Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Psaltirea - Constanta Costea

    Uploaded by

    boni76
    123 views30 pages
    religie

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    religie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    123 views30 pages

    Psaltirea - Constanta Costea

    Uploaded by

    boni76
    religie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 30
    ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIA ARTEI ,,G. OPRESCU” STUDII SI CERCETARI DE ISTORIA ARTEI SERIA ARTA PLASTICA {EXTRAS TOMUL 41 1994 EDITURA ACADEMIEI ROMANE 14x» H-USTRATIA MANUSCRISELOR SLAVONE iN MEDIUL CARTURARESC AL MITROPOLITULUI ANASTASIE CRIMCOVICI PSALTIREA (Manistirea Dragomirna, cod. sI.TD 6/1934 (345-32)) de CONSTANTA COSTEA P. saltirea de la Dragomima, databilé cdtre 1616", se integreaza in istoria picturii din Moldova cu o pozitie distinct, de ‘montiment-limita, acceptaté de literatura de specialitate, iri e 4 the poetic phraseology", in aceeasi ording, a rajiunilor pozitiei de frontierd tn arta romaneasci, Psaltirea reprezinté — impreuni Su Liturghierul decorat cdtre 1616 (Murea {lational de Istorie Bucuresti ms. s. 9182, fost TD 1603/1961, 7/1934 sau 354-33) si cu Tetraevanghelul din Varsovia, pic i fost Lwow, Bibl. Univ. IAZ) — punetul terminus al acti invajatului ierarh, sistematizata Sronologic de prof. Emil Turdeanu’ si de Stefan Gorovei este mult mai mare decat cea indeobste cunoscutt de istoriel artei medievale romanest; prin reevaluarea, surselor, s-au stabilit 26 * Pentru preeautile privind data exccutirii manuscrselor din tiki Weitzmann, The Iustration of the Septuagint, n srpenas teovch v. Constanfa Costes, lusata de mene auiles in Classical and Bycanine Manuscript Mumba im medial cdruriresc al mitropolitlu; Anastaie sean ie Chizago, Varinum Reprints 1971 nn Published in 1951/53), fpewtlul (Viena, Nationalbibiothek cod, sl SCIA, seria ch. Ih p59, Ant plastica, 39, 1992, p. 41, nota {Am suspendat temporar~ pint la finalizareaanalize sedi manuscrssle moidovencsi cemarcate de slevisti _iconografice a grupului Dragomines 1609-1616 —tntrebuinjacea inate asta XEeUeiartitice ronispict tn enulane paayiaulu mindaturist pentru mitopolitl Anastasie Crimecers (co pane Puna (muzeul mands), Pealiealogtanng Gi Powtet votv), ante 199 (Muzel din Ujgoreay Pralirea BAR ae Macaric din 1523, provenind dela mindvives Ragca (BAR ms. sl. $05), Psaltirea din 1579, fore ar eee a ome i Pa ameaierol Popescu-Valeea, Anastasie ndnacant GAR msl, 103), Psaied co tpie die Iota Tore a eucwet 1972 fn Sides Forschungen, Band XIE fa sein’ Bisrcani (BAR mss. 22), Psairoa dis ie 1974, Munchen, p. 456-457, {s Solea (muzeul mAnistirii Putna), Peatinea 4, 1614 a Enile Turdeanu, Méiropolite Anastaze Crimea et son ePiscopulul Efrem al Rsdiulor, donatk mands Moldovita oeuvre litéraire et artistique (1608-1629), in volumul Etudes de (hosel mints), cele douk Poalir ale grupaln Grimeovici: ' iuérature roumaine etd boris saves, ‘recs des Principauiés Case (Biblioteca Publica din Sant Petersburg) din 1625 Rounaines Leiden 1985, p. 236 a0 (reprint, publicat pentru {Muzeal Istric din Moscova, din colegia coment ratov): prima dat tn 1952), note complemeneac P. 444.447, tren din 1619 a piscopuui Etrem al Réduer (Muzeul i tefan S. Gorovei, Anastasie Crimea. Noi contribu pang din Moscovt) si Psliea cu Slujebnic (on on ew yt MMS 55 (1975), p. 144-159 (eu amendamecrel ree oorocultl David, dn 1628, dea Bisericani (HAR ms. 2338, E Turdeanu, Métropotite.. note, . 447), STUDII $I CERCET. IST. ART, Seria ARTA PLASTICA, T. 41,P. 17-41, BUCURESTI, 1994 7 de manuscrise slavone aparjinand grupului Crimcovici, cele datate post 1616 aflandu-se in mare parte in colecfi strdine si flind neilustrate”, Anastasie Crimcovici a fost, din 1608 pnd la moarte, in 1629, (cu exceptia intervalului 1617-1619, apar{inénd domniei lui Radu Mihnea) mitropolitul Moldovei *. Nimic nu explic’, conform datelor existente, absen{a brusci a inifiativei sale de istoriere a textelor sacre dupa 1616. Intre efervescenta intelectualé a iconografiei pe care a conceput-o gi abjinerea totald de la imagine, se instaleaz o tensiune specifica personalitajii sale; lucru simetric probabil absenfci complete a decorafiei pictate in pronaosul si pridvorul bisericii manastirii Dragomimna (al cérci ctitor este impreund cu Lupu Stroici) in contrast cu intensitatea reprezentarilor de tendinta livresc& din naos gi altar? Alituri de celelalte manuscrise miniate datate/donate in acelagi an, Psaltirea de la Dragomimna incheie, in plin apogeu, una din cele mai importante etape ale picturii moldovenesti care, de la primul monument al Perioadei $tefan cel Mare (Dolhestii Mari, ante 1481), a cstigat in con{inut intelectual (nu obligatoriu gi in valoare stilistcd) ajungind, sub dinastia Movilestilor, la un joc al speculafiei teologice care se intrerupe definitiv odati cu disparifia acestei familii din istoria domniilor Moldovei. Raportarea liberd la originalele bizantine, dovedita in uncle cazuri anterioare si care urmeazi si fie anchetata in iconografia Psaltiri, reflect un mediu erudit si cumva modern ~ prin comentariul implicit al sursei civilizafiei moldovenesti ‘onstructia complicati si abstract” a picturilor concepute in acest medi la sfarsitul secolului al XVilea, de care vorbea Sorin Ulea in 1959, constituie reflexul marilor dispute ideologice ale timpului in Europa de Est $i nu o ,oriemtare misticd specifica fazei de decadent a vechii picturi moldovenesti" ". Recursul la memoria bizantina prin model formal va fi modificat fn perioada ulterioari Movilestilor, e 0 conceptic noua a crecutului: imaginea va trimite la un rezumat al esteticii bizantine. ° Psaltirea de la Dragomirna n-a beneficiat pan in prezent de un studiu monografic. Dincolo de ‘mentiondrile unor istorici sau filologi cunoscuti citaji ®, comentatorii imaginilor au studiat succint miniaturile acestui manuscris in contextul colectiei gi al perioadei Movilestilor (Teodora Voinescu ®) sau au descris uncle ” Dupi Radu Constantinescu, Manuscrise de origine romineascd din colecitsirdine. Repertoru, Bucuregt, 1986, 3¢ cexista 21 de manuscrise din grupul Crimcovici numai in colec- file strtine, ceea ce ar modifica numirul total la 32; ins unele ‘exemplare ale Repertoriului sunt insogite de informatii extrem de sumare, care nu pot f uate fn calcul dee a urma examina originalelor. Cronologia manuscriselor istoriate ale grupului suferi 0 setie de neconcordanje in literatura de specalitat. Unele se datoreaza simplelor erori de calcul, cum ar fi: ,7124 Sep- tembrie 6" (1616) In loc de 1615, in datarea Tetraevanghelului M. NI. Bucuresti ms. sl. 11345 fost TD 602 ia Catalogu! ma- rnuscriselor slavo-romane din Bucuresti, Bucuresti 1981, p. 114-115, intocmit de E. Linfa, L. Djamo-Diaconita $i ©. Stoicovici (Prd a sesiza neconcordanja istoricd in 1616 ddoma fiind Radu Mihnea gi nu Stefan Tomsa, cel mengionat in inseriptie; 1615 este tnsi considerat de Stefan S. Gorovei (care preia ideea prof. E. Turdeanu) drept an al donafiei, cel al executiei, anterior, 1614, find Inscrs pe ferecdtura (Anastasie Crimea .. nt. 8); aceeagi diferenti de ani este interpretaté in acelag fel de prof. E. Turdeanu in cazul Liturghierului M. N. I. Bucuresti ms. sl. 9182 fost TD 603 (E. Lina, Caralogul...p. 122-123) a ciui inscriptic imterioar& mengioneaz8 anul 7124 iunie 6 (1616), In timp ce ferecStura poartk anul 7124 (1615/ 1616 gi nu 1612 cum apare in B, Turdeanu, Métropolite ‘ar. 7) Interpretarea decalajuluiintre inscrptile mitzopolitului pe acelagi manuseris prin referizea celei mai timpurit la anul ‘execute si celei mai tirzii la anul donasic, nu este obligatoric (autoarele Catalogului o ignor8) dat devine necesari cand inscripiile autografe ale lui Anastasie Crimeovici, folosind 18 formule stereotipe, inscriu date identice pentru dou ma- nuserise, cum arf 6 iunie 1616 pentru Psaltire gi Liturghier, conform referinge de lan * Stefan S. Gorovei, Anastasie Crimea... 147, 151-152. 9G, Popescu-Valeea, Un manuscris al voievodilui leremia Movild, Bucuresti 1984, p. 79-84 (pentru prima data se face ‘conexiunea intre frescele Dragomirnei gi Tetraevanghelul cunoscut ca Sv. 24). *®C. Costea,Narthexul Dobrovafulu,n RMI, LX, 1991, ne 1p. 10-22; idem, Hustragia de manuscris idem, La sfargtul unui secol de erudite: pictura de icoane din Moldova in tmpul ui leremia Movild. ,Ambiana Suceviei In AT IM, Cj. 1993, p.7791 "8. Ulea, Portretl unui cttoruitat al manastirit Sucevita, Teodosie Barbovschi, mitropolit al Moldovei, fn SCIA, seria Art plastica, 6,1959, nr. 2, . 245; 0 reconsiderare parialé a propriei opinii tn: O surprinzdtoare personalitate a Evului ‘Medive roménesc: cronicarul Macarie, in SCIA, seria Arté pilastict, 32, 1985, p. 29. "2 Acestia nu au ignoratvaloroasa monografi a Episcopului Dr. Ipolit Vorobchievii al Riduiilor, storia Sfintei Mandstiri Dragomirna, Cemiusi, 1925, tn care Psaltrea este menjionatt Ja p. 46; pentru destinul manuseriselor este nedepigit stdiul prof. E. Turdeanu, Manuscrisele robite de cazaci, la 1653 in Fiinga romaneased. 4, 1966, Pats, p. 118-148. 1 Teodora Voinescu, Contribuyi la studiul manuscrselor itustrate din mandistrle Sucevita si Dragomirna, ta SCIA, seria ‘Arta plastica, 2, 1955, nt 1-2. p. 89-114 (datele codicologice, inclusiv inscripile,fiind interpretate in colaborare cu prof. Damian P. Bogdan, ef p. 106, n. 2) , ILUSTRATIA MANUSCRISELOR SLAVONE IN MEDIUL CARTURARESC AL MITROPOLITULUI ANASTASIE CRIMCOVICI PSALTIREA (Manastirea Dragomirna, cod. sl. TD 6/1934 (345-32)) de CONSTANTA COSTEA P saltirea de la Dragomimna, databil& catre 1616 ', se integreaza in istoria Picturi din Moldova cu o pocitie distinct, de ‘monument-limitd, acceptatd de literatura de specialtate, fark n suficient comentati, il Turdeanu si de Stefan Gorovei® este mult mat mare decat cea indeobste cunoscutk de istorien artel medievale romanest; prin reevaluarea surselor S-au stabilit 26 st Precauil prvind data excewtii manusrseor din aifittt Weitzmann, The stration ofthe Septuagint, i ar eat nici ¥. Constanta Costes, usratiade noneee Quidies in Classical and Byzantine Manuscript Mlumination, in medial ctrturtresc al miropottulu: Aneotate scree Chicago, Vainum Reprints 1971 nn Published in 1951/53), aetna (lena, Naionabibiotek cod 6), SCtn oe ch. HL, p. 59. rtd plastic’, 39, 1992, p. 41. nota > «Am suspendat temporar ~ pind ta finaizarea analizi acini manuscrisele moldovenestiremarcate de Slavigti_iconografie a grupulul Dragomings 1609-1616 —iwrebuinjarea Fatal ent’ CBE arisice Crontspii fa envcaee ‘gimenului miniaturist pentru mixopoitul Anastasie Chimera, manangs le Menionate: Psalire ui Casan dit 1) tii seri, precum gi a formulelor din (ea pats Putra (muzeul minds), Psalinea logetaeang ee inscriile de dani, va permite sau nu, arbuiea exceuferedne GisPoRe vot, ante 1999 (Muzeul din Ujgorsd), Paes dey sativliubitor de imagine; argument prin car 1 se contac GAR me a S03 pi 1523, provennd dela mintsien gee ‘Anssasi Crimeoviei caltatea de autor al mination ft CANE 3 $05), Psaltrea din 1579, provenind dela cies Grmaia ll P. $- Nasturel a: G. Popescu-Valeca, Anasione Manat GAR msl 103), talred cutie din toto, forme t, Bucuresti 1972, in Sidost Forschungen, Band XXII, ra gant Brean (BAR mss 222), Palen die tev 1974, Munchen, p. 456-457 Binns muzeul manistsis Pues), eaten din cds {Emile Turdeanu, Métropolite Anastase Crimea et ton Cent i Elem at Ride, donat mods Malooa ‘eure litrare e artistique (1608-1629), i volume bese Sin ete (oS Seu Pairs pps Cimcon, Christopher Walter, Latter-Day” Saints inthe Model for 196g, MOY Lata, Stra dla pie Brena, Toi, ake], Barberini Psalters, REB, 46 (1988) . 213, +B. A6-117 can ‘Vadomov, Issledovanie o Kiewskoi Psaltiri, ‘Moscova, 1978. MILEGLE TM SINE wy Ring LE NEC. Ultimul din ciclul ,anistoric” intalnit in Psaltirea de la Dragomimna este David invdgdnd/in dialog (fol. 12", 20%, 47", 58° 138"), la a cArui surs& bizantind menfionata se poate adiuga contaminarea cu icondgrafia Tetraevanghelelor slavo-romane relativ contemporane, din familia Paris. gr. 74, in care scenele de invifdturd, Punind in convorbire pe lisus gi ucenicii/evreii, au o frecventi particulara®, Ciclul istoric al recenzici Dragomirna este complet deosebit de iconografia Psaltirilor aristocratice, in care secventele din biografia lui David ~ Nasterea, Ungerea, Lupta cu leul, Lupta cu Goliath - preced, ca un ciclu independent, fara text intercalat, psalmul 1 Aici se intersecteazi miniaturi avand sursi in Carfile I-III ale Regilor (I Paralipomene) cu ciclul lui Moise din Octateuc. Ilustraia bizanting a Septuagintei cunoaste un singur codice al Cartii Regilor, Vat. gr. 333, din secolul al XI-lea: acesta conserva 75 miniaturi pentru I Regi, 22 pentru I Regi, 6 pentru Ill Regi, 1 pentru TV Regi*; in Sacra Parallela a lui Joan Damaschin, manuscris miniat in secolul al TX-lea (care ficea Parte din biblioteca lui Nicolae Mavrocordat) aflat la Biblioteca Nalionali din Paris (Paris. gr. 923)" existi ilustratii mai numeroase pentru Carjile I-IV, aparfinnd aceleiagi recenzii - ceca ce I-a determinat pe Kurt Weitzman si deduci existen{a unui prototip mult mai intens ilustrat™; prin argumente diferite, Cutler Presupune existenfa unci variante mai bogate a Carfii Regilor: ,whether such a pictorial vita was an independent cycle or a Book of Kings, more richly illustrated than Vat. gr. 333, cannot, at the moment, be ascertained”, in descendenta acestor variante necunoscute si-ar putea avea originea ciclul lui David din Psaltirea de 1a Dragomirna (in care predomind II Regi): pentru cd, desi nu se poate stabili o relalie direct& cu Vat. gr. 333, detalii ale scenelor de rizboi ~ cal sau cal gi cilre{ cizand in prim-plan, David incoronat clare, David rugindu-se aldturi de lupta cu filistenii (Vat. gr. 333, fol. 45", 48°, Lassus fig. 89, 85) sau David rugdndu-se in faja arcei (Vat. gr. 333, fol. 47", Lassus fig. 88) - prezint& unele puncte de contact care nu permit 0 independen{a complet miniaturilor familici Crimcovici. © raportare Ia surse la fel de complicata gi fragmentard se intalneste si in ciclul lui Moise (fol. 93°, 121", 129", 145%, 163" si 196). Aparitia clasicl a figurii sale in Psaltirile aristocratice inaintea psalmului 77 este legata de primirea Legii sau de dialogul cu israelijii. In recenzia Dragomirna (fol. 93°) pare a fi favorizat ciclul istoric (frecvent in Psaltirile marginale dar cu alt& iconografie); astfel convorbirea cu Faraon nu este semnalati in ilustrafiile Psaltitilor — ea se intilneste poate in unele Octateuce bizantine miniate™ si, in redactare ‘modificati, in frescele din gropnija Sucevitei. Scena din registrul inferior poate fi interpretata ca Moise lovind stanca, prin ,atractie” a scenei istorice de deasupra si prin frecvena sa, inaintea psalmului 77, in Psaltrile monastice. La limiti, poate fi asimilati si scenei Moise si israeligii apropiindu-se de Marea Rogie (datorita ‘mari aseminari de redactare cu Vatopedi 760, fol. 266', minus detatiul valurilor) sau scenei Moise inveind caracteristic& In aceasta parte a textului recenziei aristocratice. Proferinfa pentru reprezentarea lui Moise in dialog in manuscrisul moldovenesc (fol. 121", 129") aminteste iconografia Octateucelor (minus complicatia Prezenjei lui David, v. infra) in care scena ¢ recurent&: in Istanbul, Sarayi, cod. 8 exist nous imagini ale vfavataturilor lui Moise”, in Athos, Vatopedi cod 602, patru® s.a La fol. 163" Moise apare singur, cu toiagul, inspirat de columba Duhului in raza: 0 scend de rugeiciune ‘sau Moise cerdnd mila lui Dumnezeu (Vatopedi 602, fol. 273", in care apare si un grup % Este vorba de manuscrisele cunoseute ca $v. 23, aflat tn ‘Moldova in jurul lui 1600 (G. Popescu-Valeea, Un manuscris al voievedului Alexandru al I-Lea, Bucuresti, 1984), Sv. 24 (idem, Un manuseris al voievodului leremia Movild, Bucuresti, 1984), Tetraevanghelul de a Vargovia (fost Lwow, S. Dee Nersessian, Un nouvelle réplique ..) si, probabil, cel de la Moscova, cunoscut ca ,Elisavetgrad” (M. V. Scepkina, Bolgarskaia ‘miniatiura XIV veka, Moscova, 1963), ,1a formule stéréoipée celle de l’enseignement du Christ” este tipied prototipului Paris. gr. 74, ef. Suzy Dufrenne, Deus chefi-d'ouvre de la ‘miniature die XF sitcle, CA, XVI, 1967, p. 183, n. 20. Jean Lassus, L'ilustration byzantine du Livre des Rois. Vaticanus Graecus 333, Pati, 1973. 3K, Weitemann, The Miniauures of the Sacra Parallela Parisinus Graecus 923, Princeton, 1979. $idem, The llusiration ofthe Septuagint ch IM, p. 56, 2 A. Cutler, The Aristocratic Psalter, 1979, p. 429-430, ™ Se cunose cinci Octateuce (Cele cinei Cir ale lui Moise, 26 Joshua, Judecitorii, Ruth) miniate bizantine parial publicate: Vatican cod. gr. 747, sec. al XI-lea; Vatican cod. gr. 746, sec. al Xll-tea; Istanbul, Sarayi cod. gr. 8, sec. al XUl-lea, Izmir (.Smyrna”) Evangelical School, sec. al XUl-ea (situs); Athos. Vatopedi cod. gr. 602 see. al XIll-lea; ,stemma” lor, in K. Weitzman, The Joshua Roll, a Work of the Macedonian Renaissance, Princeton, 1948, 2 P. Ouspensky, L’Octateugue de la Bibiotheque du Sérait 4 Constantinople, in Bulletin de UInsttut d’Archéologie Russe de Constantinople, XU, 1907 (en russe), fol. 209° (fig. 131 132), 229° (ig. 134), 233° (fig. 135, 136), 234" (ig., 137), 401" (fig. 193, 194), 415° (Gg. 197), 428" (ig 201), 451° (fig. 206), 463° (fig. 209), “PK. Hristou, H. Mauropoulou-Tsioumi, S. Kadas, A. Kalamarti-Katsarou, Oi thesauroi tou Agiou Orous, Eikono- {graphemena Cheirographa, WV, Atena 1991 fol. 237° (fig, 87), 256" (fig. 89), 312" (fig. 96), 328° (fig. 97) 4 ibidem, fig. 93. in zona acelorasi referinte, Moise gi Aaron flancind chivotul Legii (fol. 1459) trimite la Vat. cod. gr. 746 (fol. 231), Aceste contacte - carora le lipsesc intermediarii ~ cu sistemul de ilustrare a altor secvente din Septuaginta, ar constitui o confirmare tarzie a celebrei teorii a tmigrarii” formulaté de Kurt Weitzman: othe majority of miniatures (in the Greek Psalters) can be shown to have migrated from other texts”®, Unica ilustratie din ciclul Odelor in recenzia Dragomirna este Moise, Aaron, Mariam si fiii Israelului dupa trecerea Mari Rosii (fol. 196"; este Plasata Ja sfarsitul Odei a 9-a dar 0 ilustreaza pe prima. Exist’, spune ‘Chr. Walter, studiind repertoriul lui A. Culter, ,cleven Psalters (which) have an illustration only for the first Ode of Moses. fn Psaltirea de la Dragomima selectia a vizat un episod colateral, final, al traversirii Mirii Rosgii, recenziile aristocratice ilustrand freevent Oda 1 cu dansul femeilor. Grupul israclifilor si Miriam purtand chimvalele amintesc in manuscrisul de la 1616, un fragment din miniatura Egiptenii cufuundayi in Marea Rosie, decorand Oda 1 in exemplarul din New York, Spencer Coll., cod. gr. 1 Gnceputul secolului al XTII-lea), Teh ra oe K Weitzmann: .. the Crossing (is) completed with the rejoicing women, of whorg only Miriam With the cymbals remained”*. Redactia de la Dragomima mai are o earacterietee considerata rari de Chr. Walter: evenimentul fuzioneazct cu scena rugiciunii (,the authors. Teprezented at prayer”) ®, Raportarea recenzici Dragomima la sistemul bizantin de ilustrare a manuscriselor Vechiului Testament find, tn concluzie, indirecta (intermediari necunoscuti) $1 Sfragmentard ~ in acclasi timp inevitabila — Hea (a ctor verificare nu a fost inc& posibili): miniaturile Topografie cregtine a lui Cosma Indicopleustes — copiati in 1542 la porunca lui Macarie athiepiscop al Novgorodului la acea vreme ~ inelusd fn volumul pe August al Matilor Minee Ceti $i conjinind -laplele eroiee ole regelui Day ilustratii la psalmi cu ca gi muzicanti care cAnt& din tot felul de instrumente””; Psaltirea Ipatievskaia, din 1591 (astizi in coleetia ,Orujcinoi palatt” din Kremlinul Moscovei), cea mai vecke din sei Godunov si exceptia srupului, prin o distribuje diferitt a itustrailor - nu pe margini ci in interiorul textglag si otratare diferita a Sublectelor®; aceluiagi grup fi aparjine 0 a doua Psaltie Ipatievskaia (astia\ la Calera & Stat Tretiakov) in Gare ~Cupi predoslovie urmeaz&: «zicerea pe scurt despre David prooroc, cum a domait ia Terusalim si din ce oras a fost ; Care lipseste din alte psaltiri studiate. Acest text este decorat cu un mare numar de ilustragii Aispuse pe foi separate deosebit de interesante gi care necesito analiza artistic& separata”, © alti mare problema a codicelui miniat de la Dragomirna, Pe care nici verificarea surselor slave nu 0 Poate rezolva total este aceea a relafici imaginii cu textul, Frecventa scenclor din cicul ,anistoric al lui David: imvaaind, rugdndu-se sau ttre mus icieni, poate ‘iin sine semnificativa pentru epoca Movilestilor, marcati de un sintelectualism mistic” al imagi Acest ciclu este inst concurat, in locuri neagteptate pentru confinutul psalmilor —tneeda ritmicitii ‘ecoratiel~ de seria istoricd a lui David, care pare a avea o evolutie autonomt. Independenfa fai de text ar putea fi o caracteristica modem a grupului Crimovici™! dack n-ar fi spe- cificd si unui mare numa de recenziaristocratice, cu celul biografie al la David Precedand incipitul Psaltirii®, 2). Lassus, Livre... pl. XXXIV, fig, 113, 2K Weitzman, The lustration «p61 “Chr. Walter, The Aristocratic Psalters and Ode Mustra- ‘ton in Byzantium, Byzantinoslavica, LI 1), 1990, Prague, p44 SK. Weitzman, The Ode Pictures of the Avisioeratic salir Recension, DOP 30(1976),p. 69 ‘$k. Walter, The Aristocratic Psaliers. p48, 2IN-B. Mneva, Miniatura secoluui al XVi-ea, n [storia Tne Ruse, sub ed. Igor Grabar, Moscove, 1945 (in limba rust) Mp. 602 an ripe Godunov conyne 12 psa de la sii secotu- Kia! XVbea, cu itustraii marginale vind ca protatip Peale pact Uslic: N. N. Rozoy, O phenealoght rush eth Tonnrti XIV-XVI vekov, in Drevne-rusthoe iskussvo Moscova, 1970, p, 226.257 ° ibidem, p. 233, ° ibidem. p. 234; consultarea recent a originslulu (in timp = studiul se fla sub tpar nu permite o relajedirectd a acest exemplar eu cel romanese. 2! Vedi ilustratia Tetraevanghelului TD 1/1934, fost 601/50, 354-28 (comentat tn C. Costea, Catalogul manuscriselorslavo, Fomine ilustrate tn mediul cdrturdrese al mitropolitulal Anastasie Crimcovici, Bucuresti, 1992, ms.): miniaturile Patimilor (un singurciclu) waverseaza textele primelor tet Evanghel, 4 The chief decoration i a series of miniatures in fron of the first psalm which follow each other without intermittent text. ‘They illustrate the life of David asa kind of biographical record and have no particular connection with the text ofthe pram Proper” (K. Weitzmann, The Psalter Vatopedi 761 ..p. 23) 2 in manuscrisul de la Dragomirna miniaturile istorice — amplasate, cum s-a spus deja, la inceputul sau sfarsitul kathismelor ~ desfasoari episoadele din Cartile I-III ale Regilor sau I Paralipomene in suit cronologica relativd: primul episod de lupta (I Reg. 19, 8; 23, 1-5; 27, 7-10; 30, 1-19), fol. 20", este urmat de Pocdinga (II Reg. 12, 1-12), fol. 67", Rézboiul lui David cu lebusitii sau cu Filistenii (I Reg. 5, 6-7/1 Paral. 11, 4-5; II Reg. 5, 17-25/I Paral. 14, 8-16), fol. 83°, David gi fragii lui Abesalom (II Reg. 13, 29-36), fol 113%, Aducerea gi siirbdtorirea chivotului (Il Reg. 6, 5, 17/1 Paral. 16, 1-6) fol. 113v, Pedeapsa ciumei (II Reg. 24, 10-17/1 Paral. 21, 15-17), fol. 145%, David deleagd puterea lui Solomon® | Legdiméntul pentru zidirea templului (III Reg. 2, 1-4/1 Paral. 28, 1-10), fol. 156" si David si Solomon inaintea curtit | Pregdtirea construirii templului (I Paral. 28, 20-21; 29, 1-2, 24), fol. 172%; se observ neconcordantele fata de ordinea textului a episoadelor 2-5. fn ciclul lui Moise ,autonomia” este mai pujin evident, jindnd cont de faptul cd, in afara traditici saristocratice” de ilustrare a psalmului 77, recenzia ,monastic&” (invocat& din nou ca referinta difuzd) asociaza figura profetului secventei psalmilor 76-106 in care se inscriu imaginile de la fol. 121° (psalmul 100) si fol. 129" (psalmul 104); in plus textul psalmilor insusi ofera uncle argumente ale ,conectirii” miniaturii: fol. 145° (psalmul 117, Moise si Aaron) fnainte de a stabili dacé libertatea imaginii fayi de text este real sau aparenti, moderna sau ,bizantina”, ‘este necesara continuarea investigatiei pe un alt teritoriu: cet al comentarilor intalnite cel mai adesea sub forma de catenae (serii de texte ale mai multor Parinti ai Bisericii. Se stie c& exegezele la psalmi ale lui Pseudo-Atanasie (Hesychius), Theodoret, Atanasic, loan Hrisostom, Eusebie, Didym, au determinat ilustrarea celebrului codex Vat. gr. 752 datat ca 1059. Subiectul nu a fost ins unul preferat de bizantinologi. Dincolo de eforturile lui E. T. De Wald sau Sirarpie Der Nersessian, athe impact, if any, of Patristic and other commentary has scarcely been investigated. I is true that much of this material is available only in corrupt versions” *. Cutler insusi confeseazs ineficienta primelor sale tentative: ‘my own initial examination of these chains ~ the publication of which has now been begun sistematically-has 0 far yielded only negative results” %, Hustrarea exegezelor nu era strain mediilor moldovenesti la inceputul secolului al XVI I-lea: coeren{a ascunsi a unor imagini aparent independente de text in Apostolul de la Viena datat cittre 1610 (Nationalbibl. cod. sl. 6) din acelasi grup Crimcovici se datoreaz, dupa cum s-a demonstrat, comentariilor la Epistole ale lui Ioan Hrisostom gi Teofilact. Un substrat exegetic pare a fi provocat ~ cu intermitente — gi uncle imagini din ciclurile lui David gi Moise ale recenziei Dragomirna™. Ilustratia se adreseaz4 in acest caz unui cititor avizat, cu o cultura teologic& si fort intelectuala speciald, avid de rafinamente livresti*. Sursele principale par afi fost constituite de scrierile lui Teodoret episcopul Cyrului, Eftimie Zigabenul si Didym al Alexandrci. Astfel, la sfarsitul kathismei 4 (psalmii 24-31), in Psaltirea de la Dragomima apar David si Arhanghelul in faga unui grup (fol. 38°): posibila trimitere la tema Pocéiinjei. Comentariile la psalmul 31 ale lui Teodoret® 5 Redactare regis tn variants occidental simplificat tn Biblia vulgare ... et hystoriata, Vinegia, 1525, in gravura ‘Audientia Salomonis,prefaind Pildele. 34 ET, De Wald, The Ilstratin in the Manuscripts of the Septuagint. Volume Ill, Psalms and Odes. Part 2: Vaticanus Graecus 752, Princeton, 1942, p. XU. 3 A Cutler, The Avstocratic Psalters 1979, p.437; citeva titluri fundamentale lipsese din bibliotecile romane: R. Devreesse, Les Anciens Commentateurs Grecs de 'Octateuque cet des Rois (=Studi e Testi, 201), Vatican, 1959; idem, Les Anciens Commentateurs Grees des Psaumes (=Studi e Testi, 264), Vatican, 1970; E. Muhlenberg, Psalmenkomumentire aus der Katenen berlieferung, 1, Betlin, 1975. 58. Culler, The Aristocratic Psalter . 1979, p. 438. 37 Aceste cicluri se afli (cu o singuri posibili except, a iustayiei precednd psalmul 17) ,in contratimp" cu trimiterile istorice din ttluri: fore altele, kathisma 8 (psalmit 55-63) con nnd malt situ istorice”incepe cu un frontispiciu in entrelacs si sfirgete cu un serafim, fri nici 0 ,istoriere”; sau kathisma 17 (psalmul 118) cu ttl ,Aleluia” incepe cu Ciuma in Israel gi 28 termina cu Solomon tnaintea lui David (Transmiterea puter. 58 Este, poate, emblematic gestul evanghelistului Toan (fl. 5) de exaltare (ridicare) a instrumentului de seris. Acelagi ‘evanghelist era reprezenta, ca autor preferat, sriind, la sfryitul ciclului Zothinalelor (Evangheliilor Invierii) in narthexul Dobrovatulu, al efrui program a fost conceput de un fnaintas in «rafinamente livres" al mitropolitului Anastasie: episcopul Macarie. Atagamentul celor doi fat de figura lui Toan teologut ar sugera o tending de absorbjie In modelul ,intelectualului ‘Cand pe picatulacelaI-au lucrat, nu indatdt pre doftrile pocdingii e-au intrebuinjat, ci dupa mustrarea lui Natan.. ‘Aceasta gi istoria ne invald. Ca lui David dupa ce au zis, am sgregit Domnului, i-au rispuns Natan si Domnul au ridicat picatul..”, PG 80, 1087-1090, (taducerea romaneasct .prin ia eSposatului fntru feriire Chir Tosi intdiul episcopal ‘Argegului,télmicindu-se din elinegt .. prin osdrdia episcopului CChesarie acum intdia osré s-a tipfrit", Buziu, 1840; aceasti traducere va fi cital in continuare pentru toate pasajele din Teodoret, si Eftimie Zigabenul® fac legitura cu psalmul 50, a clrui iconografie este recompus aluziv aici, precednd redactarea clasica (fol. 67°), La sfarsitul kathismei 14 (psalmii 101-104), prezenfa lui Moise alituri de David este argumentatd de comentariul lui Teodoret asupra lui Moise ca autor al Genezei (psalmul 103)* si ca erou al lesirii din Egipt (psalmul 104)®, Neobignuité ins este ilustrarea kathismei 17, coninind psalmul 118, cunoscut ca ,clogiu al Legii, Lipsit de aluztistorice, eu Pedeapsa ciumei si Transmiterea puteri lui Solomon. Dupa toate indiciile, pare a f vorba de o deplasare a ilustratilor cuvenite kathismei urmitoare, 18 (psalmii 119-133, ai treptelot), pentra care comentariile lui Teodoret® si Didym fac trimitere la Cartea Paralipomenelor: exegeza lui Teodoret la Psalmul 131 recheamé episoadele istorice ale ucideriisracifilor, agezAriialtarului de cdtre David gi ridicdrii ‘emplului de Solomon, ilustrate (fol. 145v) sau sugerate (ol. 156) de miniaturile Psaltrii dela Dragomirna In acelasi fel, prezenta lui Moise, la sfisitul kathismei 18 (psalti 119-133) poate fi explicati de comentariul lui Teodoret la un psalm, 120, din interiorul secvengei* sau de textul (si comentariul) primului Psalm, 134 din kathisma urmatoare, Mobilitatea aluziilor este una din caracteristicile predominante ale ilustratiei codexului de la Dragomirna, {In colectile de manuscrise slavo-roméne din secolele XVI — inceput de XVII nu s-au pastrat Psaltiri Comentate, desi cle au circulat intens in epoca. Prima traducere - din limba greaca in rusi, prin intermediul latinei — din marea ‘opera umanist4 a lui Maxim Grecul in Rusia a fost Psaltirea cu talc (1519), ,,culegere de lAlcuri, adunate din diferiti sfingi paring si barbagi i im Wvaijati, la psalmi... Vasile cel Mare, Grigore Teologul, Toan Guri de Aur, Atanasie si Chiril al Alexandriei si multi alti”. Se stie c& Psaltirea tdlcuitd tn traduccren Nui Maxim Grecul era destinati luptelor eu ,iudaizanii” care, dup cum spunea Ghenadie arhicpiscopul Novgorodului, ,au ristilmicit psalmii lui David sau cuvintele proorocesti”. Acelagi Iucru il matturiseste Maxim insusi, in Predostovia la traducerea sa®, © adoua Psaltie ,cu tilcuiti scurte si cAteva cdntiri biblice” este tradusit de Maxim in 1552, impreund cu ucenicul sdu, Nil Kurleatev™, {La acestea se adaugi cele trei Psaltiri cu talc incluse de Macatie, arhiepiscop al Novgorodului devenit Titropolit al Moscovei — in Cetii-Minei, dintre care una este comentati de Atanasie din Alexandria, alta de Bruno din Wirtzburg (tradusi din latina la inceputul secolului), in istoria artei rusc medievale nu au fost. Studiate, din cAte stim, Psaltirile ilustrate, in legaturi cu aceste compendii de comentarii Pentru Psaltirea de la Dragomimna ar fi de refinut versiunea lui Maxim Grecul — desi cu un secol anterioari ~ pentru programul su anticretic. Nu putem sti pentru moment, dack versiuni ale traducerii de la A zis acest psalm dup adulterul gi uciderea lui Urie Intrucat adulterl gi uciderea se pedepseau cu moartea, acesta a {ost iertat prin profetul Natan martrisind ca picituit” PO 128, 360-361 (trad. M. Caratagu), “' s¢Adancul cao haind ..» lar adéne numeste Dumnezciasea Scripturi pre fiinja cea umedi. Aga gi intru inceputul {ericitul Moisi au zis: lar piméntul era nevizut si negdtit. 80, 1697-1698, ‘ ,«§i -au pus pe el lui Iacob spre poruncé gi lui Istal spre ‘agezare ..» Pre jurdmanturile acestea gi Dumnezcieseul Moise le-au pomenit .. Intireste si lui lacob toemelele gi cd i le {mplineste pe acestea prin Moisi pre strinepotiacelora din robia Eghiptenitor slobozindw-i.”, PG 80, 1711-1712, © eC m-am jurat Domnului .. De voi da somn ochilor mei...» Aceasta mai descoperit istoria Paralipomenilor ne InvatA..", PG 80, 1903-1904, ,Randuiala eéntirilor gia celor care le spuneau la fiecare din teptele templului, se afl in Paralipomene” PG 39, 1580- 1581 (trad. M. Caratagu). wclat am auzit pe el in Efrata,aflatu-L-am pe el in emp

    You might also like