ACADEMIA ROMANA INSTITUTUL DE ISTORIA ARTEL »G. OPRESCU” STUDII SI CERCETAR] DE ISTORIA ARTE] SERIA ARTA PLASTICA [EXTRAS] Tom 43 1996 EDITURA ACADEMIEI ROMANEv ILUSTRATIA DE MANUSCRIS IN MEDIUL CARTURARESC AL MITROPOLITULUI ANASTASIE CRIMCOVICI LITURGHIERUL de CONSTANTA COSTEA P.. cfe manuscris din timpal dinastiei Movilestilor invoca, prin iustraia Htuurghierului, © noua instanti a ,modemitifi” in eval mee Tomanese tarziu, dupa un secol de apel sociareTat 8 sursele bizantine: aluzia Ja un trecut indepistat al imaginii si simultana lui relativizare, SSociate suprapunerilor de memorie imediata, intr-un discurs intene controlat intelectual. [i,Aeeastd idee conduce analiza celor trei Liturghiere desea din initiativa mitropolitului Anastasie Crimeoviei, pentru a fi dedicate mandstiri Dragomima, in 1609/1610 (Mandstirea Dragomirna cod. sl. TD 4/1934, fost 354-34; cod. sl. TD 5/1934, fon 347/1864) si 1616 (Muzeul National de Istorie Bucuresti, cod. s. 9182, fost TD 3/1934 sau 354-33), Ci acesti ani nu indica i a executiei, s-a mai spus!; daca la argumentele codic aug clemente de stereotipie a imagi datarii manuscriselor Cri itati ale grupului ~ } fu de mobilitate a ideilor iconografice® ~ devine mai elard claietarca ia Pragomirna ~ a asociat donatorului, mitropolitul Moldecet (1608-1629). sub domnia Movilestilor, aiatva programelor de decorare. Catalogate de teologi, slavisti $i istoric#, descrise partial sau complet (desi relativ simplist)S, cele trei Liturghiere n-au fost and in prezent sistematic evaluate in relafie cu alte sisteme de ilustrare, ee 044) an cone ee een OBR tern tae ume aoe) renee ee ret gee emcee cio panna ay set ee rapa Musa de mamuscrisin medtulcéruriresc a! 1952), ct nn 2, 4, 7; idem, Manuscrise robite de cazaci, 1a Naonaibtanastasle CrimcoviclApostolul (Viena, 1633) kn Flinga Romdneascd 4 (1966), Pais, p. 118-148, ct. |, pth ggbleek cod. 6m SCIA, serianpl,e 39(1993), 404 ea lng Gorovei, Anastasie Crimea, Noi contribusi in B41. n.2; cadem, Ilusrajia manuscrselor slavone in ned MMS '35 (1979), p. 144-159, cat.ar.4, 5,13; Elena Lina Luce, andere miropolintss dnastaste Crincovcs,Psaltrea — MMS55\ oni, Olga Stoicoviei, Catalogu! manuscriselor Seraetter Dragana, cod. sk 7D 61934< 354-32>), im ame Diaconis Bucuresti, Bucureyt, eat. 26, SCA, seria apl, & 41 (1994) p18, 0.7 ‘ Teodora Voineseu, Contribusit la studitl manuscriselor *Ibidem p31 Ltasrate din mdindstrile Suceifa si Dragomirna, in SCIA, sera acieatald ott Vorobshievci ot Rédiulor,torasjines at (1985), p. 89-113: eat. nr. 9, 10, 12 (descifierce Mandstiri Dragomirna, Cernéuti, 1925, p. 45-46, Porta ‘nseripilor, Damian Bogdan, ct. p. 106-n. 2). Tutdeany, Méropolite Anastasic Crinca et von wae lite Gh. Popescu-Valees, Scoala miniaturistici de ta roumainc ced oon A628) volumoul Enides de Ftérature Dragon in BOR, LXXXVI (1968), ar 3-5, p 465-465. on aiden 985, 5g aus etares des Principantés Roumaines, 7-455" 96r Ben 370-972; nt. 9-10, p. 1208-1210, n 11-12. Leiden, 1985, p. 226-242 (reprint, publicat pentru prions dere 1354-1355; LXXXVI(1969), nx 1-2, p. 197-202, 206-209, STUDI SI CERCET. IST. ART. Setia ARTA PLASTICA, TOM 43, p 19-35, BUCURESTI, 1996 1920 “Accisé Linrghiea fcutosmerinl Anastase Cricovc roll Suceve ti pomeniea sufi sini alpiiaglor i foan Crimea Citna a dao ln ta rine Dagorae nde tral Cabriten ‘rss Du ale binecinsttorti dra To Constantin MoghlsVoevod al ai Molove aces vp sia delasfista mindset blagosiovene, sl abptiacpeDomnl oss Hiss pe Preach Macs Sipe to st icy jue amin nan 118" (16091610) afl. 84" seal Insernare copia, in avons Motetwcins) acer) splenic Rpt) «pen Soman Mota cro Hea mip mia) rotunde) Aewapateo ary Baines a8 gS Din porunea preasitullabiepscop Kit Anatase Cmoovil mtropott al feu Moldovihi isa siseu mina ml pictosul Dunirjeo dine Bins stil (cate nul 71181601610), (nscripite ufos publcate auras fs rade de BP. Damian, Voinese, Conf 111 $e ineeate variant de lect, de Gh, Popescu Valea BOR clan 78961) fol. 7-10" insernare slavol, paral ears, menfonei hscurpirarca msouscrsli del cazac -Feateina Doar Domai oan Vasile Voevod, da mila hu Durmezca Doan al Tas Moldove compat Deen ierghi fects cag i aur, deta pen Caza cad wba ajeht Tian hata Cazelon, sfisa mindstreDragomims; nan 7162 (1653), Septembre 38 deal (ga da din nota aoe alte Dragomima” (raduere V.A. Urechi, Bieri din Ceatater Neampdocumente relative la Vasile Lapa Doamna Ruxandra, AARMSI, s. I, t. XI, Bucuresti, 1890, n. 1, apud E. Turdeanu, Manuscrisele robite... p. 130). igor desist umitorl onint Vata 2-9 Tipeul proscomidiel ragdctuile Sf Fut! patriarhul Constantinopote 10"-41 Liga Sf Toan Gur de dr 430-65 Linrghia Sf. Vestcel Mare 66-84 Ligh. Grigore Diao 847-88" Ruslana pe care o spanearherea sau duhovncu nd wea sd se implrtyeascd B"-88 Rugclunes pena co care vars seimpartieasch. 59°90" abe Decora Frontspetta enreac, sou clot, a incepual Lituphior: 1,4, 66 Band cecora 2 Inte colorate isn, de siden: 10, 407,43, 6. Iris ik: 223,71 ey 121, 22, 2", 23%, 2,2, 307,31 32% 39 3838, 36,3739, 41, 4" 45 45", 447, St, St, 54 5% 56, $9,605, 61, 62625, 63,64, 66% 677,697 70% 70%, M1728 IR ISIS TOTP TT BEB BB Catalogul itustratitor: 1 Cobordrea Sfineului Duh (inaintea Tipicului proscomidie), (Comporitiarezumi minimuliconografc al temei; iniaturs in ping paging, 9° $f loan Gurd de Aur (naintea Litughie’), fg. 1 ‘Sfintui este prezentat in picioare, frontal, cu sacos gi omofor, jindad in stings, pe o néframi, Evanghelia {nchisi; dcasupra capului apare Maica Domvaulu’ cu Pruncul, ia bust, ofan, trun medalion tangent nimbuli tanga Imagini, desemnat prin inscriptie, miopolitul Anastasie Crimcoviel genuncheat, orant, purtind sacos, ‘omofor smite, chenar rarginal simplu, intrerupt de cartuse; ministurd ia pling paging. 42 Dreprul Enoh, lie i Foan Teologul(sfargitul Liturghiet Sf. loan Gurd de Au), fig. 2. Ageasti peo bancheti, frontal, indnd flacter gi lori (Enok), flacter gi tiag (lic), codice deschis si condei (Coan); deasupra lr, in medalion poiilobat, isus pe tron, indnd Evangheli gi binecuvaatind; cadru asimetric, al ‘Arai ate polilobat este intersectat de un corouament rectangular cu decor floral in cde; miniatura in pind paging. 42° Sf Vasile cel Mare (ineeputul Liearghie’), Reprezentat in picioate, frontal, purtind felon, cu aceleasi atribute (Evanghelia si nifiama) gi vecinitiyi iconografice (Maica Dominului cu Pruncul oranti in medalion gi mitropolitl Anastasie Crimcovic! mgenunchest, stinga imagini, identifica prin inscriptia fn su) ca in miniatura de la fol. 9%; chenar marginal drep, intrerupt de cartue si medalioane; miniatura in pind pagina. 65° 9f Grigorie Dialogul (ceputal Liturghei), fg. 3 Vamitie pe aceeasi tema portrenuui de autor cu donator, prezenti in ilustratile antrioare la Incpiturile Liturghiilor; Maica Domuiui tn posturd identi, Ie fel Anastaste Crimcovici; miniaturdn pling paging. Liturghieru! din colecjia ministiii Dragomima TD 5/1934 fost 347/1864 este un manuseris slavo-romén To poral Nspatencseno, acunia/n exetx poame(e) nome e ‘Muey, Aepio, c(7¥opu x) Taneftme Pokoy (Transcriereaapartine Olimpiei Mitsic), Sentinal seni a fost ezumat de Vorobchievil (ora... 45; ono slavond spunecé origanul EnstafiZaremba din Liov,niscut in oragl Tirgovigt, mtedinfandiccg cose linurghier,ce-1cipatase de la un Sagi UP" si Hick pacoi este al mindstini Dragomima, la lege si he ane {ndiipt pentru ménmizea sa gia paris in ant 1666, Decemvre 13”); paneaadoua sinsenpticn etranscrisi de episcopul Ridausilor, confine Bomansal team hui Zaemba:,Pomenete, Date, sulle roblor dinaee $i porneneste, ‘Doamne, perobi tii Eustatie, Ana, Dorms 66cnacreanae sinitae, pe Eustac, Toma, Ana, Mara, dle Dossee wai anul Pagel 1666, desembrc 13"; infomnaiaa cca, agmeuats shila (Teodora Voineseu, Emil Turdeanu, Gh. Popescu-Valeca). ilo ey Re, a iscmniidin difriteepoc,ansrise de scl polit Vorobeievi episcop al Hae vAceast fin iturghio an pridat de lasfintamdndaire Dngerie ees au prt Timus fara, au Tinaaea'p, ums State nepustoria.. infra clzdceacd a time eee la urme si fie pomané la sfinta ‘maniette Dragorima’ (de alt mind: Au dus Durancaui Neculoca ‘nepot dumisale Alexii Balaban gi au dat pe aainileigueenului 7175 (1667) iunie 1"; (mai jos) Accast sft leturghie am platitieromonah Tofan de ata {case pentru pScalil «prin In... vé Hato 7219 (1711) meate mers tee 7°; Vorobchievici urmireste, in mmagincs dee anuscrisua prin insemndie din sect al XIX teu © Apc! ane bee slavond pe antes Me ratios se aie cf liurghiera a cummparat Mihail Dovnsc peru stores peat raza Ge pa Mit in sul Braza a anul 1827, a decemvre 14; lath pe ounce celeste (in romnd, ef Bh Fepesci-Valee): acest odoras de cae prin sina me Ign laser ah ragomimnei sau cdpitat 4a mainile (sc! i, in 4 Tuli 1832" > Liturghierulcongine: 12" abe. BAN Tipicul proscomidie, 12-44" Linwghia Sf loan Gurd de Aur 4572" Liturghia Sf. Vasile cel Mare 73 lips. 74°90" Linurghia $f Grigorie Dialogul. 91-112" Randuieiditerite. 113-114" Rugéciun, indica tipiconale (complete uleioare) Decoratia pean enrelacs nesta, nada inn cp rectangular, a cept Ligon 1245574, Benz! decorate: 3,91 Anifiate cotorste, auri: 3,12, 12%, 45%, iets uk 3) 813% 16, 17,171, 18,20, 22% 231 24,25, 26,297 317,324,338, 34,38, 359,37, Bie ga ae eet Ae 46% 47.48% 4%, 50% 52% 55, 3960" 6168. OP 68 ook, 70,715,755, 76%, 78° 80", 81°82" 83" 85, 87, 8 88% 85", 92,93, 98%, 95%, 963.9797, OH 955 Lose lose rs Catalogul tuseagitor: HY §f Joan Gurd de Aur Goaintes Liawghiet), res eg comtprain apnaniin Museyracie Rpwagnetn aurpononi()erateceie ange) a 212 Prezentat in pcioate, font ca Evanghela in stings jinuté pe o nat par sacos 5 omofor neal este tins de clpewsu in ere et igs Mata Dommnul cu Prancu,in bust, rat donatorul, identifica! pin inseriptic, miropolitaldnastasie Crincovc, vind sacos,orofer mit pare ngenunches, in stinging chenar marginal cu ,bosj; miniatura pling paging. {48° Vasile cel Mare Gositea Litrghie), Hig, 4 Reprezetareientictca cele deseise ater, cu rine varia (Final oar felon, insripiamropolihi nse, sbosjle ant fet imate); initrd i pling paging “3° Grigore Dalogu, lips. Linarghieral apart’ Muze Nasional dsore dn Bucur cod 9182, rovening del minstirea Dragomim fost TD 384-53, dsb edie 1616 eteun masts slavo-romin excutt pe pergmeat, suring 212/147 mam ctprinzind XX de eae. Teodora Voiness) o 16 leg rnd pepagink sere smn cw cereal age, str cu au, initial colvate sn, neat piconale ou ar (a ro) eg din agit sfocint, tama, czelat, st, poenson 12D peinchitry, dimenstni 216/16 rr, pezntsCoborarea font Du ect) 3 Cina de la Mami (verso) paren nfronréafercaert ete inizatéinscipiade dais, a slavonk (cititd de B.P, Dansian, cf. Contribupii... p. 113): Aceastl sfinté Liturghie a ficut-o mitropolitul Anastasic Crimcovici” (recto),.,n mindstea Dragomitaa unde et aml Pogortea Status Duh, 7128 (1616) (ero) 1 corelarea informatiirpublicaepivind acest codex et important isnt sera eo eroae sa deo Jacund in aumeroate mor file, la iceputl i fiital manusersu: i acess tai, de exempt, fie urmeazi 6; astfel -fatimpat uni autor as ignore orertaea i indict ecvefa el. Voines), tain cea au pom, nranscriere confinutl, cu nearest de drept an continua, dup pun, cu mumeotrea existent (E. Lina); in studi de fats am le, pnt evitarenconfurilo,numerotaron existent Got ila car este in ealitat 2" apae monfionaa apa cum este marca 6" Inscitia de dante e destagoar invariant standard, fn partcainfroafilelor 7-15" ia fostpublcats, ‘in taducore, de Darian Bogdan th 1955, in arcoel Teodor Voinescu (9.113) “Aces fin Liuaghie a ficuto 9 migivito ga feeca- wait smecnlarhicpiscop Anatase Ctimeovei matropolt Tri Moldove nts pomenirn sult sa intr pomcniea sufltls) pacnir Jon Crimeasi Cristina; a dat-on.nou aka ministre Drago, unde este tamu! Poporicea Satu Du si dacdcinevao va us sto va fra sao va vnde din fina ministre, scla of Be bletmst irc anstema ‘maranata de Domnul Damnezu ide Preacurata ui Mac de tof s Gn sai pote pe Tat pe Fil 5 Be Sfintl Dub la incopata oi judecat, amin; nz Ini To Alexandra Moghila Voevod @ ale fates lo Bogdan Vogvd cu maa or Dosis Eta rSosa To leremia Moguls Voevodin atl 7124 (1616) tune nie 6 E: Lina i coaboratoele(Catalogut.p. 122-123) o pubic in origina, ignoring, se are, traducere Ii DP, Bogdan introducing, ia sito lectrd conf in context Oxeaaa ro (ania rss a erin! acest in ere Moghi. letra coretes meer Cents Mera pos Teresa Mogi." js cum aac in fsernii din ae mance le popu, cum pow de a Vion. La flee 16-25" exist otnsernaesierioara,publicaté de. Linta (Catlogul.p. 123-124) Aceast sfintéLiurghie «iepit dela sftma mandste ost Dregomima cénd a vent Tim Hct ca cass ct sineinoas injelicane a fost ha cea car, a de la, in remes de mai tiraur agus ia lua-o maa sa. panulezdcese Saul, preapscitos inru Duranezet cu dosmna Erie «dat ea 13 poloboace de mid adevirat Sia a ds-o acolo la stata mandstre Dagomima, fic in veri pomenite reins petra sulle paraor lot, Acestiadevral, aga fe, sta acolo is Be pomeniin saul porte al icagutui Dorn aan 7174 (1666) Sim acest senna apardiftenfe de lectur fade autor precedeai atl, numelerscumptorasi Saul, ite cit Saul de episcopal Melchisedee(apud E. Turdeans, Manuscrise rite. p. 133) Saul de 38.8. Gorovel dnastasie Crinca...p. 158), numele Exe, Erna, de epscopulIpoit Vorobchievi (tora , 46); 9 tof acest auton, inclusiy BP. Damian, cites, coo, antl 1696, in le de 1666, cum ape f Cataingut.. Mize National de Itoi Consnutal Linrghieull a fost deseris de. Lio, ia dcimitacxact capitol (detalindpasicinteme, ‘si mult npritaitarghie, mat putin tn co mtr) sceventoe principale al acetal manus Sun alba 2°5 isi (su exoare de numerotre). eae 7-14 Tiel proscomie, 16-59 Linosthia Sf loan Gurd de dur 61" Ruane pen cold la panicle mpd 62" Rugctune pent cold la Rasa 63°-64 Rugchinepenre coli fino. 66-107 Ling Vase cl Mare 108-131 Linnghia St Grigore Dato 132-140" Opsnorie de flcare xl toate praznicele inpdritet 141" Rada la instalron cts 141°=142" Randulala a instalare ptdtorad de fuming ipo” 143-144 Randal la nstalarea cite cdntarep 148"-147 Randal la nstalarea hipodiaconabe 148-153" Randal a nstalreadiaconul 158-160" Randal a instalarea pect 161-168" Rugdciuneaarhoreuu sau preonuli pente fertareapcatelor rugiciunea la inprtiire.169-172 lipsé (sau eroare de mumerotae) 173-174 albe, Decoraia: seeGPiilin enrelacs de complexitate vaviabilé: fl 7 (6g 6), 16 (ig. 11), 667,108" Bensi decorate: 132, 141, 148154" ioe sgoorate mat: 7, 16, 183,21", 22% 23, 28, 24% 297, 30% 32%, 34°, 38°, 44,45, 46%, 47,49, 507,55, 1250 15 2" 757 8 86, 88,8095, 98,100" 1o1 Taz Te 109", 110%, 115%, 116,118", 119% 120%, 122%, 125, 126%, 127%, 129%, 130%, 148%, 145%, 155%-1 58 6}? Catatogulitustrapior: Cocina dela Maori sites TpicuuiProscomide) fg. Ce re ngeri staf jurul unei mese deforma uaed ince ‘nectar lsark Gnu aide Aran Sara cane ee ‘ulcior so cups; fundal de arhitecar gi pestera, ‘miniatura in ping pagina Sting, hore oan cel Now (frst Tiptcult Proscomite, fig. 7. nbd haba in unit pi mantis, aca pe bunches dn eg oe ‘cuted brat; din segmental de fndal each) Hrsts binccuvintesed cu anindouimieto sone Pind paging (sub un fragment de ind, finalul textuli Preset Exch Sle $ loan Teologul $f. Teime, ig 8 Prezentat in picioar, indo ) sa codex (Joan); in registral superior, Treimea: Tati (.Savaoth"),cunimb i ccalatacruci, flancaté de lance si bute, avand proiectaté pe i ‘spare porumbelul Duhuiui;miniaturd In ping agin, tata axa” Treimilt Duhul inten nib and in brate pe Jisus prunc; este 0 ester (dupa Linurghia Sf. Joan Gurd de Au), fg, 12. cusingevin” insite cel cu upping” Cp lnpartisieaeposttior(osinica Rugdcuni pena colivd la praznice imparitest), fg. 13, Ceding inves cu reprezentarea precedents aeceay ena Impirtisiri” in care nu spare ciboriul, 'sisos Poa mir i sena este aside Dumnersa Toa ae columba Duhului minstur i pling paging, ig. 16. ‘de dou grupuri de proroci, ‘ragment de text, 23131° Maica Domului cu Pruncul in arborele prorocilor (insintea Orpusturilo). {a ,maedaligsnete” create de tele rif, par, tn coronament, Maica Domnului cu Pruncul, Moisegi Aaron; sub ci, David gi Solomon, spot Isaia gi lie (2), Zaharia si Elisel, Danii Ghedeon, dvacum $i lacob, firs chenar ‘marginal roiniaturdin pli paging. 140" Amnos (sfrgitul Orpusturlor, fig. 17. Histos prune. int-o cupa uriash agezaté pe masa altarului,strjuit de doi Inger gi do serafimi miniatura in jumuitateainferioard a fli. 142" Serafini (sfirgital Randuiel a instalarea purtitorului de lumind), 147 Sf Nicolae ! Paraschiva (siritul Randuieli pentru instalarea hipodiaconul) Pict n piciosze, frontal, nnd Evanghelia (Nicolae si crucea(Parascheva), miniaturiintegrat extult ta jonaitateainferioaria pagini 147" Anopesoa (Inaintea Randle! pentru instalarea diaconulul, fig. 18 lisus ind, dormind, sprijinind pe Maica Dormnului agezati pe tron; loifcu filacter in dreapta si un nger co flabeltum, in stanga; in nimb octogonal, porumbelul Duhtului, desemnat prin inscripje sus Hrisos si, putin mai sus, Sf Duh: este ingurl caz, in acest grup de Liturghiere, in care columba este insofté de siglee lu Hristos; ‘miniaturatin pling paging. 153° Delsis/Hristos inte apostoll sfargtul Randuielt pener instalarea diaconulul, fg. 19. Hristos petron, cu Evanghelia sibinecuvantind, intre dous grupuri de apostoi (identifica nu prin inscripie, ci prin analogie cu figurile arborelui” de la fol 657); miniaturd in treimea infetioara afl 160" $f, Joan Guri de Aur, Vasile cel Mare si Grigorie Dialogul precentand opera (Liturghieral) Maici Domnutui cu Pruncul sfrgital Randuieli penore instalarea preotul’, fig. 20 ei rei autor ai iturghilor apar ca arierei, in pcioare, fn fala tronului, purtandc@te un codice a min: Maica ‘Domnului pe tron, cu Pruncul in picioare; miniaturd decordnd parteainfrioara a pugini 168° Serafini (sfrsitul Rugeictuni la impartyire). (fu deserierea decorate’ acestui manuseris, Teodora Voinescu omite minaturle def fl. 107, 131%, 140", 147, 153°, 160° gi identificd gresit Anapeson eu Nayterea lui Hristos), Catalogul ilustratiilor celor trei Liturghiere releva o imagine comuni, a portretului de autor reprezentat frontal, in figuré intreagd, intr-o proiectie in plind pagina care afronteazi incipitul textului Este o variant recurentd in epoc’, cum o atesti, de exemplu, manuscrisele grecesti atribuite lui Matei al Mirelor (1596-1624): Baltimore, Walters Art Gallery MS 10536 (databil 1597-1599 si executat la Moscova), Athos-Panteleimon 426 (databil in jurul lui 1599) sau Athos-Lavra A 112 (Lwow, 1600)° sau gravurile in lemn, contemporane, din mediile ucrainiene ortodoxe’, mai poate fi invocat, intre altele, Liturghierul Athos-lviron 1424 (databil, generic, in secolul al XVII-lea)’. Ar fi ins riscant si se vorbeascd de o relatie intre scriptorii, cata vreme concepfia general de decorare a manuscriselor (incluzdnd frontispicii, inifiale) este complet distinct, Paginile istoriate ar fi fost, in opinia Olgai Gratziou, o creafie autonoma in grupul Matei al Mirelor. Dar conexiunea pe care autoarea o face intre figura ierarhului in picioare, cu brafele ridicate si originea tipului iconografic in pictura slava (secolul al Xill-lea), din care ,citeaza” un Liturghier databil in jurul lui 1400 (Muzeu! Istoric din Moscova, ms. 600), rmane de verificat?. Cel putin dowd manuscrise grecest, Patmos 715 gi 720, datate de G. Jacopi in sécolul al XV-lea, il prezintd in frontispiciu pe Ioan Hrisostom in picioare, frontal, cu un codex in stinga!”; niciodati savantii care le-au menfionat nu le-au considerat distincte iconografic de importantul grup de manuscrise bizantine de la Patmos, cdruia ii apartin, Oricum, ,,complicatia” in miniaturile Crimcovici, a portretului de autor cu cel de donator si cu aparitia constanté a Maicit Domnului cu Pruncul, trimite la un mediv cu referinfe speciale. Liturghiere istoriate nu sunt cunoscute in arta medievalé roméneasca pana la inceputul secolului al XVILlea. Sigur ci unele prezente iconografice din aceste manuscrise dedicate Dragomimei au precedente in pictura din Moldova secolelor XV-XVI: portretul de donator, miniat (Stefan cel Mare in Evangheliarul de la Humor <1473>, astizi in Muzeul Nafional de Istorie sau Jogofatul Joan in Psaltirea » L.Bréier, Les peintures..,p.13,pl.1V, 2: cinciregistre in care sunt ,enumerafi” strimosi, pirinfi, patrechii, profi, apostolii (imagine construité, ¢a im intreg manuscrisul, pe principiul itera). A. Culler, Under the Sign ofthe Dedsis:on the Question of Representativeness in Medieval Artand Literature, ia Durmbaston (Oaks Papers 41 (1987), p. 150. ” L. Brehier, L'Art chrétien, Pati, 1928, p. 147. * Chr. Walter, Two Notes on the Deésis, is Revue des Etudes Byzantines 26 (1968); idem, Further Notes on the Dedsis tn REB, 28 (1970) 31capitolul XLIX, Impotriva celor care pretind cd pomenirea sfintilor la Liturghie ar fio rugdviune a Preotului citre Dumnezeu, pentru dangii: Prin umare (daci preofii s-ar ruga pentru sfinfi), ar insemna ci ei cer de la Dumnezeu iertarea pacatelor pentru cei nevinovafi, ca pentru niste vinovati ce s-ar afla ined sub osénda; ar cere odihnd impreund cu sfinii ca pentra unii ined nesfintti — gi desdvargirea, ca pentru unii inca nedesivarsifi, desi sfinfii sunt desdvarsifi. Cu totul dimpotriva este ins cu sfinti: penta dansii preotul nu face nici 0 mijlocire, ci mai degrabd fi infafiseazd ca mijlocitori ai nostri. Caci dupa ce ti pomeneste, ingirdindu-i pe cete, adauga: < cu (pentru) ale lor rugdciuni (mijlociri), cerceteazi-ne pe noi, Dumnezeule > ! (s.n.) Aluzia la argumentele sfinfeniei din acest referintd antiprotestanta, mitropolitul Anastasie Cris pasaj despre intercesiune, poate implica imaginea intr-o imcovici avand o preferinta pentru iconografia polemicé, PE care a inifiat-o in Apostolul de la Viena sau in Psaltirea de la Dragomima, Comentariul Tui Cabasila la rugdciunea sfinfilor — care urmeaza transformarii painii $i vinului ~ face in continuare referinté la mulfumirea pentna instituirea sfinfeniei (indumnezeirea) ca rafiune a lturghie +».-Din pricina mulfumirii pe care o aducem pentru sfinfi, aceasti slujba se $i numeste euharistie (mulfumire). Caci cu toate c& in cursul ei pomenim si de alte multe Iucruri, totusi, sfinfii sunt cununa tuturora si pentru ei le cerem pe toate; de aceea, desivarsirea sfintilor. atunci cind mulfumim pentru ele, mulfumim pentru tot ce a ficut Mantuitorul a avut ca scop ultim si intemeieze ceata sfinfilor™® Jocul de sensuri pe acelasi termen (euharistia mulfumire pentru sfinfenie gi euharistia impartisania care sfinteste) l-ar fi putut interesa pe ilustratorul Liturghierului roménesc, fiind coerent cu pronunjatul complex aluziv care comand imaginile intregului grup Crimcovici. Cele dous Deisis, versiuni neobisnuite in apostoli, intr-o simetrie preferati de manuscrisele pictura moldoveneased, se referd la sfinfi ca proroci gi Dragomirna in care a fost imaginati in multe variant in Liturghierul din Bucuresti ,arborele” Maicii Domnului cu rofefii $i al lui Hristos cu apostolii sunt efectul aceleiasi optiuni. Circulatia gmei de tip arbore genealogic si unele repere europene sau locale ale lor au fost mentionate de 8. Der Nersessian in’studiul despre Tetraevanghelul (1616/1617) comandat de Anastasie Crimeoviei si aflat astizi la Biblioteca Nafionala din Varsovia*!. Dar referingele arborelui in acest studi Sunt in parte nedatate si verificarea multora imposibila in bibliotecile roménesti. Observatia autoarei cd aceasti redactare nu este 0 creatie a picturii moldovenesti, dar ci ,nos miniatures différent un peu de ces exemples”, inciti 1a 0 noua vestigare a surselor. Din cele patru manuscrise ale grupului in care apare aceasti »structurd de inrudire”, numai in Tetraevanghelul din Varsovia gi in Liturghierul din Bucuresti Hristos intre apostoli are un simetric in Maica Domnului cu Pruncul intre profei. Faptul ca in ultimul manuscris ilustratiile sunt integrate textului, desi la distanfa una de cealalta Gin codicole din Varsovia ilustreaz, consecutiv, sfarsitul evanghelici lui loan) poate indica o asociere cu comentariile bizantine térzii ale liturghiei (Nicolae Cabasila si Simeon al Thesalonicului) privind concordanfa celor dou Testamente®, Singurul rufou bizantin a cérui ilustrafie invocd uncle comentarii mistice ale liturghiei (Theodor de Mopsuestia) este cel din Ierusalim*?, Spre deosebire insii de acest manuscris constantinopolitan, in care miniaturile recompun ideile fort ale exegezei (,d'une part le renouvellement sacramentel de I'incamation salutare et d’autre part, le reflet de la liturgie perpetuelle des anges au ciel"), in Liturghierul moldovenese unele ilustrafii se ataseacs direct unor pasaje de text. Reaultd ca in conceptia de ansamblu a ordondrii imaginilor ,comportamentul bizantin” reflectat a suferit, la inceputul secolului al XVil-lea, o rupturd in metoda, Unitatea ,iconografia spafiului sacru ~ interpretarea liturghiei” este scindatd, in viziunea Crimcovici, intre imaginile care reflecti atasamentul fai de teme inechivoc sacramentale, derivate din iconografia absidei si cele care apeleaza la argumente exegetice, literare. ” Taleuirea dumnezeieyti Litughii yi Viaga i Histo, tea. Ene Braniste si Teodor Bodogae, Bucuresti, 1989, p. 103, 104. © Ibidem,p. 107. “S. Der Nersessian, Une nouvelle réplique slavone du Pars, ar. 74 et les manuscrits d'Anastase Crimcovic, in Mélanges Offerts @M, Nicolas lorga par ses amis de France et des pays de langue francaise, Pais, 1933, p, 112-713, 716-723, R. Bomert, Les Commentaires byzantins de la divine Inurgie du Vite au XV* siecle, Pris, 1966, .242, 250; eferinta 32 la Nicolae Cabasita, Taicuirea... cap. 18, 20 gi la Simeon al ‘Thesalonicului, Trasar asupra tururor dogmelor credinjl nnoastre ortodoxe. Explicarea acestuiayipirinte pentru santa Bisericd, Bucuresti, 1865, cap. 118, 119; in legaturd cu acesta «din urmé, Bomert remarca: ,En oute la theoria découvre dans ja liturgie l'achevement des figures de l'Ancien Testament et clley percoit inauguration des éalitéseschatologiques”(p. 250), A. Grabar, Un rouleau..,p. 489-490, * Bidem, p. 492.* come ote, acest fragmente de memorie apare 0 suprapunere de semnificatie contemporani: elemente de iconografie polemica, privind descendenfa si egalitatea persoanelor in Treime, documentate de infervenfii neobignuite in stabilitatea relativa a imaginilor (Paternitatea in Cobordrea Sfantului Duh sau Porumbelul Duhului numit lisus Hristos in Anapeson / Ochiul care nu doarme) in aceeasi clasd a surprizelor iconografice int si 0 stridenf, in imaginea Impartisiri apostolilor Purtarca mitrei de catre Hristos*, inversarea episoadelor si intrebuintarea linguritei, Daca este adevarat c& ordonatorul ilustratiei este insusi Anastasie Cri imcovici, ar fi greu acceptabili ipoteza erorii®, detaliile neconcordante constituind mai degraba aluzii la ritualul contemporan, Accasta ar indreptiti referirea, mu fird prudenti, la un episod din istoria bisericii Moldovei: dreptul mitropolitului de a purta mit, in condifiile in care athiereii Biseri risdritene slujeau, in general, cu capul escopert. In istoria mitrei si a functei sale liturgice pufin s-a avansat de la studiul din 1907 al lui J. Braun”, 4a acesta se poate adiuga o contributie romdneasca, remarcabila prin sistematizare, a lui V. Gregorian'®. {turgistii sunt in general de acord cu purtarea mitrei de patriarhul Alexandrici si de papa, ca si cu sporadica et atestare in cazul patriarhului Constantinopolei, Cert este cA, in secolul al XV-lea, cand serie Simeon al Thesalonicului, mitra era pufin cunoscutd in practica liturgic& bizantind: .tofiarhiereii Preofii Rasdritului sivarsese Litunghia cu capul gol, afard de Alexandreanul. Nu dupa vreo miscare oarecare, ci cu socoteald mai inalta si mai dumnezeiased pe care dumnezeiescul Pavel o arata._.”"?. Dupa ciderea Constantinopolei, acest biserici, documentate fiind, intre altele, ,,cazul irept, semnificdnd autonomie, este extins asupra altor sirb, printr-o mitra care ar fi aparfinut mitropolitului Maxim, la sfarsitul secolului al XV-lea si inceputul secolului al XVI-lea® ca si cel nus, asociat pstituirs patriathatului, la sfargitul secolului al XVI-lea®! Este momentul in care apar si in Moldova Purténd mitra: Gheorghe Movil8, in reprezentarea liturghii primele imagini (in frescd) ale unui mitropolit in viata din naosul Sucevifei, ca gi in ,scena” relicvelor Sf Ioan cel Nou din naosul bisericii St Gheorghe din Suceava (fig. 21), Un interes special pentru purtarea mitrei se va fi manifestat in Moldova Movilestilor, de vreme ce in absida Sucevitei tofi ierarhii sunt mitrofori’? le LD. Stetineseu in L'Mustration...p, 449, “ Un manuseris grecese datat 1659 in care dou inifiale sunt ecoratc cu inpértdjania apastoilor, Hristos purtind mitt, se alli la Iviron-Athos (ms. 1438p, tol. 27 gi 28%: OF Thesaurol, vol. 2 (ca in nota 8), fg. 265, 266, Acest caz nu poate fi insd considcrat un contraexemplu (clementul unei sevii de cro acceptable” in evul media tii) pentru Linurghicrulmoldovencse, avind in vedere suma de aluzi trensparente in grupull Crimcovie, ‘eaultat l unui conto intelectaal exces alihstatieh ©}, Braun, Die liurgische Gewandung im Occldentu. Orient nach Ursprung' Envickting. Verwending . Symbol Freiburg 1907; bibliogratiein RBK, Snutigart 1993, Lief 37, 773-973, * Pr. Vasile C. Gegorian, Veymintle liurgice in Biserica Ontodaxé, Craiova 1941 # Simeon al Thesaloniculu, Tratar... cap. 257. * V. Gregorian, Veymintele... fig. 28, p. 139-140; autorul consider pies, aflat a acea vreme in colecfia manastri Kruse, va in cele mai vechi mitre ahiersti pstrate pai ai" {in timpul tui Mahomed al Ui-lea, Ghenadie Scholarios, patriarhul Constantinopolei, ,intresinearaporturi si cu Gheorghe Brancovici, desporul sarb, dandu sfaturi cu privire la infiintarea ‘nei patrarhii slave fa Belerad”: N. longa, Bizanj dupa Bisany, Bucuresti, 1972, p. 80, Tarai Feodor (1584-1598), cu spin iui Teremia al H-lea, Patriarhul Constantinopolei, a acordat primlui siu pariah, ov, ‘dreptul de purta mitra, sacosul si mantis: Braun, Die ingische Gewandung... p. 491, apud Grgorian, Veymintcle.. p. 140, 446; vedi si rezervele prof. Al. Elian cu privre la autenticitates scestui caz, intemeiate pe prezenta in Rusia, de la inceputul Secolului al XV-lea, a unui sacos dieuit de impératul bizantin ‘mitropolitului Fevie al Moscovei: Al. Elian, Moldova si Bizanpul {in secolu! al XV-le, in Cultura moldaveneascd in timp li Stefan cel Mare, ed. M. Berza, Bucuresti, 1964, p. 139. 1,5. * In lipsa inscriptilor, identificarea personajului se argumenteszi prin date conjuncturale, Severa lecturicriticd fcuté de Al. Elian surselor legate de {ntemeirea mitropoliei Moldovei care relatau inte alee, acordeea 4e citre impsratul bizantin loan al VIT-leaPaleologul.a mitre! 9 sacosului primului mitropolit Iosif, au a fost, pind acurs, contestati sub aspectal costumului titurgic. Din datele existente, ar rezulta cd sacosul si mitra au fost introduse separat in practica liturgica din Moldova ‘Sacosulpolistavrion este atestat in ara moldoveneasa in prima jumitate a secoluli al XVEla, purat find de mitopoliil Teoctst al T-lea (in pronaosul bis. Sf. Gheorghe din Suecava <1534>)sau de mitropolitl Grigorie Rosea in picture exteriors 4 Voronejului <1547>); ambii ined aparcu camilafed.Portctul de la Dochiara~Athos al lui Teofan, mitropolitinaintes lu Gheorghe Movili, nu poate fi at in considerare datorita epictirii tarzii (sec. al XIX-lea), dupa cum apere dia reproduceri: G. Millet: Monuments de ‘Athos. I Les peintures, Paris, 1927, pl. 254/3; opinie similard la P-S. Nésturel, Le ‘Mont Athos et les Roumains, in Orientalia Christiana Analesta 227, Paris, 1986, p. 213-214 Nuacclailucra se intémpis la Dragomima; dar mitropoital Anastasie Crimcovici a fost, in ordonarea programelor iconogratce frescd sau manuseris, un om al surpriza (deexempl, {n pictura murali,inregul program al altar ctitonei sale a fost, cu unele excepii, deplasat pe latura de sud. ‘vest a naosului, In monumentele anterioare Suceviti repistrl episcopilorin- clude, sporadic, ierarhi mitrofori (Dobrovat); dar relevant pictur ppenir istoria ritualului trebuie consideraté cu mare precautic, vvaloarea sa de document pent istoria eclesistci a Moidovel conteazi, in principal, cdnd se aplici personajloristorice sau cind manifest detalii este din comun, cum este cel seranalat ls ‘erarhi din ctitoria Movilestlo. 33bis. St. Gheorghe, naos, Cultul moastelor ‘Sf Toar cel Now emo, (iret Fig.23. Varsovie, Biblioteca Nationals, Ake. 10778, Tetraevanghel, Scene din vigga lui Moise. Fig. 22. Sucevit, gropnita, Insoructiunile pentru construirea cortului Daci mitropolitul Gheorghe Movila a fost sau nu primul purtator de mitré in ierarhia eclesiasticd @ Moldovei, nu se poate stabiti pe baza datelor cunoscute pina acum‘. O semnificatie mai profunda a * Episodul acordicii de edtre Meletie Pigas, patriarhul ‘Alexandriei i locitorul pariarhului Constantinopolei, a mantiei ‘cu patr pol circ patriarhale mitropoltului Gheorghe Movil, spre a... da eonsfinirea noastri ca Mitropolia voastri si fie athiepiscopela” (corespondenta cu leremi Movil, in Srier 3, documente grecest privtoare la storia roménilor din ani 1597 1837 cules i publicaten toma XIIT din Documentele Hurmusakt 34 4e A. Papadopoulos-Kerameus,trduse de G. Mum giC. Litzica, Bucuresti, 1914, p. 322) a avut probabil mai mare importanté docit sa apreciat in lucrri mai recente (A. Pippid', Tradine politica bizantind in jarile romane in secolele XVI-XVIIL, ‘Bucuresti, 1983, p. 189: ,semnificajia reali acestor semne pare a ru fi fost exact infeleasé de istorii, intrucitepisodul a pilejuit ‘comentari disproportionate cu importanfa eal a faptuli").‘Muteul din Ujgorod), la care se adaugi variantele murale ale unor Jocuri clasice sau teme speciale ale programelor de interior. Existi, pe de alti parte, imagini recurente in interiorul grupului Crimcovict. Cu toate acestea. noutatea decorarii Liturghierului este completa: selectia de referinfe locale constituite intr-un Mnireg diferit; versiuni neobignuite ale unor subiecte clasice; recompunerea, din elemente cunoscute, a uner teme neintdlnite; imagini intersecténd textul in locuri neasteptate O parte din aceasta noutate este insi veche si se datoreaz ,,coborarii” in istoria ilustrarii de manuseris, ca $i cum inifiatorul programului ar ,reflecta” asupra memoriei de imagini. Exceptiind succintele ttimiteri latine ale unor detalii decorative — cartuge si medalioane in chenarele marginale ale codicelor sl TD 4 si 5 ~ sursa pe care unele miniaturi din Liturghierele Dragomirna 0 sugereazi este cea a rulourilor Titurgice bizantine Aceasti clas de manuscrise-filactere confine, de obicei, textul unei singure liturghii, la care se adauga varii slujbe sau rugiciuni. Exemplarele ilustrate, relativ putine, sunt databile intre secolele XI- XV. Din importantul repretoriu (95 piese) publicat de Farmakovski la inceputul secolului"", uncle rulouri liturgice miniate sunt greu de identificat in componenja de astizi a colectiilor!? Intre manuscrisele studiate se remarcd: dowd constantinopolitane, datind de la sfargitul secolului al XI-lea sau inceputul secolului al XIl-lea gi aflate, unul la Institutul Rus de Arheologie din Constantinopol (la inceputul acestui secol)!?, actualmente la Biblioteca Academiei din Sankt Petersburg, celdlalt, in colectia Patriarhatului grec din lerusalim (Staurow 109)'5, apoi ruloul provenind din Veria, datind din secolul al Xil-lea sau al XIll-lea, aflat la Biblioteca Nationala din Avena ms. 2 759", cel de la inceputul secolului al XIV-lea de la Athos-Lavra 2!” si grupul de la Patmos (707, din secolul al XIIl-lea, 728 din secolul al XIV-lea, 708 datat 1429, 712, 715 si 720 din secolul al XV-lea)!® in ilustrafia acestor rulouri liturgice varietatea reprezentirilor este mare!?, incat ntraditia bizantina’ trebuie invocati cu precaufie speciali. Un indiciu de stabilitate iconograficd constatat. intr-un numar de cazuri, poate fi semnificativ pentru manuscrisele liturgice Dragomirna, Este vorba de concepfia frontispiciului, ca un iconostas dincolo de care se observa imaginile din altar: 0 interpretare pentru prima data pus in discujie de A. Xyngopoulos in comentariul la ilustraiile Omiliilor lui lacob Kokkinobaphos si ale rulourilor liturgice Atena si Patmos 707 (.0 sectiune a bisericii cu privirea spre altar, astfel incdt s se vada templonul i absida din spate”). Este un infeles pe care il accepti $i A. Grabar pentru Staourou 109, depisind tacit deosebirea pe care Xyngopoulos o ficea intre frontispiciile rulourilor, in care, in spatele ,iconostasului” este figurat ritualul proprit: zis (episcopi si diaconi slujind) si ale celorlalte manuscrise, in care apare iconografia altarului, Alaturdnd ,,sectiunile bisericilor” din miniaturile de la lerusalim, Atena si Patmos, Grabar noteazi: dans tous ces cas, l’arcade évoque le mur d’iconostase percé d’arcades et a travers lequel on voit Vintérieur du choeur”?! Ca figurile din altar apartin decoratiei pictate, a fost precizat de Chr. Walter cénd a afirmat »inventia” probabilé a ruloului ilustrat in secolul al XT-lea: ,the earliest surviving examples are virtually coniemporary with the introduction into the apse programmes of pictures of bishops holding rolls in- seribed with texts from the liturgy”??. in cele trei Liturghiere din Moldova reflexul tarziu al acestei conceptii a _frontispiciului-imagine @ sanctuarului a rezultat in disparitia iconostasului $i focalizarea asupra picturii absidei, din care ms. MNI 9 182 face 0 selectie nou, care se adaugii celei ,.clasice”. BV. Farmakovski, Mzantihipergamennynukopisni svitok ‘Sminiatwram prinadlejasti Russkomu Arheologhioesom Insist »Constantnopolea in ivestia Russkago Arheologhiceskago Insiuta a Konstantnopol 6 (1901), p.287-263. ® Teza de doctorat a Victoriei Kepetzis, Les rouleawe linargiques bayanins illusirés, 11°14 sideles (Université de Patis IV), 1979, nueste accesbilé in Roméaia. » Parmakovski, Vizantiishi.. . 253 sqq, “V. Lazarey, Storia pictur blzantine, Bucuresti, 1980, vol, 2,p.12l,a, SL A. Grubar, Un rouleau liurgique constantinopoilitain et ses peintures, in Dumbarton Oaks Papers VIII (1954), republicst in LAr dela fin de I’Antiquitéet du Moyen Age, vol-1, p.469- 496, vol. IN, pl. 121-134. “A. Xyngopoulos, prometépis tn kadikn Vatikanou 1162 ‘kai Parisinou 1208, in Epetris Etaireias Byzantign Spouddn 13 (1937), Atena,p. 158-178 (a vremea publiciii de Xyngopoulos, ‘manuscrsul nu purta muri); ‘Art byeantin art européen, Atena, 1964, cat. 358; datarea in secolul al XIlI-lea care apare in Chr. Walter, Artand Ritual of the Byzantine Church, Londra, 1982, p. 38, m8, este doar enuntaté (,probably later in date than Stavrou 109”, p. 66). "'L, Bréhiet, Les peintures du rouleau liturgigue n* 2 du monastére de Lavra, in Annales de l'Institut Kondakov (Geminarium Kondakovianum) X1(1940) p. 1-19. '*G. Jacopi, Le miniature... p.575, pl. XXIN, Big. 148, 153, 155, 156, 160; ruloul 707 a figurat in expoaitia de la Atena din 1964: L4rt byeantin, art européen, cat. 359. La 1901, judectd dupa ceca ce se publicase pn atunci, Farmakovski nota ,contnutil ministurilor manuscrislor iturgce ‘nuse dstinge prin varetate i bogie; tn cea ms mare parte dintreele se alli numai poteteleautrilorshujbelor..., izaniski..p.353. 2 A. Xyngopoulos, [ prometdpis... p. 170, 2 A. Grabar, Un rouleau... p. 481482. © Chr. Walter, drt and Ritual... 65. 29Este 0 preluare de idee si, parfial, de imagine. Subiectele care determina aceasta afirmatic sunt Matca Domnului cu Pruncul, in ilustratia autorulud liturghiet din toate cele trei manuscrise, impartésivea Apostolilor, Amnos si Anapeson, in codicele de la Muzeul din Bucuresti. Din faptul c4 nu toate aceste miniaturi au variante murale in bisericile din Moldova, deducem o sursd independentd, in monumentele picturii bizantine. Este cazul figurii care apare deasupra ierarhului, in toate miniaturile care afronteaza incipitul Titurghiei in manuscrisele Dragomira: Maica Domnului cu Pruncul, in bust, oranta (in sapte din opt imagini pistrate). Trebuie menfionat faptul cd Maria orantd, fara Prune, reprezentatd in bust, in frontispiciul ruloului Atena 2 759 este comentaté de Xyngopoulos ca o prezenfa ,.nu ard” Asemanator, desi nu orantd, apare gi este in picioare, tinand Pruncul, a, cai lipseste fiala ca clement de identificare™. Ea est iconografia absidei Patmos 707, dependent de acelasi prototip, iar in Staurow 109, in a opta miniaturd a seriei (ms. MNI 9 182, fol. 154, de forma norului-recipient; in aceasta imagine - cheie a seriei apar si ingerii care flancheaza figura Maicii Domnului cu Pruncul, mérind apropierea de referinfele bizantine din secolele XIV-XV. intre sursele mentionate de Velmans, intereseaza aici acele imagini care decoreazi absida altarului, plasate find deasupra ierarhilor si Melismosului: Sf. Teodori de la Mistra, Sf. Nicolae din Psata, Mali-Sveti-Vrati alaturare intrupare-Euharistie, autoarea deduce din Ohrida, Adormirea din Aliveri-Eubeea. Din aceasta in mod direct cd imaginile sunt ,imprégnées d'un symbolisme liturgique et méme plus particuliérement eucharistique”™', In aceeasi conexiune simbolica trebuie privita, se Pare, si reprezentarea-hapax de la fol. 160" a manuscrisului MN 9 182, Sf Joan Guré de Aur, Maicii Domnului cu Pruncul, Este recompusi din Sf. Vasilie cel Mare si Sf. Grigorie Dialogul in faja elementele Inchindvit magilor, cu deosebitea c& Maica Domnului, pe tron, sprijind Pruncul in picioare, iar ierarhii apar si ei in picioare, tinand, in loc de ,darurile” magilor, cartea: ofranda livresca, cu posibile trimiteri la exegeza liturghiei-oper’, deci la asumarea mentald 4 sensurilor mistice ale nasterii si sacrificiului divin? Cu aceasti .,derivatie” a relafici ierarhi-Maica Domnului care descinde, in ilustrafia manuscriselor Kturgice, din iconografia altarului, revenim la miniaturile sacrificiului din codexul de la Bucuresti Acestea readuc idea sanctuarului din rulourile bizantine, dar, prin depagirea ecranului-iconostas 5) Prin privirea in interiorul absidei, rezulté noi opfiuni iconografice inserate, uneori, in locuri-surprizi ale textului: mpartdsirea Apostolilor, Amnos si Anapeson. Daca ignorim inexplicabila inversare de episoade, cele doua seevente ale impartasirii Apostolilor se asimileaza temelor euharistice din Staurow 109%: munion of the Apostles’?’) si Impartiisirea apostoli : Hristos oficiind liturghia (a variant of the Com- lor, i varianta clasica. In manuscrisul bizantin, A. Grabar a comentat intregul ciclu de ilustratiiliturgice in relagie cu dezvoltarea programelor monumentale. Relafia este inci valabil tun topos in iconografia moldoveneasca a altarului, Apostolilor, ca si Amnosul reprezentat, dup mon miniatura, acest din urma subiect apare ins ca un » Tania Velmans, 1 Tconographie de la < Fontaine de Vie > dans la adition byzantine dla fn du Moyen Age,in Synthronon, Paris, 1968, p. 128-132, fig. 7; lzvorul Vie fii fala apare gt Ravanica; autoarea citeaod gresit din R, Janin (La Géographie ecclésiastique de l'Empire Byzuntin, t, Il, p. 236-237), pe Nichifor Callist ea autor al descririéicoanet Iovorulut Viegit din biserica eponim din Constantinopol: sursaacestei relate dateazi din 1892 si se aplica unci icoane cu vechime necunoscutd, dint-o colectie particule, ™ Ibidem, p. 132. In Staurou 109 sub arcadele frontispiciului apar St. Ioan Hrisostom i Sf. Vasilie cel Maze, avind in centra pe Maica ‘Domnuiui eu Pruncul Aliturareanu a fost comentatide A. Graber ‘La intrarea in biserica Bogoroditei din Peé (sec. al XIV- Ja), figura Maicii Domnutui fs picioare, orant, indnd Princul Pe pieptintr-un vas, intepretatd de Velmans ea lzvorud Viet 30 pentru manuscrisele Dragomirna, eéci incepind din secolele XV-XVI este Jmpartasirea wumentele tarzii ale Bizantului®®, in axul absidei. In »detaliu marit”, Princul atingéind aproape dimensiunile ingerilor, iar discul-cupa pe cele ale mesei altarului (L'iconographie... p. 130), este flancata de doi ierarhi, eprezentaji la scard mai mic’, Sf Nicolae si arklepiscopul sdrb Daniil II; at fi o referinsa rebela pentru codicele ‘moldovenese, i care postura Marci nu sugereazi tpl iconograic. % A, Graber nu pune accasti temi in legiturl directé cu iconografiafrontspiciului, ci cu decoraiaintegului eificiu al bisericii, din care marile teme sunt reprezentate in rulou: -Quelques-unes des peintures marginales, a début du rouleau, Soat congues en fonction de la méme idée: le manuscrit de la ‘esse est comme I'éifice oi on la chante. On passe par son ffontispice & cadre architectural, comme on passe par la porte de Véglse.." Un rouleau... p- 482. ® Ch. Walter, rt and Riewa... p. 283, n. 149. ® Reallexikon zur Byzantinischen Kunst, Lief. 37, Stuteas 1993, col. 1010 - 1011independentei eclesiastice Ia sfirgitul secolului al XVi-lea va putea fi descifrata prin analiza .scenei moastelor” din pictura bisericii Sf. Gheorghe din Suceava’. ‘Cert este ins ci, la mai putin de doud decenii dup& pictarea acesteia, figura mitropolitului Anastasie Crimeovie! este prezenta, fri excepfie, in miniaturile autorilor liturghiilor, ca si in celelalte manuserise fale grupuli, intr-o microserie a portretului de arhiepiscop (conform inseriptilor) mitrofor, donator, neegalati ca amploare in arta medieval roméneasca®. Se prefigureaza o succesiune ideologica nedescifraté pind acum, intre inifiatoral programului Sucevifa / St. Gheorghe din Suceava (imaginea din timpul Movilestilor) si cel al manuscriselor Crimeovici ‘Alituri de purtarea de mitra, doua subiecte devin cheie in semnalarea acestei transmisiuni vizind statutul mitropoliei Moldovei: perechea de sfinti Gheorghe si Ioan cel Nous? — hramul mitropoliei Sucevei de la mutarea moastelor aici — gi viziunea cortului, in care Dumnezeu ii arati lui Moise cum si construiasci cortul, in termenii arhitecturii moldovenesti din secolele XV-XVI*. Imaginea ca finetie a intelectului in apelul la trecut, asa cum rezulté din varictatea cazurilor in ilustrarea Litwrghierelor, di miisura crizei de reprezentare in pictura din Moldova la inceputul secolului al XVII-lea BOOK ILLUMINATION IN THE ERUDITE MILIEU OF ANASTASIE CRIMCOVICI. THE MISSAL SUMMARY ‘Anastasie Crimeovici, metropolitan of Moldavia, commissioned three illuminated Missals (in- cluding, each, the Liturgies by John Chrysostom, Basil the Great and Gregory Dialogus / the Presanctified, alongside of various other prayers) which he bestowed on the monastery of Dragomirna in 1609/1610 (sl. TD 4/1934, former 354-34; sl. TD 5/1934, former 347/1864) and in 1616 (Bucharest, National Museum of History, sl. 9182, former sl. TD 3/1934, 354-33). ‘The miniatures, mostly full-page, are spread all over the text, revealing a certain independence from the content of the prayers. Portraits of the authors with the bishop-donor and the clipeus of the Virgin and Child affront the incipit of every Liturgy: a presumed remote echo of the frontispieces representing the bema of a church (with the iconostasis and the murals behind) in some 13 century Byzantine liturgical rolls (Athens 2759 or Patmos 707). ‘The idea of apse decoration is further developed by a number of illuminations in MNI 9182: the Communion of the Apostles, Amnos and Anapeson. "Two representations of the Deésis with prophets and apostles, pertaining to All Saints, as well as other two illuminations recalling the Tree of Jesse (the Virgin among prophets, Christ among apostles) in the same codex, not to be found in Byzantine liturgical rolls, might be associated to some commentaries of the Liturgy (Nicholas of Cabasilas and Symeon of Thessalonica). A “shift of method” as a fracture in feflecting the sources is thus manifest in carly 17 century Missal illustration. ‘Unusual details in the Communion of the Apostles point hypothetically to an episode in the church history: reference to the mitre as an assertion of the autonomy of the Moldavian metropolitan seat in the Orthodox media. + ¢, Ulea numea ecest reprezentare ,ofrandabaldachinutal” » Sf apa, n naosul Suceviel(N) altar de repreentarea iodancoet neil secottaietXVHeestneepul cei trghii, arta miniatr,tm postal dele Viens fa Soda cre ever bgerc miropoliane . Cheorghe _Litwghieral MNI 9182. Prezenta SL. lon cel Nou in Val ar a eral t 13(1966),a02,p.216-217,0.48, _spirtall a Moldovei Moviletiloy, in: Ghenaie Eniocam recente neobgauits acest pometp a manuscrisele Meyer! Manole i Per Movil: Baca 1883, Dragomina (ear in rinitura bizantind ca episcop donator, o soe prezet in ciclul nara din gropnia Succi, Dragamina ar ini ecstasy Dunn aah Moe fc fo, One ae ace J ator a tailor tare 22) 8 ee te eae sant comple ‘statutul monabului si multiplicarea, to atitea instante, a M . ic ft Mati (lig, 23) ta care sunt computes Moiseadépandoile,Visnea rugulu aprinsPrimireatablelor legit $i Consorirea ,.cortuu. Aceeai forma, de biserici din Moldova secolelor XV_XVI, 0 ate st chivotul legit in Psaltirea de le ima Motiv, cu anu recurea in arta moldovencasc’, ac, in acest caz, 0 pre gaan gi semnificae special. tutoportretulu esto disproportie care reduce vertiginos ipoteza Ferathului pictor vezi si Petre S. Nisturel, recenzie IG. Popescu Wilces, Anastasie Crimea, Bucuresti, 1972, to Stidost- Forschungen, band XXXII (1974), Machen, p. 456-457. 35Wha t