Literaturtt * Istorie * Artit * Stiinte + Religie * Invataméint * Management FONDATA IN 21 MAI 2005 ANULIV NR. 7-8 IANUARIE - DECEMBRIE 2008 DIN CUPRINS: “Ducane neam, avdnd » evolufie Monografia arheologica a comunei Sirna Legea rurala din 14 august 1864 ‘Geotnds 06 Sn aeepennt fraie 36 Cenaclul "Féntina din Sima" degoatek potted cn we destin papal | Sot rite’ 26 cuperlude ie ef wlapa latentd a cantenperaal gemcrafitlon edge,” Interviu cu noii edili ai comunei Sirna Mihail Sadoveanu | w Q fabuta actuala, de ras a plans: "Vitelul si Boul" (parodie) NICOLAE IORGA SIMBOL AL NEAMULU! ROMANESG ‘Onatiume are dreptul si.se conduct dupa interesul ei, in marginea ceringelor morale, Sti Horea fri indeplinirea carara se sitvarseste Oo direasre Hels Mme St Horea eu pistoalele la briu Si smulge departari din radacina, Albine de zipada tes lumin’, inji nestiutori de frau. icolae Iorga Sti Horea drept cu frunte de sudoare Si trage roti de singe dupa trup, Albina de zipadi intri-n stup Cand duce Transilvania-n spinare. Ulcioare de venin i-au pus pe piept, Mi lumii sterpe nu-1 mai doare, drept Std Horea drept si-ngenunchea Cand trage romAnimii noi hotare. Std Horea drept si nerobit de somn Ardealului Stipin si Tarii Domn, Constantin BadeaFANTANA DIN SIRNA STORIE $I ARHEOLOGIE ee | Comunitatea sateasca de la Sima, Ce” | Judetul Prahova (se ecolele ll-X D.W.), ar Oe a semen | in lucina izvoarelor arheologice Monografia arheologica a comunei Sirna ‘area de mare interes stiintific, istorico-arheologic si etno-cultural a prof. univ. dr. Stefan Olteanu, a muzeografei Nina Grigote si a profesorului Victor Nicolae se deschide cu: un ,Cuvant inainte”, urmat de ,.Introducere” si wstoriografie” si de cele s capitole I. Locuinte si complexe de locuire; Inventarul acestora; IL. Ceramica din asezarea de la Sima; IIL. Activitati cu caracter economic desfagurate in asezarea de la Sima (secolele II-X); IV. Considerati istorice privind evolutia comunitatii dela Sirna, de-a lungul secclelor II-X; V. Caracierul etno-cultural al locuitorilor din a ‘comunitatea de la Sima: VI. Condluzii Cartea a aparut sub egida Academie: Romane— Institutul de Arheologie .Vasile Pérvan”, a Universititii Crestine ,Dimitrie Cantemir” - Facultatea de Istorie, a Consiliului Judetean Prahova si Muzeului Judetean de Istorie si Atheologie Prahova. A fost lansatd, in ziua de 27 iulie 2007, la Muzeul Judetean de [storie gi Atheologie Prahova. Pentru a sintetiza importanta monografiei, reproducem integral Capitolul VI - ConeluziiFANTANA DIN SIRNA 7-8, ianuarie-decembrie 2008 STORIE ARHEOLOGIE Cercetérile arkeologice efectuate pe promontoriul din marginea comunei Sirna, judeful Prahova, intre 1977 si 1994, au pi in evidentéi urme de locuire umand din preistorie si pani in secolul al XL-lead. Hr: Daca pénd in secolul IL d. Hr asemenea vestigii sunt disparate $i apartin in special epocii bronzului, fiind distruse de locuirea din secolele urmétoare, in intreg mileniul crestin vestigiile descoperite demonstreazis existenta unei comunitafi sdtesti compacte a cdrei activitate se desfasoaré pe intreaga perioadé a secolelor menfionate, atestind 0 vietuire continua pe acelasi teritoriu (pe verticala), intr-o permanenté evolutie din punctul de vedere al culturii materiale, influentata de specificul cultural al unor popularit patrunse temporar pe teritoriul dintre Carpati si Dundre dupa secolulal Ill-lead. Hr, inspecial. Etapele evolutive etwo-culturale pe care le-a parcurs comunitatea sateased de la Sirna de-a lungul secolelor II-X au fost definite de valori ale cronologiei absolute (monede) si relative (fibule, ceramicé etc.), descoperite in sdpaturile celor 30 de sectiuni arheologice. intr-un raport stratigrafic, de cele mai multe ori de necontestat, in condifile in care cercetarea arheologicé romineasca de pind acum le-a precizat caracteristicile fundamentale ale evolutiei etno-culturale. Douii sunt trasdturile majore care confer identitate viefuirii neintrerupte a comunitatii sdtesti de Ia Sina, de-a lungul perioadei amintite. Pe de 0 parte, prezenta la Sirna, pe parcursul celor cinci etape de evolutie a ceramicii pro- vincial-romane, din momentul constituirii compacte a asezirii in secolele I-III, in permanente raporturi cu factoriai culturii si civilizafiei romane, prilejuite de linia de castre romane de pe teritoriul sud-carpatic, teritoriu care nu facea VI. CONCLUZII parte din Dacia romana, dar era intr-o continua supraveghere de citre legiunile Rome. Pe de alta parte, ceea ce dé consisten{a etno-culturala incontestabila procesului de viefuire neintrerupti a comunitaii de la Sirna si constituie, in plus, una dintre activitiqile economice de bazd puse in evidenta de cercetarile arheologice eectuate timp de un deceniu si jumatate in asezarea de la Sirna, este ‘exploatarea unor surse de minereuri ‘metalifere din zoné, de extragerea oxizilor de fier din minereu cu ajutorul cuptorului de redus si de prelucrarea fierului extras. Asemenea activitate este demonstrata de imensa cantitate de reziduuri ale procesului de extractie a fierului din minereu cu jutorul cuptorului de redus minereul acarei existenta este dimensionata de cele peste 15 cuptoare de redus in Stare aproape integralé, la care se cadauga cele in stare fragmentard, cu imensele cantitati de zgura rezidual vestigii ce sunt prezente in toate cele cinci etape cronologice de evoluie, incepénd din secolul Il si pana in secolul X. S-a constatat, atét din serierile autorilor romano-bizantini $i bizantini, cdt si din cercetirile arheologice ea 0 asemenea activitate este incompatibila eu caracterul nomad pendulatoriu al populatiilor stepelor asiatice patrunse pe teritoriul de la Dundrea de Jos, dintr-o serie de motive analizate de noi in lucrare si asupra cdrora nu mai putem reveni aici. La cele mentionate se mai pot adauga ined modalitati de habitet, cum ar fi tehnologia constructiei caselor, cu amenajirile lor interioare, ateliere mestesugiresti amenajate in locuinte si in afara lor, instalaitle eu earacter tehnico-economic ete precum si unele considerafit asupra siructurii sociale a comunitajii sitesti, exprimata de prezenja familiei-lastar in asa numitele “euiburi” de locuinfe identificate in teren Toate aceste realitifi istorice demonstreaza concludent existenta unei viefuiri neintrerupte in comunitatea siteasea de la Sirna de-a lungul perioadet mai-sus amintite, viefuire caracterizaté printr-un ford permanent de cultura si civilizafie rezultata din interferenja culturala geto-dacé (in primele etape de inceput, provin- cial-romand, care se mentine pe tot parcursul secolelor umétoare, findal contaminat de influente de culturd materiala ale unor populatii in migratie, intrate temporar in contact cu locuitorii asezdrii de la Sirna. Din punctul de vedere istoric, este vorba de 0 asezare siteasca constituité ca asezare compacta permanenta, in secolele UII, ai edrei locuitori geto-daci intra in contact direct cu elemente de cultura si eivilizatie roman-provinciala prin intermediul legiunilor militare stafionate in castrele romane din apropiere. In secolul al 1V-lea, localnicii primesc, temporar, unele influente ale culturii materiale Santana de Mures, iar in secolul VI (a doua jumétate) $i in secolul urmitor pe cele ale unor grupe familiale slave, infiltrate in zona comunitatii locale, precum si unele elemente cultu- ral-artistice de “moda” avaricit dupa care a urmat sinteza etno-culturala din secolele VIII-X, cunoscuté sub denumirea de “Dridu”, corespun- zitoare aparitie’ la nordul Dundrii, potrivit textelor scrise, @ poporului apartin velorile etno-culturale analizare maiAnul IV, nr. 7-8, ianuarie-decembrie 2008 FANTANA DIN SIRNA PROF. UNIV. DR. STEFAN OLTEANU Absolvent al Facultatii de Istorie a Universitatii din Bucuresti, 1953 '® Doctor in istorie, Universitatea Bucuresti, 1962 = Premii ale Academi¢i Romane: 1981, 1985 = Conductor de doctorat din 1995 = Membru al Institutului de Istorie “Nicolae Iorga” al Academiei Romine, 1953-1972 = Director stiintific’ al Muzeului National de Istorie, 1972-1976 m Membru al Institutului de Arheologie “Vasile Parvan” al Academiei_ Romane 1976-1995 m Prof. univ. dr. la Facultatea de Istorie a Universitatii Crestine “Dimitrie Cantemir” din Bucuresti, 1991-2007 Membru al Comitetului Executiv si al Consiliului Permanent ale Uniunit Internationale de Arheologie Slava (UIAS), din 1975 m Secretar stiintifie al Traranului de Istoria Romanilor (editia Academiei Romine), vol. III, Bucuresti, 2001 @ Redactor-sef al revistet Anale, seria Istorie, 1995-2007 m Pest. 200 de studii si articole publicate in diferite reviste de specialitate = Comunicdri stiintifice prezen- tate la congrese si sesiuni stiintifice internationale: Paris, Nancy, Milano, Berlin, Sofia, Bratislava, Kiev, Moscova Bibliografie selectiva (autor unic si in colaborare) © Mestesugurile din. Tara Roméneasca si Moldova in Evul Mediu, Editura Academiei Roméne, Bucuresti, 1969 © Istoria mineritului din Romania, Bucuresti, 1970 ¢ Les pays roumains & Tépoque de Michel le Brave, Bucuresti, 1975) Progresul economic in Romania, Bucuresti, 1977 # Societatea roméneased la cumpand de milenii (sec. VIII-X1), Bucuresti, 1983 @ Pierre et métal dans le batiment au Moyen ‘ge, Paris, 1985 @ Les peel ag comtily dans les Balkans de Moyen Age d nos jours, vol. Ill, Paris, 1986 © Les techniques miniéres en Roumanie depuis la Basse Antiquité jusqu'au Moyen Age, Paris, 1922 © Wstoria Romanilor, vol. Ill, Bucuresti, 2001; vol. V, Bucuresti, 2003 @ Le travail et ies homme, ‘Nancy, 2002 MUZEOGRAF NINA GRIGORE m Absolvent’ a Facultitii de Istorie, Bucuresti, 1975 ™ Muzeo- graf la Muzeul de Istorie si Atheologie Prahova, din 1976 = Cursuri speciale de perfectionare in muzeografie, 1980-1984 = Membra a echipelor de cercetitori pe santiere arheologice din judetul Prahova: $irna (1977-1994), Ploiesti, Targgorul Vechi, Gherghita m Autoare a numeroase lucrari si studi publicate in reviste de specialitate: © Agricultura la sud de Carpasi, Editura Terra Nostra, 1979, p. 159 @ Tehnologia obtinerii fierului din minereu si problema continuititii istorice pe teritoriul Roméniei in mileniul Le.n. in Studii sicercetati de istorie veche si arheo- logie, Tomul 32, 1981, p. 217-232 © Rezultatele cercetarilor arheologice de la Sirna, judetul Prahova, in Materiale si cercetéti arheologice, a XV-a sesiune anual de rapoarte atheologice, Brasov, 1981, p. 384-387 © Locuinja siteascd din Roménia; Studii de arhitecturd traditional in vederea conservarii si valorifiedrii_ prin tipizare, Bucuresti, 1989, Institutul Central de Cercetare, Proiectare si Directionare in Constructii ¢ Mihai Viteazul - Patru sute de ani de la Jertfa sa pentru biruinta neamului romédnesc; 1601-2001: Cronologia unei domnii glorioase, Album, Ploiesti, 2001, p. 5-7. PROF. VICTOR NICOLAE = Absolvent al Facultit Istorie a Universitatii din Bucuresti 1 Profesor si manager al Scolii “Regina Elisabeta” Poiana Tapului, Prahova, 1990-2006 = Membru al echipelor de specialisti care au facut sipdturi arheologice organizate de Institutul de Arheologie din Bucuresti pe santierele: Targsor, Budureasca, Cetatea Dinogetia, Sima Sit m Autor al lucrarii Fibule din secolele III-IV e.n. descoperite la Sina Prahova, publicata Anuarul Muzeului de Istorie si Arheologie Prahova si Institutul de Arheologie Bucuresti m Participant activ, cu comunicari stiintifice, la ‘mai multe simpozioane nationale, incepand in anul 1985: Deva, Timisoara, Pitesti, Sibiu, Sinaia, Busteni m Prezent in presi cu articole de specialitate m Activitate didactic’ recompensata prin numeroase distinetii, La Scoala "Regina Elisabeta", Poiana Tapului, editeaza revista "Fereastra spre lumina’FANTANA DIN SIRNA IV, 1 STORIE ARHEOLOGIE fn zona La Padure (satul Sima), cu foarte multi ani in urmi, indeosebi de cand pamanturle au fost arate. cu tractoarele, pe ful brazdelor sau iit diferite obiect ciate, un fel de nuci tar, sfredelite la mijloc, firime de pictre !Scuite $i numeroase cioburi in care, de multe ori, cop ingerau lpile, ca si pulberi negre de gurl, fie 3i Solidficatl. Zeci de ani asemenea semale intamplitoare nu Av atrasaten{ia niminui, pani cand in anul 1970 profesorul de istorie Victor Nicolae, originar din satul Sima (directorul Scoltt cu Clasele I-Viil Poiana Tapulut, oragul Busteny) $1 protec de storie Constantin Nice (ectoral Sal cu lasele I-VIIT Tariceni) -au dat scama ci este vorba de ‘estigi ale trecutului foarte indepairat, de doveri (usaiole, Fragmente de ceramic restri de unelte din patra, zgura de la posibile cuptoare de redus minereul de fie), de marturii ale Tecuiriiacestor meleagridin timpuristravechi ‘Asa aveau si inceapi.sipiturile. Ia_punctul_denumit Famana ui Haru, in anul 1977, de elire Institut de “Atheologie Bucuresi, la care s-aalSturat Muzeul de Istoric ‘Atheologie Prahova, colectivul de cercetare find coordonat ddeprof univ. dr, arheologul Stefan Oltean. Cercetiri de suprafati, anterioare, au fost efectuate de catre marele si neobositul istorie ploiextean, profesorul Nicolae Simache, impreuna cu profésorul Victor Nicolae, primele constatée find facute cunoscute in aricolul Ui yee Sat praiovean: Sima (Flamura Prahovel, Atul XXII, 28.10, 1971, Nr.6122). Pentru exactitatea informafilortrebuie ficuté precizarea in anul 1970 profesorul Victor Nicolae a intocmit 0 nod citre Muzeul de Istorie al Judefului Prahova in care prezenta primele constatin ale propnilor cereetani (anchete de teren) "Nicolae Finache nuafestnumai profesional sie Eade fo aa oe ane ‘cL la Notas Sopa goa dine 0 vial, @ poit bucariile une exislente comode 4 ale uneé corns sinifce femtou onagad $ judi wa Noclac Timache « sco la ivealt, fic prin ccc 00 x sonis el clasps Creculiuljudetului Prahova 6 mai ales prin ceca ce a strins $6 « sislematixat frontwa manccle din aooastt parte a fainii, o adeviixalt, comoartt de documents 46 obiects Prof. univ. VALERIU RAPEANU- PROFESORII DE ISTORIE, VICTOR NICOLAE $I CONSTANTIN NICOLAE, PRIMII DESCOPERITORI Al VESTIGIILOR ARHEOLOGICE DIN COMUNA SIRNA Extras din:”Monografia comunei de Ton Dumitru, Editura “Premier”, Ploies U. ISTORIE $! ARHEOLOGIE. IL.1. Cercetari, descoperiri arheologice, importanta acestora rivire in vitor”, 1004, p. 25 ALTE REFERINTE ISTORICE Sima. Trecut. Prezent. pe teritoriul comunei Sima, la N-E, aproximativ 300 m, la punetul numit Valu! lu’ Traian si la N-NE, foarte aproape de vatra satului Sirna, la punctul numit Fantdna lui Hadrfu, nota care continea si aumele elevilor care I-au ajutat in efectuarea studiului de teren: Stoian Viorel, Radu Marin, Manea on, Sandu Grigore. Penota referatului de atunci, profesorul Nicolae Simache, Directorul Muzeului de Istorie al Judefului Prahova, a scris cu propria-i mand: ew thle bane te Semnitura profesorului Nicolae Simache este de mare importanta, devarece reprezinta girl. stintfic pentru descoperiile aticologice’ de la ‘Sima, prima. confirmare oficial avizatissupra exactitaril datelor prezentate de primi drheotogi, original din comuna Sit, care prin mvula St inspiatia lor aveau si deschida calea anor studi sistematice vitoare ‘A urmatartiolul amintt, pulicat in Flamura Prahovei, sgmmat de profesor Nicolae Vicor profesor Neos PROFESORUL MODEL NICOLAE I. SIMACHE (1905-1972)/FANTANA DIN SIRNA Anul IV, nr. 7-8, ianuarie-decembrie 2008 STORIE $I ARHEOLOGIE Pitorescul sat Britesti este asezat pe malul sting al creova Due, respectiv peo prelungire spre sud-vest 2 Pintenuiui "Magurii, Tormatiune ferestruits "aon pee ast iu, dir’ si de eele ale Prahove rerulting’ “Boars Cocorag Spaunal « ft pect ds Ieelisos mating: et oad Rinitielpoverior Carhitoeas tnt Go Gam Mises, nang ee MET Geddes Und rominilor(1600). in sco al XVI gin este wale unum ie et Sousund ta pooossalonamely ot ova aged ale elatie cu ideale t domes oat ole Sucultel alc boretlor Coconiata, De nal ese sora oni Rlxandy Coca (103 1621), intireste boterulti Radu. din Coolie Mega iis ome ise Sopot a Mat Basar 085 led va dear gt ear hist peo Bore teste I ia, din ss de pod 3h eu loc Seana arene gil‘ toorl ite pa vitae fat cua del Tancu eipitan si Eling, fica lui Mibai Each dn Sincen Decimal feces sonata de’ Ha Sorc | fot prise: (ea doe Ten on vol ep 34: Doe SRL AP, Sst ‘sad ole dou agers ale — conti Cah gr Balla anh de Bemmclen coe de oe a mijlocu see. al XiXea rani se ‘fla engi neu Sistem de obligati, caresi_mentines pentru intteaga lor Betivitate. in dependenta ‘fegald afk "de mogier st arenas. Dupa ‘expitatea iavoielilor din I852, noite favovel care mau si inte in vigoare_ din 1858 au ‘reflectat 0 calegoric inspire @ bliin inpuse Yaraiorclacagt Se incerea prin ele 3 Pues ranfor fa nunca eu pogenit Fan eae rerum $ inet leva obtine Strdngerea. in taal oturior tartneytt GN Adintloate, Dan "Berindel wReforma BRATESTI - PAGINI DE ISTORIE (I) familie de boier, aveau 88 parcurgs prin ‘one un drum’ comun tp de peste jumatate dela moariea. Iul Rada Cocoriseu , fii sii, Radu si Viad, set mart oie sunt pe cale de a pier east proprictate. Acestfapt este pus in ‘videntd dé documentul din iulie 1668, re mentions intent Iut Dumiraso, ‘ipitan din Gherghia, “ful Eline), fata jupanesit” Frujanit “Maldeasea’ din “fncosti" dea vance Bratt cu oli tumanit i cu toald ovina", fostului vistier Stoian (Arh. Nat. Buc., AN. CXIL64), ‘Avind interese economice in aceasti 3, al ciel sol era deo fertlitate a Ra Via Cocorases feactioncazi la aceasti masurd a Yeeinulit dg: mosie si de sat Fl sat ‘aresat la 30 anuarie’ 1669. sfatulut domnesc al Tari Romanesti pentru rezolvarea litigiului care se. configura. ‘Tara seaila la Starsitul domnict lui Radu eon (1604-1669) "epri miter ierilor grec in una celorpamanten In'fala instante desemnate de domnui Beats Coron desarg eh fiepiat 8 cunpere ty ta miosis. si satul Brltet In sprginul ‘tfrmatei lor, boieni Radu $i Viad aduc Sematoast gure 3) na fox informafi despre doninta, clpitanat Bomtesconte arvinde acces roprietate“procum late obiceiul ii; B)Radu si Vind’ Cocoraseu stipanese proprietit in oni, c) Brdteyt coe Errata Cora a espe toate pdrile de mogul Tor ‘ipl Dusitaycoa “Zale (aces sallaacesti boiei (Cocoriscd nt) mai LEGEA RURALA DIN 14 AUGUST 1864 agrari” din 1864, Edit cts 1967, 9.68) Spre a se obline aentimentul franior la inv defavorabile arenday 9 propretr 4: mositrecugereu la fals 3) glicnune ‘adel in 1863 se nage la, Narita 6 iinflegere ne louiort moyiel de ci Sra on Gant cre nee pin ‘capil um at tne de avout 90 pe el adevirat din 1859 Deplasanduse afta Ieeul (Arh. St. Pllest, Prefect ju Prahova, dos. 34/1883, F 249), decom Prefect District Prahova, const ninelegerea, dar Conti mu poate prezeta itsensufdeinvorl, motivand che fare cn itimplare la Camelaria” Dretectant” idbuden). Canis spunea pestinde Atspdehice mma peste. prson ‘dire spent aca! pigunda mito, finde plsoul de aatrd tfanefele na festcente de locuorsacegiamile-avavat ir inervaul eestor wel ant In repli tant afm cf ecunoge tscrsul nina pentra snl 1839" mu penia ura Intisand deep dovadd 4 tet de soctes Pecan ch neu an 0 an Felamat la Subpietectur, cerind anglaen it fied le ert tn mare deravaniay" Din ‘eur lips cil com a asin hncelaba comercccere Seana Academici, denainteveme, inl in doutrindur Dovedind nents! reas capianal Dunieaneosivgied Soman feluza sa dea informatile nocesare Foterlor judeetton’ desemnati de domrut fit pent rezolvarea atest Se Peon hig dns bowel Sipitenul Dumtitragee invock popibilttaiea resututeil banter Cir Sin pon Satu! Brdtest-an) precum'? fut gt faut Genuinte “wrahes Observant inconsecventa ‘eelor dol, boverit Jdecltor din nal cdrors amin pe "Gherghte mare ban, Rada Creuse marele Togotit, Stroe vormie™ (retin nin) Sau hot Solus acest pres, onsen ans de fudelane sel are ashe Seiaae ducts ndrentiy eat Stipdneascl acest sa nenvand nicio aie propre hy acel spaftrel uring Sis{recapete cet 549 de galben, proud Saudia Beteya s mostetacestid de ly boterit Radi Vlad Cocorasex (suma Insert document petal razctel dng edpanul Duttasco SifostulmarevisterStoian). Totodati,cpitanclui Dumitragco ise atragea tenia privind ‘un cventual Ate (uelegug nay) ev Sign visiee Sel ear Saal stuietn sare nt prime labour peor, Srputes “sd fe domnest™ fadica si revin visterie ti. “satul Beaten “n) seal ester bower (Crcotiga “ha elatntiritse or (hth Nat Bue AN=CXIL63) Prof. Matei D. Savu pce a ato ot hi pet ace some ea pepeee ements aes vette lis evap opal coors pee gern, neatrs mean, cone oh ld prs Die seve fol oe cote senile ane a ee tisFANTANA DIN SIRNA Anul IV, nr. 7-8, ianuarie-decembrie 2008 STORIE $I ARHEOLOGIE a pena sl an kee scam Serer romlenl de Aoi oS ala ven a a Sige es ote Se pe Cee Rania mergers fetta neta e Se ee co aces daeeapmbele ac Calcgoranes Sa aca cease eer oa ee et pope hs tart Shalt eS Spt alma oman eee Ss Meee ee ie gas ea icin hero Sacer moe poet Perec pens erent cae ean re aa eee oleae: el 8 bre selene et detec ee Heer d car ceas, hast poe, eae os are a Sate oe ee Soot a ae fea errr oro ae eae eee uae elec eee Wet 2 mk re palmasi Suprafafa ttald a pamanturlor pe eccavow io tices dete anes ana Cas eterna pr sete Eee ea ee Bearers age cs PEAR inf ae a fetes, momar, bir etait dst ae epee oie acide se Ga ener aie eeate ea cea ema Teg Gee it ee ee era iris le cle tp a Yarn unde proprietarul Acesteta msista st prone ese aaa ieee Sele tn es sal sci opie Hace emt, el nc ae Vigan idem) in cal saul Sia, de un rel fos ese “Reta de’ delnitre "a lege oa del, aur Teal desta [eBroprictiist citenlor comune Sima, in detrcul Prahova propricates. sath GGHSSL, Bucues, "RE agars cn Wied, dos. 119 ides), Auto acu pecizbal coal nt a erut de Atal printer local ne intiga uct tarsi de coasted car ara Vek Stina caso oeuonioe feeds diphaese edt situa evan os +56 fruntsia cite pogoane IT de acumen lope 3 iijlocast a cite pogoane 7, pe 19, care insumeazipg.62.pe8 19 palmagl a cite ppgoane 4, p. 15, cae insurheazaipg.S.peol ~obiseriedacate pogoane ...pog. 17, pe" Pe ling’ suma de mai sus figureaz’ inci 6 indiviei dimpreuna eu preotul bisericii numa Ia local legit de cash si gridind (Arh. St Bucuresti Reforma agrard, din 1N65, dos. 1193/1868 Ge sase ina ra fost loci 4 ctu Heres, cae se stuaser la Sima. Dincitrelede ai sus rezultschdin 83, ygoane, si 5 prin, cu aproximatie un Jrdcent ao '6 oft avevenit rung, 79 fajlocagior§ 11,11 % palmasiloe Bierce a primit in procente 2.17 % din suprafura Acstinae improper, Document Senate tnembrit Comisiuni ad-h formats din “avocatil public, delegatul Satenilor Nedeleu S, Nedelean side cire inginerl deinitativ Gheorghe Matta Din actu detimitatv suprafejlor date in poate lia a popes etirnac. din care fleca parte isu Bratt reultsummaoara sua Pog. st, palne 209 19 fruntasia 11 pogeane “spailmasia4 pogoane, 15 prijin... 18648 2eulotde cass Sima fieuts £25 locuitori dincaresecuvin pogoane 2274648 ~locuri de casi a498 sj 94786 Se cedeaza pe seama comunei Zestreabisericii "7 Se cedeaza in comundipe seama proprietafi Cireiuma 1 Prindu giliiCricovuhil “2erteI" Nu dispunem de documente din care sb cogs cum eu impropritniea flicailor de pe cealats most, proprictatea uA" Cocoftscu Stim doar lau, fost fiyproprietinit aie doar 33 de louitori Q9 frantagi un mijlocay 3 plas). La Titiceni, pe mosia, lui, Nicohe “Aaletandresei‘ay?pemit panne Yor" ds Brant (JOE inumass 2 tijlocag $i 38 Pith ata Vat, pe mpi Extn lean a impropmetnit 39 de funtagh 4 mijlocasisi31palmag, in total 74 Pe mosia Mindstini Targgor de la Hbud au fost inproprietael 36 ds clea, iar ceaaluilon Lens 63 . ‘Asa. cum rerulld, din descrerile st plas nite ei jtarsici, ne dim seama ed. amplasarea Joturilor’ disibuitetiranilor a ales ludicios,pormindu-se matin de I fonurle ‘Vitane' ‘sat ‘daie ca lou de case $f Siri a eel ene Sega tants eae ott oc Tell Pelee mae Secreta oh ee eee peep renee ae rane ae a TS con hai nl om a eee woes faeces nk, poe ern 2 ie Ea i ncaa see ete tt Erle righ gata aa Se ie eins pies eee peeeeles p Ee ee od hal She pw Semel pene gale read ead tise Prof. Constantin nf ‘NicolaeFANTANA DIN SIRNA | Mai_ muti invajstori prahovent ehtuziasti, cu Preocupir eu (nls militant pentru dreptile $1 >| libertitile ivaitorim, printte care. sau allt) George A Costea (Hsbud). Tv. T Boldeamy Ramnie.{Poienari Apostoli). B. Ge lures (Malaesti), George I. V. nv. George A. Costea, | Moroiant, preotl Vasile Sova (licentiat in Teologie, Habud), Sau Hold i editece revista de Sdueatie 41 cultura SINFRATINEA* al ciret prim numir a apirut la | ianuarie 1928. Redactorl je al evistel a TBstiny George costes __ Din, datele de care dispunem pin’ in prezent, revista “INFRATIREA” aut, inanul 1928 saptewimere (Cota PIL 2093, Biblioteca Academiel). In. 1931. acelast redactor, George A. Costa, a edit revista" MIORITA” (Cota PIl IT 320, Biblioteca Academie’. iy “INFRATIREA” au apirut studi, aticole, recenzii, poedii, cronici ale ciror autor erau din comuns, din satele Fvcelnat, din Ploeg, Sine din lt localita in jude dinars ats [a 23.X11,1929 titluri: “Aparem” (George A. Costea), Chemare” (hy 1 Boldeanu Ramnic) 1 Omenitea" (preot Vi .invinge (3. Tures)Sofiet Chinuit*(memorialisacs sonescu), "Cal Gruia, Ploiesti), “Micul gizar” (reporta) Disconsscu), “Din suferiniele taviigvorilor erie Iures), “Preotul si invataigrul”™ clase Rasfoind gramatica” (Gh. A. Banuta, Crivina sau “Iniratirea”(Istrate N. Ene, Alexeni, lslomita), cultural” (George. Neagoe, Ochiul Boul robilor” (prof. de pedagogic C. ieluia Dambovita) “vation Fascraben! (Nicolae Radulescu emnary, Silciile), “Scolle comunei Habud” (preot Vasile Sova) “Din ral sutton De dragul Ger mul Giragment. Stefan Alexiw).“Tluzil, spulberate™ (Steluta Diaconescu),“Juramantul apostolifor” (BD. G.Tures), ‘Steagul demnitatii invatatorest" (Ty. I. Boldeanu-Ramaic), “Arta mationala” (prof. C. Popescu-Gruia), “Pagini derizbol. Primavara, Pribegia™ (Dimitrie, P. Nicolescu, Barlad, 16 februarie 1918), " (Minerva Alexandrescu), a 80 DE ANI DE LA APARITIA PRIMULUI NUMAR AL REVISTE! DE EDUCATIE “iNFRATIREA” DIN HABUD rai 1 CULTURA in“INFRATIREA" au publicatpoezi: George A.Costea, CR’ Crgan, George Moroiana, N. Radulescu-Lemnara, V. M. Fiorea: DG. fares, Gh. F: Damas. Print-o asemenea tematic sculls easton, find izvor pent suflet st mint Ramnio, in “Fre fi factor Gulturalial ri” (GeorgeA- Contes) lustra programul dedulel ewinte,/ JURAMANTUL APOSTOLILOR Satul inet fyimai dnt serenada pela geamur Stat pe ganduri, vid departe, judectimpul asa cum es Vado lamecainbasme.atrecat, a fost pe vem, Sindtatea si creda, mila, dragostea, cinta Astizilumea eca mine, poate simai greu si fi, Unii red ca suntchiar ei, sate-nchin, asa dorese, ci suntplini dearogant de minciunagitrufic, Vazind od toate in lume pe degeteseinvartese Intr-un haos firimargin, fina ta over plutind, Estiatras de viziuni, doborit derealitate, CChci coi mar gimici a euflt, tra do ins gito-ntind Fericit it ridin at sist vorbese despre dreptate. 4, emoned fir pret dde-nfees. Dreptateaa fost pe vremuri zi, cuvantul de dispret. Azicelce-isperjure om cel mai les. Colegi din Rominia-Mare,catre voi acum griesc: Puneti piepal, dt naval tinet-vajuramantal Sicondeitl sicuvantul, voi si transformati pamntul Siar iar in soalabundatea gi dreptatea ce veqnic se ofilese Noi, prin oi sale im vat s8jertimpe-alloraltar Tineretea cea frumoasi, munca nostra pe-ntrecute ‘Simmuneim sizisinoapte, fir si punem la cantar Oboseala chiar vita, jetfele noastre facut ‘Na voi meritati medal nici suras pe-acest pimant, Zileplne si cu soare sunt pentru ceice aut CUVANT. ‘Aziscei mari pin de vari mostenese pimantul, Noi, apostoli,sipastrim doar JURAMANTUL. Inv. D. G. res, Malicest (1928) Acestimpresionant poem a fost publicat in “INFRATIREA”, Nr. 1, 1928, pagina 3.FANTANA DIN SIRNA Nise destrama viata noastré toatd, Setotdesiri caun ghem, mereu, Sdintelegi viata e foarte grew Sinimeni n-a-nfeles-o niciodatd. Cartilesfinte ne spun de Dumnezeu, Ne vorbese deo viata curata; in fapte bune si se scurgatoata Ci atunci sufletul nu o duce greu. Acesta-iadevarull...Fitiribdatori Cicerul vi inceared la orice pas $i numai cei cuminti suntinvingstori Cutotii, laal divinitati glas, Din vreme strangeti-vi comori Pentrubinele eternului popas. George. COSTEA Et OG) in “Enciclopedia Cugetarea” (1940, de Lucian Predescu) sunt publicate urmitoarele date despre inv. George A. Costea: (n. 22.08.1907, sat Habud, comuna Sima ~ Prahova), invatitor. Studii: Scoala Normal din Ploicsti (1920). Activitae: Invatitor in satul natal. Debut ropisirea” (Ploiesti). Colaboreaza la ‘oala Prahovei”, “Ploiestii”, “Gazeta invatitoriior prahoveni”, “Chemarea”, “Graiul satu “Albina”, s.a. Opera: “Contributia Satului Habud la fiurirea Rominici Mari” (Ploiesti, 1930), “Ranjetul Satanei dram populard in tei acte” (1932), POEZII PUBLICATE iN REVISTA “INFRATIREA” (1928) (I) PMU) MOINA Picurd din streyini ude ‘Tacanind usor si rar {in fardme mici si crude Boabe de margaritar. Si in gheata albastrie Picurii dureazi sant, - Sculptor nevazut ce serie Piatra scumpa de Bizant. ... Stresinilor plangitoare Singur paznic le-am ramas... = Pentru cine plange, oare, Streasina fara de glas? ete (By) = ADORAREA Da! Adorarea, Doamne, s-a risipit prin codri, Caci dintr-un pumn de stele s-a indltat Cantarea, Oboi si Si cu priviri spre ceruri in care std visarea, Ele-au pornit in clarul acestei dimineti, Sa-ti laude jertfirea cd le-ai dat viata noua. Caius de grine coapte, le-ai daruit pe campuri Si setea CTTW Lo) TV Col earl Da LT (1928) Constantin R. CRISAN piculine cu céntece divine cea pagina ai stamparat cu roua. Dar Adorarea, Doamne, s-a mai ascuns in flori, Caci aripa de Inger e in petala dalba, lar razele din soare - indrdznetele stamine - Si toate se inaltd spre fata Ta cea alba Albine lucritoare s-au coborat din soare (Caci Adorares muta s-ascunde in- tr-un stup) Si bat matinii repezi zburdnd din floare-n floare in crengi vanturi s-agata si hainele isi rup. ‘Stefan ALEXIUFANTANA DIN SIRNA TTT We Pe 17 ianuarie 2008, ne-am aflat la Biblioteca Comunalii Sima ,Sub steaua. pentru alumina intru eternitate destinul poetic al neamului roménes la care au participat, ca de fiecare dati, prictenii bibliote autoritatlor locale si copii, levi ai scolilor Sima, Varnita, Habud, T prospetimea gandurilor $i fairilor- elevii ‘manifestare cultural-artisti Invitagii au putut admira picturile clevilor Scolii cu Clasele [IV Sima Ginvitgioare Mariana-Doinita Nicolae si Rodica Stan), ale elevelor Georgiana Stan, Mariana’ Gheorghe, precum si fotografie realizate de preot paroh Ciptan Stinied, reprezentand icoane ‘ech siobiecte de patrimoniu existente in biserica monument istoric din satul Tariconi. Fotografile au fost grupate sub ttl "“Teoana stele. ineet spre cer Dialogul cultural dinte scotile din comund a constat in prezentarea de programe artistice dedicate Evenimentului, cuprinzand: recital de poczie - Mihai Eminescu, Gramazizarea unui fragment. din "Serisoarea III" (la care au excelat elevii Scolii Sima), cantece $i ‘creatlliterare originale seni si alti iubi ‘chiarprescolarii dela Gridinita Sina, pre Acesta a fost prilejul cu care sa nfiintat Cenaclul literar-artistic Fantina din Sima". Bibliotecara Iuliana-Camelia Pirvu a supus atentici celor prezenti Regulamentul de organizare gi functionare al cenaclului si a propus alegerea Colegiului coordonatoral cenaclului Au fost propusisialesi Prof. lon Dumitru, presedinte onorific Bibl, Iuliana-Camelia Pirvu, presedinte Prof. Madilina Irimia, secrclar Membr Jr. Vasile Mibai Prof. Gheorghe Militaru Prof. Venera Manea Prof. Dialisa Nedelcu Prof. Laura Militaru Dr. lon Grozescu Inv. Mariana-Doinifa Nicolae Inv: Rodica Stan Ed. Elena Ivan Ed. Elena Malea ‘membri ai cenaclului se inscriu: Stefan Savu, Florentina Gheorghe, Costel Dragu, Gabriela Turea, Nicoleta Carjan, Valentin Popescu, Iuliana-Geanina Pavel, Constantin Badea, Matei Savu, Nela ordachescu si numerosielevi. fn anul 2010, dac& se vor gisi posibilitati financiare (sponsorizari), se va publica un volum cu cele mai reusite lucrari originale ale membrilor cenaclului Cuvantului”, risariti pe 15 ianuaric 1850, ‘A fost organizata, de bibliotecara luliana-Camelia Pirvu, © invatitori, profesor, reprezentanti ai tori de cultura, Ne-au incantat - prin talent si titi de edueatoarea Elena Malea, Prof. George Militaru Scriu despre El ca despre o luming vie, pura em Scriudes-pre El ca despre unimpira unt tage infgygeat in mantia ihieiitisalede genie” Scriu despre El ea despre Pirintele iu spirtaal, fSurtor al unel limi aun fagurede mire Seriu despre El cu glasulcodrlor de arama al phlurit de argint, al laculul aidine 31 Sibastra, cw geamitul mir Clocotind de pati: Seri despre El cu inima bitind inalt in Sera pe deal cind Puc snd ujale" ivilutd-npoleialadeargint 3 Seturalumi eat Seriu desore El ace Ph ion Seri despre El casi cums srie cu asulfrunzeloriuminand cen nual eH piu, cu glsulpetelor Clegand lamin pe drtimurile Batu Cu piciorul de acest are prea ma Scriu. despre El. cu unmuratl de ostent itu Stefan pecampul de Iupli, 33 eu vorbele pling Bs “iteasina Trent sia mort din ‘orita™ Seriu despre El ou lumina ‘Lavestarulat isirind din. Mare r poate, © ima de dor 0 seanteie de ts, care Sa coboare yla seaua care 8 Poezia. "31 cand ingerit imi spun eat de'dulce, de ancl 9 cat de inal Sinelinistté ete imparitia iatFANTANA DIN SIRNA Anal IV, nr. 7-8, ianuarie-decembrie 2008 CREATII ALE MEMB be ed Se ee) toamna asta Sevan ge Intoamna asta lumina picurd domol Fiecarecuvintlimpezea ceva: fnsingele frunzelorce zacdezmostenite _—_indoial, oingdiduinta. Calitere din alfabetul unui stot Ag fi dorit si fim intaiul fruct daruitzile\ in miezul cireia Deamintiricusufletecerite ‘Copaci king ferestreingina o balada stimea peun pian ce singur ‘Caramurile-n vant catainice vio kot tne eur ‘Cesomnul i Lauristignitdrep liad imineata va aprinde ns ierburile Pecurcubeul toamneiranite de ninsori sivom fi aten} lamersul norilr, lagestriletale, Sitimpul pare nespusde obosit Sioclipa vomerede ca total intoamnaastacu izdeagonie, lun sus va flew not pring Sista Gindnopiilescincesedeparte-ninfinit in yaneullu, Tasos aiid Cannjoe de prune’ peo insulpusti panera vadezin att sub 2iperi frat inparcurfloricutineretea vimesiti citoatenisepotrivese Sunerailumini ali De-altoamnei test, ne-nduplecat sirut A peste ane eee ‘Lumindalba, nevinovatd Initroienese prezentul-utareritacita -vremea,cind asteptam fice Zicurisuflarea tats ‘caapoi abia spot sirdic un suris Sd-nlirip o bucurie din toate Cu-alaiul de petal rite drept riba. ‘Teinfagortinistorie Teingrin ioe —— pasiletdunat dimechalnsetce septa peor pene tie sateipiartneeh tpt her che pnt saps nut Sean geaeceegl ede poae guinees briece Stcattayieimalent George Mitre sivispen sivishan Cumin dnicapacea ee cosas i incarebunicul-sitinuse —— icnoaes Camepeegtponocala ager ep a “a Caomolie uriasi Cavintece-aucdzutintrecutsauprezent _$-4,fostogolit din ce in ce mai mare Suntingropate in insti solare; ‘Aadunatscamsele, pionezele | Unsufletdinele se stecoari absent, hesthe pe canes! tooat peat kil Pldwiemfutaccleoncapidcnare, ethepecooratecpestemsil | Inpacanossidemresisiasii M3 fen sve Clnsteunetneanvecstins url 68 eS ‘Azvicl Ginduri prin ele pigesc ca stat aot de gh per dlcpatea oan ‘ , Sage dices inbaicisbowtemricincesain = Semanal ‘Daca mas arunca plastic argintiu, privirea sufletuldupa tine Noaptea-n cuvinteare izde balada, fiatsles “ara aruncato suf Ae Mable owteseameinsia Pe Sta ee oa Cndantie eee sens Feeder dept focal ehiid: Peste-un finut ravasit de trecut. cbaibacelel a ‘unui copacis-arndziri Cavinte ce-au zidit iluzii si vise tocale si cum. ies noes leach a erati ce © ‘Timpulintr-o parantezi tristi eprint ara deel ‘rome. ares nee pected doraunaanoti. Scucpsiiica jean gin Timp Sejm M.Sam Seach BS cae cht descend was, Mi Inparastezaromnd Mam dus sB vid co mai fac mete pe EPO Hag din peranteza dreapta bar, la-pulur, Multimea for putea M-am apropiat dai aclae seam ecu Mle egg Mam appa de Pare ulna a Pealecemite eae ayaa och “aera caren eee Sau oon et SEI um fea ean gyre, Inna feepe os suai Se nin Juliana-Camelia Pirvu (oe, ee SiFANTANA DIN SIRNA Anul IV, nr. 7-8, ianuarie-decembrie 2008 ALE MEMBRILOR CENACLULUI “FANTANA DIN SIRNA” Picturi ale elevei Adriana-Maria Pirvu, clasa a Liceul Pedagogic ,Jean Monnet”, Ploiesti (diriginte Hona Rizea, profesor de desen: pictor Speranta Stefinescu) CBM PRIMA ZAPADA ‘A venit iarma. Afara e din ce in ce mai frig. Soarele rotund si palid nu se zareste deloc azi, fiinded cerul este acoperit cu nori plumburii Atmosfera este incdrcatd si toti asteptim cu nerdbdare sd vedem ce se intmpla. Nua trecut prea mult timp, cind, deodata, cerul a inceput si cearna mii defulgi din indltimi, La inceput, ningea mai rar si cu fulgi mai mici, apoi din ce in ce veneau tot mai multe stelute argintii Dansul ametitor al stelutelor de nea ne orbea, iar pe fata simfeam atingerearecea ier Copii ieseau din case bucurosi si ficeau planuri in legiturd cu Jjoaca din zilele urmatoare In scurt timp, totul sa albit Strada noastrd aratd ca un drum din povesti. Ce minunat e totul! lara a sosit cu adevarat, ‘rimitindu-si mai inti soli primii fulgi de nea. ‘Cemultii dorisem, Denisa Elena Lifi, | clasa a IV-a, ' Scoala Habud. Doui picturi din portofoliul ,Toamna”, ¥ (inv Stela Ionita) ale elevei Loredana-Georgiana Matei, clasa a III-a Scoala cu Clasele I-IV, Sirna. 72 (inv: Mariana-Doinita Nicolae)FANTANA DIN SIRNA Anul IV, nr. 7-8, ianuarie-decembrie 2008 body Multi or si rida de amintirile mele. Nue nimic extraordinarin ele, dar faptul ci le-am triit si mi le asum, le di 0 aura viauti doar de sufletul meu, Nu pot si le datez decat aproximativ — apar ca scurte fragmente dintr-un vis care s-a dus. Sunt in numar de patrucele care au painea in “miezul" lor. Putea i doar una sau deloc, dar eu acestora le acord osemnificatie. Prima - Inceputul anilor 60. Painea era rafionalizati $i flecare familie avea carteli din care se desprindeau cupoane. Cupoane minuscule cum minusculi era si mina mea, MA trimetea mama la coada ~ coada de care n-am scipat decenii intregi ~ si-mi spunea si nu le pierd. Le strangeam aga tare in caugul palmei ca, de multe ori, abia se mai infelegea ceva din micile bucitele de hartie, N-am pierdut niciodata unul si ma intorceam triumfitor acasi. Era o piine neaged al cirei gust nu mi-lmaiaducaminte. ALE MEMBRILOR CENACLULU! PAINILE A doua - Peste cativa ani “socialismul” ficuse brutirie in sat Coada nu se desfiintase, dar nu mai cerau cartele. Painea costa sase lei gi patruzeci de bani. Era mare, pufoasi, caldi mereu, Aveam la mine doua monede de 3 lei, una de 25 si alta de 15 bani, Jale mare cnd le pierdesi, Bucurie imensi cind gaseai,in praful drumului, una de 15 bani sau 25 N-am gisit niciodata 3 ei. A treia ~ Crescusem un pic. Incepuse industrializarea. Tata avea serviei la oras. Aparusera “specialitatile” si, din cind in cand, aducea acasi céte olipie. Cand aveam de toate, imi pregiteam urmatoral melanj: thiam cu un cutit mare lipia si-o despirfeam in dou’. Fiecare parte 0 ungeam cu unt, apoi cu paté. ‘Treaba terminat’, agezam pe unul dintre “capace” felii de branza, rosii culese chiar atunci din gridin’, (tot felii), mirar si pitrunjel_maruntit plus gilbenusuri subtiri de ou. Puneam apoi felioaiele la loc (na, ci-mi vine si acum api in guri) si mincam un ceas din mega hamburgerul meu. Gargantua si Pantagruel mi se pireau atunci dow’ fiinte costelive gata si fie luate de primul vant mai tiricel. Nu-mi mai trebuia nimic in ziua accea. Ciudat e ci n-am mai repetat de atunci procedura. A patra ~ Amintirea cea mai viei mai rizbatitoare este painea din geanta de serviciu a batrinului meu. O geanti din picle maro, cu doua incuietori nichelate si cu méner negru. Nici mare, nici mici. Picuta si AY SIRNA” Ing. Constantin Badea intre in ea doua paini, 0 sticla de lapte (vi amintitfi sticlele acelea cu gitul larg si capac din poleiali ~ aseclitidupigolire), o alta sticlt (cu orice) si sufertasul cu mincare. Dupa ani de zile de folosinta capitase un iz plicut, amestecat, de picle,de unsoare, de paine,decuptor parca. Cele dou’ paini (intotdeauna doua) erau negre cu cartofi, cu crustii maronic si micz de culoarea castanelor coapte. Exact ca “madelaine” a lui Proust, painea aceea ma intoarce, cu amintirea ei, in satul din care nu prea iesisem de multe ori, la gcolile unde urma si merg, la cei de care trebuia si ma despart si care n-aveau sii mai fie la fel niciodati. Laptele dispirea repede cu piinea pe care, ca acum, 0 rupeam in bucati, Mancam cu o voluptate copilireasca pe care n-o mai regisesc niciicri. Scriu astea fir’ pirere de riu, dar gard in gard cu o melancolie recidivanta. $i cum bucuriile lumii acesteia sunt scurte si rare le-am agezat in coltul de suflet cel mai curat, Nu binuiam cA painea, banala gi neinlocuita paine, va riscoli amintiri care credeam ci nu mai existi, Le-am gist si, daci au reo valoare, vi le diruieseFANTANA DIN SIRNA Anul IV, nr. 7-8, ianuarie-decembrie 2008 CREATII ALE MEMBRILOR CENACLULUI “FANTANA DIN SIRNA” _—s»ee2 Un reputat si rafinat intelectual roman contemporan, cugetind asuprasansei Romaniei de a intra in Comunitatea Europeand, afirma: “Cu «Miorita» nu vom intra Europa”. La “Miorita” mai adauga si "Ce te legeni...” de Mihai Eminescu, Sa aiba dreptate? Si nu aiba dreptate? Ramane de vazut. Distinsul om de culturd aducea argumente in sensul ci noi romani, avem o team permanent c& cineva din interior sau din exterior ne vrea raul — si cd aceasta teamd capita o expresiealegorica si in “Miorita” —balada care, invatata la scoala, de pe cand eram mici copii, ne marcheazi existenta, judecata, mentalitatea. Si dea Dumnezeu si nu ne doreascd nimeni riul — dar planurile si programele secrete, uneltirile, pizma se pot intimpla oricdnd si oriunde, chiar si intro “lume globalizata”. Sa admitem, totusi, c& ne aflim in fata unui semnal cat de cat rezonabil si ca afirmat respectatului intelectual, subtilitatea lor, nu sunt atacuri in- dreptate impotriva “Mioritei”, ‘mai ales cd am intrat nu Europa, ci in NOUA EUROPA, si cu “Miorita” si cu “Ce telegen {n alte “viziuni” descoperim atitu- dini sisensuri total neavenite. Uni inalti_demnitari consider’ ca reformele merg greu in Romania dato- riti_potrivni- cilor care, du- pa “obiceiul pamantu- lui”, sunt “SPIRITUL MIORITIC” iN VIZIUNEA UNOR TERIBILISTI CONTEMPORANI “mioritici”. Asemenea justificari merg foarte departe, pana la persiflarea spiritului mioritic pus in directa legitur’ cu “dorinta mort caprei vecinului’ Demnitari de acest tip vorbese despre “un imperativ categorie mioritic” si despre un “complex mioritic” de sub puterea cdrora romani nu pot si iasd, pentru cd nu vor siiasi., in “Miorita” sunt, cu adevarat, propozitii imperative, dar acestea nu sunt porunei, ci indemnuri, sfaturi (Dragutule, bace! / Di Iencoace / La negru zivoi, / Ci-i iarba de noi / $i umbri de voi"), avertismente in raport cu tentativa de omucidere care nu stim daca s-a ‘timplat sau nu s-a intamplat, Ce legatura are oracolul mioritic sau aceasta avertizare cu reforma si cu “capra vecinului”? Este o legiturd, dar sub forma unei ofense Ia adresa demnului spirit mioritic al romanilor — pe care, daca vrem si-1 apropiem de o zicald, aceasta nu poate si fie decat: “Prietenul adevarat la nevoie se cunoaste” Exist un “inger pizitor” — acesta este sensul mioritic adevarat al “imperativelor” mioritice si romani ‘au facut dovada intelegerii acestui divin ideal uman. Un “analist” considera cd “spiritul mioritic” ar sta si in calea stabilirii unor bune relatii cu uni vecini. Asemenea speculatii sunt 0 alta forma de zeflemisire a “Mioritei Dupa unit economisti, dacd mu prea vin investitori strdini strategici jin Romania, de vind ar fi tot cei trei ciobanei din “Miorita”. La mult prea discutata formula “democratic original” 0 voce a adiugat si adjectivul “mioritica” — asa in spirit parlamentar polemic. ‘Nu rivalitatea reprezinti. fondul ideatic fundamental al baladei “Morita”. eae Un pontos, din dorints de a ironiza textul mioritic, cita versurile de inceput ale baladei, astfel: “Pe-un picior de rai, / Pe-o gurd de pla,” savarsind o adevarata infractiune. Voia si spund c& noi roménii suntem “prea patrioti” si “impaunati” cand vorbim de “gura de rai” pe care ne-am nascut si pe care traim cu speranta in bine. Ca efect al “roatei” jocurilor politice, rastilmicite sunt si alte valori ale baladei care exprima, fond, conceptia poporului roman despre viata si moarte, nu problematica politic’ a tranzitiei sau confruntarile dintre unii si altii din zilele noastre. Sa faci dintr-un text mitic un text politic, asta este o ‘mare traneaneala! Un valoros scriitor contempo- ran roman, Dumitru Radu Popescu, a descoperit in “Miorita” simili- tudini cu “evenimentele” vieti tragice a lui Isus Cristos, nu cea ce pun in evidentd unii politicieni sau unii trecdtori functionari care nu vor si invete chiar nimic din ipoteza mioriticd, din fiorul ei mitic, cosmic, din aspiratia spre divinitate, din lectia de superioara ‘moral, din sensurile fundamentale ale acestei capodopere. Mai pot fi date si alte exemple de atacuri directe sau inditecte la valorile spirituale romanesti Orice s-ar zice, balada “Miorita” straluceste si va straluci eter impreund cu “stelele care nu se tem cA vor fi luate drept niste licurici” Miorita aceea “laie” si “ndzdravand” este ingerul bun al etemitatii romanesti incununate de “soare” si de “luna” si sfintite prin preotia marilor munti. LDS.FANTANA DIN SIRNA inuarie-decembrie 2008 O ACTIVITATE MODEL iN CADRUL CEN ULUL oF ae DOCUMENTARE SI I SIRNA - LA SCOALA OLOGENI TT] q Fc EDYCATIC ACTIVITATILE ZILEI — 15 1V 2008 $COALA CU CLASELE I-VIII OLOGENI ORA 1100 PRIMIREA OASPETICOR $1 VIZITAREA scOLII; 11:30 PREZENTAREA REF ERATULUL CU TEMA: “EDUCATIA PENTRU PASTRAREA TRADITIILOR POPULARE PRILEJUITE DE SARBATOAREA PASTELUI” recat prof Gina Stoica, dr. Seo 12:00 SEZATOARE TARANEASCA de incondeiat oud; Print prescolari si eleoi in cictul primar ~ ‘ropunatori: ef. Gheorghe Mari; in. on Mirela — Valera; Tavceamu ‘lena; iv, Marin Floren biritradtionale ea "FLOR la BABAREDA fi CACOLAMGLL*cordonator it Dm hee stip vocal “barbatesc™—devitelaseia Vita suite de dansiripopulare evondonator, prof. Mecandru Maria 1330 Discumteee een FANTANA DIN SIRNA Anul IV, nr. 7-8, ianuarie-decembrie 2008 EDUCATIE PENTRU CULTURA SI ART. Activitatea cu sediul la $coala cu Clasele I-VILI Tariceni. Conservarea valorilor unei natiuni sitransmiterea lor se realizeazi prin educatie, care actioneazi pentru formarea omului ca un creator si consumator si de valori. Educatia este o functie esentiald si permanent a societitii in doud ipostaze: de institutie a eredititii sociale a culturii si civilizatiei si de instrument de actiune pentru formarea omului. J. Piaget considera ci Scoala trebuie sit fie conceputit ca un centru de activitati reale, practice, desfasurate in comun, in asa fel ea inteligenta, logica sa se formeze in functie de actiunea si de schimbarile sociale. in mediul rural, in mod special, se pune accent pe pistrarea traditiilor romiinesti, in care trecutul mosilor si strmosilor nostri si fie ined o parte vie din viata noastr, Daca perioada comunista a insemnat o indbusire a manifestirilor traditional-religioase, generatiile actuale, care se bucurd si de studiul religiei in scoal ceea ce duce la reinvierea respectului pentru marile sarbatori Folcloristica a grupat, in general, obiceiurile calendaristice in patru cicluri care corespund celor patra, anotimpuri: obiceiuri de primavard, de vara, de toamn’ si de iarnd, dar, dintre toate, Craciunul si Pastele sunt cele mai insemnate. . Pastele reprezinti sirbatoarea invierii Lui Tisus Christos, triumful vietii asupra mortii. inceputul acestei arbatori e vazut chiar in Cina cea de Taina, painea si vinul simbolizénd sacrificiul trupului si al singelui, ca pretal fiscumpararii ptimfna Mare, ultima siptiméni a Postului Pastelui, numita si Saptimana Patimilor, are menirea de a pregiti credinciosii pentru inviere. SAptimana Patimilor este punctul culminant al unor stradanii spirituale, incepute in prima sdptimand a Postului Mare, este sptimana in care au loc cele mai importante evenimente din istoria mantuir incepnd cu ultimele invataturi trimise de Hristos ueenicilor Sai si sfarsind prin Jertia de pe cruce pentru iertarea pacatelor omenirii. ‘-a desftsurat in cadrul Centrului de Documentare si Informare al C.C.D. Prahova, EDUCATIA PENTRU PASTRAREA TRADITIILOR POPULARE PRILEJUITE DE SARBATOAREA PASTELUI TRADITII $I OBICEIURI IN SAPTAMANA MARE SAU SAPTAMANA PATIMILOR in traditia ortodoxa, inceputul sarbatorii ¢ marcat data cu postul de sapte saptimini. Anul acesta (2008), postul mare a inceput dup ziuacelor 40 de mucenici, zi in care birbatiiau dat foc gunoaielor, iar baietii au lovit pamantul cu baful ca sa scoata caldura la iveala. Asceza este calea prin care revenim in Raiul inchis de Adam. Prima poruncd data lui Adam in Rai a fost aceea de “a pizi postul”, adie de a-si stapini pofta, nemancAnd din pomul cunostintei binelui si raului. La sugestia sarpelui (diavolului), el a incdlcat singura limita care i-a fost impusi de Dumnezeu, devenind victima Kicomiei. De aceea, pentru cd licomiane-a facut siliesim din Rai, antidotul ei, postul, ne face si revenim in el. Practica postului nu este una recent. Exemplul cel, ‘mai dezvoltat de imnografi este cel al lui Moise, care s-a departat de popor si a postit timp de patruzeci de zile pentru a primi cele 10 porunci si insisi vederea Lui Dumnezeu. La fel, fiecare credincios trebuie si se susi si SA posteasca patruzeci de zile pentru a se invrednici “si vada pe Dumnezeu”, si vad divinitatea lui Hristos, in momentul Patimii-invierii Lui. Modelul cel mai bun, ins, temeiul Postului Mare, este postul Lui Hristos in pustic timp de patruzeci de zile. El a instituit astfel postul si asceza crestind, invatindu-ne si ne cunoastem limitele: cu alte cuvinte, sdrealizim efectiv acel “Cunoaste-te pe tine insuti”. Asadar, Postul Mare este imitarea vietii pimantesti a Lui Hristos. Privind din acest punct de vedere, participarea la slujbele bisericesti din Saptaména Mare (Saptmana Patimilor) nu inseamnd nimic altceva decat participarea reald la evenimentele trite de Hristos: Cina cea de Taina, patimile si invieres Lui Pentru a simti bucuria pascald trebuie si ne pregatim in aceasti sptimind att sufletul, ct si trupul, inasprind postul pe cat ne st in putinta macar in aceste ultime zile, care sunt cele mai importante din post. Dup& cum spune Sfintul foan Guri de Aur, bucuria Lui Dumnezeu se revarsi si peste cel care a venit abia in ceasul al unsprezecelea ca si peste cel care a venit inc’ din ceasul intaila Hristos. Pentru Siptiména Patimilor sunt caracteristice urmitoarele traditii: pistrarea linistii, a triste generale; focuri rituale; respectarea stricti a postului; interdictia unor importante luerari casnice; ingrijirea locuintelor; curatenia prin curti. in aceasta perioada fiecare om incearcaFANTANA DIN SIRNA ELT NS Ta si devind mai bun, mai frumos la suflet, mai damic. Copiii inva. la orele de religie si de la parintii lor si renunte la para, la minciund, Ia lene, la vorbe si ginduri urate, si fie sirguinciosi la scoala si mai harnici si ascultitori acasd, ajutandu-si mamele la curitenia generala a caselor si a curtilor, la plantarea florilor. Saptimana Mare incepe odati cu Duminica Floriilor, sirbatoarea intrarii triumfale a Mantuitorului in Terusalim, Toti credinciosii, dar in mod deosebit femeile si copii, duc la bisericd ramuri verzi desalcie pentru a fi sfintite si puse apoi laicoane, la usile caselor si la porti. Aceste ramuri amintesc de ramurile de finic purtate de popor la intrarea triumfald a lui Tisus in lerusalim, Gospodinele nu folosesc nici ulei si nici ofet, pentru ci a fost adapat Lisus timpul patimilor. Nu se consuma nici urzici, céci cu urzici gi spini afost lovit lisus. te perioada Deniilor, de marti pand simbata. Una dintre cele mai importante zile din aceasta sptamana este ziua de joi. Acum se aduce aminte de ritualul in care Mantuitorul a splat picioarele ucenicilor Sai la Cina cea de Taina, dnd astfel exemplu de slujire oamenilor. Tot acum, la Cina cea de Tain& are loc instituirea Tainei Sf. Impartisanii prin cuvintele rostite de Mantuitorul apostolilor Sai: “Luati, ‘méncati, acesta este Trupul Meu, care se fringe pentru voi”, “Beti dintra acestatoti, acesta este Singele Meu, al Legii celei Noi, care pentru voi si pentrumulti se varsa spre iertarea picatelor”” La Denia de joi seara se citesc 12 evanghelii in care se relateazi vinderea Mantuitorului de cdtre Iuda, prinderea Lui in Gridina Ghetsimani, lepadarea lui Petru, judecata Mantuitorului de catre farisei, condaminarea Lui la moarte, sub privirile neputincioase ale romanului Pilat din Pont. iin aceste uitime zile se pregatesc cozonacil si ouale ros, dar se pun la pastrare pentru duminica, Zina de vineri este caracterizata de un post deosebit, credinciogii tinand in aceasta zi post negru (nu se consuma niciun fel de mancare si au se bea apa). Postul Negru este tinut in credinta cd Dumnezeu il va feri pe cel care posteste de toate bolile, il va face si fie sindtos 5isi-i meargd bine tot restul anului si-l va ajuta la necazuri sila nevoi. WEI REC eed Georgiana Pen Mel er a a ea Terre) Vinerea Mare este 0 zi de profunda tristete, intrucdt este ziua ristignirii Mantuitorului, a mortii si a ingroparii Lui, ziua Prohodului. Din acest motiv, aceastd zi nu se sAvargeste Liturghie. Denia de vineri seara sau slujba prohodului ne poarti in procesiune alituri de cei care I-au ingropat pe Mantuitorul, zi in care toti credinciosii cinta: “In mormant, Viatd, pus ai fost, Hristoase Acum credinciosii_inconjoara biserica de trei ori, avand in maini lumanairi aprinse. Impreund cu ei, copii, care vor duce traditia mai departe. La intrarea in bisericd se trece pe sub Sf. Epitaf (panziFANTANA DIN SIRNA Anal IV, nr. 7-8, ianuarie-decembrie 2008 EDUCATIE PENTRU CULTURA SI ARTA pictata cu scena punerii in mormént a trupului Mantuitorului care, de altfel, in restul anului, se afla pusi pe Sf. Masi, in altar, simbol la randu-i al mormintului lui Hristos). Aceasti trecere simbolizeazi identitatea dintre noi si Hristos, intrucat coborim, impreund cu El in moarte, pentru ca in noaptea Invierii sd inviem odatd cu El, dupa cum se si canta intr-un imn religios: “Astizi ma ingrop impreund cu Tine, Hristoase...” Sambata se spovedesc si se impartisesc copiii si adulti si apoi se gateste biserica pentru sarbatoarea de Inviere. Se schimba culorile cernite in culori luminoase. La orele 23:00 incepe Canonul in bisericd. Potrivit traditiei, 1a miezul noptii dintre simbaté si duminica, oamenii se trezese din somn in bataia clopotelor. Se spal cu apa curati, isi pun straie noi, iau cate o lumanare si pomese cate biserica. Acasa le e ingaduit si mana doar celor foarte bolnavi. La biseric’, preotul —cu Sfanta Evanghelie si crucea in mand, urmat de alaiul de credinciogi — iese cu Jumanarea aprinsi in fata usilor imparatesti spundnd: “Veniti de Iuati Lumina!” Serviciul divin se desfaisoar afara, iar cand preotul va rosti “Hristos a inviat!” toticei prezenti la acest serviciu religios vor spune “Adevarat a inviat!". Raspunsul ¢ recunoasterea tainei invieri iar aceasta va fi formula de salut timp de 40 de zile, pana la inaltarea Domnului. Cu lumanarea aprinsd, fiecare se {ntoarce acasi si face o cruce mica pe peretele dinspre risivit, afumandu-1 cu lumanarea, pe care o va pistra tot restul anului La noi se obisnuieste ca in noaptea de Inviere oamenii_ si aducd la bisericd oud rosii, pased gi © parte din aceste preparate se dau de pomana, iar alti parte se consuma dupa ce iau 18 Sf Pasti. Dupa ce se intore de la biserica, trebuie si doarma putin pentru a face trecerea la inviere. Dimineata, capul familie pune un ou rosu in cana cu api din care toti ‘membrii familiei isi spald fata, spre a fi sindtosi si cu obrajii rosii ca oul. Se gusta apoi din Sf. Paste, dupa care se ciocnesc oud spundnd “Hristos a-nviat” si raspunznd cu “Adevarat s-nviat”, fiind 0 adevaratd intrecere intre copii in privinta celui mai tare ou care le sparge pe toate Se spune cf acei care ciocnese oud rosii in ziua de Paste se vor intalni sipe lumea cealalta Dupa un post indelungat, urmeazi prima masa copioasa cu ciorba de miel, drob si fripturd, mielul fiind simbolul Lui lisus care s-a jertfit pentru pacatele lumii si a murit ca un miel nevinovat. Sacrificiul Lui Tisus este ‘icut pentru ca oamenii si fie mai buni, mai prietenosi, ‘mai generosi, calitati ce apartin moralei crestine Oul este simbolul morméntului purtator de viatd, iar rosul, simbolul singelui. Pentru frumusetea culorilor, la noi, pe Inga rosu, se mai folosese gi alte culori simple sau combinate, dar, neaparat. oui rosii Pasca este, de asemenea, un simbol al fetei lui Tisus Oamenii impart unii altora oud, pascd si cozonac, impartasindu-si bucuria Invieri. Tinerii cdsdtoriti merg la paring sila socri, se intalnese cu fratii si surorile si se bucurd impreund. Finii merg la nasi, le sdrut mana ile uureazi sirbitori fericite. Pe vremea pirintilor nostri inflorea drumul de cosuri gatite, pline cu bunitati cu care finii se duceau si-5i cinsteascd nasii. Acum, nu mai trece nimeni pe jos pe ulita satului, cu cosul in mand. Modernizarea igi are efectele eit Din pacate. credinta raspandita printre romani e c&, timp de 0 siptiménd de la Inviere, portile Raiului sunt deschise larg. Tocmai de aceea se spune ci sufletele celor care mor in Saptimina Luminat’ ajung direct in Rai Patruzeci de zile dupa Inviere, totdeauna intr-o joi, se sirbatoreste inaltarea Domnului la cer. in aceeasi zi se serbeaza si Ziua Eroilor, prilej pentru elevi si-si manifeste sentimentele de lauda si respect. fata de inaintasi prin cAntece, recitari gi depuneri de flori la monumentele ce le sunt dedicate.eee een Anul IV, nr. 7-8, ianuarie-decembrie 2008 FANTANA DIN SIRNA EDUCATIE PENTRU CULTURA SI ARTA Folelorul copiilor face referire si la Caloian si Paparudi, obiceiuri practicate in a treia marti dupa Pastel ortodox, respectiv in a treia joi dupa Paste. Caloianul este un ritual de invocate a ploii benefice, aducdtoare de bogitie, Se practic’ in toati zona balcanicd, are o mare vechime, datind din epoca precrestin’, Incé din zori, fetele de la 5-6 ani sus se string la un loc si seimpart, dup varstd, in dowd sau mai multe cete. Fiecareceati isialege o conducitoare. Fetele fac o pipusi de lut, un om mic, pecare il impodobese cu panglici, carpe colorate si flori, iarpe cap ii pun drept ciciula o coaja de ou rosu. in unele sate il imbracd in stra t cu opincute sic numeste Caloian, Calian sau Scaloian Fetele pun Caloianul intr-un cosciug mic, bine incleiat — ca si pluteasca pe a induri,ilinconjoari cw i, plstrate de la Paste, predomina busuiocul, apoi il ingroapa pe cmp, printre bucate, prin bozii sau miracini, pe malul vreunei_ ape ori intr-alt loc ascuns. inainte de Inmorman-tare, una dinue fete se face preot, alta dascal, a treia duce steagul, adica o trestic cu o batisté alba in varf, inaintea popii, si iardgi una sau doud fete duc sicriul ori scdndura cu Caloianul, Obiceiul respect traditiile unei inmormantari, copii avand roluri diferite: preot, dascal, gropar, bocitoare tc. Dupa ce’ este modelat din Iut si imbricat in coji de ou pistrate de la Paste, Caloianul este plimbat cu un cortegiu de bocitoare dupa el care invocd prin eantece venirea ploii Calviene, lene! Cum ne curg lacrimile ‘Sa curga siploite, Zilele sinoptite, ‘Sa umple santurile, ‘Si creased legumele ‘Sitoateierburile! Tene, lene, Coloiene, Deschide portile ‘Sa curga ploitele Cade ciind n-amai plouat Ariitura sa uscat Caloianul devine CALOIANUL si PAPARUDA rmesa-gerul dorintelor in fata divinitati, unde va ajunge dup inmorméntare, conform traditiei crestine, Caloiene, Tene, Du-te-ncer sicere Sideschiza portile, ‘Sasloboadé ploile, ‘Sa curga sigarlele, Zilele sinoptile, Casi creasci granele Dup’ inmormantare, Caloianului ise face pomana din produsele aduse de fete, de reguld: find, oud, malai, lapte, mamiliga si gogosari ‘A treia zi dupa ce I-au inmormantat, adic in a treia joi sau vineri de dupa Paste sau in ziua de Paparude, fetele se adund iardsi, se duc la locul unde a fost dul iarasi Apoi il aruncé intr-o fantind sau se duc i ‘dau drumal scndurii pe eare e agezat pe un réu sau pe un lac, urdnd ca anul si fie ‘manos siplin debelsug. Daca este 0 i cilduroasi, in acest zi scorganizeazi si dansul Paparudelor, ‘Anul acesta vom respecta intocmai data cand se face Caloianul, a treia maxi de la Pastele ortodox. Vom Imbina 0 leotie de abilititi practice (modelaj in lut si colaj cu coji de oui) cu una de Educatie muzicali (cantecul Caloianului), cu o lectie Educatie civicd (aditii populare romanesti) cu speranta, ci, tind pe viu aceast experient clevii nu vor uita si-si vor amint in timp aceast activitate, putind sa rspunda la intrebarea: “Ce este Caloianul?” si si-si ‘bucure bunicii cu respectarea traditilor. ‘Trist este c4 print lor, tineri, nu stiu mare lucru despre acest obicei, dar citiva bunici si bitranii satului_ isi amintesc cu nostalgic aceste traditi, Paparuda este denumirea cea mai rispanditi a ritualului magic de provocare a ploii, practicat pe timp de soceta. Jocul este precticat in a treia joi ‘dup Rusa; poate insi avea loc gi in ‘orice zi de vari, dupi o seceta prelungiti Este jucat de fete tinere, mai rar si de Dict, sub 14 ani, Alaiul ¢ aledtuit dintr-un numir variabil de personaje, dintre care cel ppatin unul-doul tresuie si fie mascate. Acestea sunt dezbracate si apoi ‘nfisurate in frunze gi ghirlande de boziu (brusture, fag, stejar, alun). Gluga de boziu este legati deasupra capului cu cotoarcle in sus si acopera tot corpul ca un con de verdeata. Ramurcle sunt ‘impestritate cu panglici rosii, cu salbe de firfirici. Cortegiul umbla prin sat de lao casa la alta, sin curt, insoiitoarele cant un cantec ritual, batind din palme, jar paparuda joacd un dans siltdret Paparuda invoci onomatopeic ploaia prin dans, prin batai din palme, prin plesnetul degetclor, prin ripaitultobelor improvizate din tigdi, dar mai sles prin ritmul si confinutul textului magic: “Paparudé-ruda, / vino de ne wiit/ eu gileata-leata / peste toati ceata; / cu ciubarul-birul / peste tot poporul. / Di-ne Doamne, cheile / sit descuiem cerurile / si porneascé ploile, / si curgas siroaiele / si umple paraiele. / Hai, ploita, hai! /udé piiménturile / st creasca granele / mari cét porumbele./ Hai, ploita, hail”. in timpul jocului sau dupa terminarea Ini, este obligatorie udarea cu api a paparudei ori a intregului alai. Pentru dansul lor sunt isplatite prin darur, ritual ce semni abundenta si belsugul: ow, mimaligi, ‘griu, cas, lapte, colaci, fructe, bani etc., luneori i haine vechi ceca ce leagi obiceiul de cultul mortilor. Dupa ce au terminat cu mersul prin sat, paparudele ‘merg la 0 ap curgatoare, aprind paie pe api, apoi igi arunc’ pe apa si vesmintele din Frumze. Ca educatori intro scoala rural, ne striduim si menjinem traditile locale, si le reinviem pe cele uilate, si transmitem elevilor nostri respectul pentru inaintasi si pentre valorile lor si si le cultivim credinja ci noul nu exclude vechiul, c& stiinta mu trebuie si distruga traditia, ci si coexiste pentru bogatia noastri spiritual $i pentru. pistrarea identitatii natio- ale, Prof. Gina STOICA Dir. Scoala cu Clasele I-VI OlogeniFANTANA DIN SIRNA Anul IV, nr. 7-8, ianuarie-decembrie 2008 tc SS eS tod ye) Stresul apare ca rispuns al organismului uman la 0 provocare noud aparuti in viata noastrd. El ne poate ajuta, prin mobilizarea energetic’ a organismului, si facem fata cu succes unei schimbari apirute in mediul nostruimediat. Evenimentele sunt considerate stresante cand sunt traume din afara domeniului normal de experient& umand, sunt percepute ca fiind incontrolabile atunci cAnd constituie 0 provocare a limitelor capacitatilor noastre si cind genereazi conflicte inteme intre scoputile aflate in competitie. © mare bucurie sau o mare durete produc adeseori aceleasi_manifestari atipice, Definim stresul ca un réspuns nespecific al organismului la orice solicitate. Factorii care pot determina stresul sunt boala, emotiile neplacute si plicute. Acesti factori necesit’ o adaptare, deci stresul desemneazd reactia organismului si nu situatia stresantd. Nu ceea ce ti se intampla este important, ci felul cum reactionezi Stresul creeazi probleme doar atunci 20 MANAGEMENTUL STRESULUI find devine patologic ~ adie atunci cdnd raspunsul organismului este dispropor-tionat fat de amploarea stimulului respectiv sau cand sepermanetizeaza. Atunci motivatia dispare, moralul ela pimint si se poate instala chiar boala, Cuvantul "stres" a fost intrebuintat pentru prima data de cdtre Hans Selye intr-un studiu aparut in 1935. Stresul a fost pus in legaturd cu ceea ce Selye a numit ndrom general de adaptare, care se caracterizeaza prin trei faze de evolutie: reactia de alarma, stadiul de rezistenta, stadiul de epuizare. Reactia de alarma este primul raspuns al organismului supus la stres. Acest proces inseamna mobilizarea generali a fortelor de apirare ale organismului. in cazul in care agentul nociv continua si actioneze organismul intrd in stadiul de rezistent’ sau de adaptare. Dacd agentul nociv este prea puternic, atunci ‘organismul poate ceda chiar in prima faza. in stadiul de epuizare simptomele sunt aseminatoare cu cele din faza de alarm. Un stres prea puternic poate determina prabusirea mecanismelor de apirare ale organisnmului Factori de stres pot fi: 1 Factori potentiali de stres ~ evenimente neplacute care pot apareaoricdnd (concediere, inspectie etc); 1 Factori temporali de stres ~ atunci cand avem de ‘cut prea multe intr-o perioada mica de timp; 1 Factor’ situational de stres - evenimente din viata personal cum ar fi: divort, schimbarea domiciliului, orar supraineareat; 1 Factori conflictuali de stres ~ cei care rezult& din relatiile interpersonale: 0 cearticu un coleg, un conflict incadrul catedrei Prof. Venera MANEA, Scoala Tiriceni 25,X1.2008. ‘Seoala cu Clasele I-VI Taricent. La Cercul pedagogic al profesorilor de limbo st literatura roming: ‘Marian Zaharia, primarul comune! ‘Sima, loan Bira, viceprimar, prof. lon Dumitru, prof. Mariana Cazacu (responsabila cereului pedagogic), prof. dit. Venera Manea, ianuarie-decembrie 2008 FANTANA DIN SIRNA Anul IV, nr. 7- SS eS toy ule) EDUCATORUL COMPETENT in Europa celui de-al treilea mileniu, educatia trebuie adaptatd la provocarile noului timp. Scoala € necesar Si se apropie cat mai mult de viata, asigurind prin finalitatile ei pregatirea elevilor pe misura nevoilor si asteptarilor unei societati in continua schimbare. Pentru a putea si desffigurim 0 munc& de calitate in aceasta perioadd, e necesar sd fim la curentcu toate noutitile, cu toate schimbirile. Tocmai de aceea m-am inscris la cursurile de formare continud, organizate de C.C.D. Prahova. ‘Am inteles ci scoala schimbarii presupune construirea si promovarea unor noi competente, valori,atitudini, solicité disponibilitate, motivatie, fort continu. Invatimantul centrat pe informatie trebuie sa treacd la invatmdntul care si permité elevului 2 noiembrie 2007. Educatoare, invitatori si profesori in schimb de experienti la Scoala Nr. 2 "Elena Donici" dezvoltarea unui sistem de competente functional, yeigana, scoala plot in cadrul programului de formare la invatatura novatoare, participativa. ‘continua "Formarea si dezvoltarea gandiri crtice la elevi"” Noile finalititi impun o nowd viziune in proiectarea didactic’, noi strategii, noi metode. Un dascal competent se gindeste cum poate face astfel incat activitdtile didactice pe care le desfisoari si-i fie eficiente, urmand algoritmul procedural: Ce voi face?, Cu ce voi face?, Cum voi face?, Cum voi sti daca am ficut bine saunu? Pentru aceasta este nevoie de o metodi rationald de pregatire a activitatilor didactice care sd preintémpine sau si anuleze alunecarea pe panta improvizatie. Invatdtorul bine informat si format, deplin convins de eficacitatea acestui tip de lectii, a acestor metode noi, si inceapa, motivat find de finalititile lectiei, proiectarea unititilor de invatare. E vremea ,inteligentelor multiple sia gindivii pies yo Ya Senate cu Clasele LVI Taricent membri eritice 4i formatilor de dans sporti, pregatie de profesorul Dascalul competent asigura succesul numai instructor Robert Zahariue de la Clubul Copiilor ¥ daca are abilitatea de a crea, dea promova situatii ___Ploiegt. In randul din spare, parinielevilor educationale care si conduci la invatareeficiemt’, __(martie 2008). ladezvoltarea gandirii critice. Dupi fiecare curs la care am participat, am aplicat la clasi metodele, procedeele si tehnicile invatate. La inceput elevii au fost reticenti, dar pe parcurs au inteles oportunitatea coopera, a relationarii, a ajutorului reciproc. Au inteles contributia fiecdruia la succesul grupului, cd trebuie saccepte si parerile altora. Folosite cu atentie, cu discernamant si in mod repetat, metodele creative, stimulative, permit demoeratizarea actului didactic, asigurarea egalititii de sanse pentru totielevii in conditile i care se adreseazi unor inteligente multiple si dau posibilitate afirmarii elevilor cu disponibilitati nativediferite. Reusitele profesionale nu intarzie si apara, insotite de ameliorarea rezultatelor scolare ale elevilor cu care lucram, Inv, Nela IORDACHESCU, Scoala VarnitaFANTANA DIN SIRNA Anul IV, ni ianuarie-decembrie 2008 MOMENTE MEMORABILE Elevi de la Scoala cu Clasele I-VI Tariceni, la "Festivalul de dans sporti” organizat la Casa de Culturi a Studentilor, Ploiesti (aprilie 2008) SARBATOAREA REVEDERII PROMOTIEI 1978 A SCOLII GENERALE TARICENI Profesorii: Dumitru Apostol (Educatie fizica), Georgeta Ridulescu Elena Hie (Limba Anica Neagu (Fizicd-chimie), Constantin Nicolae (Istorie), Venera Manea (actuala Directoare), [a revederea din $ iulie 2008 22SS FANTANA DIN SIRNA WIV, 1 januarie-decembrie 2008 MENTE MEMORABILE DUPA 30 DE ANI Ziua de 5 iulie 2008 a insemnat pentru cei 24 de absolventi ai promotiei 1978 a Scolii Generale ‘Tiriceni (cum se numea pe atunci), invatitori si profesorii clasei, un eveniment memorabil, incdre: cmotii si nobile sentimente de respect si pretuire traite de toti participantii. Sprijinit de actuala directoare a $colii cu Clasele I — VIII Tiriceni, initiatorul si organizatorul acestei intalniri a fost ing. Iulian Ionete din Tariceni. 15.06.1978 - 05.07.2008. Ye Recunoastem, si ne cerem iertare ca nu sunt multe clipele in care ne gandim la dascalii nostri... Totusi, atunci cind o facem, o facemcu recunostintd, pentru ca ne-ati fost al doilea rind de parinti, ne-ati invatat, ne-ati indrumat pasit, 1508170 O foe ‘Aga cra cerul nostru citcodati. tar ceea ce suntem astazi vise datoreaza in mare aa ineput prima zi de scoalt masura. Alutrecut 10ani nimic.. Alu trecut 20de ani... silafel... Au trecut 30de ani... siceva s-a miscat! Chiar daca a trecut atdta timp, ne face mare placere sa ne revedem cu dumneavoastra si cu colegiinostri. Cu speranta ca e un inceput, vd imbratisam siva sarutammana, Colectioul clasei a VIII-a.A Promotia 1978 Scoala Generala Tariceni ficcare dup puterile i. Colectioul de cadre didactice: Coletiout de elevi: Director: Stroe Nicolae Andrei lon Nicolae Mifai Anvatatoré{Militaru Viorica Apostol Iuliana ‘Paraschiv Constanta 4 Garman Acuna Ciunel Sifoiu Marian Radu Nuta f Diriginte: Hie Elena Cosereanu Parcel Rusu Marian ‘Profesori: Stroe Maria Craciun Viorel Sandu Daniela Alexe Georgeta Dragomir Rodica Sandu Elena Neagu Durnitra ‘ftimie Adrian Stan Constanta Neagu Anica Gheorghe Nicoleta Stoian Foana Répa Nastase Elena Tonete lution SStroe Arian Nicolae Constantin Tordache Nicoleta Vasile Viorel Apostol Dumitru Matei Constaxtin Voinea Dorin Secretar: Nicolae Viorica ‘Mandreseu Stelian Zolotea Foana Reintdnirea a fos posibila prin bunavoinga dneidirectoare Manca ‘VeneraFANTANA DIN SIRNA 7 CTT TTY Biserica Ortodoxa sarbatoreste, la 40 de zile dupa inviere, tarea la cer, ultimul eveniment din activitat 4a Domnului, Cele doua evenimente, Nasterea si Itarea, alcituiesc axa crestinismului, leaga creatura de Creator, pimantul cu cerul, care impac& pe credincios cu Dumnezeu. Minunea inalfirii a avut loc pe Muntele Maslinelor, in vazul Apostolilor. Prin ea Mantuitorul $i-a_incheiat activitalea pamanteascd, dar nu inainte de a figadui Sfintilor ‘Apostoli pogorirea Sfintului duh, Odatd cu aceasta sirbitoare numita in popor ,Ispasul” pericada sarbatorilor pascalese indreapta spre sfarsit. in sens duhovnic, Iniltarea Domnului trebuie si inalte sufletele crestine din robia intunericului si a,picatului in lumina neprihanirii sia iubirii de Dumnezeu. In aceasta zi, crestinii ii cinstesc $i fi pomenesc pe tofi eroii si martirii EROUL VOLUNTAR GHEORG'! neamului_care si-au dat viata pentru libertate si dreptate, entry apararea si intregirea tril, pentru credintd si neam. In iserica Ortodoxa se fac parastase, slujbe de pomenire, iar crestinii se roagi pentru iertarea pacatelor gi odihna sufletelor tuturor eroilor si martirilor neamului, zicdnd: ,Vegnica pomenire!”, se depun coroane de flori la mormintele lor si la mormantul’ eroilor si se saluti cu: HRISTOS S-A INALTAT!", la se rispunde ,ADEVARAT S-A INALTAT!” pana la Cincizecime. Domnul nostru lisus Hristos este mereu alituri de cei ce- iubesc. El a spus: ,Unde sunt doi sau trei adunati in numele ‘Meu, acolo sunt si Eu in mijlocul lor”. Desi S-a Indlfat la cer, Tisus Hristos nu ne-a pardsit, este prezent, prin harul Sfantului Duh, in Bisericd Pentru. comunititile traditionale ortodoxe din spatiul romanesc, marea sarbitoare crestin’ a Indltarii este consacratd comemorarii eroilor neamului, a celor eazuti, de-a ungul timpului, pe cdmpurile de lupti Dintotdeauna, credinja noastristrimoseascd a dattemei si speranta de comuniune cu sufletele celor ripuyi la dator vitregitle istoriet. Dupa 1989, invingandu-se timidi primilor ani, omagierea eroilor si-a intrat ~ datoriti ostirit noastre ~ in drepturile sale firesti, moment ce a prilejuit in intreaga tard slujbe de pomenire, praznice, pomeni si depuneri de flori la locurile Eroului Necunoscut, in cimitirele soldatilor anonimi, la monumentele celor disparuti la datorie, aparand patria de vitregia dusmanilor. Pomenind eroii din wecut ~ seria Vasile Parvan ~ ,in fata lor ne plecdm pentru a respecta, pentru a idealiza nu pe cei cativa, ci pentru a adora insusi geniul neamuluicare-sijertfeste fil spre a apira pe urmasi Joi, 5.06.2008, de ziua Inaltarii Domnului a avut loc in ma, satul Triceni, hramul bisericii. La slujba ce a avut loc fa Mormantul Eroilor de ling& biserici au participat elevii_ scolli, cadrele didactice si actualul preyedimte al Consiliului Judetean, domnul ing. Mircea Cosma, care a inchinat cuvinte de pomenire in memoria eroilor cizuti pe cimpurile de lupti pentru apararea fri si a depus 0 coroana deflori Prof. de religie Florentina Gheorghe HE A. DUMITRU DOROBANTU DUD eL Wisc Ple far par zile ale celui de-al doilea riz »Tiganca inm Bas parte din »M ‘eat_pe front, voluntar, % consim{amantul intilor, a murit in primele boi mondial, linia 1, la Este normantat la Tighina — arabia (1941). A facut regimentul 6 ihai Viteazul” Bucuresti. Crucea Eroului Se eee en din Britestieee een FANTANA DIN SIRNA 7-8, ianuarie-decembrie 2008 Campania electorala (2.V - 31.V.2008) si alegerile locale (1.VI.2008) pentru noii edili ai comunei Sirna Campania electorald pentru alegerea noilor edili ai comunei Sina s-a desfasurat in conformitate cu legile in vigoare, fara evenimente deosebite care si genereze conflicte intre candidati Comuna Sima a facut parte din Circumscriptia Electorald nr. 89, presedinte al Biroului electoral de circumscriptie fiind Maria Mitrescu, iar loctiitor, secretarul comunei Sirna, juristul Vasile Mihai. Din Biroul electoral de Circumscriptic au facut parte, in calitate de reprezentanti ai partidelor politice: Maria Toma (PNL), Camelia Gheorghe (PIN), Florina-Georgiana Ise (PSD), Florentina Gheorghe (PNDC), Elvira Tudor (PNG-CD). Situatia centralizarii voturilor este cuprinsd in Procesul-verbal din 15iunie 2008, Publiciim si celelalte documente oficiale ale alegerilor din comuna Sima. ptt st pnt nce CANDID pie (coe GD imme nim ED =“ | ‘ans anja (Lia Sta = b Magis ato jg, aaa esice “TH areaFANTANA DIN SIRNA 7-8, ianuarie-decembrie 2008 & Mhudasod opi 20 Janke toob 4 secSvka ce coasitaite se ees Meat rane Soa i lad Figg Sak ‘ea 1 ie 08, rca sonsbaitn Ardea pan eich le cost re peat de ce Wadah (rah) Role Onda 30 [ee tp. ws legs Onda i tuft, uta canons Sx japan. coxmennea oul eal nal ete eaten ena get dian og, se ee ano eee “de coh a Cust al esi ati conitioa lay pmol ‘aly dt Jationia Sosiaw ita ef beeen Hl ca ot acre wh pal mee ei le ee ait yoy AA cn oe) di wcbhite LA Stk ta Bal den ki Sam wail cana ect $0 edn le asia ery 40s eon of edly ate “caastshilhThag 6, wediv x Ye dowtuka Ju toufen eon pexdnik Beplanedula) Legere ¥ backoen Souter tat dt cons Shao Backs fa Man enfin ot weft ceubbale asbre boon dc lo aa ei} me we TEA aks Are de ts ie Eat ee ns coe! sets Sade dit “SoMa Cin dp a ins : eeu vale 7 Uysal vont ts pn i, ro, ta ag.) ‘Seat welidabe uch. uowdstly Ae coins Jou (eho) sunaniaitch de woes rguttokh lili courtly 30K itdandao v6 Coal’ ra Se onde mca pn Sif wndat a wtioe nina, mga eng com wld 0m page (onde blll te ks aj we Nel omengpie fe ah eh een fae emp, a tS acts bes ag8 abn 0 wnat Salon inp abies ae fo, fei se lal dle dat at SRSNie tc at, toe ats else ll Ae “hak dc cite oul Conidig eat vihvatic aw ets gin hati ineg Sig 0 Cons ral “ga den toil Hea me ag enti ® ia lagna jg alsa ie Pe nt ee ta podne ob waive linn ‘hc find alt’ papi crt at ope on une leg teh le ola ee push Regal a fod wah ade eocanst su fidaratuo wit “A Pads Buachat fio Sondre walle f popane datas le ingatoud Yad ad dN aight ee. eva lic We ah ea papa “DP Paws oul IW wpe fe bra Mao 58) ‘GF Saud etn SC popu. fe oS ta Pt) Au Sealy Son spn edie Cao (881) AL das Je sk fig em iy ea ot view ned wt cet 4 tigate och aki tind. yop posts & vada abegtog mse ia ais dl ah iB “Bl dows ake ponativele devout sop Casta? tomsinie ds validahe a waveatler de coan lay Lora cites ee i iis un anes Ae wei fap, freciagd A rsubonia propanol feat, ‘aia i Sc i ian hh toute (01) Eales Ud aya Soh tude) 4 Boole dinunithat SL fosfans pe.slt Parva Mona, [P st. Oy Rie tonite pte oe Meters: Mae See foe nate at se ee ht ee mg ms eats ad San fi ea et Ch pie ea os AO dees be ' Ss sea len vel ea Pip ae ets ne oe Se Pensa tag ae poate Sagal wpa a i a ale odo am sac nop pnb lave wondabi dy en | fa lem ena aa het adda Aapghtile gah Sod ac Aa capes see tl te ll pe Se oe eee ba ee cada pas re ila ya one conn shot bin sai ioc 2 ao i Ne ey eee eat ee se odin alfeldin che cad such naar ata a act ee eens ate en pn A ig swede. fal eugene rl Gea de el sea ratvaigén veil, tha row snechoat Tt dea Yaa — ua Se Vida. 3 vs Sal eet Seam cons Shae Al bea oon, fa Wal tt cut Ge a ‘etnind pot don Lissa tein cng actepc as PN A Cea al ta enn uc a tel one ae le TEA N ohlal ch etn Una, Hoa a bella te analy fens ont shah wah PE a i anni ads tice oe pina alapin siunutat coc ol ete altar ack cis en nal jd nila peda Conon Casal, Gl Meine ny den Be hemes, wo Catia eal cae ut pss dowels A ada ce wt sap cou He te tah Capes gran fost tenia Wa. fen wed ce Fa nak woubtel atin eee dete pol we ARE oy 3 conn sale agoige alltFANTANA DIN SIRNA 7-8, ianuarie-decembrie 2008 Comin 4 aati o-haantahe et, = Raised plant yagde ong wk SA il cata redibab thee dat, Sys rae al ar na ti ba, oes dpe, aa ea Scio esche pep fit conor tid ota oo Henan nia Seni ad fader ta tear an wal mela En pn 2 a faba om atte yen Vr, Hs in Mb i al ine ft at tee 0 Naa oon Lat Bol Gite enna ey pj Hea pear ae ot gre HE pani Wiha fa cava Comin “Bsa i pagan jl Neon Oi are saa ta eat ai, oli patsy tcc ae oar e pti a S nee ei, a galt RE cath Vejen wits chtone pao . CUA cl oe a wot enc be yi le cae nd SSIES Risin ace cme Seer TE ST nem a usin ie “ asia vost taka eo Za, Son vide Ca ly Ea, Seno evan Lt Goutal “hana, gant dulingte cal cuando ea, “ool, omit caja tense end ingeiaibdte de dod wa. get etndbaa. ay AB “bay ecuthiwe cniXiie de yabhek rhe coniie ss ‘oa lg ph yA wes cba aaeinke oe udinke, v “ae Sen lt Cota a Sia 29 Tabet yeFANTANA DIN SIRNA PROMISIUNILE ELECTORALE - CONTRACT PE PATRU ANI CU ALEGATORII - 1. Indiferent care ar fi fost alesi, cetitenii din comuna Siina si-au pus ‘mari sperante in noi edili ai comunei noastre. Care considerati cit sunt principalele argumente cu care ati convins alegatorii cé programele dumneavoastri: electorale sunt cele ‘mai bune? Primar: Implicarea mea in campania clectorald a fost determinati de diferenta izbitoare dintre infrastructura comunei noastre si cea a comunelor vecine, situate la nord-vest, sud-vest si est, unde au fost iar siulitele. fe ctoral pe care mam sprijinit vine si inkiture Dumnezeu turmare, sunt constient de greulatea functici de primar la care am ajuns datoriti votului locuitorilor { impreuna cu domaul viceprimar vom face o echipa al clei obiectiv principal este rezolvarea problemelor 2g PRIMARUL MARIAN ZAHARIA edili_ ai comunei Sirna, primarul Marian Zaharia § promtitudine intrebirilor reporterului. cucare se confruntivcetitenii, Viceprimar: Mi bucuri faptul ci am prilejul s4 mulfumesc astfel, in paginile revistei noastre, concetitenilor mei care au avut incredere in mine si in programul electoral pe care cu si echipa mea PSD Iam propus. Acest program cuprinde proiecte care reprezinta solutii la problemele cu care ne confruntim, Din anul 2000, de cind sunt consilicr local, am incercat si impun rezolvarea unora dintre aceste neajunsuri_ prin claborarea unor proiecte de hotarare in cadrul Consiliului Local Sirna, Din picate, in campanile electorale, chiar st in cele organizate pentru alegerea autorititilor locale, accentual nu cade, neapirat, pe programele electorale (poate fiinded de cele mai multe ori n-au fost respectate), eat pe persoana celui ce umeazi a primi votul, slegatorii fiind interesati mai degrabi cine este candidatul pentru o anume functie, decat ce propune el. Cu att mai mult este valabil acest Iueru in localititile mici, unde majoritatea candidatilor se axeaza, in redactarea programelor lor, pe solutionarea acelorasi probleme. M-am angajat, in campania clectorali, voi fi ales viceprimar, rezolvarea_urmatoarelor cerinte va deveni o prioritate: asfalta drumurilor comunale in toate satel renovarea sau construirea de dispensar. in toate localitajile comunei, extinderea refelei publice de alimentare cu gaz sia celei de iluminat, desfintarea pazei obstesti, continuarea digului pe pri VICEPRIMARUL IOAN BiRA marul Toan Bira au rispuns cu Cricovul Dulce, construirea unei grdinite gi a unei sali de sport in satul ‘Tiricent, infiintarea spatiilor de joacd pentru copii ‘Acestea sunt o parte din problemele pe care cu, in actuala mea calitate de vvieeprimar, impreund cu consiliul local care mi-a acordat votul, cu primarul si aparatul de specialitate al primarului va trebui sd le rezolvim, si le transformim in planuri de actiune. $i eu sunt interesat — ca de altfel toti cetatenii comunei ~ de schimbarea in bine a localititii, care, dup pare mea, este posibili printr-o bund guvermare si administrare local 2. Ce afi facut in primele doua siiptamani de cand ati devenit primarul si viceprimarul comune’ ‘Sirn Primar: Ara trecut la intoemirea locumentaici privind asfltarea DC 106 Britesti — Cocoristit Colt. De asemenea, am pictruit uncle seg: mente de drum ecomunal in zona Habud —Bratest Ta poricada umaltosre vor aves ta vedere gi alte obiective,inseise att in programul propriu, eat si in cel all Somnal vieeprimar. Viceprimar: Am ajuns viceprimar al comunei Sima multumiti, in primul rind, celor care au votat PSD, dar si colegilor neee een Anul IV, nr. 7-8, ianuarie-decembrie 2008 FANTANA DIN SIRNA Le SA OR oS TS ee SN marca lor majoritte, votul. Aw avut Jnredere cd vr punein practia ce ne- am propus, cS prin redizarea unor ier fest vor dovedlocutorlor acestel commune ca problemele lor stint Siproblemele noaste, cS scordndu-ne voral Vor heat dat puterea si le apirim ieresele legitime, si le rezolvim problemele in baza_ si in limitcle Butonomiei locale. Awavet inerederein Corectadinea tea, in erica ci care abordez.problemele, dar’ $i in programa meu electoral Ca stare, inca din primele zle ale mandatului am gestionat_ trburile Publice ih spiritual solution, in uimcle 3i locale, 2 urmatoarelor probleme: aprobarea in sedinia de Consiu a Sumelor necesare infocmiit stilt de fezabilitate pentra consructia nck sili de sport a. Scoala cu Clascle EVI Titceni, demaratea lucrdslor din cadrul proicctului. de reabilitate, modernizare si asfltare a DC 106 sat Bast DNL A Cooordsil Colt eliminareapazetobstesi 3. Ce stil de conducere si de lweru veti adopta in relatiile de serviciu in interes public cu secretarul comunei, juvistul Vasile Mihai, consilierii Tocali, personalul pri 7 cetitenii din comuna Sirna? Primar: Relatia cu colegii de serviciu va avea drept temei cinstea, seriozitatea, respectul vizand obligativitatea indeplinirii_sarcinilor consemnate in fisa postului, de citre tofifunctionarii, in ceca ce privesie stitul de conducere, acesta va fi functional, specific unci institutii publice. Cat despre relatia cu secretarul comunei, juristul Vasile Mihai, fac precizarea ci acesta este functionarul cu un rol deosebit in _cadrulcolectivului si, avid si pregitire juridici, este cel care asigurd aplicarca legislatiei in vigoare. EL avizeaza dispozitiile primarului, potrivit atributilor sale, asumandu-si Fispunderea pentru’ legalitatea acestora De asemenea, relatia de lueru eu membrii_consiliului local este determinanti in contextul promovirii ‘nor proiecte de interes vital. Fiind un organ cu rol de decizie, relatia cu consiliul local trebuie si se bazeze pe un climat_civilizat. Imi propun si informim permanent consilierii, aga cum este normal,” prin intocmirea de documentatii elaborate potrivit normelorin vigoare. Viceprimar: inainte de rispundela intrebare fin si precizez.ci amo experienti in conducere, intrucat_ am lucrat la PETROM, in productie, unde am coordonat ‘activitatea unei echipe formati din 80 de personae. Am colaborat bine in echipa adoptand un mod de conducere participativ, dat fiind caracteral activititi pe care o desfaguram, Sunt de pirere ci se impune ca autorititile locale si adopte stilul de conducere consultativ, si formeze cu adevarat 0 echipi, care si aiba acelasi deziderat, acecasifinti: 0 viata mai bund pentru noi, tofilocuitorii comunei Sirna, Indiferent de apartenenta’ sau preferinfele politice, un nivel de tai decent, in acord cu vremurile pe care le triim, ‘Accasta implici un efort sporit mu ‘numai din partea edililor comunei, darsi al fiecirui locuitor in parte. Nu este de ajuns numai sd rem si ne fie bine, tiebuie si facem ceva in Autorititile locale actioneaz locale, dar nu $i arte este, de asemenea, din punct de vedere managerial, Comunicarea eficienti ce trebuie si se ‘acestea si angajatii primiriei, precum si intre administratia locala si cetiten. Informatia de interes public nu trebuie si circule doar intr-o singura direct, este necesar si se fini seama de feed-back-ul informational, iar transpa- renfa decizional in_administratia public& nu trebuie si rimand doar la stadiul de concept teoretic. 4. Cum veti actiona pentru ca rnimeni sé nu fie mai presus de lege si pentru ca dreptatea, adevitrul si cinstea devind garantia indepli promisiunilor dumneavoastra electorale? Primar: in raporturile oficiale, daci mi pot exprima astfel, eu, ca reprezentant al insitutici, sunt obligat sisi tratez pe tofi cetafenii comunei in mod egal. Obligativitatea egalititii de tratament este previzuti in Const (Gril, Astfel, art. 16 mentioneazi ci “Nimeni nu este mai presus de lege”. Avand ca motivatieacest articol, sunt de pirere cA ficcare om, indiferent de povifia pe care o ocupi in societate, este bligat si respecte actele normative. De altfel, locuitorii satelor comune au constientizat din vechime acest ‘mesaj prin zicala: “Unde-i lege, m tocmeali!”. Viceprimar: Va marturisess faptul i cinstea, adevirul si dreptatea sunt principiile dupa care mi-am cAliuzit intreaga activitate de pand acum si de care nui mi voi dezminti nici pe viitor. ‘Afirm cu. toati sinceritatea ci in ‘campania electoral mi-am luat numai acele angajamente pe care aveam convingereaci le pot infiptui. Dar, asa ‘cum am mai spus, este necesar un efort conjugat pentru realizarea acestor deziderate. in legiturd cu principiul de bazi al administratici publice locale, legalitatea, nu incape nici o indoiala cd acesta trebuie respectat cu precidere, cc legea trebuie si stca la baza intregii activititi a alesilor locali, a functionarilor publici sia personalului contractual din primirie. Atat autorititile cu caracter in spetd consiliul local, cit si primarui, ca autoritate executiva a .dministratiei publice locale, nu numai c& emit acte cu caracter normativ, baza legii, ci trebuie si se si supund legit. ‘Stim cu totic nimeni nu este mai presus de lege, cu att mai mult in-tr-0 democratic -cénd puterea apartine poporului, care o exereiti prin organele sale reprezentative, constituite py alegeri libere, periodice si corecte, precum $i prin referendum, potrivit Constitutiei 5. Indicati trei prioritati de interes comunitar, as i veri concetra activitatea in perioada ‘mandatului pentru care ati fost alesi. Primar: Pictruirea tuturor drumurilor comunale, cu materiale obtinute prin licitafii transparente, de la balastierele de pe teritoriul comunet ‘Sima, renuntind la Practica aducerii —\) Pietrigului de lay mari depirtari, ceca ce umfla prejul si naste suspiciuni de frauda in favoarea grupurilor oculte; © asfaltarea drumului }FANTANA DIN SIRNA Anul IV, nr. 7-8, ianuarie-decembrie 2008 INTERVIU CU NOI! EDILI Al COMUNE! SIRNA comunal DC 106, Britesti-Cocoristii Colt; construirea Gridinitet din satul Tariceni, Viceprimar: Este evident pentru orice cetitean al comune: noastre ci sunt prioritare urmitoarele aspecte, ce tin de imbunititirea conditiilor ‘de ‘viata ale oamenilor: desfigurarea unor lucrari capitale de modernizare a infrastructurit rutiere, prin asfaltarea drumutilor comunale din toate satcle, cextinderea refelei de alimentare cu gaz, pentrua putea fi furnizat gazul metan $i in localitatea noastra, modernizarea iluminatului public, ce va contribui la cresterea sigurantei cetatenilor in toate satele comunci. Fiind problemele concetitenilor ‘mei sunt si problemele mele, pe a caror rezolvare imi voi concentra intreaga activitate din perioada mandatului in care am fost investit in functia de vieeprimar, 6. Vet fi primaral si viceprimarul tuturor locuttoriior satelor comune! ‘Sirna, indiferent de apartenenta lor ‘politea? Detaliatiaceasté tem. Primars Cetitenii satelor comunei mi cunosc. Asemeni pirintilor si bunicilor mei, de suflet cu consider moral de a da curs pro care le-am facut in electorali. Locuitorii acestei comunitii sunt privitica sprijinitorii mei in demersul Ja care m-am angajat. Chiar dacd uni mi-au fost competitori la functia de primar, eu it consider ca cetiteni cegali in drepturi si aspiratt, fn timpul dialogului cuoameniidin comun’, nu fin seama de - culoarea politica a 4, acestora, Pot si fie © membri_ai_oricarui partid aflat pe scara politic. E optiunea Tor. Ceea ce trebuie si defineasci — la .ceput de mandat, si nu numat — ‘comportamentul unui primar, este egalitatea de pe tratament care trebuie acorde, f exceptic, tuturor cetitenilor. : Aga cum deja am fiind alesi locali, avem si gestionam, si publicein numele mune, Este vorba aici de tofi locuitorii, indiferent de subliniat, legitimitatea ‘apartenenta sau preferinfele lor politic. Acest lucru trebuie si fie clar din capul Tecului, nu trebuie si dubii tenici un fel de Veti sprijini aparitia in sare a revistei “Fantina din Primar: Desigur, dorim ca revista rei $ima si apard in continuate ‘Fantina ‘din Siraa”” va aduce mai departe tracitia locals, prel distinsul invatitor George A. Costea cesta este cel care a realizat revistele infdtirea” (1928) si" Morita” (1931) Viceprimar: Aparitia revist ‘Rantina din Sirna” simentinerea etin peisajul publi si cultural al judefului Prahova, incd din anul 2005, este unul din evenimentele care ne ‘Asa am simgit sin anul 2006, cand, impreuni cu colegii mei consilieri, am aprobat finantareaacestei publica culturale din bugetul local La fel gindese si acum, apare la inalte standarde calitative, in conditi gralice deosebite,fiind, nu de putine ori, salutati de personalitati, in presa judetean asemenea, revista noastid s-a bucura, cu fiecare numa apdrut, de foarte bune Fecenzii, considerindu-se ci ca reprezinti_o publicatic notabild, ce perpetueazi valori si traditii adne ridicinate Nutrebuie si uitim c8 anul acesta se implinesc 80 de ani de cand invatitoral George A. Costea scotea prima revistila Habud, “fnfrarirea’’ pentru ca. in 1931, si apari, prin gnija aceluiasi pedagog, © ali publicatie, “Miorifa”. Acest fapt justified existenta unei puternice miscari Caulturale in localittea noastri, ce-si fice simtiti prezenta. inci din primele decenit ale secolului recut Lucrurile bune, valorile care s-au sedimentat in timp nu trebuie inlturate, ct curajate, sustinute si se dezvelte si mai frumos in vitor. Cel putin din punct de vedere financiar, pot sii asigur pe cei ce au in grija destinele revistet “Fantdna din Sirna” sitrudese pentru ca ea si ne facd cinste, c& n- de ce si se team. In cazul de fata framéntarea rebuie si se menjina doar lanivel deidee, de gand creator. 8. Ce dori sit mai spuneti ta sfarsitulacestutinterviu? Primar: Tuturor cetitenilor le adresez mulumirile mele sincere, alituri de promisiunea ci nu-i voi dezamigi. Viceprimar: Ceca ce vreau i mai adaug in finalul interyiului, este ceca ce as dori s& constate fiecare locuitor $i pricten al comunci noastre Ia sfarsitul acestui_mandat: cd strivechea localitate $ima va avea o fata noud. REPORTER: Va multumim pentru cd ati aceeptat acest prim intervia prin ‘are v-ati ficut mai bine cunoscute programele electorale, in uncle privinte, asemindtoare. Era frese si fie asa, deoarece problemele cu care i conlucrare intre toti alesii dialogul eficient intre putere pozitia trebuie si fie CONSTRUCTIVA si mai presus de orice interes personal sau de frictiune polities. Experien precedentieste plina de invatituri. Considerim ci printre prioritati pentru desfisurarea acti culturale Ia nivelul comunei. Este temi importanti de studi ‘actiune pentru toti ct pentru prim: de scoli, preot , pentru orice cetiean al ‘comunei Sirna.FANTANA DIN SIRNA Anul IV, nr. 7-8, ianuarie-decembrie 2008 INTERVIU CU JURISTUL VASILE MIHAI, SECRETARUL COMUNE! SIRNA 1. Sunteqi secretar al comunei Sirna din anul 2000, Aveati numai 33 de ani. Cum aii devenit secretar al comunei? Cum a fostlainceput? ‘Sirna, viitorii (actualii) mei coles 2. Care considerati ci este atributia principal, care defineste activitatea pe care o desfasurati? As menjiona ca atributie prineipala activitatea de avizare pent legalitate a dispozitiilor emise de primar si a hotiriilor adoptate de Consiliul local, ‘precum si activitatea de fundamentare sinedactare aacestora, 3. Care este relatia dumneavoastra, ca persoand cu functie de conducere si ‘iributii in evaluare, in report cu functionant aparatulut de Specialitate al phmarai? in general, buns Sunt” unele probleme obiective. legate de ‘clumul mare de mans Side activitati fuplimentare,_prehicte in procesul de deseentralizare, in raport cu numaral insufcient de personal, ins sunt, din paca, probleme legate ‘de ftudinea unora fata de fimetiesisau cotati, deseriozitte, stuatieare genereazi o sans ddeincompatibilitateinrelatia lor cumming 4. Daci afi fi un simplu cetiyean al comune’ Sirna’sau din alta localitaie, intersat sit rezolve o anumita problemi la Primaria Sirma, ce ayteptari ati avea de la Sunctionariipublici? Solicitudine, profesionalism in rezolvarea problemelor, 0 abordare sincera si politicoasd, care si impund respectul Cetdjeanului, Tumizarea de informatii si servieii calificate, astfel va creste att prestanja individualla functionarului cts Bautoritai, S$. Cu, consilierii locali, conlucrati? Ce asteplati dela acestia? Am experienta mandatelor anterioare si pot spune ed existé o colaborate bund. Din picate, modalitatea de ocupare a acestor functit nu garanteaza in niciun fel anumite calitati speciale ale acestora in raport cu importanta functiei, Legislatia actuald are unele imperfectiuni, nu este conceputd si impund o responsabilizare a acestora. Ar fi de’ dorit © ‘colaborare “mai bund ine autorititi, precum si intre acestea si aparatul ‘despeciaittate, in interesul cetatenilor. 6. Ati fost si sunteti un sprifinitor al aparitied revisiei “Fanina din Sirna”, Publicatie apreciata, deveniti cunoseu In judetul Prahova. Afi avut i avetiun rol important in acest reusita cultu- rel-spirituala, Ce doriti acestei revise ‘cere, incepind cu numirul , iulie-decem- tiie 2008, ale nena ae Prone imi face mare plicere 38 ne putem enidentia Hier rumoase, deosebie, ‘aloroase. Revista apdrut la initiatia uel perioane care ubesteocalitta gtcare gra propus scout inexident vlone locale AiPkimp, revista a cipaiatvaloare si recunoastre pin continu Pentru mie, ca reprezints uh fl de “legitmale” cae confirm apartenenja la 0 comunitate de Samenideesebiti.. Meritulsparitiet fevistl fi apagine prof, fon Dumitru, noi, Celelale persoane, implicate in velizared i facem decat sf “gravity” fn jurul sul 7. In paginite revistel ai abordat in ubtimite’mumere un subiect legat de Caracterul ‘oamenilor. Spunefemi ce Direre aver despre modest. Parafiazindu-l oarccum pe regretatul Octavian Paler, consider c& mosestia nu ‘mai trebuie considerata o virtute in mod neces. Se poate crea usor o confuze intre foamenii cu adevirat modest, $i oamenit cu performante modeste. Uris ipsa de modestie a oamenilor cu performante rmodeste. 8. Care credeti ci sunt posiilitaqile reale de imbendtatire a nivelului actual dedezvoltarealocalitagit? Am sentimentul 8 ocaziile nise scurg printre degets si nu fructificim toate ‘oportunititile pe care ni le oferd aceasta riondd a realiziiide investti, in special In inffastructurd, din fonduri ‘europene. Solutile sunt legate de vointa poiticd a utortitilor locale dar si judefene si de profesionalisinul actorilor implicati in realizarea documentatiilor_aferente faccesirii acestor fonduri. Cunoscind situatia coneret, n-as fi realist, dac-as fi optimist. 9. Ce mai doriti si spuneti, in final, cititorilor revistei noastre si tituror ‘etifenilor comuneiSirna? mi dorese foarte mult ca aceasts revisit sf devind un reper pent ntreaga omunitate Toeal, it paginile el putind sa fie publicate Auticolele de calitate, ale caror subleste sa" se Cireumeerie formatulit factual al revise, orice persoana pind deveni Thvaceste conditif, colaborator al revite Getatenit_ comune! Sima. sunt oameni Care. merits efortl Sutoritiqilor dea incerca sie asigure, tn iimita “corgpe temeor lor condi ‘mal bune de via Reporter yFANTANA DIN SIRNA Anal IV, nr. 7-8, ianuarie-decembrie 2008 Fil Al COMUNE! SIRNA Avazut lumina zilei la 11.06.1951, ca al patrulea copil al familiei Nica Ion si Constantina, din Tariceni Diferenta de 16 ani intre el si al treilea_copil, Ioana, face ca aceasta din urmai si-ifie cao mami, veghind la cresterea lui, la deprinderea in ale scrisului si cititului, Limitarea studiilor la patru clase primare pentru fetele din acea generatie, datorati conceptiilor generatiei de parinti din acea vreme, o determina si sideasca in el dorinta de a studia cat mai mult, ducdnd prin el mai departe, ca o rézbunare, implinirea nerealizarilor ei in acest domeni ‘A absolvit Scoala Generali din satul natal, Tariceni, unde doi dascali au avut o contributie hotratoare la formarea caracterului si personalitati lui: profesoara de limba romani, Vasilica Popescu si profesoara de matematicd, Iulia Banu. Prima, a recunoscut in el, dupa primele intalniri, inclinatia lui pentru poezie sia incercat din toate puterile si-1 stimuleze in aceasti directie. Desi a cochetat cu scrisul sia compus mai multe poezii, plinirea a venitmai tarziu, in anul 1997, cand a publicat primul volum de poezie crestini, titulat ,,Spre nasterea din nou”. Urmitoarea treapti a fost absolvirea Liceului LL. Caragiale din Ploiesti, iar . mai apoi, ca o confirmare a aplecarii citre stiintele exacte, absolvirea Facultitii de Mecanici Fini din cadrul Institutului Politehnic Bucuresti Laabsolvire, obtine repartitia ca inginer in judetul Gorj, la Sadu, unde lucreaza o perioada scurta de timp, fiind atras de perspectiva de a lucra in invatimant, asa c& se transfera la un liceu in Targu Jiu. Aici 0 cunoaste pe viitoarea sotie, Manu Elisabeta, profesoara de isto INGINERUL POET - ION I. NICA (in spiritul ecumenismului) filozofie. Se cisdtoresc in 1979 si au impreuni patra copii: Ana-Maria, Irina, Floriasi Mihail-loan. in 1982 se mut& in Bucuresti si se angajeaz ca la Turbomecanica Bucuresti, unde tii importante, prin multe inovatii, la fabricarea motoarelor de avion. in aceasta perioada are mai multe colaboriri cu specialisti de la Uzinele Rolls Royce. Sincopele economice de dupi 1989, soldate cu reduceri masive de personal, aduc in viata lui o perioada grea si s’desc in mintea lui tot mai puternic gindul de a emigra intr-o tara in care valoarea si fie recunoascuti si apreciat’. Caracterul tot mai egoist al oamenilor si nerecunoasterea valor il determina sa se apropie mai mult de Dumnezeu si si urmeze timp de patru ani si cursurile Institutului Teologic Penticostal din Bucuresti, condus de Prof. dr. Ioan Ceuta. Visul de a emigra se implineste in decembrie 2001, cand obtine viza pentru Canada, impreuna cu toati familia. Se stabileste in Oshawa, la 60 de km de Toronto, si in scurt timp, dupa o mune sustinut’, dublati de tenacitate si cunostinte de specialitate solide, i se recunosc studiile si este angajat la o firma care se ocupi efectiv cu proiectarea liniilor automate pentru roll-forming (profile din tabla) Sotia, desi pensionard la plecarea din tard, a muncit din greu sd invete in primul rind limba, si dea examene peste examene, iar dorinta ei este sa obtind un contract de munca in invatimant. Toti cei patra copii au mostenit inclinatia pentru studiu, astfel ci ‘Ana Maria a absolvit Academia de Studii Fconomice, Bucuresti, sectia Relatii Intemationale, promotia 2001, Irina absolvise trei ani la Facultaiea de Medicina din Bucuresti si a continuat in Toronto, Floria a absolvit Conservatorul din Toronto, Sectia Chitard-Pian si este masterand in anul II la Berlin, iar Mihail-toan este student in anul TV la Institutul Politehnic din Toronto, Jon Nica a venit in tari de trei ori, la intervale de doi ani. Anu! trecut (2007), prin nepotul siu Ionete Tulian (fiul surorii care i-a pus condeiul in mand) a initiat 0 colaborare cu D-na Venera Manea, directoarea §colii cu Clasele I-VI Tariceni, a trimis, in fara suma necesard achizitionarii unui numir de 14 calculatoare Pentium III, cu care a fost dotat un laborator de informaticd. Desie o contributie mica, gdndul lui este si atragai si alti oameni din partea locului in aceste proiecte de sustinere a scolii roménesti de la sate, indeosebi din comuna natal, Sima. Ing. lulian IoneteFANTANA DIN SIRNA Anul IV, nr. 7-8, ianuarie-decembrie 2008 La SY Bonnie | SPRE NASTEREA DIN NOU Poeae cxzpnne eumruna area Timp de 43 de ani (din 1965-2008) am cdutat sa afl date despre devenirea in viatd, profesie si creatie a fostului elev al Scolii Generale Tariceni, Ion I. Nica, despre care sora mea, profesoara de limba si literatura romani, Vasilica Dumitru ~ Popescu imi spunea c& are talent scriitoricesc, ca va deveni un poet de talent. I-am citit caietul de poezii din anul 1966. Am descoperit, cu adevarat, aptitudinile poetice ale elevului Ion I. Nica, despre care nu am mai stiut nimic pnd in luna august 2008. ‘Acum, citesc volumul de debut ,Spre nasterea din nou ~ Poeme crestine”, Editura Arefeani, Bucuresti 1997, prefatat de poetul-filosof, Valeriu Gorunescu, care serie: imPACAREA TEMPORALULUI CU ETERNITATEA PRIN POEZIE Cartea de poeme tipirita acum de Jon Nica, dupa conceptia autorului, oferd o solujie ideald de iesire din criza generala de valori ce copleseste omul Ia acest sfirsit de secol si mileniu: ,,tn apostatul meu mileniu / ednd proclamam doar bundstarea, / contemporane, auzi chemarea / sit iesi din surdul Babilon...?" (nterogatoriu). Poetul, receptiv la injustitiile, abucurile, si fuxura din jur, e cuprins. de’ neliniste, de suferinté side revolt: Ca $i Luther in castelul de la Wartburg, POETUL ION NICA autorul simte prezenta maleficd a diavolului, care stdruie sd-i insufle neincredere $i sé-i distruga puterea de lupti. Dar el nu arunci:sticla eu cerneali in fantoma satanicd, precum Luther, ci il admonesteazé cu taria cuvantului de inspiratie biblicé: ,,Tu, Lucifer, al lumii ‘mare Print / spiritual, tu izvodesti eroarea, / de eénd ai ingelat primii parinti’/ si ai adus asupra lor pierzarea (Confruntare inevitabila) Jon Nica se incumetd sit caute, cu resursele culturti moderne, noi raporturi intre ratiune si credinga, intre filosofie si teologie, lisdnd sé triumfe principiul crestin augustinian Credo ut intelligam”. in care ratiunea se armonizeaza cu revelatia. Cum spunea si Hegel, autorul intelege sit impace ideea cu inima, concepand prin inimé, omul individual. lar identificarea dintre aceasta inimii si Ideea de esenta divind, se face prin Fiul Tisus, Logosul divin care s-a facut trup devenind Mijlocitorul, ce ne asigura contopirea spiritului nostra cu Dumnezeu: yCerul este-nchis, nu-i drum /prin noi insine sit ducé inspre Tatdl. / Unicul ce ni-L aratis piati-l”/e Tisus cel inviat acum” (Calea). Despre propria sa carte, in ,Cuvantul autorului”, poctul lon Nica scrie: Acest volum de debut il consider expresia poetica a unei experienfe spirituale personale, eu caracter de genezii asupra personalitafii mele, cat si prezentarea metaforicd a propriei viziuni asupra lumescului contemporan din cetatea céiruiaii apartin temporar Primul aspect, asemindtor cu experienta pauling care a inceput pe drumul Damascului si s-a sfarsit in pustiul Arabiei, poate fi definit prin celebra tezi galatiand a acestui titanic parinte apostolic: «Am fost ristignit impreund cu Hristos, si traiesc, dar nu mai traiesc eu, ci Hristos trdieste in mine. Si viata pe care o tritiese acum in trup, o traiesc prin eredinga in Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit si s-a dat pe sine insusi pentru mine» (Galateni 2:20). Chiar dacd la inceput a fost fiorul lirie $i chemarea de a poetiza conditia umana cu pana creatiei, confruntarea spiritualé dramatica dintre orgoliul profan si Eul Hristie va sfarsi prin falimentul si inmormantarea ‘omenescului de cugetare si simpire carnald, deschizdnd perspectiva artistic a omeneseului_ ndscut din Spiritul si Logosul biblic. Cred cit toate aceste seisme liuntrice ale noii geneze au scos la iveala atat focul sacru al revelatiei ca agent modelator, edt si noul relief spiritual peste care au inceput sd se reverse metajorele acestei carti. Nu stiu in ce masura slova poetica din poemele intitulate Orgoliu Profan, respectiv Poetul Crestin este abilitata sit sugereze acest proces depierdere de sine,de edutare si regasire a eului profan in Eul Hristic, ca poet erestin Aici intervine aprecierea = cititoruluiFANTANA DIN SIRNA Anul IV, nr. 7-8, ianuarie-decembrie 2008 La SY Ion Nica este poet autentic, ,,luminat de fulgerele din Sinai, dar si de dragostea iui Dumnezeu”, ca si _constemat si revoltat de derapajul societatii umane de ia adevarul relevat de verbul EVANGHELIET”, care il proclama pe lisus Hristos ,,Domn al rase umane, pentru osocietate teoretica”. Vizionarul lon Nica serie: Odata iluminat de fulgerele din Sinai, dar si de dragostea lui Dumnezeu, care, din dealul Golgota, radiaziide aproape doud milenii intreaga scenda lumii, nu pot decdt sé fiu consternat si revoltat de derapajul societétii umane de la adevarul revelat de verbul EVANGHELIEI Este vorba despre 0 decadenta continua a istoriei europene in plan filosofic, religios, moral, intelectual si chiar material. ‘Asa trebuie sd fie inelese poemele intitulate DESTIN si TEOCRATIE, unde accentul cade pe necesitatea regenerarii individuale. prin credinja devotionala, dar $i inteligentd, in Tisus Hristos ca Domn al rasei umane, pentru 0 societate teocratiea. Vizionarismul meu de inspiratie biblicd, proclama o singuré cale de supraviefuire a omului in istorie: regenerat conform 4f cauti pe cine +4 inghita, Soaranene deed down pc ee Dacam sepa in nical maser mapue mats car ac prin care sper! tect mat stn, INEVITABILA ddind la 0 parte vaful de-ntuneric ‘m-al obligat apoi si md consacru eens Fee eet puter tebe de pe ima pro sis ar Cin ett, pote emer, Tuat tate pot st devin stag ‘ Sfacconpiripressfamesatame, —— ducalbulnmt st cee ‘eu ce putere strunti pe Lucifer revelatiei biblice, $i membru al unei societati al edrei lider unie si absolut este Dumnezeu in ipostaza: umand. Aceasta viziune este departe de cele in care omul este plasat intr-o eternitate atemporala serafici, pur ‘spirituald, patronata de un Dumnezeu care le jace pe toate, singura atitudine a omului fiind cea de prezenta absent. Este mai curdnd vorba despre plasarea lui Dumnezeu in mijlocul oamenitor, cu acceptul lor liber consimsit asupra conditiilor si relatiilor pe care El le impune in acest tip de societate teocratied, in eare omul eliberat de natura adamicd si de consecintele ei distructive, va relua 0 istorie cu mult mai glorioasa decét cea'a oricéror umanoizi din univers, care au rdimas sub autoritatea lui Dumnezeu, de la create. Considerdnd ci poezia autentici este 0 arta inspiratd, sunt convins ed important nu este autorul, ci sursa de’inspiratie si mesajul, care, in cazul de fara, precum in cazul profetiei biblice, este Tisus Hristos ‘Domnul, Cuvantul care s-a facut trup. in cele patru_cicluri (,Orgoliul profan”, ,Poetul crestin”, ,Destin”, ,,Teocratie”) volumul cuprinde 63 de poeme, de inspiratie biblicd, dar si marcate de geniul poetic al mentorilor sdi: Eminescu, Blaga, Arghezi, loan Alexandru. CLELS Cas Pie erie rere ‘Strade Romané nr. 50, Tel fFax: 0244-51616 Canaan, ianuarie-decembrie 2008 FANTANA DIN SIRNA Anul IV, nr. 7- LA MULTI ANI, 2009! PLUGUSORUL COPIILOR — Aho! Aho! §colari mai mici, ici ce-acum vorn semana Dar eu inimi de voinici Peste ani vom aduna, Unde ti pornit cu tot Roadele in noi s-or coace, Catre ce va-ndreapta sortii? Ca s-avem ce va intoarce. Unde manati, dara, hai Chiar si bunii, si parinti, Sufletele zurgalai? Si vada cu ochii minti, Unde ti plecat vioi Cum ales-au loc curat Cu urarile cat voi? De arat si seminat! Re Unii chiar au fost pe-aici Cand erau si ei mai mici ~ Aho! Aho! Nu suntem mari, Si fiinde-au avut noroe Nu suntem tocmai plugari Au ales acelasi loc. Si-am venit si colindam, Celor dragi sd le urdm. Suntem ined mici a stat, Dar ni-i cugetul curat Tot cu suflet de poveste. Punem urarea-n fereastrd Si-avem ined de arat Ca pe-o inima albastra, Ca si erestem mari la sfat. Noi urim de sinatate, Celor mari din scoala noastra, Si apoi de bundtate. Si, parinti, chiar Dumneavoastra. _Plugul il vom ascuti, ‘Va uraim de-ntelepeiune, Mintea ne-o vom oteli, ‘Va urim de gnduri bune. Pornim plugul si asa Pentru c& vrem si risard Pe cei dragi -om colinda, Ir lumind-n ast tard Aziin prag de sirbatoare, Lumina ling lumina Urdm Doamnei Directoare S-asculte-urarea lind. Pe voi si va-nseninim, Si aiba mult spor in mune’, Plaiul sa il lumina, Tot bine si ne conduca. ata ,,plugul fara boi’ Si apoi vor rasari, Asta-i plugul tras de nei Flori cu sutele de mii De deciziile-i drepte, Nu cuel se trage oare, Nu ne-om bueura noi oare?. Prima brazda roditoare? Si cu cat va-nflori plait ‘Azi cu doamna invatatoare Tot asa va fi cu traiul Sa-i urdm de sindtate. Ita plugul fermecat Doar cu multe floci in tara, De-acea znd bund dat: Se va face primavara Pentru-ai nostri dragi parinti Acntelepeiunii crdiasa, Ne dorim si fim cuminti Ce inci-i Cenusareasa, Va dorim s-aveti voints, Si crestem frumogi si drepti, Pe masurd, si putintd, Si fim si noi intelepti. Dar adane noi vom ara, Caci in anul ce se naste, ‘Si sub brazd-om semiina, Cine stie ce ne-o paste. ‘V-am mai face 0 urare Si aveti cu noi ribdare, fie, Nu vor creste roade coapte, data peste noapte!. Truda multa, zi de zi, Ce an de an va rodi. Curajul cu voi S-aveti loc de omenie. Nic Va urm de pace-n casa, Va urtim de bani pe masd. Tar pentru invatamant, = Ia mai ménati mai scolari, Si n-avem buget marunt! Si luati doar note mari, Simanté si cumpirim, S-aveti numai ,,Foarte bine’ Ca s-avem si semandm. Si si nu uitati de mine!, Si Doamnei invatitoare, Juliana-Camelia Pirvu Ce putem si-i dorim oare? Si rdman-asa cum esteFANTANA DIN SIRNA Anal IV, nr. 7-8, ianuarie-decembrie 2008 Colectivul Primariei Sima si Colegiul Redactional al revistei"Fantana din Sima” ureazit tuturor locuitorilor comunei noastre un An Nou Fericit, plin de roade si sanatate! Januarie Februarie Martie LMM J Vis LMM JVS 6 23 45 far 2 Mies 7 31415 161718 9:10 11:12 13-4 910 11 12 13 14 20 21 22 23 24.28 16 17 18 19 20 21.2216 17 18 19 20.21 27 28 20 30 31 23 24 25 26 27 28 23 24 25 26 27 28 30 31 : 28 R345 67.8 910 910 11 12 1B 14 15 16 17 16 17 18 19 20 21 22 23 24 23 24 25 26 27 28 29 30 30 Septembrie A Na 12345 6 3456 7 8 910 1112 13 1011.12 13 14 14 15 16 17 18 19 20 17 18 19 20 21 21 22 23 24 25 26 27 24 25 26 27 28 28 29 30 31 Octombrie Noiembrie LMMIJVS LMMJV T 56.7) 8 24345 6 1213 14 15 9101112123 19 20 21 22 16 17 18 19 20 26 27 28 29 23 24 25 26 27 30FANTANA DIN SIRNA Se ee SLES Perro ey Poca ie Fe Sore a Tei secular din rezervatia natural de la Habud Textele (nu mai mult de dou pagini) vor fi inaintate Primaria Comunei Sirna, secretarul comunei, Vasile Mihai, tel./fax: 0244.485.012; Biblioteca Comunala Sirna, bibliotecar, Iuliana-Camelia Pirvu; Ion Dumitru (Tudor Vasilica), satul Sirna, comuna Sirna; Ion Dumitru, Ploiesti, str. Licrimioarei, nr. 2, bl. 12, sc. B, et. II, ap. 31 (informatii la tel.: 0244 / 571 687). een eon ees eee Sen Casco) Pee Lt) eee ec aurea eet eee BL nea EEG SMe ee eee EE Pers urnee CAE Un Ieee te eteMertint ore Nem Perret YoY Car MERC ect eT Tea yay Bek Loy LO FS Florentina GHEORGHE; eterna ELS Demure =) ako Legislatie, finante: Viorica POPESCU eee corte min sold See cee ken te) een eee ere OL eee ere Le LES) eee Loee ee ua Tiparit la Tipografia DIRECT DISTRIBUTION Intr, Mieilor nr. 12, sector 2, Bucuresti; tel./fax: 021/326 06 23; 021/326 06 24; 0724 304 495