si dragostea. Este de folos ca, putin mai tarziu, s& reciteasca scrisoarea, in special partea legati de regrete si iubire. Uneori, inainte de a citi o Scrisoare de la sotia mea, citese mai inti fragmentul cu sentimentele de dragoste. Daca barbatul este indispus citind 0 Scrisoare, ar putea raspunde printr-o scrisoare proprie, ceea ce i-ar permite sa-si rezolve sentimentele negative care au apairut la citirea scrisorii partenerei. Uneori nu-mi dau seama ce ma supar’, pana ce sotia imi citeste 0 Scrisoare si, atunci, dintr-o dat, am despre ce si scriu, Scriindu-mi propria serisoare, reusese s&-mi clarific din nou sentimentele afectuoase si Sd recitese Scrisoarea ei, sesizind dragostea ascunsa in spatele durerii Daca barbatul nu poate reactiona imediat cu afectiune, trebuie si stie c& mu conteazi si nu trebuic sanctionat, Partenera trebuie s&-i injeleaga si si-i accepte nevoia de a reflecta. Eventual, pentru a-si incuraja partenera, cl poate spunc ceva cum ai fi: ,.Muljumese pentru aceasti Scrisoare. Am nevoie de putin timp pentru'a ma gindi la ea si apoi vom putea discuta”. Este important ca el s4 nu-si exprime pareri negative referitoare la scrisoare. Impirtasirea acestor scrisori trebuie P intr-un moment bine ales. Toate aceste sugestii legate de citirea Scrisorilor se aplica si cand femeia este cea care are dificultati in a reactiona cu afectiune. in general, recomand cuphurilor sd-si citeascd cu voce tare scrisorile proprii. Este utild si citirea cu voce tare a scrisorii celuilalt, deoarece asta ‘il ajuta pe partener s& se simta ascultat. incercati ambele metode si vedeti care vi se potriveste. 176 4 ASIGURAREA UNEI ATMOSFERE DE SIGURANT impartasirea Scrisorilor poate genera teama. Cel care-si descrie adevaratele sentimente se poate simti vulnerabil. Respingerea poate fi foarte dureroasi. Scopul impiirtasirii unei Scrisori este de a dezvalui sentimentele, astfel incat partenerii sé devind mai apropiati. Acest proces functioneaz4 cat timp se desfagoara in siguranja. Cel care primeste Scrisoarea trebuie sa fie plin de respect fata de sentimentele celuilalt. Nu trebuie sa fie de acord sa asculte Scrisoarea pana cand nu poate acorda sprijin real si respect. Impartisirea scrisorilor trebuie ficuté cu intenfii bune. Ea trebuie fcuti in spiritul urmatoarelor declaratii de intentii: Declarafie de intentie pentru s si citirea unei Serisori ‘Am setis aceasta serisoare pentru a-mi dezvalui sentimentele pozitive si a-ti oferi afectiunea pe care o merifi. Ca parte a intregului, iti impartigesc si sentimentele negative care m& ‘impovareaza. Ingelegerea ta ma va ajuta sii ma deschid gi sa ma eliberez. de sentimentele negative. Am incredere ca te intei seazA si of vei rispunde cat se poate de bine sentimentelor mele, Apreciez disponibilitatea ta de a ma asculta gi a m& sustine. In plus, sper cA aceasta scrisoare te va ajuta s4-mi intelegi Gorinjele si nevoile. ' Cel care ascult’ aceasta scrisoare trebuie si o facd in spiritul ur- ‘matoarei declaratii de intentie. Declaratie de intentie pentru a asculta 0 Scrisoare Iti promit si fac tot posibilul si infeleg indreptatirea sentimentelor tale, si accept divergentele, si-fi respect cerin- tele cum le respect pe ale mele; apreciez faptul ca te straduiesti sa-{i exprimi sentimentele si afectiunea. Promit si te ascult gi s& nu-fi corectez sau sa-fi contest sentimentele. Promit si accept si si nu incere si te schimb, Vreau si-fi cunosc sentimentele, fiindc& ma intereseaza si cred c& vom putea rezolva problema asta. Cand aplicati pentru prima oar’ Metoda Scrisori, va fi mult mai sigur daca citifi cu voce tare aceste declaratii. Ele vi vor ajuta sa respectali spusele partenerului si s@ reactionafi intr-un mod afectuos si lipsit de primejdii. 177MINISCRISORI Dac& suntefi indispus si'nu dispuneti de doudzeci de minute pentru a scrie, incercati o miniscrisoare. Este nevoie doar de trei pana la cinci minute si poate f realmente utila. Tati céteva exemple: Draga Max, 1, Sunt suparata ca ai intarziat! 2. Sunt necajitd cd m-ai uitat. 3. Ma tem cd nu-ti pas de mine. 4, Regret cd nu sunt mai indulgent, 5. Te iubesc si te iert & ai Stiu ca, de fapt, ma iubest iti multumese pentru cd ai incercat. Cu drag, Sandie Drag& Henry, 1, Sunt suparata c& esti atét de obosit si c& te uiti doar la televizor. . imi pare rau ci nu vrei s& ne plimbam. MA tem c& ne indepartim unul de altul. Ma tem s& nu te supar, |. Regret ci te-am respins. Regret ca te acuz pentru problemele noastre. 5. Simt lipsa afectiunii tale. N-ai vrea si-fi rezervi o ori numai pentru mine deseara sau in alti zi, pentru a discuta ce se in- témpla cu mine? Cu drag, Lesley P.S, lata ce ag vrea si aud de la tine: BYP Draga Lesley, Muljumese oa mi-ai scris despre sentimentele tale. inteleg ci-mi simfi lipsa. Hai si ne rezervm un moment special, deseara intre opt si now’. Cu drag, Henry CAND POT FI SCRISE SCRISORL Acestea pot fi scrise cfind suntefi indispus si vreti s& va simi mai bine. Tati cdteva feluri de a le serie: 1. Scrisoare catre un partener intim. 2. Scrisoare catre un prieten, un copil sau un membru al familici. 3. Serisoare c&tre un partener de afaceri sau client. in loc de a serie la sfarsit ,.Te jubesc” puteti folosi expresia ,.Va stimez” sau ,.Va respect”. in cele mai multe cazuri n-ag recomanda impartasirea scrisoii. 4. Serisoare cdtre tine insuti, 178 5. Scrisoare citre Dumnezeu sau Autoritatea Suprema. Marturi- siti-va necazurile lui Dumnezeu si cereti-i sprijin. 6. Scrisoare in care rolurile sunt inversate, Daca Va este greu si-1 iertati pe celalalt, puneti-va in locul lui pentru cateva minute gi scrieti o Scrisoare ca din partea lui catre dumneavoastra. Veti fi uimit cat de repede veti deveni mai indulgent. 7. Scrisoare monstruoasi. Dac& suntefi extrem de suparat si nutrifi sentimente josnice sau dezaprobatoare, dafi-le drumul intr-o scrisoare. Apoi dati foc scrisorii. Nu-i cereti partenerului s& 0 citeascd decat dact amandoi puteti si vrefi sa faceti fat sentimentelor negative. in acest caz, chiar si scrisorile monstruoase pot fi de mare folos. 8. Scrisori de substituire. Daca evenimentele din prezent va in- dispun si v4 amintesc de sentimenete nerezolvate din copilirie, intoarceti-va in timp si scrieti o scrisoare unuia din parinti, impartasindu-i sentimentele gi cerandu-i sprijin, DE CE AVEM NEVOIE SA APELAM LA SCRISORI Asa cum am yazut in aceasti carte, este extrem de important pentru femei sé-si impartaseasca sentimentele si sa simta c& li se da atentie, sunt infelese si respectate. Pentru barbati este la fel de important si simta cA sunt apreciafi, acceptati gi ca li se acorda incredere. Cele mai multe probleme se produc cand femeia igi exprima supararea iar, in consecinta, barbatul simte c& nu este iubit, Pentru el, resentimentele ei pot suna ca niste critici, acuzatii, pretentii si reprosuri. Daca el i contest sentimentele, ea crede ca nu este iubitd. Succesul unei legaturi depinde exclusiv de doi factori: capacitatea barbatului de a as. culta cu afectiune gi respect sentimentele femeii si capacitatea femeii de a si le exprima intr-un mod iubitor si respectuos. legatura impune ca partenerii si-si comunice sentimentele gi nevoile in schimbare, Desigur ci este 0 dovada de idealism exagerat SG te astepti la 0 comunicare perfecta. Din fericire, intre realitate si perfectiune este destul loc pentru mai bine. Sperante realiste Este nerealist si te astepti intotdeauna ta 0 comunicare usoara. Unele sentimente sunt dificil de comunicat fara a-1 jigni "pe partener. Chiar cupluri care au relatii excelente si afectuoase se vor chinui uneori sf gseascai un mod de comunicare acceptabil pentru améndoi. Este greu sf infelegi cu adevarat punctul de vedere al ccluilalt, in special cand el sau €a nu spun cea ce ai vrea s& auzi. De asemenea, este dificil sa fii respectuos fata de celalalt cdnd propriile sentimente au fost atinse. * 179Multe cupluri se ingalai creznd ci nepriceperea lor de a comunica eficient si cu afectiune inseamnd ca nu se iubese destul. Desigur c& dragostea are un rol important, dar capacitatea de comunicare este un ingredient mult mai important, Din fericire, este vorba de o arta care se poate deprinde. Cum invatim sé comunicim ‘Comunicarea eficienta ar fi a doua natura dac& am fi crescut familii ai caror membri ar fi fost in stare de comunicare sincera sj afectuoasa. Dar, in generatiile anterioare, aga numita comunicare jubitoare insemna, in general, evitarea sentimentelor negative. De multe ori parea ci acestea ar constitui o boala rusinoas&, ceva care trebuie tinut seeret. In familii mai pufin ,civilizate” comunicarea considerati jubitoare putea include si exprimarea sau eliberarea de sentimente negative, prin pedepse corporale, urlete, batai si toaté ga- ma de insulte verbale — toate in numele incercarii de a-i ajuta pe copii si distingd binele de rau. Dac& pirintii nostri ar fi stiut s& comunice cu afectiune, dar fir si-si suprime sentimentele negative, noi, copiii, am fi putut si ne descoperim si si ne exploraim in sigurant4 reactiile negative prin incercari si greseli succesive. Cu ajutorul modelelor pozitive am fi putut invata cum s& comunicam, in special in ce priveste sentimentele negative. In urma unei experiente de optsprezece ani de incercairi si erori am fi invatat treptat s& ni le exprimam corect si respectuos. In acest caz nu am fi avut nevoie de Metoda Scrisorii Dac trecutul nostru ar fi fost altul Daca trecutul nostru ar fi fost diferit, am fi privit cum tatil nostru Teuseste sii asculte cu afectiune cand mama noastra rabufneste gi isi expria aecazurile gi dezamagirile, Am fi fost zilnic martori la felul cum fatal nostru ii acorda mamei grija si intelegerea necesara. Am fi vizut cum mama noastra are ineredere in el, expundndu-si deschis sentimentele, far a-l dezaproba sau condamna. Am fi vazut cum cineva poate fi indispus fairl a trebui sa-1 respingi pe celdlalt cu neineredere, manipulate emotional’, evitare, dezaprobare, condescendenta sau raceala. De-a lungul celor optsprezece ani de viaté in familie am fi ajuns treptat s ne stipanim sentimentele, la fel cum am invalat s4 mergem sau Si socotim. Ar fi fost 0 capacitate dobandita ca gi mersul, saritul, cntatul, cititul sau efectuarea unui bilant contabil. Dar, pentru cei mai multi dintre noi, lucrurile nu s-au petrecut astfel. in schimb, ne-am petrecut primii optsprezece ani 180 far succes, sf discernem arta comunicarii. Deoarece n-am fost inva- afi cum s8 ne comunicam sentimentele, comunicarea celor negative este dificila si, aparent, imposibila. . | Pentru a intelege cat de dificil este aceasta, ganditi-va cum ati raspunde la aceste intrebari: . . re Cum va exprimati afectiunea in momentele de supirare dact, in copilarie, parintii dumneavoastra se certau sau se coalizau pentru a evita certurile? — 2. Cum fi determinati pe copii si va asculte fara a tipa la ei sau ari pedepsi, daca parintii dumneavoastr’ procedau astfel pentru a-si menfine autoritatea? . a 3. Cum solicitati mai mult sprijin, dac& in copilarie v-ati simtit adesea neglijat si dezamagit? a 4. Cum va puteti marturisi sentimentele dac& va temeti s& nu fifi respins? 5. Cum vorbiti partenerului, daca sent sunt: ,,Te detest”? . . 6. Cum spuneti ,,imi pare rau”, dacé in copilarie ati fost pedepsit pentru greseli? | - | 7. Cum va puteti recunoaste greselile, daci va temeti s& nu fit pedepsit sau izolat? . | | 8.Cum va puteti exprima sentimentele, dacd in copilarie erati frecvent pedepsit sau condamnat pentru ca plangeati sau erati suparat?? — 9.cum puteti cere ceea ce doriti cand, in copilarie, afi fost ficut s& vA simtiti vinovat 4 vreti prea mult? | 10. Cum vi s-ar putea cere ca macar s& vi cunoaste{i sentimentele, daca parintii nu au avut timp, ribdare sau infelegere pentru a va intreba cum va simtiti sau ce va supari? . _ 11, Cum puteti accepta imperfectiunea partenerului, daca, in copilarie, trebuia sé fiti perfect pentru a merita sf fifi iubit? 12. Cum putett asculta necazurile partenerului, dae& ye dumnea~ voastra nu y-a ascultat nimeni? 13. Cum puteti ierta, daca nu ati fost iertat? 14. Cum s& puteti plange pentru a vi usura durerea si supararea, daca in copilarie vi se spunea mereu .,nu plange”, ,.cnd 0 si te maturizezi?”, sau ,numai bebelugii plang"? si puteli asculta dezamagirile partenerei, daca in copi- y-ati simtit responsabil pentru suferinfa mamei cu mult inainte de a putea injelege cd mu erati responsabil? : 16. Cum putefi asculta supararile partenerului, daca in copilarie parintii se descarcau asupra dumneavoastra prin strigate si severitate? . 7 17. Cum s& va deschideti sufletul si s& aveti incredere in Loa i entele dumneavoastrédaci primi oameni c&rora le-afi_acordat, cu inocenig, increderea v-au tradat intr-un fel sau altul? 18. Cum puteti si v4 comunicati sentimentele cu afectiune sj respect, daca nu aveti acei optsprezece ani de experient’, in care si nu va fi temut c& vefi fi respins sau abandonat? Raspunsul la aceste optsprezece intrebiri este unul singur: este posibil sd invefi si comunici cu afectiune, dar sunt necesare eforturi, Trebuie si compensti optsprezece ani de neglijare. Indiferent cat de perfecti au fost parintii nostri, nimeni nu este cu adevarat perfect Daca aveti probleme de comunicare, nu esie 0 nenorocite si nici vina integrala a partenerului. Este doar lipsa unui antrenament corect si a sigurantei capatate prin experienfa. Citind intrebairile de mai sus, poate ca vi s-au clarificat anumite sentimente, Nu irositi aceasta ocazie de a va vindeca. Consumat douazeci de minute pentru a scrie unuia din parinti o Scrisoare. Luati un stilou si niste hartie si incepefi si va exprimati sentimentee utilizdnd structura Scrisorii prezentate. Incercati chiar acum si vefi fi uimit de rezultat. ROSTIREA INTREGULUI ADEVAR Aceste scrisori au efect, deoarece va ajuti sf spuncti intregul adevir. Explorarea doar a unei parti din sentimentele dumneavoastra nu duce la vindecarea dorits. De exemplu: 1. Identificarea supirarii s-ar putea si nu va ajute deloc. Va poate face si va enervati mai mult. Cu cét veti insista mai mult asupra supararii, cu atét vefi fi mai indispus. 2. Dupa ore de plans, v4 vefi simti epuizat daca nu va depasiti tristetea, 3. Daca va sesizati numai temerile, va veti teme si mai mult. 4. Va veti simfi doar mai vinovat si mai rusinat daca insistaji a- ‘Supra regretelor, acestea putind si vi afecteze respectul de sine. 5. Incercarea de a fi mereu afectuos va va obliga si va suprimati toate impulsurile negative si, dupa cdtiva ani veti deveni amortit si insensibil. Aceste Scrisori functioneazé si va ajuti si exprimati adevarul integral in legatura cu toate sentimentele dumneavoastra. Pentru a va clibera de suferintele sufletesti, trebuie si simfifi toate cele patru fatete ale lor. Adica: supararea, tristefea, teama si regretul. De ce sunt eficace Scrisorile Exprimandu-ne asupra fiecdruia din cele patru aspecte ale sufe- rinfei psihice, durerea se diminueaza. A descrie numai unul sau dou 182 din aspectele sentimentelor negative nu este la fel de eficace. Accasta, deoarece multe din reactiile noastre negative nu sunt sentimente reale, ci mecanisme defensive pe care le utilizim inconstient pentru a evita sentimentele adevarate. De exemplu: 1. Cei care se supara usor incearca de obicei s& evite durerea, tristefea, teama sau regretul. Cand igi dau seama de aceste sentimente mai vulnerabile, supararea se risipeste si devin mai afectuosi. Celor care se pling usor le vine mai greu si se supere, dar daca sunt ajutati sa-si exprime supirarea, se vor simfi mult mai bine si vor deveni mai afectuosi. 3.Cei care se tem au nevoie de obicei sa-si infeleaga si sa-si exprime supararea; atunci teama se risipeste. 4. Cei care se simt adesea vinovati, sau cupringi de regrete, au nevoie, in general, si-si exprime durerea sau supararea, ina~ inte de a-si putea da seama de autoaprecierea pe care o merita. Cei care sunt mereu iubitori, dar se intreabi de ce sunt d primati sau apatici, trebuie, de obicei si-si puna intrebarea: Ce s-ar intinpla daca ay fi suparat sau indispus?” si si-si noteze rispunsurile. Aceasta ii va ajuta sa-si dea seama de sentimentele ascunse in spatele deprimérii si apatiei. Scriso- rile pot fi utilizate in acest fel. entele si ascunda alte sentimente ‘Cum pot sen Urmeazi cateva exemple despre felul in care barbatii si femeile ‘si utilizeaz sentimentele negative pentru a evita sau suprima ade- virata suferinta. Tinefi cont cA procesul acesta este automat. De multe ori nu ne dam seama de declangarea lui. Reflectati putin la aceste intrebari * ZAmbiti vreodata cAnd sunteti cu adevarat suparat? © Ati reactionat cu furie cand erati, in fond, i # Radefi sau glumiti cAnd sunteti trist sau jignit? « fi blamati pe ceilalfi cand va simfiti vinovat sau inspaimantat? Urmatoarea schema descrie modul in care barbatii si femeile isi mascheaza adevaratelé sentiment Desigur cA nu tofi barbajii se vor conforma descrierii comportamentului masculin si nici toate femeiie celui feminin Schema ne ajuta si infelegem cum reusim s& ne ignoram propriile sentimente. 183CAI PRIN CARE NE MASCAM ADEVARATELE SENTIMENTE Cum igi ascund barbat durerea (Acest proces este, de obicei, inconstient) 1, Barbatii pot recurge la su re pentru a disimula tristetea, durerea, supararea, vinovatia, teama. 2. Barbatii pot apela la indiferent sau descurajare pentru a imula supararea. 3. Bi pot recurge la a se imti ofensafi pentru a evita s& simt& durerea. 4, Barbatii pot utiliza supararea sau indignarea ca mod de a evita teama sau nesiguranta, 5. Barbatii se pot simti rusinati pentru a evita supararea si mahnirea, 6. Barbafii pot recurge la calm pentru a evita supararea, teama, dezamagirea sau rusinea. 7. Barbatii pot recurge la sentimentul de siguranta pentru a evita sentimentul cd nu corespund. 8, Barbatii pot recurge la agresi- une pentru a evita teama, VINDECAREA SENTIMENTELOR NEGATIV! ficila daca propriile noastré 184 i ascund femeile durerea (Acest proces este, de obicei, inconstient) 1, Femeile pot recurge la preocupare si ingrijorare pentru a disimula supirarea, vinov: ma si dezamagirea, tia, tea- 2, Femeile se pot lisa coplesite de dezorientare pentru a evita supararea, iritarea sau frustrarea. 3. Femeile pot recurge la indis pozitie pentru a evita stanjenea- fa, supararea, tristefea si regretul 4, Femeile recurg la team si nesiguranta pentru a evita supa rarea, durerea gi tristetea, 5. Femeile pot utiliza mahnirea pentru a evita supararea sau teama. 6. Femeile pot recurge la speran- {8 pentru a evita supararea, tristefea, mahnirea si durerea. 7. Femeile pot recurge la fericire si gratitudine pentru a evita tris- telea si dezamagirea. 8, Femeile pot recurge Ia afect une si toleranta pentru a evita si se simta jignite sau suparate injelegerea si acceptarca sentimentelor negative ale altuia este sentimente negative nu au fost ascultate si infelese. Vindecdndu-ne de sentimentele negative neimpar copilarie, ne este mai ugor sé le exprimam pe cele actuale si s8 le ascul- ‘tm pe ale partenerului fard a fi jigniti, nerabdatori, frustrati sau ofensati Cu cat va vine mai greu si va detectati durerile sufletesti, cu atat mai mult rezistenti veti opune Ia ascultarea sentimentelor altora. Daca simfiti c& sunteti nerdbdator si intolerant cAnd ceilalti isi expri- ‘mA sentimentele copitaresti, aceasta este o proba a felului cum va tra- tafi propriile sentimente. Pentru a ne reeduca pe noi insine, trebuie s@ reluam rolul propriilor nostri parimti. Trebuie si admitem ca in sinea noastrd exist un individ sensibil care se indispune chiar si atunci cdnd ratiunea de adulti ne spune c& nu exist nici un motiv pentru a ne supara. Trebuie sa izolim partea sensibila a eului nostru si s& devenim un parinte afectuos pentru ea. Trebuie s& ne intrebim ,Care-i necazul? Te-ai suparat? Cum te simfi? Ce te-a deranjat? De ce esti furios? Ce te face sf fii trist? De ce te temi? Ce vrei?” Daca ne ascultim cu compasiune propriile sentimente, cele negative se vor vindeca in mod miraculos si vom fi in stare s& reactiondm cu mai mult afectiune si respect. intelegandu-ne sentimentele copilaresti, deschidem o us prin care afectiunea igi face loc in ceea ce spunem. Dacd, in copitiric, sentimentele noastre intime au fost sistematic ascultate si acceptate cu afectiune, ca adulti nu ne vom impiedica in sentimente negative. Dar cei mai multi dintre noi n-am fost sustinuti astfel in copilirie, asa cd trebuie si ne ajutam singuri. I trecut Cum vi afecteazi in prezent prop: Desigur c& ati trecut prin experienta de a va simti cuprinsi de sentimente negative. lata cdteva moduri obisnuite prin care sentimentele nerezolvate din copilarie ne pot afecta astazi, cand ne lovim de stresul vietii de adult, 1. Cand suntem intr-o situatie supardtoare, persistam s& fim ener vati si suparati, chiar dact judecata noastri ne spune c& ar trebui sa fim calmi, afectuosi si impaciuitori Cand ne-a dezamagit ceva, persistim in suparare si mahnire, chiar dac& judecata adulté ne spune ca ar trebui sé ne simtim entuziasti, fericifi si inerezatori Daca ne-a indispus ceva, continuam s& ne ingrijorim gi si ne temem, chiar dac& judecata noastra adult ne spune cd ar trebui sa fim increziitori, calmi si recunoscatori. 4, Dupa un fapt stanjenitor, continudim sa ne simtim rusinai si sa regretim, chiar dacd judecata de adult ne spune c& ar trebui s& ne simfim in siguranfa, buni si formidabili. 185{ndbusirea sentimentelor prin obignuinte Ca adulti, incercaim in general s& ne stipdnim sentimentele negative prin mascarea lor. Obisnuintele noastre pot fi utilizate pentru a reduce la tacere sentimentele dureroase si dorinfele nesatisfacute. Dupa un pahar de vin, durerea dispare pentru moment. Dar ea va reveni mereu, Paradoxal, chiar prin actul de evitare a sentimentelor negative, le dam acestora posibilitatea s puna stépanire pe viata noastra. Invatand s& ne ascultdm si s& ne ingrijim de sentimentele noastre intime, ele igi prin actul de ‘a sentimentelor negative le dam acestora posibilitatea si puni stipanire pe viata noastri CAnd sunteti foarte suparat, este sigur c& nu vefi putea comunica atat de eficient pe ct ati vrea. In asemenea momente, ies la suprafati sentimentele interzise in trecut. Este ca si cum copilul, céruia nu i s-a permis niciodatd si-si dea drumul la nervi, are acum un acces in urma cruia este trimis iaragi la colt. Sentimentele nerezolvate din copilirie au puterea de a ne stipani, incdtusndu-ne constiinta adulta si impiedicand comunicarea afectu- asa. Pana ce nu vom putea si ne ascultim cu afectiune aceste sentimente aparent irationale din trecut (care par s& ne n&ipadeasca tocmai cand avem mai multa nevoie de normalitate), ele vor obstructiona o comunicare iubitoare. Secretul pentru 2 ne putea comunica sentimentele dificile consta in a avea infelepciunea si hot&rdrea de a le exprima in scris, pentru a putea deveni mai constienti de cele pozitive. Cu ct suntem mai capabili de a comunica afectuos cu partenerul, asa cum merit& acesta, cu att relafiile vor fi mai bune. Dac va putefi impartasi cu afectiune supararile, partenerului fi este mult mai ugor s& va acorde sprijin. ‘CUM SA TE AJUTI SINGUR Scrisorile sunt un mijloc excelent de a va ajuta singur, dar, daca nu va formati imediat obisnuinfa de a le scrie, s-ar putea si uitati de ele. As sugera ca cel putin o data pe saptimand, cdnd va supra ceva, si va agezati si sf compunefi o Scrisoare. Scrisorile va ajutai nu numai cand suntefi suparat pe partener, ci i de cate ori sunteti supirat. Ele va sunt de folos cAnd sunteti contrariat neferici, ingrijorat, deprimat, stanjenit, obosit, blocat sau doar incordat. De cfte ori vreti si va simtifi mai bine, scrieti o Scrisoare. Poate c& nu Intotdeauna va va ajuta sa va indreptati in directia dorita in prima mea carte ,,Poti si-ti vindeci sentimentele” este discu- tata mai in amdnunt importanta explorarii sentimentelor prin Scrisori. 186 fn plus, in seria de inregistrari ,.Vindecarea sufletului” pun la dispozitie imagini terapeutice si exercitii bazate pe metoda Scrisorii pentru depasirea ingrijorarii si resentimentelor, regasirea tolerantei si afectiunii fata de copilul din sufletul dumneavoastra si pentru vindecarea unor rani sufletesti din trecut. De adaugat ca si alfi autori au scris numeroase lucrari si manuale pe acest subiect. Citirea acestora este important pentru a va ajuta si fiti la curent cu sentimentele dumneavoastra intime si a le putea vindeca. Dar, tineti cont: daci nu permiteti acestor sentimente s& fie exprimate si ascultate, ele nu pot fi vindecate. Ca pot sugera si ineti mai mult la dumneavoastra, dar aceasta se realizeaz& ascultindu-va si exprimandu-va verbal sau in scris sentimentele. ‘Cirfile v3 pot sugera si fineti mai mult la dumneavoastra, dar aceasta se realizeazi numai ascultandu-vi si exprimndu-va verbal sau in scris sentimentele. Practicdnd Metoda Scrisorii, veti incepe si constatati care din laturile personalitatii dumneavoastra are cea mai mare nevoie de afei tiune. Ascultindu-va i analizandu-va emot i acestei laturi si se evidentieze si si evolueze. Pe masura ce eului dumneavoastra i se acorda dragostea legerea de care aveti nevoie, veti incepe automat s4 comunicafi mai bine. Veli fi in stare s4 reactionaji cu mai mult& afectiune. Chiar daci noi toli am fost programati s4 ne ascundem sentimentele si si reac fionam defensiv si nu cu afectiune, ne putem remodela singuri. Putem fi foarte optimisti. Pentru a va reeduca, trebuie sA va infelegeti sentimentele inabusite, care n-au avut niciodati sansa de a fi luate in seama, Accasti parte a dumneavoastra are nevoie s& fie detectata, auzita si infeleas’, iar apoi va fi si vindecata. Practicarea Metodei Scrisorii este un mod sigur de a vA exprima sentimente latente, impulsuri negative si dorinte, fara a fi condamnat sau respins. Ascultindu-ne sentimentele, ne tratiim de Papt in mad intelept laturile mai sensibile, ca un copil cate plange in bratele parintelui iubitor. Explorand realitatea integral a sentimentelor noastre, ne acordim permisiunea de a le avea. Tratand cu respect si dragoste aceasti parte a noastra, cu timpul rinile nevindecate din trecut se pot cicatriza. Multi oameni se maturizeaz& prea repede, deoarece igi resping si-si suprima sentimentele. Durerea sufleteasc4 latentd asteapta sa iasi la suprafata pentru a fi tratat cu afectiune si vindecata. Desi ei pot incerca si-si suprime aceste sentimente, durerea si nefericirea continua si-i afecteze. Multi accept acum cA cele mai multe dintre bolile fizice sunt in legatur’ cu suferinfele noastre sufletesti. Aceste sufe- rinfe, suprimate, se transforma in general in dureri fizice sau boli si pot cauza moartea prematura. in plus, cele mai multe din tendititele 187noastre distructive, obsesiile si ,,viciile” de care suntem dependenti constituie expresia ranilor sufletesti. Frecventa obsesie a barbatilor in legatura cu succesul reprezinti tentativa lor disperata de a obtine afectiune, in speranta de a-si usura suferinfele intime si nelinistile. Obsesia femeilor de a fi perfecte e legata de incercarea disperati de a fi demne de afectiune, pentru a-si reduce suferinfele sufletesti. Orice activitate fcuté in exces poate deveni un mijloc de atenuare a durerilor provocate de probleme nerezolvate din trecut. Societatea noastra abunda in posibilitati de distractie care ne ajuta si ne uitam suferintele. Scrisorile de Dragoste va ajuti ins sa va priviti suferinfa, si o simtiti si apoi sé 0 vindecati. De fiecare data cAnd scrieti 0 Scrisoare, ti acordaji eului dumneavoastra, sensibil si ranit, afectiunea, intelegerea si atentia de care are nevoie pentru a se simti mai bine. Virtufile singuratatii Uneori, scriind in singurdtate despre sentimentele dumneavoastr’, veti descoperi niveluri mai profunde ale acestora, la care n-ati putea avea acces in prezenta altei persoane, Singuratatea totala creaza siguranta necesara pentru a cduta mai in profunzime. Chiar dacd aveti impresia c& putefi discuta despre orice in cadrul legaturii cu partenerul/a, va recomand totusi ca, din cand in cand, si vi astemneti in scris, sentimentele, in singuratate. Scrierea in singuratate a Scrisorilor mai este recomandata si finde va di ocazia si aveti grija de dumneavoastra ftird a depinde de altcineva. Va recomand s& fineti un jurnal al acestor Scrisori sau si le pastrati intr-un dosar. Pentru ca s va fie mai usor sa le scriefi, v-ati putea inspira din modelul de Serisoare prezentat la inceputul acestui capitol. Acest model de structura va poate ajuta 8 va amintiti de toate etapele unei Scrisori si va sugereazi cateva expresii introductive pentru cazul cd va blocati. Daca avefi acces la un computer, introduceti in memorie aceasta schema si folositi-o mereu. Deschideti acel figier de cate ori vreti si compuneti o Scrisoare si, dupa ce afi terminat, salvati-o in memorie. Editati-o la imprimanta daca vreti s& o ardtati altcuiva. in afara de a le scrie, va recomand s& si pastrafi aceste scrisori intr-un dosar personal. Recititi-le din cnd in cénd, in momentele cand nu suntefi indispus, deoarece atunci vi putefi revedea sentimentele cu mai miultd obiectivitate. Aceasta obiectivitate va va ajuta ca altédata s& va exprimati nemultumirile cu mai mult respect. De asemenea, dac& dupa ce afi terminat 0 Scrisoare tot mai sunteti supiirat, recitind-o svar putea s& va simtiti mai bine. Pentru a-i ajuta pe oameni si compund aceste Scrisori, si-si exploreze si si-si exprime sentimentele in singuratate, am pus la 188 punct un program de calculator intitulat Private Session. Acesta utili- zeazi intt-o manierd original’ imagini, diagrame, intrebari si diverse scheme de Scrisori care va vor ajuta si pastrati legaitura cu propriile sentimente. Sunt sugerate chiar expresii care vi ajutd sa va formulati si si exprimafi anumite sentimente. In plus, inregistreaz§ confidential scrisorile dumneavoastra, pe care le putefi revedea in momentele in care citirea lor va poate fi de mai mult ajutor in exprimarea sentimentelor. Utilizarea calculatorului pentru a va exprima sentimentele va poate ajuta sa va depasiti retinerea fafa de Metoda Scrisorii. Barbatii, care de obicei sunt mai refractari Ia acest procedeu, devin mai interesafi dacd au posibilitatea s& stea singuri in fafa ealculatorului Virtutile apropieri Scrierea in singurdtate a Scrisorilor este timaduitoare in sine, dar nu se substituie nevoii noastre de a fi ascultati si intelesi de altii. Cand le scriefi, va oferiti afectiunea proprie, dar cind va impirtisiti Scrisorile cu altcineva, dragostea vine din partea aceluia. Pentru a ne dezvolta capacitatea de a ne iubi pe noi insine, avem nevoie gi de dragostea altcuiva. impartisirea adevarului deschide portita prin care poate pa- trunde afecfiunea. Pentru a ne dezyolta capacitatea de a ne iubi pe noi insine, avem nevoie si de dragostea alteuiva. _ Pentru a primi mai mult afectiune, avem nevoie in jur de oameni fata de care s& ne putem tmpartasi, deschis si in siguranja, sentimentele. Capeti foarte multi putere dacé ai alaturi cétiva oameni, bine alesi, carora le poji vorbi despre ceca ce simfi, avand incredere c& vor continua sa te iubeasca si nu te vor face sa suferi prin critici, condamnari sau respingere. Daca puteti ardta cine sunteti si ce simtiti, veti putea avea parte de afectiune. Primind aceasta afectiune, va va fi mai usor s& va elibe- rati de simptome negative cum sunt tesentimentele, Turia, teana si altele. Asta nu inscamna cA trebuie si impértasiti tot ce simfiti sau ce descoperiti in singuratate. Dar daca exist sentimente pe care vA este tcama s& le impartasiti, acestea trebuie, treptat, vindecate. Un terapeut afectuos sau un prieten apropiat pot fi o suri formidabila de afectiune si de usurare daca ii putefi marturisi cele mai intime si mai profunde sentimente. Dac& nu aveti_un terapeut, este foarte util ca un pricten si va citeased din cand in cand scrisorile. Scrisul de unul singur va va face sa va simtiti mai bine, dar imparts- sirea periodica a Scrisorilor cuiva apropiat si intelegator este esenfiala. Virtutile grupului Puterea sprijinului primit de la un grup nu poate fi descris’ ci 189trebuie constatata personal. Un grup afectuos si siritor poate face minuni pentru a ne ajuta sz lum contact cu sentimentele noastre cele mai profunde. Cand impartasiti sentimentele unui grup, aveti la dispozitie mai multi oameni care va pot oferi afectiune. Posibilitatile cresc odata cu marimea grupului. Chiar dack nu luati cuvantul in cadrul grupului, ascultindu-i pe ceilalti vorbind deschis si sincer despre ei, vi se dezvolta intelegerea si intuitia. Cu ocazia seminariilor de grup, tinute in toats fara, mi se tampla mereu si-mi identific zone mai profunde ale sufletului care au nevoie si fie auzite si intelese. CAnd cineva se ridica si vorbeste despre sine, incep dintr-o dat si-mi aduc aminte sau si simt ceva. Intuiesc lucruri noi si valoroase despre mine si ceilalfi. La sfargitul fiecdrui seminar ma simt de obicei mult mai eliberat si mai afectuos, Pretutindeni se aduna saptamanal mici grupuri de sprijin pentru a-si acorda i a primi ajutor. Sprijinul grupului este util mai ales daci in copilirie nu ne-am simfit in siguranta exprimandu-ne in fata unui grup sau in familie. In timp ce orice activitate pozitiva in grup este reconfortant, vorbitul sau ascultatul in cadrul unui grup afectuos si dispus sé ne ajute poate avea efecte tamaduitoare. Eu ma intalnesc frecvent cu un mic grup de barbati, iar sotia mea, Bonnie, se intélneste regulat cu femeile din grupul ei de sprijn. Acest sprijin pe care-l primim din exterior ne imbunatiteste mult relatiile. Ne elibereazA de parerea cd trebuie si ne considerim unul pe altul ca singurele surse de sprijin. fn plus, ascultindu-i pe altii vorbind despre succesele si nereusitele lor, problemele noastre tind sa ne par mai mi Acordati timp pentru a asculta Dacd va scrieti de unul singur la calculator gandurile si ce simtiti, sau le implrtasiti unui terapeut, partenerului sau unui grup de sprijin, acesta este un pas important pentru dumneavoastri. Daca aveli ribdare sf vi aseultati propriile sentimente, ii spuneti de fapt micului personaj sensibil aflat in sufletul dumneavoastra: Esti important, Merifi s& fii ascultat si ma interesezi atat de mult, incat te ascult.” Daci aveti ribdare sa va ascultati propriile sentimente, {i spuneti de fapt micului personaj sensibil aflat in sufletul dumneavoastra: ,,Est] important. Merifi si fii ascultat ult, ineat te ascult.” simi intereseri att dem Sper c& veti folosi tehnica Scrisorii, deoarece am fost martor la felul cum ea a schimbat viata a mii de oameni, inclusiv pe a mea. Pe masura ce veti sorie mai multe scrisori, v4 va fi mai usor si tot mai eficient. Este nevoie de practicd, dar merit’. 190 CAPITOLUL 12 CUM SA SOLICITI SPRIJIN ASTFEL INCAT A-L OBTIT Daca nu primiti ajutorul de care aveti nevoie in cadrul relatiilor dumneavoastri, 0 cauzi importanta poate fi aceea ci nu-l solicitati destul sau il cereti intr-un mod ineficient. A cere afectiune si sprijin este un act esenfial pentru orice relatie. Daca vreti si OBTIN! trebuie si CERETI. Att barbatii, cat si femeile au dificultati la solicitarea sprijinului. Ins& femeile au tendinta s& considere mult mai frustranta si deziluzionanta experienfa de a cere ajutorul, in comparatie cu barbajii. De aceea, voi adresa acest capitol femeilor. Desigur 4 barbatii isi vor imbogati cunostintele despre femei daca vor ci acest capitol. DE CE FEMEILE NU CER Femeile fac greseala de a crede cf ele nu trebuie s& ceara sprijin. Deoarece ele intuiese nevoile celorlalti $i le dau tot ceea ce pot, se asteapti ca birbafii si fact acelasi lucru. Cand o femeie este indragostita, isi oferd instinctiv dragostea. Ea cauta cu incdntare si entuziasm cai de a ajuta. Cu cat iubeste mai mult, cu atat este mai absorbitd sti-si ofere afectiunea. Acolo, pe Venus, toata lumea dadea din proprie inifiativa ajutor, asa c& acesta nu trebuia solicitat. De fapt, a face ca solicitarea si fie inutilé este unul din modurile in care femeile isi dovedese dragostea. Pe Venus, deviza este: Dragostea nu trebuic nivivdata sa ceura Pe Venus, devi ea nu trebuie ni a este iodat si ceara”. Drage Deoarece acesta este punctul ei de vedere, femeia presupune ci, daca partenerul o iubeste, el fi va oferi sprijin, fara ca ea si fie nevoita si-l ceara. S-ar putea chiar ca ea sti nu i-l ceard anume pentra a-i pune fa incercare dragostea. Pentru ca el sf treacdi testul, ca fi pretinde s&-i anticipeze nevoile si st-i acorde singur sprijinul! Aceasta modalitate nu functioneazA in relafiile cu birbafii. Ei provin de pe Marte si, acolo, daca ai nevoie de sprijin, n-ai decat s8-1 soliciti. a 191Barbafii nu au impulsul instinctiv de a-si oferi sprijinul; lor trebuie si li se ceard. Acest lucru poate fi derutant, deoarece dact-i ceri unui barbat sprijinul intr-un mod gresit, el poate fi inhibat, iar daca mut ceri deloc, vei primi prea putin sau nimic. la inceputul unei legaturi, femeia nu primeste sprijinul pe i-| doreste, ea presupune c& el nu mai are nimic de oferit. Ea va continua sa dea cu rabdare si afectiune, presupunand ci el va recupera mai devreme sau mai tarziu. in schimb, el va presupune c& da destul, din moment ce $i ea continua si o faca. EI nu-gi da seama cd ea se asteapta ca gi el sf dea, la randul lui. El crede ca daca ea ar fi avut nevoie sau si-ar fi dorit ceva mai mult, ar fi incetat si mai dea. ins cum ea vine de pe Venus, nu numai c& vrea mai mult, dar se asteaptA ca el si-i ofere sprijinul, fara si i se ceard. El asteapta ins ca ea s& inceapa si-i solicite ajutorul de care are nevoie. Iar daca ea nu o face, el presupune ca da destul. in cele din urma, ca-i cere sprijinul dar, dupa ce a dat atat de mult sia acumulat atdtea resentimente, cererea ei este, de fapt, o interpelare. Unele femei se sup&ri pe barbat doar fiindcd trebuie si le ceara sprijinul. Atunci cand il solicita, chiar daca el raspunde afirmativ si sare in ajutor, ca va fi totusi suparata ca a trebuit sa ceari. Ea igi spune: Daca a fost nevoie sai cer, ajutorul nu mai are nici o valoare.” ‘Barbatii nu reactioneaza bine la interpelari si resentimente. Chiar dac& barbatul este dornic s4 sara in ajutor, pretentiile si supararea femeii il vor face sa spunii nu. Pretentiile sunt un inhibant puternic. Sansele ei de a obtine sprijin de la el sunt puternic reduse atunci cand o cerere se transforma in interpelare. Uneori, daca simte c& ea fi pretinde mai mult, el va da mai putin. ‘Daci femeia nu cere, _birbatul presupune ci di suficient. Aceasti comportare face ca, pentru femeile neprevenite, relafiile cu barbafii si fie foarte dificile. Desi poate parea de nerezolvat, aceast problema poate fi depisiti. Amintindu-va c& barbatii provin de pe Marte, pute{i deprinde noi moduri, mai eficiente, de a solicita ceea ce doriti. In cursul seminariilor mele am antrenat mii de femei in arta de a solicita si, de cele mai multe ori, ele au inregistrat succese imediate, in acest capitol vom studia cei trei pasi implicati in solicitarea si obtinerea a ceea ce doriti. Acestia sunt: (1) Exersati formularea corecti a cererilor pentru ceea ce primiti deja; (2) Exersati formularea unor cereri suplimentare, chiar daca stiti cd el va spune nu, si acceptafi refuzul hui; (3) Exersati solicitarile insistente. 192 PASUL 1: FORMULAREA CORECTA A CERERILOR PENTRU CEEA CE PRIMITI DEJA Primul pas pentru a invaja cum sa obtinefi mai mult de la partener este si va deprindeti sA solicitati lucrurile pe care deja le primiti. Deveniti constienti de cea ce face partenerul pentru dumneavoastra, {in special in ceca ce priveste gesturile obignuite, cum ar fi caratul pachetelor, reparatiile, curafenia si alte treburi marunte Partea important in aceasta etapa este si incepeti si-i cereti a ceste lucruri marunte, pe care deja le face, si s& nu le considerati de la sine infelese. Apoi, cfnd le face, rasplititi-| din plin cu aprecieri. Renun- {ati pentru un timp st-i pretindeti si-si ofere ajutorul fri a fi solicitat, in etapa 1 este important s& nu i se cearé mai mult decdt este obignuit sA dea. Concentrai-vi asupra maruntisurilor pe care el le face in mod normal. Dati-i ocazia si se obignuiasca sa va aud formu- land cereri pe un ton lipsit de pretenti Daca sesizeazi un ton exigent, indiferent cat de frumos va for- mulafi cererea, el nu aude decat c& nu di destul. Aceasta il face sa simtd c& nu este iubit si apreciat. Atunci tendinfa Iui este si va dea mai putin, pana ce veti incepe s& apreciati ceea ce deja face. Daci sesizeazi un ton exigent, indiferent eat de frumos vi for- mulafi cererea, el nu aude decat c nu di destul. Aceasta il face si simti ci nu este iubit si apreciat. Atunci tendinfa lui este si vi dea mai putin, pani ce veti incepe si apreciati cea ce deja face. Se poate ca el si se fi deprins, din cauza dumneavoastra (sau a mamei lui) si raspunda imediat negativ solicitirilor dumneavoastra. in etapa 1 il veti reobisnui si reactioneze pozitiv la cererile dumneavoastra, Daca barbatul isi di seama treptat c& este apreciat si cd eforturile Iui va satisfac, va voi s raspunda pozitiv cererilor dumneavoastra, atunci cand poate s-o fac. Apoi va incepe s-si ofere singur ajutorul. Dar nu trebuie asteptata de Ia inceput aceasta faza avansata. Mai exist ins& un motiv pentru a incepe sa-i cereti ceea ce face deja. Trebuie sa fifi sigurd cA cereti intr-un fel care poate fi auzit de el si la care poate reactiona. Asta infeleg prin expresia ,formulare corect a cererilor”. Cum pot fi motivati barbati Exista cinci secrete pentru a putea formula corect 0 cerere catre un barbat. Daci nu se fine seama de ele, se poate ajunge usor la in- hibarea barbatului. Aceste secrete sunt: alegerea momentului potrivit, © atitudine lipsité de pretentii, exprimarea concisd, fara ocolisuri si corecta. 2 193Sa le analizAm pe rand: 1. Alegerea momentului potrivit. Aveti griji s& nu-i cereji ceva ce tocmai intenfioneaz’ si faci. De exemplu, dac& se pregiteste sa arunce gunoiul, nu-i spuneji ,,Vrei s4 versi gunoiul?” Va avea impresia ca-i spunefi ce are de facut. Alegerea momentului este crucial’, De asemenea, daca el este preocupat de altveva, nu-i cerefi si reactioneze imediat la ceea ce i-ati spus. 2. Atitudine lipsita de pretentii. Tineti minte cA 0 cerere nu este o interpelare. Daca dovediti resentimente sau o atitudine exigenta, indi ferent cat de atent va veti alege cuvintele, el va simti cd nu-l aprec pentru cea ce v-a oferit deja si va spune, probabil, nu. 3. Fifi concisa, Evitati s8-i ingirati o list de motive pentru care el ar trebui sé va ajute. Pornifi de la presupunerea c& el nu trebuie convins. Cu cat ii dati mai multe explicatii, cu atét se va opune mai mult. Explicatiile lungi, prin care va justificati cererea, il fac sd simta ca nu aveti incredere cé el va va ajuta. In loc si se simta liber si va ajute, va incepe s& se simt& manipulat, ind cerefi sprijinul unui barbat porniti de la presupunerea ci nu este nevoie si-1 convinge! La fel cum o femeie care este suparaté nu vrea s& asculte o lista de explicafii si de argumente cum ca nu ar trebui sa se supere, birbatul nu vrea si aud o list de argumente si explicafii in favoarea cererii partenerei Femeile gresesc dénd 0 listi de motive pentru a-si argumenta nevoile. Ele cred ci-I vor ajuta pe barbat sa vada c& cererile sunt justificate gi astfel il vor mobiliza. Barbatul aude inst: .De aceea trebuie s& faci ce fi-am spus”. Cu cét lista e mai lunga, cu atat el se va opune mai mult. Daca va intreaba de ce?” putefi si-i arata{i motivele dar, din nou, aveti grifa s& fiti concisa. Invatati-va sA avefi incredere cA el va va ajuta daca poate. Fiti concisa. 4. Fifi directa. De multe ori femeile isi inchipuie cA solicits ajue torul, cénd, in realitate, nu o fac. Cand are nevoie de sprijin, o femeie se poate si-si prezinte problemele fara si-l solicite direct pe barbat. Ea se asteapti ca el si-i ofere ajutorul si neglijeaza sa i-I ceara direct. intr-o solicitare indirect, cererea este subinfeleasi, nu exprimata direct. Aceste cereri indirecte il fac pe barbat sa simta c ajutorul lui este considerat de la sine inteles si nu-i apreciat. Formularea ocazio- nala a unor solicitiri indirecte este acceptabila, dar daca ele sunt folosite in mod repetat, barbatul devine refractar la ele. S-ar putea chiar s& nici nu-si dea seama de ce se opune. Prezentm niste exemple de solicitari indirecte si modul cum pot reactiona barbatii [a ele: 194 CE POATE INTELEGE BARBATUL CAND FEMEIA SE EXPRIMA PE OCOLITE Ceartrebuiea Ce n-ar Ce aude el daci ea vorbeste si spuna trebui si pe ocolite (concis si direct) spunk (indirect) Copiii trebuie Daca poti si-i iei pe copi Juati de la trebui s-o faci, altfel ma voi scoala sieu nu simfi lipsita de sprijin si voi fi pot s-o fac. suparatd pe tine (pretentie). Vrei si aduci Cumparaturile Este datoria ta si le aduci de cumparaturile sunt in jos, eu am fost la pi casa? magina. (obligatie). Vrei si arunci Nu mai incape —N-ai varsat gunoiul. N-ar gunoiul? nimicin gi- _trebui sa améni atat (critica). leata de gunoi. Vrei si faci curat Curteae pli Tar n-ai facut curat in curte. Ar ‘in curte? de mizerie. trebui sf fii mai serios, nu e cazul si-ti amintesc (respingere). Vrei si aduci Postan-afost Ai uitat st aduci posta. serisorile din Iwata din cutie, Trebuia sd-ti aduci aminte cutie? (dezaprobare). Vrei sa iesim ‘N-am timp si Am fiicut asa de multe, macar deseara la gitesc deseari, att ai putea gi tu, s ma duci restaurant? Ja un restaurant (insatisfactie). Vrei s& iesim ‘N-am mai iesit Ma neglijezi. Nu-mi oferi cea saptiména asta in oras de ce am nevoie. Ar trebui si ma undeva? mult, scoti mai des in oras (repros).. Vrei si-ti faci Trebuie si E vina ta cd nu stim destul de putin timp s& stam de vorba. vorba. Ar trebui si vorbesti stam de vorba? ‘mai mult cu mine (acuzatie). 1955, Alegerea adecvaté a cuvintelor. Una din cele mai frecvente greseli este folosirea lui ai putea si vrei. .,Ai putea varsa gunoiul?” este doar o intrebare in vederea obtinerii unei informatii. .N-ai vrea sa versi gunoiul?” este 0 solicitare. Femeile folosesc deseori pe .,Ai putea?” subintelegdnd ,.N-ai vrea?”, Asa cum y-am spus mai inainte, aceste solicitari implicite au efecte inhibante. Folosite ocazional, ele pot trece neobservate, dar folosirea sistematica a lui poti si ai putea va incepe si-i irite pe barbati CAnd sugerez femeilor s& inceapa sé ceara ajutor, ele intra de multe ori in panica, deoarece partenerii lor au facut deja multe comentarii de felul: «Numa pisa, ‘* Nu-mi cere mereu si fac ceva. # Inceteaza sii-mi spui ce am de facut. # Stiu deja ce am de facut ¢ Nu-i nevoie s-mi spui asta. Indiferent de cum i se par femeii aceste comentarii, barbatul vrea, de fapt, si spud Nu-mi place felul cum imi ceri ceva”. Dacd femeia nu injelege cum fi afecteaza anumite expresii pe barbati, va avea parte de si mai multe proteste. Se va teme s& ceara si va incepe 8 spuna ,.N-ai putea...” fiindea isi va inchipui ca este mai politicos Desi aceasta este valabil pe Venus, nu se aplica deloc pe Marte. Pe Marte intrebarea ,,Pori sa versi gunoiul?” constituie o insult Evident ca poate varsa gunojul! Intrebarea este nu daca poate, ci daci vrea si-l verse. Dupi ce a fost jignit, se poate si va refuze doar flindca |-ati enervat Ce vor barbatii si fie intrebati Cand explic deosebirea dintre cuvintele cu p si cele cu v, femeile prezente la seminarii au tendinta si creada cA fac prea mult caz de niste fleacuri. Pentru femei nu sunt mari diferente, de fapt, ,.ai putea?” sund chiar mai politicos deat ai yrea”. Dar, pentru un barbat, dife- renfa este mare. Deoarece aceasti distinctie este atat de importanta, transcriu aici comentariile a saptesprezece barbati care au participat la seminariile mele. 1. Cand sunt intrebat ,,4i putea si faci curatenie in curte?” ew consider intrebarea ca atare. Raspund ,,As putea, desigur ca e posibil”. Dar nu spun ,,Voi face” si desigur ci nu am impresia c& am facut vreo promisiune. Pe de alta parte, cénd sunt in- ttebat ,,N-ai vrea s& cureti curtea?” trebuie s& iau o decizie gi sunt domic si ajut, Daca spun da, sansele de a-mi aduce a- minte sunt mult mai mari, deoarece am promis. Cand ea spune Am nevoie de ajutorul tau. Ai putea si ma ajufi?” suna cao critica, parea deja am gresit. Nu pare o 196 invitatie de a fi, aga cum as vrea, un om de treabii si saritor. in schimb, ,,Vrei, te rog, s& mA ajuti s4 duc pachetul?” suna ca 0 cerere si este 0 ocazie de a fi siritor. Vreau s4 réspund afirmativ. 3. Cand sotia imi spune .,Pofi schimba scutecele lui Chris- topher?” imi spun in sinea mea ,Sigur c& pot”, Dar, daca nu am chef sii o fac, s-ar putea s giisesc o scuzit. Insa daci treaba ,,Vrei sa-i schimbi scutecul lui Christopher?” voi spune ~Da, sigur” si 0 voi face. Voi simti ci-mi places particip la cresterea copiilor nostri. Vreau s& ajut! 4, Cand mi se spune ,,Vrei sa ma ajuti, te rog?” am ocazia s& ajut si sunt foarte domic sf o fac, dar cand aud ,.Ai putea si ma ajuti, te rog?” ma simt incoltit, parc n-as mai avea altd ale gere. Daca pot fi de ajutor, atunci se asteapta de la mine si 0 fac! Nu simt aprecierea gestului meu. 5. MA deranjeaza si fiu intrebat ,,ai putea? ,, Mi se pare cA n-am alta alternativa decat si spun da. Dacd spun nu, ea se va su- ‘para pe mine. Nu este 0 solicitare, ci o interpelare. 6. Imi gisesc de lucru sau, cel pufin ma fac c& sunt ocupat, astfel incdt colega de serviciu si nu ma intrebe ,.ai putea? ., La ai vrea ,, simt c4 pot alege si vreau sa o ajut. _ 7. Chiar sptimana trecuta, sotia m-a intrebat ,,Ai putea s& si- desti azi niste flori?” si i-am raspuns fara sa ezit c& da, Cand s-a intors acas& m-a intrebat ,,Ai plantat florile?” Am spus c& nu. Fa a zis ,,Ai putea s& faci asta maine?” si din nou am spus da, Asta s-a intamplat in fiecare zi a saptiménii si florile tot nu au fost plantate. Cred cf dacd m-ar fi intrebat ,Vrei sa plantezi maine florile?” m-as fi gandit si, dacd ag fi rispuns afirmativ, le~as fi plantat. . : 8. Cand spun ,,Da, ay putea” nu ma angajez s& si fac ceva. Spun doar c& as putea. Nu am promis nimic. Daca ea se supara pe mine, am impresia ca nu are dreptate. Daci spun ,,O voi face” atunci i-ag infelege supararea pentru cA n-am facut ce-am promis. . ; 9. Am crescut impreuna cu cinci surori si acum sunt insurat si am trei fete. Cand sofia ma intreaba ,Poti sa duci gunoiul?” nici nu raspund. Ea intreab& atunci ,,.De ce?” si eu nici nu-mi dau seama. Acum inteleg de ce. Ma simt fortat. As putea reac- fiona la ,,Vrei?” . 10. Cand aud un ,,ai putea” rispund imediat da, iar dupa zece mi- ‘jnute imi dau seama cA nu o voi face si ignor intrebarea. Dar dac& aud ,,vrei?” 0 parte din mine reactioneazA, spunand +Da, vreau sa fiu de folos” si chiar daca mai tarziu imi vin in minte alte obiectii, tot fi satisfac cererea, deoarece i-am promis. aoa11. Voi rispunde cu da la un ,,poti” dar, in sinea mea, mi deranjeazi. Am senzatia c&, daca ag spune nu, ar apuca-o furia, ‘MA simt manipulat, Cand ea spune .,ai vrea” ma simt liber sa spun da sau nu, Atunci este decizia mea si vreau sa spun da. 12. Cand o femeie ma intreabii .,Vrei si faci asta?” sunt sigur c& Voi primi un punct pentru acel lucru. Ma simt apreciat i multumit s& fiu de folos. 13. Cénd aud ,,vrei sa” simt c& mi se acorda incredere. Pe cand la poti si” sau la ai putea” aud o altd intrebare in spatele acesteia, Ea ma intreaba daca pot arunca gunoiul cfnd este evident ca pot, in spatele intrebarii este o solicitare pe care nu 0 spune direct, neavand destula incredere in mine, 14, Cnd femeia intreaba ,,n-ai vrea” sau ,,vrei” imi dau seama de vulnerabilitatea ei. Sunt mult mai sensibil fat& de ea si de nevoile ei; categoric, nu vreau s-o refuz. Cand spune ,,ai putea” sunt mult mai predispus s& spun nu, deoarece stiu ci nu este un refuz fata de ea. Este doar o afirmatie impersonal a neputinfei de a face acel lucru. Ea n-ar lua-o ca pe ceva personal daca as spune nu la intrebarea ,.Poti face asta?” 15, Pentru mine, ,,ai vrea” sundi ca ceva personal $i vreau s& ajut, dar ,.ai putea” pare impersonal si voi face ceea ce-mi cere, dacd este avantajos sau dac& n-am altceva de facut. 16. Daca o femeie spune ,,Te rog, ai putea s ma ajuti?” pot simfi resentimentele ei si ma voi opune, dar daca spune ,,Ai vrea si ma ajufi, te rog” nu pot sesiza nici un resentiment, chiar daca exist. Sunt doritor s& spun da. 17. Cand 0 femeie spune .,Ai putea face asta pentru mine?” imi stimuleaza un fel de sinceritate si raspund ,,Parca nu”. Iese la iveali latura mea de lenes. Dar cand aud un ,,Vrei, te rog” devin constructiv si ma géndesc la un mijloc de a o ajuta. Un moment de reflexie asupra urmiitoarei scene romantice le va face, cu siguranfi, pe femei si simta diferenta semnificativa dintre ai vrea si ai putea. Inchipuiti-va un barbat cerdnd in csitorie o femeie. Inima fi este plina, ca si luna care straluceste deasupra. ingenuncheat in fata ei, el intinde mana catre ea. Apoi o priveste in ochi si-i spune cu gingisic ,.4i putea si te marifi cu mine?” Imediat farmecul se destrama. Folosind cuvantul pofi el pare slab sinedemn, in acel moment el emand nesiguranfi si o parere slaba despre sine. in schimb, daca ar fi spus ,,4i vrea s& te miriti cu mine” s-ar simfi atét forta cét si vulnerabilitatea lui. Aga trebuie ficuth 0 cerere in cAsatorie. La fel, barbatul pretinde unei femei si-si formuleze cererile in acest mod. Folosifi cuvintele cu v. Cuvintele cu p denot& lips’ de incredere, ocoliguri, slabiciune, manipulare. 198 Cand ea spune ,,Ai putea varsa gunoiul?” mesajul primit de el este ,,Daca poti, ar trebui s-o faci. Eu as face-o daci m-ai ruga!” Din punctul lui de vedere, evident c& ar putea si o facd. Deoarece ea neglijeazA s2-i solicite sprijinul, el se simte manipulat, iar ajutorul lui pare considerat ca de la sine infeles. Nu simte c& i se acordi incredere cd ar sri in ajutor daca poate. imi amintese de o femeie care explica la un seminar diferenta sensului venusian al termenilor. Ea spunea ,,La inceput nu-mi puteam da seama de diferenta dintre cele doud feluri de a intreba. Dar am pus problema invers. Este cu totul altceva pentru mine cénd el spune mu, nu pot face, fati de nu, nu vreau sa fac asta. A nu vrea este 0 respingere personal. Daca spune nu por, nu are legiturd cu mine, pur si simplu nu poate.” Greseli ficute frecvent in formularea cererilor Cea mai_grea parte cénd inveti s& ceri este si-ti aduci aminte cum s-o faci. Incercati sa folositi cuvintele care fncene! cu v, de cate ori 2. Fiti concisd. 3. Folosii expresiile ,,ai vrea” sau ,,vrei Cel mai bine este si nu vorbiti pe ocolite, prea mult si si nu folositi expresiile ,,ai putea” si ,pofi”. Hai si vedem cateva exemple. Spuneti Nu spunefi Vrei sa arunci gunoiul? —-Bueatiria e un grajd; chiar pute. Nu mai pot indesa nimic in galeata de gunoi. Trebuie golita, Poti s-o faci? (Este prea lung si se foloseste poyi.) Vrei s& ma ajufi si mut Nu pot si mut masa. Am nevoie s-o masa? aranjez inainte de venirea musafirilor. Ai putea, te rog, s&i m& ajuti? (Este prea lung $i se foloseste ai putea) Vrei te rog si duci asta? Nu pot duce toate astea. (Este un mesaj indirect) Nai vrea sf aduci cumpa- Am patra pungi cu cumparaturi in raturile din masina? masind. Si am nevoie de ele ca sa gitesc. Ai putea si le aduci? (Este prea lung, indirect si se foloseste ai putea): 199Spuneti Vrei sa ici o sticla de lapte in drum? Nai vrea s-0 i de la scoala? pe Julie Vrei si o duci astizi pe Zoey la veterinar? Vrei si iesim deseara la restaurant? Vrei si-mi tragi fermoarul? Vrei si faci focul in camin deseara? Vrei sa ma duci ta un film sdptiména asta? Vrei s-o ajuti pe Lauren sa-si puna pantofii? Vrei sa stai putin cu mine acum sau ceva mai tarziu si sa discutam ce program avem? ‘Asa cum probabil afi observat, ceea ce dumneavoastra considerati cA sunt cereri, barbatilor le par a fi alte constient pentru a realiza aceste schimbé 2007 Nu spuneti Treci pe langi magazin. Lauren are nevoie de o sticla de lapte. Nu mai pot iesi din nou, Sunt extenuaté. Azi am avut o zi proastai. Ai putea si cumperi tu una? (Este prea lung, indirect si se foloseste ai putea.) Julie trebuie adus4 acasé si eu nu pot merge s-o iau. Ai timp? Crezi c-ai putea s-o aduci? (Este prea lung, indirect gi se foloseste ai putea) E timpul ca Zoey s& fie vaccinat. Ai yrea si o duci la veterinar? (Este prea indirect.) Am obosit s& tot géitesc. N-am mai iesit Ia restaurant de mult. Doresti s& iesim? (Este prea lung gi indirect.) ‘Am nevoie de ajutorul tau. Poti sa-mi tragi fermoarul? (Este indirect si foloseste poi.) S-a ficut frig. O s& faci focul? (Este prea indirect.) Doresti sd mergem la un film saptimana asta? (Este prea indirect.) Lauren inca nu s-a incdltat! E tarziu. Nu pot sa fac totul singura! N-ai putea s& ma ajuti? (Este prea lung, indirect gi foloseste n-ai putea.) N-am idee despre ce se intémpla. N-am discutat si trebuie s& stiu ce faci. (Este prea lung si indirect.) eva. Este nevoie de un efort i mici, dar semnificative, in felul cum solicitati ajutorul. As sugera s& exersati cel putin trei luni corectarea felului cum va formulati cererile inainte de a trece la etapa a doua. Alte formule eficace sunt ,,Vrei, te rog...?” si ,,Dacd vrei. incepeti pasul 1 observand cat de des nu solicitafi sprijin._D veniti constienti de modul in care cerefi, atunci cénd 0 facefi. Inte- legand aceasta, exersafi-va si cereti ceea ce barbatul va ofera deja. Amintiti-va sa fifi directa si concisa. Apoi aratati-i mult apreciere si recunosting intrebari freevente legate de solicitarea sprijinului Primul pas poate fi dificil. Iati aici céteva intrebari obisnuite care sugereazi atat obiectiile cat si opozitia pe care o pot manifesta femeile. 1. Intrebare: Femeia igi poate spune: De ce trebuie ca eu si-i cer, cAnd eu nu astept pana ce el imi cere? Raspuns: Tineti minte, barbatii provin de pe Marte; ei sunt altfel. Acceptind si adaptindu-va la aceste deosebiri, veti obtine ceea ce aveti nevoie. in schimb, daca veti incerca si-1 schimbati, el se va opune cu incapaténare. Desi a cere ceea ce doresc nu constituie 0 a doua natura pentru venusiene, puteti s-o faceti fard a renunta la personal tatea dumneavoastra. Daca se simte iubit si apreciat, el va dever treptat mai dispus si-si ofere ajutorul fara s& i se ceara. Acesta este un stagiu ulterior. 2. Intrebare: Femeia poate gandi: De ce-ar trebui s& apreciez ce face el, daca eu fac mai mult? Raspuns: Barbajii dau mai putin cénd nu sunt apreciati. Daca vrefi si fact mai mult, ei au nevoie de mai multi apreciere. Barbatii sunt impulsionafi de aprecieri., Desigur, dac& dati mai mult ca el, va poate veni greu si-l apreciati. incepeti cu delicatete s& dati mai putin pentru al putea aprecia mai mult. Facdnd aceasti schimbare, nu numai ca il ajutafi sa simta ca este iubit, dar veti primi si dumneavoastra sprijinul de care aveti nevoie si pe care il meritat. 3. Intrebare: Femeia poate gandi: Daca trebuie si-i cer ceva, el igi poate inchipui c&-mi face o favoare. Réspuns: Aceasta este chiar impresia pe care trebuie s& 0 aiba CAnd un barbat simte c& va face o favoare, atunci 0 face din toata inima. Tineti minte, el vine de pe Marte si nu fine scorul la fel ca dumneavoastra. Daca simte ca fi spuneti ce este dator si dea, se inchide si va da mai putin. 4. Intrebare: Femeia igi poate spune: Dac& ma iubeste, ar trebui si-si ofere sprijinul, n-ar fi nevoie sa-i cer asta. Raspuns: Tineti minte ca barbati provin de pe Marte; ei sunt altfel. Barbatii asteapta s& fie solicitati. in loc s& ganditi c& daca v-ar iubi s-ar oferi sa va ajute, reflectafi la ideea c& daca ar veni"de pe 201Venus si-ar oferi sprijinul, insa ef este martian. Daca acceptati aceasta deosebire, el va fi mult mai dispus s& v8 ajute si va incepe, cu timpul, si-si ofere sprijinul 5. Intrebare: Femeia igi poate spune: Dac’ trebuie si cer, el va crede ci nu dau la fel de mult ca el. Ma tem cd va avea impresia cf nu ‘trebuie sa-mi dea mai mult! Raspuns: Barbatul este mai generos daca simte c& nu este obligat s& dea. In plus, dact o aude pe femeie cerandu-i politicos sprijinul, mai aude si c& ca simte ca are dreptul la acest sprijin. El nu presupune cea a dat mai putin. Din contra, va presupune c& ea trebuie si-i fi dat mai mult sau, cel putin, cat a dat el si ck de aceea poate si-l solicite. 6. Intrebare: Femeia poate s8-si spun’: Cand ii cer sprijinul ma tem si fiu concisa. Vreau si-i explic de ce am nevoie de sprijinul lui. ‘Nu vreau s para cd-i pretind. Raspuns: Cand barbatul aude o solicitare de ta partenera, este convins ci ea are motive intemeiate s-o facd. Daca ea ii ofera 0 mulfime de argumente pentru care el ar trebui si-i satisfac cererea, barbatul va simfi c nu poate spune nu si, dack nu poate refuza, se va simfi manipulat. Lasafi-l s& va ofere un dar in loc si considerati c& sprijinul lui este de la sine inteles. Daca el are nevoie de limuriri, le va cere. Atunci este normal st-i oferiti argumente. fnsi, chiar daca va intreabé, aveti grij sA nu vorbifi prea mult. Dati unul sau cel mult doua motive. Daca mai are nevoie de informatii, le va cere, PASUL 2: INVATATI SA CERETI MAI MULT (CHIAR DACA STITICA EL VA POATE REFUZA) jnainte de a incerca s8-i cereti mai mult unui barbat, asigurati-va cd el se simte apreciat pentru ceea ce face deja. Continuand si-i cereti eprijinul fara a-i pretinde s4 fact mai mult decat a cut deja, el se va simfi nu numai apreciat, ci si acceptat. Cand se va obisnui si v4 aud’ cerdndu-i sprijinul far a-i pretinde mai mult, se va simti iubit. Va simti c& mu trebuie s& se schimbe pentru a va cdstiga afectiunea. in acel moment va fi dispus si se schimbe gi sa-si extinda capacitatea de a va ajuta. Atunci puteti risca sisi cereti mai mult, fra a-i lisa impresia o@ nu este destul de bun. ‘Al doilea pas in acest proces este si-I Kisafi si-i dati de infeles c& i se poate acorda afectiune chiar dac& va refuzi. Daca vede c& poate spune nu fa solicitarile dumneavoastra, se va simfi liber sa spund da sau nu, Tinefi cont c& barbatii sunt mult mai dornici s& spuna da atunci cand au libertatea de a refuza. 202 Birbafii sunt muit mai dorniei af spand da cind au libertatea de a refuza. Este important ca femeile sa invete cum si ceara, dar si cum s& accepte un refuz. Femeile intuiesc de obicei care va fi reactia partenerului, inca inainte de a intreba. Daca simt c& barbatul se va ‘opune, nici nu se mai ostenesc si ceara. in schimb, se vor simti respinse. Desigur cA el nu are idee despre ce s-a intimplat. Toate acestea se petrec doar in mintea ei. in etapa a 2-a, exersafi cererea sprjinului in toate acele situatii, in care ati vrea s-o faceti, dar intuind refuzul lui, de obicei renuntati Dafi-va drumul si cerefi-i sprijinul, chiar daca stiti c& va spune nu. De exemplu, 0 sofie poate spune sotului ei, care este atent la programul de stiri: ,.Vrei s& mergi la magazin si cumperi niste somon pentru cind?”. Pundndu-i aceasta intrebare, ea este deja pregatita ca el si o refuze. Probabil c el va fi extrem de surprins, deoarece ea nu I-a ‘mai intrerupt niciodata cu o asemenea cerere. Probabil ci va gisi o scuza cum ar fi: ,Tocmai ma uit la stiri. Nu poti sa te duci tu?” S-ar putea ca ei si-i vind s& raspunda ,,Sigur e& as putea. Dar et fac mereu pe toate. Nu-mi place sa fiu sluga ta. Vreau si fiu ajutatal Cand cereti $i intuiti cd veti fi refuzatd, pregititi-va pentru un refuz si fiti gata sA spunefi ,,in regula”. Daca vreti si dafi un rispuns cu ade- ‘varat marfian, puteti spune ,.Nici o problema”— aceasta ar suna ca 0 mu- ic pentru urechile lui. Oricum, si cu un simplu ,,In regula” este bine. Este important si cerefi si sd reactionati ca si cum refuzul lui este perfect normal. Amintiti-va si-1 faceti s& se simta in siguranfa cand va refuza. Folosifi aceasti metod’ numai in situatiile in care este cu adevarat in regula daca el va refuzi. Alegeti situatii in care afi aprecia ajutorul lui, dar de obicei nu i-1 cerefi. Asigurati-va ci va veti simti bine, chiar daci va refuzd. Iat’ cdteva exemple despre ceea ce vreau s& spun: CAnd si cereti Ce si spuneti Barbatul are treaba gi ati vrea ca el si Spunefi: ,,Vrei s-o aduci pe aduci copiii de la scoali. De obicei Julie, tocmai a sunat?” Da- n-afi vrea si-l deranjati si v-afi des- cA el spune nu, raspundeti curca singura, simplu si amabil in regula”. EI vine acasa si VA cere si-i pregatiti Spuneti: ,,Vrei sii ma ajuti cina. Afi vrea ca el si se ocupe de asta, sa tai cartofii?” sau ,,Vrei dar nu-i cereti niciodata. Simfiti cA nu s& pregatesti cina?” Daca yrea si gateasca. spune nu, spuneti simplu si amabi adn regula”. 203CAnd si cereti Ce si spune! De obicei ef se uiti la televizor dupa Spuneti: ,,Vrei si ma ajuti cina, in timp ce dumneavoastra spilafi_ la vase astizi?” sau ..Vrei vasele. Ati vrea ca el sa le spele sau sé aduci farfuriile?” sau macar si va ajute, dar nu-i cereti nicio- _asteptafi o seard cu mai pu- data. Simfiti ci-i displace s& spele tine vase si spuneti: ,.Vrei vasele. Probabil c& pe dumneavoastri sa speli_ vasele diseara?” nu va deranjeazi la fel de mult ca pe Daca refuza, spuneti-i sim- el, astfel incat continuati sa o facefi. plu si amabil: ,.in regula”, El vrea sa mearga la film si dumnea- Spuneti: ,,Vrei sa mergem voastr& vreti sé mergeti sd dansati. De si dansim deseara? Imi obicei, intuiti dorinta lui de a vedea fil- place s& dansez cu tine.” mul si nu va mai obosifi s&-i cereti alt- Daca refuuz, spuneti-i ama- ceva. bil si simplu: in regula”. Sunteti amdndoi obositi si mergeji si Spunefi: ,,Vrei s& duci gu- va culcati. Gunoiu! se ridica a doua zi. noiul afard?” Daca refuza, Va dati seama cét este de obosit si nu-ispunefi-i amabil si simplu mai cereti sa duca gunoiul afard ln regula”. Eleste foarte ocupat si preocupat de un Spuneti: ,,Vrei s-mi acor- proiect important. Nu vreti sa-l distra- zi putin timp?” Dac refu- geti, fiinded vedeti ce concentrat este. 24, spuneti simplu si ama- Totusi vreti s8 vorbiti cu el. De obicei, _ bil: ,.In regula”. intuifi rezistenta pe care v-ar opune-o si nul intrebati nimic, un timp. El este concentrat si ocupat, dar ati Spuneti: .,Vrei si ma duci avea nevoie si vi duca si va luatima- Ja service sa-mi iau magi sina de fa reparat. De obicei, ati antici- na? A fost reparatd.” Dac& pa cat de greu reprogra- refuzl, spunetisimplu gi meze treburile si nu-i cereti si vaduc’. amabil ,,in regula”. in fiecare din exemplele de mai sus, fiti pregatit’ ca el si va refuze si invafa{i-va s& fiti toleranta si increzatoare. Acceptati refuzul luigi aveti incredere c& el v-ar ajuta dacd ar putea. De cite ori solicitati sprijinul unui barbat si nu-i condamnaji daca va refuza, el va acorda intre cinci i zece puncte. Data urmatoare cAnd il solicitati, va fi mai receptiv la cererea dumneavoastra. in anume fel, daca-i cereti ajutoral in mod afectuos, il ajutati sa-si dezvolte capacitatea de a da mai mult. Am aflat aceasta de la 0 angajati, cu mai mulfi ani in uma. Lucram Ja un project nonprofit si aveam nevoie de voluntari. Ea se pregitea si-l 204 sune pe Tom, un prieten de-al meu. I-am spus s& nu se mai deranjeze, cdci stiam deja ca el nu putea si ne ajute in acel moment. Ea a spus c&-1 va suna oricum. Am intrebat-o de ce si mi-a rispuns: ,.CAnd ii voi cere sprijinul si el ma va refuza, voi fi foarte amabila si intelegatoare. Data viitoare cénd jl voi solicita pentru alt proiect va fi mai dispus sa accepte. Va avea o amintire pozitiva despre mine.” Avea dreptate. Cand cereti sprijnul unui barbat si nu-l respingeti pentru cd v-a refuzat, el va fine minte, si data urmatoare va fi mult mai dispus si va ajute. Pe de alta parte, daca vA sacrificafi in ticere si nu-l solicitati, el nu va avea idee de cata nevoie avefi de el. Cum ar putea sti, daca nu-I solicitati? ‘Cand cerefi sprijnul unui birbat si nu-l respinget pentru ca v-2 refuzat, el va tine minte, sidata urmitoare va fi mult mai dispus si vi ajute. Pe masura ce continuati sai cerefi mai mult, partenerul dumneavoastri va reusi uneori sé-si depaseasci propria comoditate si si spuna da. In acest moment puteti sa-i solicitati, fara riscuri, mai mult. Aceasta este una din metodele de a realiza relafii sinitoase. Relatii sinditoase © relatie este sfnatoasi cind ambii partenerii pot cere cea ce doresc sau au nevoie si pot refuza daca doresc. De exemplu, imi amintesc ca intr-o zi, céind fata mea Lauren avea cinci ani, stateam in bucatarie cu un prieten de familie. Ea m-a rugat s-o ridic si sa ma joc cu ea, iar eu am spus: Nu, azi nu pot. Sunt foarte obosit. Ea a insistat, alintandu-se: Te rog, tati, te rog, doar o dati. Prietenul meu i-a spus: Asculté, Lauren, tatil tau e obosit. lucrat mult azi N-ar trebui sd-i ceri asta. Lauren a rispuns imediat: Dar |-am intrebat, doar, Dar stii cat te iubeste tatal rau, [-a zis prietenul. Nu te poate refuza. (Realitatea este c& daca barbatul nu poate refuza, problema nu este a femeii.) Imediat, sofia si cele trei fiice ale mele au sarit: Ba da, poate! ‘Am fost foarte mandru de familia mea. A fost greu, dar pana la urma am invafat si cerem sprijinul si s8 acceptam un refuz. PASUL 3. EXERSATI SOLICITARILE INSISTENTE, Odati ce afi exersat pasul 2 si puteti accepta cu amabilitate un refuz, sunteti pregatita pentru pasul 3. In aceasté etapa va puteti exercita intreaga forta pentru a objine ceea ce doriti. fi cereti sprijinul, si daca el incepe si se eschiveze si s4 se opund, nu mai spuneti In 205regula” ca in etapa 2. incepeti si-i aratafi c¥-i in reguld cd se opune, dar continuati sa asteptati de la el sa accepte. Sa zicem c& el vrea si se culce si ii spuneti: ,,Vrei s& mengi s4 cumperi niste lapte?” El va rspunde ,,O, sunt prea obosit, vreau si ma cule.” in loc sa-l linistiti imediat, spunandu-i .,in regula”, nu-i spuneti nimic. Stati acolo si acceptati refuzul lui. Neopundndu-va refuzului sau, aveti mai multe sanse ca el si spuni da. Arta solicitarilor insistente const in a raméne ticuti dupa ce ati cerut ceva. Dupa ce i-afi cerut ceva, asteptati de la el si geamf, si mormiie, s& se strmbe sau s& mardie. Eu numesc mormaieli opozitia facut de barbati la diversele solicitari. Mormaielile lui n-au nimic de-a face cu dorinta de a ajuta; ele sunt un indiciu pentru cat de preocupat este el in momentul cand i se cere ceva. Femeia interpreteaza gresit de obicei mormaielile barbatului, Ea presupune in mod fals ca el nu vrea s&-i satisfac cererea. Situatia este alta, Mormaielile lui sunt un semn ca el tocmai reflec- teaz asupra cererii, Daca nu s-ar gandi la cererea ei, ar spune cu mult calm, nu. ‘Cand barbatul mormiie, este un semn bun — el incearcd sa evalueze cererea dumneavoastra in comparatie cu nevoile lui Cand barbatul mormaie, este un semn bun — el incearcd _si evalueze cererea dumneavoastra in comparatie cu nevoile lui. in urma cererii dumneavoastra el va infrunta propria rezistenta interioara la schimbarea directiei asupra careia se concentrase. Ca si 0 usa cu balamalele ruginite care se deschide, barbatul va face zgomote ciudate. Ignorate, aceste mormaieli inceteaz rapid. Deseori, barbatul mormaie cAnd este pe cale si spun da. Deoarece majoritatea femeilor infeleg gresit reactia lui, ele evita si-I solicite, sau se considera jignite siil resping la randul lor. in exemplul nostru, cénd i solicitati si cumpere lapte, este probabil ca el s& mormaie. Sunt obosit, va spune el cu un aer stnjenit, Vreau s& ma cule. Daca confundati raspunsul lui cu o respingere, s-ar putea si-i spuneti: »Ti-am pus masa, am splat vasele, i-am pregatit pe copii de culeare si tu n-ai ficut altceva decat sa te instalezi pe canapea! Nu-ti cer mult, dar macar acum m-ai putea ajuta. Sunt epuizata. Am impresia ca cu fac toati treaba”. incepe. Pe de alté parte, daca afi sti ci mormaielile nu sunt decdt mormaieli si c& adeseori sunt modul prin care incepe el s& spund da, veti réspunde prin tacere. Tacerea dumneavoastra in- incredere ca el se lupta cu sine gi este pe cale s8 spun da. Putefi intelege rezistenta pe care o opune barbatul cererilor dumneavoastra si ca pe 0 ineordare, De cate ori fi cereti ceva mai mult, se 206 Pregateste ca pentru o saritura. Dac nu este in forma, nu o poate executa. De aceea barbatii trebuiesc antrenafi pentru pasul 3, par curgand pasii 1 si 2. In plus, stiti ca este mai greu dimineafa. Mai tar ziu poti mult mai usor. Cand barbatul mormaie, imaginati-va c& se intinde dimineata. Odat& ce a terminat cu intinsul se va simfi bine. Dar la inceput trebuie s& mormaie. Pregitirea barbatului pentru a spune da Mi-am dat seama prima dat de acest proces cAnd sofia mea m-a rugat si cumpar niste lapte, toomai cand vroiam s mai cule. Mi-aduc aminte c& am mormait energic. in loc si se certe cu mine, ea doar a ascultat, presupundnd c& in cele din urma voi face ce m-a rugat. Atunci eu am mai facut putina galagie la iesire, m-am suit in masind si am mers la magazin. Alunci s-a petrecut ceva, un lucru care li se intampl& tuturor batilor si de care femeile nu au habar. Pe cénd m& apropiam de des- tinafie, mormaiclile s-au stins, Am inceput si simt dragostea pentru sofia mea si dorinfa de a 0 ajuta. Am inceput s4 ma simt un om de treaba. Credeti-ma, imi plaicea acel sentiment. Aflat in magazin, eram bucuros si iau laptele. Cand am pus mana pe sticla, mi-am atins scopul. Realizarile ii fac intotdeauna pe barbati si se simt bine. Am apucat sticla in mana dreapta si am privit méndru in jur, ca si cum as fi spus: ,,Fi, uitati-va la mine. I-am cum- parat lapte Sotiei. Sunt unul din acei oameni miirinimosi. Ce tip grozav”. Cand am ajuns acas cu laptele, ea a fost bucuroasi si ma vada. Mca imbriitisat si mi-a spus: ,,{fi mulfumesc din suflet. imi pare bine c& n-a trebuit si ma imbrac”. Daca m-ar fi ignorat, probabil ca mi-ar fi fost necaz. Cand m-ar fi rugat din nou si-i cumpar lapte, as fi mormait probabil si mai mult. Dar ca nu m-a ignorat, mi-a ardtat multa afectiune. Mi-am urmarit reacfia gi m am auzit gindind: ,,Ce sofie minunati am. Chiar daca am fost asa moroc&nos si comod, ea tot ma apreciaza”. CAnd mi-a cerut din nou s4 cumpar lapte, am mormait mai putin. Cand m-am intors, m-a apreciat. A treia oard am raspuns automat: ,,Desigur™ Apoi, dupa o stiptimand, am observat ca laptele era pe terminate. Mam oferit si-i aduc. Ea a rispuns c& tocmai mergea la magazin. Spre surprinderea mea, am fost oarecum dezamagit! Voiam sa-i aduc laptele. Prin afectiunea ei, ma deprinsese si spun da. Chiar si acum, de céte ori ma roaga si merg si-i jau lapte, o parte din mine accept cu bucurie. ‘Am trecut personal prin aceasta transformare. Acceptarea mor- maielilor si faptul cd m-a apreciat la intoarcere, m-a vindecat de rezisten{a pe care 0 opuneam. De atunci mi-a fost mult mai ugor sa raspund solicitarilor ei, deoarece ea adopta metoda cererii insisteiite. 207‘Tacerea semnificativa Unul din elementele cheie ale solicitirilor insistemte este si raméneji tcuté dupa ce ati cerut ajutorul. Lasati-l pe partener sa-s rezistenta. Fifi atent& si nu-i dezaprobaji mormaielile. Cat timp taceti, aveti posibilitatea de a obfine sprijinul lui. Daca rupeti tacerea, va pierdeti puterea. Femeile rup tacerea inconstient si-si pierd puterea prin comentarii ca, de exemplu: + Lasd, nu-i nimic. ‘+ Nu-mi vine sd cred c& ma refuzi. Eu fac atatea pentru tine. © Nu-fi cer prea mult. ‘© Sunt dezamagita. Realmente ma doare. ‘ Vrei sa spui cf nu poti face atta lucru pentru mine? ‘© De ce nu poti s-o faci? Etc., etc, Ati inteles. Cand el mormiie, ea simte nevoia si intireasca solicitarea si, vorbind, greseste. Ea discuta cu partenerul, in incerearea de a-I convinge ca ar trebui si faci acel lucru. Indiferent daca va face sau nu ce |-a rugat, data viitoare el se va opune si mai mult. Unul din elementele cheie ale soli rAméneti t&cuta dupa ce ati cerut ajutorul. Pentru a-i da ocazia s va satisfaca cererea, rugati-I si apoi Lasafi-L sa mormaie gi sa bombane. Discutati doar. Pand la urma va spune da. Nu faceti grescala si credeti ci \ poate si nu o va fac Chiar dac& pleacd bombanind, el se va calma, cand améndoi el a decis daca s& va ajute sau nu. Uneori ins, el poate si nu spund da. Sau poate incerca si: argumenteze pozifia, pundndu-va niste intrebari. Fifi atenta. in timp ce ticeti, s-ar putea si va pund asemenea intrebiiri © De ce nu poti face tu asta? ¢ Chiar nu am timp. Nu vrei si o faci tu? © Sunt ocupat, nu am timp. Nu vrei si o faci tu? © Sunt ocupat, nu am timp. Tu ce faci? Uneori acestea sunt doar intrebari retorice. Asa c& puteti sA nu raspundeti. Nu vorbiti dac& nu este clar c& el doreste cu adevarat un raspuns. lar dacd vrea raspuns, dati-l, dar foarte pe scurt si apoi reinoifi-va cererea. Solicitarea insistenta inseamna solicitarea facut cu convingerea si increderea c& vi va ajuta dacd poate. Daca el va pune intrebari sau va refuz, raspundeti-i printr-un mesaj scurt din care si infeleaga ci nevoile dumneavoastra sunt la fel de importante ca ale ui. Apoi rugafi-I din nou. 208 lati cteva exemple: Ce spune barbatul cind se opune cererii femeii »N-am timp. N-ai putea tu s& faci asta?” Cum poate reactions femeia prin solicitiri insistente »Si eu sunt grabits. N-ai vrea, te Tog, SA te ocupi tu?” Apoi rima- neti ticutd. Ag aprecia foarte mult. Te rog, vrei s-o faci pentru mine?” Apoi raméneti din nou tacuta. i eu sunt ocupati. Te rog, vrei faci asta?” Apoi raménefi tacut »Nici eu n-am chef. Te rog, vrei Si o faci?” Apoi taceti iaragi Observati ci ea nu incearcd sil convinga, ci doar ii opune rezistenta egala. Daca el este obosit, nu incercati si-l convingeti c& suntefi mai obosita ca el si deci ar trebui sa va ajute. Iar dacd crede cd este prea ocupat, nu incercati si-l convingeti cd sunteti si_ mai ocupata. Evitafi si-i argumentafi de ce ar trebui sd o facd. Amintiti-va c& doar il rugati, nu-i pretindeti. Daca el continua sa se opund, aplicati pasul doi si acceptafi cu amabilitate refuzul lui. Acesta nu-i momentul de a-i arata cat de dezamigit’ suntefi. Fiji convins’ ca, daca puteti trece cu vederea asta, el isi va aminti cat de afectuoasa ati fost si data viitoare va fi mai dispus s& va ajute. Cu timpul veti inregistra succese mai mari in solicitarea gi obtinerea sprijinului. Chiar daca practicafi tccrea semnificativa de la pasul trei, este inc’ necesar s& continuafi exersarea pasului unu si doi Intotdeauna este important s& continuati si solicitati corect sisi acceptati cu amabilitate refuzurile. Nu, mu vreau si fac asta’ Sunt ocupat, tu ce faci?” ».Nu, n-am chef sa fac asta. DE CE SUNT BARBATI ATAT DE SENSIBILI Poate va intrebati de ce sunt aga sensibili barbajii cAnd fi se solicita ajutorul. Nu din cauza c& sunt lenesi, ci fiindc& au mult nevoie sa simta c& sunt acceptati. Orice cerere de a fi mai buni sau de a face mai mult poate sa le imprime idea ci nu-i acceptati asa cum sunt. ‘Asa cum femeia este sensibilé in legatura cu atentia care i se acorda si vrea sii atunci cand igi impartaseste sentimentele, barbatul este mai sensibil la ideea de a fi acceptat asa cum este. Orice tentativa de a-l perfectiona il face s& sim schimbati fiindea nu este destul de bun. Pe Marte deviza este: ,Nu repara daca nu s-a stricat”. Daca barbatul simte c& femeia vrea Ceva in plus gi c& incearca si-l schithbe, ef 209 cA incercati s&-1infelege c& ea 1 con: mai simte iubit. Invatand arta de a solicita ajutorul, relatiile dumneavoastra se vor imbogati treptat. Pe cand dumneavoastra veti reusi sa obfineti mai multi afectiune si sprijinul de care aveati nevoie, partenerul va fi desigur mulfumit. Barbatii sunt cel mai mulfumiti cand simt c& au reusit sa-i satisfac& pe cei la care fin. Invatind sa cereti corect sprijinul, nu numai c&-1 ajutafi pe barbat sa simta ca este iubit, dar vi asigurati si cA vi se acorda afectiunea Ia care avefi dreptul si de care aveti nevoie. fn capitolul urmator vom explica arta de a pastra viu farmecul dragostei. jeri defect; desigur c& in aceasta situatie nu se 210 CAPITOLUL 13 CUM POATE FI PASTRAT FARMECUL DRAGOSTEL Unul din paradoxurile relatiilor afectuoase este cA, atunci cand lucrurile merg bine si ne simtim iubiti, se poate s ne distanfim emotional de parteneri sau si le rispundem intr-o maniera lipsita de afec tiune. Poate c& va veti regasi in unele din urmatoarele exemple: 1. Putefi simti multa afectiune fata de partener, dar a doua zi va veti trezi suparat sau enervat pe el sau pe ea. 2. Sunteti iubitor, rabdator si tolerant si apoi, a doua zi, deveniti pretentios sau nemultumit. 3. Nu puteti concepe sii nu va iubiti partenerul, dar a doua zi va certati si incepeti s& va ganditi la divort. 4.Partenerul face un gest afectuos fata de dumneavoastra si atunci fi purtafi ranchiuna pentru momentele cand v-a ignorat in trecut. 5. Suntefi atras de partener si apoi devenifi brusc apatic in prezenta sa. 6. Suntefi multumit de partener si deodata simtiti nesigurania in privinfa legaturii sau neputinta de a obtine cea ce va doriti 7. Sunteti sigur si plin de incredere ca partenerul va iubeste si apoi brusc devenifi deprimati si lipsiti de incredere. 8. Va acordati cu generozitate dragostea si dintr-o data deveniti rezervat, critic, supdrat sau autoritar. 9. Sunteti atras de partener $i apoi, cénd el sau ea se apropic, va pierdeti interesul sau considerati mai atragatori pe altii (altele) 10. Doriti sa faceti dragoste cu partenerul, dar cand acesta (aceasta) este de acord, nu mai vreti dumneavoastra. 11. Va simfiti muljumit de dumneavoastra si de viala pe care o duceti, dar dintr-o data incepeti si va considerafi lipsit de valoare, abandonat si nepotrivit. 12, Aveti o zi minunata si abia asteptati s& va revedeti partenerul, ‘dar cfnd va intalnifi, spusele sale va provoaca dezamiigire, deprimare, 0 senzatie de respingere, oboseala sau riceala, Poate ci afi remarcat si de la partener asemenea schimbari. Acor- dati putina atentie acestei liste, gandindu-va cum se poate intémpla ca partenerul si-si piarda capacitatea de a va acorda afectiunea pe care 0 metitati. Probabil c& afi constatat astfel de schimbari bruste ale sale. 2Este foarte obignuit, pentru dou persoane care se iubesc nebuneste intr-o zi, s& se urasca sau si se certe a doua zi Aceste schimbari bruste sunt derutante. Totusi ele sunt frecvente, Dac& nu infelegem cauza producerii lor, vom putea crede c& am innebunit sau putem trage concluzia gregiti c4 dragostea noastra s-2 stins. Din fericire, existé 0 explicatie. | Dragostea scoate la suprafata sentimentele noastre reprimate. intr-o zi ne simtim jubiti, iar in urmatoarea ne temem dintr-o data sé ne incredem in dragoste. Amintirile dureroase de cdnd am fost respingi incep s& ias& la suprafafé cénd suntem in situatia s& constatam si s@ acceptém afectiunea partenerulu. De céte oti ne acordim singuri mai multa afectiune sau suntem iubiti de altii, sentimentele refulate tind sa iasa la iveala si sa um- breasca temporar afectiunea constient§. Aceste sentimente apar la su- prafai pentru a fi vindecate si eliminate. Se poate si devenim bruse iritabili, defensivi, critici, ranchiunosi, pretentiosi, apatici sau supairati Sentimentele pe care nu ni Je-am putut exprima in trecut ne inva- deaza brusc constiinta cand suntem in siguranfa. Dragostea dezgheata sentimentele reprimate si treptat acestea incep s& iasd la suprafafi in relatiile cu celatalt. Este ca si cum sentimentele nerezolvate asteapt pana ce simfim c& suntem iubiti si apoi apar Ia suprafata pentru a fi vindecate. Toti purtim in spate o povara a sentimentelor nerezolvate, rani din trecut, care zac amortite pana ce vine momentul in care simfim c& suntem iu= biti. Atunci, cdnd ne simfim in siguranti s4 fim noi ingine, apar sentimentele dureroase. Daca putem sa infruntim cu succes aceste sentimente, ne simfim mult mai bine si capacitatea de afeotiune creste. Ins daci ne luam la cearta si ne acuzim partenerul, in loc s ne vindecdm ranile din trecut, nu reusim decét si ne indispunem si apoi ne refulam din nou aceste sentiment, Cum ies la suprafata sentimentele refulate Problema este cd sentimentele refulate nu apar spundnd: ..Hei, eu sunt sentimentul tau refulat din trecut”. Daca incep s& revina sentimentele de abandon sau de respingere din copilarie, va veti simfi ca gi cum suntefi abandonat sau respins de partener, Durerea din trecut este proiectata in prezent, Lucruri, care in mod normal n-ar insemna mare Jucru, va vor durea mult. Ani intregi ne-am refulat sentimentele dureroase. Apoi, intt-o zi, ne indragostim si dragostea ne face sA ne simtim in siguranta, sa ne deschidem si sa devenim constienti de sentimentele noastre. Dragostea ne face sd ne deschidem si si incepem sa ne simtima durerile. 212 De ce se pot certa cuplurile in perioadele bune Sentimentele noastre din trecut ies brusc la iveala, nu cdnd ne indragostim, ci in alte momente, cand ne simfim cu adevarat bine, fericiti sau afectuosi. In aceste momente favorabile, partenerii se pot certa pe neasteptate, desi aparent ar trebui sé fie fericifi. De exemplu, se pot certa cnd se muta intr-o casi noua, redeco- reazii casa, sustin un examen, participa la o ceremonie religioas’, sau la o c&sitorie, cand primesc cadouri, merg in vacant sau cilatoresc cu magina, termina un proiect, sérbatoresc Craciunul, se hotirasc s& scape de un obicei prost, cumpara o masin& now’, au parte de o ame- liorare a situatiei profesionale, cAstig& la loterie, obtin o smd mare de bani, decid si cheltuiascd 0 suma mare sau dupa 0 relatie sexuala foarte reusita. {in toate aceste ocazii deosebite se poate ca unul sau ambii parteneri si treacd dintr-o data prin stari si reactii inexplicabile; supi- area tinde si apari inainte, in timpul sau imediat dupa consumarea situafiei respective. Ar putea fi foarte instructiv si revedeti aceast& lista de ocazii deosebite si sd reflectati la modul cum parinfii au trecut prin asemenea situatii precum si cum afi reactionat la ele in cadrul relafiilor dumneavoastra. PRINCIPIUL 90/10 intelegind cum ies periodic la suprafata sentimentele reprimate 1 trecut, este usor si infelegem de ce putem fi atat de usor lezafi de parteneri. Cand suntem indispusi, aproximativ 90% din suparare este in fegatura cu trecutul nostru si nu are nimic a face cu ceea ce credem c& ne deranjeaza. De obicei, doar vreo 10% din suparare este in legi turd cu situafia respectiva. 4 analizim un exemplu. Daca partenerul pare si ne cam dezaprobe, ne poate face 9& suferim put Dar fiindca suntem adulfi, suntem capabili si intelegem ca el (ea) nu vrea si fie cicdlitor sau putem vedea c& a avut o zi proasti. Aceasta injelegere impiedica criticile sa devina prea dureroase. Nu le punem la inima. Dar altadata criticile sale sunt foarte dureroase. De data aceasta, durerile noastre din trecut tind s& ias& a suprafati. Din aceasta cauzi suntem mai vulnerabili la critici, Ne dor mult, deoarece in copilarie am fost sever criticati. Criticile partenerilor dor mai mult, deoarece declanseaza si durerile din trecut. Copii fiind, nu puteam intelege c& cram nevinovati si c& negativismul parinfilor constituia problema lor, nu a noastra. In copilarie ne insuseam toate criticile si acuzatiile. Cand aceste sentimente inabusite 213in copilarie reapar, noi interpretim cu usurin{A comentariile parte- iti espingeri. In asemenea momente este greu s& discutam cu maturitate. Totul este gresit interpretat. Cand partenerul pare s& ne critice, 10% din reactia noastra este legata de efectul acuzatiilor asupra noastri jar 90% este in legaturi cu trecutul. Inchipuiti-va pe cineva lovin- du-va usor pe brat sau izbindu-se putin de dumneavoastra. Nu doare prea mult. Acum imaginafi-va c& avefi o ran deschis& si cineva incepe si o loveasca sau si se izbeascd de dumneavoastra. Doare mult mai mult. in acest mod, daca ies la iveala sentimente latente, vom fi sensibili la lovituri gi atingeri La inceputul unei legaturi, se poate sa fim mai putin sensibili Sentimentele noastre din trecut au nevoie de timp pentru a reveni. Dar cand s-au ridicat la suprafata, reactionam diferit fata de partenerii nostri. in cele mai multe din relatii, 90% din ceea ce este suparaitor pentru noi n-ar fi asa dac& n-ar reveni sentimentele inabusite in trecut, Cum ne putem ajuta reciproe ‘Cand trecutul unui barbat revine, el se retrage de obicei in vi zuina sa. in acele momente este suprasensibil si are nevoie de multa toleran{a. CAnd revine trecutul unei femei, respectul ei de sine scade. Ea se scufund’ in adancul sentimentelor proprii si are nevoie de o ii plind de afectiune si delicatete. Aceste cunostinfe va ajuti si va controlati sentimentele care apar. Daca sunteti suparat pe partener. descrieti-va in scris sentimentele inainte de a va coonfrunta cu el sau cu ea. Pe parcursul formularii in scris, negativismul dumneavoastré va fi automat climinat si durerile trecute vor fi vindecate. Scrisorile vi vor ajuta s& va orientati spre prezent, astfel incat s4 puteti reactiona fata de partener cu mai mult afectiune, injelegere si tolerant’. Intelegerea principiului 90/10 va ajuta si cénd partenerul reactioneaza violent fay de dumneavoastra. Stiind c& el sau ea este influ- enfat de trecut, putefi fi mai intelegator si mai binevoitor. Niciodata si nu-i spunefi partenerului, atunci cdnd apare ,.problema” lui, c& reactioneazi exagerat. Aceasta fi doare si mai mult. Daca loviti pe cineva chiar in rand, nu-i veti spune c& reactioneaza prea pu- temic. injelegdnd cum revin sentimentele din trecut, putem pricepe mai bine de ce partenerii nostri reactioneazi in acest fel. Acest comportament face parte din procesul de vindecare. Dati-le timp s& se rco- reasca si-si vor gasi din nou echilibrul. Daca va este prea greu sa-i ascultati, incurajati-i si va adreseze o scrisoare inainte de a va vorbi despre subiectul care era atat de delicat. 214 O scrisoare timaduitoare infelegerea felului cum trecutul va afecteazi reactiile din prezent va ajuta si va rezolvati sentimentele. Daca partenerul v-a indispus in vreun fel, sctiefi-i o scrisoare gi, in acelasi timp intrebati-va cum va afecteaza propriul trecut. Pe cand scriefi s-ar putea sA constatafi ci va vin amintiri din trecut si descoperiti ca de fapt sunteti suparat pe tatil sau mama dumneavoastra. In acel moment, continuati sa scriefi, dar adresatiscrisoarea parintelui respectiv. Apoi scriefi un raspuns afectuos. Aratati aceasta scrisoare partenerului. Acestuia ti va parea bine si vada scrisoarea dumneavoastra. Este grozay cand partenerul isi asuma responsabilitatea pentru cele 90 de procente din suparare care vin din trecut. Neintelegandu-ne trecutul avem tendinfa si ne acuzim partenerii sau, cel putin, ei se vor simfi acuzati. Daca vreti ca partenerul si fie mai sensibil la problemele dumneavoastra, lisafi-I s& va afle resentimentele din trecut. Atunci ci VA vor putea infelege sensibilitatea. Scrisorile sunt 0 ocazie excelent pentru a face aceasta. NICIODATA NU SUNTETI SUPARAT DIN MOTIVUL PE CARE IL BANUITI Exersdind Metoda Scrisorilor si analizéndu-va sentimentele, veti incepe si descoperiti c’i supararea dumneavoastra are alte cauze decét cele pe care le binuiati la inceput. Dandu-va seama de sentimentele mai profunde, negativismul tinde sa dispara. La fel cum putem fi cupringi brusc de sentimente negative, tot asa putem si ne eliberam brusc de ele. lata cateva exemple: . 1. intr-o dimineata, Jim s-a trezit ca e suparat pe partenera lui. ff supiira orice facea ea. Adresdndu-i o scrisoare, a descoperit c& de fapt era supirat pe mama lui, pentru c& fusese prea sever. Aceste sentimente tocmai reveneau, asa ca i-a scris 0 scurtd scrisoare mamei. Pentru aceasta, si-a imaginat ci era la varsta cnd se simfea mustruluit. La terminarea scrisorii, nu mai era suuparat pe partenera. 2. Dupa luni de dragoste, Lisa s-a simtit bruse nemultumita de partener. Adresfindu-i o scrisoare 2 descoperit ca, de fapt, ea se temea c& nu ar fi destul de buna pentru el si c& nu-l mai intereaza. Constienta de aceste temeri mai profunde, a ineeput sa simta din nou dragoste pentru partener. 3. Dupé ce au petrecut impreund o seara romantica, Bill si Jean s-au certat cumplit a doua zi. Totul a inceput cand Jean s-a supirat putin c& el a uitat sa fact ceva. in loc si se poarte inje- legator ca de obicei, Bill a simfit bruse c& vrea si divorfeze. 215Mai tarziu, cu ocazia scrisorii, si-a dat seama c& de fapt se temea si nu fie pacalit sau abandonat. Si-a amintit cum se simtea in copilarie cand se certau parintii lui. A scris o scrisoare c&tre parinti si brusc a simtit iardsi iubirea fata de sotia lui. 4, Soful Susanei, Tom, era preocupat cu terminarea la termen a unei Jucrari. Cand a ajuns acasti, Susan era deosebit de suparata. Infelegea partial incordarea la care era el supus, dar supa~ rarea nu-i trecea. In timp ce-i seria o scrisoare, a descoperit ca era supdrata pe tatal ei fiindcd a lsat-o singura cu mama ei tiranica. In copilirie se simfise neajutorata si abandonata gi aceste sentimente reveneau pentru a fi vindecate. A scris 0 Scrisoare tatilui ei si dintr-o data n-a mai fost suparata pe Tom. 5. Rachel era atrasa de Phil pana ce el i-a spus ci o iubeste sia vrut sa o ceara in cdsatorie. De a doua zi, dispozitia ei s-a schimbat. A inceput si aiba o multime de indoieli si pasiunea a disparut. Sctiindu-i o Scrisoare, a descoperit c& era suparata pe tatal ei fiindca fusese atat de pasiv si o supirase pe mama ci. Dupa ce i-a scris tatdlui si s-a eliberat de resentimente, s-a simtit din nou atrasa de Phil. incepand s& practicati Metoda Scrisorilor, se poate sé nu dati intotdeauna de amintiri si sentimente din trecut, Dar, pe masura ce va deschideti si p&trundeti in profunzimea sufletului dumneavoastra, va deveni mai clar ci supararile mari sunt in legatura si cu cate ceva din ‘recut. REACTIA CU EFECT iNTARZIAT Asa cum dragostea poate duce la revenirea sentimentelor indibu- site din trecut, acclasi efect il poate avea si satisfacerea dorintelor. ‘Mi-aduc aminte cand am aflat prima oara despre asta. Cu multi ani in urmé, i-am cerut partenerei si facem dragoste, dar ea nu avea dispo- zijic. Aus wcceptat in sinea mea acest lucru. A doua zi 1-am dat din nou de injeles, dar ea tot nu era interesata. Situatia s-a repetat in ficcare zi. La capatul a dou sSptimani, tncepusem sa-i port pica. Dar in acea vreme nu stiam cum si-mi exprim sentimentele. In loc s& vorbese despre ele si despre frustrarea mea, continuam si pretind c& totul este in ordine. Imi refulam sentimentele negative si incercam si fiu afectuos. Timp de dow’ saplamani, resentimentele mele au continuat s8 se acumuleze. Am facut tot ce stiam pentru ao mulfumi sia © face fericit, in timp ce in sinea mea ma deranja faptul ca m& respinge. La sffrsitul celor doud siptimani, am iesit in orag si i-am cumplrat o cimasi de noapte frumoasa. I-am adus-o si i-am dat-o in acea seari. Ea a deschis cutia si a fost plicut surprins®. Am rugat-o si © incerce. Mi-a spus cd n-are chef. 216 in acel moment am renunfat. Am uitat efectiv de dorinf’a. M-am cufundat in munca si am renunfat la gandul de a face dragoste. In sinea mea am zis ca-i in ordine, reprimandu-mi resentimentele, ins& dup vreo dou’ saptimani, venind de la munca, am vazut cA ca pregatise o cind romantica si purta cimaga pe care i-o cumparasem. Luminile erau discrete si se auzea o muzica in surdina. Puteti si va imaginafi reactia mea. Dintr-o data am simfit o izbucnire a resentimentelor. Mi-am spus: ,Acum tu 0 s& suferi patru sAptimani”. Toate resentimentele pe care le refulasem timp de patru sAptimani iegeau deodata la suprafata. Vorbind despre aceasta, mi-am dat sama c& acordul ei de a-mi oferi ceea ce-mi dorisem a descatusat vechile resentimente. Cand resentimentele se ivesc pe neasteptate Am inceput s8 regisesc acest model si in alte situatii. $i in experienta mea de consifier am intalnit acest fenomen, Cand unul din parteneri era in sfarsit dispus sf facd un pas pe calea cea bund, celilalt devenea brusc indiferent si lipsit de entuziasm. Imediat ce Bill a fost dispus si-i ofere lui Mary ceea ce fi soli- citase, ea a avut o reactie de suparare. De exemplu: Ei, acum e prea tarziu™ sau ,.Si ce daca”. De multe ori au apelat la mine cupluri cdstorite de peste dous- zeci de ani. Copiii le crescusera mari si plecasera de acasa. Deodata, femeia vrea sa divorteze. Barbatul se trezeste si-si di seama ci vrea sa se schimbe si sa-l ofere afectiunea pe care ea gi-o dorise de douizeci de ani, ea reactioneazi cu raceali si resentimente. Pare ca ea ar dori ca si el si sufere douazeci de ani, asa cum su- ferise ea. Din fericire, realitatea este alta. Pe cfnd ei continua sa-si ‘impartageasca sentimentele iar el afla si injelege cat de neglijata fusese ea, femeia devine mai receptiva la schimbarile tui. Aceasta se poate petrece gi invers; birbatul doreste sA plece, iar femeia vrea si se schimbe, ins& el se opune. Criza sperantelor rendscute Alt exemplu de reactie intarziata se petrece ta nivel social. in sociologie se numeste criza sperantelor rendscute. S-a petrecut in ani saizeci, in timpul administratiei Johnson. Pentru prima oar, minor t8filor li se acordasera drepturi mai mari decdt avusesera vreodata. Ca rezultat, au urmat izbucniri de furie, tulburari si violenta. Toate resentimentele rasiale reprimate au fost descAtugate brusc, Acesta este un alt exemplu de rabufhire a sentimentelor refutate. CAnd minoritatile s-au simtit mai sustinute, au cunoscut o recrudes- 217centi a resentimentelor si a furiei. Sentimentele nerezolvate din trecut ‘au inceput sa rabufneasca. O reactie similara se petrece acum in {2 unde poporul isi cucereste in sfargit libertatile ingradite de conduc: tori abuzi DE CE AU NEVOIE OAMENII SANATOSI DE CONSILIERE Devenind mai intimi, afectiunea sporeste. Ca rezultat, vor iesi la suprafafd sentimente mai profunde si mai dureroase, care au nevoie si fie vindecate — sentimente profunde ca rusinea si fica, Deoarece noi ru stim in general cum si facem fat acestor suferinte, ne blocam. Pentru a le vindeca, trebuie si le impartisim, dar ne este teami sau rusine si aratim ceea ce simtim. In asemenea momente, putem deveni deprimati, nervosi, plictisiti, ranchiunosi sau doar epuizati fara nici un motiv aparent. Acestea sunt toate simptome ale ,,problemelor” noastre care sunt impiedicate s& iasa la suprafata. Instinetiv, vefi eduta si fugiti de dragoste sau si deveniti mai dependenti de obignuinfele dumneavoastri. Acesta este momentul cind trebuie sf actionati asupra sentimentelor, nu s& fugiti. Cand ies la su- prafaji sentimente profunde, ar fi foarte infelept si apelati la un terapeut. Cand revin sentimentele profunde, le proiectim asupra partenerului, Dac nu ne-am simtit destul de siguri pentru a ne exprima sentimentele de fafi cu parinfii sau cu un partener din trecut, dintr-o data vor pierde controlul asupra lor in prezenta actualului partener. Ajunsi in acest punct, indiferent cat de binevoitor este partenerul, nu vai veti simti in siguranfa in prezenta lui. Sentimentele vor fi blocate, Teama va poate chiar paraliza. Este un paradox: deoarece simtiti in siguran{a cu partenerul, temerile cele mai profunde au posi- itatea sf iasé la suprafafé. Cand ies la suprafati, va temeti si sunteti incapabili si impartasiti cea ce simfiti. Atunci sentimentele care vor sh jack Ia suprafaph ce blochea7A Este un paradox: deoarece vi simfiti in siguranti cu parteneral, temerile cele mai profunde au posibilitatea si iasi la suprafata. ‘Cfind ies fa suprafatd, vi temeti si sunteti incapabili s4 impartisiti ceea ce simti Prezenfa unui consilier sau a unui terapeut este atunci extrem de utilé. in prezenta‘cuiva asupra caruia nu va proiectati temerile, va putefi asuma sentimentele care ies la suprafats. Dar daca sunteti doar cu partenerul, s-ar putea s4 va sim{ifi paralizat. De aceea, chiar oameni care au relatii foarte afectuoase pot ajunge inevitabil $8 aib& nevoie de ajutorul unui terapeut. Mairturisirea sentimentelor in cadrul unor grupuri de sprijin are, de asemenea, acest 218 efect eliberator. Prezenta celorlalti pe care nu-i cunoastem indea- proape, dar care sunt binevoitori, creeazi o deschidere pentru impartasirea durerilor noastre, Cand resentimentele noastre sunt proiectate asupra partenerului intim, el sau ea nu are nici o putere de a ne ajuta. Tot ce poate face este si ne incurajeze sé apelam la ajutor. intelegerea modului cum trecutul continua s& ne afecteze relafiile ne elibereaz pentru a putea admite fluxul si refluxul afectiunii. Incepem sa capatim incredere in, dragoste si in procesul de vindecare. Pentru a mentine viu farmecul dragostei, trebuie sa fim flexibili si sA ne adaptam la schim continui ale anotimpurilor dragostei. ANOTIMPURILE DRAGOSTEL O legatura este ca 0 gradind. Pentru a prospera trebuie udat& regulat. Trebuie luate precautii deosebite, tinand seama de anotimp si de vremea schimbatoare. Trebuie puse seminfe noi, iar buruienile smuise, La fel, pentru a mentine viu farmecul dragostei, trebuie s&-i yelegem anotimpurile si sd-i satisfacem nevoile deosebite. Primivara dragostei Momentul cand ne indragostim seaména cu primavara. Ne simtim ca si cum vom fi fericiti mereu. N-am putea concepe sé nu ne mai iubim partenerul. Este perioada inocentei. Dragostea pare eterna. Este un moment fermecat cdnd totul pare perfect si decurge fiiri eforturi Partenerul pare si ni se potriveascd perfect. Dansim fara efort in armonie cu partenerul, bucurandu-ne de marele nostru noroc. Vara dragostei Pe parcursul verii, ne dm seama c& partenerul nu este chiar aga perfect cum ne-am inchipuit si ca trebuie sa avem grija de relatia noastra. Nu numai ca partenerul este de pe alta planeta, dar el sau ca este gi 0 fiinta omeneasca cu anumite lipsuri si predispus la greseli Agirile; buruienile trebuie smulse si Apar frustririle si dezama florile au nevoie de mai multa apa sub soarele fierbinte. Nu mai este aga usor sa dam si s& primim afectiunea de care avem nevoie. Desco- perim c& nu suntem intotdeauna multumiti si afectuosi. Nu asa ne-am imaginat dragostea. Multe perechi sunt dezamagite in acest stadiu si nu vor si-si perfectioneze legatura, Ei doresc in mod utopic si fie mereu primavara. isi acuza partenerii si renunfa. Nu infeleg cA dragostea nu poate fi me- Feu usoara. Uneori impune o truda sub soarele arztor. In timpul veri 219sentimentale trebuie si avem grijai de nevoile partenerului, si cerem si s4 obfinem afectiunea de care avem nevoie. $i asta nu vine de Ia sine. ‘Toamna dragostei Dupa ce ne-am ingrijit gradina in timpul verii, putem s& culegem roadele eforturilor noastre. A sosit toamna. Este un anotimp de aur-bogat si plicut. Am ajuns lao dragoste mai matura, care accept si infelege imperfectiunile partenerului ca si pe cele proprii. Este momentul recunostinfei si al comunicarii, Striduindu-ne din greu in timpul veri, putem acum s& ne relaxim gi sé ne bucurim de afectiunea c&reia i-am dat vi Iarna dragostei Apoi vremea se schimba din nou gi vine iarna. in cursul lunilor reci si pustii de iam, toaté natura se retrage in sine. Este timpul odih- nei, al reflecfiilor si al innoirilor. Acesta este momentul cénd in rela- fille noastre Iuim contact cu durerile nevindecate sau cu eul nostra ascuns. Atunci se deschide o supapa si rabufnesc durerile. Este 0 perioada de evolutie solitar, cand trebuie sé cautdim afectiune si satisfactie mai mult in noi insine decat la parteneri. Este 0 perioad’ de cicatrizare. Este vremea cand barbafii hiberneaza in pesterile lor, iar femeile se cufunda in adancul fanténii. Dupa ce ne-am vindecat sir guri prin afectiune in timpul intunecatei iemi a dragostei, primavara revine inevitabil. Din nou simtim binecuvantarea sperantei de iubire si ni se deschid nenumarate posibilitati. Datorit& vindecarii interioare sia cAutarilor sufletesti in timpul clatoriei noastre prin iarna, suntem din nou in stare si ne deschidem inimile si s& simtim primavara viefii. RELATII REUSITE tudierea acestui ghid de perfectionare a comunicarii pentru a objine ceca ce vi doriti, sunteti pregatit si va bucurafi de relatii reusite, Avefi toate motivele s& fiti optimisti. Veti infrunta cu bine anotimpurile dragoste. ‘Am fost martor al modului cum mii de perechi si-au transformat relafiile, unele literalmente de la o zi la alta. Ei au venit sambata la se~ minarul de sfarsit de siptimana, iar duminica, la pranz, erau din now indragostiti. Aplicdnd cunostintele obtinute in urma citirii acestei ciirti $i tindnd minte ca barbatii vin de pe Marte iar femeile de pe Venus, va veti bucura de acelasi succes. Dar vi previn, amintiti-vé c& dragostea are anotimpurile ei Primavara este usor, dar vara este mai greu. Toamna va puteti simti 220 foarte damic si satisftcut, dar iarna veti cunoaste pustietatea. Infor matiile de care aveti nevoie pentru a trece cu bine vara sia interven asupra relatiilor dumneavoastri se pot uita usor. Dragostea pe care 0 simfiti toamna se risipeste usor iarna. In timpul verii, cand lucrurile devin mai complicate si nu aveti mnea care Va € necesar’, putefi uita brusc tot ce afi invatat din ipa, totul s-a dus. Este posibil s& incepeti s& vi acuzati partenerul si s& uitati cum s& aveti grija si se simta implinit. C&nd se instaleazi pustietatea iernii, s-ar putea si va pierdeti speranfa. Va acuzati singur si uitati cum sa va acordati afectiune si grija, Va puteti indoi de sine si de partener. Putefi deveni cinic si dornic si renuntafi, Toate acestea fac parte dintr-un ciclu. intotdeauna, inaintea zorilor intunericul este cel mai adanc. Pentru a avea o legatura reusita, trebuie si acceptdim si si infelegem diferitele anotimpuri ale dragostei. Uneori, dragostea curge usor si de la sine; alteori este nevoie de eforturi. Uneori, inimile noastre sunt pling, iar alteori ne simjim pustiiti. Nu trebuie s& ne asteptam de la parteneri si fie mereu afectuosi sau chiar si-si aminteasc’ cum si-si manifeste dragostea. Trebuie s ne acordam noua insine infelegere, si nu ne asteptim s& finem minte tot ce am invatat despre dragoste. Procesul invatarii impune nu numai a afla gi a aplica, ci gia si a-ti reaminti, Pe tot parcursul acestei c&rfi afi invatat lucruri pe care afi afla de la parinti. Ei nu stiau. Dar acum, ca le cunoasteti, fiti realisti. Dati-va singuri voie s& gresifi. Multe din noile dobandite vor fi uitate dupa un timp. Teoria educatiei afir- mé cd pentru a invata un lucru nou trebuie si-1 auzim de dou sute de ori. Nu ne putem pretinde noua insine (sau partenerilor) sa retinem toate nouttile din aceasti carte. Trebuie s avem ribdare si si apre- ciem chiar si micile lor reusite. Adoptarea si integrarea in viata a acestor idei ia timp. Nu tumai ca este nevesar s& auzim de doua sute de ori noutatile, dar trebuie si s& ne dezvatam de cele invafate in trecut. Nu suntem copii nestiutori care inva cum s& aiba relajii reusite. Am fost progra~ mati de patinti, de civilizatia in care am crescut si de experientele dureroase din trecut. Aplicarea acestei stiinte a relatiilor afectuoase este 0 nowd incercare, Suntefi un pionier. Calatoriti intr-un teritoriu necunoscut. Asteptafi-va ca si partenerul si se ritéceasc’. Utilizati acest ghid ca pe o harta cu care sa va orientati mereu ini aceste tinuturi necunoscute. Data viitoare cAnd sunteti suparafi pe sexul opus, amintiti-va ca barbatii vin de pe Marte iar femeile de pe Venus. Chiar daci nu re- fineti nimic altceva din aceasta carte, ideea cA este normal sa fim diferiti va va ajuta s& fiti mai afectuosi 221Renuntand treptat la critici si acuzatii si cerdnd insistent ceea ce dotiti, veti putea crea relatiile afectuoase pe care le sperati, de care aveti nevoie si la care aveti dreptul Va asteaptd att de multe lucruri in viata! Fie ca dragostea si intelepciunea dumneavoastra s& sporeascd. V4 mulfumesc c& mi-afi permis sa aduc aceasta schimbare in viata dumneavoastra. CUPRINS. Muttumiri. Introducere. 1. Barbafii vin de pe planeta Marte, iar femeile, de pe planeta Venus. 2. Domnul Rezolva-Tot si Comitetul de Perfectionare .........18 3. Barbafii se retrag in vizuina lor, iar femeile vorbesc..........29 4. Cum si-i dai o motivatie sexului opus. 5. Vorbim limbi_ diferite.... 6. Barbafii seamana cu elasticul... 7. Femeile sunt ca valur 8. Si descoperim nevoile noastre afective diferite 9. Cum se pot evita certurile...... 10. Cum si mareim puncte in ochii_ partenerului 11. Cum se pot comunica sentimentele difficile... 164 12. im s& soliciti sprijin astfel incat_si-1 obtii 13. Cum poate fi pastrat farmecul dragostei.

Barbatii Sunt de Pe Marte Femeile Sunt de Pe Venus-Dr-Johngray-1 PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Barbatii Sunt de Pe Marte Femeile Sunt de Pe Venus-Dr-Johngray-1 PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like