You are on page 1of 22
\MIINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE St AMENAJARI TERITORIULUT ORDIN Nr. 264/N/ din: 02.11.2000 wand in vedere Aviaul Conziliului Tehnico-Stintifie ne. 108 / 15.06.2000 + in temeiul H.G. nr456/1994 republicaté, privind organizarea functionarea Ministerului Lucririlor Publice si Amenajarii Teritoriului in conformitate cu Hotdrirea Parlamentului nr.$7/21.12.1999 si @ Deeretului ne. 433 / 22.12.1999, - Ministrul Lucrarilor Publice si Amenajirii Teritoriului emite urmatoral ORDIN Art 1 Se aproba reglementarea tehnicd: "Normativ privind incercarea. in teren a pilofilor de proba si a pilotilor din fundatii" indicatiy. NP 045-2000 Amt.2~ Reglementarea tehnicd de la art. 1, se publicd in Buletinul Constructiilr. Art.3~ Prezentul ordin intré in vigoare la data publicérié lui in Buletinul Constructor. Art. 4+ Dircetia Programe de Cercetare gi Reglementiri Tehnice va aduce la indeplinire prevederile prezentului ordin. MINISTRU NICOLAE NOICA 98 MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE, TRANSPORTURILOK SI LOCUINTEL NORMATIV PRIVIND INCERCAREA iN TEREN A PILOTILOR DE PROBA SI A PILOTILOR DIN FUNDATII INDICATIV NP 045-2000 Elaborat de: INSTITUTUL DE STUDI! $I PROIECTARE PENTRU IMBUNATATIRI FUNCIARE - ISPIF Elaboratori: Director tehnic: ing. Moise Benga Sef sectie: ing. Emil Botez Colectiv de elaboratori: prof. dr. ing. Anatolie Marcu ing. Romeo Stoica 12. Emil Bore Avizat de: Dires DIRECTO! Programe de Cercetare si Reglementiri Tehnice ing. Octavian Manoiw RESPONSABIL, , Eugenia Hintea 99 CUPRINS: 1. Obiect si domenit de aplicare a tor 2. Principiile metodclor de inceteare. los 3 Activitdhipreliminare bfecniatis Theerérilor = AOS ‘igente pentru utiajele, dispozitivele gi aparatele de mésurare utilizate \evearsa pilOtlOr : 108 5. Incerearea axiolA la compresiine onan 4 6. Incerearea axiald la smullgete yp 11 7. Incerearea cu forte erizontale 123 8. Condit speciale pentru realizarea inceredrilorstatice in tereninuindat 127 9-Incercarea pe cale dinamied, : 131 10. Raportul de incercare. oo 132 1. Masur specifice de tehnica securitatii munci 134 ANEXE AL... AIL i r AI Schema ineerearii statice axialé la compresiune'a pilotilor. Varianta et platforma de lestated i... peas ‘A2 Schema incercérii statice axiale la compresiune @ pilotilor. Varianta eu piloti de ancora sen 136. A3 Schema incercirii statice axiale In compresiune a pilotilor. Varianta ct ncoraje forate.. a : 137 ‘Ad, AS Scheme ale incercirii statice axiale la compresiune a pilotilor. Preluarea reaciuni in stuctura existent... siete 138 AG, AT Scheme ale inceroirii statice axiale Ia smulgere a pilotilor. Varianta cu plici de rezemare. Varianta cu piloti comprimati 138 A8, A9 Scheme ale incercérii la forte orizontale a piloitor. Un singur pilot incercat. O pereche de pilotiincercafi, i 139 ‘A10 Schema ineereéri pilotului in teren inundat. PSU grupa A... 140 ALI Schema incercari pilotulu in teren inundat PSU grupa B. 141 100 NORMATIV PRIVIND INCERCAREA IN [" o | TEREN ArWLOTILOMDE RoBi Sx Teahon on pombe | 1, OBIECT $1 DOMENIU DE APLICARE 1. Prezentul hormativ stubileyte condijilereleritoare la inceseares static in teren a pilotilor izolayi in vederea detcrminirii capaeitiqii portante 2 acestora in conhucrare cu terenul si a relafieddintre incireari si deformatii, precum si la inecreatea pe cale dinamicd « pilotilor prefabricali pent cevaluarea prin calcul a capacititi portante axiale Datele obtinute in urma efectuitii inceicirilor in teren a pitotilor servese la + proiectarea fundatilor pe pil Nerificarea tehnoloyiilor de realizare a pilotilor in conditiile geotehnice ale amplasamentului: Condiiile de pregitire yi de instrumentare a pilotilor de proba pot uutilizate gi in lucririle de cereetare gtingific’, reprezentind un nivel minim de exigente, Provedérile din prezentul normatit se aplic& si la incercaren statica in teren a baretelor pentru fundarea constructiilor (definite in Instructunile tehnice P106-85). 12. Pievederile prezentulsi normatiy sunt in concordant Principle Euprnse in capital "FundaBi pe pili" din prenorma european’ ENV 1997 -1:1994 "Eurocod 7 Procctarea geotebnici. Regull wenerale” 5 cu recomandirile din "Metodologia entry incercarea axial pill ~ Partea I: Incercareastatca”(elaborata sub egida Socictii Internationale de Mecanica Pimanturlor si Fundatit si publica in "ASTM Geotechnical Testing Journal" ivnie 1985), la care se refer aceatiprenormi europeans “Sprobat de: VHNISTRUL LUCRARILOR PUBLICE St AMENAIARITTERITORIULUL | cu ordinal 266/ N/02.113 4 101 1 STUDI St "ENTRU IMBUNATATIRE PALF. S.A. 1.3. Utiizarea datetor obtinute din incerearea in tren a piloilr de 1rob3 pent proiectareafundailor pe pilot se face conform prevedeilor cuprinse in reglementirle de proieetare a acesti ategorii de funda. Tot pe bazaacestor reglementir de proiectare se stabilese pe amplasamentele de construe numral si dispunerca in plan a ploilor de probi, preci 3 tipul de Incercare, in corelatie cu alte determinéri ce pot seri la stabiiten portanei_pilatlor din fundatile siructuttor proicetate (ineereiri de Peneirare static, dinamicg,presiometce, ete) Jn cazal pimnturilor sensible fa umezire, claborarca programa de incereate in tren a piotilor de probs s interpretarca rezultatclor se vor face in corelare ew prevedtite normativuluiP7-92. 1.4, Prezentul normativ prevede urmitoacle tipuri de incre ale Piloilor de proba vertical, izlai 2) Inceedr sttice ew tepte de inereare mentinute in imp: ~ axial, la compresiune; = axial, la singe: = transversal (6 forte otizontale). ©) incercripeeale dinamicé (hater de probs). Observati: 1. Unele prevederi privind redliarea, pregtires yi instramentareapilotilor de prob po fi utlizate ila Incereile statice pe grupuri de plot, pentru care se Yor clabora programe speciale de incereare 2. Cand nu este posiblsincircarea stated axilla Pilofitor cu ajtoral preselor hidraulice conform Prezentului normativ, se pot prevedenincéreii prin lestre dreeté pe caput pilotluy find necesart Intoemireaunei documentajci speciale. 3. Incetearea pilotlor de prob cu vitezi ée deformare impusé poate fi utiliza, pe baza unor Programe de Iver speciale, mumai cind se dlemonstteazd ~ pentra tpal de pilot si terenal de fundare respect - echivalentarezulatlor cu ecle oblinate prin incerdrisatce, cu trepte de incbreare ‘mentimite in timp. 102 4. Misurarea vitezei de propagare a undelor in pilot biti, in vederea determindrii capacitaji portante sau @ infegritatii corpului pilotului, pe baza “ecuotict tundei", se reatizeaza cu echipamente speciale si nu face obicetul normativulvi 1.5. ineercaite pe piloti vor fi realizate conform unui proiect si vor fi conduse de personal tchnic avand calificarea necesara Seva asigura prezenta permanenti Ia locul incercétii a unui specialist cu experienta in domeniu. Raportul de incercare va fi intocmit de lun inginer avand pregitirea necesara interpretiri rezultatelor obtinute 1.6, In fincic de scopul urmarit si de exigemtele impuse prin prograiil de ineercare side echipare a piotilor, se stabilesepatrynivcli (clase) de ealitate pent inerciile in erem ale pilotilor si anume = hivelul-NI> ineeteéri pentru cercetarea stinificd (in vederen perfectionii, calibrni, sau adaptarii metodelor sau a principilr de calcul al fundatior pe pilots = mnivelulN2: incercieiefectuate in apropierea amplasamentlu constrtii proietate, pent verificateatehnologiei de execute a piltilon in condiile de teren date sipentrs determinarea capaciitit portant sit dependenteiincircare-deplasare, in vedere proiectiri fandatillor pe pili ~ nivel N3:incerciri'de contol pe pilot din fundatie, pentru confirmarca capactii portantepreliminate in price = nivelul N4:incercri penta reeptia pilatilor cu posite defeete de exccuie Proiectantul tu poste decide modificarea nivel de caltate fat de cel indicat in aime precedent in functie de tipul strictuti proicetate, de complenitatca conditilor geotehnice de pe amplasament si de experientaprivind comportarea_pilotilor similari in conditi de teren axeminitoate. De asemenea, acestia pot cere ~ in cadrul unei incercri previzte pent un nivel de calitate -respectarea unor exigente corespunztonre unt nivel de calitate superior privind desfésurares programulut de inceteae, prgitirea sau instrumentarespilotlor de proba ii, de comun acord cu inginerul yeotehnician, ul 103 1.7. Acte normative conexe. Standarde: TAS 1242/1-89.., Teren de fundare, Prinipii generale de cercetare. -STAS 1243-88 Teren, de. fundate, Clasficarea. i identificarca pimanturilor. SSTAS 2561/1-83, .Teten,..de. .fundare,, Pilot. .Clasifieare $i terminologie. = STAS 2561/3-90 Toren de fundare. Piloti, Prescriptii generale de Proiectare, = STAS 2561/4-90 Terende. fundate. Piloji foraii de diametru mare. Prescripfii generale de proiectare, exceutie $i receptie, = STAS 3950-81 Geotehnied. Terminologic, simboluri si unitéti de isis. = STAS.10]01/0-75,...Actiuni. in construct ificarea si gruparca actiunitor, ¢ Reglementiritehnice claborate in cadrul MLPAT: = P.106-85 Instructiuni tchnice pentru proiectarea gi executarea baretelor pentru fundarea constructilos. -92 Normativ...privind . proiectarea i, executarea construcfiilor, fundate. pe pamanturi sensibile la umezite. ~ GE-029-97, Ghid_ practic. privinid tchnologia de. executie a pilotilor pentr fundati 2. PRINCIPLE METODELOR DE INCERCARE. 2.1. Incerearea statied se realizeazi prin aplicarea asupra unui pilot izolat, identic cu cel din Iuerare, a unor inedreari controlate, care se mentin constante in anumite intervale de timp, cu masurarea deplasérilor Ia partea superioari a pilotului. La incereirile, de nivel. calitativ. superior asupra unor_pilofi instrumentati, se misoari cu ajutorul_ unor. dispozitive. speciale gi deformatiie in diferite puncte ale pilotului de proba, atat deasupra nivelul teoronului cit gi in lungul fige, pentru obtinerea wnor informatii suplimentare, cca de exemplu variatia cforturitor pe baza si pe suprafaia laterals a pilotalui 104 in functie de incdrcarea exterioard. De asemencs, la pilotii instrumentati cu ddoze de presiune se pot misura eforturle normale transmise pe buza sau pe suprafata laterali a pilotilorincicati transversal 2.2. In cazul pilotitor de dislocuire, cu diametru mare (d > 60 em), avind capacitate portant ridicaté, se admite realizarea incercatilor statice axiale pe pilotiemodel executati cu aceeagi tehnologie, avind acceasi lungime, dar cu diametrul cel putin egal eu jumitate din valoarea diametrului pilotlor din tucrare. in aceasté situatie, incercaile se fac la nivel calitativ NI sau N2 i este obligatorie misurarea separaté a eforturilor transmise pe baza 5i pe suprafafa laterald a pilotului, in timpul incercéri Nott: Pilofii de disloevire se realizeaza prin indepartarea unui volum de pamint egal cu volumul pilotului, neafectindu-se stares teremului adiacent 2.3. Inerearea pe ale dinamics se aplick numa la pilot prefebricath si consté-in urmatires deplasari axiale remancnte (pitrinderit in teren) pilotului advs a cote finals, sub on nomi de fovtur efectute cu un berbee citer liber sa aetume simp, cu cadets rars (aplicind pilot un Jura mecanie stabil). La incercirile'de nivel calitativ superior se misoar gi deptasaren fasted (refzal elastic) a caput plot sub fiecarelovitur Dateleobjinute prin incercares dinamicdservese. Ia evshuaren capacitatii portant Is compresivne axial plot 3. ACTIVITATI PRELIMINARE EFECTUARII INCERCARILOR 3.1. Pilotii de probs destinati determinsriicapacitati portante (nivelul calitativ N2) se vor pozitiona de catre proiectant si geotehnician in apropietea amplasamentului structurii prevzute cu fundatii pe pilot, astfel incat condiiile de fundare si nu difere in mod semnificativ Pilolii din fundatie pe care se vor efectua incerciti de control sau de ‘eceptie (nivelurile N3 gi N4) se vor stabili de proiectant si de geotehnician, fumetie de neuniformititile terenului de fundare si de partcularitijite semnalate in timpul exec 105 3.2, Cercetaren geotehnicd a terenulul 3.21, Cercetarea terenulu pe smplasamentul pe care se vor realiza incercin pe pilot trebuie 8 precizeze siccesiea si paramettii peotehnici ai sraturlor pind Ia adineimi eare vor depiyi cu 4d sau cu minimum § m nivelul bazei piloflor de probé(d find Tatura sau diametal section pilotiui, respectiv diametu! maxim an planul bazei pentru piloii cu bara larga Observatie: In cazal in eare sub nivel bazei piofilor de proba apar structri de rocistincoase compacts, lipsite de zone alterate,ineluziuni sabe, golur, ete, adincimed cerce {att sub nivetolbaze piloilor se ponte limita la 26 3.22. Cercotarea teenth se realizenzé prin forsjeeotehnice care se recolteaza probe tlburate si netuburate de pimint penta inerci in lboratoril geotehnie gi probe de apé penta analize chimice: Aceasta se recomanda a fi completath eu'metode de cercetare in itu 8 proprietiilor terenului (penetrare state, dinamicd, presiometre, forfecdr eu aparatul éu palete,inéeriri cu placa in fora) ete) ‘Observate: In eazul pilotlor executai in vederes Consolidiri unor construct existente, dale yetehmice obinute trcbuie 18 pond in evident earacteristiie terenali de fndare xistnte in periods desfiguririi“ucriilor de consolidate 3.3. Realizarea pilotifor de proba 3.3.1, Pilot de proba se realizeaza cu acclcasi tchnologi accleagi dimensiuni cu pilogii defintivi din lucrare, ‘Observatii: 1. Exeeptie de la prevederile pet, 3.1.1. fa plo realizati in conditile dela pet. 2.2. 2. Pentru pilofii de prob supusi la incsrciri permisé armarea suplimentaré $i utilizarea unui beton de clasa superioara, in raport cu pilotii din lucrare. 3.3.2. La executia pilotilor de prob se vor respecta conditile del, generale al proiectului respectiv. 106 Pentru ficcare pilot supus incercérii se va intoemi fisa tehnicd de forare si de betonare ~ in cazul pilotilor forati, respect figa de evident 2 infigerii - in cazul pilojilor introdusi prin batere sau vibrave, conform Anexelor |...7 din "Ghidul practic” - indieativ GE-029-97 3.3.3. Pentru fiecare pilot supus ince uurmatoarele date: + pozitia in plan a pilotului de proba si - dupa caz - pilotilor adiacenti executati; + dimensiunile yeomettice: + utilajul folosit in executic gi caracteristi += caractetisticile materialelor din corpul pilotuluir armarea, clasa betonului si marca ofelului: in cazul incercérilor cu ‘misurarea deformatilor in lungul pilotului se va preciza si valoarea modulului de deformatie al matcrialului din compl pilotulu alte observatii din timpul exceutei (in afara eelor euprinse in figele indicate a pet. 3.3.2) 3.34, Distanta in plan intre axle a doi piloti.alitura|i supuyi incercirii se. va alege astfel incdt volumele de pimant influenate de incdrearea de probéia fiecirui pilot sf nu se intersecteze, Pentru pilotiiincercati axial la compresiune, distanja minima intre axcle a doi piloti incereaji trebuie si fie de 3 m pentru d < 0.50 m si de 6d pentru d > 0,50 m (4 fiind latura sau diametrul scctiunii pilotului, respectiv 4; (4 fe mac pian Inshimea de eidere a! berbecul4e va’ alege mecanic al net tovturi sd nu depdgeased de veguld, 20kNm. 73. Disportivil de’ masurare 2. deplasiiy axial remanente (pitranderi in ern) a pilot sub 10 lvitor ebuie 8 asigueo prciie de £1 mm, Disorv defi wei tte ee ci) o fovtu va asigarao preciie de 0.1-mm Sc INCERCAREA/AXIALA-LA COMPRESIUNE 5.1 Scheme reconvandate | pentru “realizarea inceredrit ta compresiune axiala a piloitor sunt ardtate in anexele AI: AS. Exigentele privind caracteristcile si amplasatca dispor aparatelor care aleatuiese deeste scheme sunt precizate in capitolul 4 Observatie: Pot fi utilizate si alte scheme pentru inefrearea pilotilor de’ probs, cu conditia respectitii> exigentelor prezentate in capitolul 4, pentru toate componentele Aacestor scheme. 5.2. Misurarea deplasaritor verticale (tastrilor) pilotului sub incircare se face la partea superioari a acestuia, intr-un plan orizontal, cu (orul a cel putin 3 aparate dispuse necolinedt in jurul pilotului. Observatie: In cadrul inceredrilor de nivel calitativ NI este obligatoriu, iar la’ incercfrile de nivel N2 este recomandabil; si se misoare i deplasirile ‘transversale (orizontale) ‘ale’ capului_pilotului, cu aparate dispuse pe dows axe orizontale, perpendiculare, 14 . Efectuarea incerc 5.3.1, incerearea trebuie efeetuat fird inreruperi, Se admite, in mod exceplional, interuperes observatilor in timpul noptii, cu condita ‘menjineti constante a ncércaii pe pilot, in acest iter 5.32. IneSteare pilot ttepte AQ egale eu cel mul 18 din valoareaincdteBii maxime prezumate Qua mea treptelor de inedrearetrebuie aloass astfel inet si permits o trasare clara dingramei de tasare; in acest sens se recomand reduceien imirimi reptelor in domeniul premergitorinedrrit de rupere 5.3.3. Dupa aplicarea unei wepte de incdreare, care tebuie realizats rapid (de regu, ininterval de max. 1 mint) se fae inregstéri pe aparatle de sigurare a deplasiilor(vertiele si orizontale) la 02'S, 10, 15° 20 25", 20°, 40%, 50.60” gin continuare- daca este cazul ~ la intervale de 10 min, ping la stabilizarea deplaarii vertical (Yasir). conform pet. 5.3.4 Diferenfele ire integisrrle pe ficeare dine aparatele. de ifsurare a tsar nu tebuie sf se bata dela valoarea medie set mai mul ée: se face £30%, pentru s,< 1 mm: 30%, pentru s, = 1..S mm: = 20%, pentriys,, > 5 mm, In cag contrar, Incerearea se considera neconcludenta Observatie: Exceptie de Ia prevederea de mai sus face situatia end rmsuraren tasirii se realizeazi eu mai mult de tsi aparate dispuse necoliniar celor indicate anterior se constata Io un singur aparat, in acest caz, citrile acestui aparat se exclud, iat valoarea s,, s¢ caleuleazd doar pe biz ecloria misuritor 5.3.4. Pentru fiecare treapta de increare se fac inrewistrri la toate aparatele de misurare pani la stabilizitéa conventionala a tasitii pilotul, cate se considerd atinss cind diferenta tasarilor medii masurate la un interval de 20 min. mu depayeste 0,1 mm. abateri_ superioare 115 Noap snes Tinp fore) Fig. 1 Disgrama incercérii monotone 1236 Timp fore) Fig. 2 Diagrama incercatii in 2 cicluri 5.3.5. Inciearea se maeste, in tepte, pind Ja atingerea valor maxime Quy care se defines la pet 5.36, 515.37 in fanctie de nivel de caltate a inceresit, Variatia incircri se poate realiza in una din cele doui modaitti aritute mai jos (stabilité prin acordul comun al. proictantulai $i al excoutantli ineereari 116 = prin inedreare monotond pin a Qa. (Fi. 1: = prin incireare in dou8 celui: prim pn la apo. 05 Qyaw cu descirearc, unmat de al doilee eich de reare pn Ia Qu (fig. 2) Dupi incheierea timpului de mentinere a incircarii Qua. se rscomandi ca descitcarea si se efectueze in tepte duble (2 Q) futi de mirimea treptei la ineiveare. La ficcare treapts ce desciteare se misoara soplasirile la dows intervale de cite $ min. Dupi descireares final le imterval de o ord se face 0 ultimé serie de masuratori $3.6, Pentru incircirle de nivel ealtativ NI si N2 valoatca Q, corespunde incited de rupere Q, a pilotuli (in raport cu teres. care se tinge la tweapta de incdreare pentru care se indeplineste una din conte sarea medic 5, este mai mare decdt 1/10 din diametvl (latua) pilorlui ddecurs de 24 ore de la aplicaree treptei nu se obtine conditia de stabilizare de la pet. 53-4 Drept inciveare critied pe pilot Q. se considers i corespunzitoaretreptei precedente celei pentru care sa delerminal Q, Observatie: in cazul pilotilor de mare capacitate, cand lipsese rifjloacele tehnice pentru atingerea incited de rupere, inedrearea Q gy V2 fi egal cu cel putin 1S ori Valoarea incércérit maxime pe pilot din hucrare, caleulati in proieet pentra gripirile de corespunzatoare strié limité wltime (conform STAS 10101/0-75). in acest caz incitearea critic’ pe pilot va fi Q.= Quay 5.3.7, La incerearile de, nivel N3 si N4 (tealizate pe piloti din fundatc), incdrearca Q a4. va fi cel putin egal cu de 1,5 oti valoares incdreért maxime pe pio din lucrare, determinatd prin proicet pentra agruparea fundamental de actiunicorespunzitoare sri imita de explontate normala (STAS 10101/0-75), 5.3.8, La inceteile de nivel N3 si N4, cid este necesard mumai ‘erificares capaci portante a piloilor incercati (determinareatasiii sub inciteate find neesential. pentru proigctare), se pot efeetua "incercii rapide". Variaia forte pe pilot se realizesza dupa schemele aritate in fig 1 sau fig. 2 cu menfinerea fiecirei trepte de incircare pind la atingerca condite’ de stabilizare de fa pet. 53.4, dar nu mai mull de o orf, citrle ficindu-se Ia intervalele aritate la pet, $3.3 "7 in acest caz incereatea se opreste la atingeres incireirii Qu, conform pet. 5.3.7, Diagrama de variaye a tasirii pilotului s eu ineircarca Q se poate ‘construi in mod aproximativ numai dacfse confirma lineatizarea diagramei de \ariatie a tsirilor medi masurate's, eu timpult reprezentat la scar logaritmied. in acest caz. drept-tasare stabilizati's se-consider’ valoarea obtinutd prin extrapolare pentru t-3 ore (fig'3), " Observatie. Se recone efectuarea Incercailor rapide” numai ta azul pilotilor purtitori pe varf satt-al pilotilor Notanti care transmit cea mai mare parte aincBredrié in straturi aleatuite-din pimanturi necoezive. : Mt ao ett y E Ee Fig. 3 Construitea diairaine’ aproxinative dé variatie a tasiri stabilizate(s) ‘eu Tneafearea (Q) pe baza rezultatelor une "incerear rapide 5.39. In cazul fundatilor soliitate ta incite sal Yepetabilé in timp se pot realiza incerearicielee, in care, dupa ce a fost inciveat in trepte stabiizate pind la valoarea Q, pilotul este incarcat si apoi deseireat la varie: (Q+4Q) si (Q-8Q), cu menfinerea acstor Forte tmp de 10 min, si masurareadeplasrilor corespuzitoae. Qi 40 < Q se stailese de citre proectantl Val N este de 20, 53.10. Misuritorile, pentru determinarea forfelor interne cu disporitivele aritate fa pet. 43. se fac in toate, cazurile. la wmitoarele intervate de timp: arcare-desedrcare nitul minim recomandabil de cicturi de 118 ~ de la aplicarea treptei de inesrcare. In 0°, 8°, 60° si in ire ~ duct este cazul - din 20 in 20 min, area treptei de descarcare ta 0". $° si 10°, iar pentru ceseircarea fall gi la 30° 5.4. Prezentarea rezultatelor incercarii S41. Toate mi te in timpul inceredrii ca si observatiile operatorutui se consemmeazi in figa de inregi Fezultatelor incercarii, care va cuprinde urmatoarcle date ~unitatea care efectueazd incercarea: + lucrarea (santicrul, obicetivl}: = numarul de identiticare a pitotului + tipul pitotuli + data termindtil executii (infingeri pilotului: + data incercérii dinamice (dacd este cazul + presa de incireare: seria, data etalonani; = cclula de forté (inel dinamometric): tipul, seria, data ctalonariis + aparate pentru misurares depl ‘falonsti alle disporitive yi aparate de masuri: ctaloniriis ilor:tipul, seria. dite al, seria, data = nivelmentul grinzilor de referinti: operator. tipul aparatuluis ri de deplasiti gi forte interne ‘© timpal mésurdtorii: data, ora, minvtul: forta aplicati pe pilot; intewistrarea tasitilor: pe ficcare aparat , si media sy, corectia inregistriilor si tasatea corectaté s; ¢ alte inregistrdri (deplasiri transversale, forte interne); > observatii in timpul pregitirii si efcetwsrii incereatit (comportares corpuluipilotului, conditii meteoroloyic socuri - vibrati-ee.)s = numele si semnitura operatorului 119 54.2. Figa-de inregistrare-a rezultatelor ieercdrii se pistreazi arhiva luctivi, a unitatea exeeutantd. copie a acestei fise va fi pusd la dispozitia beneficiarulu, In eererca acestuia 5.4.3. Pe baza datelor incercarit pilotului, se intocmese grafice centralizate pe o diagrama (fig. 4) cuprinzind: incirednii Q.eu timpul G9 09/9) {asiriicapuluipilotului sin functie de timp; So Nanatea tasirit stabilizate, ca capului ‘pilotului cu 53.7. Fig: 4 Dingrama incerciit iale la compresiune in. situatia invcares-au realizat $i alte mésuritori se intocmese utafice reprezentind dups caz: = variatia deplasirilortransversale ale capului pilotului cu incércaren Q; x = variatia deformatilor in‘lungul piloruhii pentra valori * * 120 = variatin incareiri pe baza si fe suprafata laterals pilotului in functie de Q. = variatia eferturilor tangentiale pe suprafaa lateral pilotului in lunyul seestuia pentru diferte valori Q ete ‘6-INCERCAREA AXIALA LA SMU! GERE 6.1. Sehiemete recomandate penteu tealizarea incersirilor axiale la smulgere w:piofilor sunt aritate in anexele A6 si A7 iar exigentele privind caracteristicile gi amplasarea dispo: capitohal 4 velor Si 9 aparatelor sunt precizate in Aplicarea fortei de smulyere Q.n. se face, de regula, eu dows prese actionate simultan, iar transmiterea eforturilor le pilotul incercat ~ prin armitura acestuia eare va fi dimensionata pentcu o Forté ga 1,5 Qa wr (Quai find Forta maxima de smulyere prezum: ‘Se vor pievedea misuri ea toate aceste aimini timpul inceredi cu cel putin re), 8 fie solicitate uniform in 6.2. Modul de efeetuare inceredrii la smulgere si de realizare » orilor este similar cu cel previzut la pet. $.2., 5.3.14. 53.25.33. si 3.3.4. pentra incerc fe Ia compresiune Se preferd cresterea monotona, in trepte, a fortei de smulyere (pet. 53.5, fig. 1), valoarea Quy u,Fezultind din conditille aritate la pet. 5.3.6. si Drept valoare criticd a fortei de smulyere O,, . $e consider: + valoarea fortei corespunzitoare treptci precedente valorii de rupere Q,, , (definits ta pet. 5.3.6.), in eazul incercarilor de nivel NI SiN2; = egala cu vatoarea Qu, ax » end nt s-a atins valoaren de rupere Qn, In eazul inceresrilor de nivel N2 si N3 Observatie: Dupaatingerea fortei Quy « 8¢ trece Ia descérearea totald a pitorului, dupa care se misoara deplasirile 3 Ia interval de o ori 124 6.3. Prezentarea rezultatelor incercirii 63:1, Misurétorile: realizate.in timpul incercirii si observatile foperatorului se consemneaz’ in fisa de inregistrare care va cuprinde toate datele speci wegistrare se pistreazi in conditile artate Ia pet. 5.4.2 tele incercirii servesc la intocmirea graficelor centralizate (fig, 5) care euprind: ~ariaia fortei de smulgere Q,,.cu timpul t, = variatia deplasirii (ridicdrii) capului pilotului A, in functie de timp: - variatia deplasirii verticale stabilizate a capului pilotului cu fora de smulgere. in care, in cadrul inceredrii la smulgere s-au efectuat $i alte misuritor, se intocmese yrafice reprezentind, dupi-caz: + variatia deplasirilor transversale ale capului pilotului eu fora Qn, + variatia deformatiilor si a eforturitor in lungul pilotului pentru diferite valori Qu, ete. Saar Fig, 5 Diagrama ineeredriiaxiale la smulyere 1, INCERCAREA CU FORTE ORIZONTALE 7A incereares eu forte orizontale piloulu izolat are drept seop determinarea forei orzonle eriice Quy sa» parametilr rigiittin plan orizontal a terenului in conlucrare et pilot, in conditile une scheme static simple de solicitare a acestuia Observatie: Modul. de deformare. si mecanismul de cedare al pilotulsi soliitat transversal depind stat de Figiitate tremula de funder, cit 9 de vezisteta gi de rigiitatea pilot, de scheme statica solicit (influenata de legitura ow radon) si de intensitatea eforturilor axial in pilot. Incerearea cu forte orizontale a plotilor de proba se efeetuenzi, de corespunzatornivelunioe de preinie NI, NZ sau NS, dupa caz 123 7.2. Scheme de inedrcare 7.2.1 Se recomand dispunerea dispozitivelor ya aparatelor pentru izarca incercirilor dupa schemele indicate in anexcle AB si A9. Exigentele privind caracteristicle gi amplasaren disportvelor si aparatelor de misuré sunt prezentate in capitol 4 7.22. Forta se aplicé prin montaca in porte arizona a presi hidratice fa un nivel edt mai apropiat de cota bazci radiruluiconstactich rroveetae Deplasirleorizontale ale pila se misoaré in plan ordinal a forte: (deplasarea A, ,) si la 0 cot superioara acesteia cu 0,80...1,00 m (deplasaren Ay) Rotira pti superioae a piltuli (deasupra plana de actune a fori) se caleuleai prin raportarea diferenfei deplasinilor A, - A. Ia distanadinte planurile de masurare + in eadrul ifceretilor de nivel calitativ superior (Obl pentru NI, recomandsbil~ pentru N2) se asigurd misuraren. rot vertiale a pilotlui‘cu un inelinometrs mabil, pent care se prevede un canal vertical special in compl pilot de prob 7.3. Efectuarea incercirii pentru determinarea fortel orizontale critice 2 pilotului eu eap liber 7.3.1, indereatea\ pilotuli | 4 realizeaz¥™ pri’ eresteréa. forci crizomtale, monoton, in trepte cu valoarea AQ, = 5...SOKN, corespunzitor ‘eu 1715.10 din valoatea forte’ eritice prezumate pent pilot solicitay Fiecare teapth se'mentine'30 min., misurinds-se deplasiile orizontale la 0,5, 10° i 30° din momentulapliciri, {La inceputul gia sfargitulaplicfi fect trepte se verified poritia preseit semnalindu-st eventualele incliniri ale acesteia. Incareatea se continua pind 14 aparitia unor deplasiri in planul orizontal al forci: A, > 0.1 d (@- ind diamétrul sa ltura sectunii pilotului) saw pana li réducerearezistente opuse de piloti constaaté prin seideren evidenté a presiuni aleiuti in press Observatie: in cazul incercirii unei perechi de piloti (conform Schemei din anexa A9), incercarea se intrerupe in ‘momentul indeplinitit conditict de mai sus In wnul inte pilot. 7.3.2, Fora orizontala critica Q,.., corespunde weptei de incdteare ‘maxime pentru care deplasarea in planul orizontal al fortei este A, 74. Efectuarea incereérii cu forte determinarea’parametrilor — rigid conlucrare cu pilotu! orizontale 7.4.1, Pentru determinarea parametritorrigiditti terenuli adiacent pilotului de proba (de exemplu, a cocficientuli reactiumi laterale E, definit STAS 2561/3-90 anexa C) incercarea se efectueaz’ ctr urmariten momenttil Incovoietor maxin\ in sectiunea pitotului, ‘cotespunziter comportirii elastice a matcrialaltis Au a deplasarea orizontall a capului pilot proicctul fundatiei pe piloy, 4 - diametrul sau latura Secttiniipilotului 74.3. Fiecdre teaptd 2 forfei orizontale se mentine 30 min. ‘misurindu-se deplasirile orizontale la 0’, 5', 10°, 30’, din momentul aplicari admis’ in Misurétorle cu inclinometrul_ se rcalizenzS. in perioada de_timp cuprinsi intre 20 yi 30 min. de Ie apliarea tepte, in fungul pilotul, la intervale de 0,5.1,0.m, La inceputul si la sfirgtulficeérei tropte se verified pozita prese, consemnindu-se eventualeleincindi ale acesteia, 74.4. Dupii mentinerea treptei corespunzitoare valoii Qu ma S© face spietris mic) pe toati suprafaa incintei | inundate. Aceste fornje servesc, de aasemenea, La determinarea umiditafi.inifiae i terenul adiacent pilotilor de proba, 2, Se poate avea in vedere: executia.unor foraje foarte’ apropiate, chiar tangente, pe -perimetnal incintei inundate, in vederea separirii volumului de. piménturt sensibile umezite, de masivul adiacent. 8.7.1. Din momentul inceperitinundaei incintei (prin menfineres.unui nivel aly apei superior cu 20,..30 em, umpluturii de, pietrig, $1 maswrarea cantitiilor de apa introduse), se trece la mésurarea tasirilor fundului incintei Pe marci montate in puncte care se stabilese prin programul de ingerciri Jn cazul incercirilor de. nivel calitativ. NI se vor prevedea marci de adincime pentru masurarea.variatiei cu adincimea a tasirilor masivului de PSU sub greutate proprie, ar pilotul de proba va fi echipat cu dispozitive pentru misurarea eforturilor in diferite sectiuni, in timpul inundari incintei sal incarcarii acestuia. 8.7.2. Dacd prin programul de incercare nu s-a previzut altfel, incircarea, pilotului, se poate realiza, dupa saturarea masivului de PSU, conform indicatiilor de la pet. 5.3. (la compresiune), respectiv pet. 6.2 (la smulgere), Pozitia grinzilor de referinta va fi verificata prin nivelment de precizie (£0, mm), atte: i inainte de inceperea fiecdrei secvente de incircare; in timpul incarcdri gi a descarcérii pilotulu, la intervale de 10 minute, aplicéndu-se coreetii _misuritorilor deplasici capului pilotului in functie de tasarea mésura ‘grinzii de refering’. Nivelmentul grinzilor de referinfl se va face in raport cu un reper stabil (de adincime),simat la o distanj maj mare de 20m sau decit H fati de ‘marginea incintei inundate (H fiind grosimea totalé a masivului de PSU), 130 9. INCERCAREA PE CALE DINAMICA 9.1. Incerearea pe cale dinar a piltilor de proba (bterea de prob) se efeemeazé pe pilot prefabrcai intiodus la cota final din prose, dun trecerea une pevioade de timp de la terminatea infer cel putin egal ct timpal de odin indicat a pet. 3.4 Exigentle privind utilajul pentru baterea de proba si dispoitivele de aasurate sit preciate Ia pot 7.2. $4.7 si runderea totali remanent 9.2, Pe pilotul de proba se aplicd, fird intreruperi, 10 lovituri cu aces indltime de cidere a berbecului si se misoard in teren ea pilotului Refuzul (pitrunderea medic remanenti sub o Jovitu relatia: ) se ealculenza cu e=e/10 Refuzul elasic (deplasarea reversibils a capului pilorulni sub o lovitura) se Inregistreazi, separat, pentru fiecare lovituré din scria de 10 lovitud Drept refuz elastic la baterea de proba ¢', se considers media aritmeticd « valorilorrefuzului elastic inregistrate in cadrul seriei de 14 lovinuri 9.3. Rezultatele incerearii pe calé dinamicd se consemneaz’ in figs ‘care va cuprinde urmatoarele date: + unitatea care efectueazi incercarea; + luerarea (santienul, obicetivul); ~ numaul de identificare a pilotulut ineereat; + tipul pilotului gi dimensiunite acest - data terminari infigeri pilotului; ~ data incercérii dinamice; = tipul sonetei utilizate la baterea de proba, = tipal si cadenta de batere a berbeculti: = masa berbecului gi indltimea de cidere; = luerul mecanic efectiv transmis de o loviturd (seizind pierderile datortd frecdrilor ete.) - dacd s-a masurat direct; Aciulit de protectie si materialul din care sunt constituite straturile amortizante; = dispozitivul de masurare a refuzul ~ dispozitivul de masurare a refuzul 131 - miasurdtori ale pittunderi pitotul si ale refizuli clastic”: - observati in titipul preity efectudriiincereSrii(comportarea

You might also like