Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • (Maeştrii Spiritului) Anthony Storr - Freud - Humanitas (1998) PDF

    Uploaded by

    Sebi Negruţ
    9 views97 pages

    Original Title

    (Maeştrii Spiritului) Anthony Storr - Freud -Humanitas (1998).pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views97 pages

    (Maeştrii Spiritului) Anthony Storr - Freud - Humanitas (1998) PDF

    Uploaded by

    Sebi Negruţ

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 97
    MAESTRII SPIRITULUI (O setie de introducer sintetice in biografia si opera acelor mari nume din istoria spirtului ale céror dei au marcat decisiv gindirea contemporana ‘Adresindu-se deopotriva studentului si nespecialistului omic de initiere, cartle colectiel de fata ~ scrise de universitari care-si cunosc perfect « maestrul» au calilatea de a fi concise, obiective si mai ales clare Monografia lui Anthony Storr ¢ structurati dupa marile ceme ale psihanalizei: aledtuirea tripartita a psihicului, dinamica inconstien tului, principiile terapeutice, psihanaliza ca hermeneutic3. Asupra acestor teme planes2’ spiritul lui Freud, infatisat de autor ca deschis dar intolerant, dornic de rigoare dar gata si generalizeze date insufi- ciente, imaginati si totodata rigid. Portretul parincelui psihanalizei reuseste si evite atit capcana mitizari cit gi pe cca a demolari extreme in care cad adesea biografii si exegetii lui Freud, Autorul a folosit surse documentare de prim odin: corespondenta ‘marelui psihanalist (indeosebi cu Jung), marturii ale contemporani Tor, studi eritice fundamentale publicate in spatiul anglo-saxon, Anthony Storr este psihiatra si analist; preda psihoterapia la Univer sitatea Oxford, [ARSTOTEL » BUDDHA « HEDEGGER » JUNG + HEGEL + SOCRATE « SPINOZA » KIERKEGAARD « PLATON « KANT retoateo opzrie: MAESTRII FREUD SPIRITULUI ANTHONY STORR a absolvit medicina in 1944, Ulterior -aspecializat in pshistrie, a urmat cursur de psthanaliza sia predat psihotcrapia la Oxford Fe Incrirle sale se numa: The Invegrity ofthe Personality (1960), Jung (Modern Masters. 1973), i The Schl of Genius (19KR), In prezeot, este Honorary Consuliing Psychiatrist pe fing Oxfon! ith Authority. ANTHONY STORR Freud Traaducere din engle7’ de si maLioTECe U AOCTAWA cen secqia tea Ma: ‘ate tar HUMANITAS Cope IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE ANTHONY STORR FREUD © Amhony Stor. 1989 "histansltion of FREUD, gil publishod in Engh in 198, 's published by artagemeat with Oxford University Pres Traducerea cee FREUD, public uta in engin 198), ‘pare cu acordl eats Oxford University Pres, {© HUMANITAS, 1998, pone prezenta versiuneromincsse ISBN 973-28.0815 Multumiri Sir Keith Thomas, coordonatorul colectiei Past Masters, facut pertinente comentari asupra textu Tui, iar Catherine Clarke s-a dovedit un editor foarte priceput i sint in mod special recunosedtor dr-ulu Charles Rycrof care mia stras ate supra corva mina dat alte sugesti utile. Int mal cu seam indatoratcAnilor sale, ea si aprecierilor ct tice la adresa acest text 1 Viata si personalitatea Sigmund Freud s-a niscut la 6 mai 1856 in orasul ‘moray Freiberg, astizi Pribor, din Cehia, Mama sa, ‘Amalia, era cea de-a teia soe a tui Jacob Freud, negustor de lineturi evreu, find eu aproape dowizeci de ani mai tndri dect el. In 1859, cind Sigmund Freud avea trei ani, familia s-a mutat la Viena ‘Vreme de saptezeci si noui de ani neintrerupti Freud aura sia lucrat in acest oras, fat de care sia expri- mat in repetate rinduri aversiunea, dar de care it venea extrem de greu sa se desparta. in 1938 a fost silt ise refugieze de prigoana nazista,petrecindu-st ultimul an de viata in Anglia, unde a si murit la 23 septembrie 1939, putin dup’ inceputul celii de-al doilearizboi mondial ‘Mama lui Freud, o femeie incintatoare si plnii de vit care a trit pina la virsta de 95 de ani, avea doar 21 de ani cind Ia ndscut. A mai avut dupa aceea alti sapte copii; dar Sigmund, pe care- numed .mein zgoldener Sigh, a rimas incontestabil favorita ct acestui Iucru fi atribuia Freud increderea ce o avea in sine insusi. El considera totodati cd succesul siu de mai tirziu aveao legiturd directa cu faptul cd era cevreu, Desi ma practicat niciodata religia mozaica 7 sia respins orice credinfa religioasd ca fiind iluzorie, Freud avea constiinta adincd a apartenentei sale evre- iesti:si-a ficut putini prieteni printre neevrei, a par- ticipat cu regularitate la intilnirile socictitii evreiesti locale B'nai B'rith sia refuzat drepturile binesti pen- tru traducerea cartilor sale in idis si in ebraica. isi punea autonomia intelectuala pe seama faptului ca cevreu, seriind c@, atunci cind s-a izbit pentru inttia ‘ari de antisemitism Ia Universitatea din Viena, ne acceptarea lui de citre comunitate [-a indemnat si se revolte si i-a stimulat independenta in gindire Freud a fost un copil precoce din punct de vedere intelectual si extrem de silitor. Sase ani la rind a fost primul din clasa, iar la terminarea scolit avea nu nu: ‘mai temeinice cunostinte de greaca, lating, germand siebraica, ci invitase si franceza si engleza, precum sis de unul singur, ceva spanioli si italiana. A inceput citeascd pe Shakespeare la virsta de opt ani. Shakespeare si Goethe au rmas autorii sii preferati inca din primii ani a dovedit seriovitate si aplecare spre studiu, Familia si profesorii asteptau de 1a ell Si-si fact un nume si chiar el insusi a dobindit con- vingerea ci era menit sa aduci o important contri- butie la cunoastere. Viata de familie se orinduia in functie de programul siu de studiu, isi tua masa de seara separat de restul familie, iar pianul surorii sale ‘Anna a fost mutat din apartament de cdtre parinti indca exercitile et il deranjau. Freud s-a inscris la Facultatea de Medicina a Uni- versititii din Viena in toamna anului 1873, dar a absolvit-o abia la 30 martie 1881. La inceput intere- 8 VIATA SI PERSONALITATEA, sul Siu mergea citre cercetarea zoologic’. intre 1876 si 1882 a desfaisurat cercetiri la Institutul de Fizio- logie al lui Emst Briicke, 0 autoritate in materie, pe care-l admira in mod deosebit si care a exercitat 0 influenta considerabili asupra gindirii sale. Bricke si colaboratori si erau adepti ai ideti, nu foatte larg ptdsite la vremea aceea, ci toate procesele vitale Pot fin cele din urma explicate in termenii fizicii si ai chimiei, eliminindu-se astlel din biologie concep- tele rligioase si vitaliste. Freud a rimas determinist sale viet, find convins c& toate fenomenele vitae, inclusiv fenomenele psihice, pre: ‘cum gindurile, sentimentele si inchipuirile,sint strict ‘determinate de principiul cauzei si efectului 1882 insi, s-a indrigostit de Martha Bernays si logodit cu ca. Fiindea in laboratorul lui Briicke n-ar fi putut cistiga indeajuns pentru a-si intretine sotia si familia, Freud a abandonat cu regret cariera de cer- cetator, petrecindu-si urmitorii trei ani la Spitalul General din Viena in vederea dobindirii experien- tei medicale necesare pentru objinerea dreptului de 4 practica medicina. In 1885 a fost numit lector de neuropatologie la Universitatea din Viena. Din oc: tombrie 1885 pind in februarie 1886 a lucrat la Spi- talul Salpétrigre din Paris sub conducerea marelui neurolog Charcot, a cArui teorie privind isteria ia tuezit interesul pentru problema nevrozelor ca enti- {ate opusd maladiilor organice ale sistemului nervos. In aprilie 1886 Freud si-a deschis un cabinet la 9 FREUD Viena ara 13 septembrie sa casitort in sfrit eu Martha Bemays, Primul lr copil, Mathilde, s-anscut tn octombrie 1887. Aveau si rmeze inci inci, ultima fiind Anna Freud, nascut in 1895, singura inte copii ui Freud care avea si devind psihanalist n curs intregi lor clisnici,indelungate si lipsite de asperitai, stia sa Martha s-a dedicat bucuroasd igri sles. celor ase copt ai lor. Stim din scrisori ci viata sexual 2 cuplulai Freud a intrt relativ devreme in dectin; familia ins a rimas armonioasi. Dupi moartea lui Freud, Martha i seria une prietene Si totusicit de cumplit de grew imi este si trebuiasca SH rdiese fri el. Sa continuu s8 triese lipsita de atita blindete 5 atta intelepciune in preajma mea! E 0 slabit ‘consolare pentru mine faptul ci fn cei cineizeci si tei de ani rnoastre nu ne-am adresat nici 0 vorbi uri si cd am fcut tot ce mi-a statin puting pentru ai inlitura din cale necazurile de 2i cu zi Incepind cu mijlocul anilor 1890, viata lui Freud se suprapune peste istoria evolutiei psihanalizei, Lu- crarea intitulata Studi asupra isteriei, scrisi impreund cu Josef Breuer, a apirut in 1895. Daca socotim influenta exercitata de Freud asupra gindirii contem- Porane, ca si faptul c4 propriile sale contributii la dezvoltarea psihanalizei sint atit de vaste incit ocupa ) pe barbatul care-I protejeazi, si succesiunea de substitute care iau locul acestora (SE, XIV.90) (.Anaclitic inseamna literal .sprijinit pe". Freud indeste la situatia originara dintre mama si copil doui obiecte, fiecare dintre ele primind o parte a in- vestitieilibidinale a copilului.) Freud sugereazii c& melancolicii fie regreseaza etre un stadiu primitiv al dezvoltirii afective, in care alegerile de obiect sint mai degrabi narcisice decit anaclitice, fie nu desprins niciodati din el. Aga se face c atunci pierd un obiect, ei pierd o parte mai mare din ei de cei a cAror inbire este determinat surd de atayamentil fai de un obiect diferit de ei Freud credea cd asemenea pacienti s-au opritin sta dliul oral" al dezvoltariiafective (vezi capitotul 3) Motivele acestei opriri nu sint clar specificate; se presupune insd c fixarea in stadiul oral ar putea fi rezultatul fie al deprivari, fie al suprasatisfacerii nevoilor orale ale copilului. Explicatia unilaterald a lui Freud potrivit careia personalitatea depresiva este rezultatul opriii la stadiul ,,oral” de dezvoltare afec- tivd poate fi privita drept insuficienta din perspec- tiva cercetiirii moderne, ceea ce nu scade ins’ din acurate{ea si pitrunderea descrierii sale clinice. Am ‘notat in capitolul 3 ca pasivitatea, dependenta si in doiala cu privire la propria competenta sint trisituri de caracter ce mers ir 83 Astazi sintem in masur sd oferim o deseriere di- feritd a persoanelor inclinate spre melancolie. Per- soana predlispusa si rispundi la pierderea unui obiect iubit printr-o depresie severd mai degrabi decit printr-o perioadi de doliu poate fi privité drept o persoand lipsitd de sentimentul constant al propriei valori,lipsita, prin urmare, de resursele liuntrice pe care s2 se bizuie in cazul ca este afectati de o pierdere sau de o deprivare. © asemenea persoani depinde in intregime de resurse exteme pentru a-si pastra re pectul de sine: de ceilalti oameni care so iubease’ Saul Sd v admire, ori de realiziri care si-i sustina cul, Credem cd un copil care a primit acel gen de pretuire si de adorare irationale oferite de parinti iubitori dobindeste probabil treptat un sentiment intiptirit al propriei valori, nejustiticat poate in termeni obiec tivi. dar care devine o sursa de fort interioar’ atunci tind lucrurile merg ru, Pesemne ci acest proces continu de-a lungul anilor copiliriei, nefiind legat in mod deosebit de primul an de viata, aya cum cre: deau Freud si asociatul sau Karl Abraham, Exist © mare varietate de motive pentru care acest proces poate Si nu aibii loc, facind astfel ca subiectul si fie foarte vulnerabil la depresie, Parinti pot siinu fi dorit copilul sau sa nu-l iubeasca, Poate cA au instituit standarde atit de ridicate incit copilul aasimtit intotdeauna ci e socotit neghiob. Sau poate lun factor genetic (si existd dovezi peremptorii pentru influenta factorului genetic in cazurile de de- presie recurenta) |-a facut pe copil incapabil s& in. lroiecteze iubirea, dezvoltind astfel un sentiment sa luntric al respectului de sine, indiferent de ‘a avut parte Conceptia freudiand despre alegerea narcisica a obiectului, adic’ alegerea de obiect prin identificare. este cur deosebire interesanta in acest context. Caci ppersonalititile depresive. cum voi numi persoanele vulnerabile la depresia sever, sint avide de apro- bare si domice si evite critica sau mustrarea ce le-ar putea cufunda in depresie. Dorinta de a pices le face hipersensibile la simtimintele celortalti — o forma de adaptare la celilalt ce are toc prin intermediul idemtificarii. Faptul de a se adapta celorlalti intr-o asemenea misurd presupune in mod necesar supri: ‘marea sau reprimarea opiniilor sau sentimentelor persoanei depresive insesi; cu deosebire a laturiiafir- mative sau agresive a personali Freud are cite ceva de spus si despre manie: starea psihicd opus melancoliei, dar alternativi bine cu- in cazurile de psihozi maniaco-depresiva sau tulburare afectiva bipolar, cum este adesea numita astizi. El considera ca stiri precum ,bucuria, exultarea Si triumful” reprezinta modele pentru manie, fiind disponibilitate a energiei pst- hice utilizate anterior pentru altceva. O analogie ar putea fi brusca eliberare a frinelor unui automobil sau, pentru a folosi chiar exemplul lui Freud, mo- ind o lupta indelungata si incordata este jin urma incununata de succes™. in vren ce in stirle depresive subiectul isi face reprosuri per tru neajunsurile sale, in starile maniacale individul nu apare doar multumit de sine, ci isi poate atribui iubire 8s puteri aproape magice — .omnipotenta considerat de Freud drept caracteristic’ pentru presupusa stare de narcisism primar a copilului. El socotea c, in stile maniacale,faliadintre idealul eului si eu este aboliti. Prin urmare, supraeul nu mai este preocu- pat de evidentierea modalitatilor in care eul ratoaza idealul eului, deoarece inte cole dow’ entitati nu mai exist nici o diviziune. Pe baza analizei pe care am fcut-o eului este nei doiclnic ci in cazurile de manie eul si idealul eului aay fuzionat,astfel incit persoana, alla int-o dispo- ‘ie triumfals i mulqumiti de sine, netulburati de nici ‘© amtocritic’, se poate bucura de abolires inhibiiilor sale. a sentimentelor de consideratie pentru ceilali si autoimputitilor (SE, XVHIL.132). Ne-am referit mai sus la acuratetea descrierii frew: diene a depresiei severe, 0 varietate a bolilor mintale ce poate necesita intemare in spital, dar care e int nitd adesea si in practica ambulatorie. Referirile [ui Freud la starile maniacale sint deopotriva mai suc: cinte si mai putin satisfacdtoare, probabil datoriti slabei sale experiente efective in acest domeniu. Pa: cienti cu stati maniacale sint rari in cabinetele psihi- atrice, deoarece solicitd rareori asistentd medicala, Ei sint internati in spitale si clinici psihiatrice fie ca urmare a aranjamentelor rudelor, fie ca urmare @ ‘comportamentului lor antisocial ce trebuie infrinat. Pacientii cu stari maniacale manifest rareori in stare Puri .,bucuria, exultarea si triumful” descrise de Freud. in plus, sint de obicei iritabili, agresivi si 86 AORESIVITATEA, DEPRESIA St PARANOIA confuzi. Desi stirile hipomaniacale usoaresint p- cute si pot fi insotte de un flux rapid al ideitor ce conduce la intensicreatvitate, cei mai multi dintre Pacientii cu stiri maniacale int surscitati mai de- araba decit fericiti, iar dupa insinatosire isi descriu starea drept una generind intense tulburiri mai d arabia decit una de voiosi. Se uit adesea ca Freud a avuto experienti foarte redusa privind pacientii cu boli mintale grave. In 1885, asteptind sé ale daca obtinuse bursa de studi ta Paris eu Charcot, el a lucrat timp de tre sapta- ‘mini ca loetitorint-o clinic psihiatric privata la Oberdobling, la periferia Vienei. Pe pacienti inter- nati i descrialogodnicei sale drept un amestec de debili mintali side excentrici, in afara perioadet cit a lucrat cu Charcot Ia Salpétriére, dedicata in special isterei aceste te saptamini de la Oberdobling repre- zinta intreaga experienti clinic’ a lui Freud privi ‘oare la pacientipsihotic intemati. Dupa cum vom vedea, faimosul siu studiu despre paranoidul jude- cator Schreber s-a bazat pe scrierile pacientului si ‘mai putin pe o intlnie directi cu el. In introduce rea la acest studiu, Freud afirma c8, asemenca altor psihiatr, a init ,.nenumiate cazuri de paranoia si de dementa precoce" (schizofrenie); dar, conside- rind cd asemenea cazuri sint improprii pentru psih- analiza, nu prtinde c&le-ar fi studiatin profuncime Jung a lucrat ca psihiatr la spitalul de boti mintale de la Burgholzlt inte 1900 gi 1909 inainte de a abandona postul pentru a deschide un cabinet par- ticular, Daci arf avut o experienta la fel de indelun- 87 FREUD gala a contactului direct cu pacientii suferind de schi zofrenie cronica, psihozi maniaco-depresiva si alte forme de boala mintala grava, Freud ar fi construit poate 0 psihopatologie bazati pe psihoza mai de- arabia decit pe nevrozi. O asemenea psihopatologie ar fi fost probabil mai preocupata de dezvoltarea la individ a simtului realitatii decit de vicisitudinile sexualitatit sale infantile. Explicatiile cauzale date stavilor psihotice de catre Freud au o baz prea in- gust pentru a putea satisface cea mai mare parte psihiatrifor, dar, ca intotdeauna, ele contin observatii clinice originale de mare interes, Studiul privitor la memoriile judecatorului Daniel Paul Schreber la care ne-ain teferit mai sus este un exemplu graitor deopo- triva al acuitatii si al limitelor gindirii lui Freud, Bolile mintale paranoide, care cuprind mai multe ‘in caracterizate in principal de dezvoltarea de catre pacient a delirului de persecutie. Ceea ce inseamni c& pacientul se crede urmifrit, atacat, otavit sau sabotat de catre cineva sau de catre un grup de ‘oameni cu intentii malefice. Foarte adesea, aceste convingeri sint insotite de puternica incredintare a pacientului de propria sa importantd, fapt ce poate explica in parte atentia nedoriti de care se bucura. El poate avea o descendent regala sau poate poseda un secret vital pe eare dusmanii sai sint nerabdatori sd il smulgai, Schreber era un caz neobisnuit in mai multe pri- vinte, Cele mai multe psihoze paranoide sint mai de- grabi cronice decit episodice; Schreber ins a avut © boali mintala initiala care a durat din octombrie 88 AGRESIVITATEA, DEPRESIA SI PARANOIA 1884 pind in iunie 1885, reficindu-se foarte bine de pe urmaei. Sia eluat activitatea de judecitorsis-a simiit bine pin in 1893. La virsta de 51 de ani. Ia Scurt timp dupa cea fost promovat, a avuto resi facut © boala mintali gravi sia trebuit si stea in spital pind in decembrie 1902. Memoriile i-au fost publicate la un an dupitextemare, Din aceasta a dows imbolnivire nu s-a rofacut niciodata pe deplin. in 1907 a fost din now internat int-un spital psiiatrc unde a muri ia 14 aprilie 1911 in cursul celei de-a doua imbolnaviri, Schreber credea ci rupal i este supus la manevre revolttoare de tot soiul si cd este persceutat si prejudiciat, mai cu seama de catre profesorul Fechsig, cirectorulcli- nici in care a fos internat prima oar In timp, boala mintali acuti s-a redus, find inlocuita de un dlir sistematie cron Aidoma altor bolnavi de paranoia, Schreber pizea perfect normal cit vreme nu era atins subiectu! delirului stu, El a obtinut eliberarea din spital in 1902 in ciuda persistentei recunoscute a deliralui sistematic rezumat dupa cum urmeaza Credea c are misiunea de a mintui lumea si de a 0 readuce la pierduta stare de beatitudine, Ceca ce ins ‘nu putea realiza dectt daca era transformat mai inti din barbat in femeie (SE, XI16), in scrierile sale chiar, Schreber isi declara convin- ‘gerea cl, 0 dati ce va fi transformat in femeie, va fi insamintat de raze divine, astfel incit o noua rasi de oameni si poata lua nastere. 89 ‘Nu stim cum s-a manifestat prima faz’ a imbolna- virii lui Schreber; Freud insi interpreteaz’ a doua faza a bolii ca find legata de temerea si totodati do- rinta lui Schreber de a avea relati sexuale cu Flechsig. ‘Cauza care i-a generat boala a fost, asadar, izbucnirea Libidoului homosexual; obiectul acestui libido a fost probabil de la bun inceput doctorul si, Flechsig; iar lupta sa importiva imputsului libidinal a produs con- Mictul care a dat nastere simptomelor (SE, XIL43), Freud continua interpretind presupusul sentiment homosexual al lui Schreber pentru psihiatrul su ca un transfer al sentimentului homosexual inconstient ‘mai timpuriu, indreptat la origine catre tatal siu. Sub- stituirea ulterioara a lui Flechsig-persecutorul cw Freud-insimintitorul pusi in legaturi cu un izvor similar. Freud afirma ci principalele forme familiare de paranoia pot fi repre- Zzenlate toate drept contraziceri ale unicei propoziti .Eu (bitbat i! iubesc pe el (birbat), si int-adevaraceste Tonme epuizcaza toate modalitiile posibile de a for ‘mula contrazicerile (SE, XUL63). Freud explici delirurile de persecutie afirmind ca negarea de catre pacient a sentimentelor homosexua- Je ia inti forma ,,Nu-l iubese — il urdse™, transfor- mindu-se ulterior prin proiectie in EI md urdste (persecuti), cea ce justificd ura mea fat de el” Freud e convins ca persecutorul este intotdeauna 0 Persoand de acelasi sex, iubita cindva, 90 AGRESIVITATEA, DEPRESIA St PARANOIA Freud a ficut mare caz de faptul cA tatil lui ‘Schreber fusese un renumit medic si pedagog ale cArui conceptii despre educatia fizic& erau larg recunos- cute. Murise la $3 de ani, Schreber avind atunci 19. Freud isi sustine interpretarea potrivit cireia deliru rile lui Schreber despre Dumnezeu derivau in ultima instanté din sentimentele fat de tatil sfu subliniind faptul c& un asemenea om eminent trezea probabil in mai mare masurd decit majoritatea tailor sentimen- tele de ,supunere reverentioast si de insubordonare zvrititi pe care elle considera caracteristice pentru atitudinile infantile ale baictilor fata de tatii lor. Desi s-a striduit si-1identifice pe tatil judecitoru lui Schreber in persoana dr. Daniel Gottlob Moritz, Schreber, aflind si faptul c& judecdtorul Schreber avea un frate mai mare, Freud n-a mers mai departe incercind si afle cum a fost de fapt copiliria aces: tia din urmd sau ce fel de om a fost tatal siu cu ade- virat. Dacti arf Picut-o, ar fi descoperit cd dr. Schreber era un monstru autoritar, Fiul siu cel mare s-a impus- cat la 38 de ani; ful siu mai mic, judecdtorul Schreber, a devenit psihotic in felul descris mai sus. Lipsa spa- tiului ne impiedica si discutam staruinta dr. Schreber asupra fringerii vointei copilului, asupra impunerii unei tinute absolut drepte a corpului prin tot soiul de procedee constringatoare, asupra utilizar clisme- lor pentru a preveni emisiile noctume, ca si asupra altor orori, Un inventar complet al acestora poate fi sit in cartea lui Morton Schatzman Sou! Murder (New York, 1973). 1 capitolul 2 m-am referit la Faptul cd insistenta lui Freud asupra persistentei sau recrudescentei fan- tasmelor sexuale infantile infelese ca agenti cauzali ‘i nevrozei i-a impins uneori pe psihanalisti la negl jarea evenimentelor reale si a circumstantelor care influenteaza viata oamenilor. Faptul c& Freud insusi na reusit si descopere nimic despre tatal lui Schreber este un izbitor exemplu aici Froud incearca ins& si ofere o explicatie a motivu- lui pentru care a doua imbolnavire a lui Schreber a survenit cind acesta avea 51 de ani. El presupune ci exist o predispozitie crescutd la boat att ka bitrba cit sila femei, in perioada ,.climaxului™, El mai arati ci Schreber si-t pierdut tat si fratele si cd n-a avut copii: in special fi .asupra carora si-ar fi putut in- drepta afectele homosexuale nesatisfacute”, Asa se face ci Schreber reinvie dorinfele feminine pe care Freud presupune cd le-a avut in prima copibirie fat de tatil su. Afirmatia lui Freud ca paranoia se bazeazii pe con- flicte privitoare la impulsurile homosexuale a inspi at foarte multe cercetiri, Fisher si Greenberg, trecind, in revisti aceasta literatura, conchid cd investigatiile ‘experimentale sprijind in mare ideea cit .paranoizii sinonparanoizii raspund in chip semnificativ diferit la stimuli cu conotatii homosexuale™. ‘Totusi, afir- ‘matia lui Freud ca persecutorul este intotdeauna de acelasi sex cu subiectul nu se confirmi, In timpul fazei acute a boli sale, Schreber, aidoma multor oameni suferind de boli similare, credea ci este iminenti o mare catastrofS, poate chiar sfirsitul 2 lumii, Dupa ce s-a refacut in suficient’i misurd pentru a fiexternat, Schreber a continuat si creadi ci avu. sese loc 0 catastrofi, dar si-a dat seama, cel putin partial. cd dezastrul se petrecuse inlduntrul siiu mai degraba decit in lumea exterioar’, Freud postuleazi ca, in stadiul acut al boli, lumea paranoicului ajunge intr-adevar la un sfirsit, de vreme ce el e incapabil simai mentind legituri afective cu ea, Mecanismul proiectiei il face sX perceapa acest fapt drept unul finind de tumca exterioard mai degrabii decit de sine insusi. Prin urmare, el construieste © now ume bat zati pe delirul sau sistematic. Freud face observatia pitrunzatoare cd un asemenea delir sistematic tre buie privit drept .o incercare de i n pro ces de reconstructie*. intr-o vreme cind delirurile bolnavilor mintali erau in mod obisnuit tratate drept nnonsens patologic si mai putin drept fenomene care necesita investigatii si intelegere, observatiile lui Freud erau surprinziitor de originale. ‘Studiul dedicat lui Schreber e graitor cu privire la procesul de gindire sila metoda de interpretare a Jui Freud. El arata cit de important este si separi griul de neghind atunci cind te apleci asupra operei sale, Comentariile lui Freud privind evolutia bolii lui Schreber, gelozia, proiectia si functia povitiva a deli- rurilor sistematice sint adesea Himuritoare, Faptul ins ci n-a reusit sd facd legatura intre structura ca: racteriald a lui Schreber si confinutul delirurilor sale, pe de o parte, si cumplitul sistem educational in fost crescut de tatal siu (usor de stabilit), pe de alta, reprezinta 0 grav omisiune. Si poate cineva pre 93 FREUD Supune cu adevirat c& aparitia fantasmelor homo- sexuale in puterea virstei reprezinti o cauza suficien- 1G pentru declansarea unei boli psihice de o atare gravitate? Chiar sila sfirsitul secolului al XIX-lea, tun judecitor inteligent, instruit, bun cunoscator al lumii si al moravurilor ei, poate fi considerat doar cu greu nestiutor de faptul cd barbati si femeile au © sumedenie de ginduri si fantezii sexuale pe care tu [e-ar place sa le recunoasca public, dar care nici ‘nu pot fiatit de scandaloase incit sa le provoace ne- bunia. Cartea lui Krafft-Ebing Psychopathia Sexualis, cu bogatia ei de informati privitoare la tot soiul de perversiuni sexuale, fusese publicata in 1886, Sexua: litatea si variatiile ei erau un subiect de discutie in acele vremuri la Viera, Insistenta lui Freud asupra faptului ca persistent fantasmelor sexuale infantile reprezint& cauza prim- ordiala a bolilor mentale a fost rareori mai putin con- vingitor exprimata decit in cazul Schreber. Chiar daca tofi pacientii paranoizi manifesta un interes special, sau 0 aversiune, fafa de temele homosexu- ale atunci cind sint supusi la teste, nu rezulti de aici a singura cauza a bolilor mentale paranoide o repre- zinta conflictele homosexuale nerezolvate. Este mult ‘mai probabil c& aceasti preocupare face parte dintr-o tulburare mult mai profundi si mai general’, 7 Cuvintul de spirit si Psihopatologia vietii cotidiene Prima parte a acestei citi s-a ocupat indeosebi de investigatiile realizate de Freud in domeniul psihopatologiei nevrozelor si psihozelor, deoarece acestea alcituiesc trambulina pentru saltul incercat de psihanaliza catre o psihologie atotcuprinzitoare. Dupa cum am aratat in capitolul 1, Freud a ficut incursiuni teoretice speculative in variate domenii ined din primele momente ale elaborarii teoriei sale. Daca s-ar fi limitat la studierea diferitelor forme de boli mintale, psihanaliza n-ar fi exercitat, desigur, © influenté atit de larga; Freud ins’ era incredintat cca descoperirile sale privitoare la motivatia umana sila inconstient se aplici nu numai nevroticilor, ci oricdrei actiuni umane. Psihopatologia vieri cotidiene a devenit una dintre cele mai populate carti ale lui Freud. Ea se ocupi de celebrul ,,actratat freudian”, respectiv de greselile in vorbire, de greselile in scris, de amintirea eronati a numelor, de uitarea propriilor intentii si altele. Freud se straduieste si-si argumenteze convingerea cc asemenea greseli sau ,acte ratate™ sint rezultatul interferen(ei unor ginduri inconstiente, refulate. Ne vva sluji drept exemplu un caz simplu relatat de Jung. 9s FREUD Un oarccare domn Y s-a indrgostit de o doamnds a fost ins respins, sila scurt vreme doamna s-a miritat ‘cu domnul X. in urma acestei intimpliri, domnul Y. dsiil cunostea pe domnul X de multi vreme si Ficuse chiar afaceri cu cl, fi uta mereu numele. webuind si-l afle in repetate rinduri de la alte persoane atunci cind voia sii scrie (SE. VI.25), Evident, resentimentul fat de norocosul siu rival i-a trezit lui ¥ dorinta de a uita de existenta lui X. La fel de simpli este interpretarea urmatorulut exemplu de lapsus calami Un american eare Europa si care se despise de sotia Iu fa termeni nu prea buni a sirmit c¥ se poate Impica acum cu ea, rugind-o si treaci Alanticul si ‘se intlneasci lao anume dati cue Ar fi minunat ai putea veni cu Mauritania, cur am venit si eu.” Cu toate acestea, n-a indriznit Si ti- itd coala de hintie pe care era scrisi acest pro- povitie. A preferat si o serie din nou. Caci nu voia ca ea sd observe c& tebuise si corecteze mumele vapo- rului, Scrisese initial Lusitania (SE, VII21—122), seria el — die’ Lusitania a fost scufundata in largul coastelor Irlan- dei de un submarin german in timpul primului rizboi mondial Nu toate exemplele lui Freud sint att de directe Uncle din interpretarile sale par alambicate si forgate, ‘Asa'cum am remarcat in cazul viselor, Freud didea dovadi de 0 ingeniozitate considerabila cind era vorba sa-si sustina teoriile, Cel dintii exemplu dat de el este extrem de potrivit aici. Freud a constatat 96 CUVINTUL DE sptnit cfieste incapabil sisi aminteasca mumele artista cate a pictatcteva faimoase fresce la catedrala din Onveto. in lovul numelui corect, Signorelli= i ve~ eau meret in minte numele altor doi. pict Botticelli si Boliaffio, Explicatia dati deel acest caz de vitare se intinde pe pat pagini cuprinzind repulsia sade a vorbi unt stain despre sex. ovinta de a vita sinuciderea unui pacient si o relatare a modului in care gindurile sale refulate au determi- nat ruperea in doua a numelui Signore, o data cu substituirea euvintulul italian Signor” de care wer manul ,Her. Acesta din urm este hat din Herte govina, iar .Bo™ din cadral numelor Botticelli si Boltrafio este luat din euvintul Bosnia, Hertegovi- na si Bosnia era ocupate de turci despre ale citon moravuri sexuale Freud se codea si vorbeasca unei simple cunostnte. Pe cind era la Trafoi, eta afl vestea tulburdtoue a sinucideripacientlui si. Pr urmare,Trafoi contribue la eroarea sade memoric furnizindu o parte a numelui Boltalfo, Froud in cearel si arate ed cele doua subiecte pe care dorea silleevites-au manifestat totus in cele dou name care au inlocuit numele pe cae il witase. Este acelas Up de interpretare pe care Fa aplicat ritalunlor obse- sionale— anume ci ritualul este oexpresi indirect 2impulsului instinctual pe care bolnavul Fa refult Siar, prin umaze, nu poate i desegeat int-un mod direct Explicatia fui Freud este extrem de ingenioasi,

    You might also like