You are on page 1of 89
PCr canes Partea intunecata a cautatorilor de lumina, Secretul umbrei gsi Divortul i Reinet MARIANNE WILLIAMSON, autoarea NEALE DONALD WALSCH, autorul seriei Cow ul Umbre Dysap ees eae Meer ten MeN ai fai a a ea SO) (120.000 LED a) [nea fan) = =) =] =) ira wal in iS) ta) ip) DEBBIE FORD DEBBIE FORD \¥ S Sz mi atolls Edifia in limba englezi Copyright © 2002 by Debbie Ford ‘THE SECRET OF THE SHADOW: The Power of Owning Your Whole Story Published by Agreement with HarperCollins San Francisca, an imprint cof HarperCollins Publishers, Inc. Copyright © 2006, Editura For You ‘Tehnoredactare Doina Vasilescu Coperta George Acu Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Roméniei FORD DEBBIE Secretul umbrei : Puterea de a-ji asuma propria poveste / Debbie Ford - ‘Bucuresti : For You, 2006 ISDN (10) 973-7978-60-9; ISBN (13) 978-973-7978-60-8 2658 ‘Toate drepturile asupra versiunii fn limba roménd apartin Ecituri For You, Reproducerea integral& sau partial, sub orice forma, a toxtului din aceasté carte este posibilé mumal cu acardul prealabil al Editurii For You Tel/fax. 021/6656223; 0311001455, mobile phone 0744352963; 0724212690; e-mail monica.visan@kx.ro;edituraforyou@bastral,ro Website http//mwedituraforyou.r0 Printed in Romania ISBN (10) 973-7978-60.9; ISBN (13) 978-973-7978-60-8 DEBBIE FORD SECRETUL UMBREI Puterea de a-fi asuma propria poveste Traducere Daria Vastlesen EDITURA FOR YOU Celui care mi-a fost al doilea tata si pe care |-am iubit mult, medicul Howard J. Fuerst. Am primit un dar imens, atunci cand ai intrat in viata mea. Iti multumesc pentru Sija, iubirea si Sratia pe care mi le-ai adus mie, familiei mele si lumii in care traim. Ne este foarte dor de tine. SECRETUL UMBRET Capitolul 1 TU SI POVESTEA TA Imaginati-va cA afi fi stiut la nastere ca sunteti maestri, cc sunteti peste masura de puternici, ca detineti daruri imen- se sica dorinta ar fi unicul lucru de care afavea nevoie pen- tru a va oferi darurile personale in lume. Inchipuiti-va cé ati venit in aceasta lume cu inima plina de puterea vindecdtoare a iubirii gi cd singura voastra dorinta este sa dati aceasta dra- goste tuturor celor din jurul vostru. Imaginati-va ca sunteti inzestrati cu capacitatea innascuta de a crea, ca aveti tot ce va doriti si tot ceea ce aveti nevoie. Este, oare, posibil ca, la un. moment dat in viaté, s fi constientizat c4 nu mai exista ni- meni altcineva pe lume, asemenea voua? Si ci, in fiecare fi- bra a fiintei voastre, s& fi stiut nu numai ca detineti lumina lumii, ci cA suntefi lumina lumii? Este oare posibil ca, la un moment dat, sa fi inteles cine sunteti la cel mai profund nivel gi sd va fi bucurat de darurile voastre? Ganditi-va o clipa si ‘vedeti daca va puteti aminti acel moment cand ati stiut ade- varul despre cine sunteti voi cu adevarat. ‘Apoi s-a intamplat ceva. Lumea voastra s-a schimbat. Ceva sau cineva a aruncat 0 umbra peste lumina voastra. Din acea clipa, ati inceput sa va temeti c voi si pretioasele voastre daruri nu mai sunteti in siguranta in aceasta lume. Ati simtit c4, daca nu va veti ascunde darul sacru, s-ar putea abuza de el, ar putea fi lezat sau furat. Induntrul vostru, ati stiut c& acest dar este ca un copil iubit, inocent, care v-a fost dat pentru a-l proteja. Astfel incat ati facut ceea ce ar face orice parinte: ati ascuns toata aceasta maretie, adanc inaun- trul vostru, pentru ca nimeni sa nu o descopere vreodata, SA 5 Debbie Ford nu o poaté vatdma sau Iua de lang voi. Apoi, cu creativit diamd,o paves atlinctte eee saa ma, , astfel incat nimeni sa : di gary nae ace une «hist selipitri ina va ascunde secretl. Nu numai cd val determina at peceilalti sa creada c& nu sunteti minunati; v-ati convins si pe vol ingiva - si asta doar pentru cd v-ati dove- lit a fi parinti_ buni. A fost secretul vostru foarte bine ascuns Peete doar voila Aji fost chiar indeajuns de reatvi ca. sh afsai exact opusul a coea ce erat cu adevrat, atl Inca vi pute proteja de cei care arf putut suparat sau dat de dare voasre nndscute, lupa zile, luni si ani in care v-ati ascuns comori oaste prefioase af nceput 8 va credeti povesten. A in pentpenom pe care ati creat-o pentru a va apara secretul. Inacel moment, af tat ci voi insva v.ai ingropat candva dara neprefuit. L-afi ascuns atat de bine, incat n-ati mai stiut locl exact af itt chiar faptl cd Fai fascur, Iie, lumina, maretia $i lusetea voastra ie ini i- oral overt Afi uitat cA a avut ee Laine ____Dinacel moment, ati trait sentimentul de a fi pierduti Segu izlat si speriati, Pe neasteptate, ati devenit const nic ceva lipsea - cova ce era adevirat, Durerea separa fe comoara voasta v-a facut s& va simtiti ca si cum v-ati fi {ira snll ves Sderot nate ek eee ees re , levarat, fel incat ati A ca takin exterige, ceva care sd va umple golul " aay facava iti mai bine. Ati cautat ceea ce lipsea, in relat, in alti amen, in realize voasr. Afi cutat n performanle 2ice satin contul din banc, ncercind si avidin now acel sentiment. Poste i, asemeni mie ai fst condusi de sent- mente de nevredniie care se infg tat de addncin subcon- stientul nostru, incét ne petrecem cea mai mare parte din viata cautand frenetic ceva care si ne imy lineasca’ Dar i unde ati cautat, nu ati gasit nimic, Z any on ‘SECRETUL UMBREI La varsta de cinci ani, eram deja obisnuita cu vocea din capul meu care imi spunea ca nu sunt destul de buna, ca nu cram dorita si ca nu apartineam nimanui. Dorind cu dispe- are sA mA simt iubita si acceptata, mi-am impus sarcina ex tenuanta de a-iface pe ceilalti oameni sé-mi valideze propria valoare. inauntrul meu credeam ca ceva era in neregula cu mine si m-am straduit mult sé-mi ascund defectele. Am in- vatat repede cum sa multumesc ‘oamenii, afisnd un zambet larg, pentru avi face sA ma remarce. Credeam cé, daci as fi fost mai talentaté decat sora mea mai mare, sau mai des- teapta decat fratele mai in varsta, m-as fi adaptat mai bine si familia mea m-ar fi coplesit cu iubirea si acceptarea pe care mi le doream. Nutream convingerea cA, daca ei m-ar fiiubit Suficient, nu ar mai fi trebuit sa ascult gandurile groaznice care-mi umpleau mintea, sau sé indur sentimente dureroase, epuizandu-mi trupul firav. sur ce anii treceau, am devenit experta in a gasi de a ascunde durerea - de mine insami si de cei- Talfi, Cand nu géseam pe cineva care sa ma aprobe sau s&-mi spund ca sunt in regula, ma furisam la magazinul de alaturi $i cumparam un pachet de prijituri gio sticla de Coca-Cola. ‘Acea doza de zahar parea, intr-adevar, sa ma mulfumeasca. Dar, la varsta de doisprezece ani, durerea devenise wea maré ca s4 0 pot ascunde: ma simfeam prea inaltd, ex- Prom de ciudata si foarte proasta. Le invidiam pe fetele care pareaua fi normale, purtau hainele corespunzatoare si aveau. familiile potrivite. Ani de zile am plans in fiecare 2), incer- ‘cand sa cliberez acea durere interioara care ma consuma. Lacrimile mele de tristete aveau intotdeauna acelasi mesaj: , De ce nu ma iubeste nimeni? Ce este in nereguld cu mine? Va rog, nu vine cineva sa ma ajute?” ‘Apoi, pentru a inréutati lucrorile si mai mult intt-o simbaté dupd-amiaza, pe cand aveam doisprezece ani, ma- ‘ma ne-a spus, mie si fratelui meu ca, in timp ce eram|a pla tata s-a mutat. Mariajul lor se terminase si urmau sa di- Debbie Ford vorteze. Dezintegrarea familiei a adaugat fricii mele inrada. cinate profund, faptul cd aveam defecte si cd imi at un destin nefavorabil. Si at ame set Divortul parintilor a dezlantuit toata durerea pe care o gazinasem inauntrul meu. intr-o clip, toate centimen. tele negative Pe care credeam ca le am sub control, m-au inundat. Suferinfa era atét de coplesitoare, incat pentru ao amorti am inceput si ma drogher, s& fumez sisi am prieteni dp omni ieee disperata de a ma integra, de a primi si siguranta pe care nu le gi familie, tables ae pe ww le gaseam in >, sau in Lupténdu-ma s& dau un sens spatiului gol dina : spatiului gol dinduntrul meu, am decis cA succesul este ultimul bilet spre libertate. Am inceput sd lucrez la varsta de treisprezece ani, iar cand am implinit nouasprezece, detineam deja primul meu maga- zin de imbracdminte. Aveam un ochi pentru moda si imi Plices s 3 schitex noi toalete pentru femei, ; purta haine la moda m-a facut intotdeauna si mA simt mai bine. Simteam ca fn felul acesta puteam ascunde tusinea macar pentru o zi, purtand ceva ce placea tuturor, MA straduiam sa fiu cat mai indrazneata, mai hippy, mai la mods, pentru a simti cd ma integrez. Si, dup toate aparen- tele exterioare, reusisem: aveam masina adecvats, hainele in Dn cu moda gi ceea ce considera a fi grupul de prieteni triviti. In sfarsit, izbutisem sa devin ire al erupulal, ___ Dar, in pofida tuturor succeselor si a faptului ca aveam Prieteni, incd ma simfeam pierduta si foarte singur’. Nu Conta cat am realizat in lumea exterioaré, pream sa nu mai scap de vocea interioara care imi spunea cA nu ma voi ridica cede sic viata mea nu avea nici un sens. fn linistea noptii, disperarea m-a coplesit. Ma simteam mica, neinsem- nati siextrem de singursy Spinal ae Obsesia din mintea mea devenise o slujba a ( t sjba.cu norma in- treaga. Am inceput prin incercarea de a aduce la tacere zgo- ‘motul interior, constant, prin consumul de droguri. Am fost SECRETUL UMBREL hipnotizata de acel dialog intern continuu, de povestea pe care mi-o repetam iar si iar - cd nu voi reusi niciodata si nu voi avea niciodaté iubirea, siguranta si pacea interioara pe care le doream cu atata disperare. Acea voce mi-a umplut ca- pul zi si noapte, criticdnd fiecare migcare pe care 0 faceam $1 sabotand cdutarea succesului si a fericirii mele. ‘Am crezut cd daca ramaneam destul de ocupatd, man- cam destule prajituri, ingurgitam suficiente chimicale, sau cumparam destule aparate gi haine, as fi putut s4 ma ridic deasupra disperari si a inutilitatii care pareau intotdeauna sé-mi apara pe neasteptate in minte, dupa un moment de bucurie, Dar nu a mers. Banda care mi se derula in cap se auzea tot mai tare, aratndu-mi cusururile si accentuandu-mi limitarile auto- impuse. Acel glas launtric imi facea in continuu observatie, unandu-mi cd nu merit iubire gi ca voi fi intotdeauna sin- gura. Incele din urmé, epuizaté, cedam in fata tiranului meu interior, spunand: ,,/n regulé, ai cstigat”. Dupa aceea, luam o punga de M&M, o tigaré sau un calmant si imi potoleam, temporar, suferinta. Dar acest paleativ dura doar cateva mo- mente si dispretul de sine se intorcea, iar povestea despre cat de ingrozitoare eram, se relua de unde ramasese. Pe cand aveam douazeci de ani, la reteta mea pentru alinarea durerii am adaugat si barbatii. Din nefericire, relatii- le mele cu acestia se finalizau intotdeauna cu un esec. Ince- peau la inaltime, detinand promisiunea salvarii, si se sfar- seau la pamént, adncindu-ma din ce in ce mai mult in amd: raciune. intre timp, abuzul de droguri ajunsese la un punct in care stiam ca nu voi mai trai prea mult, daca voi continua pe acest drum. Am petrecut ani intregi intrand gi iesind din cen- tre de dezintoxicare, incercand sé-mi redresez viata. Apoi, intr-o zi, pe cind ma aflam in cel de-al patrulea centru de tratament, participand la inca o sedinti de terapie in grup, am avut o revelatie colosala. Stand acolo si asculténdu-i pe ceilalti impartisindu-si Debbie Ford durerile, am fost fascinata de cuvintele lor. in timp ce mem- ‘brii grupului isi impartaseau incercarile gi suferintele, egecu- rile gi dezamégirile, auzeam o tema comuné - subiectul unei povesti — iesind din gura fiecaruia. ‘Am ramas uimita de cat de fidela era fiecare persoand dramei sale individuale, cata siguranta afiga in sensul cd po- vestea sa relata adevarul, tot adevarul si numai adevarul. Am vazut oameni din grup care sacrificasera iubirea pentru a omagia sia ramAne devotati povestii lor negative. ‘Am remarcat alti oameni care tineau ca la viata lor la aceast poveste dramatic, incercdnd sa ne convinga cat de {ingrozitoare si de adevarata era. Unii erau mandri de patani- ile lor, de parca stradaniile si sacrificiile ti facusera oarecum superior celorlalti. Altii tsi dideau dreptate prin virtutea ab- soluta a profunzimii durerii pe care au simfit-o. Deodaté, intr-un moment de claritate, am auzit in spa tele fiecdrei povesti personale: Povestile lor erau doar niste basme, a caror stereotipie reprezenta o diversiune ce masca un adevér mult mai adénc. Imi amintesc cu precizie o anumita gedinta de grup. Jessica era o femeie draguta, blonda, in varsta de douazeci si opt de ani, a carei figura exprima amaraciune si infrangere. A inceput sedinta din acea zi, repetandu-ne aceeasi poveste [pe care ne-o tot spusese in ultimele opt sau noua saptamani. Era cam asa: , Mama nu ma iubeste, tata m-a parasit cind aveam trei ani, prietenul meu nu stie cine sunt...” Stateam acolo, cu un sentiment de frustrare, dorind s8- mi smulg parul din cap. Pur si simplu, nu mai suportam sa aud aceeasi poveste, nici macar un minut. Suna ca un pate- fon vechicare canta, iar si iar, aceeasi melodie uraté. Ma gan- deam ca putea cel putin sa redea un céntec nou. Voiam sa mA ridic gi sa strig: , lesi din povestea asta! Nu infelegi? Nu vezi cé iff repeti fie insafi o poveste care vesnic se termina in acelasi fel?!” Doream atat de mult ca Jessica sa priceapa ca se blocase in interiorul povestii ei. Dar, desigur, eram ingradita 10 SECRETUL UMBREI de limitarile a ceea ce stiu acum ca era propria-mi poveste, care imi spunea: ,. Nu stif nimic. Habar nu ai despre ce vor- esti, asa ca stai la locul tau $i fine-ti gura”. Supunandu-ma acelei voci, m-am pleostit la loc in scaunul meu si am alunecat inapoi in povestea proprie. Ta- cerea era insisi dovada ca aceasta ma controla in intregime. De vreme ce nu mai puteam suporta nici macar un moment sa 0 ascult pe Jessica smiorcaindu-se, am schimbat canalul si mi-am concentrat toata atentia asupra mea. Pe ma- surA ce vocea Jessicai se diminua pe fundal, am inceput sa aud propriul dialog intern: , Nur md iubeste nimeni. Nu pot sa fac asta. Nu voi fi niciodata fericita. Sunt prea slaba si uré- 14, Viata mea nu conteaza” si obisnuitul: , Nimadnui nu-i pasé de mine” Cum stateam acolo, am constientizat brusc c&, ase- meni acelei tinere dragute, repetam si eu, iar si iar, acelasi dialog intern, recitand 0 versiune a vietii mele pe care 0 auzi- sem de milioane de ori inainte. Am fost socata s descopar a subiectul povestii mele nu era cu mult diferit de cel al Jessicai; doar cd ea fl rostea pe al ei, cu voce tare, ‘Cum stateam acolo, ascultandu-ma pe mine insimi, am auzit tema povestii mele, incantaté ca o mantra in minte: ,Biata de mine, biata de mine, biata de mine”. Apoi, deo- dati, luminile s-au aprins si am inteles: ,Oh, Doamne, viata mea nu este altceva decat o relatare a peripetiilor prin care am trecut”. Cat timp am locuit in West Palm Beech, Florida, am fost prizoniera propriei povesti. O lasasem s&-mi conducd viata, fara sa fiu constienta. Tot ceea ce faceam era in confor- mitate cu aceasta poveste, iar actiunile mele erau tentative disperate de a face ca temnita povestii mele sa fie putin mai confortabila, mai placuta la gust, mai acceptabila. Aduceam intotdeauna unele ajustari - un prieten nou, un alt serviciu, ‘0 noua tunsoare - in incercarea de a-mi ingropa durerea $i de a-mi ascunde ,,dovezile” neadapt imi confundasem atat de mult povestea cu realitatea, incat toate schimbarile pe ul Debbie Ford care le faceam erau ca si cum ag fi rearanjat scaunele de pe puntea Titanicului Vasul se scufunda, in timp ce eu, nefiind in stare sa vad realitatea situatiei, eram ocupata incercand s& o infrumusetez ca sé ofere un sentiment placut, in timp ce pierea in adancuri. In cele din urmé, mi-a trecut prin minte c4 trebuie s& existe mai mult decat povestea pe care mi-o spuneam. Tot asa cum Jessica ~ chiar daca era adancita in povestea ei - era mai mult decat ceea ce credea cd este, am inteles ca gi eu reprezint mai mult decat imi spuneau gandurile mele negative cd sunt. Prin urmare, in acel moment, am recunoscut ca, degi ani intregi incercind sd-mi consolidez povestea, nu reusisem. Intr-adevar, constituia o parte din mine, dar, cu siguranté, nu eram eu, in intregime. Cu toate cA nu aveam, nici un indiciu despre ce se afla in spatele dramei personale, inacea zi am pomit intr-o calatorie spre a intelege de cecrea- sem aceasta poveste si carui scop ii servea ea. POVESTEA, TEMA $I UMBRA Povestile noastre au un scop. Chiar daca ne stabilesc limite, aceste scenarii de fapte si intamplari ne ajuta totusi sa definim cine suntem, astfel incét si nu ne simtim complet pierduti in lume. A trai in interiorul lor este ca si cum ai fi ‘induntrul unei capsule transparente. Peretii subtiri, stravezii, se comport ca carcasa care ne tine blocati induntru. Chiar daca putem privi afara si vedea lumea din jur, stam in sigu- rant inchisi induntru, simtindu-ne confortabil pe un teren cunoscut, limitati de ideea interioara ca, indiferent ce am face, am gAndi sau am spune, nu putem merge mai departe. Povestile noastre ne separa si traseaz4 granite intre noi, ceilalti si lume, Ne limiteazA capacitatile si ne inchid po- sibilitatile. Povestile noastre ne fac s4 ne separm de restul, chiar daca noi imploram s4 ne adaptam sau sa ne integram. Ele ne secatuiesc de energie vital, facandu-ne sa ne simtim SECRETUL UMBREI obositi, epuizati si fara speranta. Previzibilul din povestile noastre hraneste resemnarea si ne garanteaza destinul. Cand traim fn interiorul acestor povesti, demonstram comporta- mente repetitive si dialoguri interne dure. ‘Asemeni tuturor povestilor, cramele personale au o te- mA care se tot repeta pe parcursul vietii. Ne putem descifra temele, ascultand cu atentie concluziile pe care le-am tras despre evenimentele traite. Aceste concluzii decisive ne contureaza experienta si ne formeaza personalitatea. Concluziile noastre devin con- vingerile umbrei, convingerile inconstiente care ne contro- leaz4 mintea, cuvintele si comportamentele. Convingerile umbrei ne stabilesc limitele, spunandu-ne de cat de multa iubire, fericire gi succes suntem vrednici, ne modeleaza pro- cesele gandirii si ne definesc limitele. Deghizandu-se in ade- ‘var, convingerile umbrei ne jefuiesc de capacitatea de auto- exprimare si ne distrug visele. Dar ceea ce ar fi important si intelegem este c aceste convingeri ale umbrei cuprind toata intelepciunea de care avem nevoie pentru a ne depasi limitarile actuale si nemul- fumirea pe care o simtim. Ele ne motiveaza si ne com- pensam defectele si ne conduc spre a fi exact opusul a cea ce credem ca suntem. Convingerile noastre umbra ne in- deamna sa dovedim ca suntem vrednici, demni de iubire si importanti. Dar, lasate netratate, aceste convingeri ale um- brei se intorc impotriva noastra, sabotand chiar lucrul pe care ni-l dorim cel mai mult, lasandu-si mesajele negative sA ne limiteze viata. MOTIVUL PENTRU CARE ,,Al NEVOIE” DE POVESTEA TA Stam invaluiti in povestea noastra - agezati in siguran- {ain capsuld - astfel incat sa ne putem pastra confortul a ceea ce stim gi sd ne odihnim in sentimentele certe gi familiare de Debbie Ford a fiacasa. Cand viata devine dificila gi ne confruntam cu du- rerea produsa de propriile limitari sau de dezamagirea ca tra- im sub standardele fixate de noi insine, putem, cel putin, s& contam pe un lucru ~ si anume, pe previzibilul din povestile noastre. Acestea ne oferd ceva si pe cineva cu care sa ne iden- tificém. Cel mai neplacut sentiment pentru o fiinti ome- neasca este sa simta cA reprezinta un ,nimic”, ca viata si ex- perientele personale nu conteaza. Cei mai multi dintre noi am indura mai degraba sé nu fim iubiti, decat sa fim total invizibili. Astfel inc&t, in incerca- rea disperata de a da un sens vietii, ne cream gi apoi ne re- etm povestile; si in timp ce ne agatém cu putere de cea ce credem ca suntem, ne perpetuam dramele. Apoi, treptat si in necunostinta de cauza, devenim, la propriu, dramelenoastre. Ne jucam rolurile si le ciram dupa noi ca pe niste in- signe de onoare. Facem investitii pentru a le mentine in viata ~ dar, pe parcursul procesului, devenim in mod inconstient victimele povestilor pe care Je-am creat pentru a ne apara secretul. Devenim chiar victimele propriei noastre vieti. Cand ne dam seama ca ne-am identificat cu povestile create de noi si nu cu Sinele nostru mai vast, mai adénc si au- tentic, primul impuls este s8 scpam de acestea. Dar, fiindca am devenit ceea ce ele reprezinta gi le-am permis s ne dicteze scopul si cursul vieti, se ridicd o intre- bare inspaimantatoare: Daca noi nu suntem povestile noastre ~ cine suntem, de fapt? fn afara lor, viata pare infricosatoare si de necontrolat. Are un iz de incertitudine si de imprevi- zibil. Ne e teamé cd, daca renuntam la dramele personale, ne vom pierde identitatea si locul pe care il detinem in lume. Cine ne va proteja? Cine ne va iubi? Unde ne vom integra? até o perspectiva devastatoare pentru orice fiinté ome- neasca. Frica inconstienta din spatele povestilor noastre este a, daca ne abandonam identitatile, daca incetinim gi ne in- dreptm spre interiorul nostru, vom fi inghititi de acel spatiu gol. impotrivirea noastra la ,,a nu fio nulitate”, la ,anu avea 14 SECRETUL UMBREI nnimic” ila ,a fi un nimeni” int insasi esenta zbuciu- ‘mului omenesc. Teama de nefiinté ne este atat de mare, incat majoritatea dintre noi ne multumim cu o versiune reamba- Jata a Sinelui pe care il cunoastem, decat sa trezim necunos- cutul launtric, Mi-am petrecut majoritatea timpului incercand din greu si fiu ,cineva”, 54 am un scop $i 0 viafé semnificativa. Totusi, de-a lungul anilor, cdutarea spirituala m-a invatat ca, pentru a putea ajunge femeia unica si deosebita care tind sa fiu astazi, trebuie si imbratisez. atat imensitatea Divinitatii, cat si lipsa de important naturii mele omenesti. Sa accept faptul cA sunt totul si nimic. Rabinul meu, Moshe Levin, mi-a spus odata o poveste din Talmud. O persoani este rugata sa scrie pe o bucatica de hartie cuvintele: Nu sunt decét praf si cenusd, sa o pun’ in buzunar si sA mediteze asupra Sa. Apoi, i s-a adresat o alta rugaminte, si anume de a asterne pe o alta bucaticd de har- tie cuvintele: fntreg Universul a fost creat doar pentru mine, si sa o puna in celalalt buzunar. Cum cdutatorul medita la ambele realitati in acelasi timp, el a inteles ca amandoua sunt adevarate. Daca privim viata din perspectiva cea mai larga, ve- dem cd suntem doar niste fire de praf. and nu ne imbratisim nefiinta absoluta si lipsa de im- portanté, vom alerga pentru totdeauna dupa experienta dea ficineva, Dar odat ce ne predam faptului ca suntem fotul si nimic- odata ce integram ambele povesti, mai presus de um- bra si de lumina - devenim fiinte omenesti intregi si inte- grate. Ne deschidem catre lume - dincolo de ceea ce stim. Putem avea grandioasa experienta de a vedea cA apartinem sisuntem o parte vitalé a intregului Univers. Vom fi capabili s& ne minunam, constientiz4nd ca intregul Univers a fost cre- at doar pentru noi, Atunci ne vom infelege pe deplin imensi- tatea adevaratei esente. Stiu ca pentru unii dintre voi acesta poate fi un concept 15 Debbie Ford dificil si s-ar putea s4 nu fiti pregititi si-l acceptati sau sé nu va simtiti prea comod in sfera sa. Dar va promit cd, daca va veti permite sa va deschideti acestei idei si sa o explorati, va rasari o noua posibilitate. Cand veti imbratisa atat victoriile, cat si infrangerile, fragilitatea si forta, vastitatea si nefiinta, va veti simfi in siguranta pentru a permite secretului vostru Divin sa iasa la suprafata. Doar prin reintoarcerea la starea de plenitudine veti avea convingerea cA sunteti vrednici gi cA meritati s expri- mati adevarul suprem despre voi insiva. SINELE FALS Povestile noastre sunt ca niste prieteni vechi. Chiar da~ cA vorbesc prea mult, cel putin stim la ce s8 ne asteptam - 0. alternativa care pare mai putin amenintatoare decat sa te asociezi unui grup de necunoscuti. Majoritatea dintre noi alegem confortul a ceea ce stim, stand inauntrul realitatii noastre limitate, doar ca si nu fie nevoie s4 infruntam spai- ma de ceea ce nu cunoastem. Dar dedesubt fierbe o nemul- fumire profunda cu privire la sinele fals pe care l-am creat i Ia povestea care debuteaza o data cu acesta. Aici incepe lup- ta. Aceasta mahnire ne pedepseste mereu, soptindu-ne la u- reche: ,, Trebuie sa existe mai mult decit atat”. in scopul de a imbratisa imensitatea a ceea ce suntem in realitate $i a face calatoria dincolo de povestile noastre limi- tate, pentru a ne regasi adevaratul Sine, trebuie s4 infruntam adevarul suprem, care, in majoritatea cazurilor, ne dezvaluie realitatea cea mai dureroasa - aceea ci, de fapt, nu am fost niciodata separati de Divinitate. Reprezentim o pies a mo- zaicului Divin. Putem parea diferiti, ne putem comporta dis- tinct, iar cei mai multi dintre noi vor pardsi aceasta viata cre- zand ca suntem separati unii de altii, insa individualitatea noastra nu este decat o iluzie - 0 confuzie dureroasa care ne tine inchisi intr-o cdutare fara sfargit a ceva mai mult, mai bun. 16 SECRETUL UMBREI sau diferit de ceea ce avem deja, ori o goana zadamnica, fiind- cae bazata pe concluzia incorecta ca am fi ,plini de defecte”. separarea noastra, ne straduim sa cream o versiune mai bund gi mai extinsd a ceea ce suntem, incercand cu dispe- rare sA repardim ceea ce credem ci este stricat. Ne abandonam Sinele Divin natural si cdutim frenetic sa ne impamantam in jdentitatile noastre unice. Renuntam la Sinele Divin doar pentru 0 imaginea sinelui individual. : Dar aceasta infatigare a sinelui - identitatea dupa care alergam - nu este cine suntem noi cu adevarat, ci sinele fals pecare lam creat ca sa ne defineasca personajul principal din povestile noastre. Mai mult, credem, in mod eronat, ca sun- tem acea persoand, cea careia fi faurim un contur vremelnic pentru ane oferi nou’ insine o:identitate distinctd. lar povesti- Ie sunt incercdri disperate de a da un sens existentei, dea defi- ni ceea ce nu poate fi explicat. Acestea salasluiesc acolo unde locuieste sinele fals. Sinele nostru fals este eroul si victima, | starul dramelor noastre, cel care pastreaza povestea intacta si ne linisteste printr-un sentiment ingelator de securitate si de previzibil. SEPARAREA DE DIVINITATE momentul in care ne identificdm cu sinele fals si cre- de ay povestile noastre, cadem din mainile Divini- tat intram in maruntailuzie a pronumelut nine art care se simte singur si separat. Apoi incepe jocul “Tate la Mine, Sunt Separat de Tine”, Ne antrenam in aceasta sarada, ne permitem sa pastram iluzia cé traim, real- mente, ca fiinte separate si individuale. Chiar daca in acest punct al calatoriei noastre spirituale infelegem, pe plan inte- lectual, ca reprezentam cu tofii o singura fiinté, continuam, la un nivel inconstient, sa luptam pentru viata separata cu care suntem obisnuiti - si sa evitam experientele unimii. ‘Credem ca daca infruntam adevarul suprem - con- 7 Debbie Ford fruntindu-ne cu Tot ceea ce suntem ~ atunci, acea unicitate de care ne agatam va muri. Dar infruntarea acelui adevar este sarcina noastra, fiindca existenta in cadrul povestilor proprii siin iluzia separarii nu ne reflecta viata adevarata, ci reprezin- td unjoc nesfarsit al asteptarii ~ ne este frica si zabovim. Este o partida pe care nu o puteti castiga, intrucat se axeaza pe niste variante ipotetice: ,, Daca as fi fost bogat, fai- mos, sanatos, mai destept, mai intelept, mai rapid, mai ager sau mai ténar, as fi capabil 8 castig acest joc si sa gasesc feri- cirea pe care o merit”. , Dacd as cunoaste mai multi oameni, ag avea un serviciu mai bun sau as demara propria afacere ori as obtine ceea ce am nevoie, atunci m-as simti fericit”. » Cand voi avea 0 casa nous, o masind noua, o noua prietend sau niste haine noi, ma voi simti mai bine”. ,, Daca as fi apre- ciat, respectat, iubit sau remarcat, mi-as indeplini cele mai ascunse dorinte”. Sau poate jocul vostru este de a va desco- torosi de ceva. , Daca nu as fi atat de egoist, de gras, de lenes, de furios, de inversunat, de obosit sau atat de falit ...” ,, Dac soful meu, copiii sau mama mea ar inceta s& se poarte asa ” Ori varianta: ,, Cand voi avea greutatea perfecta sau cand voi gasi scopul vietii, voi fi mulfumit”. Acesta este un joc care mu poate fi castigat. Mai degraba, el reprezinta 0 cap- cana, un labirint fara iesire, Muncim zi si noapte incercand s& manipulam, si ela- bordm o strategie si si gasim modalitati de a castiga partida Daca’. Dar aceasta traieste in interiorul povestii noastre. A fost conceputa sa ne fina ocupati si activi si sa ne dea un punct de referinta pentru identitatile individuale. Dar daca esti dispus sa te uiti mai atent, vei observa ca jocul const tuie doar 0 capcana, ascunzand cea ce este real, acoperin- dune adevarata esenta. Pentru a pune capat acestei lupte, trebuie sa intelegem cd o mare parte din ceea ce credem des- Pre noi ingine se afla fesuta intr-o poveste. Pentru multi din- tre noi, este una care ne las far puteri. Ne-am creat aceste drame pentru a ne da noua ingine o identitate si a ne prote- 18 SECRETUL UMBREI ja inviolabilitatea adevaratei esente. Si vom avea nevoie ca povestile noastre gi secretul pe care il relateazé sa ne condu- ca inapoi inspre prezena Divinitatii noastre si sa ne dezva- luie scopul vieti. ACCEPTAREA POVESTI PERSONALE Povestile noasire au un scop Divin. Ele constituie parte reall si necesara a evolutiei proprii. Pana cand nu le vom intelege imporianta, vom raméne captivi in cercul vi- cios al incercarilor de a repara partile din noi pe care le ve- dem ca fiind defecte. in interiorul dramelor personale se afl ascunse informatii semnificative, perle de infelepciune, pe care trebuie si le extragem gi care detin cheia indeplinirii contributiei noastre unice in aceasta lume. Aceste povesti contin exact ingredientele de care avem nevoie pentru a des veni camenii care am tanjit dintotdeauna sa fim. Inauntrul fiecdreia dintre povestile posers se gaseste un remediu Divin pentru o viata exceptionala. ‘Erimul pas in descoperirea refetei personale este acela dea infelege ca suntem cei care ne-am creat povestea, nu nu- mai pentru ane proteja pe noi insine, ci si, fara a ne da seama, in scopul de a aduna intelepciunea si experientele de care avem nevoie, astfel incat sd ne atingem telul in viata, dar si de a invata lectiile pe care aceasta le are de predat. Sunteti ca un. maestru bucatar sef. V-ati petrecut viata in bucatarie, adu- nand ingredientele necesare pentru a va manifesta Sinele ex- traordinar. Insd povestea voastra ~ cu toate dramele si cu du- rerea sa neprelucrati - este cea care ascunde aceasta refeta. Multi dintre noi suntem atat el uma = rane in povestile noastre, cA nu ne mai amintim cd aver Sree Santer atét de preocupati de durerea din trecutul nostru si de a-i condamna pe ceilallti, incat nu constientizim 4 toata durerea noastré are un scop. Te © fraz ce merita repetata: Toatd durerea noastra 9 Debbie Ford are un scopl Exista cu rolul dea ne invata, a ne cilauzi si ane da intelepciunea de care avem nevoie pentru a ne aduce darurile in lume. Multi dintre noi ne folosim traumele $i Tinie ca si ne autopedepsim, sa rémanem blocati si mic Dar cand ne examinam durerea si dezamagirile gi le folosim ca instrumente de invatare, acestea ne impartasesc lectii sa- cre de viata, care ne pot fi predate doar pe aceasta cale. Traifi pe Pamant pentru a contribui cu propria voastr fiinta si sa slujiti lumii int-un mod personal. Una dintre pro- fesoarele de la gradinita fiului meu, doamna Knight, a demonstrat la ora ei acest principiu. in prima zi de scoala, doamna Knight a dat tuturor copiilor care au intrat in clas .© piesa a unui joc de puzzle cu un numar pe spate. Pe ma- sura ce fi striga dupa numaér, fiecare elev isi aducea piesa din puzzle, iar doamna Knight o punea in pozitia corecté pe ra- ma de carton care tinea jocul. Erau douazeci de copii in clasa si tot atatea piese de puzzle. Cand doamna Knight a chemat si numérul douazeci, puteai vedea intreaga imagine a jocu- lui, cu exceptia unei piese care lipsea. Baiefelul care primise piesa nouasprezece nu a venit in acea zi la gcoald, iar clasa avea nevoie de contributia lui pentru ca intreaga imagine s& fie dezvaluita. Astfel, doamna Knight le-a demonstrat copi- ilor, intr-un mod superb, cat de important era rolul fiecdruia dintre ei pentru completarea intregului. Stateam acolo, cu lacrimi in ochi, gandindu-ma la felul incare fiecare om isi aduce o contributie vitala pentru binele intregii omeniri. Fiecare dintre noi define o piesa important cu care participa la definitivarea tabloului vietii. Cand ri- ménem pringi in trecut, urandu-ne vietile, povestile si pe noi {insine, devine imposibil sa ne revendicim piesa de puzzle gi so punem in locul care-i este destinat. Pana nu vom ajunge la o impacare cu povestile noas- tre, va fi imposibil sa extragem ingredientele de care avem nevoie pentru a ne exprima Sinele nostru Divin. Drama personala ~ fiecare dintre experientele traite, 20 SECRETUL UMBREI artile din noi ingine pe care le iubim si cele pe care le uram Prete ceea ce face ca piesele noastre sa fie amie Unii dintre noi au primit piesa din mijloc, altii pe cea din margine, in timp ce altora li s-a oferit piesa mare $i rotunda. Nu exista in jocul de puzzle o alta piesa ca a noastra. Nici una. Sunt unele asemanatoare, dar nici una ca a voastra. Propria contribute exista intr-o stare latenta, asteptan- du-va sa adunati toata experienta de care aveti nevoie pen- trua deveni acea piesa de puzzle. in fiecare zi va atrageti ex- periente perfect potrivite pentru a aduna intelepciunea nece- sar producerii refetei-voastre unice - a piesei voastre din jocul de puzzle. PROCESUL Secretul Umbreiva va caliuzi in aga fel, incat sa intele- geti cd povestea personala nu are drept scop s4 defineasca ine sunteti cu adevarat. Este doar o mica parte din voi, care va fine blocati in tipare repetitive si va limiteaza capacitatea de a iubi, pacea interioara gi succesul pe care il puteti doban- di, Pentru a reusi sa va vedeti sinele intreg si sa va contem- plati adevarata maretie, trebuie sa pasiti in afara povestii personale. O asemenea actiune ne permite sa renuntam la zi- durile care ne inconjoara inimile deschise. Pentru a trai in afara acestor drame, trebuie si ne vindecam ranile si s ne impacdm cu trecutul nostru, sa ridicam valul de pe durerea din noi si s4 imbratisim defectele si imperfectiunile care fac fanaa ajungem sa intelegem cea ce reprezentam si care este motivul pentru care ne aflam pe Pamant - si nu in- felegem lectiile cumplite pe care ni lé da viata, vor ramane blocati in interiorul micimii dramelor personale. Pentru a va putea transcende povestea, aah a a dispusi s& experimentati lupta zilnica a experi deoarece.vd. veh deprinde cu viata exact asa cum este ea, a Debbie Ford doar in clipa in care veti avea posibilitatea s-i schimbati directia. A trai o existenta in afara granitelor dramei perso- nale va va invata, in primul rand, sa discerneti toate modu- rile prin care va mentineti separati, inchisi in propria poves- te. Veti manifesta bunavointa de a ajunge sa intelegeti toate modalitatile prin care evitati sa constientizati si sa acceptati cu iubire nefiinta care zace in voi. Veti invata toate metodele prin care incercati sA va autodefiniti - astfel incat nimeni sa nu va mai confunde cu altcineva - prin care va straduiti sa va completati identitatea, in asa fel incat sA nu mai simti golul adanc din spatele dorintelor voastre. Aceasta carte va va arata cum sa vA utilizati povestea, pentru a va putea valorifica traumele gi slabiciunile, sau pen- tru a cAstiga infelepciune de pe urma ranilor. Va va oferi pro- cesul prin care sa va extrageti reteta unica gi sd eliberati taina ce zace ascunsa in umbra propriei povesti. A sosit momen- tul sd infelegeti cum va puteti folosi secretul umbrei ca s8 va imbogati viata voastra si pe a celorlalti. Acesta este motivul pentru care il detineti - insa veti fi capabili s4-l utilizati, nu- mai atunci cand veti reusi sa pasiti in afara povestii numite tu”. in capitolele care urmeaza, vom identifica nesfarsitele modalitati prin care am urmérit implinirea si fericirea. Ori de cate ori alergam orbeste dupa ceva, trebuie si ne oprim gi 4 ne intrebam de ce facem acest lucru; in acest fel, vom gsi indicii importante. De fiecare data cind fugim dupa iubire, atentie, res- pect sau succes lumesc, trebuie si fim dispusi s4 recunoas- tem cd toata alergatura noastra este o incercare de a umple goluri sau lipsuri ce sdlasluiesc adanc inauntrul fiintei noas- tre. Trebuie s& constientizam motivul pentru care strategiile au dat gres in ane gasi implinirea. Apoi, putem analiza toate modalitatile prin care ne-am agresat, toate locurile in care ne-am vandut sufletul, in timp ce fncercam sa ne imbuna- tatim pe noi ingine si povestile noastre. ‘Secretul Umbreiare ca subiect descoperirea adevaratei SECRETUL UMBREI esente. Va va servi ca un ghid care sa va conduca inapoi aca- sa - acolo unde, in interiorul fiintei, stiti cd va integrati. Stand in prezenta adevaratei voastre fiinte, fara a fi stanjeniti de povestea proprie, va veti recunoaste pe voi insiva ca fiind totalitatea Universului - atat lipsa de insemnatate a sinelui vostru inferior, cat si deplinatatea naturii voastre omenesti. Pasind in afara experientei personale, veti descoperi ca acel , tu” care v-ati dorit dintotdeauna sa fiti nu traieste in cadrul povestii voastre. Odata ce ati iesit din sfera acesteia, veti constata ca va asteapta viata visurilor voastre si im- plinirea celor mai profunde dorinte. Jn acea clipa, va veti simti obligati s4 impartagiti lumii secretul care a stat ascuns in umbra acestei povesti. Atunci veti sti cum este s4 fiti in prezenta gloriei Sinelui vostru magnific. PASI ACTIVI PENTRU VINDECARE 1. fncepeti prin a cumpara un jumal frumos ¢i intitula~ til: |, Mareafa si Tater poveste despre Mine”. Luati-va angajamentul de a utiliza pentru a va nota sentimentele, gAndurile gi ideile care apar pe masura ce faceti exercitile pla- nificate in aceasta carte. In acest timp, incercati sa nu corectati J va in schimb, permiteti-va sd expri- mati liber orice descoperiti in mintea sau in inima voastra. 2. Alegeti-va un moment in care puteti fi singurri si ase- i-va confortabil. Creati-va un loc in care sa nu fiti deran- jati si tineti jurnalul in apropiere. Inchideti ochii si respirati de cateva ori lent si profund, simtind ca va afundati in inte- riorul vostru odata cu fiecare respiratie. Relaxati-va, stati in liniste si dedicati urmatoarele cateva minute progresului spiritual si descoperirii sinelui personal. Mai respirati o data lent gi profund si permiteti constiinfei voastre s4 se aseze in- cetigor in regiunea inimii. Pe masura ce respirati, simtiti c& ‘va conectati cu fiinfa launtricd - aspectul esential din voi, ca- re v-a insotit in fiecare moment al vietii. Debbie Ford Imaginati-va ca vizionati filmul viet. Va vedeti pe voi ingiva in ziua in care v-ati ndscut; cbpervatlietele celor care au avut grija de voi atunci cénd erati mic. Inchipuiti-va pri- mil ani de viata, cand afi invatat si mergeti sis vorbiti. Rea~ mintiti-va anii petrecuti in scoala, uitindu-va la fetele si au- zind vocile celor care v-au marcat - in mod pozitiv sau nega- tiv ~in timpul acestor ani de formare. Permiteti acestui film sa ruleze pe ecranul constiintei si ingaduiti-va sa simtiti si s& Va reamintiti toate iubirile, pierderile, dezamagirile, provo- carile $i realizarile. Aveti increderea ca tot ceea ce va vine in minte este perfect. Respirati adanc, pe masura ce reflectati la numeroase- le experiente pe care le-ati avut de cand ati venit pe Pamant, Considerati cd fiecare dintre aceste intamplari din via- {A s-au desfasurat in armonie cu un plan Divin. Deschideti-va posibilitatii ca fiecare persoana, eveni- ment si incident au fost atrase fn viata voastra pentru a Va trezi, pe voi insiva si infelepciunea interioara. Reflectati asu- pra ideii cd v-ati nascut cu scopul de a aduce o contributie unica si cd fiecare experienta din viata v-a instruit pentrua va Putea oferi lumii darul vostru special. Mai inspirati o data: cand sunteti pregatiti, deschideti incet ochii si petreceti cate- va minute scriind in jurnal despre fiecare dintre sentimentele sau géndurile descoperite in interior. 3, Fiecare capitol al acestei carti va include o contem- plare - 0 idee pe care si o savurati, la care sa cugetati si pe care so asimilati incet. Acordati-va timpul necesar - 0 sap- tamand sau chiar doua ~ si reflectati profund asupra cuvin- telor de la finalul fiecdrui capitol. Contemplare »Viafa mea are un plan Divin® 4 SECRETUL UMBREI Capitolul 2 PROPRIA TA RETETA UNICA In viata voastra ati gustat din dulceata iubi zamégirea acra a pierderii si din amarul ce ramane in uma prea multor frangeri de inima. Fiecare dintre aceste expe- riente face parte din reteta voastra unica, Nu ati fi voi insiva in lipsa lor. Aceste intamplari, atunci cand sunt integrate si infelese, va vor oferi tot cea ce aveti peo: {infelepciune, ie gi fort - pentru a va trai visul suprem. Pere in toatd perfectiunea sa, conspira pentru a ne oferi exact ceea ce avem nevoie ca sa ne completam reteta. $i arnume fericirea, nefericirea, dorinta, implinirea, dependen- ta, aspiratiile, disperarea, desparfirea. Ganditi-va la circum- stanfele unice in care fiecare dintre noi a vazut umina zilei Uni dintre noi s-au nascut afro-americani, alfii caucazieni, hispanici, asiatici sau multirasiali, Unii dintre noi au fost ras- fatati sau neglijati, batuti ori cocolositi. Altii au primit totul sau nimic, Fiecare experienté din viata a contribuit cu un in- gredient distinct si esential pentru refeta numita ,tu". Imaginafi-va ca Dumnezeu este un bucatar-sef a carui dorinta consté in a crea milioane de deserturi diferite, pen- tru a-si multumi si incanta copii. In infelepciunea sa, El stie cA sunt necesare multe ingrediente distincte ca sa pregateas- cA un asemenea ospat si ca o prajitura facuté doar din zahar nnu ii va satisface. Astfel ca ne-a dat toate produsele de care am avea nevoie pentru a deveni cel mai delicios desert posi- bil. Fiecare experienta de pierdere gi cAstig, de placere si du- rere a contribuit cu un ingredient esential. Debbie Ford __ Fiecare dintre aceste condimente este plin de intele- peiune si exista pentru a ne invata, a ne calduzi si a ne oferi © informatie vitala, menita s4 ne ajute sa devenim persoana care dorim cel mai mult sa fim. RETETA NUMITA DEBBIE FORD ____ Incadrul povestii dureroase despre mine, am descope- rit reteta perfecta pentru a o crea pe acea Debbie care as fi vrut sa fiu. Lista mea de ingrediente a inceput prin a fi cea mai tanira din familie, int-un context in care fratele gi sora mea nu erau tocmai incantati sa ma intalneasca. La refeta mea se adaugau o nevoie disperata de a fi placuta si accepta- tA si un sistem emotional extrem de sensibil. In plus, exista un dialog intern galigios care ma agresa, facandu-ma sa inteleg, ree dorea nimeni si nu meritam sa fiu iubita, . estecati toate acestea cu trei: ani de depen- denta de droguri, astfel tncat s4 pot invata adanetmile p pro- priului intuneric gi sa dezvolt o relatie profunda cu lipsa de putere, Adaugati putina impotrivire si o doza masiva de nevroza Combinati cu o cantitate mare de hotarare, in aga fel {incat si-mi pot dedica cinci ani din viata pentru a cauta ras- punsurile la unele dintre cele mai dificile intrebari existen- tiale. Completati lista cu o experienté de douazeci si cinci de ani de a da vina pe toti si pe toate - pe Dumnezeu, pe Uni- vers, pe parintii mei - pentru a sti cu certitudine ca aveam puterea de a ma victimiza pe toatd durata vietii. in final, turnati un strop de aroganta si credinta ca le cunosteam pe toate si vl avea reteta perfect cae si ma motiveze 8 des- copar felul in care puteam iubi si at artile dis eae hana pl ‘si accepta toate partile din Miau trebuit multi ani sa inteleg ci misiunea de a ma »Tepara” pe mine insami era o satcina fara sfarsit gi lipsit de recompense - o prapastie fara fund care nu ma ducea nicd- ieri. Chiar credeam ca ma voi simti mai bine, odata ce as fi 6 SECRETUL UMBREI scapat de aspectele mentionate din reteta mea pe care nu le agream. Insa lupta fara succes impotriva partilor nedorite din mine m-a facut si descopar ca nu era nevoie si scap de nimic. in schimb, trebuia sa integrez si sa accept totul. ‘Am mai constientizat ca, pentru a fi cine doream, imi trebuia fiecare ingredient care a format aluatul meu. Aveam nevoie de fiecare experienta de slabiciune si putere, de frica si curaj, de succes si esec. Atat timp cAt incercam sa-mi bag ména in aluat si sa scot anumite ingrediente-insusiri nedori- te - traumele, slabiciunea, indoiala de sine ~ ramaneam o masa necoapta de potential. Ins, daca mi le integram, le a- mestecam si le apreciam contributia unica pe care 0 aduceau, puteam recunoaste, in sfarsit, cf detineam tot ce aveam ne- voie pentru un ,eu” perfect. “Mi-am petrecut ani intregi incercénd sa devin altcine- -va, incdt constientizarea faptului ca tot ceea ce trebuia sa fac = si anume sa incetez de a incerca si fiu ceva ce nu eram - a fost eliberatoare. Am ajuns sa inteleg ca, pentru a face prajitu- ra perfect, avem nevoie uneori de putina sare, iar atunci cand depasesti cantitatea de zahar din aluat, prajitura devine indigesta. Fiecare dintre noi vine in aceasta ume cu 0 misiune specifics, iar in sufletele noastre a fost scrisa o reteta pentru indeplinirea sa, Aceasta reteta este diferita pentru fiecare dintre noi si nu exist, asadar, doua liste cu produsele nece- sare care sa semene in totalitate. Pentru a 0 descoperi pe cea numita ,,tu”, trebuie si vedeti ce ingrediente au fost folosite in aluatul vostru. Reteta mea mi-a cerut sa astept treizeci de ani pana s4 gsesc barbatul perfect cu care sé-mi traiesc viata. Apoi mi-a solicitat s4 dau nastere persoanei mele preferate din intregul univers, privind cum, intre timp, mi se destrama casnicia. ‘Unmatorul ingredient a fost un divort neasteptat care mi-a trezit trauma si durerea traite la divortul parintilor mei. Teama coplesitoare ca nu ma pot descurca singura a adau- 2 Debbie Ford gat condimentul pentru a avea curajul i puterea de ami scrie prima carte, Partea intunecata a cautatorilor de lumi- na. Toate aceste traume — aceste ingrediente - mi-au oferit dorinfa si intelepciunea de a cobori adanc in sufletul meu si dea scrie aceasta carte, N-as fi ghicit cA toata durerea si tot intunericul, egois- mul meu si dorinfa nesfarsita de a crea o schimbare in lume se amestecau, astfel incat si-mi pot imbratiga versiunea cea ‘mai fnalta a cine sunt cu adevarat. Ins reteta perfecta a vietii mele astepta sé fie descoperité. Am invafat si am incredere in puterea de afi - si am ajuns la concluzia umilitoare ca ni- meni nu stie cuadevarat care sunt experientele de care avem nevoie pentru a ne putea oferi cel mai mare dar. fercdnd si fac ceea ce trebuie cu scopul de a-mi vin- deca problemele cu fostul sot, adunam fara si-mi dau seama intelepciunea ¢i ingredientele esentiale pe care aveam si le adaug la refeta mea. Scrierea celei de-a doua carti, Divorful Spiritual, m-a fortat s8 cresc, s4 ma extind si si-mi asum res- Ponsabilitatea pentru propria realitate, indiferent de ceea ce facea fostul meu sot - si oricine altcineva, de fapt. M-a deter- minat sa pornesc la drum si sa intreb: ,,Cum voi evolua dupa toate acestea? Cum pot folosi aceste ingrediente, pentru a mA transforma in Sinele meu Divin?” Bineinfeles cé aveam si alte optiuni: as fi putut si-mi urasc durerea ari si ma autocompatimesc, deoarece am su- ferit. In schimb, am ales s4 caut aurul, bijuteriile si s& spun: nDe ce ag avea nevoie? Ce pot extrage din aceasta situatie? Cuce pot contribui in prezent - si nuas fi putut-o face, daca mu as fi avut aceasta experienta?” Am trait viata perfecta, pentru a realiza ceea ce fac la ora actual ~ deoarece nu i-as putea ajuta pe altii si-si vinde- ce durerea gi sé-si creeze viata visurilor lor, daca mu as fi fina- lizat acest lucru mai intai pentru mine insami. * Publicata de Editura For You. N.T. SECRETUL UMBREL UN BUFET DIVIN Imaginati-va ca frunzititi cartea de bucate preferata si ca vedeti diverse retete pentru fiinfe omenesti pasionate, im- plinite, bogate si extraordinare. Uimiti, c&utati paginile indi- cate pentru a vedea care sunt ingredientele necesare unei asemenea capodopere, iar pe prima cititi: : Amestecati paisprezece traume, patru fréingeri de inima, o mama prea iubitoare, un tata care nu era dispo- nibil din punct de vedere emotional si un sof care va in- seala. Adaugati oportunitatea de a fi o mama singura cu doi copii, cat si patru doze de egoism, o convingere a um- brei care spune: ,. Nu sunt suficient de bund” si un ego re urla: , Voi demonstra tuturor cd sunt suficient de bund sivoila/O aveti pe Lynda, patruzeci si doi de ani - o ins- pectoare financiara a unei companii cu un buget de sapte- sprezece milioane de dolari! Sau incercati-o pe aceasta: leu ays Combinati doi parinti divortati cu doi frati gemeni care va sécdie in fiecare zi. Amestecati patru ani de cisni- ie nereusita si o afacere plina de succes, sase ani de de- presie si o boala de deficienta imunitara. Adaugati un dia- Jog interior zgomotos care sa va reaminteasca faptul ca, in mod cert, ceva nu este in regula cu propria persoand. Asortati o gamitura de cunoastere interioara profunda cu privire la faptul ca totul va fi bine daca suferiti suficient de mult. Completati cu o mare pasiune pentru muzica si arte, coaceti la temperatura ridicata timp de patruzeci si trei de ani gi presto! Il aveti pe Jeffrey, compozitor si producator al unei emisiuni de televiziune pentru copii care fi invata pe acestia cum sa se poarte frumos intre ei. Sau ce-ar fi daca ati gusta putin din: Incepeti cu doi parinti cu mari asteptari de la voi cu nevoia de a va controla fiecare migcare. Adaugati 0 doz de neadaptare, doisprezece ani de eforturi pentru a 29 Debbie Ford deveni eleva perfect, saisprezece victorii uimitoare si sai- sprezece experiente de goliciune profunda. Combinati cu doua tentative de sinucidere si patra ocazii de a fi inge- nuncheata de viata. Presérafi o pasiune pentru matema- ticd gi stiinta si o tendinta de a avea compasiune pentru problemele celorlalti. Asortati cu o credinté in Dumne- zeu si amestecati-o cu dorinta de realizare de sine. Puneti la rece timp de treizeci si trei de ani. O aveti pe Pam, un medic psiholog pediatru, care trateaza holistic. E destul de simplu de vazut felul in care atributele po- zitive contribuie la reteta voastra unica. Recunoasteti, proba- bil, felul in care talentele voastre, aptitudinile native gi visu- rile din copilarie v-au creat viata si au format persoana care ati devenit. fnsa evenimentele traumatizante din viata - ex- perientele care au lasat rani sufletesti - sunt o parte la fel de importanta pentru combinatia care va va ajuta sa deveniti tot ce puteti fi. Fiecare grija, teama, tragedie, obsesie, relatie nereusiti si incident umilitor contine indicii care va conduc catre Sinele vostru cel mai maret. Amestecati-le - si va vor propulsa spre contributia unica pe care o puteti aduce in lu- me. Dac’ acceptati toate ingredientele din propria reteta si le Permiteti sd faca parte din aluat, ceea ce va iegi din cuptor va fi tocmai persoana care sufletul vostru tanjeste sa fie, UTILIZAREA INGREDIENTELOR PERSONALE Majoritatea dintre noi sufera la nesfargit din cauza pi tilor dureroase si nedorite ale retetei personale, ins exist unii oameni extraordinari care aleg si-5i foloseasca suferinta pentru a aduce o contributie in lume. Moartea unui copil re- prezinta unul dintre cele mai groaznice ingrediente pe care ar putea si-| aiba cineva in propria retetd, dar ce se intampla daca este un plan Divin de a utiliza aceasta experienta pen- trua salva vietile a mii de alti copii? John Walsh, gazda emi- siunii America’s Most Wanted, a facut acest lucru. Dupa ce 30 SECRETUL UMBREI fiul ui de sase ani a fost ucis, John a devenit un avocat al drepturilor victimelor si a atras atentia asupra unui subiect care fusese timp de multi ani ingropat in intuneric. Nepu- tand sa permita faptul ca moartea fiului sau a fost in zadar, John si-a transformat mania in actiune si a initiat un pro- ‘gram national viznd incarcerarea a zeci de mii de criminali siviolatori, El ar fi putut la fel de usor sa-gi permit s se cu- funde in suferinta ani de zile, insa, in schimb, a ales sé 0 folo- seasca pentru a aduce o contributie lumii in care traieste, Identificat ca fiind unul dintre cei mai grav abuzati co- pii din statul California, Dave Pelzer a fost batut cu brutali- tate si infometat de catre mama sa alcoolicé, lipsita de afec- tiune si extrem de instabila din punct de vedere psihic. Prin curajul, forta si capacitatea sa de a ierta, Dave si-a transfor- rat ranile in intelepciune gi a scris o carte captivanta despre povestea vietii lui, care a atins vietile a milicane de oameni. Lucrarea sa, Copilul faré nume, a fost publicata timp de trei ani in New York Times, devenind astfel un best-seller si find nominalizata la Premiul Pulitzer. Chiar daca putini dintre noi ar alege, in mod constient, un abuz fizic si emo- tional ca parte a retetei personale, trebuie s4-i mulfumim lui Dumnezeu ca Dave a decis si-si utilizeze experientele pen- tru a crea schimbari majore in vietile altora. ‘Cand avea doar nowasprezece luni, Helen Keller a or- bit gi a asurzit dupa o febra care i-a fost aproape fatal. Ri candu-se deasupra ignorantei acelor timpuri si a propriei frustrari, Helen era hotarata sa interactioneze cu lumea utili- zandu-si celelalte trei simturi care i-au mai ramas. A deve- nit 0 scriitoare talentata si pasionatd, autoare a treisprezece carti. Calatorind in toata lumea pentru a sprijini persoanele cu handicap si pe cei dezavantajati de soarta, aproape ca a distrus, de una singura, vechile mituri legate de orbire. Imaginati-va ce multe i-ar fi lipsit lumii, daci Helen Keller ar fi facut alegerea de a se cufunda in autocompati- ire, respingand ingredientele propriei retete. au Debbie Ford Viktor Frankl a fost intemnifat in timpul celui de-al dé ea razboi mondial la Auschwitz, pe o perioada de cinci ani. Dupa ce mama, tatal si sotia sa gravida au fost ucisi de na- Zisti, Frankl s-a agatat de ceea ce el numeste ,,suprema liber- tate omeneasca, aceea de a-ti alege atitudinea in orice circum- stanta data”. Acceptarea factorului devastator al mortii celor dragi La inspirat pe Frankl s8 scrie Omul in céutarea unui sens", 0 carte recunoscuté ca find printre cele mai influente lucréri ale literaturii umaniste. Trebuie sa ne examinam intregul trecut - inclusiv tra , esecurile gi circumstantele de viata - gi unem: , {fi mulfumesc Tie, Doamne, cd mi-ai dat toate astea”, intrucat ele au fost croite pentru a ne ajuta si ne ofe- vim propria contribute & doar. De ce unele intamplari v-au ranit de profund, cand pentru ceilalti membri aif nicl mie car nu au contat? Luati in considerare cé aveati nevoie de in- telepciunea Be care acel incident oficea accesibil, ate ci acea durere oferea o lectie i td ati fi ignorat-o, dacd nu ar fi fost iat dedick Posie cane buit sd va nasteti cu un handicap, pentru a demonstra inde- structibilitatea spiritului, Poate ca a trebuit sa treceti prin: perienta pierderii unui copil, pentru a putea salva alte mii. Poate cA a trebuit sa consumati droguri, alcool sis va adan- citi mn dispretul de sine, inainte de a va putea face curaj pen- tru a va asuma responsabilitatea propriei viet. _ Toate traumele si problemele noastre emotionale existd tocmai pentru a ne ajuta sa ne dezvaluim Sinele supe- rior. Multe dintre cele mai importante ingrediente se ascund dupa in val de durere ‘Aceasta suferinta este codificata cu rmatia si infelepciunea de care iota 1a epci avem nevoie pentru a ne Nimeni nu-i poate invata pe alfii ceea ce sunteti voi in stare gi nu este capabil:sa ofere perspectiva voastra unica. Pana cénd nu constientizati perfectiunea tuturor ingredien- 2 SECRETUL UMBREI telor, veti incerca in permanenta sa va schimbati, reparati si -vindecati povestea si nu o veti utiliza in scopul Divin pentru care a fost creata. DUREREA PRODUSA DE DETESTAREA PROPRIEI RETETE Multi dintre noi ne petrecem o mare parte din viata ju- decandu-ne ingredientele din reteté, in asa fel incat cele din interiorul nostru s4 para gresite. Spunem: ,,Am prea multe oud”, sau ,Nu este destul zahér”, sau ,,Dacd as fi avut mai multe condimente ...” Cu alte cuvinte, respingem unele as- pecte din noi insine, in timp ce acceptam altele. Prietenei mele, Shirley, i s-a spus dintotdeauna ca are o gura mare. Mereu avea probleme la scoala pentru ca vor- bea prea mult si se simfea respinsa in cercul ei de prieteni, deoarece nu era prea interesant sa ai atatea opinii. Pana si familia ei era jenata de sinceritatea sa si o atentionau adesea sa se stapaneasca. Shirley si-a petrecut peste douazeci de ani din viata detestandu-si ingredientul din reteta ei si a incercat de multe ori fara rezultat, sa scape de acesta. {ntr-o 2i, la cursul ei preferat de sociologie de la facul- tate, Shirley a inceput sa peroreze, ca de obicei, cu multa pa- siune, Dupa ora, profesorul a luat-o deoparte si i-a spus: Norbesti atat de mult! Te-ai gandit vreodata sa faci o carie- ra la radio? Ai putea fi platitd ca sa vorbesti toata ziua!” Din- tr-o dati, mintea guralivei Shirley s-a luminat si a constatat c& acest ingredient oferea un dar imens despre care a consi- derat intotdeauna ca este un blestem. Shirley a creat apoi o emisiune radio care a castigat premii, iar in prezent se bucu- 14 de 0 cariera de moderator radio foarte apreciata. Nu este prea simplu de vazut perfectiunea ranilor sia lipsurilor noastre, ins trebuie sa stim ca nu exista accidente. Voi - sima refer Ia voi toti - sunteti Divini. Poate ca nu expri- mati Divinul in forma voastra actuala, dar va asigur ca, odata 3 Debbie Ford ce va transformati ranile emotionale, le veti distinge is unea. Luaf ca exemple balegarul de cal Daca v-af “linea tard si ati descoperi o gramada de balegar in cale, probabil ca v-ati stramba si v-afi intoarce. insa, pentru un gradinar interesat sd cultive cei mai mari si mai frumosi trandafiri, sau 8 adauge o culoare frumoasa la ardeii lui, acea gramada de balegar ar fi aur curat. Ceea ce majoritatea dintre noi spunem cA este gunoi, gradinarul afirma ca reprezinta un potential adevarat, deoarece il recunoaste doar ca ingredientul de care are nevole pent asi imbunatat gridina f oricarei parti din propria refeta A cé vom aven parte de exporiente dureroae n vista noasta, Cese aseaména se adund, Durerea noastra nerezolvata si dis- pretul de sine vor atrage oameni si intamplari care ne vor re- flecta inapoi felul in care consideram ci suntem. Sub forma accidentelor,a relatilor abuzive, a ruinei financiare sau a sluj- belor nepotrivite, vom gsi mereu modalitati de a ne autope- depsi, intrucat avem convingerea fix c& nu suntem cine tre- buie sa fim sau cA ceea ce ni se intampla este gresit. Atunci cand nu putem vedea Divinul din refeté, suntem sortiti unei viefi de manie, dezamégire si dorinta. Traumele noastre, ra- nile, dezamagirile si suferinta detin daruri, ins vor rimane cocoloage neprelucrate ale aluatului nostru péna cénd nu vor fi integrate. Atunci cand extragem infelepciunea din aceste experiente, descoperim ingredientele unice pentru retet. De- -tinem toate calitatile, aptitudinile, infelepciunea, perfectiu- nea, imperfectiunea si mijloacele de care avem nevoie pentru a produce si oferi darul pe care numai noi il avem. In limbaj metaforic, acest proces tine de adunarea, cer- nerea, amestecarea si addugarea ingredientelor pe care le avem deja, pentru a face cel mai bun desert posibil. Vorbind in termeni universali, este legat de acceptarea si integrarea ficcdrei parti care a contribuit la realizarea noastra, asa cum suntem in prezent, astfel incat s& putem oferi lumii creatia noastra unicd. Acceptarea de sine la cel mai profund nivel si 4 SECRETUL UMBREI daruirea retetei noastre unice Universului reprezinta cel mai mare ospat al spiritului omenesc. Dramele noastre sunt o parte indestructibila a ceea ce suntem. Indiferent de ceea ce faptuim, sau cat de mult incer- cam, nu putem scapa de acestea. Unica alegere pe care tre- buie sa 0 facem este daca le vom folosi noi, sau Ie vom lasa s8 ne foloseasca. In ceea ce ma priveste, am ales si-mi utilizez povestea vietii pentru a scrie cart a-i inspira pe ceilalti si a-mi castiga existenta. Poate ca acesta a fost planul maret pentru ‘mine: sd sufar enorm pana la doudzeci si sase de ani si apoi sa nvat din trecutul meu, s&-mi vindec durerea $i sa ma intorc $i svi ajut pe altii si-si depageasca suferinta. ‘Astazi, sunt recunoscaitoare pentru durerea mea, stiind ca, daca nu ar fi fost, nu as fi putut preda vreodata cea ce fi invat pe alti, fi multumesc lui Dumnezeu pentru gunoiul si traumele din trecutul meu; fara acestea, jumatate din paginile cartilor mele ar fi goale. iviti-va atat reteta, cat si povestea si vedeti cea ce nu acceptati si nu binecuvantati, Acesta este un loc bun in care sA incepeti. Pand cand nu veti intelege necesitatea de a detine intregul a ceea ce sunteti, nu veti putea extrage pietrele pre~ tioase din fiecare experienta de viata, iar povestea personal va continua sa va foloseasca, sa va acopere si sa va faca sa va simtiti neinsemnati. Ins in clipa in care constientizati valoa- rea partilor pe care le detestati, cat si pe cea a acelora de care sunteti multumiti, in momentul in care recunoasteti ca acel eveniment dureros reprezinta ingredientul perfect pentru a va completa refeta, veti fi martorul magiei transformari ‘Veti binecuvanta ceea ce ati considerat in trecut cd este un blestem. Veti privi cum neplacutul devine sfant. Tineti minte, va puteti petrece urmatorii patruzeci de ani incercand si scoateti unele ingrediente din aluatul vostru - sau doar s8-1 amestecati si s4 permiteti ca traumele, victoriile, supararile si bucuriile 4 se imbine intr-un amestec numit ,tu”. 38 Debbie Ford PASI ACTIVI PENTRU VINDECARE Uitati-va in urmi la viata voastra, amintindu-va sn a er rte preratt Seri le Heiaien victoriile importante, esecurile, le, supararile si dezamagirile ai ‘ata er 8a fie diferita de a altora. a ‘aceti o lista cu aspectele din fiinta sau din viata prie pe care le-ati acceptat cu dificultate - partile di set de care afi incercat s4 scapati. rete Poate v-ati impotrivit mult faptului ci nu aveti aptit dini atletice Hiei ca I pun aeionn din ite ao Perceptiei c sunteti mai putin atragatori V-ati simfit trédati sau invingi din cauza unui handi ~ mfit tre ui handi- cap, a pierderii unei relati sau de bani oriaunei traume care sa Pepecut ca multi ani in urma? ___Intocmiti o lista cu toate ingredientele din retet: prie care considerati ch nu au ici o valome saat ca on reprezentat 0 nemultumire. Contemplare ~Flecare aspect al meu st al vietit mele contribute cu un tgredlent. eel care tml permite sa-mt Indeplinesc scopul Divin” 36 SECRETUL UMBRET Capitolul 3 EXPLORAREA POVESTII TALE MINUNATE $I MISTERIOASE Fiecare dintre noi are o poveste unica. Precum o am- prenta digitala, ne deosebeste de cei din jur. in cadrul expe- Fientelor traite se afla gravata acumularea tuturor lucrurilor care ne-au marcat viata. Fiecare persoana, eveniment, circumstanta si situatie care ne-au atins ne las o urma adanca in psihic. Fie c4 vi ne-a fost atinsa de un parinte autoritar, 0 boal a copi un profesor care ne-a inspirat, sau de un adult neglijent, fie- care dintre aceste episoade ne raman, devenind o parte inte- grala a identitatii proprii. Concluziile pe care le tragem in le- gatura cu aceste evenimente, cat si semnificatiile pe care le atribuim ni se impregneaza in psihic, creéndu-ne subiectul dramelor personale. Doresc si ma asigur ca infelegeti ca povestea voastra mu este rea. De fapt, reprezinta, probabil, cel mai valoros lu- cru pe care il detineti. Insa, chiar dacd nu confine o latura sumbra, este limitatoare, deoarece va restrange existenta, li- mitand-o la o particicé nesemnificativa a naturii voastre ome- nesti si nu va permite sd accesati Sinele superior. ‘Dar, de indata ce va recunoasteti povestea, va impacati cu aceasta si ti extrageti ingredientele esentiale, puteti iesi din micimea gandurilor inferioare si 4 pasiti catre indepli- nirea celor mai fnalte visuri la care nazuiti. 37 Debbie Ford DESLUSIREA POVESTII VOASTRE Povestile noastre sunt formate din amestecul de senti- mente, credinte si concluzii pe care le-am acumulat si le-am purtat dupa noi toata viata. Experientele traite atama greu, deoarece salasluiesc in cadrul ego-urilor proprii, care au aproape infotdeauna o tenta serioasa. Rareori sunt pline de lumina, iubire si de zbenguiala veseld a unui copil care se joaca, iar cel mai des se concentreaz asupra negativului. in- treaga baz a povestilor noastre exista in spatiul a cea ce ar fi trebuit sa fie, sau ar fi putut sa fie. Experientele ne sunt presarate cu durere, pierdere si regret, in plus fiind poleite cu speranta, dorinta si fantezie. Dramele locuiesc in memo- ria trecutului si in fantezia viitorului. Fiecare gand negativ cu privire la trecut care ne intra in minte traieste in cadrul povestilor proprii, la fel cum se intampla cu toate senti- mentele de pierdere gi de lipsa de speranfa, Fanteziile legate de ,, Cand se va intémpla asta’, sau , Cand imi voi atinge, in sférsit, scopul’, coexista in istorisirile in cauza. Rareori intamplarile traite apar in momentul prezent, atunci cand ne multumim, pur si simplu, cu cea ce exist’. Precum umbrele, povestile proprii ne urmaresc oriunde mer- gem, ascunzand adevarul despre cine suntem. Nu se afla niciodata departe, insa pot fi vazute numai atunci cand sunt examinate in lumina zilei. Recent, am indrumat un atelier de weekend ca parte a Programului de consiliere integrativa pe care il predau. ina doua noapte a atelierului, am decis sa organizim o petrecere fn pijama. Saizeci de persoane s-au imbracat in pijamaua Preferata si s-au pregatit pentru o sear amuzanta de ,spus povesti”. Eu purtam pijamaua mea preferata de culoarea mandarinei, in timp ce altii au venit in flanele, cmasi de noapte si haine de casa. Unii barbati au ales ca vestimentatie sumara tricouri largi si pantaloni scurti cu imprimeuri dra- gute. Avand in vedere ca scopul era sa ne concentram asu- 38 SECRETUL UMBREI a deslusirii si a impartasirii dramelor personale, mi-am ene oho eee compensa seriozitatea pe care majoritatea dintre noi o ata- seazA povestilor proprii. Le lum prea in serios, le-am expli- cat, deoarece credem ca reprezinta adevarul, Scopul petrecerii in pijama era de a explora si de a ex- pune atat povestile, cat si convingerile umbrei noastre, care facca povestile din trecut sa persiste. Le-am cerut tuturor s8-$i inchida ochii gi sa incerce s4-si aminteasc un moment in care au fost mici, inaintea varstei de cinci sau sase ani, cand s-au simtit pierduti, singuri, tristi sau speriati - o anumita perioa- da in care s-a intamplat ceva care le-a zguduit realitatea. Le-am mai solicitat sa observe fiecare episod care le ve- nea in minte si le-am explicat c& acest incident, chiar daca ei nu-i infeleg semnificatia, pastreaza un indiciu al temei dra- i personale. A aye mer Pam impartisit cu grupul ce mica yenit in minte prima oara cand am facut acest exercitiu. Incidentul care mi-a apa- rut era o scena din fafa casei in care am trait cand aveam trei ani, Puteam vedea multi oameni care alergau de colo-colo, uuitindu-se dupa tufiguri si vorbind incet unii cu alfii. Stateam langa casi, ascunsé fntr-an col de langa perete. Cineva toc ai jefuise un magazin din cartier, iar politia credea ca omul a fugit prin curtea noastra. Intreaga mea familie si vecinii cautau indicii pentru a ajuta la capturarea acestui hot, Sta- team deoparte, speriata si separata de grup. Nimeni nu parea s4 ma observe. Simfeam ca sunt prinsa intr-o lume in care nu aveam nici un rol. Tot ce puteam vedea prin ochii mei de co- pil de trei ani era un grup de adulti careia nuvi pisa unde ma a ce faceam. esas ‘flam $ cfeni dau seama, in acea zi am Iuato deciieim- portanta care avea sa-mi modifice pentru totdeauna felul in care ma percepeam pe mine gi pe altii. Am facut ca acest inci- dent sa insemne ca nimeni mu tine la mine. $i, ca orice om bun, trebuia sa inventez ceva care sa explice motivul pentru 39 Debbie Ford care nimeni nu-mi dadea atentie. Am decis 4 consider ca nu eram destul de importanta pentru a le merita atentia - deoa- rece, la urma urmei, daca as fi fost, familia si rudele m-ar fi observat si le-ar fi pasat de faptul ca ma simteam singura i ignorata. Desigur, as fi ales oricare dintre interpretarile pe care le atribuisem, ins odatd ce am ajuns in interiorul po- vestii mele, a trebuit sa aleg explicatia care avea si-mi ia cea mai multa putere. S-a dovedit, bineinteles, ca ,nimanui nu-i pasa de mine” este una dintre convingerile esentiale ale um- brei mele si tema centrala in povestea personal. Chiar si dupa treizeci de ani, cand ma gandesc la acest moment inca imi amintesc cd ma simteam total exclusa si singura. Dupa ce am impartasit povestea, grupul a inteles ce trebuia sa facd pe parcursul serii, Fiecare s-a angajat s&-si descopere drama vietii, istorisirea care defineste cine sunt ei si care fi tine inchisi in interiorul capsulei realitatilor indivi- duale, Ne-am impartit in grupuri mai mici, adunandu-ne in cercuri stranse si am inceput. Peter, un barbat calm, de vreo treizeci de ani, a decis s& fie primul din grupul nostru care sa povesteasca. Statea in fa- fa noastra, cu ochi lipsiti de expresie. Iam cerut sa inchida Ochii si sé-si aminteasca un incident din trecutul sau. Dupa cateva momente, Peter a inceput sa descrie un episod in care avea sase ani, Mama lui intrase in camera sa in timp ce se juca impreund cu cel mai bun prieten al lui, John. Furioasa, aceas- tai-a mustrat pe baieti ca si-au lsat bicicletele pe veranda din fata. Deoarece Peter nu i-a réspuns, ea a devenit si mai mani- asa si a inceput sa tipe, plesnindu-l, spunandu-i c nu era bun de nimic si ca si-ar fi dorit si nu-1 fi ndscut. Peter a fost traumatizat. A ramas nemiscat, inecndu-se cu propriile la- crimi. In acea zi, el a decis ca vorbele si actiunile mamei lui aratau cera un baiat rau gi cd nu merita si fie in viata, Umilirea resimfita in urma acelei intamplari se vedea inc pe fata lui, dupa douazeci si noua de ani. Reiesea evi- dent din nivelul emotiilor lui Peter si din claritatea cu care si- 40 SECRETUL UMBREI a amintit acel eveniment, ca atinsese una dintre convin, rile fundamentale ale umbrei: , Nu sunt bun de nimic”. fm- Preund cu grupul, el a inceput s caute felul in care aceasta tema a fost fesuta in celelalte evenimente din viata. Intr-un timp foarte scurt, Peter a istorisit multe alte {intamplari in care mama sa abuziva si aroganta i-a confirmat credinfa ca era, in realitate, ,bun de nimic”. Ne-a povestit toate modalitatile prin care fusese dominat de ea, faptul ca nu avea putere sé-si ia apararea si modul in care, ca rezultat, nwa reusit niciodata si-si ia apararea in fata femeilor cu care a interactionat in viata. Peter a intalnit intotdeauna femei care ii reaminteau c& nu era destul de bun pentru a fi cu ele. indurerat, ne-a relatat cum acestea au profitat mereu de el gi cit de lipsit de putere se simfea ori de cate ori se afla in prezenta unei femei pe care © iubea. Ne-a spus cum se straduia si demonstreze intot- deauna cé era un om capabil, incercand din rasputeri sa nu fie el insusi in relatiile sale personale, ci folositor gi de ajutor. ‘ins, a adaugat, parea intotdeauna sa dea gres. Povestea lui confirma, in continuare, cé mama lui avea dreptate gi ca el este, de fapt, un om bun de nimic”. Elizabeth, o fata timida gi cea mai tanara din grupul nostru, a asteptat tcuta sa-i vind randul si a vorbit doar du- pa ce am asigurat-o din nou ca totul era in regula. Cu voce stinsa, Elizabeth ne-a spus ca era unica la parinti, cd tatal si mama sa aveau studii superioare si ca si-au pus intotdeauna sperante foarte mari in ea. Spre marea dezamagire a parinti- Jor ei, Elizabeth nu s-a descurcat niciodata bine la scoala. Pa- na si cei mai buni meditatori nu au reusit s-o ajute sa-si ma- reasc notele, iar la varsta de saptesprezece ani a primit ves- tea zdrobitoare ca nu fusese acceptata la universitatea pe ca- re parintii o alesera pentru ea. 41 Debbie Ford Elizabeth a ales ca acest incident sa insemne ca ,ceva nu este in regula cu mine”, iar aceasta convingere a umbrei a devenit tema povestii vietii ei. S-a simtit ca o ratata si s-a resemnat cu gandul cd viata ei va fi mereu lipsita de valoare. Avand in vedere ca s-a decis deja ca nu este suficient de des- teapta pentru a céstiga aprobarea parintilor, a optat sa nu mai mearga la facultate si si-a concentrat toata atentia asupra ca- satoriei gi intemeierii unei familii, Ins, dupa trei ani in care a incercat s& ramana insarci- nata, doctorii i-au spus cd nu putea face copii. S-a confruntat, din nou, cu sentimentul coplesitor c_,ceva nu era in regula cu ea” si ca isi dezamagea sotul, familia si pe ea insasi. XN Povestile au continuat. Cu cét auzeam mai multe, cu atat devenea mai limpede cé fiecare dintre noi traia conform credintelor umbrei si care devenisera tema experientelor noastre. Ne petreceam timpul creénd intamplari si situatii care ne permiteau sa ne realizam temele dramelor. Nu conta cata durere incorjura povestea, sau ce decideam sa insemne ‘intémplarile din viatd; un singur lucru era valabil pentru toti ‘povestea avea intotdeauna o desfasurare dramatica, repel tiva si foarte personala, Temele principale, chiar daca putin diferite, evidentiau lait-motivul: ,, Ceva nu e bine la mine. Nu sunt destul de bun. Viata mea nu conteaza”. Refrenul co- ‘mun era: ,,bietu! de mine, bietul de mine, bietul de mine”. Pe masurd ce inaintam, am inceput sa extragem con- -vingerile umbrei care se infiltrasera in povestile personale. ‘Pana in acea noapte, majoritatea oamenilor care se afla acolo a considerat ca aceste certitudini reprezentau adevarul si nu ‘cea ce erau in realitate: convingeri ale umbrei care deveni- sera subiectul principal al dramelor lor. Le-am explicat ca fiecare are multe astfel de convin- ‘geri, ins doar una va ocupa locul central in drama perso- 2 SECRETUL UMBREI nala, cum ar fi tema lui Peter: , Nu sunt bun de nimic”, sau a timidei Elizabeth: , Ceva nu este in regula cu mine”. fn ultimii zece ani, am indrumat mii de oameni prin Procesul Umbrei, in ateliere trasformationale de trei zile. Am descoperit ca exista trei mari credinte ale umbrei, imparta- site de aproape fiecare fiinta omeneasca - $i anume: Nu sunt destul de bun(a). Nu am nici o important. Ceva nu este in regula cu mine. Totodata, am mai aflat cA existé nenumarate variatiuni ale acestor convingeri. in timp ce cititi lista de mai jos cu cer- titudini ale umbrei, vedeti daca sunteti capabili sa identifi- cati convingerea esentiala care este tema povestii voastre. Nimeni nu mé place, Nu mi integrez niciieri. Ceua este in nereguld cu mine, Sunt prea prost (proastd).. Sunt incompetent(d). Nu ma doreste nimeni. Nu ofer suficient. Sunt cileat(d) in picioare. Nu am nimic special. Sunt nevrednic(a). Nu merit nim Sunt nepotrivit(d). Sunt incompetent(d). Nu sunt important(). Nam valoare. psa f ‘ Viata mea nu creenzii nici o schimbare in jur. Sunt un nimeni. Sunt rinit(i). ai Sunt un nenorocit (o nenorocita). Sunt o greseald. Sunt réu (rea). ‘Nu sunt in reguld. Sunt incomplet(d). 8 Debbie Ford Am defecte. Nu merit sd fiu iubit(d). Sunt un ratat (0 ratata). Niménui nu-i past de mine, Nu pot aven incredere in nimeni. Atunci cdnd credintele umbrei sunt declangate, acestea ne potenteaza povestile, demonstrandu-ne cat de ,,exacte” si de ,adevarate” sunt dramele pe care le traim. Fiecare gand pecareil avem ne declangeaza un raspuns emotional in corp, jar atunci cdnd traim in cadrul povestii, avem acces la o gama foarte redusa de trairi, Exista doar sentimentele experientelor ‘raite: resemnare, lipsa, resentiment, victimizare, singuratate, ménie, vind, rusine, disperare, deznadejde, tristete, fric’, ge- lozie, invidie, regret, autocompatimize si dispret de sine. Povestindu-ne dramele in acea sear, fiecare dintre noi a con- statat cum aceste emotii ne-au insotit mereu. in siguranta oferita de petrecerea in pijama, a fost sim- plu sa intelegem cat de mici am ales sa fim. Cu toate cd exista sio parte buna in povestile grupului nostru de saizeci de oa- meni, foarte putine dintre ele sugerau: , Uitafi-va la mine, Priviti-mé cat sunt de minunat!”, sau , lata ce flint umand extraordinara am ajuns sa fu!” Putine experiente erau calauzite de iubire, compasiune sau de multumire. Cu toate cd multi dintre cei din grup reali- zasera lucruri minunate si erau foarte bine priviti in domeni- ile lor de activitate, povestile nu se refereau la maretie gi pu- tere - ci, mai degraba, la frica unui copil care incepuse si creasca intr-o minciund a ceea ce este si a ceea ce poate face, _Inacea noapte nu a iesit la suprafata decat sentimentul de disperare - tot cea ce ne lipsea sau ne disparuse din viata. Mesajul pe care fiecare dintre noi il transmitea se axa Pe conjunctia ,, daca”: daca as fi avut altfel de parinti, iubiti, Prieteni, un corp, un creier sau un noroc diferit ~ daca as fi avut o educatie mai buna, sau o familie care sa ma sprijine mai mult - am fi fost oamenii care am vrut sa fim. 44 SECRETUL UMBREI Cu totii puteam observa cum renuntasem la maretie si la putere intr-un anumit domeniu al vietii, pentru a ramane inchisi in cadrul povestii proprii. Cu tofii puteam vedea anumite sfere din viata in care dramele igi jucasera rolul. Unele dintre povesti gravitau in ju rul carierei; altele montau drama pe scena relatiilor, a f liei sau a finantelor. Unele drame apareau in starile emotio- nale ale corpului fizic, iar deseori ne acopereau doua sau trei domenii din viata. insa ideea care a reiesit in acea noapte fan- tastica a fost cd, la un moment dat, am iesit din lumea posi bilitatii infinite si am pasit in cea a propriei realitati limitate. Din acest loc au inceput pentru noi neajunsurile si limitarile. Multi oameni puteau identifica problema avuta in co- pilarie, insé intampinau dificultati in observarea impactului pe care acea poveste o avea asupra lor, in prezent. Putini au spus ca vietile le erau complet lipsite de con- flict: povestea lor arata ca nu aveau nici o drama, nici un con- flict. Donna, un medic psiholog, a spus cA are o casnicie mi- nunata, doi copii si o activitate infloritoare, fiind uimita de felul in care intreaga idee a povestii avea legatura cu ea. Am rugat-o sa-mi povesteasca mai multe despre persoana sa. Ea mia zis: ,Am avut doi parinti extraordinari, o copilarie feri- ita gi totul este bine in prezent. De fapt, am fost intotdeauna co sténca in familia mea, cea la care vine toaté lumea pentru a se imbarbata. Am reprezentat mereu vocea cumpatarii”. In acea clipa, ochii nostri s-au intalnit, iar Donna si-a auzit propriile cuvinte. Erau, mai mult sau mai putin, exact aceleasi pe care le rostise de mii de ori inainte, pentru a-si descrie viata. fi ieseau in mod automat pe gura. Ui Donna a inteles ca descoperise, fara intentie, tema povesti ei: »Totul este bine”. Indiferent de ceea ce se intémpla in viata sa, putea mereu si afiseze un zambet pe fata, sa se ridice sis se autoconvinga cd totul era perfect. Este important s4 intelegem ca nu toate experientele sunt triste, traumatizante sau dureroase. Tema unora inclu- 45 Debbie Ford de varianta , Totul este minunat’, sau ,E bine, mulfumesc’. {ins pana si acele povesti ,fericite” raman fara combustibil si prezinta limitari greoaie, Pentru Donna, faptul ca traia in ca- drul ipostazei , Totul este bine” o impiedica si-si asume orice risc care ar fi putut s4 0 faca sa vada ca viata nu se dovede intotdeauna perfect sau fericita. Povestea ei o tinea inchis intr-o realitate siguré, dar limitata. Cu toate cd traia in iluzia fericirii, gi-a sacrificat calitatile de a fi curajoasa, cu spirit de aventura sau chiar de a pasi stramb, iar aceasta himera o im- piedica si-si examineze dorintele cele mai profunde. REFRENUL POVESTII PERSONALE. Cum putem sd ne dém seama ca tréim fn interiorul povestilor noastze?” ,,Cum Ie putem auzi?” Acestea erau intrebarile la care fiecare dorea 84 cunoasca raspunsul. O ca- le sigura de a afla daca ne traim povestea, este de a analiza calitatea gandurilor si a dialogului interior pe care le avem frecvent. Multi oameni isi petrec o mare parte din viata fiind in alta parte decat in locul in care se gasesc in momentul pre- zent. Atunci cand se afla la serviciu, se gandesc ca si-ar dori 8 fie acasa. Atunci cand sunt acasa, mintea le zboard la va- canta. Cand se plimba cu copii lor in parc, isi imagineaz ci vizioneaza emisiunea preferatd de la televizor. Corpurile lor sunt prezente, ins mintile le zburda in alta parte. Mi-am pe- trecut primi treizeci de ani din viata, fiind in alta parte decat cea in care ma gaseam. Traiam pentru fanteziile din minte, visand la ceea ce m-ar putea face si ma simt mai bine, incer- cand mereu sa ofer finale fericite aspectelor din viata care nu erau deloc vesele. Cel putin douazeci de ani am visat la barbatul visurilor mele ila felul in care, in momentul in care il voi intalni, voi fi in paradis. Privirea 'n vitor este un semn clar cdi ne afizim adéinc ara- dacinagl hh povestea noastra. Cand nu visam la viitor, imi petreceam timpul gandindu-mé la trecut: la tot ce s-a intém- 6 SECRETUL UMBREL plat rau, la tot cear fi trebuit sa se petreaca altfel. Puteam sta ‘0 saptamana retraind o cearta pe care am avut-o cu cineva ntr-un magazin, referitoare la cine era primul la rand. Cand te afli in interiorul povestii personale, calitatea gandurilor avute poate varia de la frica si morbiditate - cum ar fi ‘pentru accidente stupide sau tragedii improbabile - la trivi- alitate si absurditate, ca de exemplu obsesia legats de un nasture lipsa de la bluz sau de céinele vecinului care isi face nevoile pe peluza voastra. ‘Atunci cAnd ne aflam th povestea personal, niciodata un And nu vine 0 singuré data. Nu ne gandim a: ,Mi-as dori sa am parte de o relatie minunata” si lasam lucrurile si fie aga. Din contra, gandim in felul urmator: , Of sper ca el sé aparé repede. Sper si nu aiba o fosta sofie. Mi-as dori fie blind si iubitor si si-mi cumpere un inel. Sper sé nu régéie, sau sa-mi imputé baia”. Putem visa ca stam pe o plajé din Hawaii, araténd mai bine decat in ultimii zece ani si facdind dragoste pasional, Apoi ne spunem in gand: ,. Nadgjduiesc si nu ma raneasca gi sé nu fie ca ultimul nememic mincinos”. Si cand ne gandim la ultimul ticalos cu care am avut 0 relatie, ‘incepem imediat si ne amintim cat de rau am fost tratati si cat de bine am fidus-o, daca nu ne-am fi intalnit cu acea per- soana. in cadrul povestilor, retraim aceleasi ganduri mereu = viitor, trecut, viitor, trecut, viitor, trecut, trecut, trecut ... povestea tot continua la nesfarsit. Nu oboseste niciodat Atunci cind ne complacem in micimea experientelor indi- viduale, adeseori devine atat de dureros, incat unicul mod prin care mintea poate face fata suferintei este visatul cu Ochi deschisi, sau trairea in trecut. INTALNIRE CU CEEA CE DEFINESTE CUTIA UMBREI Toate aceste dialoguri launtrice ajung in interiorul a cea ce eu numesc Cutia Umbrei, recipientul care pastreaza. nesfarsitul dialog intern ce traieste in mintea noastra. 47 Debbie Ford Imaginati-va cel mai zgomotos casetofon sau CD play- ex care v-a de-ranjat linistea in timp ce va aflati pe plaja, iar apoi plasati tot acest vacarm in mintea voastra. Acest lucru va va da o idee despre zgomotul Cutiei Umbrei. Aceast caseta este plina cu fiecare gand pe care |-ati reprimat vreodata - toate judecaiti-le, momentele in care ati avut obligatoriu drep- tate, toate ranile emotionale neprelucrate si toate convinge- rile umbrei voastre. Dialogul interior negativ seamana cu 0 indigestie psihicd. Pana cand nu va digerati toate reflectiile gi sentimentele inconstiente care traiesc in interiorul psihicului, veti continua sa locuiti in zgomotul gi disconfortul creat de Cutia Umbrei. Opriti-va pentru o clipa si ascultati-va ideile din minte. Apoi permiteti-i atentiei s8 se concentreze asupra unui proiect neterminat, sau a unei relatii nepotrivite. Pe ur- ™mé, ascultati din nou. Dupa toate acestea, ar trebui sA va fie limpede ce anume reprezinta Cutia Umbrei. Aceste recipiente dainuie in cadrul povestilor persona- le sine insotesc oriunde mergem. Ne soptesc in permanenta care ne sunt defectele, dezamagirile si lipsurile, Cutiile Um- brei ne instiinteaz cu privire la felul in care gandim noi insine, atata vreme cat ne aflam in interiorul povestii. in timp ce intuitia incearcd cu disperare s4 ne capteze atentia, cel mai adesea ii intoarcem spatele, acordandu-ne increderea Cutiei Umbrei - acea voce cunoscuté, care gaseste o mare plicere in a ne reaminti cdre ne sunt esecurile, lipsurile si li- mitarile autoimpuse. Cu cafiva ani in urmé, am tinut 0 conferinta in fata unui auditoriu compus din o suta de oameni, in sala de bal a unui mare hotel. Cand am inceput, fiecare se asezase deja confortabil in sala. Apoi, dintr-o data, s-a declansat alarma de incendiu. S-a auzit 0 voce puternica prin difuzoare, cu un mesaj inregistrat care se repeta: , VA vorbeste pompierul-sef. Alarma de incendiu a fost declansata. Va rugam sa iesiti prin usa cea mai apropiata de voi. Trebuie sA evacuati cladirea imediat. Aceasta inregistrare nu se va opri, pana cand nu pa- 48 SECRETUL UMBREI rasiti cldirea”. Intrucat era a treia oara cand se declansase alarma in acea zi, nimeni nu s-a ingrijorat prea mult. Sala de bal se afla la parter si eram siguri cd putem iesi daca era vor- ba, intr-adevar, de un incendiu, via Mai aveam patruzeci gi cinci de minute si am decis s& ne adunam mai aproape intr-o parte a silii, astfel incat sd-mi pot incheia conferinta. Deoarece mesajul gefului de pompieri se tot repeta, trebuia s8 vorbesc mai tare, astfel incat toata lu- mea s& ma poata auzi. Chiar daca fi interesa mai mult cea ce spuneam si nu ce repeta mesajul inregistrat, acesta lea distras totusi atentia. Apoi mi-a venit idea c& aceasta inre- gistrare era un exemplu splendid pentru dialogurile interne care ne tortureaza. Am intrebat grupul: , Caf dintre voi ar sd asculte aceasta caseta toata ziua, pentru tot restul vi- etii voastre? Céti dintre voi ar achizitiona un mic aparat care i le repete acest mesaj si cAti lati asculta in timp ce lucrafi, va intélniti cu alti oameni, sau cand vizionafi un film? L-ar cumpéra vreunul dintre voi in mod voit, purtandu-I oriunde merge, tindnd Ia el ca la propria viata?” Desigur, tofi au raspuns negativ. rian aas Mouth chhevd let, eotfol cat publicul sa ‘mai asculte o datd mesajul repetat. Apoi, uitandu-ma pro- fund in ochii lor, am intrebat: , Céfi dintre voi petrec mai mult deo ord pe zi, ascultand flecdreala interné care se tot repeta in capul vostru?” Tot taceau, intelegand ceea ce rostisem. Fiecare putea vedea cé-si irosea in fiecare zi o mare parte din energia valoroasa prin ascultarea casetei repetitive din minte, afirmand: ,N-a fost bine. Nici prea inteligent. N-ar fi trebuit si zic aceasta. Despre ce vorbeste oare? De ce nu opresc inregis- trarea acum?”.S-ar putea sa se gandeasca: ,.-am plétit atétia bani pentrua veni la o conferinf si sé ascult toata ziuia aceasta alarma, Mi-as dori sé treacd, pur si simplu, la subject”. Sau este posibil sa te trezegti langa soful tau gi s& auzi in mintea ta: De ce nu se spal pe dinti inainte sé-si bea cafeaua? Dacé ar castiga si el mai mulfi bani, n-ar mai trebui sé muncesc etét 49 Debbie Ford de mult”, Probabil cA din Cutia Umbrei voastre ies constatari precum: ,,Nimdnui nu-i pasé de ceea ce gandesc. Sunt atét de singur(@), nimeni nu vrea sé-mi ofere prietenia”. Sau poate nu v-ati terminat la timp un proiect, iar Cutia Umbrei va rea- minteste cu grijé , Vite ce-ai facut de data asta. Aidat-o in ba- 174, esti exact ca tata tux”. Dar faptul cel mai trist este ca, indi- ferent de cate ori ati auzit toate acestea inainte, incdle mai as- cultati, in continu, land foarte in serios acea voce. ati dintre voi ati petrecut mii de ore analizandu-va acest dialog din minte? Poate ati evitat chiar si mergeti la o pettecere sau sa va distrati in alt fel, tocmai pentru a sta aca- SA gia asculta ceea ce se afla in aceasta Cutie, Multi dintre voi mu afi avansat in cariera, bazandu-va actiunile numai pe me- sajele primite de la draga voastra Cutiufé a Umbrei. Cineva mi-a sugerat s inventez 0 Cutie a Umbrei - pentru doar 1485 de dolari, vi voi programa dialogul intem, astfel incat sé puteti asculta in fiecare zi. O puteti purta ca voi oriunde mergeti, sat folosi pe post de ceas cu alarma. Pur gi simplu, ii dati drumul dimineata si va zice: Bund dimineafa. Dumnezeule, ariti ingrozitor astizi!” in felul acesta nu tre- buie s-o spuneti voi. Cutia Umbrei va va aminti: ,. Nu fi se va intémpla nimic important. Nu ai calitétile necesare. Nu va fi niciodata mai bine. Pofi sa ramdi in pat azi, cd oricum nu te observ nimeni”. Poate ca te gandesti la o marire de salariu, ins Cutia Umbrei va striga: ,,-o sé tise intample niciodata! ‘Nue corect. Ei nu te apreciaza cu adevarat. Viafa e grea. Ce sti tu? Esti un ratat. N-ai sa reugesti niciodata”. Sau: ,, Bietul de mine, de ce nu pot lua si eu 0 pauza? Poate ca voi castiga Ja loterie saptamana asta si voi fi fericit”. Ori toate merg bine si simpaticul vostru tovaras intervine: , Dacd devii prea bun, atunci camenii n-o sa te mai placa. Nu le pofi avea pe toate. ‘Nu te intinde mai mult decat ffi este plapuma’. Am fost bucuroasa c am avut aceastA experienta cu alarma de incendiu, intrucat cei mai mulfi oameni nu infeleg cA dialogul lor interior este ca 0 casetd proastd care se tot re- 50 SECRETUL UMBREI peta in mod inconstient, fara schimbare. Majoritatea dintre noi alegem s ascultém acea voce in fiecare zi. Unii se con- centreaza atat de intens, incat nici macar nu aud ce le zic cei dinjur. Cutia Umbrei vorbeste cu certitudine si daca incepeti 8 0 ignorati, va va spune: ,Nu, asculta! Este important. Ni- meni nu te place. Nu, chiar asa, nimeni nu te place”. Sau: | N-ai sé ajungi niciodaté nimic. Serios, esti doar un ratat”. in ‘acest fel va absoarbe Cutia Umbrei. De fiecare data cand ac- ceptati ideile Cutiei Umbrei, le acceptafi si pe cele ale po- vestii voastre. Pentru a infelege natura repetitiva a acestor ganduri, ar fi bine s& va inregistrati dialogul interior timp de o luna de zile. Apoi, puteti privi in urma gi spune: ,Ah, am mai au- zit conversafia asta! Uite, pe 4 februarie 1999, si pe 14 aprilie 1998, 1984, 1981... am ascultat-o de patruzeci si doud de ori in acest an, de saizeci si patru de ori anul trecut...” Cate ore credeti c& petreceti pe zi audiind-o, analizind-o, tocmindu- va cu aceasta cutie? Este ca un labirint. Credeti ca sunt niste prajiturele la capatul acelui tunel. Aveti impresia cé, dacd as- cultati suficient de mult, o sa primiti vreun fel de si. Dar aceasta este marea minciund. Nu exista pr capatul tunelului si nu veti fi recompensati daca ascultati su- ficient de mult. Cu toate acestea, Cutia Umbrei voastre actio- neaza pe post de alarma. inregistrarea alarmei reda urma- toarea fraza: , Aceasta este o inregistrare. Tréiesti in interio- ral povestii numiteTu. Dacé vrei sa opresti aceasta alarma, trebuie sd faci pasul urias in afara povestii tale. De indata ce te vei afla in afard, aceasta inregistrare se va opti in mod au- tomat. [fi multumesc ca ai ascultat. O zi buna”. Dupa ce alarma de incendiu de Ja hotel a fost oprita, am ras de Cutiile Umbrei care fusesera scoase din intuneri- cul constiintelor noastre si oferite sub forma unui bufet imens de dialoguri interioare, pentru a fi privite de intregul grup. Cu tofii puteam observa cat de mult ne protejam Cutiile Umbrei, ca si cum expunerea gandirji negative con- st Debbie Ford stituia un fel de tnalta tradare. Multi au considerat ci dia- logul lor interior este unic gi special. Nimeni nu a indraznit sa admita cat de asemnatoare erau mesajele din Cutia Um- brelor lor, cu ale acelora care le stateau in preajma. Cu totii ne-am petrecut 0 buna parte din viata incercind s4 ne re- ducem la tacere conversatiile lduntrice si ne-am dat seama ci nu am reusit si facem acest lucru, Ne-am straduit s& ne im- pacam cu ele, s& ne tocmim si si le manipulm. Unii am in- cercat orice ca sa le reprimam gi sa le sedam - pentrua le in chide sia ne putea bucura, in sfarsit, de viata, iesind in afara povestilor nesfarsite si previzibile. Afi petrecut ani de zile incercand si modificati, si re- crea, sa corectati, sé ajustati gi sa va reparati povestea, fara 4 constientizafi cd aveti si alta alegere. Intentia mea este 6 va ofer o alté optiune, una care se bazeaza pe cunoasterea cA nu sunteti povestile voastre ~ oricare dintre ele. Chiar dac& aveti multe astfel de povesti, nenumarate convingeri ale umbrei si o Cutie a Umbrei prea vorbareati, toate acestea sunt inzestrate cu mari daruri ~ create pentru a va scoate din ovestea proprie si a va orienta spre expresia cea mai inalta cea ce puteti fi. Harurile exist cu scopul sa invatati si apoi sa va oferiti lumii contributia voastra unicd. Va asigur c& viata pe care v-o doriti se afla dincolo de ceea ce cunoasteti ~ si mult deasupra limitarilor povestii voastre. PASI ACTIVI PENTRU VINDECARE 1. Scrieti-va povestea viefii, cu toate detaliile dramatice pe care le confine. Puneti accentul pe cea ce nu a functionat si ce s-ar fi intamplat, ar fi trebuit sau ar fi fost mai bine s& aiba loc. Permiteti-va libertatea de a fi complet sinceri in le- gatura cu esecurile, pierderile, dezamagirile si regretele Voastre ~ cat sicu sperantele, dorinifele si visurile. Dati o voce gandurilor, sentimentelor gi credinfelor care trdiesc in inte- riorul acestei povesti. 32 SECRETUL UMBREI ‘Analizati-va drama personala si incercati sé destusiti ena ans ‘iota vreun par de baz care s-a epetat in permanenté pe parcursul vil voastre? Ajungeti de multe ori si va simtifi exclusi, abandonati tridatnerespetati me remarcati sau ci se profita de pe urma voastra? eae Specific al povestii , bietul de mine”? lescoperi convingerile umbrei care Va con- cope sels Ttocmito ist cu conclu pe care ila format din lec vei i emia arbuie ace Tor evenimente, Cif povestea pereonala pe care ai scs-2- apoi, pe masura ce reflectafi asupra fiecirei int4mplirisernni- featve dn vii itcbav Ce am des cl rsearind pe tru mine toate acestea?” Va poate fi de folos Leet oa ingerilor umbrei prezentati mai devreme 7 Frcoresti si descoperiti cee trei credinte principale ale umbrei. “Acest lucru va va ajuta 4 identificati tema povestii. icati cateva pagini din jurnalul personal pentru ee dalogal interior wepetity existent in Cutia Umibrel. Observati, fard sa judecati, conversatia purtaté in cadrul po- vestii voastre. Contemplare (Adovdrul cel mat profiad este ad am 0 poveste = hasd mat mad Mente cu ea”? Debbie Ford Caplitolul 4 MOTIVUL PENTRU CARE TE AGATI DE POVESTEA TA Frica noastra de schimbare, de a pési in i realitati, este atat de adancé, incat ne agaiem MS disperare de Jumea pe éare 0 cunoastem. Adeseori confundam f i- tatea cu siguranta. Confortul perceput a ceea ce este familiar ne face s& traim iluzia propriilor povesti. insa intrebarea asu- pra cireia ar trebui si meditim este: , Suntem cu adevarat in siguran{a, in cadrul acestor povesti?” in loc s& riscim, ne agatam de cea ce avem si ne opunem incertitudinii necu- noscutului, Am citit cdndva o poveste despre o femeie care a inotat de-a lungul unui lac, tinand o piatra in mana. Cand aceasta femeie s-a apropiat de mijlocul lacului, a inceput s& se scufunde din cauza greutatii pietrei. ,Arunca piatral”, i- au strigat niste oameni care priveau de pe mal. insa femneiaa continuat sa inoate, disparénd din cand in cand sub api. Arunca Piatra!”, strigau mai puternic cei care priveau. Fe- meia a ajuns in centrul lacului si parea ca nu mai are putere. Din now, oameni o indemnau: » Arunci pia!” fnclipa in ia a disparut sub apa a i ospunind: Nu pot steamer” ammietaeatnls _ Majoritatea dintre noi am t prea mult timp im- ponte ats art ae a fiecare dintre aspectele, credintele gi circumstantele nedori- te, Impotrivirea ne inchide in interiorul durerii emotionale a 54 SECRETUL UMBREI unei situatii, in realitatea pe care vrem cel mai mult s4 o schimbam. Rezistenta apare din dorinta ca situatia si circum- stantele din prezent sa fie diferite. Pana si cea mai mica na- zuinfé ca lucrurile sa se schimbe poate crea stari multiple de impotrivire interioara. Fie c ne opunem intregii povesti sau doar unei anumite parti, aceasta rezistenta ne creeaz deze- chilibre launtrice, Actioneaza pe post de lipici, atagandu-ne chiar de sentimentele gi credinfele de care vrem cel mai mult 4 scpim. Desi pare 0 actiune inversa, primul lucru pe care trebuie sé-l facem pentru a ne vindeca este sa acceptam tot ce am respins. In ultimii gapte ani, in apropare cincizeci de ora- se diferite, am repetat aceste cuvinte: Persistd ceea ce respin- ‘geti. Daca interpretati aceasta fraza cu inima, veti avea pute- rea de a face schimbari permanente $i sanatoase in toate do- meniile existenfiale. Chiar daca ti invat mereu pe ceilalti s se accepte in totalitate, majoritatea oamenilor continua sa-gi urascé unele aspecte din viata. Nu conteazA ipostazele des- pre care este vorba - relatiile, parinfi, felul in care arata tru- pul sau veniturile - deoarece impotrivirea si vindecarea nu se impaca. Asadar, in cazul in care alegeti sa respingeti ceva in viafd - daca judecati, urdti sau disprefuiti acel aspect ~ va garantez cA problema va persista. Iimpotrivirea ne neaga linistea interioara si finalul feri- cit pe care ni-l dorim. Este motivul pentru care ramanem me- reu la fel. A ne opune in a pasi mai departe gi in a ne infrun- ta problemele reprezintA cauza comportamentelor noastre repetitive. Respingerea a ceea ce este ne goleste de energie vitald gi ne blocheaza fluxul natural al evolutiei. COSTUL IMPOTRIVIRID Impotrivirea noastra este declangata orl de ciite ori con- siderdm cd ceva nu este th regula cu nol thgine, cu cellalfl gl cu lumea i care trdim, Credinta interioara care ne fixeaza impo- trivirea spune: ,,N-ar trebui ca lucrurile si arate asa”. Ne 58 Debbie Ford cheltuim apoi toata energia straduindu-ne si ne modificam realitatea circumstantelor. Cand tin conferinte, imi place s&-i intreb pe oameni: , Cati dintre voi afi petrecut mai mult deo imie de ore incercénd sé-i schimbafi pe oamenii din jurul Vostru, intémplarile din trecut sau vreo trasétura care nu va Place ~ fie ci e vorba de fric, egoism, kilogramele in plus sau contul bancar?”Toata lumea, fara exceptie, ridicé mana. Majoritatea dintre noi considera ca, daca ne opunem condi- fiilor nedorite din viata suficient de mult sau de puternic, acestea vor disparea. Va pot spune cu siguranta un singur lucru: respingerea a ceea ce este nu va face ca problemele s dispara. Va poate. afunda mai mult in si in povestea voastrd, ins nu va schimba cea ce vi s-a intamplat, nu va va ajuta sa slAbiti zece Kilograme si nu va va face sa va aprecieze fostul sot. Cand am studiat karate, profesorul meu m-a invatat 4, uneori, cea mai buna cale de urmat intr-o situatie com- Promifatoare este de a renunta sa mai opui rezistent’. De exemplu, daca un atacator ma prinde de brat, in loc si-] in- cordez si sa ma trag fnapoi, trebuie sd ma indrept catre ad- versar $i s-mi relaxez complet bratul. Incercarea de a mA in- departa de atacator declanseaza in interiorul sau un rispuns natural de a ma prinde si mai strans. Agadar, pentru a putea scdpa de acesta, trebuie in primul rand sa ma predau in fata stransorii sale. In momentul in care nu mai opun rezistenta si mi relaxez, stransoarea oponentului meu va slabi in mod firesc, oferindu-mi ocazia de a scdpa de sub influenta sa. Reactia noastra initialA este intotdeauna de a ne impotrivi oricarei amenintari percepute. Cu toate acestea, reusim sa fim puternici gi sd ne acce- sam forfa interioara si puterea fizica, doar atunci cand respirdm profund, ne relaxim si ne abandonam experientei. Pentru a ne tranecende suferinta, trebule ed ne depagim Instinctul de a fine etréns $1, tovodata, 6d ne predém alterna- tivel de a nu mal opune reziotenta. Orice dorim sa schimbam, 56 SECRETUL UMBREI lucrurile de care ne este fric’, care ne supara sau refuzim si le acceptam, ne vor mentine legati de trecut, atasati de po- vestile noastre si de credintele umbrei care le conduc. ‘Abandonarea in fata a ceea ce este ne cere sa ne in- muiem inimile, s4 renuntim la asteptarile care subzista in povestile noastre si sa acceptam orice ne prezinté viata. Re- nuntarea in fata tuturor ingredientelor care ne alcatuiesc viata ne invitd s& ne ascultém cu urechi sincere mesajul mai adanc al durerii, fara s4 fim opriti de concluziile obisnuite emise de Cutia Umbrei. Numai atunci cand vom accepta faptul cd ne agatim de confortul povestilor noastre, vorn pu- tea renunta la a mai opune rezstent ia Font dobandi fnte- iunea provenita din experientele de viata. c ia Doar prin luarea unei noi decizii de ane folosi Ppovesti- le ca si ne iubim pe noi insine, mai degraba decat sd ne pe- depsim prin intermediul lor, vom reusi s8 ne eliberam pen- tru a le utiliza in scopul in care au fost create. Va promit ca, daca nu mai opuneti rezistenta, daca va dati demisia din po- zitia de Director General al Universului si renuntati la rolul principal al dramei voastre, viata vi se va simplifica si veti reusi sa va auziti chemarea profunda a sufletului. NU VA VENI NIMENI Nu exist un moment mai bun de a incepe procesul de a va vedea povestea aga cum este in realitate, cu toate limita- rile gi promisiunile sale, decat cel din prezent. Nimeni nu poate face acest lucru tn locul vostru. Nu va veni nimeni sé va salveze. Pentru mine, totul s-a schimbat din clipa in care am Infeles acest lucru. Timp de ani de zile am tot incercat sé-mi fmbunatitesc viata, insd nu am reusit niciodata s4 ajung la rezultatele dorite. Apoi, ee Zi, eee ae Podesta din apartament, compatimindu-ma, m-a igerat o lumi- nd siiam constientizat un adevar profund, care mi-a schimbat viata: nu va veni nimeni. Puteam continua s4 sufar, sma ‘7 Debbie Ford cchinui, incercand s&-mi infrumusetez povestea, sé 0 fac amuzanta $i usoard, exact aga cum mi-o doream, sau s4 ma xidic de jos, si ma maturizez si s8 pricep cA nu va sosi ni- meni sa ma salveze. intr-un moment de gratie, mi-am dat seama cé am asteptat toata viata ca mama, tatal meu sau bar- batul viselor mele s4 vind si ma ridice de jos si sé-mi spund cd totul este in regula, ca existenta mea este perfecta, cd pu- team avea tot ce-mi doream si sé-mi promité ci, din acel moment, vom avea un trai de basm. Fara s4 constientizim, majoritatea dintre noi asteptam ca 0 persoand anume, sau un fapt oarecare sd ne salveze. insa va repet, nu va veni nimeni - nu vor sosi in fuga mama, tatdl vostru si nici printul de pe calul alb. Chiar daca cei mai mulfi dintre noi consideram c& va aparea cineva sine va salva, daca asteptam suficient de mult, adevarul trist este ca nu poate pasi nimeni pe cale, in locul nostru. in cazul in care ‘suntefi suficient de curajosi pentru a renunta la speranta ca va venicineva sa va salveze, veti face un pas important catre asumarea responsabilitatii pentru viata si fericirea voastra. CUPRINSI DE DEZNADEJDE Cei mai multi dintre noi petrec mult timp amagindu- se s& cread vechea poveste cA ,,intr-o zi imi voi indeplini visurile” si speram ca Vietile ni se vor imbunatati. Chiar daca avem nevoie de speranta in perioade de mare suferinta, este important si facem diferenta intre speranta autentica si fan- tezie. De multe ori ne singuri c& vom ajunge unde- va, cand, de fapt, stim pe loc. Speranta, gandirea pozitiva gi fanteziile placute se pot transforma, cu usurinté, in negare. Nadejdea mea m-a impiedicat si-mi asum responsabilitatea pentru propriile sentimente si si ma ocup de problemele ca- re apareau. in loc s-mi petrec timpul analizand optiunile si invatand din lectiile care imi erau prezentate, stateam ore in- tregi visdnd cu ochii deschisi ~ sperand ca intr-o zi, in mod 8 SECRETUL UMBREI miraculos, totul va fi bine. in loc 4 infrunt realitatea si dure- rea de a recunoaste c& avusesem inc 0 relatie esuata, m-am cufundat in negare, sau, daca preferati acronimele, NEGARE (Nici nu-mi dau seama c4 mint)*. Nadejdea mea mi-a acope- rit ochii gi mi-a astupat urechile, reusind doar sa améne ine- vitabilul. Realitatea se dovedeste a fi de multe ori dureroasa. Marele paradox gi ironia situatiei este cd, daca suntem dispusi s renuntam la credinfa cd ne putem schimba, repara si transforma povestile, ori la a simti deznadejdea de anu mai sti cine suntem, vom descoperi, din nou, speranta. Am descoperit de multe ori in activitatea mea cA oa- menii ar dori mai degraba sa se agate de o farima de spe- rant decat sa facd fata realitatii. Frica de a infrunta pierde- rea sau durerea ne fine legati de povestile noastre si ne face sa repetam lucrurile din trecut. Unii oameni fi gasesc nadej- dea in carti, casete si conferinte. Chiar daca acest tip de inspi- ratie poate fi de multe ori folositor, daca il folosim pentru a ne motiva circumstantele prezente, va deveni inca o pagina din povestea personala. Cu cdtiva ani in urma, am lucrat cu Margeret, o femeie bogati care, la o prima impresie, parea sa aiba totul. Calato- rea peste tot in lume, vizita locuri de recreere si meditatie $i avea posibilitatea de a-si permite cele mai bune sfaturi. Margaret mergea din atelier in atelier, sperand c4, prin timpul petrecut cu oamenii pe care fi considera importanti, va primi recunoasterea dupa care tanjea. Ins, in interior, co- plegité de nesiguranti, se simtea neremarcata gi lipsita de importanté. Un incident aparent neinsemnat, cum ar fi fap- tul ci nu a sunat-o cineva, fi crea o adevarata obsesie, zile intregi. Margaret igi cheltuia o mare parte din energie cau- tand ceva care sa o facd sd se simta ca apartine unui loc. ‘in timpul celei de-a treia sedinte, am remarcat ca Mar- garet devenise tot mai slabita: corpul ei era obosit si parea * in limba englez8, DENIAL - Don't Even Notice Am Lying, NT. Debbie Ford aproape ca delireazd. ILam sugerat si se detageze de toate gtupurile si camenii de care se agata in speranta ca va apar- {fine cuiva intr-o zi. Stiind ca ceea ce cduta putea fi gasit doar in interiorul ei, am sfatuit-o sd renunte la dependenta de ide- ea ca face totul singura gi sa-si indrepte atentia catre interior, Dar Margaret nu putea face asta. Era prea ingrozita de gan- dul de a fi singura, de a se lipsi de toate aceste aspecte care fi distrigeau atentia si ii promiteau recunoasterea si aparte- nenfa. A continuat in tiparul obisnuit de comportament, agatandu-se de speranta ci, intr-o zi, va fi recompensat. _ Margaret citea carte dupa carte, cdutand o filozofie ca- Te si-ijustifice actiunile, adundnd dovezi care sd-i sprifine in- tentia de a ramne la fel. Ori de cdte ori vorbeam cu ea des- pre tiparul autodistructiv pe care {l arata, imi cita un frag- men: din ultima lucrare citita: , Debbie, tocmai am citit 0 car- te in care se spune cé facem cu tofii tot ce ne sta in putere. Si eu procedez la fel”, _. Margaret era foarte creativ in a inventa modalitati de justificare a comportamentului ei. intr-o zi, a venit si-mi spund ca a fost jignita si abuzata verbal de catre familia ei. Cand am intrebat-o ce avea de gand sa faca in legatura cu acest fapt, mi-a raspuns: ,, Toful e perfect exact asa cum este”. Am privit cum Margaret igi continua aventura dureroasé, agitandu-se mereu de afirmatiile care fi promiteau speranta. Era mult mai angajata pe calea justificarii decat pe cea a explorarii problemelor fundamentale care o deranjau. Am rugat-o sa intocmeasca o list cu toate expresiile gi mesgjele pe care le folosea pentru a evita infruntarea realiti- tii. Era 0 persoand care citise orice carte de autovindecare ajunsa pe lista best-seller-urilor si care fusese la fiecare semi- nar ce oferea ptomisiunea fericirii, M In cdutarile ei, adunase 0 colectie impresionanta de aforisme care nu o lisau sa simté deznadejdea situatiei in ca- re se afla. lata unele dintre perlele de intelepciune cu care ‘obisnuia sé-si hraneasca speranta: ,/ntotdeauna este tntu- cc ‘SECRETUL UMBREI eric ihaintea rdedritulul de soare”, ,Ceea ce nu ma ucide ma va face mal puternica’, ,Fard durere, nu al cum ed cAstigl, .Exieta un motlv pentru toate”, ,Dumnezeu nu-mi da mal mult dec&t pot duce’, ,Totul este doar un th destapurare’, ,Se pot in- ‘téimpla miracole’, Univereul lucreaza prin mine”, Abandoneaza- te 6 lasd-te th vola lu! Dumnezeu”, Totul este o iluzie”, .Va trece ¢l ata’, ,intotdeauna exietd cineva care o duce mal rau deckt mine”, .FA ceea ce ffl place ¢1 banil vor ven de la sine’, ,Lucrurile 26 thdreapta tntotdeauna spre bine”, .Ceea ce este, cate — ol cea nu este, nu este’, ,Exlstd intotdeauna o eperanfa’, .Bucu- tla adevirata ec afid th calatorle, gl nu th deetinapie”, Aurul ¢¢ ascunde in intuneric”, ,Timpul vindecd toate ranile”, Astdzi cote prima zi din viapa mea”. Toata aceasta intelepciune pe care Margaret a adu- nat-o in ani intregi de cdutari devenise inca o parte a povestii ei, o alta incercare care nu a dat roade. Chiar daca au trecut trei ani in care am lucrat impreund, cand ma intalnesc cu ea prin oras, inca se mai scuza intr-un mod poetic, explicandu- mi de ce lucrurile nu ies asa cum isi doreste si de ce ramane blocata. Deoarece nu este dispusa sa infrunte: problemele fundamentale care o fac dependenta de unii oameni si de unele organizatii, Margaret ramane injepenita in aceleasi ti- pare repetitive pe care le cunoaste atat de bine. S-a convins pe ea insagi cé acesta este felul in care Dumnezeu vrea si fie viata ei si cd, daca Universul ar dori ca ea sa aibé mai mul- te, usile s-ar deschide ca prin minune. In loc si mediteze in. sine gi sa intrebe: , Oare este ceva din mine care face ca ace- Jeasi lucruri si se tot repete?”, Margaret continua sa se agate cu disperare de speranta, lasandu-i pe toti din jur s& se ocupe de deznddejdea ei. f V-am relatat povestea ei ca avertisment. Daca ati ra- mas inchistati intr-o situatie neplacuta sau intr-o relatie care va ia din putere, mai mult de un an, nu permiteti ca povestea voasira sa va convinga sa ganditi ca: ,, Totul se va termina cu bine”. Deoarece ¢i asta e, pana la urma, doar o poveste. a Debbie Ford MAREA INCERCARE Multi dintre noi am cazut in capcana de a incerca si ne reparam povestile, Unii dintre noi am petrecut ani din viata si prea multa energie pentru a rescrie subiectul gi a alege din nou personajele dramelor personale, sperand sa ne trans- formam modul de trai si sa scpam de Cutia Umbrei. ins, indiferent de cat de mult incercdm s& le reparam, ajungem intotdeauna sa ne lovim de limitarile mentinute de dramele personale. Chiar daci micile imbunatatiri ne vor ajuta si aratdm gi sd ne simtim mai bine, acele momente de bucurie sunt scurte. Daca nu lum decizia constienta de a pasi in afa- ra limitarilor povestilor noastre, senzatia temporara de liber- tate pe care o simfim dupa citirea unei carti care ne-a inspi- rat, va fi inlocuita de disperare, Pana cand nu infelegem ca miezul problemei este credinta gresita ca suntem povestea noastra, chiar si cel mai mare ajutor este sortit esecului. Recent, la cursurile mele am intalnit o tanara frumoa- sa, Am remarcat imediat mersul saltaret al Carolinei i per- sonalitatea ei vesela. In toate pauzele s-a plimbat pe langa mine, asteptind sa-mi capteze atentia si trimitandu-mi un zAmbet larg si frumos. Insd, in a doua zi a intAlnirii noastre, zAmbetul ei a inceput si se stearga incet, fiind inlocuit de o expresie trist’, de frica si de disperare. in cele din urmi, s-a apropiat de mine, intrebndu-ma daca putem discuta pen- tru cateva minute, Mai intai a vrut sa-mi stie parerea daca acest seminar o poate ajuta cu adevarat si a inceput si sus- pine, in timp ce-mi povestea cate incercari a facut pentru a descoperi pacea de lungé durata. Incercase sa mentind o ati- tudine pozitiva, iar cand acest lucru a eguat, a inceput sa facd terapie. Fusese la multe seminare de autodezvoltare, citise sute de carti de autovindecare si ascultase nenumarate case- te audio, care si o motiveze. Dar era distrusa ca, dupa atatia ani in care a incercat s se vindece, undeva, la marginea constiinfei sale, inca simfea o mare tristefe . a \SECRETUL UMBREI Am rugat-o si-si inchida ochii gi si-mi descrie cea mai dureroasa intamplare din viata sa. Ea mi-a spus cA atunci cand avea cinci ani, tatal sau a venit acasa, I-a luat pe fratele ei mai mare sia plecat. Nu i-a mai vazut timp de zece ani. Am intrebat-o cum a tratat durerea acelei traume, iar ea mi-a ris- puns cd mama sa i-a zis si gandeasca pozitiv si si zmbeasca. Pana la varsta de cincisprezece ani, Caroline experimentase atata durere, incat incepuse sa exploreze orice abordare - de laexercitiifizice, la practici spirituale - care si-i aline suferin- fa. Cauta o vindecare rapida, orice fel de motivatie sau inspi ratie de care se putea agata timp de 0 zi sau o saptamana. In- si alinarea nu dura mult timp; intr-un final, aluneca din nou in deznadejdea povestii ei. kam sugerat s& foloseasca acest weekend pentru a-si plange pierderea fratelui sia tatalui. S-a uitat la mine, fara interes: , Adicd, sd intru in durere?” fn acea sear, in drum spre casa, m-am gandit la toti anii pe care fiecare dintre noi fi petrecem in incercarea de ane schimba povestile, de a ne preface ca traumele sau umilirile noastre nu au avut loc gi de a ascunde durerea din trecut. Am chibzuit la cantitatea uriasd de energie pe care 0 cheltuim fiecare dintre noi, straduindu-ne si modificim felul in care im, ne simtim sau ne comportim - sperind ca, intr-o zi, ee suficient de mult, vietile ni se vor transforma si vom fi, in sférsit, fericit ‘De fiecare data cand am condus un seminar, am avut privilegiul de a sta in fata unora dintre cei mai extraordinari oameni de pe planeta. ‘Acestia sunt oameni care au lucrat mult cu vietile lor. Unii au studiat cu cei mai mari maestri spirituali contempo- rani; alfii au lucrat cu terapeuti si invatatori intelepti pentru a-si vindeca trecutul gi a aduce o contributie in lumea in care triesc. Cu toate acestea, au inca senzatia ca trebuie sa cu- noascd mai mult, si dobandeasca mai multa intelepciune, fnainte de a fi intregi. Vietile le sunt conduse de o lupta int rioard care fi face s caute incontinuu o viafa mai bund si mai 6 Debbie Ford semnificativa. De-a lungul anilor, am tot intre ici unul dintre ei nu pare S8 giseasel coca os oak Decent toati cunoasterea, cu toaté infelepciunea pe care le aver, {ncd ne dorim mai mult? De ce se intampla lucruri rele unor oameni atat de buni? De ce bucuria permanenta e atat de greu de obtinut? De ce visurile noastre par si se indepirteze atat de mult? Unii dintre noi ne-am adancit in datorii, in Incerarea dea raspunde la aceteintebari - La una dintre intélniri, am enumerat toate metod tehnicile si abordarile pe care le-am folosit in incercarea on ne schimba pe noi ingine gi povestile noastre. Lista era imen- sa. Am fost la acupunctori, hipnoterapeuti si la nenumérati terapeuti. Am lucrat cu furia noastra, cu copilul interior si cu criticul launtric, iar cénd aceste metode au esuat, am probat dansul extatic. Am incercat ca prin vizualizari, afirmati, in- cantatii si meditatii s iesim din propria suferinta. Am cerut sfaturile nutritionistilor, instructorilor, profesorilor de yoga gi al invatatorilor, iar cand nu am obtinut ce ne-am dorit lean cerut medicilor nostri sa ne prescrie calmante. Ne-am cura tat chakrele, am inhalat uleiuri esentiale si am aprins lima. ‘is pafumate, pentru a ne int mint, Inii dintre noi ne-am imbaiat in apa echilibraté di ppunct de vedere energetic ascultand 0 muzica snrennacn ‘Am ars betisoare parfumate aduse special din India, ne-am pus magneti sub perne, am purtat amulete la gat si incle care Sa indice starea in care ne aflam. Ne-am cit vitor fn crf le tarot si am incercat s ne dedicém timpul pentru 2-iajuta pe aceia care par s4 0 duc mai réu. Unii dinire noi au incer- Cat si-si giseasca un sot bogat, sau o sotie tandrd si draguta, vrejrtila nossa contnuat si ehiar daca am rs cu oi joritatea am rémas in i iicarenu. major 8 ‘prezenta gi durerea povestii care nu Jar intrebarea care a aparut éra simplé: Exist veo sperania? net ‘SECRETUL UMBREI A PASI DINCOLO DE CUNOSCUT Cu tofii ne dorim sA ne reparim povestile. Tanjim s& ne intoarcem la starea naturala a intregului, la locul in care stim cé suntem imensitatea universului, si nu micimea dra- melor personale. in incercarea noastra dea descoperi utopia, trdmul pacii si al implinirii, ne cream relat, facem afaceri si participam la seminare. Petrecem sute de ore citind, studi- ind si acumuland cunoastere, in speranta ca ne va purta in. starea naturala de gratie. Insa chiar si atunci cand dobandi- rea de noi cunostinfe nu ne ajuté, continuam sa céutam. ‘Adanc in interiorul nostru, stim ca ne putem intoarce la in- treg. La urma urmei, daca am fi crezut cu adevarat cA este imposibil, nu ne-am fi petrecut atata vreme din viata, incer- cand si ajungem acolo; ne-am multumi, in schimb, cu drama repetitiva pe care o cunoastem foarte bine. insa majoritatea dintre noi nu se multumeste cu atét. Aceasta dorinta pro- funda ne impulsioneaz sa ne gasim drumul spre casa. Ne face s4 catutém, pana cand ne trezim la imensitatea sinelui nostru, aflat dincolo de povestea proprie. ‘Atunci cnd suntem pregatifi s4 ramanem constienti in interiorul acestei dorinte, trebuie s4 ne confruntam cu cel mai profund adevar: minfile nu ne pot purta acolo unde iniraille +tAnjeec ed ajunga. Candurile ne indeamna sa aflam raspun- suri, dar cele pe care le descoperim reprezinta adeseori exact ceea ce ne impiedica sa ne gasim adevarul mai profund. ‘De exemplu, expertii societitii contemporane stiu mai multe despre alimentatie si sdnatate decat inainte, insa po- pulatia continua sa sufere de probleme de sinatate si de gre~ utate, Cunoasterea a ceea ce trebuie s4 mancam $i de cat exercitiu fizic avem nevoie nu ne va oferi motivatia de a ne hrdni snatos gi de a face sport. Cu toate acestea, dacd ne conectam la sacralitatea si in- tregimea fiinfei interioare si simfim cum este sa fii santos $i puternic, ne vorn dori in mod natural sa ne alegem dieta po- 6 Debbie Ford trivita si sa ne ingrijim cat de bine putem. Prie Patrick, spune: ,,A cunoaste calea ‘nu Taseamnd Sea _pasesti pe ea”. Cunoasterea este recompensa pe care o prim- im, traieste in mintea noastra; starea de A Fl dainuie in inima, Pentru a fi acel ,tu” care doresti, trebuie si renungi la acel tu” pe care-I cunosti. De fapt, renunti la tot ceea ce cunosti. ___ Sunt uimita in permanenta de barbatii si femeile care vin la seminariile mele si pot recita, la propriu, textele unora dintre cele mai importante cirti spirituale ale timpurilor noastre. Totusi, sunt foarte constienti, chiar si cu toata aceas- ta cunoastere si intelepciune, ca inca le lipseste ceva. FRICA DE A RENUNTA Faptul ca nu putem renunpa la coca ce cunoagtem este prtpll motiv pentru care raménem blocatl‘h povestile noas- tre. In calitate de oameni, vrem cu disperare sa credem ci stim cine suntem. Insa, gandirea cd stim cine suntem si din ce suntem formati este tocmai ceea ce ne fine inchisi in po- vestea personala. Gandurile ne sunt limitate; se manifesta in eae identitatii pe care ne-o atribuim, ‘iecare dintre noi are un ego care doreste neaparat s8 e sa cunoascé, dar nu doar de dragul cunoasterii; vrea s& ti, ast- fel incat s4 se simta superior fata de ceilalfi. Asa fac toate Fintle omenesti. Nu este rau, nici gresit. Este doar cea ce . Nu va petreceti timpul, inc 4 scapati eho Rpts ipul, incercand s& scapati de ego-ul Exact asa cum nu puteti scapa de povestea voastra Ego-urile sunt aspecte esentile ale reetei voasre divine, pe care le so explora mai tarziu. Pentru moment, trebuie si Tecunoasteti cine conduce spectacolul si i care va stimuleaz4 mereu vinta Ts 9b SOUET INE __Nevoia de cunoastere, de a controla, de a avea drepta- te si de a fi cineva, sunt elementele care ne tin inchisi in inte- riorul povestilor. Este un raspuns natural de a incerca $4 re- 66 SECRETUL UMBREI parm ceva care nu functioneaza, iar daca nu o putem face, urmatorul impuls va fi de a scpa de acel ceva. Dar indife- rent cum procedam, nu putem repara sau scapa de povestile noastre. Daca am reusi si facem acest Iucru, nu am descoperi niciodata cine suntem la cel mai profund nivel. fn cazul in care vom castiga jocul de a ne repara povestea, vom pierde ida mai mare de a ne cunoaste pe noi insine, deoarece am putea alege sA trim in cadrul acesteia, convingandu-ne ca nu este, de fapt, vorba de o poveste, ci ca ne reprezinta pe noi. Daca facem acest lucru, vom pierde ocazia de a con- tribui cu propria piesa la marele joc de puzzle al vietii. Ea si cum am céstiga batdlia, dar am pierde razboiul. Ceea ce gandim ci vom primi in cazul in care ne vom repara povestile, nu se compara cu ce vorn cstiga in momentul in care psim in afara lor, catre deplindtatea a ceea ce suntem cu adevarat. Ne este fricd sd renuntam la povesti, chiar si atunci cand nu ne mai folosesc, din cauza fricii cA, in lipsa lor, nu ‘yom mai sti cine suntem. , Cine as fi fard povestea mea?”, ne intrebam. ,.Mi-e feamd ci nu md voi recunoaste”. Eu zic sa ne bucurém ca nu ne vom recunoaste! Este atat de interesant si nu stii cine esti. Sinele pe care-1 cunosti este o parte limitata - 0 farama ~ a ceea ce sunteti cu adeva- rat. Seamand cu o imagine unica dintr-un caleidoscop imens, plin cu mii de culori. Ati crezut ca sunteti o singura repre- zentare pe un fundal de sticla rosie, cand, in realitate, repre- zentafi mii de nuante stralucitoare care se intrepatrund si danseaza impreund, pentru a crea imagini magice. De fiecare daté cand intoarceti caleidoscopul intr-o po- zitie diferita, o lume complet noua vi se deschide in fata. Mo- dificandu-va atentia, puteti vedea lucruri pe care nu le-ati observat inainte. Perspectiva pe care o aveti despre voi insiva nu este decat o imagine limitata a adevaratei voastre naturi. o Debbie Ford PASI ACTIVI PENTRU VINDECARE 1. Creati un mediu linigtit, fara lucruri care si vi di sraga brea un med t fara lucruri care s8 vi dis- ‘rag ate. Luafivajumalulsisciliber rspunsul la ur- ~ Cine ag fi, fara povestea mea? ~ Ce anume cred ca voi pierde, daca renunt la aceasta? 2. Faceti o lista cu toate lucrurile i i care | tnoercarea dea repara, sau dea scipa te pores | nnn 3. Intocmitio lista cu toate modalitatile i 1 to jalitatile in care v-a apa- rut sentimental de impotivire, pe parcursul viel. Ce com: portamente, emotii gi convingeri care va impiedica sA ac tati ceea ce este in prezent, mai pastrati inca? oa 4, Aleétuifio ist cu toate mij i s oscommerce exista nidejdea unui miracol care s+ inta schimbarl afi face astdi in visla voasta?e PY Contemplare Pot renunfa, ta Pawo (SECRETUL UMBREI Capitolul 5 REVENDICAREA PROPRIEI PUTERI Daca ag putea schimba doar una dintre problemele omenesti, as izbavi toata lumea de suferinta de nesuportat dea fi victima. Problema la aceasta dorinté este ca nu am pu- terea de a elibera pe nimeni de nimic, inclusiv de starea de a fio victima. Numai voi va puteti elibera pe voi ingiva. Orice persoand pe care am intalnit-o are o poveste despre cum a fost candva victimizata. Multi dam vina pe parintii nostri, in timp ce alti ii invinuiesc pe i, pe fostii parteneri, pe liderii religiosi, pe prieteni sau pe bunici. Multi consideram ca am fost tratati rau la serviciu, cA familia a profitat de noi, ‘ca.am fost abandonati de catre Dumnezeu, sau victimizati de viata in general. Povestea de a fi victima ne spune cA undeva pe par- cursul drumului ni s-a facut un rau ¢i cé aceasta este cauza durerii, lat un scenariu care ne va limita sine va lipsi de pu- terea 4, atat timp cat vom continua sa credem in el. ‘Multi am adunat dovezi serioase pentru a ne valida per- ceptia cA suntem o victima a viefi. lar aceasta este, cu sigue ranfé, una dintre modalitatile prin care ne putem privi exis: tenta, Daca o privim din perspectiva ca nu suntem co-cre- ii ‘ei realitati, atunci ni s-a creat o nedreptate. ins, daca ne schimbam viziunea, descoperim o realitate mai pu ternicd si mai ampla care ne spune ca suntem co-creatorii existentei noastre, Prin aceasta noua perspectiva, putem ac cepta tot ce ni s-a intamplat ca find exact ceea ce am avut ne” voie pentru a inflori la adevaratul nostru potential sia merge mai departe in viata. Cc) Debbie Ford Constiinta de victima este infricosdtoare, deoarece suai ne flim sin fora cet nu stim intotdeauna c§ Sie parte alt de mportant a poverty neat nil nano dam seama cat de profund ne afecteaza veil. Chiardacd nu ne simi ca nist vietime in lumea exterioara, multi victimele propriului abuz. In loc s& proiectim ian 2 a celolali 0 tndreptimn asupra noaste. Uni inte noi Creem ci suntem oameni mai bun dacd ne pedepsim decit 8 ivinuim pe cei din jurul nostra. Daca prefer si dam vina peat Insne, probabil cé aver sentimental i suntom aaa lect cei care dau vina pe altii. Ins, in orice caz, noi sunten victimele: fie ale altcuiva, fie ale propriei persoane. In gmbelecazurrémner nepatincios, far cdndnesimpim as- - a a i cc Prem rae le variante vom fi raniti In ambele cazuri vom pierde. COSTUL VINEI Atta timp cat vom dori si obtinem ceva de " lela povestile oastre nu vom reusi vreodats sf ieim din sera io, Fast nedim seama micar,majoritatea dinte noi ne simfim foarte bine atuncicind dim vina pe cella Exist osatisfacte inte Hoard ce pro ‘ne din aratarea cu degetul si din atribuirea vi- Hs oa tre. }oi am intra in mormént invit windu-i pe al- {i pentru conditile in cae trim. Facem orice pentru a evita of ne asumm responsabiliatea rolulul din drama noasta Dar a considera c cella gresesc si anu renunta la dureres en Sauna norco 14m la o viata de limitari si de e Si, re ct dam vit Hi peepee pe in legal de ace oameni si de'acele crcumstanje care me ne plac. Atdta timp cit vom purta acea simAnta a resent ui in inima, va trebui sa ne cream un fel de'durere, 0 SECRETUL UMBREI drama sau de nemultumire in viata pentru a mentine jocul Vinei, Multi dintre noi si-au luat un adevarat angajament in- terior dea spune: ,,Uite ce mi-ai facut!” Indiferent cét de mult ne luptam in lumea exterioara peniru 4 ne face vietile minunate, acest angejament interior Hari face pe ceilalti vinovati va invinge, in cele din urma. Ne Ya dirija comportamentul si ne va crea experienta care si ne demonstreze ca avem dreptate: ca ni s-a creat o nedreptate si &, intr-un fel, acea inechitate ne-a deteriorat capacitatea de a ne manifesta rezultatele dorite. Atata vreme cat suntem ho- tirati sa fim victimele altei persoane, va trebui sa gasim 0 cale dea ne autosabota, pentru a ne justifica resentimentele. Singura iesire din aceasta capcand este sa va asumati responsabilitatea. La un nivel mai profund, evitém sa ne lu- am intreaga raspundere pentru intamplarile din viat em acest lucru deoarece, prin asumarea responsabilitatii, simtim adesea ca absolvim de vind pe cineva care ne-a anit. {insi, in realitate, asumarea responsabilitatii este unica modalitate prin care ne putem absolvi noi ingine de acea vind, Daca o persoana ne victimizeaza - dar, de fapt, suntem cea mai puternica fiinta omeneasca ce a trait vreodata ~ am renunta in mod firesc s4 blamam acea persoana si nu va mai trebui, sau nu vorn mai simti nevoia sa-i reprosm pentru ceea ce ne-a facut. De fapt, vom constata ca aptitudinile pe care ni le-am dezvoltat, ca si durerea acuta, au fost partinece- sare ale procesului prin care am trecut. ‘Cand ma aflam in vizita la un prieten, am intalnit-o pe Jerry, o femeie atragatoare trecuta de cincizeci de ani. Vor- bind, am aflat ca Jerry este un consilier financiar de succes. Cand am in‘rebat-o ce persoand, sau ce intamplare au contri- uit la succesul ei, Jerry s-a uitat direct in ochii mei sia pre- cizat: ,Mama mea alcoolica”. Uimita de raspunsul primit, ‘am intrebat-o mai departe: ,Ce te-a invajat mama ta alcooli- ca despre managementul financiar?” Jerry mi-a relatat cA, dupa ce tatil i-a pardsit pe cdnd era adolescent, mama ei a n Debbie Ford devenit foarte iresponsabila in privinta banilor, cheltuind adesea tot venitul familiei pe cAteva seri destrabalate prin oras. Pentru a se asigura ca ea si fratele ei mai mic vor avea rechizite pentru scoala, haine de imbracat si mancare, Jerry a pus mana pe pensia mamei gia folosit banii ca sa cumpere cele de trebuinta familiei. ,Se pare cd te-ai priceput dintot- deauna in planificari financiare”, i-am spus eu. ,,Deloc, mi-a raspuns ea. Cand eram mai mic, tot ceea ce imi doream era 4 mi cdsatoresc cu un barbat care s4 mA intrefind ca sA pot sta acasa si s4 cresc familia. Nu voiam s& am nimic de-a face cu gestionarea banilor. Apoi, cand am divortat de soful meu, am fost nevoita sa-mi castig singura existenta. i! Confruntandu-mié cu situatia de a incepe o noua cari- era atat de tarziu in viata, am inceput sd caut ce aptitudini si talente aveam - si care si foloseasca altora. De abia atunci mi-am dat seama c& ma pri la gestionarea banilor gi aceasta datorita copilariei mele lipsite de stabilitate finan- ciard, in care mi-am dezvoltat acele aptitudini. Am hotarat sA ma fntorc la scoala pentru a-mi lua o diploma in contabili- tate si am infeles, dintr-o data, ci mama mea mi invatase multe. Ceva s-a modificat in interiorul meu, in mo- mentul in care am avut aceasta revelatie. Am reusit 58 elibe- rez ménia pe care o nutrisem pentru ea si nu am mai invi- nuit-o pentru faptul ca era iresponsabili cu banii. Cand am renunfat, in sfarsit, s4 o invinuiesc, am intre- zarit foarte limpede directia pe care viata mea a dorit sa 0 aiba. Din acea clipa, mi-a devenit clar c nu trebuia sa sufar si c& imi puteam oferi darurile vietii, in timp ce culegeam avantajele succesului obtinut”, A VAIERTA PARINTI Asumarea responsabilitAtii este un proces care vine de multe ori in straturi. Am cunoscut oameni care au ajuns la concluzia dureroasa ca inca isi mai invinuiau parintii pentru n ‘SECRETUL UMBREI neajunsurile din viata chiar gi dupa doisprezece ani de tera- pie sinenumarate seminarii de transformare. Ca s4 nu regre- te c au irosit atat timp gi bani, au adoptat 0 abordare spiri- tualé care le spunea c4 trebuie sé-si asume raspunderea pen- tru propria realitate. In loc s8-si exploreze cele mai profunde resentimente avute impotriva parintilor, ei au incercat sa-si imbunatateasca povestile prin afirmatii de genul: ,,.Paringit au facut tot ce au putut la nivelul cee are oa al aveau. [si purtau, ja povard grea. Nu este corect sa dam vina, peer Chay daca acete afirmatii pot fi adevarate, pen- tru cei aflafi in aceste situatii este important si-si facd timp pentru a vindeca problemele din trecut, descoperind binecu- vantarile oferite de aceste intamplari - gi nu doar sa inventeze noi povesti pe seama lor. raf mac spiritual, asumarea responsabilitatii a deve- nit onoua forma de autoabuz; ramanem inca inchisi in starea de victim oferité de povestea noastra. Este alt lucru prin care ne pedepsim singuri, ne invinovatim si care ne face sa fim ne- putinciogi. Reprezinta inca o forma subtila de victimizare. Ne transforma fuia exterioara in neliniste interioara. ‘Asumarea adevaratei responsabilitati constituie un proces sie unica modalitate de a iesi din postura de victima. Presupune si recunoastem ca suntem co-creatorii dramelor pe care le-am tra oe t eee jepciunea din experientele de viata si si desc Pardoner pe care lo Ge of crc up ca scat Jerry’= ssa invatam lectiile dureroase din fiecare experienta. Responsabilitatea este destinatia supremé, insa daca avem resentimente profunde, trebuie sa le gasim si sa le tratam. Alltfel, vor continua s4 ne otraveasca psihicul, teu a risotto ine gi s8 ne distuga viata visurilor noastre. ‘Seen straturi edevindecare in abordarea relate cu parintii nostri. Ne putem simti bine intr-un moment, apoi se tntampla eva pideosbperien alt nivel de durere. Dar daca nu prosperam in viaté, insemnd ca inca mai purtam du- B Debbie Ford pa noi reprosul: , Uite ce mi-ai facut" in ceea ce-i priveste pe parintii nostri, Resentimentele se inradacineaza foarte adanc in constiinta. Poate dura o viata s scapam de acestea. Ins daca nu le recunoastem, nu vom face niciodata progresul dorit. Daca suntem mereu blocati sau inchistati si nu putem gasi satisfactie in viata, inseamné ca inca avem resentimente. E posibil si recunoastem c4, in realitate, ne negam maretia, astfel incat sa ne putem justifica vina. Odata ce ne-am iertat parintii pentru defectele si lipsurile lor, cel mai mare dar pe care-l putem oferi este cel de a trai o viata extraordinara, de a straluci cat mai mult posibil. Dar daca tot mai vrem sa ne invinuim parintii sau pe cei care ne-au ingrijit, in mod in- constient ne vom razbuna pe ei, traind o viata nefericita. De mica, Lori visa s8 devina actrita. Profesorii ei i-au remarcat talentul de a se exprima si au incurajat-o s4 urmeze ocariera pe scena. Mama sa insa nu era de acord. Fiind 0 fe- meie orgolioasa si cu un caracter rigid, aceasta isi dorea ca Lori sa meargi la facultate si si-si faca o cariera respectabild gi responsabili, la fel ca fratii ei mai mari. Dupé ce a stat si sa gandit, Lori a ignorat parerile rigide ale mamei si a decis sa nu dea examen la facultate. insa si-a detestat intotdeauna mama, pentru cA nu a incurajat-o sé-gi urmeze pasiunea. Un an mai tarziu, cdnd Lori a facut novasprezece ani, a ramas insarcinata, nefiind casatorita. Era in anul 1964, lo- cuia intr-un oras conservator din vest, iar Lori s-a gandit ca cel mai bun lucru pe care il putea face era sa se cdsatoreasca. Din cauza educatiei pe care o primise, pentru ea era impor- tant sd se simtd ca o femeie demna decét sa indure rusinea de a fi o mama necasatorita care creste un copil de una sin- gura. Asadar, Lori a ales s8 se casatoreasca cu un barbat pe care nu il iubea, stiind cé pana la urma va avea si-si creascd singura copilul. S-a dovedit c a avut dreptate. La doar cate- va luni dupa ce s-a nascut fiul s4u, Joshua, sotul a plecat de acasa. Apoi, cand Joshua a implinit gase luni, mama ei i-a tri- mis un fragment dintr-un ziar care anunfa cd se cdutau actori 1” SECRETUL UMBREI pentru o noua piesd de teatru a carei trupa urma sa vind in oras. in piesa era nevoie de o actrita principala de douazeci de ani, iar mama ei i-a sugerat sd incerce s4 obtina rolul. Lori a fost uimitd de incurajarea neasteptata si a inceput si-si aminteasca de toate momentele in care mama ei a descura- jat-o, impiedicdnd-o sa-gi urmeze visul gi in care a discredi- tat-o pentru ca fgi dorea sa devina actrita. ,Sa te ia naibal”, a tipat Lori, in timp ce rupea ziarul. In acea ipa, Lori a dat vina pe mama ei, luand decizia de a nu mai juca vreodata - si pecetluindu-si, astfel, soarta. Vina si resentimentul sunt emotiile toxice care ne tin {inchigi in micimea povestii noastre gi sunt fesute in dramele personale, intr-o conversatie de fond care ar putea suna ast- fel: , Vite ce mi-ai facut. Mi-ai distrus viata. Sunt un nimeni, exact ca tine”; sau ,.Niciodata nu voi face nimic - exact asa cum mi-ai spus”. li facem pe altii responsabili de propriile lipsuri gi apoi incercdm si demonstram cé am fost, in reali- tate, tratati nedrept. Povestea ,, bietul de mine” devine dovada, aratand ca nu am fost tratati cum trebuie, ca am fost neglijati sau abu- zati. Si, ori de cate ori nu reugim si facem ce ne propunem, avem alibiul perfect. Incepem si spunem: , Dacé nu as fi avut un taté atét de furios, o prietend neserioasé, o mamé alco- olicé, sau nu as fi fost violata, répita, batuté, ignorata, aban- donaté, batjocorité, n-as fi ajuns in halul asta!” Apoi, folosim fiecare esec, fiecare dezamagire, fiecare relatie nereusita sau afacere proasta, pentru a ne intari convingerea cé am fost vic- time. Ne sabotém mereu eforturile de a avea succes, tocmai pentru a ne putea mentine resentimentele si a ne pastra nea- tins povestea. Esecurile sau nefericirea ne demonstreazé cA avem dreptate si ca cei pe care dam vina, gresesc. Este forte impértant s& incepem s4 identificim oame- nii din viata noastra pe care fi invinuim pentru c4 nu ne-am indeplinit visurile, Probabil ca este vorba de mama, de tata, de tatal vitreg, de maicutele si preotii care ne-au crescut, sau 6 Debbie Ford de rabinul, guru, doctorul ori educatoarea. Am putea'si 0 invinuim pe sora noastra: daca nu mi-ar fi facut cutare lucru cand aveam gase ani, nu as fi ajuns in hall acesta. Poate batdusii care ne batjocoreau la scoala sunt cei care ne-au facut sa ne simtim exclusi. Oamenii pe care_dam_vina ne_ ofera 0 scuzA extraordinara “Pentre au ipsabotsjolsapral fi pedepsim inconstient, prin faptul cA nu avem succes sau nu suntem fericiti. Spunem - verbal, sau non-verbal: ,, ite, chiar sunt un ratat. Chiar m-ai ranit”. La un seminar, am intalnit-o pe Sunny, o scriitoare in devenire. Pe masura ce vorbea, Sunny mi-a povestit cA din clipa in care s-a nascut, a simtit ca nu facea niciodata nimic care si fie suficient de bine pentru tatal ei. Aceasta era tema Ppovestii sale. Ea era a treia fiica si a fost crescuta intr-un sat si invatata de catre tatal ei s& Iucreze la ferma, ajutdnd la in- grijirea vitelor. Sunny era o fetitd sensibilé, care avea in mod natural grija de alte lucruri, ins nu-gi dorea si devind fer- miera. Mi-a relatat cum obisnuia sa. fuga cu lacrimiin ochi de Ia ferma cand i se cerea sa bage un medicament pe gatul unei vaci sau cand vedea coarnele unui vitel. A ramas mereu cu senzatia ca este lipsita de valoare in ochii tatalui ei. Nu era baietelul care credea ea ca tatal si-ar fi dort si fie. Am afat apoi ca, timp de ani de zile, Sunny si-a dorit sa scrie 0 carte despre lectile pe care le invata femeile una de Iaalta. Cand am intrebat-o ce anume o impiedica si-si tncea- pa proiectul, a precizat: ,Simt in interior ca va fi un best-sel- ler national, iar in momentul in care tatal meu ma va vedea in emisiunile de televiziune si va citi numele meu tiparit in ziare, se va duce duminica dimineata la biserica sile va spu- ne oamenilor: Ja uitafi ce a ficut fetita mea. Nu-mi doresc sa am unasemenea succes, incat: ria mea ca fiind a lui”. Sunny ¢i-a irosit ani din viata fara sa- si indeplineasca dorinta inimii, numai pentru a lipsi pe ta- tal su de plicerea dea se lauda cu ea. La sfarsitul weekend-ului, Sunny a infeles cata putere 6 SECRETUL UMBREI si-ar fi dorit niciodata sa scrie. Sunt convinsa cé, in ziua in care ea se va decide s-si indeplineasca visul, ti va multumi lui Dumnezeu ca tatal siu nu a fost disponibil din punct de vedere emotional - deoarece aceasta lipsa de intimitate cu el i-a oferit acest vis. fi va multumi lui Dumnezeu pentru fiecare lucru care i s-a intémplat - inclusiv pentru faptul ca el, cu toate defectele sale, i-a fost tata. Ea are o alegere: s& atba resentimente pentru tot restul vietii, privandw-l pe tatal ei de dreptul de a fi mandru de ea. ins dacé- lipsea pe el de suc- cesul su, totodata facea acelasi lucru pentru ea insdgi. Si ast- fel, nu-i oferea lumii ceea ce avea de spus. Cei mai multi dintre noi am avut aceleasi resentimente, {intreaga viat. Daca vrem, le putem pastra pand la varsta de optzeci si doi de ani. Poate cd ne simtim bine cand dam vina pe mama, tatal, pe surorile gi fratii nostri. Uneori, ne simtim bine cand aratém cu degetul spre ceilalti. Este o modalitate prin care ne indepartém tensiunea de pe umeri. , Tu esti cau- za” sun mai bine decat ,,Eu sunt cauza”. insa intrebarea pe care trebuie si ne-o punem in prezent este: ,,Timp de cAti ani mi-am invinuit mama sau tatal? De cate ori am repetat ace- leagi comportamente nesdnatoase, in incercarea de a ma raz- buna? Cat timp mai vreau si fac acelasi lucru? Ce am sacri- ficat prin pastrarea resentimentelor mele?” Daca nu creém tot ce ne dorim in viata, probabil c& dam vina pe cineva sau pe ceva. Dac mu ne indeplinim toa- te dorinfele, inseamna ca, pe undeva, ne sabotam singuri. Suntem, in continuare, mai fideli ideii de a nu avea tot decat de a fi fericiti. Daca incepem sa ne indeplinim fiecare dorin- #4, nu va mai fi nimeni pe care s4-1 invinuim gi. vom fi liberi s& ne traim viata visurilor noastre fara acea legatura din tre- cut. Cand renuntim la dreptul de a fi o victima, vom intelege ca am avut parintii desavarsiti, care ne-au invatat lectiile perfecte. Nu-i vom mai uri, indiferent de cat de mult ne-au jignit sau au gresit fata de noi. Debbie Ford Eliberati de micimea starii de victima, ne vom fndlta in toaté puterea si gloria noastra si vom fi recunoscatori pentru fiece intamplare ~ att intunecaté, cét si luminoasa. CARE ESTE SCUZA TA? Ori de cate ori ii invinuim pe ceilalti, i folosim drept scuza pentru faptul ca nu ne traim vietile din plin. in calitate de fiinte omenesti, suntem maestrii in inventarea motivari- lor, in scopul de a ne justifica starea in care ne gasim. La fel cum un leopard se pierde in decorul junglei, dezvinovatirile ni se camufleaza sub forma de adevar, se ascund si ne sop- tesc usor in ureche ori de cate ori incercam sa ne depasim li- mitele povestii. Partea trista este cA noi consideram ca aces- te justificari reprezinta adevarul gi nu simple scuze. Pentru a ne putea elibera de povestile noastre, trebuie sa fim dispusi s& scoatem Ja suprafata motivarile care fac povestile si per- siste. Cu mult discernamént, ar fi necesar s ne privim dra- mele zilnice, s4 ne analizim lista de motive sialibiuri gis in- trebam: , Este acesta adevarul, sau doar 0 scuza?” care ne tin pe loc $i ne impiedica sA manifestam tot ce ne do- rim in viata. Dezvinovatirile actioneaza pe post de recipiente invizibile care ne inconjoara, fixand granitele pana unde pu- tem merge sau cat suntem capabili si dobandim. De aseme- nea, justificd starea in care ne aflam, in timp ce ne fac sa cre- dem ca nu putem merge prea departe pentru a obtine impo- sibilul. Imaginati-va ca ati fi inconjurati de un geam de sticla transparenta. Ori de cate ori vrem s& trecem dincolo de aceasta granita invizibila, ne lovim de sticla si ajungem ina- poi in locul de unde am pomnit. La fel se intampla atunci 4nd credem in scuzele noastre. Fara s4 ne dim seama, con- tinudm sA ajungem inapoi de unde am inceput, deoarece limitele au fost deja stabilite, programate adanc in mintea noastra si doar urmeaza instructiunile, ca orice sistem bun B ‘SECRETUL UMBREI de functionare. Motivarile ne tin blocati in realitatea curent si perpetueaza ciclul continuu al nemultumini Scuzele pot lua multe forme: Nu 0 Sa mi se intample niciodaté mie”, Nu le pot avea pe toate”. Nu sunt suficient de bun(@), de in varstd, de inteligent(a)”. Sau ce parere aveti de: ,Sunt prea in varsta, tea prost(proastd), prea gras(é), prea obosit(@), prea (com- Pletati cu ce credeti de cuviinta)”. Recunoasteti afirmatile: Sunt blocat{a). Nu ma descurc” sau Nu sti cum si fac”? Sunt prea lenes(é). Nu am destula energie. Aman mereu”. Ori ,,Se va intampla cénd va vrea Domnul, nu eu”. Poate ca scuza voastra este: ,Am nevoie de mai multa educatie, mai mult’ informatie sau mai mult ajutor”. ,. Nu sunt pregatit(), 2 nu voi finiciodata pregatit(a)”. Daca ag fiavut o copilérie diferité ... Ce bine ar fi fost daca as fi avut un exemplu mai bun. E vina lui, e vina ei, numai de sar schimba. Nu am calitafile necesare. Altcineva ar fi mai bun in Jocul meu”. Va sunt cunoscute? Ce ziceti de: ,Am nevoie de ajutor”. ,,Dacé spun ceea ce gandesc, nimeni nu o sé ma mai placa” sau ,,Dacé imi indeplinesc cele mai mari dorinte, ra- mén singur(4). N-am facut destule?” Cum suna aceste scuze? Dramele personale ~ durerea, lamentérile si nemultu- mirea - devin adeseori scuza pentru faptul ca nu ne manifes- tam Sinele magnific. Dramele ne ocupé atat de mult spatiu in viata, incat majoritatea dintre noi nu ne-am recunoaste in lipsa lor. Pentru a renunta la aceste intamplari tragice si a pi- sidincolo de perspectivele limitate, trebuie sa vedem ce cig- tigam daca nu renuntam la ele. ‘O metoda rapida prin care puteti vedea daca inventati vreo scuza este de a va pune urmatoarele intrebari: 1. Este acesta adevarul, sau doar o scuz pe care am auzit-o inainte? 2. (Numiti o persoand pe care o admirati si o respec- tat) Ea ar spune ca este adevar, sau doar o scuza? ~ Debbie Ford 3, Sunt responsabil(4) pentru aceasta ale i peal Dumneseu sau view) responsable _ Punandu-va aceste intrebairi, veti descoperi daca justi- ficati starea in care va aflati in prezent prin inventarea unei scuze. Si va dau un exemplu, Una dintre scuzele mele prefe- Tate a fost cé eram prea ocupata pentru a ma distra si a ma re- Jaxa, Ma trezeam intotdeauna lamentandu-mi, invocdnd po- vvestea dramatica despre cat de mult aveam de lucru. Apoi, intt-o zi, prietena mea, Danielle, m-a intrebat: , Debbie, cine iti face programul?” Chiar daca gtiam ca imi alcatuiam pro- Priul program, aveam o mie de scuze pentru faptul cA eram atat de ocupaté: ,E vina editorului, A surorii mele. Colabora- torii mei sunt de vina. Au nevoie de mine”. Toate aceste mo- tivari ma faceau si ma sim lipsiti de putere si o mare victi- ma, Desigur, le acceptasem ca fiind adevarate. Apoi m-am. optit si miam pus intrebarea: ,Este acesta adevarul sau 0 scuza pe care am auzit-o inainte?” Dupa aceea m-am gandit la prietena mea, Cheryl, si m-am fntrebat: ,Ea ar spune c este adevar, sau scuza?” Am stiut imediat cA Cheryl ar zice c& nimeni in afar de mine nu se poate ocupa de bundstarea ‘mea gi cd fi foloseam pe altiica scuza pentru faptul c nu-mi asumam responsabilitatea in ceea ce priveste timpul meu. Pe uri, mi-am pus intrebarea: ,fi fac pe alfii (Dum- nezeu, viata) responsabili pentru circumstanfele mele?” Raspunsul meu? ,,Citegoric, da”. De abia atunci am inteles cf tate motivele mele erau doar o forma de scuz8 care ma faceau sd ma simt ca o victima utincioasa 2 iei vieti. Miam dat seama ci, daca imi doream si Ach GRASS sult distract de timp ber nu tebuia dec ncetexs8 ui inventez scuze ‘si sa-mi asum responsabilitat prop slge ian am sft eee Recent, in timp ce tineam o conferinta scuze- Jor, am avut alta ocazie de a analiza heade Deena justifi- cri in viata. Eram sigurd cé eliminasem aproape tot ce ma tinea pe loc si ma facea sa repet tipare cunoscute, ins am SECRETUL UMBREL mai examinat o dat. Apoi, lao siptamana de la aceasta ana- liza, am inceput sa simt simptomele unei raceli sau guturai, care par si fie intotdeauna la fel la in cazul meu - un gat care ustura si un corp obosit. Cunosteam prea bine acele senzatii. Raceam mai tot timpul, ceea ce ma scotea din ritm si sa ma tinea la pat cateva zile, Uneori, incercam sa 0 opresc, hranindu-mi corpul cu orice supliment vitaminic cunoscut, iar alteori, pur si simplu, ma predam si imi permiteam sa fiu bolnava. in mijlocul regimului meu obisnuit de consum de vitamina C, am avut o revelatie surprinzatoare: raceala era 0 scuza, Am fost uluita, Dintr-o data am putut constata ca, de fiecare data cind simteam nevoie de odihnd - ori de cate ori aveam prea multe de facut = raceam. ‘Aceasta imi era justificarea, motivul, alibiul - modalita- tea de a-i anunta pe toti ca nu sunt disponibila si nu mai pu- team continua. Mai mult decat atat, aceasta raceala semana cu.un panou pe care scria: , Sd nu te astepti Ja mai multe din partea mea”. Privind inapoi la copilaria mea, am putut ob- serva c& aveam un tipar al imbolnavirilor si cé, in felul aces- ta, primeam mai mult atentie din partea parintilor. M-am dus la culcare in acea seara, fiind uimita de cea ce descoperisem, ins simtind in continuare simptomele cu- noscute ale racelii. in timp ce stateam in pat, am intocmit 0 lista cu toate lucrurile pe care le-as putea face pentru mine ca Anu ma imbolnavesc. Am inchis ochii si m-am relaxat cate- va minute pentru a putea patrunde in interiorul meu, iar ast- fel am descoperit cu usurinta raspunsurile: trebuia doar sa ma sigur cd am suficient timp pentru mine insami in fiecare sdptamana. Intelepciunea interioara mi-a spus ca era optim s&-mi programez cel putin o ora pe zi doar pentru rugaciune si meditatie - iar, in plus, sa-mi stabilesc 0 zi pe luna, 0 »Zi Debbie”, in care sa fac lucruri menite sa-mi alimenteze starea de bine. Am remarcat ca, atunci cand nu mai folosesc scuzele iin schimb, imi urmez célauzirea interioara, rman sanatoa- sa si puternica. a1 Debbie Ford Mai simt cd racesc din cand in cand, ins in momentul {in care constientizez ca aceasta e doar 0 scuzi ca si-mi ofer putina grija, pot alege sd-mi fac timp pentru a-mi acorda atentia de care am nevoie, chiar daca faptul in sine presupu- ne s-mi anulez planurile si si-i dezamagesc pe unii. Renun- {area la scuze ne propulseaz spre constiinta puternica de asumare a responsabilitatii pentru propre vieti. Cand ne asumam responsabilitatea, intram in puterea deplina a naturii noastre omenesti. Lasim in urmé limitele fixate de povestile noastre si trecem dincolo de convingerile umbrei, acele credinte care ne spun: , Nu poli”. Accesim cu- noasterea cd ne putem co-crea dorinfele gi visurile. Asuma- tea responsabilitatii a tot ceea ce suntem este cel mai mare dar pe care ni-l putem oferi, deoarece ne face sa fim intregi. Ne potenteaza sine sprijin pe masura ce ne indreptam catre potentialul deplin, hhideti-va ochii si respirati profund, meditand asu- pra acestui gand: fn aceasta cllpd, detin puterea iindecuta de arm schimba dlrecpla viepll. Va simtiti puternici sau slabi? Nu este nimic mai incitant pentru noi, decat cunoas- terea ca avem puterea de a schimba. Putem alege felul in care vedem lumea, fie cd suntem inspirati de posibilitatea de a fi co-creatorii fiecdrui eveniment din viaté, fie c& riménem victima credintelor umbrei noastre, care ne golesc de putere, spunandu-ne c& nu meritam sa avem totul. Chiar daca ati trait in interiorul povestii cd viata s-a razbunat pe voi, atunci cand veti putea afirma: ,,Eu sunt cau- za", veti avea puterea de a opri sau de a face totul altfel. Vocea puterii spune: ,Eu sunt cauza. Eu am creat to- tul. Eu sunt responsabil pentru tot. Eu pot schimba”. Glasul neputintei zice: , Nu pot face nimic. Ei sunt de vind. Nu-mi pot reveni”, infiecare moment din viata aveti prilejul de alege ince Tume veti trai. Aceasta este ocazia de a va defini lumea. Neputincios ....... Voi alegeti. 82 ‘SECRETUL UMBREI PASI ACTIVI PENTRU VINDECARE . intocmiti o list cu toate domeniile din viata in care experiment limitare ori frustrare sau in care nu Brim tot ceea ce va doriti. Inchideti ochii, respirati rofund) 7 ini, ‘ma, si dati-va voie sa fiti complet sinceri. Cu ss chi meditati asupra urmatoarelor intrebari - iar apol notatt ju i a in minte. a Jara ee dt vara entra starea tn cae se alt vista ws pranes, mea Pome ma izbun, de fiecare dati cind nus mani- tential? fn K fa ded ce ote tructive folosesc pentru a demonstra ca am fost ranit sau rau tratat? ibe erie i fac pe alti sa fie res- = Ce recompensa primesc daca fi al res- bili de realitatea mea? Ce primesc, in schimbul negarii as aie ats foate de hartie, faceti o lista cu toate scuzele pe care le folositi pentru a explica motivul pentru care nu va indepliniti dorinfa inimii, Cand terminali,cititi cu voce tare lista de motivari. Apoi inchideti ochii si patrundeti ese? riorul vostru. Respirati profund si puneti-va urmatoarele trebari, notand dupa aceea gandurile care va vin. = Timp de cAti ani am folosit aceste scuze? = Ce nevoie imi indeplinesc aceste justificari? = Daci renunt la scuze, la ce fel de sentimente $i expe riente as avea acces si care nu-mi sunt disponibile in prezent? Contemplare Astiiat aleg sd-mal asum Intreaga responsabilitate pentre, ‘propria realitate. 1 tal place sd 0 fac’ Debbie Ford Capitolul 6 PUTEREA PRELUCRARII Vom raméne in sfera tii proprii pana cand extrage let si inelepcunea de care aver nevoie, soll {incat s& oferim lumii contributia noastra unica. Este impor- tant sa intelegem ca noi suntem cei care ne-am creat dramele = cu toata maretia si disperarea lor - in scopul de a invata lectiile necesare. Povestile contin intreaga intelepciune de ca- Te avem nevoie, pentru a deveni oamenii care dorim si fim. Lectiile fiecdruia difera. Asa cum spune atat de frumos Deepak Chopra: ,,Am trecut prin gradini diferite, am plans Be temoemintic Giferite sam ingenuncheat la morminte di- te”. Fie inregistrat alte succese si isiaav lectii distincte de invatat. Insa calau rea Divina nea folost in fiecare existent a vietii, aratandu-ne mai clar cine suntem si oferindu-ne exact ce avem nevoie pentru a ne indeplini opal unc Foveatle din viata fiecdruia ne-au echipat cu un umit set de aptitudini si cu o ant i trebuie sf caducem in lume, ns SP ouMe Pe care Pentru a trai in afara povestilor personale, trebuie s4 trecem cu indrazneala prin vietile noastre pline de drame gi 84 incepem procesul de acceptare si de iubire a tot cea ce suntem $i 2 ceea ce nu suntem, Trebuie si ne facem timp pentru a ne analiza fiecare capitol din viata, dezvaluind lo- Curile in care suntem inca blocati, raniti sau incompleti. Tre- buie sd ne lum angajamentul de a renunta la resentimente si la invinuirea celorlalfi pentru starea in care se afla viata noastra. Trebuie sd fim dispusi s4 ne asumam responsabili- 84 SECRETUL UMBREI tatea pentru circumstanfele curente si si dim drumul la tot bagajul pe care inca il mai purtam din trecut. Trebuie sa ne luam angajamentul de a pasi pe calea dramelor personale gi de a ne impaca pentru totdeauna cu povestile noastre. INCETEAZA SA MAI CAUTI MOMENTELE IN CARE TE SIMTI BINE Milioane de oameni au cheltuit miliarde de dolari, in- cercand s4 dobandeasca un nivel mai profund de pace inte- rioara - cu orice pret. Unii au reusit sa se simta mai bine in viata, curatandu-si gandurile, dulapurile si relatiile. Cu toate acestea, altii continua sa caute, straduindu-se cu disperare s4 gaseascd raspunsul corect - cel care ii va elibera de suferinta. 4 nu este nici ocale de iegire. Prin evitarea durerii, ne per- petuam nesfarsitele drame si ne tragem trecutul dupa noi in fiecare zi. Este aproape imposibil de stiut unde ne aflam $i ce facem, daca trecutul se afla chiar la marginea constiintei, ur- marindu-ne fiecare migcare, reamintindu-ne esecurile si trau- mele. Pentru a ne incepe procesul de impacare cu povestile personale, trebuie s4 ne Iudm angajamentul de a renunfa la toate comportamentele pe care le folosim pentru a ne aneste- zia durerea. Daca privim indeaproape acele atitudini si sun- tem dispusi s4 spunem adevarul, vom vedea ca majoritatea dintre metodele de amortire, oricum, nu functioneaz& prea bine. Pentru a ne vindeca, trebuie sa incetam sa mai cautam momentele in care ne simtim bine. Urmatoarea etapa va va oferi 0 cale de iesire din ciclul nesfarsit al nemultumirii, Nu este parcursul cel usor. Nici nu cred ca existé unul care sa nu fie dificil. ins va promit c4 drumul direct catre pace si mul- fumire de lunga durata este mult mai lesne de facut, decat ca- lea intortocheata de incercari permanente, cautari si esecuri. ‘Atunci cand simtim profund in interiorul nostru ca ce- va nu este in regula cu noi - ca nu suntem suficient de buni sau de important - viata seaman cu un iad greu de indurat. Debbie Ford La fel se intampla si cu o viata in care visele se afla intotdeau- na prea departe de noi. Deznadejdea, nemulfumirea si fan- tana aparent nesfargita a durerii ne ucid spiritele gi ne separa de Sinele cel mai maret. Nimic nu poate fi mai rau pentru spiritul omenesc. Nimic nu ne poate lua forta vital in afara de credinfa ca avem lipsuri sau defecte sau ca, la un nivel fundamental, nu ne putem schimba deloc. ACCEPTAREA INTREGULUI Procesul de impacare cu povestile noastre ne cere identificdm, sd intelegem, s. acceptin si sd imbratisim tot. a fost in trecut gi care ne-a provocat durere. Procesul este ace- lasi, indiferent daca vrem sa vindecdm un incident dureros, si integram o credinté a umbrei sau sd ajungem Ia o intelege- Te cu noi insine. Fie ca suferim de depresie, sindtate proasta, nemulfumire, 0 senzatie de lips de importants, aroganta sau de lipsa de respect de sine, calea spre vindecare ramdne a- ceeasi. Tratam faptul cd am fost crescuti de o mama irascibila, {n acelagi fel in care prelucram faptul ci am fost abuzati sex. val de varul nostru. Tratim dezamagirea de a pierde o sluj- ba, la fel cum prelucrm supararea pe o persoand care ne-a frant inima, Una poate fi mai dureroasa decat alta, poate lisa urme mai adanci, insa calea spre vindecare este i. _,_ Pe masurd ce ne continudm cAlatoria interioara de im- bratisare a povestii si a tuturor ingredientelor, incepem si ve- dem viata care ne asteapta si ne va oferi darul Sinelui etern. ‘Traumele si esecurile, o data ce sunt intelese gi prelucrate, ne vor purta in adancul fiinfei, catre esenta noastra Divina. DESCOPERIREA DARULUI DIN INTERIORUL DURERIL Cocoloagele din aluatul nostru reprezinta problemele care ramén chiar sub suprafata constiintei. Aceste rani ne- vindecate sunt cele care ne impiedica sa ne depagim limitele SECRETUL UMBREI aceea ce credem ca suntem. Totodata, reprezinta ingredien- tul care ne fine povestea laolalta. Aceste cocoloase pot parea lipsite de insemnatate, insa sunt adeseori legate de probleme mult mai serioase. De exemplu, pe la douazeci de ani imi doream foarte mult sa am 0 constitutie atletica. li admiram pe cei care jucau tenis, mergeau la schi gi participau la alte evenimente spor- tive. Multi dintre prietenii si membrii familiei mele erau mariatleti, ins eu avem o convingere a umbrei cd eram prea slabuta si prea anemic pentru a participa la astfel de lucruri. ‘Apoi m-am indragostit de un barbat pe nume Kevin, un jucator profesionist de tenis. intr-o zi, in timp ce vor- beam, Kevin m-a intrebat de ce nu jucam tenis la fel ca fratele si sora mea, Imediat am intrat in povestea mea, explicandui cum n-am fost niciodatd incurajata s4 joc tenis, deoarece nu aveam corpul adecvat. Mi s-a spus ca nu sunt destul de pu- ternica sau suficient de coordonata si ca, pentru mine, ar fi fost mai dificil sA joc, intrucat eram stangace. Cu o privire ironic, Kevin m-a intrebat ce varsta aveam cand mi-au fost spuse toate acestea. Am incercat si-mi amintesc cand am auzit pentru prima oara acele cuvinte. Am vazut o imagine a unei fetite de zece ani, care nu se simfea bine in corpul ei. Puteam simfi inca binecunoscuta senzatie de nepotrivire si rusinea de a nu ma putea integra. Luptandu-ma cu lacrimi- Ie, i-am impartasit lui Kevin toate momentele cdnd am stat pe banca de rezerve, crezand ca nu aveam fizicul adecvat. ‘Acele amintiri dureroase m-au urmarit ani de zile, fa- candu-ma s4 nu mai incere sporturi noi sau sa joc volei pe plaja. Kevin a ascultat cu atentie si apoi, cu o privire cocheta, mi-a propus urmatorul lucru: ,Se pare ca acum esti in re- gull. Ce-ai zice daca am merge sa jucdm putin tenis?” Pri- ‘mul meu impuls a fost de a refuza, insa, dupa cateva zile de incurajare, am iegit cu el si am jucat pentru prima oara tenis. Spre marea mea surprindere, totul a venit firesc. Am ince- put sa iau lectii gi joc tenis cu placere si la ora actuala. a7 Debbie Ford Prin infruntarea acestui cocolos din aluatul meu - rana emotionala care imi spunea ca aveam lipsuri - mi-am depisit limitarile impuse de poveste. Acest incident unic a declansat omie de alte amintiri despre clipele in care ma simteam prea slaba sau fragila. Mi-am amintit de toate momentele in care mi-as fi dorit sa fiu mai mica de statura, mai grasa si mai pu- temica. Infruntarea acestei rani emotionale a dezvaluit toata durerea experimentata in calitate de tanara femeie care se simtea ca un ,stalp’. Am si plans de durere pentru cea ce consideram a fi cea mai umilitoare experienta din viata: ma aflam la o petrecere din clasa a saptea, purtam o rochie de catifea cusuta de matusa mea, Laura, cand Todd Halpren, un baiat foarte simpatizat in scoala mea, m-a tras pe scena in timp ce solistul formatiei tocmai canta: ,Cine-i fata aceea cu Picioare slabanoage?” Am fost coplesita de rusine si nu am mai vrut sa pun piciorul in acea scoala. Faptul ca eram slaba reprezenta cel mai mare cosmar al meu. Ba chiar incercam sa ascund acest lucru purtand doua perechi de pantaloni. Petreceam ore intregi in fata o- ¢glinzii, incercand fara succes sd fac ca trupul meu sé arate di- ferit. Ca sa fiu sincera, toatd adolescenta mea m-am vazut ca fiind Olive Oyle* cu par mare. Si da, chiar am avut par mare timp de multi ani, creznd ca acest fapt fi va pacali pe ceilalti 4 as fi mai voluminoasé decat eram, Multi ani m-am tortu- rat, crezand ca, daca as fi avut un corp diferit, m-ag fi inte- grat si totul ar fi fost bine. Pe masura ce mi-am prelucrat acest cocolog, am descoperit ca toata durerea mea mi-a ofe- rit multe daruri. Intrucat a trebuit sa devin creativa cu privi re la gasirea stilului de haine potrivite cu statura mea, am in- vatat totul despre moda, stil si culoare, inca de la treis, zece ani am lucrat in magazine ce vindeau haine de dama, ajutandu-le pe femei si-si creeze un stil care si le avantajeze silueta. Ma pricepeam destul de bine, deoarece stiam cat este de dureros sa ai un corp pe care nu ti-| doresti. * Persona) din seria de desene animate Popeye Marinarul. N.T. SECRETUL UMBREI Desfigurarea traumelor mele emotionale mi-a permis sa-mi dezvolt o noua relatie cu trupul meu. In loc sé-l detest pentru ca era slab, am reusit sa imbratisez gratia si agilitatea oaselor mele lungi si delicate. Acest ingredient din reteta mea mi-a folosit pe durata intregii vieti adulte. Mi-a servit in mo- mentele in care am lucrat ca instructor media si in calitate de consilier de imagine. Chiar si astazi, in programele mele in care fi instruiesc pe oameni cum sa tina seminarii si sa stea in fata publicului, unul dintre darurile pe care le ofer este cé-i ajut 4 se intoarca la stilul lor natural, astfel incdt aspectul propriu s& nu transmita un mesaj gresit. ainete ‘Adevarul este c ne cream o poveste in jurul fiecdrui in- cident din viata. Luate in ansamblu, aceste experiente ne fi- xeaza granitele interioare, care ne dicteaz apoi ce anume pu- tem sau nu putem face. Trebuie sa observam ca fiecare mic dramé, fiecare cocolos din aluat, isi tese calea catre povestile mai mari din viata noastra. N-as fi ghicit ca sentimentele me- ecu privire laa incapacitatea mea de a juca tenis reprezentau doar varful unui aisberg si cd ma vor face sa descopar si sé-mi vindec o problema mai importanta, legata de corp. Acceptarea durerii din trecut mi-a permis si-mi depasesc limitele poves- tigi mi-au oferit accesul la mai mult bucurie in viata. UNDE SE AFLA COCOLOASELE TALE? Ranile emotionale ne impiedica sé facem saltul in afara povestilor, deoarece durerea actioneaza ca un gard invizibil cene tine captivi in interior. Avem mii de experiente diferite {in viata, ins numai unele ne rman in constiinta, repetandu- se mereu in minte. Acestea reprezinta cocoloasele din alua- tal vostru care uneori sunt vizibile, alteori ascunse, Oricum ar fi, trebuie sa le cautam si sa le integram. > Faceti o pauza, chiar in clipa in care citti aceste randuri siinchideti ochii. Respirati profund si intrebati-va: ..Ce inci- dent sau intamplare din trecut imi provoaca inci durere, 89 Debbie Ford imédnie sau regrete?” Veti primi un raspuns, iar cand se va produce acest lucru, inseamnA ca tocmai v-ati descoperit unul dintre cocoloasele din aluat. Se poate sa se fi intamplat ‘in urma cu doua zile sau cu douazeci si doi de ani. Nu con- teazi. Daca doriti sa fiti liberi sa va folositi povestea sinu in- vers, trebuie sa va integrati toate aspectele dramei voastre. Cocoloasele din aluat nu sunt nimic altceva decat eve- nimente neprelucrate din trecut. Odata ce descoperim si ac- ceptim din ce este constituit fiecare cocolog, putem incepe s& integram toate ingredientele din refet. Procesul se petrece instantaneu atunci cand descoperim darurile trecutului. Lec- tile pe care trebuie sa le invatam se afla ascunse in intuneri- cul celor mai dureroase perioade. Integrarea ne cere s ne privim vietile ca instrumente de invatare gi sa onoram tot ce ni sa intdmplat. Odata ce constatim ca trecutul i tot ce a fostinainte ne sunt profesori si ghizi, vom sti cd ne-am incor- porat toate ingredientele retetei, Nu ne vom mai irosi timpul intrebandu-ne de ce ni s-au intamplat unele lucruri si nu ne ‘yom mai impotrivi povestilor. Integrarea inseamna libertate. in sfargit, ne vom putea opri - fara a mai incerca s& y 84 schimbam sau sa ne imbunatatim povestea. In schimb, vom face un pas important in céltoria din afara acesteia. PRELUCRAREA COCOLOASELOR Cand Allie avea opt ani giera in clasa a doua, mama ei a condus-o fntr-o zi la scoala, Apoi, inainte s& plece, a tmbra- tigat-o clduros si i-a spus ca se va intoarce la ora doua ca sA o ia. Dupa ore, Allie a mers in locul in care toate mamicile gi tofitaticii veneau pentru a-si lua copiii acasa. Si-a gasit repe- de un loc si s-a agezat acolo nerabdatoare, pregatita s& se in- drepte spre cas dupa acea zi lunga de scoala. A privit cum. venea cate o masind, se umplea de copii si pleca. Dupa dous- zeci de minute, toti prietenii ei plecasera deja, iar ea a ramas singura. Nehotarata, se tot uita in directia de unde ar fi tre- % SECRETUL UMBREL ‘buit s8 vind mama sa. Dar nu 0 zarea. in clipa in care a ple- cat i ultima masin4, Allie s-a simtit pierduta gi foarte infrico- satd. Fiind sigur ci mama ei uitase de ea si, nestiind ce si fa- 4, a pornit-o singura spre casa. Simtindu-se rusinata ca ma- ma saa vitat si o ia, Allie si-a ridicat umerii si gi-a lasat capul {injos, in speranta ca nimeni cunoscut nu 0 va recunoaste. acea zi, Allie a luat unele decizii care aveau sa-i afec- teze tot restul vietii, A hotdrat cA nu facuse ceva bine gi aces- taera motivul pentru care mama ei a uitat-o. Aceasta a deve- nit povestea miculei Allie. Ea a facut ca absenta mamei ci si §nsemne ca nu era importanta si cé nu va fi iubita. La urma urmei, se gandea ea, daca nu facuse nimic ru si daca ar fi fost important, mama ei nu ar fi uitat de ea inacea zi. A mai decis atunci cd nu se putea baza pe oameni. La douazeci de ani dupa aceasta intamplare, Allie inca mai simfea cum du- rerea fi sfasia inima. Tocmai descoperise un cocolos neprelu- crat din aluatul ei ~ unul care isi spunea cuvantul in prezent, limitand-i gradul de intimitate pe care il experimenta in re- latiile personale si nivelul de responsabilitate pe care il ac- cepta la locul de munca. {si dorea foarte mult s4 invete lec- fille acestui incident dureros - mai ales darurile pe care i le- aadus - si sé-si continue viata. ‘Am rugat-o s& faci o list cu toate comportamentele care rezultau din concluziile facute in acea zi - cA nu avea importanta fusese un copil rau. I-am mai cerut sa scrie felurile in care acele concluzii i-au afectat viata intr-un mod negativ. Lista intocmita de Allie arata cam aga: ~ intotdeauna trebuie s4 ma prefac pentru ca sa fiu dra- ‘gud cu oamenii gi pentru a face orice pot ca sa-i multumesc. ~ Intotdeauna merg cu turma, astfel incat sé nu raman. pe dinafara. = Fac compromisuri pentru a-i satisface pe ceilalti, = Nu-mi pot lua apararea si nu pot spune ceea ce gan- dese sau simt, deoarece in felul acesta ag putea fi exclusi. = Trebuie sé-mi predau puterea altora. 1 Debbie Ford Apoi, am intrebat-o daca este constienta c inca o invi- nuieste pe mama ei pentru ca a uita-o in acea zi. Chiar daca avea 0 relatie minunaté cu mama sa, Allie si-a dat seama ca mai nutrea resentimente dupa acest incident. A inteles ca 0 invinuia inconstient pe mama ei, ori de cate ori prezenta unul dintre comportamentele pe care le-a enumerat. Allie facuse ani de terapie, lucrase cu ea insisi si a fost uluita sa descopere 4 inci mai dadea vina pe mama ei. Am intrebat-o ce obtinea daca inca se mai agata de acest incident. Mi-a raspuns incet: wReusesc s& cred ca am dreptate cu privire la faptul ca nu te poti baza cu adevarat pe cineva ~ si ca nimeni nu-ti este alaturi, atunci cénd ai nevoie". Urmatorul pas era ca Allie sa se gandeascé la toate mo- mentele in care co-crease scenarii asemanatoare. La urma ur- mei, se alinase putin, descoperindu-si adevarul propriei po- vesti. Ea a descoperit cd in mai mult de cinci alte relatii putea sa demonstreze ca nu era importanta si cd oamenii o aban- donau, atunci cand avea nevoie, Era o poveste cunoscuta, pe care o stia chiar foarte bine. Allie jucase aceasta poveste de nenumérate ori in viata - nu numai in relatiile importante, ci si in lucruri mici, cum ar fi sé-si permita sd ignore o promo- vare $i sii lase pe altii sd treaca in fata, la coada de la maga- zin. De fiecare data cand era ignorata, nu numai ca avea sa- tisfactia de a avea dreptate, dar totodata reusea din nou sao invinuiasca pe mama ei pentru c4 nu a luat-o de la scoala in acea zi. Dupa douazeci de ani, dupa ce si-a pierdut slujba si a mai avut incA o relatie esuatd, Allie era pregatita sd-si inte- greze acest incident. Am rugat-o sa inchida ochii, s priveasca in interior gi SA se intrebe de ce avea nevoie pentru a se vindeca de efec- tele acestui incident. A spus c4 dorea ca mama ei sa-i scrie o scrisoare in care sa-si ceara scuze si sa recunoascé durerea pe care actiunile ei au provocat-o. Allie stia ca, poate, mama ei nu si-ar dori sa faca acest lucru, dar tot a simfit nevoia sa in- trebe. I-am spus ci, daca mama ei se opunea acestei idei, ar 2 SECRETUL UMBREI fi putut la fel de ugor sa scrie ea insasi o scrisoare din pers- pectiva mamei, Allie a sunat-o $i chiar dacd mama ei de abia si-a putut aminti intamplarea, a fost mai mult decat dispusa SA scrie scrisoarea, stiind ca va ajuta Ia vindecarea fiicei sale. Tata ce a scris: Draga mea Allie, Aceasta este o scrisoare in care imi cer scuze pen- tru intémplarea despre care mi-ai povestit cind am vorbit ultima oara. Cat de ranitd ai fost cand erai micé siam promis sé te iau de la scoala, dar nu am venit! imi Pare atat de riu cé a trebuit sa ai aceasta experienta. ‘Mi-as dori s4 pot schimba trecutul, dar nu o pot face. Nu-mi pot imagina sentimentul de frica si de aban- donare pe care -ai avut si cat de speriata ai fost. Cind ini-ai impartasit acest Jucru, am putut auzi in vocea ta toaté durerea si suferinfa pe care le-ai trait. mi doresc sé-ti spun ca imi pare foarte rau pen- tru acea experienfa. Esti foarte importanta pentru mi- ne. Nu mi-am dorit niciodata sé te rinesc. Ma bucur ca mi-ai impartasit aceasta intémplare, astfel incat si poa- (td fi vindecatd. Sper ca aceasta scrisoare sd vindece 0 Parte din durere si sé te ajute sa devii mai apropiata de ‘oameni, Daca mai pot face ceva pentru a te ajuta in acest proces, te rog si-mi spui. Te iubesc si fmi asum intreaga responsabilitate. Te rog sa ma ierti, Te iubesc, Mami. Alllie a citit aceste cuvinte si a plans, intr-o combinatie de tristete si bucurie: tristetea unei fetite abandonate si sin- gure si bucuria unei femei mature care se vindeca de dure- ea suferiti, Dupa cateva zile, Allie era pregatita si faci urmatorul pas, cel de a extrage intelepciunea pe care aceasta trauma o 93 Debbie Ford avea de oferit. Din nou, am rugat-o sa inchida ochii $i s4 se .gandeasca la ce a invatat din aceasta intamplare. Mi-a spus ‘cA, din cauza acestui incident, a decis cd nu mai vrea ca oa- menii sa se simta lipsifi de importanté sau exclusi. Asadar, a ajuns si fie o prietena si un membru al familiei de incredere si pe care te poti baza. Uitindu-se la mine, nu cu privirea ‘unui copil ranit, cicu siguranta unei femei mature, a zis: ,Da- ca iti spun ca voi fi acolo, voi fi, indiferent de ce se intampl. ‘A fialaturi de ceilalti este o prioritate in viata mea, Sunt aten- +4 la nevoile celorialti si incerc sa le arat intotdeauna cat sunt de important pentru mine”. Am intrebat-o pe Allie apoi cum, i-au folosit aceste lucruri in viata. Era usor de observat felul in care céldura si grija ei au ajutat atat de mulfi oameni sicum au impins-o sé-gi 4 SA ajute, sa invete si sA aiba grija de copii. Angajamentul fata de alte persoane este unul dintre lucrurile pe care le admira cel mai mult la ea. Remarcand aceste daruri, Allie putea aprecia intelepciunea si valorile pe care le cAstigase din trauma care a urmérit-o atat de mult timp. I-am explicat cA sentimentul de a fi lipsité de importan- {8 gi abandonata va mai aprea, pentru ca facuse parte din viata ei de atata timp. Intrebarea era nu cum poate scipa de aceste sentimente, ci cum poate fi buna si plind de compa- siune fata de ea insasi, chiar si atunci cnd le simtea. Am asi- gurat-o cd se poate iubi si accepta pe sine chiar si atunci cind se simfea lipsit de importanta si c4 va putea folosi durerea ca parte a retetei ei. AmAndowa am fost de acord c& aceste ca- litati nascute din suferinfa sa fi sunt esenfiale in viata. PROCESUL DE INTEGRARE - PAS CU PAS Exist un anumit proces pe care lam folosit cu Allie pentru a o ajuta sé se transforme dintr-o fetité victimizata intr-o femeie cu un caracter puternic, constienta de propriile daruri. Acest proces functioneaza, indiferent care ar putea fi detaliile specifice ale povestii cuiva. 94 SECRETUL UMBREL 1. Descoperiti problema sau rana emotionald care vi provoacd durere in prezent. Acest lucru se poate intampla in mai multe moduri, cum ar fi o relatie dificilé, o problema cu propriul corp sau financiara. Sau poate fi vorba deo experienta din trecut, care va face s4 va simtiti in continuare raniti, speriati ‘sau victimizati, Odata ce ati identificat cocolosul din aluat, i cu intrebarea: , Cum mi face acest Iucru sa ma simt?” 2, Inchideti ochii si intrebati-va: ,Cand m-am mai simtit la fel? De ce intamplarea din trecut imi dd aceasta senzatie?” Per- mitefi unei scene din trecut s4 va apara in constienta si ve- defi intamplarea ce va vine in minte, cat mai detaliat posibil. 3, Puneti-va intrebarea: ,,Ce am decis ca acest eveni- ‘ment s4 spund despre mine?” Semnificatia pe care o atribuim intamplarilor din viata noastra este sursa durerii emotionale, si nu intémplarea in sine. Fiecare dintre noi interpreteaza evenimentele si circumstantele diferit. Sensul atribuit expe- rientelor din viata va determina daca vom folosi intamplarea ‘in scopul de a ne potenta si a merge mai departe, sau pentru ane lipsi de putere si a ramAne blocati. Vanessa si Emma sunt surori si erau micufe atunci cand tatal lor le-a parasit. Vanessa, sora cea mica, se bucura de toata atentia mamei si era mulfumita de pacea gi linistea din casé, lipsita de certurile parintilor ei. Emma avea o per- spectiva complet diferita asupra situatiei. A facut ca plecarea tatalui ei s4 insemne ca nu merita sa fie iubita si se simtea Tusinata ca nu avea o familie adevarata. Acest incident nu a apérut ca un cocolos fn aluatul Vanessei, insi a reprezentat unul urias in cel al Emmei. Cand dezveliti decizia luata pen- tru voi insiva, puteti descoperi ca este o tema recurenta din povestea vietii voastre. 3. Enumerati comportamentele si tiparele recurente ca~ re au rezultat din aceasta decizie. De exemplu, daca ati decis: c4 nu meritati iubire sau c4 nu sunteti destul de buni, priviti Ia alte experiente care v-au validat decizia. ‘4, Descoperiti pe cine invinuiti pentru decizia limitat4 pe 95 Debbie Ford care afi luat-o fn legatura cu voi insiva = si cine considerati c& a gresit fatd de voi, cu privire la tot ce vi s-a intamplat ca rezul- tat al acestei decizii. Chiar doriti sa céutati toate modalita- tile, momentele si toate situatiile in care puteti demonstra ca aveti dreptate - si cealalta persoand gregeste. Pe cine va raz- bunati, de fiecare data cand aceasta tema se repeta si intrati in tipare de autodistrugere? 5. Inchideti ochii sintrebati-va: ,Ce trebuie si se intémple pentru a ma vindeca dupa acest incident?” Exist vreun ritual pe care il puteti face care sa va ajute s prelucrati durerea din jurul acestei intamplari? Trebuie sa spuneti ceva ce ati dori sa auziti de la alta persoand, pentru a va putea simti intregi? Scrisul este o metoda extraordinara de prelucrare a coco- loaselor - fie c scrieti liber pentru a va exprima sentimen- tele, fie cd scrieti efectiv o scrisoare, persoanei implicate. 6. Descoperiti darurile pe care aceast4 intémplare vi le- a oferit. Acesta este pasul final - si cel mai important - din acest proces, Faceti o lista cu tot ce ati castigat, tot ce ati in- vatat si tot ce stiti in prezent datorita faptului cA ati avut aceasta experientd. De exemplu, daca ati fost dominati de cé- tre parintii vostri, intreaga viata, si vi s-a spus cA sunteti Prosti, poate ca afi luat decizia de a invata din greu, de a ex- cela la scoala gi de a face ceva important in viata. Dar dupa ati facut toate aceste Iucruri - in loc sa va bucurati de realizari = inca mai sunteti blocati prin faptul ca va detestati Pentru a descoperi darul acestei experiente, trebuie s8 cautati fiecare idee si lectie pozitiva pe care v-a adus-o acest incident. Puteti intreba: ,,Ce infelepciuune pot aduce in lume ~ pe care eas fiavut-o, daca toate acestea nu s-ar fi intamplat?” Faptul ca vis-a spus de mici ci sunteti prosti, va face sa aveti mult compasiune pentru propriii copii. VA poate impinge sA stu- diati mai mult, sa va educati mai bine si sd cititi foarte mult. Darurile pot aparea in multe feluri, iar pentru fiecare dintre noi, acestea vor fi diferite. Recunoasterea lor e un pas important in procesul de vindecare, deoarece pana nu vom 96 SECRETUL UMBREI descoperi binecuvantarile din fiecare intémplare negativa din viata, acele experiente vor continua s4 control asu- pra noastra. Depisirea povestilor proprii necere sa extragem darurile, lectiile si intelepciunea din fiecare experienta care ne-a influentat in mod dramatic. Odata ce acceptam acele evenimente, vom reusi s4 ne imbinam toate aspectele intr-un vas uriag si s4 ne integrm aceste ingrediente in constiinta. \d atat durerea, cat si darurile oferite de aceste intamplari, vedem felul in care vietile ne-au fost proiectate si modelate pentru scopul nostru unic. Numai atunci, contributia ascunsa in interiorul drame- lor personale poate fi dezvaluita. ; Tata inca o poveste care arata felul in care functioneaza acest proces. Pe masura ce o cititi, incercati si deslusiti fieca- re pas individual al procesului. ‘Natalie a venit si mA vada in urma despartirii de Jeff, un barbat divortat, foarte sensibil si iubitor, dupa ce au avut © relatie de gase ani. Chiar daca Jeff avea toate calitatile pe care si le dorea la un barbat, Natalie a petrecut o buna parte din timp find furioasa si retrasa. Din motive pe care nu le cunostea, indiferent de cate ori Jeff o reasigura ca o iubeste, se simtea intotdeauna mai putin important pentru el decat fiul lui, Jesse, Ea mi-a spus cA a petrecut mult timp fiind in competitie cu Jesse pentru a cAstiga atentia lui Jeff, iar de cate ori pierdea - cea ce se intampla adesea - se comporta ca un copil ranit. De mult ori, Natalie alegea sa se inchida in cam- era ei atunci c4nd Jesse venea in vizita. Chiar si cand acesta nu mai era cu ei, Natalie fi ascundea fotografiile, deoarece pentru ea era prea dureros si recunoasca ca Jeff isi mai im- ‘partea iubirea cu cineva. Stiind cd problema ei cu Jeff si Jesse izvora dintr-o rand emotional nevindecata din trecut, am rugat-o pe Natalie s inchida ochii si sa priveasca inapoi la perioada in care a sim- fit ca nu merita si pri A iubirea pe care si-o dorea. Ea mica relatat ca, atunci cand avea unsprezece sau ” Debbie Ford doisprezece ani, mama ei a avut o cddere nervoasi si a fost dusa la spital. Cat timp mama ei a lipsit, tatal a coplesit-o cu daruri: haine, parfumuri si ~ cel mai important ~ atentia lui totald. Chiar daca Natalie a fost cuprinsa de dor pentru ma- ma ei, s-a simfit intaia oara in viata cu adevarat ingrijita si speciala pentru tatal sau, Cand mama s-a intors acasi, cu do- ua luni mai tarziu, Natalie nu a avut parte de reintalnirea fericita la care se astepta. In schimb, mama sa a inceput si 0 fintrebe de ce avea atatea haine si parfumuri noi. Era, evi- dent, furioasa cé tatal ei fi oferise atata atentie in timp ce a lipsit. Brusc, Natalie a devenit constienta c parintii se certau din cauza sa $i, in acelasi timp, a simtit cum tatal se indepar- teaza, punand capat legaturii apropiate pe care au creat-o. Natalie incd mai resimtea in viata sa prezenta acestei dureri. Am intrebat-o ce semnifica pentru ea detasarea tatalui sau. Mia raspuns cd fnsemna cA nu merita si fie iubita si cd nu era suficient de important pentru a primi atentia dorita. ‘Am rugat-o apoi sa facé o lista cu toate felurile in care aceasta decizie i-a afectat viata in mod negativ. lata lista ei: ~ Dupa ce am simtit indepartarea tatélui meu, am ince- puts sa ma imbrac seducator, incercénd cu disperare si atrag at _~ Deveneam furioasa daca barbatul cu care aveam o relatie dadea atentie altei femei, indiferent daca era vorba de mama, de sora lui, de chelnerita sau de o prietena veche. ____ = Inca de cind eram mica, am simtit intotdeauna do- rinfa de a-i controla pe barbafii din viata mea. Le ficeam pro- gram si doream sa stiu unde se duc si cu cine se vor intalni. ____7~M-am umilit de multe ori, actionand cu gelozie si fu- rie atunci cand nu primeam atentia dorita. ___~Eram atat de nesigura pe mine, incat am incheiat rela- {iicu barbati minunati, intrucat nu simteam ca sunt dispusi sa md transforme in cea mai important persoana din viata lor. Natalie a vazut cu usurinfa cum doar acest incident si concluziile i-au afectat fiecare relatie pe care a avut-o cu un 98 SECRETUL UMBREI barbat. Apoi am rugat-o sa inchida ochii gi sa vada pe cine dadea vina pentru aceste comportamente. intr-o secunda, a spus: ,Mama mea”. Natalie a fost surprinsa de acest ras- puns, deoarece simtise intotdeauna cé-si invinuise tatal pen- tru detasarea lui. Ins in acea clipa, a putut vedea ca dadea vina pe mama ei, crez4nd cd ea |-a fortat pe tatal sau sa aleaga intre ele, A mai infeles cd ori de cAte ori era geloasa gi sabota o relatie, ea arata cu degetul la mama ei i zicea: ,, Vezi ce mi-ai facut? E numai vina ta’. Varsdnd lacrimi de tristete, Natalie mi-a spus ca mama ei a intrat in coma, cu céteva zile inainte dea muri. Intr-o seara, chiar inainte ca s4 moard, s-a trezit i s-a uitat in jur. Natalie a alergat la ea, a luat-o de mand si i-a destainuit: , Te iubesc, mami”, Atunci, mama ei a rostit ultimele vorbe pe care Natalie avea si le auda de la ea: ,Chiar ma iubesti?” Natalie a plans in timp ce mi-a povestit c& acele cuvinte au urmirit-o timp de douazeci gi cinci de ani. Am intrebat-o ce semmnificau aceste vorbe pentru ea. Ea mi-a zis ca a decis ca spusele mamei ei sa aiba urmatoarea conotatie: , Cui ii pasa?” insa de aceasta data, reamintindu-si cuvintele ei, ea s-a decis pentru un alt infeles al lor: , Cum de pofi sé ma mai iubesti?” ‘Am rugat-o pe Natalie sa priveasca in interiorul ei si sd vada de ce are nevoie pentru a vindeca aceasta experienta si a integra acest cocolos din aluatul ei, care i-a provocat atata durere. Am incurajat-o si-si acorde cat timp are nevoie ca sa scrie despre aceasta intamplare, pentru a invita si alte amin- tri si sentimente sa iasa la suprafat ca sa fie vindecate. Du- pA cAteva zile, cand ne-am intélnit, Natalie mi-a relatat 4, {intr-o zi, in timp ce scria fn jurnal, a constientizat faptul ca mama ei nu fusese o persoand rézbunatoare sau rea, ci 0 fe- meie ranitd gi foarte nesigura pe ea. Tatal ei era un afemeiat care a ingelat-o de multe ori. Timp de doudzeci sicinci de ani, Natalie a facut terapie, incercdnd sé-si rezolve problemele cu tatal ei, gindind ca de iubirea lui avea atata nevoie. Conti- uase SA repete aceeasi situatie din trecut, incercand in mod 99 el Debbie Ford inconstient s4 obtina atentia tatalui sa in intermedit i incofiehbot iioai sdu prin intermediul lui Prin integrarea acestei experiente, ea a inteles ca acest timp avusese nevoie de Tabites ame Dine ‘ant Natalie a privit gelozia acesteia intr-o lumina noua. Mama ei {si dorea, pur si simpluy, iubire gi atentie, exact ca si ea. Aceas- t& congtientizare a adus mai multe lacrimi, ins de aceasta aaa mu mai erau cele ale une fetitetridate de mama ei, ci crimi de adevarata compasiune si de infelegere. Ca intrebat-o daca se gandise la un ritual de iiosienia me uns cd se petrecuse unul spontan, intr-o zi in care se uita la fotografii vechi, Ritualul ei de vindecare era de a se uita lao Poza cumama ei in fiecare sear tnainte dea merge la culcare si de a-gi imagina ci-gi fine mama in brate. Apoi, rostea cu- vintele pe care mama sa si-a dorit intotdeauna s& le aud: Da, te iubesc, mami. Esti importanta i meriti sa fii iubita”. Luandu-si angajamentul de a-si iubi si ierta mama, Natalie a Putut accesa partea din ea insdgi care fi putea fi mama, descotltins Parte a procesului se axa pe faptul ca Natalie si lescopere darurile generate de ultimele cuvinte ale mamei si 84 primeasca infelepciunea ascunsa dupa convingerea um- brei cé nu merita sé fie iubité. Darul cel mai important era ci durerea din copilarie a constituit forta principal in decizia dea deveni un terapeut de familie si ca problemele nerezol- vate cu prinfiii-au oferit intelegerea si compasiunea de care avea nevoie pentru a lucra cu oamenii. Problemele pe care Je-a avut cu fiul lui Jeff -au permis s8 devind un ghid pentru alte familii cu probleme, ajutandu-le sa creeze Telatii sana- toase gi eficiente. Astfel, cunoscand prea bine durerea de a nu avea parte de iubirea neconditionaté a mamei, Natalie a devenit 0 experta in a-i invata pe ceilalfi cum si se ingri- jeasca singuri si si-si satisfaca propriile nevoi, La inceput, procesul de integrare poate parea coplesi- 100 SECRETUL UMBREI tor, deoarece majoritatea dintre noi avem mult durere ne- examinata din trecut. ins am invatat prin urmarirea a mii de oameni care au urmat acest proces ca, daca suntem dis- pusi sd trecem la inceput prin experientele cele mai trauma- tizante, celelalte probleme vor disparea de la sine. Adeseori, ‘vom descoperi ca perioadele cele mai dureroase sunt legate de un singur eveniment major care ne-a facut sa ludm o deci- zie esentiala in ceea ce ne priveste, o hotarare care ne-a for- ‘mat povestea vietii noastre. In acel moment, noi am dat nas- tere credintelor de miez ale umbrei, care s-au repetat pe par- cursul intregii povesti. Avand in vedere cd fiecare dintre noi are o contributie unica, doar singuri ne putem descoperi comoara din inte- rior. Darul poate fi vazut doar atunci cand suntem pregatiti ~ atunci cand am imbratisat toate componentele din poveste personal; atunci cand renuntém la dreptul de a considera c& altii gresesc si de a-i invinui pe ceilalti pentru starea in ca- re se afla vietile noastre. Vindecarea ranilor din trecut este un proces sacru, un eveniment sfant, momentul in care decidem sa iesim din drama - micimea sinelor individuale - si ne vedem sacrali- tatea existentei. Primind intelepciunea ranilor emotionale, ne eliberam de trecut si reusim sa intelegem ceva cu adevara minunat - menirea noastra Divina din aceasta viata. PASI ACTIVI PENTRU VINDECARE Exercitiul urmator este foarte important pentru vinde- carea trecutului si descoperirea darurilor ascunse dupa in- tamplarile dureroase din viata noastra, Este important sa fiti deosebit ce atenti la acest proces. Rezervati-va cel putin jumatate de ord, fara sa fiti intre- rupti, si creatio atmosfera care sa va sprijine aceasta lucrare interioara profunda. Sa aveti alaturi jurnalul si ceva de scris. Tineti minte, toate raspunsurile de care aveti nevoie se afla 101 Debbie Ford in interiorul vostru; trebuie doar si devenifi sufici i re pe posi leveniti suficient de li- d sunteti pregatiti, respirati de cinci ori, rar $i 7 aaa f ee danc, folosind respiratia pentru a va relaxa corpul si a vale niisti mintea, Cititi fiecare intrebare pe rind. Apoi inchideti oa si permiteti unui raspuns sa apara din adancul vostru. De indata ce afi primit raspunsul la intrebare, deschideti ochii si scriefi- in jurnal, iar apoi treceti la urmatoarea intrebare. 1. Ce incident din prezentul sau trecutul meu imi mai provoaca durere, manie sau regrete? 2 Cun mé face s4 ma simt aceasta situatie? . Cand am mai avut sentimente asemanatoare? intamplare din wecutimiamintege? __4, Ce am decis s& insemne acest eveniment pentru mine? Ce am hotarat cd este adevarat in legStura cu mine? a um ma afectat in mod negativ, aceasta decizie? . Pe cine invinuiesc pentru decizia facut gi i sa tntamplat en rezulat al cestia? saan 7. Ce trebuie si mi se intample pentru a vindeca acest incident? Este ceva ce trebuie sa a a ar weit spun sau sd fac pentru a ma __ 8, Ceam castigat, ce am invatat si ce stiu in prezent da- torita faptului cd amavut aceasta experiens? Cel ee pot oferi azi lumii ca rezultat a ceea ce am experimentat? Contemplare Flecare tntémplare durervasd din viata tata adus mart darurl, pe care ke descopadr cu usurinfd”: 02 SECRETUL UMBREI Capitolul 7 A CADEA LA PACE CU POVESTEA TA Pentru ane elibera de limitele povestilor personale, tre- buie si fim dispusi s4 renuntam la confortul coconului de protectie autocreat. Am auzit candva 0 poveste despre o fata tanara care a intrebat-o pe o femeie in varsta si inteleapta: Cum poate deveni cineva un fluture?” Cu 0 sclipire in ochi ‘sium zambet larg, femeia in varsta i-a raspuns: »Trebuie s8-ti doresti atat de tare s& zbori, incat sa fii dispusa si renunti la amai fi o omida”. lesirea din coconul povestii poate fi uneori tun proces lent si dureros, insa in clipa in care ne detasam, ne cliberim sufletele si ne delectam in bucuria libertatii emotio- nale si spirituale. Pentru a iesi din povestile proprii trebuie, pentru inceput, s4 invatm sa le iubim, sa le respectam si s& Ie pretuim pentru tot ce ne-au oferit. Trebuie sa recunoastem experientele pe care ni le-au adus gi infelepciunea daruita. ‘Numai atunci vom reusi sd ne impacm cu dramele persona- le si sa le trecem granifele pentru ane indeplini dorinfele cele mai profunde. Sunt intotdeauna uimita de resentimentele pe care le avem unii impotriva altora. De ce. ‘continuam sa ne invinuim pentru inta Jari ce au avut loc in urma cu zece, douazeci sau treizeci de ani? De ce simtim cA nu meritam deloc ierta- ea totala sau absolvirea pentru crimele comise in trecut? Ani de zile mi-am pus aceasta intrebare. Am urmarit cum oame- ni se autosaboteaza in continuare, privandu-se de tot ceea ce este cu adevarat important pentru ei si de ceea ce le-ar hrani sufletul. Este posibil ca, la un anumit nivel, s4 incercam in. 303, Debbie Ford Permanent sa ne sinucidem ~ sau, daca nu intru totul, cel putin sa ucidem partea intunecata din noi: aspectele sau intamplarile de care ne este cea mai mare rusine? Puterea de distrugere a blamarii sia dispretului de sine poate fi observata in toata societatea contemporana. Starea de ependents, violenta, abuzul si subestimarea ne impregnea- ATE IERTA PE TINE {NSUTI Am petrecut ani intregi perfectionand procesul de au- tovindecare, lucrand tial ee as iar fe fiind un ghid pentru ceilalti. Am ajuns sa infeleg ca esenta vindecarii este Jertarea de sine, Nu exist nimic - chiar nimic - mai impor- tant in actiunea de vindecare. Pana cénd nu ne impacam si nu ne iertam pe noi ingine pentru toate aspectele din viata si din experininéte traite, vom continua sa ne folosim trecutul ca si ne pedepsim $i sa ne sabotam cele mai profunde visuri. Iertarea de sine se pe- trece atunci cand ne permitem sa fim vulnerabili si si simtim compasitne pentru luptele interioare. Atunci cand putem si ne iertm pe noi ingine, ajungem sa intelegem de ce suntem aga cum suntem, de ce credem ceea ce credem gi de ce sim- tim ceea ce simtim. Prietenul meu, Sarano Kelly, autorul cartii u- ne: ,,Atunci cind vei intelege, ear ane a ss schimbe”. Atata timp cat continuam sa ne para rau pentru ovestile noastre - si pana cand nu facem tot ce ne sta in pu- tere ca s& intelegem de ce sunt cum sunt - vom fi in perma- nent atrasi inapoi fn limitarile dramelor personale. ‘Vom reusi si extragem toata intelepciunea continuta in ansamblul intémplarilor doar cand ne acceptam povestea sine iertim pe noi ingine. Numai atunci vom fi liberi sa tra- im in afara limitarilor stabilite de convingerile umbrei gi de povestile noastre. 7 SECRETUL UMBREI REZOLVAREA PROBLEMELOR NETERMINATE PAnd cand nu vom ajunge intr-un spatiu al iertarii de sine, nu ne vom putea manifesta Sinele mai inalt si trai viata viselor noastre. Cum putem considera ca meritam iubire, succes, abundenta si sanatate perfect atunci cand povestile ne reamintesc in permanent ca avem defecte si ca suntem lipsiti de importanta? Cum ne putem trezi in fiecare dimi- neafa cerand ce este mai bun de la univers, atunci cand ne pedepsim singuri pentru egoismul nostru si continuam sa ne simfim rau deoarece am eguat in relatiile pe care le-am avut? Cum putem primi deschis gratia Divind, stiind ca in trecut ne-am batut fratele sau ne-am agresat sexual sora? Cum ne putem respecta pe noi ingine, stiind cd ne ignoram incontinuare chemérile propriei voci interioare? Chestiunile nerezolvate sunt sursa vinei noastre. Layne si Paul Cutright spun in cartea lor, Direct din inimé: ,Mintea vinovata se asteapta sa fie pedepsita. Vina va va face sa atrageti oamenii si/sau situatiile care sA valideze gandurile culpabile nere- zolvate despre voi insiva”. Vina noastra provine din faptul c&nu ne ascultém pe noi insine, cd facem alegeri care se im- potrivesc credintelor noastre de miez, cé-i dezamagim pe cei dragi si cd alegem comportamente pe care le consideram a fi egoiste, Sursa vinei noastre este gandirea ca am facut ceva gresit sau rau. Ne temem si ne asteptim ca vom atrage pe- deapsa pe care credem ca 0 meritim cu adevarat. Pana cind nu ne rezolvam problemele din trecut, ne vom pedepsi pe noi ingine la nivel inconstient prin refuzarea iubirii, succesului si a abundentei pe care ni le dorim. A AJUNGE LA O STARE DE IMPACARE CU JUDECATORUL LAUNTRIC Pana cand nu ne impacam cu judecatorul Iauntric, nu ne vom permite niciodata sa simtim gi sA primim iertarea Divina. Judecatorul nostru interior stie care este diferenta 105 Debbie Ford dintre corect si gresit. Imaginati-va cd exact sub suprafata constiintei noastre se afl o balanta a dreptatii care ne cu- noaste binele cel mai inalt. imi place s cred ca aceasta cunoastere interioara este un set de balante karmice. Acestea gtiu cnd ne-am nedrep- tatit pe noi ingine ori pe alfii, sau cfnd suntem dezechilibrati. Balantele karmice reprezinté cunoasterea interioara, simtul interior al integritatii - partea din noi care stie ce este corect gi ce este gresit. Acest judecator launtric tine balantele interioare ale dreptatii, ajutandu-ne sa ne respectam integri- tatea spiritului omenesc. Cu totii am avut experienta de a depasi liniile cunoas- terii interioare. Cu totii am auzit la un moment dat vocea in- tuitiei si am decis 4 0 ignoram sau si 0 reducem la tacere, astfel incat sA putem raméne in poveste noastra si sa ne ocu- pam de planurile personale. ins, ori de cate ori ne ignoram intuitia, de fiecare data cand nu ne ascultam vocea interioara, de fiecare data cand ne urmam capul, dar nu si inima, comitem, in realitate, 0 tradare aSinelui nostru cel mai profund, ‘Aceste tradari sunt ceea ce ne dezechilibreazé balantele karmice gi ne tin captivi in propriile drame. Pand cand nu in- vatdm sa respectm sfinfenia cunoasterii interioare si a intu- itiei, vom crea durere gi drama pentru a fi céléuziti inapoi inspre directia Sinelui superior. Imaginati-va ca in interiorul pachetului numit ,tu” a fost pus un sistem de functionare care sd va facd sa ramAneti la expresia cea mai inalté a sinelui vostru. Acest sistem de functionare este ghidul vostru care va anunta cand sunteti pe calea aleasd, sau cand va indepartati de ea. Unica lui menire constd in a va ajuta s8 va manifestati Sinele vostru maret. El este ghidul vostru personal; nu are altceva de facut decat sa va indeplineascé misiunea personala si sa va sprijine ina va materializa darurile, Cum se face c& ne deconectim de acest sistem de ci- 106 SECRETUL UMBREI Jauzire? Cum ajungem sa ne separm de fluxul universal de inteligenta care curge atat de natural prin noi? La un mo- ment dat in viata, tuturor ni s-a spus ca sentimentele noastre nu sunt importante. Chiar am fost avertizati cd daca vom continua s8 ne ascultam impulsurile si chemarile, vom fi ex- clusi din familiile noastre, pedepsiti sau separati de cei dragi. ‘Aceste mesaje amestecate ne creeaza confuzii gi ajungem ca, in mod treptat, si ne indoim de noi ingine si de propria cunoastere interioara. In loc s& avem incredere in adevarul personal, ne deconectam inconstient de la sistemul intern de functionare. incet, pierdem legatura cu propriul simf interior care ne ghideaza sa apreciem ceea ce este corect si gresit, Fara a mai fi conectati la lumina interioara care ne caliuzeste, decidem sa ne urmam parintii sau pe alti oameni care par s se descurce bine in viata. ‘Intr-un final, ne renegam cu totul vocea interioara, ast- fel inc&t sA simfim c& ne integram si ne adaptam. AGRESAREA SINELUI Multi dintre noi se alarmeaza gi intra in actiune cand observa violenta din lume. Atunci cand cineva este jefuit, violat sau abuzat, avem imediat un sentiment de nedreptate. Este mult mai dificil s4 vedem atacurile pe care noi ingine le indreptim impotriva noastra, deoarece suntem adeseori vio- Jenti cu noi ingine, in moduri aparent neinsemnate. Ne agresdm pe noi fngine, atunci cand nu ne ascultam, mu avem incredere in instincte si nu cerem cea ce vrem. Ne agresam pe noi insine, atunci cand ne ignoram visurile, cand mu ne facem timp pentru a ne ingriji sau cand nu facem ca viata interioara sa fie o prioritate. Ne agresam, ori de cate ori nu ne apreciem si nu ne recunoastem propriile eforturi si de fiecare data cand ne negam darurile speciale. Ne agresim pe noi ingine, atunci cand alegem si ne concentram mai mult pe defecte decat pe frumusefea pe care o avem. Ne agresim, 107 Debbie Ford atunci cnd nu ne oferim alimentatia dupa care flamanzim, atunci cand facem alegeri gresite si atunci cand refuzim sa ‘ne iertam pentru ceea ce am facut. Ne agresam pe noi ingine, in momentul in care nu ne oferim compasiune pentru grese- lile facute, cand petrecem mai mult timp ascultind negativi- tatea Cutiei Umbrei, decat iubirea inimilor noastre. Ne agre- sam pe noi ingine, atunci cand ne uitdm la ceeace este rau la Persoana noastra si nu la ce este bun. Ne agresim pe noi in- gine, atunci cand nu facem ceea ce ne aduce bucurie. Ne agresam pe noi insine, prin faptul cd ne consideram mai mici decat suntem. Majoritatea atacurilor tate impotriva, noastra trec complet neobservate de constienta noastra. ins psihicul nostru este foarte constient in momentul in care ne ‘indepartam de propriul sistem interior de calauzire. Am finut cndva un seminar in care i-am rugat pe oa- ‘meni s4 enumere toate modalitatile prin care se tradeaz4 pe ‘ei ingigi in fiecare domeniu din viata lor. Tat cateva dintre aspectele pe care le-au impartasit: Ne agresim corpul, atunci cand: Mancam in exces. Méncam lucruri despre care stim ci nu ne fac bine. Nu ne respectém regimul de viata. Spunem cA vom face exercitii fizice, dar nu ne finem de cuvant, Nu ne facem destul timp pentru odihna si recreere, Ne autoabuzm prin tigari, alcool sau droguri. Ne criticam, atunci cand ne privim in oglinda. ‘Suntem mai atenti la defectele pe care le avem, decat la frumusetea noastra. Acceptam sa fim atét-de ocupati, incét s4 nu putem simti semnalele trimise de corpul nostru. Ascultim dialogurile interne de dispret de sine. SECRETUL UMBREI Ne agresm pe noi ingine in relatii, atunci cénd: ‘Nu petrecem timp cu cei dragi. Raménem in relatii cu oameni care ne abuzeaza fizic sau emotional. Facemcu prietenii - sau pentru ei - lucruri pe care nu dorim sa le facem. Facem sex, atunci cand nu-l dorim. Ti barfim pe ceilalti. Nu nearatam sentimentele. Nu ne oferim intimitate, atunci cand ne-o dorim. Nu respectam infelegerile si angajamentele cu ceilalti. Pretindem ca ne plac unii oameni, atunci cand nu este adevarat. ‘Ne depasim limitele personale, sau ne compromitem integritatea. Facemca nevoile altora sa fie mai importante decat ale noastre. Ne agresdm siguranta financiaré, atunci cénd: Cheltuim mai mult decat cdstigam. ‘Ajungem sa avem datorii pe cartea de credit. (au in alta parte) Mintim in legatura cu venitul nostru. ‘Nu economisim bani. Nu ne dam seama ct cheltuim. Furam Ne ignoram datoriile. Nu ne platim facturile la timp. Majoritatea dintre not incercém s& ne transformam chiar in timpul in care ne agresim pe noi insine. Credem ca, acd mai participam la inca un seminar, maicitim inca o carte sau doar daca gandim pozitiv, nu trebuie si ne ocupam de toate felurile in care ne atacdm pe noi insine. Putem citi mii de carti de autovindecare, putem medita in fiecare zi gi pu- tem sta la picioarele unui guru, ins daca folosim intelepciu- 109 Debbie Ford nea dobandita doar pentru a ne discredita si ane desconside- ra valoarea, ne-am agresat pe noi ingine. De fiecare data cand ne uitam in oglinda gi vedem doar o parte din cine suntem - ori de cate ori petrecem mai mult timp ascultandu-ne Cutia Umbrei, dialogurile interne incon- stiente, mai degraba decat sa ne recunoastem maretia - am comis 0 incdlare a sinelui. Cand ne vom opri? Cand vom ve- dea cd am devenit agresorii si c& suntem singurii care putem curma violenta interioara? AGRESARI SUBTILE Aga cum face cam in fiecare dimineata, Wendy se tre- zeste cu hotérarea de a manca santos. Ea si-a luat in mod special angajamentul interior de a nu se aptopia de paine gi zahar - doua alimente care stia cd nui fac bine. A reusit s8-gi respecte hotdrarea luatd pe tot parcursul diminetii gi chiar la pranz. insa, dupa-amiaza, cand colegii ei de serviciu au cum- parat produse de patiserie pentru a sarbatori ziua de nastere acuiva, Wendy, gandindu-se ca nu ar fi politicos s& refuze, a servit o prajiturd. Imediat a recunoscut acea senzatie de slbi- ciune pe caré nu o putea suporta. Renuntand la tot, ea gi-a ig- norat angajamentul luat si a pretins cd cea ce fiicuse nu con- ta, S-a dus acas simtindu-se greoaie, lipsité de viata si deco- nectata de sine. In acea seara, in timp ce medita, Wendy a constientizat ca acest mod de a triga cu privire la regimul ei, era o modalitate prin care se agresa in permanenta. Emily, 0 casnicd avand doi copii, si-a asezat copii in pat, dupa o zi lunga gi stresanta. , Ne vom distra maine, pro- mit”, le-a soptit ea in timp ce-i saruta de noapte buna. lesind din camera lor, s-a g4ndit la modalitati prin care a doua zi si devina special pentru toti trei. Si-a promis s4 nu se mai uite la serialul de televiziune preferat decat in cazul in care copii ar fi decis sa traga un pui de somn gi si-a luat angajamentul dea le oferi intreaga ei atentie. ins, a doua zi pe la ora dowd, 10 SECRETUL UMBREI cand Zachary si Alice inca nu aratau vreun semn ca si-ar dori s& doarma, Emily a inceput sa devind nerabdatoare. Angaja- mentul de a petrece o zi linistita cu copii ei a fost repede uiitat sis-a trezit cA se uita la serialul preferat, in timp copiii tipau prin camera. Din acel moment, sperantele sale pentru acea zi s-au spulberat si toti trei erau nervosi. acea seara, deranjata fiind de rezultatul zilei, Emily mers in interiorul ei gi a intrebat: , Cum pot face ca ziua de mine sA fie mai buna pentru mine si pentru copii?” in acea clipaa luat legatura cu mania care se clidea in interiorul sau, de saptimani intregi. Emily avea nevoie de mai mult timp pentru ea insagi, Propriul copil interior tipa dupa ,timp pe- trecut cu mami”. Si-a dat seama ca ingrijirea celor doi copii in fiecare zi, fara sa se gandeascé la propriile nevoi, era in si- ne o agresiune impotriva ei. [ar atunci cnd nu actiona cu in- tegritate fata de ea insisi, avea tendinta si-si reverse frustré- rile asupra copiilor. Femeia gi-a dat seama c, pentru a se echilibra pe ea insigi gi familia, trebuia si-si dedice un timp pentru persoana ei. I-a venit ideea creativa de a face schimb de indatoriri de baby-sitting cu alta mamé casnica din carti- er. Odata ce si-a creat timpul de care avea nevoie, Emily a rreusit sa fie prezenta alaturi de copiii ei si sé-si tina promisi- unile, Traind cu integritate si respectndu-gi adevarul cel mai profund, ea a izbutit s faci o noua alegere, una care a purtat-o in afara granitelor povestii ei. ‘Agresiunile noastre impotriva propriului sine se ca- mufleaz adeseori in moduri subtile. Chiar gi in acest mo- ment, poate incercati sa gasiti metode pentru a minimaliza aceasté conversatie. Verificati. Negati acest adevar? Justifi- cati sau afirmati ca nu sunteti asa? Cercetati. Cautati mai profund in urmitoarele zile si identificati unde anume va agresati singuri, Sunteti dispusi si examinati adancimea abuzului pe care il creati in fiecare zi? Continuati sa va agre- sati pe voi insiva in numele povestii personale? Este viata ‘voastra; numai voi aveti capacitatea de ao schimba. Aceasta ry Debbie Ford este sansa voastra de a sapa in adancime. Puteti privi in ur- ma si sé vedeti cum ati ramas in coconul povestii, ajungand doar la suprafata durerii, sau puteti sa priviti in urma gi si vedeti cA v-ati pus la incercare, afi spus adevarul, v-afi asu- mat responsabilitatea gi ati actionat in conformitate cu genul de persoand care vreti sa fiti. ECHILIBRAREA BALANTELOR KARMICE Corectarea agresarilor indreptate impotriva noastra este cel mai mare act de respect pe care il putem face pentru noi insine si pentru ceilalti. Acest lucru ne reface integritatea sireprezinta un pas important daca dorim sa ne impacam cu ovestile noastre. Este important s4 ne intoarcem cu géndul in trecutul nostru, cu intentia de a transforma in bine ceea ce a fost rau ~ de a ne echilibra balantele karmice. Acest lucru inseamna sa ne corectém comportamentul fat de persoa- nele pe care le-am ranit, mintit, inselat sau tradat. Am stiut cd pentru a ma vindeca si pentru a a ajunge la ostare de impacare cu viata, trebuia sa indepartez tot haosul pe care il cauzasem in interiorul meu, in relatii si in Univers. Mi-am dorit atat de mult sa pot sta in fata oglinzii si a altor oameni si sé ma simt bine, nu numai in prezent, ci $i atunci cand ma gandeam la trecut. De-a lungul anilor, am suparat, dezamagit si ranit multi oameni. Am inceput s8-mi curat tre- cutul pentru prima oara intr-un program in douasprezece etape, in care am invatat cA trebuia sd-mi cer scuze de la cei pe care j-am ranit. La inceput, aceasta idee m-a coplegit. Cum ag putea sa fac vreodata asa ceva? Numai gandul cd as putea merge la cineva si s-i spun cd am mintit sau am furat-o m-a facut s4 tremur de rusine. Era ciudat: credem cA nu mi-a Pasat niciodata de ce spuneau altii, deoarece rareori aveam Tegrete, insa, gasindu-ma in fafa acestui proiect numit ,cura- tarea trecutului”, eram coplesita de frica si de rusine. Lista mea de victime parea prea ung pentru a fi abordata, dar, m2 \SECRETUL UMBREI stiind c& nu voi putea s& ma simt bine fata de mine insdmi and cand nu-mi indreptam greselile, am cerut curajul de a fi sincera cu cei pe care i-am ranit si pentru a-mi ispasi greselile din trecut. Cel mai greu mi-a fost sa-mi infrunt fostii angajati si prietenii de familie, insa, dupa persoana, am re- sit sd-mi cer scuze, sa dau inapoi bani pe care fi datoram si sa-mi asum responsabilitatea pentru cine am fost in trecut. Putin cate putin, respectul de sine a inceput sa se recladeasca si am inceput procesul miraculos de a ma simti bine in inte- riorul meu. Aceasta actiune mi-a permis sa ma impac cu po- vestea mea. Fiecare corectare facut a condus la slabirea lan- furilor care ma legau de drama trecutului, Daca nu traim 0 viata integr, vom incerca si ne cons- truim transformarea pe baza unei minciuni. Pentru a putea avea viata pe care o dorim, trebuie s4 ne cladim o fundatie puternicd deasupra céreia sa construim ceea ce suntem si sustinem c suntem. Ori de c&te ori traim in afara in- rita e, ridicam un zid intre noi si ceilalti si intre noi si viata visurilor noastre. in orice domeniu in care nu mai actionam cu integritate, sau ne incalcam propriile reguli, ne deconectim de puterea noastra si de capacitatea de a crea cea ce vrem. Cheryl Richardson, autoarea cartii Cei care re- modeleaza viata, spune: Cu totii avem seturi diferite de re- guli interioare care ne creeazA integritatea personal. Majori- fatea oamenilor nu sunt constienti de cata energie este nevoie pentru a trai in afara regulilor interioare. Atunci cand ne re- facem integritatea, eliberam cantitati enorme de energie care ne pot folosi in viata de zi cu zi”. S Problemele noastre de integritate nerezolvate se gasesc la rdacina autoabuzului. Pana cand nu vom gasi echilibrul in lumea interioara, nu ne vom indeplini dorintele in lumea exterioara. Dispretul de sine va atrage oameni si evenimente care s4 ne reflecte cele mai adanci sentimente pe care le avem despre noi ingine. Tineti minte, lumea voastrd exterioard reprezintd o 13 Debbie Ford reflectare a lumil interioare. Si invers este adevarat: atunci cand suntem aliniati in interiorul nostru, simtim c& meritam, 8 primim tot ce ne dorim. Atragem oameni gi intamplari care se potrivesc cu indeplinirea celor mai profunde dorinte, deoarece, din now, atunci cdnd suntem echilibrati gi ne sim- tim bine in legatura cu noi ingine, intreaga lume va reflecta sentimentele frumoase despre noi. Daca nu ne curafim problemele de integritate din ca- drul povestilor, vom continua sa simtim dialogul inten zgo- motos al Cutiei Umbrei, Pana cand nu vom avea integritate, nu vom simtiniciodaté cé meritam sa traim o viata minunata, REZOLVARE KARMICA Rezolvarea karmica este sul de recapatare a inte- gritatii, O obfinem atunci cand fetncreptimm grevelile. ‘Aces. ta definitivare deschide calea spre depasirea povestilor noas- tre si ne oferd accesul la iubirea de sine pe care o meritim. Rezolvarea karmic reprezinta procesul de vindecare arelatiei noastre cu noi ingine, cu ceilalti si cu lumea. Trebuie sa fim atenfi sd nu abordam aceasta sarcind prin intrebarea: Care este ininimumul de lucruri ce trebuie ficute pentru a scdpa?” sau Ce anume imi va imbundtati reputatia in ochii celor implicati?” In schimb, dorim s& cautém actiunea care 4 ne faca s ne recdpatam integritatea. Trebuie sa intrebam: Ce pot face pentru a-mi echilibra balantele karmice?”’Si tre- buie sa fim dispusi sé auzim raspunsul care vine din interi- or. Va promit cé, daca va asumali proiectul de a va recipata integritatea, veti primi mai multa iubire, pace gi libertate in- terioara decat v-ati imaginat vreodata. _, Atunci cand balantele karmice sunt echilibrate, ne des- chidem in mod natural la noi niveluri de respect de sine si valoare. Numai atunci vom simti cd meritm s4 ne manifes- tam dorinfele cele mai profunde si sé ne bucuram de abun- denta Universului. itd SECRETUL UMBREI Atata timp cat suntem coplesiti de sentimente de vind side regret, vom ramne orbi in fata méretiei noastre. Jordan, un agent imobiliar de treizeci si cinci de ani,a crescut pe stra- da sia invatat de timpuriu cum s4 supravietuiascd pe cont propriu. Chiar daca se imbogaitise mai mult decat ar fi sperat vreodata, Jordan inca mai era obsedat de abuzurile comise in tinerete sia incercat fara succes, timp de cincisprezece ani, sa se impace cu trecutul. A participat la seminare ¢i la tot felul de grupuri si a incercat s4 obtina iertarea, fiind extrem de generos cu prietenii si cu familia lui. El cunostea toate cuvin- tele ce trebuiau spuse si mantrele potrivite de incantat pentru ase absolvi temporar de vind, ins, in mijlocul nopti, se sim- tea rau in legatura cu el insusi. Jordan poate fi descris ca un barbat destept, bine educat si care a citit mult, dar nu infele- gea de ce nu-si putea depasi trecutul. Mesejul care fi eclipsa reusitele suna in felul urmator: , Nu merit si le am pe toate”. Chiar daca era foarte constient de tema povestii lui si a limi- thrilor acesteia, se stréduia s4 traiasca in afara granitelor dra- ‘mei personale. I-am sugerat sd cdutém impreuna pentru a ve- dea ce anume din trecutul lui fl face s4 se simta atat de vino- vat. I-am explicat cd mintea noastra poate uita greselile facu- te, insa inima isi aminteste intotdeauna. Chiar daca dorea sa se elibereze de vina lui, Jordan ncd se mai opunea ideii ca greselile trecutului fi puteau afec- ta, intr-un fel, prezentul. El considera ca devenise o persoand bund, chiar daca recunostea ca a fost arogant si neglijent in trecut. I-am explicat ca pand nu ne indreptam greselile, vom continua s4 ne pedepsim pe noi insine si vom atrage expe- Tiente care s4 ne oglindeasca sentimentele negative ascunse in interior. Cunoasterea launtricA ne cere s& echilibram ceea ce am fncalcat. J-am spus c& pana nu va putea sa se uite in ochii fiecdrei persoane pe care a rnit-o, in interiorul sau va considera ca nu este o persoana buna si nu va simfi, asadar, niciodata ca merit cu adevarat toaté iubirea si iertarea sinu va fi liber sa iasa din drama personala. us Debbie Ford Jordan a acceptat cu indrazneala si-si exploreze trecu- tul, cu intentia de a curata tot ce ramasese neterminat. L-am Tugat si-si inchida ochii si sa caute incidentul care ined nu era vindecat. Si-a amintit de o perioada cand avea optspre- zece ani si era chelner intr-un restaurant din San Francisco, A lucrat acolo timp de cinci sau gase ani - Iuandu-si timp liber atunci cand trebuia s4 se concentreze asupra educatiei $i intorcdndu-se atunci cand avea nevoie de bani. Proprieta- Tul restaurantului, un barbat mai in varsta pe nume Ted, s-a Purtat intotdeauna frumos cu Jordan, dandu-i voie sa vind gi 8a plece de cate ori dorea. Jordan a marturisit cael si altii care lucrau la restaurant au gasit 0 metoda sa fure bani prin fap- tul c& nu introduceau cecurile clientilor in casa de marcat. Uneori, Jordan si colegii lui de lucru se serveau din manca- yea si bautura care apartinea restaurantului. Jordan, care traia de pe-o zi pe alta la acea vreme, isi justifica actiunile, zi- candursi ca Ted era un dentist instarit ce traia intr-o zona de oameni bogati si mai avea inca doud restaurante, si din aces- te motive nu va simti lipsa banilor. Mai folosea si scuza ca fiecare coleg care lucra acolo facea la fel. insa, in prezent, re- memordndu-si acest incident, Jordan putea remarca cd se simfea, intr-adevar, groaznic pentru ca a tratat atat de urat pe cineva care se purta intotdeauna frumos si deschis cu el. Atunci cénd l-am intrebat ce trebuia sd facd pentru a-si corecta comportamentul, el mi-a spus ca patronul restauran- tului murise probabil si nu stia ce s8 faca pentru a indrepta ceea ce facuse. Ins, in momentul in care I-a sunat pe ex-ma- nagerul restaurantului, a aflat c& Ted era inca in viata si lo- cuia in Zona Golfului. Si-a facut curaj, a pus mana pe telefon sila sunat pe Ted. La optzeci de ani, Ted a fost foarte bucu- tos sé-l auda pe Jordan. A avut dintotdeauna un atagament pentru el sii-a pastrat un loc special in inima lui, Dupa cate- va minute de conversatie politicoasa, Jordan i-a spus Ini Ted 4 in perioada in care a lucrat la restaurant a furat aproxima- tiv trei mii de dolari de la el si cd la sunat pentru a-si cere 116 SECRETUL UMBREI iertare. in cel mai emotionant moment al vietii lui, Jordan, cu lacrimi in ochi si cu o inima deschisa, i-a mai zis lui Ted ca dorea sé-i trimita un cec pentru a-irestitui banii. : Ted a izbucnit in plans dupa ce a auzit confesiunea lui Jordan. Acesta din urma a fost uimit 4 afle c& restaurantele fostului patron au dat faliment si ca pierduse toti banii si casa lui cea mare. Ted i-a povestit c& s-a chinuit mult sd obti- nd un imprumut pentru a-si putea plati datoriile, insé fusese refuzat din cauza falimentelor. I-a spus cf, in urma cu cinci- sprezece ani, acesti trei mii de dolari nu ar fi insemnat prea mult pentru el ~ dar, in prezent, banii sustrasi reprezentau exact suma de cere avea nevoie pentru a-si pastra aparta- mentul. In timp ce Jordan a scris cecul, a simtit ca sunt bani cel mai bine cheltuiti din viata sa. Se simtea bine in interior si extrem de recunoscator ca putea da inapoi cea ce a luat de la cineva, Nu mai trebuia sa-si ascunda nelegiuirile din trecut. Pentru prima oara simtea ca se poate uita In oglinda sic ti place omul pe care il vede acolo. $tia c& balantele inte- rioare erau echilibrate gi avea un nou sentiment de valoare $i de respect de sine. Cori, o participanta la programul meu de consiliere, a avutdintotdeaura probleme financiare si ne-a impartasit tu- turor c& nu stia de ce nu reugea sa atraga bani Tom cout a povestii era ca trebuia sa fie atenta, caci altfel, oamenii ar profitat de ea. Stiind ca poate fi vorba de un dezechilibru karmic ce 0 impiedica sé-si ating scopurile, am rugat-o sa faci o lista cu toate domeniile din viata ei in care nu avea inte- gritate financiara gi si-si evalueze constiinfa pentru orice inci- dente din trecut care 0 puteau impiedica sa primeasca abun- denta de care avea nevoie. Primul lucru de pe lista lipsei de integritate era o in- tamplare petrecuta cand avea doisprezece ani. Impreun cu 17 Debbie Ford Prietena ei intrase intr-un magazin si a furat genul de marfa care ar atrage o tanara fata - costume de bai, posete,farduri si accesorii. Apoi s-au dus la casa prietenei ei, au ingirat mar- fy Pe pat sau inceput 8 si fmpart. Chine daci atu era icuroasa ca a scdpat fara sa fie prinsa, dupa paisprezece ani acest incident reprezenta o uriaga sursa de regine. intrucat si-a luat angajamentul de a-si reface integri- tatea gi de a inveta sa se iubeasca pe ea insasi la cel mai pro- fund nivel, Cori stia cA trebuia sa corecteze gregelile din tre- cut. Prima sarcina de pe lista ei era sa sune la magazinul Marcy, de unde furase si sa recunoasca ce a facut. Dupa ce a discutat cu diverse persoane, a ajuns, intr-un final, s8 dia- logheze cu directorul general. in momentul in care acesta a raspuns a telefon, primul lucru pe care i l-a spus managerul a fost: , Urmezi un program in douasprezece etape?” Cori i- a precizat: ,Nu, de fapt urmez un program de consiliere $i tema mea in aceasta saptam4ni este sé-mi pun in ordine tre- cutul si s&-mi refac problemele care nu-mi oferd integritate”. Acontinuat ‘sa-si depene povestea gi |-a intrebat, in in- cheierea discutiei: ,Ce pot face pentru a corecta ceea ce am facut?” Ela ramas ticut pentru o clipa sia apoi a zis: , Tanda doamné, sunt foarte impresionat de dumneavoastra. In douazeci si cinci de ani de cand ma aflu in aceasta afacere, nu ma sunat nimeni ca sé-mi destainuiascd asa ceva. Cred ca cel mai bun lucru pe care-I puteti face este sa donati bani la fundatia voastra preferata. Va mulfumesc mult c m-ati sunat”. Cand a inchis telefonul, Cori se simtea ugoara, incu- rajata, plina de putere, eliberata de lanfurile trecutului, ca gi cum o greutate interioara fusese ridicata. Nu mai trebuia sa ascunda acest incident. Balantele interioare se echilibrau gi transformase acea parte de intuneric, intr-o raz de lumina. ig Simtindu-se puternica si stimulata de noua libertate, Cori a pus imediat mana pe telefon pentru a discuta despre urmatoarea problema de integritate de pe list. Cand avea optsprezece ani, dorind si cagtige bani pen- 118 ‘SECRETUL UMBREI tru o excursie in Europa, a facut o cerere frauduloasa la 0 companie aeriana, spunand cA bagajele i-au fost furate - cand, de fapt, nu se intamplase acest lucru. Cori completase formularele necesare si, dupa cAteva saptaméni, a primit prin #4 un cec de doua mii cinci sute de dolari. In prezent era ingrijorati in legatura cu felul in care va putea vindeca aceasta problema cu integritate, deoarece nu avea banii pen- tru a inapoia datoria, insa si-a luat inima in dinti sia sunatla compania aeriana. Dupa cateva telefoane a reusit sa ajunga la o directoare, care a intampinat-o cu caldura si politete. Cori i-a relatat ceea ce a facut si a intrebat-o ce poate face pentru aindrepta greseala. Cu accentul ei placut si linistitor din sud, directoarea i-a raspuns: ,,Pai, poti scrie o scrisoare la Relatiile Umane si le poti spune ce ai facut”. Apoi a edaugat: ",Draga mea, in ochii lui Dumnezeu, esti deja iertata’. Cori a scris o scrisoare, dar dupa aceea simtea cA mai trebuie sd facd ceva pentru a-gi echilibra balantele. Ea a decis A adune haine si bagaje vechi de la prietenii ei si sale done- ze unui adapost local pentru femei. Cand mi-a povestit toate acestea, Cori a inteles cd nu era suficient sa zica ca fi pare rau; trebuia sa ofere mai mult decat a luat. Si-a mai dat seama ca ascunderea gregelilor o facea sa se simta vinovata si ca s-a pe- depsit pe ea insasi printr-o 8 urd de sine si prin dialog interior negativ. A vazut legatura dintre problemele de integritate nerezolvate si faptul cA avea dificultatiin a pas- tra bani, Pentru a duce totul pnd la capat, Cori a constientizat de ce unica sa célatorie in Europa fusese un asemenea deza- stru. Punerea in ordine a acestor intamplari din trecut i-au permis sa vada ca nu trebuia sa se fereasca de alti cameni, ci doar de ea insasi. ‘A infeles ca, daca traia o viata corecta pentru ea insasi i igi respecta cea mai inalta integritate, simtea c& merita sa pastreze banii pe care ti cAstigase. 19 Debbie Ford Pa Odata ce ne echilibram balantele interioare si ne reca- patam integritatea, nu vom mai fi trasi inapoi de vechile sen- timente gi ganduri legate de aceste intamplari. Se va instau- Ta O stare de relaxare interioara. Echilibrarea balantelor din interior ne aliniaza din nou la Sinele nostru ‘superior. _ Indreptarea greselilor este un dar pe care ni-l oferim noua insine. Atunci cand ne vom pune in ordine trecutul gi ne vom simti bine pentru cA ne-am echilibrat balantele inte- tioare, putem incepe apoi procesul uimitor al iertirii de sine. AUTOINDREPTAREA Procesul iertarii ne indeamna si cream noi comporta- mente pentru a ne vindeca relatia cu noi ingine. Trebuie si Privim in interior, deoarece pentru fiecare dintre noi aceste atitudini vor fi diferite. A sosit momentul s8 vA Juafi un an- gajament de a va respecta pe voi ingiva acolo unde v-ati agre- sat candva. lata cateva sugestii pentru a va transforma rela- tia cu voi insiva, ~ Spuneti adevarul, atat voud, cat gi altora, ~ Faceti-va timp pentru cei dragi. ___ 7 Programati-va un timp fn fiecare zi pentru a iesi la o plimbare, pentru a lua legatura cu alte per- soane si pentru a impartasi ce este cu adevarat impor- tant pentru voi. ~ Meditati in fiecare zi, + Oferiti-va timpul pentru cauze si organizatii care va inspira sa ajutati copiii cu deficiente de invatare, ~Nu mai barfiti «_ «,_ Avell grija de corpul fizic printr-o alimentatie sanatoasd, prin odihna suficient’, exercitiu fizic, aer Proaspat si recreere, ~ Aveti grija de mintea i corpul emotional, pe- 120 SECRETUL UMBREI trecnd un timp de solitudine - scriind in jurnal, ci- tind, rugandu-va, ~ Respectati-va limitele si ascultati-va simtul interior a ceea ce pare bun sau nu. ~ Creati in fiecare zi o legatura cu Divinitatea. ~ Prelucrati-va emotiile dureroase, atunci cand apar pentru a fi vindecate. ~ Platiti facturile la timp si nu ramAneti cu datorii. ~ Creafi-va timp pentru a recunoaste tot cea ce sunteti, pentru bucuria pe care o aduceti altora si pen- tru ce oferiti in lume, ~ Mancati alimente hrénitoare si opriti-v din mancat atunci cand vi s-a umplut stomacul. - Fiti recunoscatori in fiecare zi pentru tot ce aveti. Corectarea ne elibereaza de trecut si de povestile noas- tre, Ne garanteaza o viata fara limitarile povestii personale. Ne binecuvanteaza cu cele mai mari daruri: respectul si iubi- rea de sine. Atunci cand intram prin usa iertarii si incepem s ne tratm pe noi si pe altii cu iubire si compasiune, se naste o noua realitate. Alegerea iertarii inseamna si ne facem o promisiune 4 nu ne vom folosi trecutul pentru a ne pedepsi si cd vom avea mare grija de noi ingine, Atunci cand vom putea si ne iubim cand suntem nebuni, ranchiunosi, gelosi sau tristi, vom fi cu adevarat liberi. Pentru a incepe, avem nevoie doar de dorinta de a ne ierta pe noi insine in totalitate. ‘Nimeni nu ne poate obliga sa iertam. ‘Numai noi putem face acest lucru, in prezent. PASI ACTIVI PENTRU VINDECARE 1. Priviti inapoi in viata voastra gi faceti o lista cu oa- menii pe care i-ati rénit in vreun fel, pe care i-ati tradat sau 14 Debbie Ford tratat rau. Permitefi-va sa vedeti fetele celor din trecut - fosti angajati sau parteneri, persoane cu care ati fost colegi - si cobservati sentimentele care apar in timp ce va ganditi la ei. Peo foaie de hartie, scrieti numele persoanei, alaturi de o mi- cA descriere a ceea ce ati facut sau nu ati facut care v-a indus © stare de rau in logatura cu voi ingiva. Apoi respirati pro- fund, inchideti ochii gi intrebati-va: ,Ce pot face pentru a echilibra lucrurile cu aceastA persoand gi pentru a-mi reface simul integritatii?” 2. Scrieti toate modalitatile prin care va raniti in fiecare zi, Includeti atat atacurile evidente, cat si pe cele mai putin concludente. NU va finefi de cuvant? Va angajafi in relafii sau comportamente care stiti cd nu sunt spre binele vostru cel mai inalt? Va cenzurati atunci cénd vrefi sé spuneti ade- varul? Puteti fi ajutati in acest demers, daca va ganditi la fie- care domeniu important din viata - corpul fizic, relatiile, banii, casa, mediul din jur - si va intrebati: , Ce compromis fac in acest domeniu?” 3, Proiectati un plan de actiune menit a indrepta ata- curile facute asupra voastra gi a altora. Ce trebuie sa faceti in Jumea exterioara ca sa va echilibrati din punct de vedere kar- mic, ori pentru a va ierta pe voi insiva si a va intoarce la 0 stare de jubire de sine? Aveti grija ca planul vostru si fie con- cis $i obiectiv. Ce vreti s4 faceti cu exactitate - si pana cand? Poate va este de ajutor s4 rugati un prieten - cineva fn care aveti incredere - sa va verifice gi sa va ajute in acest proces. Contemplare »Magleul are loc atunct cdnd tal refac Jategritatea personald”. SECRETUL UMBRET Capitolul 8 DESCOPERIREA HARULUI TAU UNIC fn cadrul povestii noastre se afla ascuns un har unic, ce nu seaména cu al altora. Acesta reprezinta recompensa ne- pretuitd pentru tot ce am experimentat - intoarcerea noastra la starea de a fi intregi. Harul reprezinta reteta personal ‘unica, suma total a experientelor din viata. Fiecare trauma, ran emotional, dar si bucuriile si talentele proprii sunt aici pentru a ne invata sia ne caléuzi catre cea mai inalta expre- sie a noastra insine. De indata ce recunoastem valoarea po- vestilor sine extragem harul din dramele pe care le-am trait, Universul si Orchestratia sa Divina ne vor uimi. Vom vedea, poate pentru prima oari, felul in care toate piesele existen- fiale au lucrat impreuna pentru a ne oferi o contributie, care este, in mod neindoielnic, o contributie personal. Vom reusi atunci s& gasim semnificatia celor de neinteles, Vom putea extrage infelepciune din traumele si durerile cu care ne-am confruntat. Vom infelege de ce am fost binecuvantati cu aceste daruri pe care numai noi le avem. Cu onoua claritate, vom putea vedea cum fiecare eveniment din viata a fost or- chestrat perfect pentru a ne oferi posibilitatile cele mai inalte. Ne vom privi povestile cu alti ochi. Dintr-o data, parintii, problemele cu corpul, temerile, luptele, cdstigurile si pierderile, talentele si victoriile pe care le avem igi vor gasi semnificatia. Vom avea certitudinea ca, daca n-am fi trait tot ce am trait, n-am fi putut descoperi vre- odata intelegciunea darului nostru Divin. Debbie Ford REVENDICAREA DARULUI Ne descoperim harul atunci cénd ne putem privi viata = cu umbra, lumina, concluziile negative si toate experien- tele sale - si ne intrebam: , De ce am avut nevoie de acea cre- dinfa sau experienta? Cum mé poate face aceasta intémplare sé-mi descopar contributia unicé in ume? Ce pot oferi azi, dupé ce am trecut prin toate acestea? C4té cunoastere am dobandit si nu as fi avut-o daca nu aveam aceste expe- tiente?” Vor sti c& ne-am integrat cu adevarat povestile, in momentul in care putem vedea gi folosi darurile pe care ni le-auadus. Atunci cind ne vom extrage refeta din drama po- vestilor, ne vom cunoaste contributia unica. Vom putea si ne impartasim infelepciunea noastra cu restul lumii si vom fi cAlauziti catre cea mai buna metoda de exprimare. Atunci cand ne extragem harul, fi permitem lumii sa beneficieze din cartea viefii noastre. Pentru aceasta, trebuie s& ne privim vie- file cu o anumita distantare si s4 ne intrebam: , Dacd viata mea de pand acum m-ar instrui sé fac sau sé fiu ceva anume in lumea in care traiesc, care ar fi acest lucru?” Majoritatea dintre noi nu putem vedea harul pe care Povestea noastré ni |-a oferit. Pana cand nu ne impacdm cu trecutul gi nu renunfam la a-i invinui pe ceilalti pentru starea {n care se afla viata noastra, nu ne vom putea vedea darurile personale, insa, de indata ce ne imbratisam atat partile lumi- noase, cat si cele intunecate din noi ingine sine asumam res- Pponsabilitatea pentru tot ceea ce suntem, ne vor deschide ‘cdtre darurile care ne apartin. Intotdeauna ii intreb pe cei care ‘se afla blocafi in propria drama: , Dacd ai scrie o carte, ce tithal ai pune?” lata cateva dintre titlurile alese: Cum sé-fi folosesti vinta pentru a suferi Cum sit te autotorturezi in doudzeci si opt de zile Felul in ome iti poti utiliza la maxim dialogul interior negativ Modul in care iti poti demonstra oi nu esti suficient de bun in ‘fiecare domeniu al vieti tale 124 SECRETUL UMBREI Cum si demonstrezi, fie insuti si altora, of nu merif sé fit iubit Cum sai indepdrtezt pe ceilalfi, pentru a-fi demonstra of nu te doreste nimeni Chiar daca oricare dintre aceste carti ar putea fio lectu- ra interesanta, cred ca majoritatea dintre noi ar prefera un tit- Iu care sa ne exprime Sinele superior. Fiecare experienta din viata noastra ne-a oferit un anumit tip de cunoastere si de infelepciune. Tot ce ni s-a intamplat a fost proiectat in mod Divin, pentru a ne ajuta si ne aducem contributia personal inlume. CARE ESTE CONTRIBUTIA POVESTII TALE? ‘A venit timpul s& ne privim povestea fntr-un mod com- plet diferit si si im darul pe care il ascunde. Ia-t teva exemple: daca mama v-a abandonat timpuriu in viata sicele doua foste sotii v-au parasit, harul vostru ar putea fi: , Atunci cind femeile te piriisesc: cum si nimi puternic prin forte proprii”. Daca simti nevoia ca barbatii sa aiba grija de tine, deoarece umbra te face sa crezi c4 nu poti face acest lucru sin- gura, harul tau ar putea fi: A le inuia pe femei st prospere pe cont propriu”. Daca ai fost abuzata de unchiul tau sau viglata in facultate, harul tu ar putea fi: ,,A-i inudita pe adolescenti auto- protect si stabilirea limitelor” . Daca v-ati luptat cu dependen- tele toata viata gi ati eguat, ati putea sé numiti acest har: A le anita copiilor profunzimen si trauma dependentelor”” Pentru a va putea descoperi harul, trebuie si va huati angajamentul de a utiliza toate experientele prin care ati tre- cut, astfel incat s4 contribuiti pozitiv in viata cuiva, Nu tre buie sa fiti profesor universitar sau autor de carti pentru a fi de folos lumii. Voi ii invatati pe altii prin exemplul personal. ‘Va puteti oferi intelepciunea la locul de munc§, sau la petre- cerea zilei de nasterea a nepotului vostru. O putefi transmile mai departe copiilor vostri sau o puteti impartasi cu cel mai bun prieten in timpul unei plimbari. Fiecare dintre noi are 25 Debbie Ford ocazii de a fi de folos in orice clipa. Poate fi vorba de inmor- mantarea unei rude sau cdnd un vechi coleg de liceu va con- tacteaza pe Internet. Nu trebuie sa gtim cum gi unde vom avea prilejal s& oferim darul nostru lumii; trebuie doar si imbrati- sam idea cé avem, intr-adevar, unul. Atunci cand vom fi in prezenta harului special pe care] avem, ne vom impaca lesne cu povestea noastra si vom fi pregatiti si facem saltul urias in afara dramelor personale, catre expresia noastra Divina. A-TI DEPASI POVESTEA La un moment dat in viata, am inteles cd povestea mea nu ma ducea nicdieri. M-am confruntat cu luarea unei deci- zii: pateam raméne in interiorul ei, continudnd sa fac cea ce faceam, sperand ca lucrurile sa se imbundtateascA si stra- duindu-ma sa gasesc mai multa fericire; sau puteam renunta Ja siguranta si confortul cunoscutului si ma puteam aventu- a dincolo de povestea mea. Adanc in sufletul meu, stiam c& aveam 0 menire mai inalta. Tanjeam dupa spontaneitatea necunoscutului, Ma sdturasem de cat de previzibilé deveni- se viata. Simteam ca ma epuizez in interiorul acestei povesti. Drama mea nu-mi mai oferea surpriza sau bucurie. Stiam in- totdeauna ce va merge bine, ce va merge rau, ce feluri pu- team atinge si ce nu aveam cum sa obtin. Intr-un final, a ve- nit si ziua cand m-am enervat si nu mai doream sa traiesc in cadrul limitarilor autocreate. in acea zi am inceput sa ma rog pentru curajul de a nu mai sti cine sunt, intrucat sinele pe care il cunosteam ma facea sé mA simt deconectata i goala {in interior. M-am rugat pentru dezvaluirea Sinelui superior. Nu ci m-ar fi deranjat sinele pe care il cunosteam, insa era 0 poveste plictisitoare, iar fiecare zi se desfégura ca un film pe care il vazusem de prea multe ori. Intr-un fel, fusesem bine- cuv4ntata si am parte de atatea incercari interioare, deoa- rece mi-au accelerat dorinta de a-mi depasi povestea. in timpul derularii divortului meu, mi-a devenit lim- 126 SECRETUL UMBREI pede ca venise vremea si-mi mai depasesc 0 poveste, cd so- sise din nou timpul fie s4 ma scufund, fie sa inot. Tocmai nascusem ¢i intrasem, fara si-mi dau seama, in drama mater- nitatii, plina de bucuriile, victoriile, grijile si temerile ei, Uau, ce mai poveste! {mi faceam griji despre cum voi trai, cum voi reugi sA supravietuiesc de una singura si cum imi voi permite sd creez o viata pentru mine si fiul meu. intr-o zi, cand ma simteam de-a dreptul sufocata de mitérile trecutului, sora mea mi-a pus o intrebare important ‘De ce aiavea nevoie pentru a fi extraordinar de fericita, pen- tru a te pune in folosul lumii, a avea grija de fiul tau si a-ti crea viata visurilor tale?” in timp ce am meditat asupra in- trebarii, am inteles ca venise vremea s4 nu mai fiu o studenta si sa intru in rolul invafatorului. Sosise momentul sé-mi im- ‘partdgesc infelepciunea acumulata in toti acesti ani. Singurul talent pe care stiam cu certitudine ca il am era cA puteam descoperi darul si binecuvantarea din fiecare experienta ne- gativa. Durerea ma invatase sa devin un maestru in interpre- tarea experientelor din viata si in utilizarea lor pentru a-mi transforma realitatea curenta. Suferinta si traumele din trecut mi-au oferit un har unic: de a aduce lumina in intuneric si de a descoperi binecuvantarile din toate evenimentele vietii. Pe misurd ce mi-am evaluat aptitudinile si abilitatile, am remar- cat c cea ce detineam mai de pret provenea dintr-o surs& neasteptata: durerea si luptele din trecut. ‘Aflandu-mé la aceasta intersectie, am vazut c4 puteam folosi experientele din viata pentru a fi de folos altora sau puteam permite trecutului si limitarilor sale sa continue sa mi foloseasca. Trebuia sf decid ce drum voi urma, iar acea hotarare trebuia intarita prin actiune. Stiam ca scopul meu era de a aduce lumina in intuneric - de a aduce vindecare, acolo unde candva a existat durere. in timp ce am meditat asupra felului in care imi pot indeplini aceast’ menire, mesajul primit a fost limpede: tre- ‘buia s scriu. Mi-am luat angajamentul de a scrie in ficcare 227 Debbie Ford zi. Procesul de a scrie in fiecare zi - fie c& simteam nevoia si © fac, fie nu ~ m-a ajutat 4 traiesc in afara povestii mele. Chiar daca angajamentul luat era puternic, stiam ca aveam nevoie de o structura de sprijin, daca doream s4 con- tinuu sd trdiesc cea mai inalté expresie a mea insémi. Trebuia sa iau o pozitie gi sA declar cu voce tare: , Aceasta sunt eu”. ‘Am spus tuturor celor cu care ma intilneam cA scriam despre acceptarea umbrei, Nu numai ca le ziceam prietenilor sirudelor; am povestit tuturor, impartasindu-mi noul sine cu editori, colaboratori si invatatori spirituali. In acest fel aveau sa existe consecinte imediate si nu puteam aluneca din nou in drama personala. in timpul acestei perioade de dezvaluire a Sinelui meu superior, mi-am atras un grup complet diferit de Prieteni gi de asociati, care nu auzisera niciodata de drama biata de mine”. Fi cunosteau doar povestea a cine doream sf fiu, Pe masurd ce am facut aceasta modificare in interiorul meu, descopeream ca lumea imi raspundea diferit. ‘Mi-am dorit dintotdeauna sa scriu o carte, dar acest lu- cru a stat mereu in afara granitelor povestii personale. lar acesta era in mod cert urmatorul pas ce trebuia facut. imi era limpede cd aveam doar doua alegeri de facut. Puteam conti- nua sa merg pe drumul meu repetitiv care nu ma ducea ni- caieri, adundnd mai multe povesti de rizboi, mai multe rani si mai multa resemnare, sau puteam face 0 alta alegere ~ s& © iau pe alta cale gi s& ajung intr-un loc in care nu mai fuse- sem niciodata. Stiam cd, pentru a-mi indeplini telul, trebuia si ramdn prezenta in disconfortul si frica denecunoscut, fara sa ma retrag in siguranta falsa a terenului cunoscut. ‘Am recurs la optiunea constienté dea nu mai asculta Cutia Umbrei, care urla: , Nu termini niciodata ce incepi. Nu esti suficient de desteapta pentru a scrie o carte. In orice caz, nnimeni nu va asculta ce ai de spus”. in schimb, am facut alegeri care se aflau in afara téramului a ceea ce fécusem inainte. Zi dup zi, am realizat lucruri care sprijineau per- soana care doream si fiu ~ si nu cea care fusesem inainte. 128 =| SECRETUL UMBREI Dupa cateva luni in care optasem constient si traiesc in afara povestii, imi puteam da seama imediat atunci cand alunecam din nou in sfera acesteia. Eram in stare si simt acea stare cunoscutd de resemnare care ma acoperea ca un nor intunecat, purtind cu ea vechile sentimente de indoial de sine, nesiguranta si fricd. Stiam ca intrasem din nou in li- mitarile dramei mele, atunci cand incepeam si ascult acea pparticicd speriata din mine care ma implora s4 incetez sa mai caut altceva in afara vietii pe care 0 cunosteam. MA ruga sa ramén neinsemnata si in siguranta. ‘Atunci cdnd intram din nou in povestea mea, ma sim- team ipsa de important, plictisita si lenesa. Dac doream povestea personala, trebuia si ma opresc, si inchid sxhil sivecmead “Aly lata din nou in povestea mea". Aflandu-ma in afara sa, ma simjeam puternica si curajoasa, nelimitata si indestructibild. ins renuntarea la trecut si la drama pe care o cunosteam atat de bine parea a fi un salt urias, facut de pe o stanca. ‘Credeam ca haul in care puteam cddea ar fi fost fatal. In interiorul povestii ma simjeam deja ca o ratata, prin urmare, daca faiceam ceva ce nu avea si reuseascd, nu avea sa se ob- serve. Dar am ridicat miza considerabil. Renuntasem la alibi- urile mele. ‘Daca nu reuseam sa scriu cartea, daca nu deveneam cine am spus cd vreau si fiu, ramaneam in deznddejdea si re- semnarea unei vieti neindeplinite. Acest gand era atat de greu de suportat, incdt ma facea sa ies din drama mea, si-mi asum riscuri gi sd merg mai departe, cu o concentrare intensa pe care nu o mai cunoscusem inainte. Cu ct scriam mai mult despre experienjele din viata mea pentru a-i putea ajuta pe alti, cu ait ma indepértam mai mult de propria poveste. indeplinirea menirii mele imi oferea accesul de a ramane in afara povestii personale. see fntr-un final, oferirea darului nostru unic i folosirea ha- 129 Debbie Ford rului propriu vor fi salvarea noastra. Asta, deoarece atunci cand folosim tot ce cunoastem, tot ce am fost si tot ceea ce suntem, ne aliniem cu imensitatea Universului si cu expresia superioard a sufletelor noastre. Atentia si energia nu vor mai fi axate pe noi, ci pe drama noastra, Acest lucru a fost adeva- rat pentru prietena mea, Karen. Aceasta crescuse intr-o casi in care se simtea abuzata verbal si neubité de ctr pring Nu-si aminteste vreun moment in care sd nu fi auzit 0 voce fn minte care sé-i spund cd avea defecte si lipsuri. Pand 8 ajunga la gimnaziu, Karen a inceput sd se foloseasca de man- care pentru a-siascunde durerea, a-si inabusi sentimentele de Repo si agi oferi siguranta pe care nu o simjea acasa. a Varsta de zece ani era deja supraponderala - si arimas asa siin viaja de adult. Bineinteles, faptul ca era supraponderala {i potenfa sentimentele de neintegrare. Simtindu-se grasa, fa- 4 importanté si proasta, Karen s-a resemnat la a fi invizibila si fpilua rareori apirarea, In schimb, continua sa se abuzeze pe ea insdsi prin mancare - indopandu-se in incercarea de a reducella ticere gindurile dure gi sentimentele dureroase care ficaptau intotdeauna atentia. Pana la un anumit nivel, strate- fa ei a functonat, Karen se simtea amor(t din punt de ve lere emotional gi deconectata de orice sentiment de pasiune in Vial, Mesajul poveti ei pe care tot repeta, se rezuma ia fap- c& era grasa, lipsita de valoare gi cd existenta sa nu conta _Apoi, intr-o zi, dupa césatoria fiicei sale mai mari, Ka- ren gi familia ei sau intrunit pentru a viziona caseta video a ceremoniei. Cand Karen s-a vazut in inregistrare pentru prima oard, a fost ingrozita. Sentimentele ca nu are ce cduta acolo, pecarea incercat atat de mult sa le inabuse, iesisera la suprafafa. Ea si-a vazut, la propriu, reflectia umbrei pe tot ceranul. Pe masur ce anii de durere neprelucratéo cople geaur Karen gia inchs ochi si -a ghemuit, amintindsi de ate momentele din trecut care du facut-o sa se simta plina de defecte si nedemna de a fi ubita. Mai tarziu, cand a vor- bit, am incurajat-o sa scrie in jumnal fn fiecare zi, ca metoda 130 SECRETUL UMBREI de vindecare si de eliberare a durerii care o insotea de atata vreme, Pe langa tinerea unui jurnal, Karen a inceput sé me- diteze, sA se roage si sa se relaxeze suficient de mult, pentru aasculta ce se intampla in interiorul ei. (CAteva saptamani mai tarziu, cand a vizionat din nou caseta video, a fost la fel de uimita de ce a vazut. De data aceasta, greutatea in exces nu i-a maj aparut ca o sursé de ru- sine gi vind, ci ca o armura care 0 proteja de lume, cat gi de propriul ei dispret de sine. ‘Acceptand darul protectiei pe care aceasta platosa i ba oferit timp de atatia ani, Karen era dispusa sa se aventureze in afara zonei de confort a povestii ei. Greutatea in exces ia is si-si ascunda adevarul despre ea insagi: c4 merita toata iubirea pe care lumea o are de oferit. Imperfectiunile fi- zice si greutatea ei au reprezentat terenul de lupta, find ast- fel hotarata s4 paraseasca cunoscuta cale a autoabuzului $i A pageasca in lumea necunoscutului. ‘Viata prietenei mele s-a schimbat semnificativ, dupa ce sca identificat povestea. Fusese esteticiand, insa in pre- zent lucreaza in calitate de consilier si ajuta ca alte femei sa nu se mai autoabuzeze prin mAncare. Ea le invata sa-si vin- dece emotiile care stau la baza problemelor cu greutatea. Le consiliaza s4 asa din ascunzAtoarea lor, pentru a-si gasi cu- rajul de a-si exprima frumusefea autentica. Ea dé mai depar- te darurile pe care $i le-a oferit singura: acceptarea de sine, siguranta si increderea cand se aflé in preajma celorlall. ‘Atunci cand sentimentele de lipsa de valoare ies la suprafata - aga cum se intamy 14 din cAnd in cand - Karen le binecuvanteaza si le accepta. Isi binecuvanteaza in mod spe- cial kilogramele in plus, intrucat au reprezentat forta stimu- latoare din spatele descoperirii darului sau unic si a deciziei de a-si impartasi harul cu ceilalti. Aflandu-se azi in afara po~ vestii ei, Karen isi onoreazA corpul ca find un templu si ale- ge doar ceea ce li sprijina starea de bine. oe 13h Debbie Ford A face pasul in afara povestii noastre e ca si cum am avea cate un picior fn doua lumi, Daca privim cirarea poves- tilor personale, vom sti cu siguranta unde ne va duce. Chiar daca nu ne place destinatia, cel putin avem incredere si ne simfim confortabil, stiind la cea ce ne putem astepta. Ins alegerea drumului necunoscut gi a unei vieti in afara poves- tilor ne indeamna s4 avem incredere cA Universul ne va ara- ta calea si ne va da tot ce avem neve. pea comes t-o pe Lyndi cu cAtiva ani in urma, avea le ani si lucra ca agent de asigurari. Parintii ei ambii alcoolici, au divorfat cand Lyndi cra arte tnd vise aveau grijé de ea si de fratele ei mai mic, i Lyndi a trebuit sd se intretind singurd. Chiar daca a inceput sa lucreze la varsta de paisprezece ani, castiga cu greu destui bani pentru a acoperi costul hainelor si al rechizitelor nece- sare la scoala, Povestea care s-a dezvoltat din copilaria ei era a viata este o lupta si cd nimeni nu va avea vreodata griji de ea. In exterior, Lyndi prea increzAtoare si competent, pro- iectand imaginea cé avea totul sub control, Dar ea pastra un mare secret: noaptea, dupa o zi de vanzari de asigurari fn bi- roul su, Lyndi se urca in masina gi mergea in oras, unde lu- cra ca dansatoare toples intr-un bar, ca modalitate de a-gi sa- tisface foamea aparent nesfarsitd pentru bani. Ea igi dorea s& aiba o viafé mai spiritualé, insa s-a obisnuit cu banii cAstigati ca dansatoare si nu stia cum s-ar putea descurca financiar fard ei, Intr-un final, faptul cé-si exploata corpul pentru bani, si-a spus prea puternic cuvantul asupra respectului de sine - $i, intr-o 2i, pur si simplu nu a mai putut continua. Fiind hotarata sa iasd din viata pe care 0 cunostea, Lyndi ¢-a decis 08 ia banii cconomisifi din cariera de danse- toare gi s8-i foloseasca pentru a calatori in India. A sperat cu adevarat ca se va intampla ceva semnificativ in timp ce se afla acolo, care s4 0 scoatd din povestea ei si si o conduca spre esenfa sa spirituala. In schimb, a trait dowd experiente subtile, dar profunde, care aveau sé-i schimbe destinul si s-i dea cu- 132 SECRETUL UMBREI rajul de a-si depisi povestea. in timpul seminarului spiritual din Goa, Lyndi 4 intalnit un barbat care vindea cele mai fru- ‘moase imagini ale Indiei. $i-a dorit enorm de mult s4 cum- pere acele suveniruri, pentru a le arata pi jor de acasa si ca sé-i reaminteasc de pelerinajul spiritual. insa, cnd aflat fotografiilor, si-a dat seama ca nu-si poate permite Ie plateasca. O voce micuté i-a spus si astepte pana la sfarsi- tul seminarului, deoarece barbatul va vinde, probabil, foto- grafiile ramase la un pret mai mic, dar ea nu si-a ascultat in- tuitia gi s-a temut c, daca nu actioneazé imediat, nu le va mai gisi. Astfel c4 a bagat mana in buzunar, a cumparat fo- tografiile gi le-a dus in camera ei, in ultima zi a seminarului, in timp ce toti isi faceau bagajele, Lyndi si-a dat seama ca avusese dreptate: barbatul vindea aceleasi imagini la o trei- me din pretul platit de ea. A simtit un binecunoscut junghi de regret, in timp ce se indeparta. ‘Lyndi plecase in calatorie gi cu speranta de a inlocui o cuvertura de pat de la tatal ei. Si-a petrecut zile intregi vizi- tand magazine, sperand sa gaseasca exact ceea ce cauta. Pe masura ce calatoria se apropia de final, a inteles, pur si sim- plu, cd cea ce cauta nu exista, astfel ca a cumparat ce a gasit care s se potriveasca. Apoi, la aeroportul din Delhi, in timp ce astepta sosirea avionului, a intrat intr-un magazin micut sia vazut atamnata intr-un colt exact aceeasi cuvertura pe ca- re dorea sa o cumpere pentru tatal ei, Din nefericire, bagajele ei erau deja pline, iar buzunarele, goale. A fost uluita s& re- ‘marce c4, daca ar fi avut incredere in Univers si in cunoaste- ea ei interioar, tot ce-si dorea i-ar fi fost oferit fara efort. in loc sd se poata delecta in bucuria Divinitatii Univer- sului, Lyndi a infruntat limitarile povestii personale care ti spuneau ca nu poate avea incredere in faptul c& Universul va avea grija de ea. Cdnd mia relatat aceasta poveste, un adevar mai profund a iesit la iveala: Lyndi tsi descoperise convingerea esentiala a umbrei ei, care fi transmitea urmato- rul mesaj: .Nu pot avea Incredere tn faptul cd cineva va avea 133 Debbie Ford grila de mine”. Lyndii incerca intotdeauna s forteze lucrurile, fiind convinsa c& nu-si va satisface nevcile in alt mod. Ea avea nenumarate exemple prin care reiesea ca, daca ar fi dat drumul la dorinta de a detine controlul, daca s-ar fi dat lao parte din cale gi ar fi renuntat la povestea ei, Universul i-ar fi Oferit exact ceea ce ar fi avutnevoie. A devenit evident ca po- vestea ei a inzestrat-o cu muita intelepciune si cu un dar foarte special: harul sau este de a-i invata pe altii s& aiba in- credere in Univers, si se predea vointei sale si si-si asculte cunoasterea interioara. Fiind in prezent un instructor de meditatie si profe- soara de yoga, adeseori le spune studentilor ei: , Ascultati-va inima gi faceti acel salt de credinta”. Traind in afara i Lyndi are o noua mantra: ,Universul finl da tot ce am nevole”. simte binecuvantatd s& stie cd Dumnezeu ii vorbeste prin intermediul propriei cunoasteri interioare. DESCOPERIREAHARULUI TAU: PROCESUL PROPRIU-ZIS Pentru a va putea descoperi harul, trebuie sa identifi- cati si s& integrati incidentele semnificative - atat pozitive, cat si negative - care v-au facut sa fiti persoana din prezent. Acest proces vA sae eae aie \crari: 1. Facefi-va o list cu experientele importante din viat inclusiv traumele, succesele, iubirile, pierderile. si smile Acestea sunt ingredientele din refeta voastra care, odata in- tegrate, va vor oferi tot ce aveti nevoie pentru a va descoperi harul si a va aduce contributia unica. 2, Cutati tema sau temele pe care fiecare dintre aceste evenimente le au in comun. Se poate ca tema povestii voastre si fie pierderea. Sau puteti descoperi cd ati fost exclusi din fa- milie, respingi de cei dragi ori ignorati la locul de munca. Te- ma dezvaluita de trecutul vostru poate fi cA nu sunteti nicio- data suficient de buni - pentru a primi rolul din piesa de tea- 134 SECRETUL UMBREI ‘tru, a ajunge la o scoala bund sau a gasi un partener loial. 3 puetisé intrebarea: ,Daci 2s preda un curs bazat pe intémplatile din trecut, ce titlui-as da?” Rememorati-va expe- rientele din viata care v-au planificat numai pe voi s predati acest curs. Ce siti sau intelegeti despre viata spre deosebire de ‘majoritatea oamenilor? Ce ati invatat din experientele avute ~ fapt de pe urma céruia ar putea beneficia ¢i ceilalti? if Sora mea, Arielle, este un bun exemplu de persoand ca- re-si foloseste povestea si continutul sau pentru a se potenta ppe ea insigi sia se pune in folosul celorlalti. Arielle stapanea arta si aptitudinea de a face ca lucrurile sa se materializeze. ‘Am rugat-o sé-mi impartaseasca unele Intamplari impor- tante din trecut, care au ajutat-o sa-si descopere si sa-si dez- volte harul unic. Pe masura ce a cautat in interiorul ei, i-au aparut in minte trei evenimente. Primul a avut loc cand avea ppatru ani sia mers la templu impreund cu familia. Dupa ce a intrat, Arielle l-a auzit pe Sy Mann, presedintele templului de la acea vreme, spunandu-i altui adult cd oamenii vorbeau prea mult in timpul slujbei. La slujba, Arielle s-aridicat bruse sia inceput s8 meargi de-a lungul réndurilor din templu, in rochifa ei roz si cu pantofiorii negri, tipand c&t o tinea gura: Sy Mann zice s4 taceti din gura!” Dintr-o data, toz ta lumea -a uitat la ea razdnd la vederea candorii acestei mici fetite. Arielle igi aminteste ca i-a fost rusine, s-a speriat si a decis cd nu mai vrea si fie remarcatA vreodata. Si-a petrecut urmatorii dowazeci de ani din viata incercand din greu sanu fie vazutd si SA stea departe de lumina reflectoarelor. % 'Al deilea eveniment a avut loc cénd avea sapte ani. Arielle era fascinata de fantezie, povesti cu z4ne si magie. In calitate de sora mai mica, imi amintesc c cei de la scoala imi spuneau sora vrajitoarei, pentru c4 ea avea un par negru, Tung pana in talie se thea tntotdeauna tn negru si dorea sa exploreze alte realitati. Arielle avea ceva foarte diferit; sti- am acest lucru si oricine o intdlnea putea sa observe. Nu va uita niciodata experienta traita la aceasta varsta. Arielle s-a 138 Debbie Ford trezit in miezul noptii si l-a vazut pe bunicul Lou stand la capatul patului ei. El a zis: ,Am venit sd-mi iau la revedere si sa va spun ca voi fi intotdeauna aici cu voi". Apoi, imaginea lui a disparut. Chiar in acel moment, a sunat telefonul, a va- zut lumina aprinzandu-se in casa si a auzit cum mama plan- gea de durere. Dupa céteva minute, tata a intrat fn camera si ne-a anunfat: ,,Am venit si va spun sa bunicul Lou a murit”. Arielle i-a raspuns: ,Stiu, tati, Mi-a spus deja”. Atunci, Arielle a stiut ca viafa reprezenta mai mult decat putem vedea, A treia intmplare a avut loc in prima ei zi de facultate, Cand Arielle s-a dus sé se inscrie la cursul de producstor de televiziune, a fost intampinaté de decanul facultatii, care i-a spus imediat c& nu va fi nici un viitor pentru femei in radio- difuziune, sfatuind-o ca ar fi mai bine si dea la o facultate de jummalism. Ca rezultat al discutiei cu decanul, Arielle a fnce- Put sd invefe jurnalism, iar in acelasi timp si-a dezvoltat in- clinafia pentru scris, Cand a terminat facultatea, a decis ca igi va folosi cel mai bine talentele si aptitudinile in relatiile cu publicul, si nu in jurnalism. in urmatorii zece ani, Arielle a Promovat cu succes evenimente pentru artisti, oameni de di- vertisment si corporatii, ins se simtea in continuare nesatis- facuta si deconectata. Apoi, intr-o zi, a infeles cd trebuia si-si includa viata profund spirituala in activitatea pe careo desfa- sura. Toata munca pe care a facut-o a pregatit-o pentru harul ei unic si pentru a-¢i aduce contributia personalé, ceea ce era cu adevarat important pentru ea. In prezent, Arielle este una dintre cele mai puternice si influente persoane din lumea spi- rituala. Nu numai cd promoveaza liderii spirituali de varf ai vremurilor noastre; este un agent care ajuta la transmiterea mesajelor importante in lume si este autoarea seriei Ciocolatd fierbinte pentru sufletul mistic*. Privind inapoi la aceste trei intamplari, putem distinge dua teme diferite. Prima este ci nu se simjea in siguranta ta ‘in original, Hot Chocolate for the Mystical Soul, 136 SECRETUL UMBREI in lumina reflectoarelor. Mesajul subtil pe care Arielle -a pri- mit atat din incidentul de la templu, c&t si din faptul ca i s-a spus cd nu poate urma o cariera in radiodifuziune, era si mu iasa in evidenta gi sA stea in fundal. Cealalta tema este lega- tura ei profunda cu lumea spiritual. Cand Arielle a incercat si inteleaga ce anume i-au oferit experientele din viata ei, ¢i-a dat seama cé are aptitudinile, cunostintele practice si puterea de a transmite in lume mesaje importante. In loc s& se simta ar fi putut face cu usurinfa - ea s-a decis sa-si foloseasca tre- cutul, durerea si darurile, pentru a crea o schimbare in lume. Fiecare dintre noi are capacitatea de autoanaliza, indi- ferent cat de tragic, obositor sau de multumitor ne-a fost tre- cutul. Vrem sa ne examinam vietile si s4 ne cautam darurile. Am invafat lucruri si am trecut prin intamplari pe care alfii nu le-au experimentat. Experienta noastrd este cea care ne fa~ ce si fim specialisti. lar lumea are nevoie de ceea ce avem noi de oferit. Acest lucru era adevarat in cazul altui subiect, Johanna, care si-a petrecut ani intregi cufundata intr-o poves- te cu privire la ce persoand ingrozitoare era. Atunci cand am intdlnit-o, era coplesita de durere si rusine din cauza faptului cA se ndscuse gi fusese crescuté in Germania $i cd facea parte dintr-o cultura care comisese atrocitati infiorétoare impotriva a milioane de evrei. Ea se lupta cu depresia, mania si teama care se adAncisera atat de mult, incat de abia mai putea su- porta durerea, Aceasta poveste fi acapara fiecare gand. Stiam cA, pentru a se vindeca, Johanna trebuia sa des- copere darul ascuns de suferinta ei. Am rugat-o si-mi povesteascd cum era viafa in Ger- mania la cincisprezece ani dupa razboi. Mi-a spus cA primi ani ai copilariei au fost pasnici si fericiti,fiind inconjurata de dealuri si de atmosfera traditional a satucului ei. ins, pe la varsta de opt sau noua ani, Johanna a inceput si auda po- 137 Debbie Ford vesti de la parinti gi bunici despre razboi. A aflat de la ei cum era si cada bombe peste tot in jur si cum oamenii trebuia s-i petreaci noaptea ascunzdndu-se in beci pentru a fi in si- guranti. Si-a imaginat teroarea pe care parintii o simteau, atunci cand nu-si mai gaseau copii. Pe masura ce rudele isi impartigeau amintirile dureroase, a aflat despre frica, sufe- rinta si foametea care dominasera acea perioada intunecata din istoria Germaniei. Cénd era in clasa a opta, Johanna a urmarit la gcoala un documentar despre razboi. Aceasta a fost prima data cand a vazut gia inteles cu adevarat impactul masacrului ce avuse- se loc in fara ei. Lacrimile fi intepau ochii gi o rusine puter- nicd s-a revarsat asupra sa, pe masura ce si-a dat seama ca era cetafeana unei tari care a savargit acte infioratoare impo- triva poporului evreu. Dintr-o data, un gand si mai groaz~ nic i-a venit in minte: ,Dacé oamenii din fara mea au putut masacra zece milioane de oameni cu sdnge rece, eu cine sunt? As fi capabila de aceleasi crime oribile comise de pro- priul popor?” in acea clipa, Johanna experimentase rusinea ‘profunda a mostenirii ei gi si-a asumat-o. ‘Am rugat-o apoi pe Johanna sa facd urmatorul pas $i 4 intocmeasca o lista cu intamplarile importante din trecut care continuau si-i ingreuneze sufletul. Care erau incidente- Je si intamplirile care i mai provocau si azi ménie $i rusine? Si cea decis cA acele evenimente spuneau despre ea? Tat’ lista intocmita de ea: v De mica mi s-a spus ca germanii nu gandeau pentru ei insigi, ci doar I-au urmat pe Hitler, provocénd astfel pier- derea a milioane de vieti. Am decis s4 nu fac niciodata parte dintr-o organizatie, temandu-ma cA mi-ag putea pierde ca- pacitatea de a gandi de una singura. v De multe ori in viatA oamenii mi-au spus: , Esti atat de drigufa. Nu semeni deloc cu acei nazisti”. Am hotarat ca, daca as fi fost directa si puternica, as fi putut fi asemanata cu un german ménios, astfel incét mi-am zdrobit puterea si ap- 138: SECRETUL UMBREI titudinile de lider gi am incercat intotdeauna sa fiu draguté si sfioasa. ¥v Dupa ce m-am mutat in Statele Unite si am experi- mentat pe pielea mea animozitatea pe care unii americani o au impotriva germanilor, m-am indepartat de prietenii mei germani si nu am mai vorbit cu ei, timp de doisprezece ani. ¥v Cand am vizitat Franta, tovarésul meu de drum m-a avertizat: ,Francezii urasc germanii, asa cé spune-le ca esti el- vetiancé sau austriaci”. Am decis c4 nu era in ordine sa fiu eu insimi si am inceput sa adopt diferite personalitati, in in- cercarea de a ma incadra in societate. v Cand eram mai ténara, mama mea mi-a destainuit c obignuia sd se joace cu niste copii evrei care traiau pe ace- easi strada cu ea, Mi-a spus cd, intr-o zi, atunci cand a izbuc- nit rézboiul, acestia au disparut, pur si simplu. Am fost in- grozita. Aflarea acestui incident m-a facut s4 nu ma simt bine in preajma evreilor. ¥v Cand m-am mutat in Statele Unite, am mers la 0 pe- trecere organizati de un patron, care se intampla sa fie evreu. Ca joc de petrecere, au lipit nigte nume de persoane celebre pe spatele fiecdrui invitat. Apoi, fiecare trebuia si puna intrebari celorlalti pentru a afla ce rume aveau pe spa- te. Fiind foarte constienta de mostenirea mea, m-am rugat s4 nu-mi pund numele unui nazist pe spate. Insa, spre oroarea mea, mi-au dat numele de Adolf Hitler. v Cand eram tanara, am intrat intt-o cafenea din ora- gelul meu din Germania. Un prieten de-al bunicului era ase- zat la o masa, laudandu-se cu cat fusese de loial nazistilor, spunand: ,,incé mai port cémaga bruna!” Mi s-a facut rau de rusine gi umilinté, fiind ingrozita de ideea ca mA numaram printre ei. y fn urma vizionarii unui documentar despre razboi, am incercat sd ascund orice putea fi remarcat la mine ca fiind {ntunecat sau rau. M-am straduit sd nu fac niciodata ceva rau vreunei persoane, sperand ca acest fapt s4 ma asigure cA nu 139, Debbie Ford mise va intampla mie ceva rau. Am devenit rigida gi autori- tard, iar ca rezultat, rareori retraiam sentimente de bucurie, ‘v Dupa ce am’constientizat devastarile pe care le gene- veaza mania, nu mi-am permis niciodati s4 ma infurii sau sa mA apar cdnd eram agresata. Credeam ci trebuie si fiu drigu- {acu toata lumea, chiar dacd nu se framos cu mine. Era evident ca intamplarile din viata Johannei i-au ofe- rit o refetd speciala. Urmatorul pas pentru ea era s& si-si des- copere darurile, Amsugat-o si facd o listi cu tot ce avea si stia. in prezent ca rezultat al faptului cd a crescut in Germania. Tata lista cu aptitudini gi abilitati pe care Johanna le are in pre- zent si nu le-ar fi detinut daca n-ar fi avut aceste experiente: 1, Faptul c& am crescut in Germania de dupa razboi mi-a oferit pasiunea pentru istorie. Am devenit o cititoare in- focata - incercand sa invaf tot ce puteam despre Holocaust. 2. Am devenit foarte interesata de dezvoltarea sinelui side potentialul omenesc, Am abordat psihologia, intr-o in- cercare de a infelege felul in care un om nebun a putut deter- mina 0 fara intreaga sa comita crime inimaginabile. 3, Deoarece imi detestam mostenirea, am devenit price- puta in a-mi face prieteni noi si am invatat despre alte culturi. 4. Am avut dintotdeauna un interes puternic pentru eforturile facute de oameni, Mi-am petrecut o mare parte din anii mei de adolescenta protestand impotriva violentei si sprijinind solutionarile pasnice ale confiictelor. 5. Deoarece am fost ingrozita de violenta savarsita im- potriva evreilor, mi-am luat angajamentul ca viata mea si fie ‘una de iubire, slujire si vindecare. 6. Am devenit foarte interesata de iudaism si am stu- diat Cabala. 7. Doresc sa caut cea ce oamenii au in comun - si nu ceea ce fi separa. 8, Sunt priceputa in a gisi metode de a rezolva in mod pasnic conflictele - fie cd sunt intre mine gi fostul meu sot, fie 140 SECRETUL UMBREI intre mine si copii. Intrucat nu-mi doresc ca alfii s4 mai sufe- re, mA autodepasesc, pentru a crea solutionati, astfel incat toa- td lumea sa cdstige. 9, Am invafat sA ma adaptez si pot explica unele lucru- riin multe moduri diferite unui grup divergent de oameni. 10, Am invatat cd, atata timp cat imi voi ascunde dure- rea trecutului meu, nu-mi voi putea vindeca problemele si nu voi putea merge, astfel, mai departe. 11. imi doresc sé ma ocup de rezolvarea problemelor urmasilor victimelor, cat si ale agresorilor din Holocaust. Ma gasesc intr-o pozitie unica de a ajuta la vindecarea acestei probleme mondiale. Johanna a reusit sA distinga multele daruri oferite de experientele dureroase pe care le-a avut. Cu toate acestea, in- cA nu stia exact cum s&-si puna harul in folosul altora. Apoi, in urmA cu un an, ea a cunoscut-o pe Rosemary, o persoana foarte activa in comunitatea evreiascé, iar cele dou’ s-au imprietenit imediat. intr-o zi, au inceput sa vorbeascA despre ranile care inca mai exista intre germani si evrei. Johanna i-a impartasit durerea pe care 0 simtea cd este nemtoaica, sufe- inf ce a insotit-o pe tot parcursul vietii.I-a povestit ca multi prieteni germani pe care fi avea inca mai traiau cu rusinea acelei atrocitati petrecute cu mai mult de patruzeci de ani in urma. Rosemary a fost emotionata de sinceritatea Johannei si i-au destainuit c majoritatea evreilor pe care fi cunostea nici nu s-au gandit vreodata la felul in care atrocitatile i-a afectat pe germanii care nu au participat la acele crime. Du- pa ce a ascultat punctul de vedere al Johannei, Rosemary a infeles felul in care acest incident i-a victimizat atat pe evrei, cat si pe germani. ‘Apoi, le-a venit ideea geniala de a face un documentar despre efectul pe care Holocaustul I-a avut asupra generatii- lor de evrei i germani care au urmat. Rosemary a contactat un producator de documentare ce castigase premii in dome- niu, pe care il intalnise recent in California, iar aceasta a fost ua Debbie Ford de acord sa produca filmul. Toti cei care aud de acest proiect sunt profund emotionati, simtind in inima lor cat este de im- portant acest mesaj pentru vindecarea durerii din lume. De indata ce Johanna a inceput sA lucreze pentru un scop mai inalt, nu a mai simtit rusinea mostenirii ei sau a in- témplarilor din trecut, Pentru prima oard, a inteles cu adeva- rat scopul profund al durerii si al zbuciumului interior care au insotit-o in toti acesti ani. De fapt, si-a binecuvantat sufe- rinfa, deoarece i-a oferit intelepciunea de care avea nevoie pentru a crea o schimbare in lume. A plans in momentul in care mi-a spus cA s-a intrebat toata viata: ,De ce md aflu aici?”, iar in prezent stie de ce. Faptul cA facea parte din ceva mai mare decat propria poveste, i-a oferit Johannei pacea du- pa care tAnjea. La ora actual, are mai multa grija de ea - de la ceea ce mananca pana la felul in care vorbeste cu ea insagi = deoarece stie cd este purtatoarea unui mare dar, menit s& aduca vindecare in lume. Efortul ei a dat rezultate, in sensul cd gi-a descoperit harul ce zcea ascuns in interiorul povestii sale dureroase. Noul angajament Juat este un catalizator de vindecare intre germani si evrei. Johanna mi-a impartasit de curdnd ca n-ar fiavut niciodata curajul de a initia macar o conversatie cu un evreu, daca n-ar fi fost disponibila s4 Iucreze cu rusinea ei $i si-si prelucreze cocoloagele din propriul aluat. Harurile noastre se nasc adeseori din durere. Sunt da- rurile unice pe care le avem de oferit. Nu exista un har ,corect” = sinici unul nu seaméné cu altul. Harul nostru este cea care ne permite s& ne utilizam povestile, mai degraba ca acestea s4 ne foloseasca pe noi. Este metoda noastra unica de a ne aduce contributia in lume, de a sti ca suntem speciali si cd incercarile si problemele avute nu au fost in zadar. Procesul de descoperire a harului nostru ne face s4 ne reinterpretim evenimentele din viata, sa atribuim noi sem- 12 SECRETUL UMBREI nificatii care s4 ne inalfe gi s4 ne propulseze fn afara limita- rilor impuse de povestea proprie. Cu totii avem o alegere. Putem opta si transformam reteta care ne-a fost data intr-o capodopera semnificativa ca- re sd ne hraneasca sufletele gi sa li alimenteze pe cei din j rul nostru, Sau putem permite retetelor noastre sé ramana negatite. Descoperirea harului nostru unic este cel mai i portant pas pe care il putem face, pentru a ne transforma vi- ata gia trai in afara povestii personale, Utilizarea harului vostru va va permite sa stati drepti sis va simtiti imputernicifi, mandri de voi ingiva si de viata voastra. PASI ACTIVI PENTRU VINDECARE 1, Identificati zece incidente - atat pozitive, ct si nega- tive - care v-au afectat in mod semnificativ viata. Reflectati asupra fiecdruia, intrebandu-va: - Ce aptitudini si abilitati detin datorita acestei expe- rienfe? - Cum pot folosi acest incident pentru a fi de folos - mie si celorlalti? ~Daca viata mea m-ar instrui pentru a putea aduce un dar in lume, care ar fi acela? 2, Imaginati-va ca vi s-ar cere s& predatiun curs despre concluzia tuturor experientelor din viata. Care ar fi titlul acelui curs? Contemplare Am un har care mu seamdnd ou a altula. Tall pot ofert haruh, fllad tn siguranfa” Debbie Ford Capitolul 9 A TRAI IN AFARA POVESTII PERSONALE Existenta in interiorul povestilor noastre ne garanteaza © viata plind de fricd gi de asteptari. Teama ne spune s& ne pazim, s& ne ascundem si sa fim neinsemnati, astfel incat s& nu ne expunem. Lipsa ne face sa ne calcam pe suflet, incer- cand sa ne agitim de orice ne poate determina si aratim sau si ne simfim mai bine. Atunci cand avem impresia cd ne lipseste ceva, ca ne agatm de lucruri gi cd ne judecim pe noi {ingine sau pe ceilalti, putem fi siguri ca ne aflam in interiorul povestii noastre. In afara povestii, nu exista lipsa, ci doar cre- dinta si cunoasterea interioara ca totul este asa cum ar trebui_ sa fie, Prin ascultarea dialogului interior si analizarea pro- priei persoane, vom reusi sa deslusim, in fiecare clipa, daca ne aflam fn interiorul.sau in exteriorul povestii. in afara limitelor dramelor personale, dialogul interior ne reflecta posibilitatile nelimitate care ne sunt disponibile in fiecare moment. Dincolo de sfera povestilor noastre avem numai sentimente care ne reflect Sinele superior sinu pe cel care reprezinta ecoul celui inferior. Suntem conectati la cu- noasterea interioara care spune: Am fhcredere ci Univereul md va purta acolo unde trebule ed merg. lubesc viata. Totul se desfagoara tntr-o ordine Divina. Am destul. Sunt destul. Sunt binecuvantat. Pot face orice. Cred th mine theuml. Bravo mie! Cum ffi pot fi de folos?” in afara povestii, ne delectam cu sen- timente de entuziasm, bucurie, abundenti, deschidere, ve- selie, incredere, recunostinta, incdntare, cunoastere interi- oar, incredere in sine, apreciere, respect, iubire necon-di- tionata gi de energie nelimitata. 146 (SECRETUL UMBREI AIESI Cu tofii avem zile in care dialogurile interioare se po- trivesc mai mult cu dramele personale decat cu maretia noas- ra. Pentru a putea iesi din cadrul povestilor, trebuie mai intai 'sA putem recunoaste ca ne aflam in interiorul lor. Este optim ‘sa putem spune: ,, Aceasta este povestea mea. Acestea sunt convingerile umbrei mele. Aceasta este Cutia Umbrei care ti- Ja mine toaté ziua”. Daca primul lucru pe care il auzim de la Cutia Umbrei, atunci cand ne trezim dimineata, este: ,, Nu ai nici o valoare. Nu vei obtine niciodata ceea ce-fi doresti” sau ,Arafi ingrozitor, de ce nu te hranesti mai bine?”, majori- tatea dintre noi, in loc sa zic&: , Ah, ma aflu in povestea mea ...”, pur si simpl intra din nou in sfera acesteia. O alegem. Muscam din momeala. Ne adaptam scenariului sau. Nu numai cd ascultim acea voce, noi devenim vocea; si, in loc s vizionam filmul, devenim vedeta show-ului. De curand, am petrecut un timp cu Ethan, un vindeca- tor holistic de treizeci si noua de ani, care mi-a impartasit cat de diferit se simte cand se afla in povestea lui, in comparatie cu momentele in care se elibereaza de limite. Tema povestii lui Ethan este: ,Nu ma elmt th eiguranta, atuncl cfnd sunt th lume”. Mi-am dorit sa ajut. La fel ca multi altii, Ethan a calatorit pe calea dezvol- tari de sine timp de multi ani. Dorindu-si sa se transforme, a cAutat in dreapta i in stanga, invatand tehnici dupa tehnici, incercdind si gaseasc o siguranta interioara si si devina mai mult decat era. Ethan stia ca in interiorul lui se gasea ceva mai inalt la care se putea racorda, Fiind frustrat de incapaci- tatea de a reusi in cariera sa si din nevoia lui disperata de a se simi in siguranté, Ethan si-a amortit simfurile prin marijua- na, sd gaseasca acolo pacea si multumirea pe care le cduta. Luandu-si angajamentul de a rupe barierele dintre si- nele pe care il cunostea si Sinele la care visa, Ethan s-a inscris in programul meu de consiliere. Unul dintre primele exercitii 145 Debbie Ford care i-au fost date era cel de a-si identifica povestile din jurul fiecarui aspect din viata lui. Ethan a inceput cu analizarea, povestii fesute in jurul motivului pentru care fuma marijua- na. Povestea lui ii spunea cd marijuana ii accentua creativi- tatea si fi imbunatatea increderea in sine, dar, in realitate, il distanta de viata pe care si-o dorea. Dependenta lui il sepa- ra atat de durere, cat si de pasiunea sa. L-am rugat sA identi- fice sentimentele $1 comportamentele care faceau parte din. povestea lui. Traind intre granitele povestii personale, Ethan petre- cea ore intregi in fiecare zi drogandu-se, avand fantezii des- pre cum ar putea fi viata. Putea visa cu ochii deschisi despre diverse proiecte, pretinzand ca aceste planificari nesfargite il duceau in realitate undeva. El ,se pregatea” intotdeauna si actioneze, ins nu reugea niciodata s8 le materializeze, de- coarece fi era prea fricd sd o faca. in cadrul povestii lui, Ethan. se temea sa-¢i impartaseasca visurile cu alti oameni, conside- rand ca, in felul acesta, nu si le va mai putea materializa. Fa- candu-si mereu griji cu privire la faptul de a fi acceptat, el se temea de dezaprobarea celorlalti despre care credea c4 nu-i vor sprijini scopurile. Ethan simtea cd e mic gi cd Jumea era uriasa. in fiecare zi manifesta stari de frica, anxietate, amorfeala, mnie, resem- nare, deznadejde gi de victimizare. in interiorul povestii lui se simfea mereu nesigur, motiv pentru care se ascundea $i in- cerca s& ramana neobservat. Intr-o dimineata, dupa inca o noapte de vise fanteziste side iluzii, Ethan s-a privit in oglinda din baie sia vazut un om care imbatranea fara si-si fi trait visurile. Distingea fata unui mare impostor ~ cineva care se prefacea in continuare ca se afla pe calea spre succes, cand, de fapt, povestea lui nu {ll ducea nicdieri. Dupa ani in care a lucrat cu el insusi, Ethan a luat decizia de a renunta la marijuana si de a trai in afara povestii Astazi, aflandu-se in afara povestii personale, Ethan a SECRETUL UMBREI reusit si-gi deschida inima si sd se simta in siguranta impar- tisindu-gi sentimentele cu cei din jur. in. prezent, el isi dezva- Iuie planurile celorlalti oameni, chiar inainte de a sti cum s& Ie indeplineascd, avand incredere ca va fi céléuzit spre actiu- nea perfecta. in afara povestii sale, el isi petrece mult mai pu- tin timp planificand si mai mult timp actionand. Nu mai este atat de preocupat cu faptul de a fi acceptat gi isi permite sa incerce lucruri noi, fie ca tie sau nu cum sa le ast aia wvestii personale, Ethan are grijé de sanatatea lui, fgi res- fa ip sinu mai fumeazs marijuana, Imi spune ca se simte suficient de bine, indiferent daca este sau nu placut de cei din jur. ‘Aranci cand nu se afla inchis in limitarile dramei per- sonale, Ethan are senzatia c este conectat, optimist, creativ, fncrezator, sprijinit si in siguranta, In afara povestii sale, el se simte ca un maestru; viata este in prezent pentru el o paleta de posibilitat: infinite din care poate alege, Se simte sincer si autentic, puternic si productiv. Cel mai important lucru este c& se simte important. ESTI INAUNTRU SAU IN AFARA? Unul dintre cei mai importanti pasi pe care fi puter face pentru a iesi din povestea noastra este sf recunoastem cand traim in interiorul acesteia. Suzanne tocmai venise la atelierul nostru in care discutam despre limitarile povestilor personale. Ez mi-a impartasit cA in ultima zi a procesului s-a trezit devreme sia iesit in balconul din hotelul ei, de unde a ivelistea unui golf frumos. Mi-a spus ca scena near fi roth mai perfect sca simtea o pace total. Fiind agezat peo canapeaconfortabilé de lénga fereastra, a deschis geamul pentru a respira aerul oceanului. A decis ca acesta era contex- tul perfect pentru a medita timp de cAteva minute. Sia inchis ochii sia inceput sa respire profund. Insé, dupa cateva secun- de, si-a amintit de o intamplare umilitoare petrecuta alaturi 7 Debbie Ford de un barbat, cu douazeci de ani in urma. Suzanne a fost in- grozité. Momentul ei de pace si tacere a fost intrerupt cu bru- talitate de aceasta amintire si, foarte curdnd, a inceput si se simta victimizata, umilita si lipsité de putere, intrucat inci- dentul i se tot repeta in minte. intr-o clipa, a fost aruncata ina- poi in mijlocul povestii ei care fi spunea ci nu merita sa fie ‘ratat cu respect. In loc sa se retraga gi sd-si spund in gand: Ab, uite, iar m-am intors in povestea mea”, a inceput si asculte aceeasi Cutie a Umbrei sale ~ lucru pe care il facuse de mii de ori inainte. Starea de pace si de liniste a fost inlocu- ita de manie, agresivitate si dispret de sine. Chiar in acel moment, un stol de rate s-a indreptat ca- tre geamul ei, a parut sd se opreasca direct in fata camerei si rafele au glasuit: ,, Mac, mac, mac”. Suzanne se uita fara s8-si creada ochilor. Bra ca un mesaj de la Univers, care fi spunea A reveniise in povestea ei. Era ca si cum rafele fi oglindeau dialogul interior: ,Of biata de mine. Mac, mac, mac”, A inceput si rad si a decis si foloseasca fraza ,mac, mac ¢mac” pentru a-si da seama cand iesea din deplinatatea fiintei ei si revenea in povestea personal. A DEVENI OBSERVATORUL Pentru a ne putea depisi dramele, trebuie si ne luam angajamentul de nu ne mai folosi de povestile noastre pen- tru a ne pedepsi. Si sd fim dispusi s4 incetm sa ne mai tole- ram dramele, s4 nu le mai potentim prin atentia noastra. Da- a afi practicat vreodaté meditatia, probabil c ati observat cé mintea va este un izvor nesfarsit de ganduri. insi, dacd va dedicati practicarii meditatiei, faceti alegerea de a va obser- va gandurile gi nu de a le urma acolo unde incearc sa va du- ca. Prin exersare, descoperiti ca, la un moment dat, mintea vVoastra constientizeaza cd nu veti musca din momeal si va renunfa. Va va da drumul, iar voi sunteti acolo, observandu- va lucratile minfii. Acest lucru se aplica si in cazul povesti- 148 SECRETUL UMBREL lor. Dac nu jucdm rolul din drama noastra, putem alege si iesim din aceasta. Cel mai important lucru pe care il putem face pentru a ne elibera de drame este sa le vedem drept po- vestile care sunt de fapt, mai degraba decat sa ne strecuram in contextul lor, crezand ca reprezinta adevarul. in loc sa ur- mam orbeste instructiunile Cutiei Unione: Putem pure: »O, mulfumesc pentru gandul pe care mi-| dai. Insa, chiar in eee ee vor inceta sa se mai repete, deoarece ele pot exista numai atunci cand noi credem ca suntem povestile noastre. Se hra- nesc din atentia pe care le-o acordam. Daca nu exista dialog intre noi si povestile noastre, vor a i vreun control asupra nora si bn lu, facem alegerea de a nu ne identifica cu ele. Facem ac fuer prin declararea cu voce tare: ,O iau de la capat. Ma gi- sesc in povestea mea”. Eca sicumne-am vita la televizor. Pu- tem alege sa plecdm, chiar daca televizorul ramane deschis, Intrebarea pe care trebuie sa ne-o punem sund fn felul urma- tor: , Vreau sé-mi alimentez povestea si sa-i dau forfa mea vi- tala? Vreau sa 0 potentez cu energia mea pretioasé?” Daca raspunsul nostru este afirmativ, atunci chiar trebuie sa ne pri- vim povestea si sa 0 ascultam. Ins trebuie sa facem acest lu- cru constient. Cu totii avem dreptul sa ingaduim povestii personale si se deruleze din cand in cénd. Putem s& ne spu- nem: ,Este marpl, ora doud dupamaed gi nu am nimic mal bun de facut. Cred od vol sta putin gi fl vol repeta drama personal”. Atunci, cel putin putem fi responsabili pentru ceea ce credm. STRATEGI PENTRU A IESI DIN POVESTEA PERSONALA ‘Avem infinite alegeri daca dorim s& ne transcendem povestile. Puter merge in interiorul nostru pentru a purta un dialog cu povestea noastra; putem scrie liber, permitand acelei parti s8 se exprime. Am putea spune: glartd-ma. Stlu ci vrei ceva, ined am alte lucrurl de facut astazi”. Sau am putea 149 Debbie Ford alege sa vorbim cu Dumnezeu. Exist o zicala: ,Cand te gan- desti la Dumnezeu, nu te gandesti la problemele tale”. Vibra- {ia povestii noastre gi cea a Sinelui superior sunt total opuse. Nu le putem experimenta pe ambele in acelasi timp. Este important sé identifica unele strategii pentru a iegi in afara povestilor atunci cand simfim c& am alunecat din nou in sfera lor. [ata cAteva variante pe care le putem uti- liza pentru a ne demasca povestile gi a avea acces la viata ca- Tene asteapta in afara limitarilor dramei personale. Cereti-le oamenllor implicerl ih traumele voastre emofionale ‘84 va ofere versiunea lor a povestil pe care atl adoptat-o. imbrati- sarea unei alte perspective ne arata imediat ca ceea ce noi am identificat ca fiind povestea noastra este doar o versiune a adevarului. in timp ce scriam aceasta carte, i-am trimis prin e-mail primele cteva capitole fratelui meu mai mare, Mike, un consilier juridic, pentru a-i afla parerea. in raspunsul lui, ela subliniat ceva ce eu consider ca este important: Povestile din viata noastré sunt 90% perceptie si 10% fapte. Fiecare persoand pe care o cunoastem va vedea aceleasi fapte intr-un mod diferit. In meseria mea de consilier juridic, ascult in fiecare zi cum avocatii iau aceeasi serie de fapte de necontestat si o modeleazi in povesti care si serveascd intere- sului celui mai tnalt al cliengilor lor. Nici nu se caut& adevarul; exist doar o gama de argumente ce vor fi percepute tn mo- duri distincte, de catre oameni diferiti. Din nefericire, in via personal, multi dintre noi alegem sa ne privim existen dn perspectiva cea mai putin favorabila pentru noi. Fac&nd acest lucru, devenim victime care trebuie si tnvinuiasc3 pe cineva pentru nefericirea noastrd si nu ne asumém raspunderea pen- tu soarta proprie care este un rezultat al alegerilor proprii. acea sear, Mike m-a sunat. ,, Apropo, Debbie, a spus el, trebuie s&-ti spun ceva, Povestea pe care ai scris-o despre copilaria ta nu este adevarata”. ,Cum adica nu este adeva- raté?”, am intrebat eu. Am trait-o!” , Nu, Debbie”, a replicat el. ,Eu te-am dorit. Intotdeauna te-am dorit. Am fost att de 150 SECRETUL UMBREI fericit cd am o surioara”. Uimita, Lam rugat pe Mike sa scrie versiunea lui despre copilaria mea. lata ce a iesit: Jaté versiunea mea in legatura cu copilaria surorii mele, Debbie. Nascuta intr-o familie tipic traditional, ea a fost adorata de toata Jumea care a cunoscut-o de mica. ‘fn fiecare amintire pe care o am despre copilaria sa, Deb- bie era inconjurata de prieteni care se bucurau de compa- ‘nia ei, Mama i-a umplut copilaia cu iubire si atenfie, du- ‘cAnd-o Ia cursuri de inot, dans, arta si teatru, aproape In fiecare zi, Admiram capacitatea surorii mele de a aborda ‘fiecare zicu entuziasm si energie. Nu se lisa niciodata in- timidata de cineva si excela in toate. Debbie era mai ma- turd decét arata varsta si la unsprezece ani deja facea mo- deling si se intélnea cu baiefi mai mari. Era un magnet. Toati Iumea dorea sa fie prietenul ei si sa se afle acolo unde se gasea si ea. Nu era nimic ce. Debbie nu putea face. Eram consternata. Auzeam o perspectiva pe care nici macar nu am conceput-o vreodata. Chiar daca imi utilize si-mi accept povestea, am fost uluita cand am auzit perspec- tiva lui Mike. Dupa cum puteti vedea, a-i intreba pe prieteni si rude care este viziunea lor asupra povestii noastre este 0 metoda eficient de a demasca perspectiva limitata pe care 0 consideram a fi adevarata. ‘Transformarea reprezinta o modificare de perceptie - capacitatea de a vedea ceva prin ochi noi. Nimic nu lucreaz mai repede pentru a ne da o viziune noua decat observarea perspectivei limitate a realitatii prin alti ochi. Trebuie sa in- felegem ca panorama noastra ~ ceea ce putem vedea in fieca- remoment- este limitata de interpretarile personale. Clipa in care am atribuit semnificatii intamplarilor din viata noastra a fost cea in care ne-am limitat perspectiva asupra realitafii. A Iecere altor oameni sa ne prezinte viziunea lor este ceva cene poate redeschide lentilele prin care ne vedem pe noi insine. Rescrlopi-va povestea ca ¢l cum afl fi un etern optimist care vede doar partea luminoaed a acestela. Scoateti in evi- 151 Debbie Ford denta punctele pozitive din povestea personalé si darurile care v-au fost date. Cum ar arata viata voastra, daca ar fi vA- Zut prin ochii unui inger? Ideea este ca putem considera ca experientele din viata sunt o amintire urata de care nu pu- tem scapa, sau le putem rescrie, astfel incat si ne ofere un fundament valoros pe care putem construi un viitor fericit, Fie invafim din lectile trecutului gi mergem mai departe, fie locuim in sfera lor si ramanem blocati ‘inacelasi loc, Invatati 68 recunoastepl foarte clar momentul hn care api Intrat din nou th povestea voastra. Pentru a face acest lucru, intocmifi o lista cu zece ganduri, sentimente, obiceiuri gi comportamente pe care le aveti atunci cand traifi in povestea voastra. Apoi, compuneti o alta cu zece ganduri, sentimente, obiceiuri si comportamente atunci cand traiti in afara dramei personale. La ce aveti acces atunci cand iesiti din povestea Personal? Apoi, scrieti pe o alta list zece moduri in care va Puteti ridica constiinfa si puteti intra in Sinele superior, Odata ce ati remarcat ca ati alunecat din nou in poveste. Am Tugat-o pe Helen, una dintre participantele la Pprogramele mele de consiliere, s4 ne dezvaluie continutul listelor. IN INTERIORUL POVESTI MELE ... - Mananc in exces. - Beau bere. - Ma compar cu altii. ~ Ascund adevarul de altii si permit resentimentelor 84 se cladeasca fn interiorul meu, - Refuz sa fac dragoste cu sotul meu. - li conving pe alti ca sunt o victima a vieti ~ Ma judec gi ma critic pentru orice fac. ~ i tnvinuiesc pe copiii mei pentru lipsa mea de ie. - Stau si ma lamentez toata ziua. SECRETUL UMBREI IN AFARA POVESTII MELE ... ~- Refuz sa barfesc. -Ma exprim liber. $ “fini comunic sentimentele siimi rezolv suparirile. ~ Sunt recunoscatoare pentru darurile din viata. ~ Beau foarte rar alcool si doar un pahar o data. ~Sunt plina de energie sisaritoare, - Emit pentru toata familia multa energie pozitiva. - Imi place sa mandnc, ins nu folosesc mancarea ca pec evadare din propriile emotii. LUCRURI PE CARE LE POT FACE PENTRU A IESI DIN POVESTEA MEA { infrumusetez mediul din jur. -Ma joc cu copii me, ~Citesc o carte care ma inspira. 8 ~Scriu in jurnal pana cand ajung s8 inteleg mai pro- Sun pe cineva pe ale cArui opinii pun mare pret. - Daruiesc ceva. ser etaanee pentru binecuvantarile din viata Folositi wrmétorl test pentru a va ajuta sd réméneti in afara povesti voastre. Puteti si va dati seama daca va aflati sau nun interiorul povestii personale prin felul in care va simtiti in legatura cu voi ingiva si cu ceilalti, in functie de cat de clar vedeti lucrurile si de felul in care interpretafi eveni- mentele din viata. Debbie Ford Decideti daca este adevarat sau fals: - Simt cA nevoile imi sunt satisfacute. -Nu am suficient timp. - Nu am destui bani. - Ma straduiesc, dar, pur si simplu, nu reugesc sa obtin ceea ce vreau. ~ Ceilalti sunt cauza problemelor mele, - Gandese: ,.De-as fi avut mai multe ...” - Am avut acelasi dialog interior, timp de mai mult de doua saptamani. - Cred cé nu am 0 poveste. -Prezint mai multe comportamente despre care stiu c& mA fac s ma simt rau fn legatura cu mine insami. - Am sunat cel putin 0 persoand, pentru a-i spune cat sunt de victimizata. Daca ati raspuns cu ,adevarat” la mai mult de patru afirmatii, sunteti adanc cufundati in povestea voastra. Nu mergeti mai departe, fara s4 va luati angajamentul de a iesi din poveste. Este important s8 v4 monitorizati pe voi insiva si sd fiti in fiecare zi constienti de ce se intampla. Este trist atunci cand ne trezim de dimineata si constatam ca am stat in povestea noastra timp de dou siptimani, doud luni sau doi ani. Daca ne intrebam in fiecare zi: ,,Sunt induntru sau in afara povestii mele?”, aducem lumina in constienta noastra, acolo unde fnainte a fost intuneric. Daca vA numdrati printre acela care nu pot renunfa la einele lor limitat, va recomand ed etapl in fafa unel oglinzi gi 6d va repetafi povestea ,bietul de mine”, cuvant cu cuvant, pand cAnd va vepi s&tura atat de tare de ea, thodt nu vefl mal putea continua. Veti sti ca exercitiul v-a iesit bine, atunci cand vi se va face greata. Cu toate acestea, dacd nu v-ati vindecat incd, va recomand sa va duceti la o cafenea si sa va impartisiti povestea cu cinci straini. Tot ce trebuie sa faceti este s& mergeti la oameni care stau singuri si sé le spuneti: , Am 0 poveste extraordinara. Vreti si o auziti?” intr-un final, veti 154 SECRETUL UMBREI gasi pe cineva care va dori si va asculte. Apoi, incepeti cu povestea voastra trista. Relatati-le de ce si cum s-a intamplat ca lucrurile sa fie aga cum sunt. incercati sa fiti convingatori. Daca va simtiti inca atagati de drama voastra, mai mergeti o data la acea cafenea si rugati-i pe cei cinci straini s8 va spuna povestea lor. Dupa toate acestea, ar trebui sd va fie foarte clar ca avem de a face aici cu o poveste, care este doar o poveste ~ sinimic mai mult decat o poveste. Daca nici unul dintre exercitiile anterioare nu au func- fionat, puteti incerca intotdeauna 0 ceremonie traditionala de inmorméntare. Pretindeti ca ati murit, iar la inmorménta- re, o persoand drag va omagia viata pe care ati trait-o in ca- drul povestii voastre. Scrieti elogiul pe care acea persoand il va rosti la inmorméntare. Dupa ce/I cititi, puneti-va intreba- rea: ,,Acesta este felul in care imi doresc ca oamenii si-si aminteascd de mine?” Am rugat-o pe prietena mea, Colleen, s&-gi scrie elogiul. lata ce a scris: Colleen a fost o fata foarte desteaptd, cu mult po- tential. Chiar daca a avut un start dificil in viafa, a mers inainte, fiind determinati sé facd ceva important cu viafa ei. Dintr-un motiv necunoscut, fsi atragea intotdeauna shuj- be nepotrivite, lucra cu oameni nepotriviti si, in mod cert, aa fost niciodata platita la adevarata ei valoare. Mereu a existat cineva care si o impiedice sa stréluceasca. Ce bine era dacé ar fi fost lasata in pace, dacé ar fi avut alfi parinti sau o educafie mai bund, daca i-ar fi fost descoperite talen- tele ei, insé Collen a tot asteptat acea zi in care ar fi fost pre- (gititd si creeze o schimbare in lume. Dar astazi, vedem cu totii cd ea nu a avut niciodatd ocazia sa facd acest lucru. Sa ne adunim cu tofii in rugaciune si sa spunem: ,, Biata Collen! Fie ca ea si povestea ei sd se odihneasca in pace”. Dupa ce va scrieti elogiul povestii, impartasiti-l cu cati- va prieteni, faceti o mic& ceremonie cu flori si mancare $i inmorméantati-o. 155 Debbie Ford ae In fiecare clipa trebuie sa fiti dispusi s iesiti din po- vestea voastra. SA sacrificati sinele pe care-| cunoasteti pen- tru cel care vreti sa deveniti. Si renuntati la micimea povestii personale, pentru imensitatea esentei voastre adevarate. Pu- teti alege in fiecare clipa. PASI ACTIVI PENTRU VINDECARE 1. Pentru a deslusi daca sunteti sau nu in interiorul po- vestii voastre, faceti o lista cu urmatoarele: ~ Zece sentimente pe care le aveti atunci cand sunteti in interiorul povestii gi alte zece atunci cand suntetiin afara sa. ~ Zece ganduri pe care le aveti atunci cand sunteti in interi- oul povestii si tot atdtea atunci cand sunteti in afara acesteia. ~ Zece comportamente pe care le manifestati atunci cand suntefi in interiorul povesti, cat si in afara sa. ~ Zece lucruri pe care le puteti face pentru a iesi din po- vestea personala atunci cand descoperiti cA v-ati strecurat din nou in cadrul ei. 2. Scrieti o scrisoare povestii voastre, respectand-o pentru tot ce v-a invatat si recunoscnd ca relatia cu aceasta se va schimba pe masura ce veti alege sé traiti in efara limita- rilor sale. 3. Creati un ritual in care sa va luati adio dela povestea voastra aga cum ati cunoscut-o pana in prezent. Renuntati sa va mai ganditi la aceasta ca la o metoda de a va pedepsi sia de a va face sa va simtiti mici si intampinati-o ca pe o resursa de implinire a scopului vostru in viata. Contemplare Sunt de mare folos lull fn care trdfesc atuncl cind md gidsesc ta afara povests mele” 156 SECRETUL UMBREI Capitolul 10 SECRETUL UMBREI in umbra povestilor noastre se afla ascuns un mare se- cret. Acest secret define cheia pentru eliberarea maretiei noastre, este cel care pastreaza bucuria abundenta, posibili- tatea nelimitata gi extazul Divin. Imaginati-va cd ati fi gardianul celor mai rare si mai pretioase bijuterii de pe Pamént. In calitate de gardian, ati fa- Eeorice vi sth in putere pentru a va pazi, iar in calitate de fi- inte omenesti, noi procedam la fel. Adanc in interiorul nostru stim ca suntem asemenea lui Dumnezeu, cd suntem sfinti, cd suntem Divini. Maretia noastra, grandoarea si lumina sunt atat de va- loroase, incét punem strat dupa strat pentru a proteja ceea ce ne este dat s protejém. Deoarece nu ne simfim in siguranta pentru a ne expune aceasta parte din noi ingine, cream in permanent drame i haos pentru a ascunde ceea ce stim trebuie s& protejam, Toate dramele noastre, toata durerea si toata nemultu- mirea ascund secretul luminii pe care o avem. ‘Atunci cénd ne vom satura, in sfargit, de povestile noastre, cand acestea nu ne vor mai oferi confort, vom fi pre- gatiti si descoperim darul prefios ce se aflé in interiorul fie~ caruia dintre noi, Atunci cand simfim c4 meritam si c4 ne poate fi incredintata ingrijirea propriei lumini, ne vom putea elibera cea mai mare putere dintre toate: forta naturii noas- tre adevarate. 187 Debbie Ford EXPERIENTA OMENEASCA Suntem exploratori, iar terenul pe care calitorim este propria noastra experienti omeneasca. Daca am fi ales si avem o experienta dumnezeiasc, o experienta divina sau experienté din alt lume, n-am fi existat intr-o forma ome- neasca. Dar nue cazul nostru. Noi am ales 0 experienta ome- neasca. lar aceasta cdlatorie ne cere sa invatam, sd crestem i 84 ne infelegem propria natura. Experienta in spet ne chea- mA sa cAlatorim pe calea dramelor din viata noastra, a tutu- ror identitatilor false care am considerat ca ne reprezinta, Ne cere si navigam prin taramul emotiilor pentru a intelege mai bine mecanismul a ceea ce inseamna sa fii om. Eliberarea secretelor ne permite sa devenim intimi cu Sinele nostru Divin - esenta noastra spiritual. Dezvaluirea secretelor face ca natura umana sa fuzioneze cu Divinitatea din noi. Calatorind pe calea povestilor noastre, intelegandu- ne natura umana la cel mai profund nivel, suntem binecu- vantafi cu indrazneala de a trece dincolo de personalitati noastre, de a renunfa la roluri, de a iesi din poveste si de a sta goi in prezenta Sinelui nostru autentic. Numai atunci ne vom simti suficient de siguri pe noi, pentru a sta in toati glo- ria personala si pentru a declara: , Eu sunt acesta”. Pentru a putea permite secretelor noastre sa domneas- 4, trebuie si adoptim pozitia unui luptator, in aceasta ex- plorare a vietii. Trebuie sa spam in adanc, si exploram gi si infelegem terenul propriei noastre naturi omenesti. Asta, deoarece numai atunci cand ne cunoastem $i ne injelegem cu adevarat pe noi ingine, numai dupa ce am mers inapoi pe calea trecutului, numai atunci ne putem arunca bratele in aer plini de entuziasmul si delectarea unui copil si putem declara: ,£u cunt sfant! Eu sunt Divinl Merlt tot ce are Univereul de ofertt”. Numai dupa ce facem aceasta lucrare in- terioara importanta, ne vom simti in siguranfa si ne scoatem secretele la vedere, 158 SECRETUL UMBREI Adeseori, dezvaluirea secretelor ne face s4 ne simfim vulnerabili si expusi, deoarece nu mai stim cine suntem. Ne putem teme de renuntarea la sinele nostru fals - fatadele care ne-au acoperit adevarul profund - si de expunerea esentei fi- infei noastre. Atunci aid eram on si mean em sear le marefe, adeseori am fost ignorati sau criticati - , in ‘alate de adulfi, am invatat s4 ascundem acel loc din noi insine in care ne simtim cel mai vulnerabili. as insa, odata ce ne expunem secretele, vorn vedea ca dra- mele gi justificarile noastre nu ne mai pot proteja. Intclectul nu ne mai serveste. Unicul drum de urmat este cel de aban- donare in fata legaturii dintre noi ingine si Divinitate. Pana cand nu simtim c suntem vrednici, pana cand nu, trecem prin povestile noastre pentru a invata lectiile pe care le au de oferit, pana cand nu ne iertam pe noi ingine si pe ceilalti si pana cand nu ne impacém cu zbuciumul nostru omenesc, ‘vom opune intotdeauna o rezistenta care ne impiedica sine imentam propria Divinitate. goiqits Daca urmati sfaturile din aceasta carte, sunteti prega- tifi pentru a va trai viata in armonie cu Divinitatea. Acum sunteti pregatiti sa iesiti din drama personala si sa va aratati secretul - lumina voastra sacra. Procesul prin care ati trecut pentru a va accepta si integra povestea, v-a facut sa puteti trai o viata aflata in afara limitarilor dramei personale. Daca ati facut lucrarea descrisa in aceasta carte, in- seamné ca v-ati identificat povestea gi ati ajuns la intelegerea profunda ca aveti o poveste, dar ca aceasta nu va reprezinta. Atti descoperit ca in interiorul acesteia se ascundea o refeta unica si ca, prin acceptarea tuturor aspectelor din voi ingiva si din viata voastra, va veti descoperi adevarata menire. Oda- 14 ce afi infeles c& tot ce vi s-a intamplat v-a ajutat s4 doban- difi infelepciunea de care aveti nevoie pentru a oferi lumii da- rul vostru unic, va puteti vindeca ranile emotionale $i trau- mele din trecut. Puteti incepe apoi procesul de acceptare a povestii voastre, prin analizarea metodelor prin care v-ati 159 Debbie Ford impécat cu voi ingiva si cu altii, acceptandu-i - realizand ast- fel o echilibrare a balantelor karmice interioare. Prin punerea in ordine a trecutului, va puteti experi- menta sfintenia iertarii ce deschide usa la noi niveluri de bire si de valoare de sine. Nu veti mai simfi nevoia dea va as- cunde lumina de teama ca cineva 0 va lua. Prin sentimentul propriei valori de sine, veti fi liberi sa utilizati toata intelep- ciunea obtinuté din povestea voastra, pentru a-i putea oferi lumii darurile speciale pe care le aveti. Dupa ce v-ati gasit harul unic gi ati vazut cat de importanti sunteti, veti fi pre- gatiti sa dezvaluiti secretul ce se afld ascuns in umbra poves- ‘tii voastre. Veti fi pregatiti sa recunoasteti adevarul mai pro- fund a ceea ce sunteti. Tinéndu-va in mini darul, fi veti multumi povestii proprii gi veti aprecia tot ce v-a invatat - stiind ca a fost catali- zatorul care v-a deschis spre o cunoastere mai adéncé. Dupa ce veti face aceasta lucrare, veti simti ca meritati tot sica sun- teti pregatiti sa vz garda jos s&renuntat la aprae ila Persoana voastra si sa va scoateti secretul la lumina. DEZVALUIREA SECRETULUI PERSONAL, Expunerea secretelor noastre ne face si ne simfim vul- nerabili, deoarece au fost ascunse att de mult timp. Dar: mai atunci cand suntem dispusi sé fim vulnerabili, vom fi necuvantati cu darul propriei lumini. Sydney statea pe jos in biroul meu, plingand. Printre suspine, isi amintea incident dupa incident din copilaria ei, care au facut-o sé se simta lip- sita de valoare, ca nu merita sé fie iubita, fiind dezamagita si respinsa. si amintea de momentul in care mama ei a uitat 5a © ia din tabara gi ramasese singura dupa ce toata lumea a plecat acasa. Si-a amintit de momentul cand a fost lasata sin- gura, de ziua ei de nastere. Si-a amintit de momentul in care nimeni nu a venit si 0 vad la sceneta de la scoala si nu i-a spus cat de draguta era in costumul ei negru de vrdjitoare, SECRETUL UMBREI care se asorta cu papuceii, Fiind mezina familiei, Sydney a avut intotdeauna senzatia cé parerile nu-i erau luate in sea- mi gi se striduia sé atraga atentia parintilor care au dezama- git-o de prea multe ori. ,Ce ai ales s insemne pentru tine fe- Tul in care se comportau ei?”, am intrebat-o. Sydney a ras- puns printre lacrimi: ,Ca nu le pasa de mine. Ca nu insemn nimic pentru ei. Ca sunt un nimic. Ci nu contez’. Aceasta era povestea care a marcat-o pe Sydney. Chiar daca se maturizase, avand o cariera plina de suc- ces de producatoare de film, in interior incd era coplesita de sentimentele unui copil de cinci ani care ii reamintesc cé este lipsita de importanta. In pofida tuturor succeselor gi realiza- rilor obfinute, ea a tanjeste si azi sa fie recunoscuta. In cariera si in viata personala, Sydney se straduieste sa fie generoasa si grijulie, sperand ca va fi destul de importanta pentru oa- menii din jur, pentru a le merita atentia. Este atenta si inte- legatoare, incearca sa fie un bun ascultitor gi este generoasa cu timpul si banii ei. Cu toate acestea, departe de imaginea pe care 0 proiecteaz in lumea exterioara, atunci cand Syd- ney se aseazA noaptea in pat, fsi dé seama in continuare ca viata ei nu conteaza. Cand am intrebat-o ce dar fi oferea faptul ca simte cd e lipsité de importanté, la inceput s-a uitat la mine ca sicum as. fi fost nebuna. , Nu exista nici un dar in sentimentul acesta”, a spus ea. ,,Ce te-a indemnat sa fabrici sau sa devii sentimen- tul cd nu contezi pentru ceilalti?”, am mai intrebat-o. Dintr-o. data, Sydney a inceput si constientizeze felul in care intreaga sa poveste si fiecare realizare din viata au fost marcate de convingerea adanc inradacinata in umbra ei, ca ea nu conta. ‘Tocmai aceasta credinta i-a oferit harul sau unic - acela de ale arata altora ca viata lor conteazi - gi a facut-o sé creeze Jucruri extraordinare in lume. Sydney se straduieste intot- deauna si faca filme care si conteze cu adevarat pentru pu- blicul ei. Ea stie cum sa-i uneasca pe oameni si sa-i facd sa se simta importanti, inspirandu-i astfel sa lucreze mai bine. 161 Debbie Ford intrucat a invatat pe propria piele cam este s ai sen- zatia ca nu contezi, ea stie exact in prezent ceea ce conteaz viata. Sydney a inteles ca toate acele incidente dureroase din. copilarie au determinat-o sa fie o adevaraté expert in cea ce priveste sentimentul de a nu conta - ceea ce este exact lucrul care a facut-o sa fie unicé in industria filmului, Odata ce i-a prelucrat durerea tesuta in jurul convingerii ca viata sa nu conteazé, ea si-a putut recunoaste harul unic si contributia pe care 0 aduce lumii, Sydney putea vedea cat fusese de dedicatd povestii personale $i felul in care a folosit-o pentru a se lipsi de bucu- ria realizarilor ei. Ins la ora actuala, dupa ce si-a descoperit harul unic, Sydney simte c& merit bucuria si darurile sale, Am sugerat apoi ca povestea proprie nu era decat o acoperire pentru comoara nepretuita pe care o avea, Am rugat-o sa in- chida ochii si arn intrebat-o dupa aceea: , Care este secretul pe care povestea ta l-a ascuns?” A tacut cdteva minute si pe ur- ‘ma am vazut cum pe fata i-a aparut un zambet larg, in timp ce soptea: ,,Am creat o mare schimbare in lume. Chiar con- tez”. Cu claritate si forté, Sydney a recunoscut cA vorbele ei erau adevarate - ca, intr-adevar, munca pe care o facea schimba vietile oamenilor. Dupa ce si-a expus secretul, a stiut ca nu se mai putea intoarce la existenta dincadrul povesti ei. in prezenta darului sau valoros, Sydney privea cum aceasta i se prabusea in fata ochilor. Pentru prima oara in viata si in cariera, putea simfi bucuria abundenta care vine din consti- entizarea faptului ca viata sa are un impact imens in lume. Expunerea secretului vostru va elimina complet po- vestea, Puteti crede cé dezvaluirea secretului gi oferirea da- rurilor voastre implica o responsabilitate coplesitoare. Dar asta nu este decat o alta poveste. Exprimarea luminii voastre nu este o raspundere, ci o onoare sacra. Nu trebuie decat sa fiti cine sunteti cu adevarat - Sinele vostru autentic. Nu ene- voie de efort, incercare sau lupta. Trebuie doar sa va permi- teti sa va aratati in lume - fara povestea voastra, 162 SECRETUL UMBREI Daca pana acum nu ati lasat vreodat ca lumina voas- tr sd straluceasca, probabil va va fi teama, deoarece, in cali- tate de oameni, ne place s4 ne agatam de ceeace cunoastem. Stand in prezenta libertatii si a deschiderii noastre, poate fi ceva infricosator, iar multi dintre noi vor spune inconstient: _,D&-mi inapoi povestea, pentru a sti din nou cine sunt”. AIESI iN FURTUNA Trebuie si ne imbratisim vulnerabilitatea, daca ne do- rim si-i permitem secretului nostru s4 iasa la suprafata. Tre- buie s4 facem primi pasi si sa invatam cum sa avem incre- dere. Trebuie s& invtam cum s4 ne abandonim - nu fn fata aceea ce ne dorim noi, ci in fata a ceea ce ne arata Universul. Trebuie sa avem incredere cd, daca ne aventuram in ape ne- cunoscute, vom fi adusi la mal. Imaginati-va cum ar fi st sta- i pe o plaja si sd priviti un imens nor cenusiu care se indreap- tate val si waka uriage izbindu-se de tarm. Incercand un sentiment de entuziasm, va imaginati cat de incitant ar fi sa navigati in mijlocul furtunii, simtind puterea naturii si miste- rul necunoscutului. Dupa un minut insa, incepeti sa va teme- ti iar gandurile vi se indreapta catre alegerea sigura si previ- zibila de a gasi un loc unde s va adapostiti pana cand trece furtuna, Dar ce-ar fi daca ati sti cd veti ajunge nevatamati pe © insula plina cu comori si bijuterii stralucitoare, navigand prin furtund, inarmafi cu echipamentul potrivit, prin ploaie i ‘vanturi? Ati face acea calatorie? Ati avea incredere in cei care au mai fost acolo si le-ati urma indrumarile pentru a va gasi ladacu aur? Va cer sd va imaginati acest scenariu, intrucat ex- punerea minciunii povestii voastre si dezvaluirea secretului din umbra pot parea la fel de intunecate gi de infricosatoare ca o aventura printr-o furtund dezlantuita. k ‘Acest lucru a fost adevarat in cazul Laurei, o femeie de patruzeci si gase de ani care avusese o cisitorie nereusita plina de durere, abuz si izolare emotionala, timp de cinci- 163 Debbie Ford sprezece ani. Toti cei care o stiu pe Laura, ti cunosc povestea: césatoria i-a ucis spiritul si sotul nu-i oferea iubirea si atentia pe care le merita. Laura a descoperit credinta umbrei care i-a tinut laolalta povestea; aceasta reflecta cuvintele tatalui sau, care i-a spus cand avea doar doisprezece ani: N-ai sd faci ni- nic, fard un barbat aléturi, Laura a trait aceasta poveste timp de cincisprezece ani, ca gi cum ar fi fost un personaj dintr-o piesa de teatru. Cand am intrebat-o ce secret ascundea po- vestea sa, ea mi-a raspuns zambind: ,,C4 sunt o femeie pu- ternica si independenté, care ar fi mai fericita pe cont pro- priu”. Pentru o clip, Laura s-a simtit puternica si ochii i-au stralucit. Ins, dupa céteva minute, a inceput si minimalize- ze forta cuvintelor pe care le-a rostit si a alunecat ‘inapoi in sfera povestii. In final, Laurei i-a fost prea fricd s renunte la drama pe care o cunoscuse atat de bine sia optat, in schimb, Sasi tind secretul ascuns dupa valul acest drame. ____Adeseori ne sabotim visurile, in incercarea de a ne trivi inapoi in limitele povestii personale. Aceasta eo alegere pe care fiecare dintre noi trebuie sa o faca. Trebuie si ne intre- bam pe noi insine: , Sunt dispus s4 nu mé simt confortabil, pentru a proba marefia luminii mele - sau prefer sé ramén in confortul a cea ce cunosc?” Suntem singurii care ne putem convinge ca vom fi in siguranta in lume, gi in lipsa confortu- ui oferit de povestile noastre. Numai noi putem face ca ex- Punerea darurilor noastre pretioase sa se facd in siguranta. DESCOPERIREA ADEVARATEI TALE ESENTE Povestile noastre reprezint amprenta existentei noas- tre, cat si urma unica pe care 0 lisim fh aceasta haevAnncl cand I-am cunoscut pe Matt, avea treizeci si doi de ani, ‘parti- cipa la al douazeci si saptelea seminar de autovindecare si suferea din cauza sentimentelor de lips de valoare si de res- pect de sine. Era foarte inalt, cu par lung gi blond care fi atar- na pe fata. Primul gand pe care I-am avut cand lam vazut a 164 SECRETUL UMBREI fost: Oare ce ascunde? I-am indepartat parul de pe fata cu ména si l-am intrebat cu te-I pot ajuta. El a inceput imediat sé-mi povesteasca trecutul sau. A crescut fara tata int-un ordsel si s-a simtit intotdeauna prost pentru ca nu avea o fa- milie ,adevarata”. Deoarece nu a avut niciodata multi bani, a invatat de mic cum sd se descurce si fara, Cand avea sapte ani, mama sa a inceput o relatie, ceea ce a insemnat ci nu-i mai oferea atata atentie. Chiar atunci au inceput si adeva- ratele lui probleme, mi-a spus Matt. Mi-a povestit timp de o ord cum a intrat in conflict cu legea si cd, la varsta de pais- prezece ani, tréia pe strada, luptandu-se s supravietuiasca. ‘Cand s-a confruntat cu un caz de hepatitd care l-a amenintat cu moartea, Mat a decis sii fac ordline in viata. A inceput s lucreze gi si economiseasca bani, hotarandu-se sa faca ceva cu viata lui, Pe la doudzeci de ani, Matt a intrat in domeniul aface- rilor imobiliare, ajungand sa se descurce suficient de bine ca s& cumpere singur case, si Je repare gi sa le revanda pentru a obtine profit. La varsta de douazeci gi cinci de ani, detinea peste o sutd de proprietati, iar la varsta de douazeci si opt, ajunsese in lumea celor bogati. Avand un milion de dolari in ‘banc, a inceput sa se ocupe de proiecte mai mari, iar la vars- ta de treizeci si doi de ani si-a indeplinit toate scopurile fi- nanciare. insa el suferea in continuare. Iluzia ca banii sau proprietatile i-ar aduce fericire s-a spulberat, iar in cadrul se- minarului se afla in fata mea, intrebandu-se ce sa facd mai departe. in pofida succesului sau, el incd mai avea compor- tamente de autosabotaj, petrecandu-si timp in locuri unde nu-gi dorea si fie si nu gasise implinire in relatiile personale. Chiar daca reusise in lumea materiala, in interior, Matt avea in continuare impresia cA nu este in regula. Se simtea pier- dlut, intrebandu-se incotro sa se indrepte si ce sa faca pentru a descoperi pacea pe care o cauta. Cand Matt ¢i-a incheiat povestea, I-am luat de mana, -am privit in ochi si i-am zis c& primul Iucru pe care ar tre- 168 Debbie Ford bui si facd ar fi si se tunda. Era evident ci nu-si dorea si vada cu adevarat cineva. Parul il ajuta sa-si ascunda secretul ce se afla in spatele povestii lui, care fi spunea c, adanc in interiorul sau, el nu era in regula. L-am intrebat cénd va in- ceta sd mai participe la cursuri si cand va incepe sa le predea, ‘Matt si-a inaltat capul, 2 ridicat din spranceana si s-a uitat la mine de parca as fi fost nebuna. Acesta a fost finalul primei noastre intalniti. An urmatorii doi ani am continuat sil consiliez pe Matt. Fram fascinata de cat era de inteligent, sensibil si intuitiv. Pa- read abi oiubivenelimitats perera ereaga cmenice— te nu i pentru el. Matt se autotortura in. a, dia- logul lui interior care tipa: ‘Na est bun de nimi ni mist doar plin de defecte, iar viafa ta. nu conteaza pentru nimeni”, Matt ince- pea majoritatea intrunirilor noastre, povestindu-mi cate Iu- cruri ingrozitoare a facut. Faptul cd a trait pe strada la o vars- ta atat de frageda, |-a facut sa se simté murdar. Vazuse si fa- cuse prea multe lucruri care, intr-un final, lau facut sa simta ca este neglijent si lipsit de valoare. Matt era intotdeauna con- centrat asupra lucrurilor rele, mai degraba decat asupra celor bune. incetul cu incetul, am reusit sa-1 ajut sa se lepede de toate povestile care fi ascundeau adevarata esenta. ___ Pentru mine, era evident c& Matt este un barbat cu 0 spiritualitate profunda si cu un mare dar de oferit lumii. Atunci cind am considerat cd era pregatit si vada acelasi lu- cru, lam intrebat: ,,Care este secretul pe care-I ascunde po- vestea ta?” Matt parea confuz. ,,Nici nu m-as cunoaste fara ea”, a raspuns el. Am simtit c& lui Matt fi era fricd sa caute mai adanc, astfel ca i-am impartasit secretul pe care-] ascun- dea povestea de la inceputul vietii mele . I-am spus c4, pe cand eram tanara gi lucram in domeniul afacerilor vestimen- tare, imi petreceam timpul cu un grup a cérui mantra era: ./Sex, droguri $i rock‘n’rooll”. Voiam ca oamenii sa creada ci sunt dura gi cd le stiam pe toate. Tot ceea ce aratam in lumea exterioara era dorinta mea pentru bani si statut social. 16 SECRETUL UMBREI Mi-am petrecut multi ani incercénd si-mi ascund sen- sibilitatea si tanjirea dupa ceva mai mult. Pur si simplu, nu era ,interesant”. Cand imi wzasem, in sfarsit, acea poveste, am avut sentimentul cd-mi voi gasi-pacea intr-o viata spiri- tual. Pe masura ce am crescut, mi-am descoperit dorinta profunda de a-L cunoaste pe Dumnezeu. La inceput, mam simtit jenatd si rusinata, intrucét imaginea de femeie a lui Dumnezeu nu mi se potrivea. Nu doream ca oamenii sa stie ca ma abandonasem rugciunii si cA voiam sé fiu un instru- ment al Divinitatii. Lam impartasit lui Matt ca povestea vietii mele ascundea secretul a cine sunt cu adevarat - mai exact, adevarul ca sunt credincioasa si ca-mi place acest lucru. ‘Am putut observa din privirea lui Matt cd a inteles ce-i ceream sa facd. L-am rugat s4 respire profund si sa inchida ochii. Apoi, i-am pus din nou intrebarea: ,,Ce secret ascunde povestea ta?” Cu ochii inca inchisi, Matt a soptit: ,Secretul pe care il ascunde povestea mea este ca sunt o expresie inocenta si pura a spiritului”. Dupa aceea, si-a deschis ochii si am ra- mas amandoi in tacere, uimiti de ceea ce dezvaluise. Puteam vedea din claritatea ochilor c& tocmai luase legatura cu ade- varul lui Divin. Cu lacrimi in ochi, Matt mi-a zis cé in interio- ul povestii lui se vedea intotdeauna ca fiind murdar si ne- glijent - exact opusul a cea ce s-a auzit ca spune. In prezenta puritatii sale, Matt a putut vedea ca-si putea aduce contribu- ia in lume prin predarea a ceea ce invatase. Inainte, Matt isi desconsiderase mereu intelepciunea si cunoasterea, alegand sa fie un discipol si nu un lider. insa, in prezenta luminii sale, Matt fsi putea vedea harul: de ai invata pe baietii ado- lescenti, care sunt singuri i pierduti, cum sa-¢i ofere darurile speciale in lume. Matt descoperise ceva foarte real si foarte sfant, El dezvaluise secretul ascuns in umbra povestii sale. ‘Numai noi ne putem descoperi secretul. Nimeni nu ne poate proteja de lumea exterioara in afara de noi. Nimeni nu ne poate salva gi nu ne poate promite ca nu vom fi ridiculizati sau cd nu vom egua. Probabil ca vom da gres si putem fi si- 167 Debbie Ford guri ca vor exista multi care sa ne arate cu degetul si care si- si proiecteze intunericul asupra noastra. Insa, ce alta alegere avem in realitate? Vrem si ramanem in micimea povestii noastre? Sau ca darurile noastre autentice sa aiba ocazia de a straluci cu putere? _ Multi ani am fost prea speriatd s& ma ridic in picioare si mi revendic drepturile, s& vorbesc deschis in public si sa impartasesc cea ce stiu. Ego-ul meu era att de delicat, incat ma temeam de dezaprobarea oamenilor si de judecata lor. Dar, intr-o zi, in timpul meditatiei, L-am rugat pe Dumnezeu, sé-mi dea curajul de a-mi preda frica personala gi si-mi per- mit sa pasesc intr-un spatiu in care si ma pun in sluja celor- lalti, In acea seard, in timp ce stateam in pat, am inceput s& ma gandesc la liderii spirituali care au reprezentat o parte atat de importanta in viata mea si in dezvoltarea personal, Martin Luther King Jr. mi-a aparut primul in minte. M-am gAndit la toti oamenii care |-au iubit si respectat - cat si la cei care |-au urat si dispretuit. Dar daca King si-ar fi ascuns se~ cretul? Daca si-ar fi ascuns darul, ca lumea sa nu-l vada? Apoi m-am gandit la Gandhi. $i el avea multi admiratori, dar si multi detractori, Ma intrebam cum ar fi aratat Iumea, fard Prezenta acestor oameni. Dintr-o data, am putut vedea ca toti cei care reprezen- tau o voce fn aceasta lume erau iubiti si urati, in acelasi timp. Si chiar daca stiam ca nu sunt Martin Luther King sau Gandhi, curajul lor mi-a aratat ca, dacd doream sa fac 0 schimbare in lume, si eu trebuia sa fiu dispusa sa fiu si iubita, dar si detestata. Trebuia sa pot tolera att critica, cat si lauda. Mai tarziu am inceput sa ma gandesc la acest paradox. {ncercasem din rasputeri sa ma separ de oamenii care igi de~ dicasasera vietile pentru a-i ajuta-si vindeca pe altii. M-am straduit sa-mi spun mie insami cd eram alt gen de persoana, 4 eram prea sensibild si cd n-as face fata niciodata acestui tip 168 SECRETUL UMBREI de ambiguitate. imi dorisem sa cred ca impartasirea propriu- Jui dar nu era cu adevarat menirea mea. $i voi v-afi spus, probabil, ca este mai bine sa va pi trati secretul ascuns decat sa-1 expuneti in ridicolul lumii. Poate v-ati zis ca n-ati putea accepta toata iubirea si admira- fia care v-ar iesi in cale daca v-ati permite sa fiti cu adevarat magnifici. Dar este o minciuna - inca o poveste. Nici unul dintre noi nu este cu adevarat speriat de lauda siiubirea care apar atunci cand lasim lumina sé straluceasca. Chiar daca propria stralucire ne poate face si nu ne simtim bine si chiar daca nu simfim ca meritam atata atentie, in strafundul nos- ‘tru, fiecare dintre noi stie cd acesta este dreptul Ini din nas- tere - expresia noastra autentica. Frica noastra adevarata este dezaprobarea celorlalti, judecata lor aspra, sau faptul ca nu ne-ar mai iubi. iMBRATISAREA PROPRIEI MARETIL Pentru a ne putea oferi darurile, simtindu-ne in sigu- rant, trebuie sa renunfam la a ne mai judeca pe noi ingine gi pe ceilalti, Trebuie sd ne permitem sa ramanem goi, fara po- vestile personale, fara trecut, fara judecatile si justificarile noastre. Numai atunci ne vom cunoaste adevarata esenta si vom simti pacea profunda de a fi aliniati cu Sinele nostra superior, Atunci ne vom putea relaxa, putem lisa garda jos sine putem bucura de gloria propriei maretii ‘A verit vremea s4 crestem si s putem accepta cA uni oameni nu ne plac. A sosit timpul s8 acceptam realitatea c& aprobarea celorlalti nu ne va oferi siguranta sau acceptarea dupa care tanjim. Numai darul din interior - menirea Divina —ne poate oferi profunda satisfactie de a sti ca suntem des- tul atat cat suntem, cd meritam sa fim iubiti si cd suntem. buni si valorosi. Atét timp cat avem nevoie de aprobarea celorlalti, va trebui s ne facem cat mai mici. Atunci cand. eram copii, stiam cat suntem de speciali. Debbie Ford Apoi am considerat ca e rau sa gandim asa. Am crezut c& oamenii ne vor uri dacé ne vom permite sa fim atat de mari gi de speciali pe cat suntem. Adevarata intrebare este: Ne putem ierta pe noi insine pentru cat suntem de speciali,, pentru darurile si unicitatea noastra? Ne putem ierta pe noi insine, pentru faptul c& ne-am zdrobit darurile?” ‘Lumea are nevoie de tine. Ai observat ca este nevoie de tine? Ai observat c ne-ar prinde bine ajutorul tau? Vorbesc cu tine, cu partea din tine care isi doreste s4 creeze 0 schim- bare in lume. A venit timpul sa lagi ca secretul tau sa fie dez- valuit, sé fti amesteci reteta, s& faci prajitura si sa iesi din um- bra. Alatura-te petrecerii. Aceasta este oportunitatea ta. O po- i face la anul - sau chiar peste zece ani. insa nu cred ca este un accident cA citesti aceasta carte, acum. Avem nevoie de tine pentru a-ti indeplini rolul. Trebuie s renunti la scuzele tale gi s-ti indeplinesti rolul in acest proces - si in lume. iti cer si-mi spui care este secretul pe care-I ascunde povestea ta, Nu-i aga ca esti Divin? Ca egti magnific? Ca me- Titi tot ce este mai bun? Ca esti iubire pura? Ca viata ta este lipsita de efort? Care este secretul pe care I-ai ascuns de tire si de ceilalti, in toti acesti ani? ‘A venit vremea sé-ti arati secretul. Este fn siguranti. Poate cA inainte nu era, ins in prezent poti avea grija de el. Nimeni nu fil poate lua. A sosit timpul sa te rasplatesti pen- tru toaté munca pe care ai facut-o. Numai tu iti poti acorda permisiunea de a avea grija de acel secret. Pune mana pe inima si spune-ti cd esti in siguranti, daca iti arati secretul. Promite-ti cé-i vei purta de grija si cé-1 vei respecta. Ca te vei ocupa de tot ce intervine intre tine si acel secret pretios pe care-I det. Vezi cum e sé-ti imbratisezi secretul, s&-| scoti din ascunztoare dupa atatia ani. Acesta este un timp in care trebuie sa fii foarte bland cu tine insuti, intrucat iti expui cea mai valoroasa posesiune. Acesta este un moment sacru ~ cand iti dezvalui secretul poate pentru prima oara, cdnd fi permiti si se arate in lume. 179 SECRETUL UMBRET Timpul a sosit. As dori sa sti ca iti cunosc secretul, Stiu cine esti. Stiu ce daruri ai si ce mari schimbari faci in aceasta lume. Te-am prins, deoarece, chiar daca nu te cunosc, stiv cé detii un dar ptetios, Si stiu cd este o piesa foarte special din acest puzzle Divinal vietii - una pe care nimeni din lume in afara de tine nu o poate oferi. Din cel mai profund loc al inimii tale, iti cer A iesi din povestea personala, sa-ti spui secretul si si-ti oferi chiar acum darul tau pretios. PASI ACTIVI PENTRU VINDECARE 1, Gasiti-va un timp in care sa faceti urmatoarea vi- zualizare, fara a fi intrerupti. inainte de a incepe, puteti face 0 plimbare sau o baie calda ca sa va relaxati. Ascultati o mu- zicd lenté sau aprindeti o lumanare pentru a crea o atmos- fer destinsa. Apoi, inchideti ochii si permiteti-i constientei sa se odihneasca pe respiratia voastra. Respirati de cateva ori lung, incet si profund, retinand respiratia pentru cinci secun- de sau mai mult, expirand dupa aceea incet. Faceti acest lu- cru de patru sau de cinci ori, pana cand mintea voastra ince- pe sa se linisteasca si si se relaxeze. ‘Aduceti la suprafati o imagine a voastra insiva ca mic copil si imaginafi-va ca va simtiti fericiti, in siguranta sicom- plet lipsiti de griji. Vizualizati ca va exprimati pe voi insiva in totalitate si ca va simtiti bine. Puneti-va urmatoarele intre- bari, inregistrandu-va raspunsurile in jumnal. ~ Cand fi-ai ascuns secretul? = De ce anume iti este teamé ca s-ar intampla, daca ai permite ca intreaga ta lumina sé straluceasca? = Cum ar putea beneficia cei din familia ta, cei de la locul de munca si din alte domenii ale vietii tale, de pe urma revendicarii maretiei tale adevarate? 2. Scrie o noua poveste despre viata ta. Tema acestei am Debbie Ford povesti este cd Iumina ta straluceste puternic gi ca Universul se migcd in armonie perfecta cu tine __ Permit 3 vedeti felul in care esenta voastra Divi- na da putere si inspira pe toti cei ale céror vieti le atingeti. ‘Cum ar fi viata voastra si cum ar arata daca va scoateti secre- tul la lumina? Cum ar suna dialogul vostru interior si ce me- saje v-ati transmite? _____ 3. Creati o afirmatie a puterii pe care v-o puteti in fiecare zi, care si va sprijine in dorinta voastra de a trai o viata magnifica. ___ 4, Identificati cinci practii zilnice, care v-ar ajuta sa sati ca lumina voastra sa straluceasca. Contemplare Md delectez tn gloria Stnelut mew magnific’ ‘SECRETUL UMBREI Mulfumiri Pentru Liz Perle, prietena draga si editoare. Iti multu- mesc cA ai crezut in mine si in munca mea, Sunt intotdeauna inspirata de claritatea viziunii tale si de cuvintele tale pline de intelepciune. Pentru Arielle Ford, sora mea, care-mi indeplineste cele mai indraznete visuri. Esti eroina mea. Te iubesc gi te respect. Pentru Brian Hilliard si Dharma Dreams, minunatului meu cumnat si agent literar. Iti multumesc cd te ingrijesti de munca mea $i pentru cd esti o fiinta care ma inspira. Pentru Danielle Dorman, iubita mea prietend. Iti mul- tumese pentru remarcabilele tale aptitudini de editare. Ai a- dus 0 contributie imensa acestei cérti. Te iubesc gi te apreciez. Pentru Katherine Kellmeyer de la Grupul Ford, deoare- ce esti cea mai bund editoare pe care as putea-o spera. [ti mul- tumesc pentru toti anii de indrumare, sprijin si dedicare. ‘Mamei mele, Sheila. {ti mulfumesc pentru cd ai fost cea mai minunata mama si bunicd, ne-ai iubit pe toti atét de mult si m-ai sprijinit in realizarea visurilor mele. Fratelui meu, Mike Ford, pentru cé ai fost att de inte- resat de munca mea. intelepciunea si generozitatea ta ma ins- pira intotdeauna. Fiului meu, Beau, pentru ca imi amintesti mereu ct de pretioasa este viata. ‘Matusii mele, Pearl - ma inspiri in fiecare zi cu entuzias- mul téu pentru viata si prin iubirea ta pentru familia noastra. Sunt atat de recunoscétoare pentru timpul petrecut impreund. Pentru Geeta Singh si Talent Exchange. Nu m-am mai simtit niciodata atat de sprijinita, asa cum simt ca 0 faceti voi. Va multumesc ci sunteti atat de impecabili. Pentru Cheryl Richardson, pentru inima ta extraordi- nar de generoasd gi toata iubirea, célauzirea si prietenia ta. 13 Debbie Ford Pentru Oprah Winfrey, deoarece ai curajul sa promo- vezi vindecarea spirituala in lume. {ti multumesc pentru o- portunitatile extraordinare pe care mi le-ai oferit mie gi acti- vitatii mele. Pentru Katy Davis, pentru tot sprijinul, strilucirea gi viziunea ta profunda. Pentru Jack Mori, pentru ca esti un producitor extra- ordinar si ai curajul sa abordezi un subiect dificil gi sa-l faci accesibil lumii. Pentru Cindy Goldberg si Stacy Strazis, pentru toata activitatea minunata pe care ati facut-o alaturi de mine inca- drul show-urilor Oprah! Inimile voastre mari si iubirea pe care ati aratat-o au ajutat la vindecarea care s-a produs. Va mulfumesc. Pentru Sid Ayers, intrucat m-ai ajutat s4 ma concentrez asupra scrierilor sia muncii mele. Sa stii c& eforturile tale conteaza. Pentru Alisha Schwartz. Nimeni nu a tinut vreodata atat de mult la mine asa cum o faci tu. Iti mulfumesc pentru c ma sustii si fl iubesti pe Beau atat de mult. Pentru Steve Hanselman, Buchanan, Eric Brandt si intregului personal de la HarperCollins. Este o ma- re bucurie si placere si lucrez cu voi. Fiecare dintre voi aduce o contributie unicd. Sunteti editori minunati i va iubesc. Pentru Calla Devlin, editoarea mea de la Harper- Collins. {ti admir lumina si entuziasmul. Este o adevarataé placere s& lucrez cu tine. Pentru Lisa Zuniga, pentru angajamentul tau de a face ca aceasta carte sa fie minunata. A fost 0 onoare s4 lucrez cu tine. Pentru Carl Walesa, pentru tehnoredactarea minuna- iti multumesc. Pentru Stephen Samuels, deoarece ai imbunatatit si ai fost suficient de generos in a prezenta aceasta munca in lu- me. Faci o treaba extraordinara si creezi o mare schimbare in vietile a mii de oameni. 174 SECRETUL UMBREI Dragilor participanti ai programelor mele de instruire. ‘N-am mai intélnit un grup de oameni mai angajat si mai ex- traordinar. Fiecare dintre voi contati enorm in viata $i in acti- vitatea mea. Pentru Cliff Edwards, intrucat esti atat de important in vietile atétor oameni. [ti multumesc pentru angajamentul tdu profund de a te vindeca pe tine insuti si lumea. Pentru Justin Hilton. Sunt atat de privilegiata sd te am ca bun prieten gi ca partener spiritual! Esti un barbat extra- ordinar! Pentru Patrick Dorman. {ti multumesc pentru ca ai iesit din povestea ta si ai expus maretia fiintei tale. Sunt cu adeva- rat onorata s4 mA aflu in aceasta calatorie alaturi de tine. Pentru Luba Bozanich. Angajamentul tau extraordinar de a transcende durerea si suferinta ma inspira enorm de mult. {ti multumesc pentru ca esti cel care esti. Pentru Bea Bigman. Lumina $i iubirea ta ma fac intot- deauna sa zambesc. [ti multumesc pentru tot ce ai oferit co- munititii de oameni pe care fi iubesc atat de mult. Pentru Neale Donald Walsch, Deepak Chopra si Marianne Williamson, deoarece sunteti prieteni gi profesori atat de minunati si de intelegatori. Pentru Divina Infusino, intrucat m-ai ajutat si ma or- ganizez gi sd termin aceasta carte. Pasiunea ta pentru aceasta munca m-a inspirat. Pentru rabinul Moshe Levin, care isi impartageste atat de generos vasta sa intelepciune. Iti multumesc pentru dra- gostea si sprijinul pe care mi le oferi mie si familiei mele. Pentru David Simon si intregului personal de la Cen- munca in lume. ‘Pentru Jeremiah Sullivan, deoarece esti mereu impecabil si ma faci sa arat bine. Pentru Robert Bennett, intrucat este un. perfectionist atat de minunat. Ador fotografia de pe coperta! 175 Debbie Ford Pentru Natalie Snyder si Tony Fiorentino, deoarece mi-ati permis sa ma bucur de ,,povestea parului meu” si da- torita faptului ca m-ati iubit oricum, Suntefi amandoi artisti minunati. Pentru Henrietta Rosenberg. iti multumesc pentru ca esti un guru yoga atat de minunat si te afli mereu alaturi. Restaurentului Coffee Cup si pentru fermecatoarea sa proprietara, Marla Reif, deoarece ofera mancare excelent $i colturi confortabile pentru editarea paginilor acestei carti. inteleptelor si generoaselor suflete care si-au imparta- sit atat de deschis vietile, astfel incat altii sa fie transformati prin povestile lor. Va mulfumesc pentru marea contributie adusa acestei carti. Spiritului care imi vorbeste, ma calduzeste, ma iubeste sima ajuta sa fac ceea ce fac in lume. iti mulfumesc pentru ajutorul tau. Sunt onorata si pot fi de ajutor. Pentru ao contacta pe Debbie Ford si pentru informa- tii in legatura cu atelierele sale de lucru: Debbie Ford P.O. Box 8064 LaJolla, CA 92038 800-655-4016 tn memoria lul Paige Farley Hackel, care a avut curajul sd iasd din povestea et. Vei trai pentru totdeauna in inimile comunitafii tale de la Institutul Ford de Consiliere Integrativd. 176 SECRETUL UMBREI CUPRINS Capitolul 1 TU SI POVESTEA TA... Capitolul 2 i PROPRIA TA RETETA UNICA Capitolul 3 SPLORAREA ‘POVESTI TALE MINUNATE ‘MOTIVUL PENTRU CARE TE AGATI DE POVESTEA TA Capitolul 5 ‘REVENDICAREA PROPRIEI PUTERI- Capitolul 6 i PUTEREA PRELUCRARII | Capitolul 7 A CADEA LA PACE CU POVESTEA TA .. Capitolul 8 ; DESCOPERIREA HARULUI TAU UNIC Capitolul 9 A TRALIN AFARA POVESTII PERSONALE.... Capitolul 10 a SECRETUL UMBREI.. Mulfumizi

You might also like