AU APARUT: GH.BUZQUGAN / | haa ee ? He nezistenta PE ETT Vaniahile 3 Mh a Vara Gf. TEHNUCK <= / i 3 A ;Prof. ing. GH. BUZDUGAN ‘Membrv corespondent ol Academioi RP. Poteutul He nezistenta la solivitani vaniahile Edifia a°H-a @ EDITURA TEHNICA veurestiau RO anh rs dp sl et, ele ae coat cel ei EE AE ans nth, ce print neta Pace Bee eae one al eas Bia tisenatet ito ponent at hlenfel metedeloe de tratamene supeticiale pentru smbuadta- anne ene iad cet et ate qrietan ioe PREFATA Prima editie a acestei carfi a aparut in 1955. La data aceea, Ja noi in fard, calculul de rezistentd ta solicitdri variabile era privit ined cu rezerod, atit in invdfdmint, cit si in proiectare. De atunci stiinta si tehnica romineascd au parcurs un drum lung. Astdzi, metoda de calcul la oboseala este predald in cursu- rile de rezistenta materialelor din facultati si este aplicaté curent in proiectare. Laboratoare din inodtdmint, institute de cercetdri si uzine au fost dotate cu masini pentru incercdri Ia oboseald. S-au publicat studii, sau finut conferinte si sesiuni stiintifice asu- pra multiplelor aspecte ale problemei. Numeroase metode teh- nologice de imbunditdfire a rezistentei la oboseala sint practicate curent in uzine, asigurind calitatea produselor care trec departe peste granitele tari. Cu cit industria constructoare de masini se dezvoltd, cit atit trebuie aprofundat mai mult studiut oboselii materialelor, sub variatele sale aspecte, pentru a meri siguranta de funcfionare, pentru a reduce mereu greutatea si preful produselor. Lucrarea de fafa, avind ca scop principal de a prezenta metodele de calcul la solicitari variabile, trebuie, in mod implicit, sé enumere dije- sitit factori care conditioneaza rezistenta ta oboseald, precum $i ‘metodele tehnologice de imbunditatire a ei. In vederea imbundtafirit caljtetit produselor este necesar ca inginerii proiectanfi si tehnologi din uzine si fac experimentiri asupra rezistenfei pieselor solicitate la oboseald. Incercind dife- rite variante constructive sau tehnologice ale aceleiasi piese, se va gasi solufia optima pentru fabricatie. Pentru documentarea de 3amdnunt, se da o serie de indicatit bibliografice cu lwerdri ce se géisesc in bibliotecite tehnice. In afara metodelor de calcul, cunoscute din literatura strdinct de specialitate, la § 6.4 s-a elaborat o metoda noud, care prezinid © serie de avantaje fafa de cele cunoscule. In exempleie de ta cap. 7 se aratd modul de aplicare a acestei metode. Cu ocazia intocmirii noii edifii, ne exprimam dorinta ca pro- blemele referitoare la oboseala materialelor sa fie cunoscute ‘de orice inginer, protectant si tehnolog din toate ramurile construc- fii de masini si sa fie aplicate cu succes in practicd, iar cercelarea stiinfificd din fara noasird, in acest sector, st ia 0 dezvoltare mereu ascendenta. AUTORUL INTRODUCERE. ETAPE ALE STUDIULUL REZISTENTE! LA SOLICITARI VARIABILE. ~Dezvoltindu-se moreu, studiul rezistenfei 1a solicitéri varia- bile s-a transiormal, dintr-o metoda, intr-o ramura important rezistentei materialelor in constructia de masini. punct ‘de. vedere metodic, acest studiu poate fi sistematizat in urmatoarele -elape, care constituie si capitole componente ale acesiui volu a) definirea solicitarit variabile si a notiunilor de baz& in Tegatura ctr aceasta solicitare ; b) definirea rezistenfei la oboseald si stabilirea corelatiet intre aceasia si celelalte propriet&{i mecanice ale’ materialelor ; c) determinarea experimentald, prin diferite metodo, a rezisten- fei 1a obosealii (slabilirea epruvelelor, a masinilor de tncercat, a metodelor de experimentare); d) studiul factorilor care influenteaza rezistenta la oboseala ; e) determinarea metodelor tehnologice si constructive de tm- sunditdtire a rezistentei ta oboseald ; 4) determinarea metodelor de calcul la solicitdri variabile. Problemele cuprinse sub aceste titluri au facut, In cei peste 100 ani de cind se studiazd oboseala materialelor, obiectul a multe ‘mii de studii. De aceea, aldturi de tucrdri care se ocupa — ca si cea de fat — de aspectul multilateral al acestei probleme [24], {88}, [50], [57], [80], mumeroase monografii si congrese au ca obiect numai anumite aspecte ale problemei, cum ar fi: teoriile asuipra ruperii prin oboseala, masini de incercat 12 oboseala, con- cenirarea eforturilor unitare, studiul efectului anumitor factori asupra rezistentei la oboscala, metode tehnologice de marire a redistentei la obaseal4, calculul 1a oboseala aplicat unor piese de masi i etc.NOTATIL Se vor preciza, In cele ce urmeaza, notatiile folosite in cursut lucrrii, Pentru o’parte din ele, justificarea alegerii simbolurilor se face in cadrul expunerii. Ca’ punct de plecare s-au Iuat stan- dardele pentru rezistenta malerialelor STAS 1963-50 si STAS 1965-50. Prevederile acestor standarde sint insuficiente pentru problema de fafa si se asteapti aparifia unui standard special pentru solicilari variabile. Majoritatea ‘simbolurilor folosite s-au luat din literatura sirain& de specialitate consultat’. Uneori a fost nevoie a se introduce notalii noi, proprii, spre a mu se con- funda cu alte simboluri din literatura tehnica romineasci, a, Caracteristici mecanice la solicitari statice - 6; — reristen{i de rupere ta intindere (iractiune); Gre — rezistenla de rupere la compresiuine opi ~ tezistenta de rupere la incovoiere 4, — rezistenté de rupere la rasucire ; se — limita de curgere la Intindere ; oi — limita de curgere la incovoiere ; 3e— limita de curgere la rasucir Ge, % — limite de elasticitaie ; 85, Bo — alungiri Ja rupere ; — giluire la rupere ; . HB — duritate Brinell ; b. Cicluri de soliciti nex, Twex — eforturi unitare maxime ale ciclului nia, Fin — eforturi unitare minime ale ciclului ; Sm, Zn — eforturi unitare medii ale ciclului ; 9%, % — amplitudinile eforturilor unitare ale ciclului ; R — coelicient de asimetrie a ciclului. ©. Rezistente a oboseala Sn, 7 — rezistenfe 1a oboseala pentru ciclu asimetri care; . a, t1 — rezistenle la cboseala pentru ciclu simetric ; %0, % — rezistente la oboseala pentru ciclu pulsator ; oare- 6 4 — rezisten{& la oboseala pentru cichs metric de tncovoiere 5 cu —~ rezisten{i 1a oboseala pentru cicly ; simetric de intindere-compresiune ; ti — rezistenfa la oboseald pentru ciclu simetric de rasucire ; 9 — sezisien|a la oboseala pentru ciclu pulsator de incovoiere ; cee — rezistenla la oboseala pentru cichs ‘ ~*~ pulsator de intindere oye — wezisten{a a oboseala pentru cictu pulsator de compresiune; i ‘ty — rezistenta 1a oboseal pentru ciclu pulsator de rasticite ; rezistenfe de rupere statice ; numér de cicluri ; numar de cicluri conventional pen- ‘ru determinarea rezistentei la obo- seal; 1, tmz -— coordonatele unui punet de pe dia grama ciclurilor limita. 1, Gre Tok = d, Factori ce condifioneaza rezistenta Ia oboseali Om tn — eforturi unitare nominale in concentrator ; ou, 7 — eforturi unitare maxime in concentrator ; ax — coelicient de concentrare a eforturilor unitare 1a solicitiri statice ; coeficient efectiv de concentrate Ja solicitairi va ; riabile i coeficient efectiv de concentrare 1a eforturi uni- tare normale 5 coeficient efectiv de concentrare 1a eforturi uni + are tangentiale ; coeficient efectiv de coneentrare al piesei; (Beluo — cocticient efectiv de concentrare determinat pe i epruvele cu diametrul do; : (Bi), — coeficient efectiv de concentrare determinat pe epruvele cu diametrul a rezistente la oboseald determinate pe epruvete eu concentratori ; 7 7(Nao, (0a)a — rezistente la oboseala determinate pe epruvete sau piese cu diametrul do, d; (e—1u)ao, (*-«)4 — rezistente la oboseala determinale pe epruvele (one — £ @ar(®)a1 — &4,(ee)ar, (6k) — 7 i ©, Ce, Ce oe — or ty — aa aes Alte notatii eursul expunerii. sau piese, ett concentratori, cu diametrul do, d; rezistenla la oboseala a piesei reale ; factori dimensionali la piese far concenteatori ; factori dimensionali la piese cu concentratori ; coelicient de sensibilitate al materialului ; coeficient de calitate a suprafefei sau al trata- mentultti termic coeficienti de siguranté 12 oboseal coeficient de siguranta fata de’ limita de curgere ; coelicient de siguranta global ; coeficient de siguran{i fef4 de rezistenta de durata; coeficient de siguranta 1a durabilitate ; eforturi unitare echivalente ; rezistente admisibile, de citeulatie mai restrinsa vor fi precizate in Capitotut 1 SOLICITAREA VARIABILA IL. SOLICITAREA VARIABILA PRIN CICLURI STATIONARE Rezistenfa materialelor face distinctie intre dou clase de solicitari, respectiv dou feluri de sarcini: — solicitari statice, cauzate de sarcini care cresc lent de la zero pina la o valoare finald, ramtnind apoi constante ; —solicitari dinamice, aplicale cu o vite care nu poate fi neglijata. La rindul lor, solicitarile dinamice pot fi: solicit&ri prin soc, rezultind dintr-o variatie brusea de viteza — solicitari variabile continue, la care sarcina variazi dupa diferite legi, {4rd discontinuite Dintre solicitarile variabile continue, cele mai importante in tehnica sint acelea la care variatia sarcinii este periadicd (ciclicd). In general, Ja masini, variatia sarcinii are loc dupa legi sinu- soidale, care pot fi deformate, insi, prin fenomene secundare. Stu- div] experimental al rezistentei la oboseala aratd cA fenomenul fizic al ruperii este conditionat de valorile extreme pe care le ia efortul unitar in decursul unui ciclu, si nu de legea de variatie inte aceste valori. Solicitarile variabile cictice se intilnese Ja nu- meroase piese de masini, cum se va vedea din ultimul capitol al werd, In studiul solicitirilor variabile cielice se considera ci efor- turile unitare in sectitinea studiat’ variaz’ in timp periodic, cu © freevenfa oarecare, conform diagramei din fig. 1.1. Variatiaeforlului unitar poate rezulta din variafia sarcinilor (de exemplu Ia piesele mecanismulul bielZ-manivela al unui motor cu piston) sau din schimbarea pozifiei relative intre piesa in miscare si sar- cinile de marime constant (osia vagonului de cale ferati). Se fac urmitoarele definiri a. Totaiitatea valorilor pe care Je ia efortul unitar, pornind de la o valoare oarecare pind ajunge din nou la aceeasi valoare (variind in acelasi sens), formeaza un ciclu de solicitare variabil’. De exemplu ACB sau CBD din fig. 1.1. Fig. LA. b. In decursul unui ciclu, efortul unitar trece o singurd datz printr-o valoare maxim’, numila efort unitar maxim Gmax $i 0 valoare minima, efort unitar minim On '). Daca solicitarea pro- duce eforturi unitare tangentiale, alunci limilele ciclului sint fuer Si mie. Adeseori se vorbeste de cicluri ale sarcinilor, cu limite Faae, Fin, sau cicluri ale eforturilor : forte axiale Nmax, Nmiar momente incovoietoare Mnasy Mra » momente de rAsucire Memexs Me mine c. Valoarea medie a efortului unitar al ciclului este efortut unitar medi Gyan Lace onte (ay d. Diferenja dintre valoarea maxima si cea medie, sau dintre coa medie si cea minima, este amplitudinea efortului unitar *) aaa Smtn (12) Co Gres Sm =n — Grin = *) In iiterstura (elinied german, cele doua limite poarta mumele. de efort unitar superior oe si efoct uniter inferior oy. joratura fehnicd sovietied, amplitudinea efortulul unitar se noteazt in cea german eu og. S-a ales simbolul oy, spre a nu se face cconfuzie en simbolul cezistenter admisibile 2. 10 Cu nolalile stabilite se pot sorie si relafiile max Fn} Smtn= Fm Fo (18) Un ciclu de solicitari variabile este definit prin perechea de ValOti Omaxs Onin S8U PEIN Gm Ov» e, Se numeste coeficient de asimetrie al ciclului raportul Rew ita, (14) {, Daca pe toata durata de aplicare a solicitarit variabile efor- furile unitare variazd intre aceleasi valori Gpex, Gaia, atunci se zive c& ciclurile sint stationare. Majoritatea studiilor ce s-au efec- {uat ping acum asupra soliclarilor variabile — respect cele care vor fi expuse in ateast& lucrare — se referd la solicitari prin cicluri stafionare, Dupa velorile si semnele algebrive pe care le au limitele macy Grin, Tespecliv dupt valorile sf semnele cocficientulut de aime: trie R se disting diferite feluri de cicluri, a céror sistematizare a fost facuta in tabela 1.1. Se numesie ciclu simetric (pozitia 5 din tabela 1.1) acela care are R=—1; mex —Smini Sm=O0} Se=Smax- Toate celelalte cicluri gare au Rz—1 se numese cicluri asi- metrice. ; Ciclurile ale caror eforturi unilare amin de acelasi semn se numese oscilante (pozitiile.2, 3, 7, 8). Ele pot fi cicluri oscilante pozitive (pozitiile 2, 3), respectiv negative (pozitiile 7, 8). Cazutile limité de ciclusi oscilante, {a care una dintre valorile exirome ale efortului unitar se anuleaz’, sint cicluri pulsatoare. Ciclul pulsator pozitiv (pozitia 3) are R=0, iar col pulsator ne- gativ (pozifia 7) are R=steo . Ca un caz limita de cicluri osci Jante — cind amplitudinea op devine practic nul — stnt solic farile statice (pozitiile 1 si 9 din tabela 1.1) care au R=-FI. Ciclurile la care eforturile unitare schimba de, semn (pozifiile 4, 5, 6) sint cieluri-alternante, Ble au -ecelicient de asimetrie ne- gativ. Cel mai important, din punct de vedere teoretic si practic, este ciclul alternant simetric (pozitia 5)' care are Ro=% o>!Mon to Tee ly _x0Up 8 cot >e >it >to a te | 200 v ors, tfe 7 tite & Mo r | aamnae ai [ps0 z —Dyro~ a" tg>Me Sioa, 9 ie ate sqari— o# 1WMo< ox il 1D tte E atte ea oma ee oatle s9cttto rH>y>o ox" igete otto 19%! 8 | rey total ice action ty y age iy 20, er mp a%y SqgE HCA LaRHPHIOS 8p paMIDAD1.2. SOLICITAREA VARIABILA PRIN CICLURI NESTATIONARE _Atunci cind limitele omex Ona ale ciclului nu se mentin inva- tiabile pe timp nedefinit, piesa este supusi la cicluri nestationare de solicitari.. Acestea pol fi de diferile feluri : variind in mod ne- regulat (fig. 1.2, 4), variind periodic si continuu (fig. 1.2, 6), va- lind periodic si discontinuu (fig. 1.2,¢) ete, Un studia mai amé- unfit asupra acestor feluri de solicitari se va face la cap. 6. 7 Capitotut 2 REZISTENTA LA OBOSEALA 2.1, REZISTENTA LA OBOSEALA, CURBA LUI WOHLER Inc& din prima jumatate a secolultsi al XIX-lea, o data cu dezvoltarea constructiei de masini, s-a observat cA piesele sup la solicitari variabile rezist4 mai putin dectt cele supuse Ia soli citi statice. Tn 1839, Poncelet, publicind lectiile sale asupra pro- prietalilor fizico-mecanice ale malcriaiclor, a dat acesiui fenomen denumirea de oboseald (in limba francez’ fatigue, in englez’ jatigue, in rusé YCTAJIOCTD, in germana Ermiidung). Cercetari sistematice asupra oboselii au fost intreprinse de August Wahler, care a organizai, in 1852, un laborator de incercare la oboseald a osiilor de vagoane, pentru a determina rezisten{a.lor 1a obo- seald. Abia tn 1910 s-a construit prima dat& graficul pentru de- terminarea rezistenfei 12 oboseal’, céruia i s-a dat numele de curba lui Wohler. Pentru determinarea rezistenjei ta obosealé, se confectioneaza, din materiaiul ce trebuie cercetal, un numir de cel pufin 8 epru- vele, identice ca forma, dimensiuni si grad de prelucrare. Se pre- suptine ci este vorba de un ofel si c& se face incercarea la obo- seal prin incovoiere rolaliva (cum se va descrie in cap. 3), 1a ; cicluri simetrice. Cunoscind rezistenta de rupere staticd g,, se Inceare’ prima epruveta Ia cicluri simetrice avind dpox=0,6 dr $i se constatd cd ea se rupe dupa NY cicluri. Notind Gnax oi, ctl perechea de valori 61M; se reprezint& punctul J in ‘planul 'axelor de coordonate Onex, V (fig. 2.1). Epruveta urmétoare se incearcd la cicluri avind Snax =G2=0}—(1-..2kgi/mm?) si se obfine punctul 2(6s, Na). { Micsorind din ce in ce pe ings cu 1... 2kgi/mm?, la trecerea de : la o epruveld Ia alta, se Obline o serie de puncle cu care se : 15 "construieste diagrama din fig. 2.1, numita curba [ui Wobler, sau curba de oboseald. Asimplota curbet reprezentind cea mai mare valoare a lui dnex la care epruvela nu se mai supe, la oricite cicluri ar fi solicitati, masoara rezistenta la oboseald a materi lulu la soficitarea la Care a fost supus (Incovoiere) si pentru coe- ficientul de asimet Ja care s-a, frcut incercarea. Pentru ciclul simetric de incovoiere, rezistenta la oboseald se nofeaz cu o-4, Gar Glew z @ , o-% We G27 ae Fig. 21. In literatura string, aceasta mérime poarté urmatoarele de- numiri: TIPEAEJ! BBIHOCJMBOCTH (rus), limite de fati- gue (francezd), fatigue strength (engleza), Daueriestigheit (ger- mana). Practic, incerearea epruvetelor care nu se rup este intrerupta, pentru ofel, la Nz =10" cicluri. Ca urmare, efortul unitar dma al epruvetei care nu s-a rupt pind ia 10" cicluri este egal sat infe- rior rezistentei la oboseala. Spre deosebire de proprietatile de rezistenta statice, care sint in numér limitat, orice material are o infinitate de rezistente la oboseald, dup4 valoarea coeficientului de asimetrie 1a care se face experimentarea si dupa felul solicitirii. Ca urmare, simbolurile 6 si = pentru rezistenta la oboseal’ sint insolite de indicele —I Pentru cicluri simetrice, de indicele 0 pentru cicluri pulsatoare, sau de indicele R (avind orice valoare numericd) pentru alte fe- luri de cicluri. In plus, se afecteazai si cu indicii ¢ sau c, rezisten- {ele la oboseala pentru cicluri de tntindere, respectiv compresiune. Ca urmare, simbolurile folosite pentru rezistenfele !a oboseala sint cele din tabela 2.1. 6 | Tabela 2.1 Simboluri pentru rezistente fa oboseals Felut clei Felut soiceei neces | Solar Simettic } Putsstor Inindeeconmesie | en | - | em | = Inna : Conte =— eee eae foe Hone cee cere Curba lui Wohler devine mai sugestiva atunei cind este repre- sntata in coordonate semilogaritmice, adicd [uind scard logarit- pentru absciss. Astiel, daca incercarea la solicitari variabile ar incepe cu prima epruvetii solicitala la cnax =o, (ceea ce va cauza ruperea in primul ciclu), deci dac& scara absciselor ar cu- prinde domeniul Ne 1.,.c0, curba de oboseala ar avea aspectul G & o a + 0100 08 10 aH Joo |r | ow Fig, 22. din fig. 22 [24]. Ba poate fi impartita in trei zone : J — solicitari statice sau putin variabile; If — solicitari variabile de durata 2, cu valori descendente ale rezisten{ei materialului ; I’ — solicitéri variabile de durala nelimitata (zona rezisteniei la obo- seala). Int practica determinarii rezistenfei la oboseald, tnesredrile 2 Caleulul de rexistenta ta solicitart variableincep numai din zona I, cu alte cuvinte la valori omex pe care epruveta le suport cel putin 10 cicluri. Ca urmare, forma prac- ticd a curbei lui Wéhler in coordonate semilogaritmice este cea Snax | -— S83 sgt sy WP 510 5 10 6010" 510 OPN Fig. 28, 23 a) Pe acest desen s-a notat cul I rezistenta la obo- seal i cu Coelicien{i mai mari dectt 1 raportul intre rezistentae de duratd limitata si rezistenta la oboseala. 22, FENOMENUL FIZIC AL RUPERIL PRIN ‘OBOSEALA In decursul celor peste 100 ani de cercetari, unul din subiec- tele cele mai frecvente a fost acela al cauzelor si modului de pro- ducere a rupturii de oboseala, respectiv al deosebirii intre modul cum se produce ruperea la solicitiri statice si cea de oboseala. De Ja inceput se face distinctie intre doug feluri de corpur pe de o parte metalele si aliajele utilizate in tehnicd, formate di cristale fine, dirijate in toate directiile, metale care'se considera omogene si izotrope ; pe de alta parte, cristalele izolate, care au propritat! de anizotropie. Legilefeorei elastics i plant in forma lor clasica, se aplica suficient de exact primelor corpuri, dar devin inexacté pentrti monocristale. Molalele si aliajele industriale sint formate din eristale fine, numite cristalite, dirijate oricum in interiorul corpului. In afara de acestea, spatiile dintre cristalite sint ocupate de incluziuni de materiale straine, sau pori, care pot fi amorse de fisuri. In timpul solicitarii piesei,’in unele’cristalite, asezate defavorabil fat de directia efortului, se produc deformatit plastice mari, deci lunecdri, care modifica pozitia relativa @ gréuntilor. In anumite 18 limite, aceasta redistribuire a pozitiei cristalitelor produce feno- menul de infdrire sau ecruisare. Acest fenomen are loc in mod , curent si cu ocazia prelucrasilor mecanice 1a rece ele metalelor. Cind ‘nsa lunecarile produse in eristalite depasesc anumite valori, apar benzi de lunecare, vizibile la microscopul metalogralic, com stituind cauze de microfisuri. Fiecare microfisura devine concen- trator de eforturi unitare si cauzeaza alte fisuri, a cdror extindere produce ruperea prin oboseala. Ruplura prin oboseala a metalelor tenace are un aspect ca- racteristic, care permite s& fie usor identificata. In primul rin datorita faptului ca efortul este variabil, nu au loc deformal plastice accentuate, respectiv nu apare gituirea ce precede ruperea staticd ; melalul se rupe similar celui fragil. Tn al doilea rind, in sectiunea piesei ruple prin oboseali apar dou zone distincte : una Jucioas%, dalorila frecarii materialului tn timpul dezvoltarii fisurii, si una grauntoasa, in partea In-care are loc ruptura finala, brused (fig. 24). Adeseori fisura de obeseal’ nu se propaga con- tinuu, cu aceeasi vitez’, ci cu inlermitente, datorite perioadelor de oprire a masinii, saui de solicitare redusé, care fac ca fisura s& nut avanseze, In asemenea cazuri (fig. 2.5) apare in secti de rupere o serie de linii de repaus, care arata atit locul fisurii inifiale, cit si modul de propagare a ei. In tabela 2.2 se arata, schematizal, aspecttl rupturii de obo- sealé, la solicitéri de incovoiere si intindere-compresiune, a epru- vetei cu si {ara crestaluri Atunci cind solicilarile variabile sint mici, fisura se propaga aproape pe Intreega secfiune, iar ruplura linala (partea hasurata) 9Tabola 22 Ruplurt de obosealit Epravetf netedt Fetal sotie Sonicare Sottetare Tncovotere rota (GE Tncovotere plan’ Cay Intindere-compresiune cup o mica parte a sectiunii. In acest caz se poate urméri bine propagarea fisurii, cu ajutoru! liniilor de repaus. S-au marcat pe desene, printr-un punct, Tocul inifiale, ier prin sige(i, ai- redtiile de propagare a ‘isurii. Din contra, la solicitiri puternice, fisura se exlinde pe o micé porliune a sectiunii, dupa care ur- meaza ruperea fragila. La solicitarea de incovoiere plana, fisura se propaga din douad p&rfi, pe cind la cea de incovoiere rotativa si cea de intindere- Comtipresiune, dinir-o singurd parte a sectiunii. Un aspect deosebit prezinté ruptura epruvetelor cu crestitura. Amanunte interesante asupra aspectului ruperii prin obaseala pot fi gasite in lucratile (25), [41}, {63}, [80}, [62], (87). La materialele fragile nu pot fi observate cele dou’ zone spe- cifice rupturii de oboseala ; aici, dup& producerea primei fisuri, ruptura are loc bruse, pe intreaga sectiune. In jurul fenomenului fizic de aparitie' prin microfisuri si de dezvoltare a ei s-au ‘nascut numeroase teorii asupra ruperii 20 ' prin oboseala, O sistematizare a lor [86] ar putea fi facuta, in mod aproximativ, astiel : a, Teoria procesului de intarire. Formulatd prima data de ed- tre H. T. Gaugh si D. Hanson (1923), teoria intaririi porneste de la ideea ed solicitarea variabilé cicliea micsoreaza limita de elas- ticitate a metalului si, ca urmare, au loc deformatii plastice chiar la valori_ ale eforturilor unitare interioare limitei de elasticitate statice, Ca urmare a acestui lenomen, se produc deformatii plas- tice, care crese din ce in ce mai mult, Procesul de apacitie a rup- lurii de oboseal are {rei etape : 1) dezvoltarea lunecdrilor plas tice, producind fenomenul de eeruisare; 2) apacitia fisurii, din cauza lunecdrilor ; 3) dezvoltarca fisurii, ca urmare a fenomenulu de concentrare a élorturilor unitare, Teoria procesului de tnl&rire a fost dezvoltati de U. Dehliriger, E. Orowan etc. b, Teoria rezistenfei de smulgere. Teoria de rupere 1a solici {81 slalice formulata de G. V. Ujik sustine c& ruperea metalelor are foc aiunei.cind efortul unitar maxim « atinge o anumité li- mité, numila rezistenfat de smulgere Ro. Dupa Ujik, solicitarea variabila mareste rezistenta de lunecare a materialului si, in schimb, 0 micsoreazd pe cea de smulgere, Reault& de aici ttl faplul c& ruperea se produce la eforturi uni tare mai mici dectt cele statice, cit si aspectul rupturii de oboseal caracterislic risperii fragile, Cercet&ri similare au fost fcule de 'S. Is Rat- net [63]. , c. Teoriile energetice. Numeroase teorii de oboseal pornese de la exa- minarea buclei de histerezis plastic (lig. 2.6). Dupa I. A. Oding, care a dat prima dala explicafia ruperii 1a oboseala ‘pe baz energelicd, latimea buclei de histerezis este o caractoris- a inetalului, numité viscozitate cielied. Pentru valori ale efortului uni- tar maxim al ciclului (6; din fig. 2.6), superioare unei anuniite limite, vise: iclicd creste cu numarul de icluri aplicate piesei, pind se produce ruperea. La o anumiti va- Joate a. lui Gnex. — care este tocmai rezistenta la oboseala — are loc initial o crestere a viscozitatii ciclice cu timpul, urmat® apoi de © deseresiete a'ei, iar epruvela nu se mai rupe. Pentru valori ale lui Gmox mai coborite, viscozitatea ciclica nu creste, ci rémine constanta in timp, iar epruveta nu so rupe.,Pe baza_lucririlor lui Oding (52, [53] s-aui gasit explicatit pentru fegatura intre arezisientele la oboseald de intindere, compresiune, rasucire, in- covoiere, pentru legatura intre cele la solicitari simple si la soli- cilari compuse, pentru legdtura intre rezistenta la oboseala a epruvetelor netede si a celor cu crestaturi. $i alli cercetdtori, cum sint M. Kawamoto si K. Nischioka, B. A. Kuznefov, N. N. Da- videnkov, T, A. Lebedev, N. F. Lesko, au dezvoliat teoriile ener- getiee astipra ruperii prin oboseala. a. Teorii de dislocatie. Printre cele mai- noi teorii_ asupra ru- peril prin oboseald, se numard cele bazale pe dislocatia intereris- ‘alia. Aceste teorii se cladesc pe urmatoarele constatas — dislocafia apare in metale, in procesul de cristalizare, dind nastere unui mozaic de monocristale, orientate in mod neregulat ; — dislocalie se continu in procesul de deformare plastica metalelor 4 ~~ cind dislocatia apare la supratata pies infilor de-lunecare ; — prin deplesarea dislocatiilor si. trecerea lor peste obsta- colele ce le intiinese, se produc goluri in reteaua intercristalina ; — prin deplasarea dislocafiilor in sens contrar, paralel cu planele de lunecare, ele se pot anula, dar golurile rimin, puttnd da nastere apoi la ‘isuri. Teoriile de dislocatie au fost dezvoltate de F. B. Fujita, W. W. Weibull, A. M. Preudental, N. F, Mott si altii. ¢. Teorii statistice. Printre ele mai eunoscute teorii statistice se numara cea formulata de N. N. Afanasiev. In baza acestei teo- rii, metalul este format dintr-o serie de cristale, de dimensiuni si orientari diferite, solicitate prin tensiuni interne si avind proprie- tati mecanice diferite. Fisura de obosealé apare alunci cind in unele cristalite. amplitudinea eforturilor unitare depaseste rezis- tenta de smulgere. Problema determindirii limitei de oboseala apar- fine statistici’ matematice [1]. Teoriile statistice au fost dezvol- ate si de citre alfi cercetatori, cum sint W, W. Weibull, La, I Frenkel, T. A. Kontorova, A. M. Freudental etc. Date interesante asupra teoriilor de rupere prin obosealé pot fi gasite tn luorarile [{}, [18], [21], 23). [di]. [83]. [63]. (7), (79}, [82], [86], [87], [90]. . ea da nasiere lie 23, RELATH INTRE-REZISTENTELE LA OBOSEALA $1 PROPRIETATILE MECANICE LA EFORTURI STATICE, Pentru a determina o singura valoare a rezistentei la oboseala este necesard incercarea a cel putin 6—8 epruvele, totalizind ‘mai multe milioane de cicluri de solicitari, Cunoasterea completa 2 a unui material, din punctul de vedere al oboselii, necesit& dete minarea mai muiltor rezisten{e la oboseald, cel putin pentru cicluri simetrice si pulsatoare, respectiv pentru’ solicitari de tntindere ‘compresiune, incovoiere, rasucire. O astiel de experimentare de- vine foarte laborioas& si este impiedicata adeseori de lipsa’ de limp, de utilaje iar uncori — pentru un anteproieet — poate si nu fie necesard. De aceca, in afara numeroaselor valori ale re- zistenfelor la oboseal’, determinate pind acum si care vor fi exa- minale mai departe, s-a stabilit, pe baza rezulatelor experimen- tale, o serie de relalii empirice, care dau proprietitile de oboseala in fiinctie de alte proprietiti ale materialului. Aceste relatii au insa valoare numai peniru malerialele studiate si in condiliile de lucru in care au fost stabilite. De aceea, ele se vor fosoli cu re- zerv si numai alunci cind experimentarea directa (in_primul rind) sau documentatia existent’ nu pot furniza date mai cere. Cele mai multe relatii empirice dau reaistenta Ia o! iiile cunoscule pentru oleluri Experientele facute au dus si la construirea unor grafice, care arati limitele maxime si minime, tatre care variazd rezistenta la obosealé a1, functie de o,. Un astfel de gralic este cel din fig. 2.7, limitele fiind cuprinse intre curbele T si IJ. Relatia de la pozitia 2 din tabela 2.3 corespunde liniei AB, iar cea de la pozifia 6, liniei DE din fig. 106 + et Soo aa! Tato = Gukgfent Fig. 27. Pentru solicitari de intindere.compresiune si rasucire la ofe- uri, relaliile pentru determinarea rezistenfelor la oboseal sint date in tabela 2.4. In aceeasi tabeld sint date relatii pentru cal- culul redistentelor la oboseala pentru fonte, aliaje de cupru, aliaje 23 . 7Toveta 25 = empiri pentru caleulu fui ¢_, fa ofelur 7 7 7 7 Poe 2 J s |v s J 7 Fetat ofetului Retajia de cateal dapat see 5 a g g a ge : “| -| 243 iyi yg ie 1] oy <80 etm? ea Els 3 gis gz |__| ¢ i, g Tey 2 | 50<0,<70 kgf/mm? (24) e 7 3 | 9,70 ket/mme ba is | |--- ——— a edrel 5 OA, 20,2058 0,— 3 asl. d 4 -,; out ‘Mastaostroente Z es|a} é a ' 3 el gy g : a : igl/S) 4 i 14 Ger a) 3) b/ss] 2 3 H ef tiil ' z/ 4 d & 1 | 127 9, +185 |S. L. Jako 2| 2 4 - eyROet278 | SL. Jukov . 3 - 8 = 21=01285(o,-+0,) | R. Strbeck z i |—| ecole care gly | Tigi slsel4 . Houdremont | 2| 2 s/s /s = ° - |e y=0aste,beots | E Heudrenon 2ii,, ,/4/4]3is4 fo oa : i) a} | PSSST i | BL GF 10 - oy302(0,-+o¢+9) | AL Janger 7 7 1 - ~ |W. Lequis S 7 + Observatie. 1 r risoard in kgflme § | $8 seroafe. In acoso Flat 2, ops age msourd in Kime? far st Bio = | 23 se dau in §. a | he de aluminiu. In ceea ce priveste fontele, rezistentele de rupere sta~ i 2 zg tice la tncovoiere si rasucire, folosite in tabela 2.4, se pot deier- i 2 a mina cu relatiile i = a) g z|é 2 g one(16 «2 20)er5 ny 2iaislzal/za/ze] @ |2 alld ve LN ers (2.2) 6 }é\el|ejé = a %Pentru ofeluri se intilnesc in literatura tehnica si relatii cu care se calculeaz’ rezistenta la oboseald corespunzatoare unui ciety cu coeficient de asimetrie oarecare R. Citeva din acestea sint re- dale in tabela 25. Aici, pa este notatie comuna pentrit oz, tes iar pa notatie comuna pentru 01, 1. Tabela 25 er cau rezistene la, obaseall petra cicluri cu un coeicent de Relat Johnson-Goodman Gobel! Jasper Oding ‘Mac-Adam 24, DIAGRAME ALE REZISTENTELOR LA OBOSEALA In baza definitiilor date, orice material are o intinitete de re- zistente la oboseaid, corespunzatoare tuturor valorilor posibile ale corficientului de asimetrie: Pentru novoile caleulului, este ulil a cunoaste variatia rezistentei 1a oboseald cu coeficientul de asi- motrie. Reprezentarile gratice ale acesior variatii poarté numele de diagrame ale rezistentelor 1a oboseald. 2.4.1. Diferite fefuri de diagrame ale rezistentelor 1a oboseala Diversii cercetatori au imaginat moduri variate de reprezen- tare graticd, dupa marimile inscrise pe axele de coordonate ale diagramei. Astfel, luind in coordonate marimile om si dy, se ob- 26 ~ ambele parti ale axei ver- fine diagrama lui Haigh, reprezentata in fig. 2.8. In aceasta dia- gramé, orice puniet I planului de coordonate dm» gu reprezinté un ciclu de solicitare variabila, ce poate-fi aplicat epruvetei sau pie- sei la care se refer’ graficul. Curba ABC este linia cicturilor limita : suma coordonatelor unui punet oarecare, L, de pe aceasti finie OP4PLmon1-+ Oot FmoeL=oR reprezinta rezistenta la oboseala corespunzatoare ciclului cu coe ficient de asimetrie R. Daca R este dat, punctul L se gaseste cal- cullnd panta finiei OL a oo Pe diagrama din fig. 2.8 se recunose cele irei cicluri par- ticulare: cielul simetric, reprezentat de punctul A; ciclul pulsa- tor [e c=) reprezentat de punctul B; solicitarea statica (punetul C). Un cielu oarecare reprezentat printr-un punct interiorul curbei (de exemplu D). iu va cauza ruperea, pe ch unul reprezentat printr-uin punet exterior (Z) cautzeaza ruperea ~ prin oboseala. Daca se reprezint dmaxs Gmin in functie de dq, atunci se obti diagrama Smith (fig. 2). Diagrama este construit& pentru soli- citéri variabile de intin- dere-compresitine. Se ob- serv ca pentru astfel de solicitéri, atit diagrama din fig. 2.8, cit si cea din fig. 2.9 se intind de am- bele parti ale axci verti: cale : valorile din dreapta corespund ciclurilor ct n>0, cele din stinga celor cu om <0. Repre- zentarea diagramei de ticale are importanta la materiale ce se comporti diferit 1a i presiune -(fonte) ; contrar, se reprezinit’ numai partea din Greapta axei verticale, Pe diagrama din fig. 29, un ciclu este areprezentat printr-o pereche de puncte avind aceeasi abscisd (hay DyDs ete.).. Ciclurile limita’ sint reprezentate prin puncte situate pe liniile Omer $i Saige Se recunose : ciclul simetric (A\A,), Giclul pulsator pozitiv (B,B,), ciclul pulsator negativ (Bj Ba) solicitarea staticd de intindere (C), solicitarea static& de compre Grvae § Form Vnaybettre yh Fig. 29, siune (C’), un ciclu oarecare nepericulos (D,Ds), un cielu ce + cauzeazi tuperea (£\E,). Evident, in domeniul oq <0, se consi der efort unitar Gpax cel mai mare in valoare absoluté. De data aceasta, ordonata oricarui punct de pe linia Gmax reprezinta re- ~zistenta la oboseali pentru ciclul reprezentat de acel punct. Dac& se d& coeficientul de asimetrie R, punctul reprezentativ al ciclului se obfine ducind prin origine dreapta inclinata cu unghiul g, unde (2.4) In literatura iehnicd se intilnesc si alie feluri de diagrame ale rezistentelor 1a oboseald : diagrama Omar, nin =!(Omin) (Upa Gerber, Launhardt-Weyrauch, Goodman, Kommerell, Ros ; dia- rama énoof (20) Moore, Kommers, Jasper etc. Studiul complet al rezistentei la oboseald a unui materia! com- porta construirea a trei diagrame de rezistenfe la oboseala : pen- iru intindere-compresiune, incovoiere si rasucire. In general cele mai mari rezistente la oboseala sint pentru incovoiere, urmate de cele de intindere-compresiune, apoi de cele de rasucire. construi, dupé caz, numai diagrama care prezinta interes ‘in re- zolvarea problemei ce se pune. Diagramele rezistentelor’la oboseala pot fi construite pe baza incercdrilor a diferile feluri de epruvete sau piese : epruvete cu secfiune circular, perfect lustruite, cu dia- metrul (in sectiunea de rupere) de’ 7,5—12,5 mm, in general 10 mm; — epruvete de sectiune circulard, cu diametrul oarecare, mai mare de 12,5 mm ; — epruvete cui crestaturi ; —-epruvete care au suferit diferite tratamente de miarire. a rezistentei la oboseala ; — piese in forma, mirimea gi cu tehnologia reala a fabri. catului. 7 Primul fel de incercari, pe epruvete lustruite, cu diametrut in jurul a 10mm, sint cole care dau proprietatile mecanice de obo- seala ale materialelor, asa cum se gasesc in manuale ingineresti. Incerediile fécute chiar pe piescle reale sint cele mai concludente, ele permitind calculul cel mai sigur de rezistenta la obdseala, dupa Pohl; diagrama omex=H(R), dupa 2.4.2. Schematizarea diagramelor rezistentelor fa oboseala Construiirea diagramelof rezistentelor la oboseald, cu traseul Jor real, ca niste curbe continue, de forma din fig. 2.8 si 2.9, aste practic imposibila, céici ar necesita’ un numér infinit de experiente. De aceea, pentru scopurile practice, ele se inlocuiese prin dia- grame schematizate, consiruite pe baza cunoasterii citorva marimi caracteristice : 6,, G5 61, %-In calculele ta oboseal3, valorile coeficientilor de sigueant’, special pentru metale tenace, sint relativ mici, coborind uneori chiar la 1,1—1,2, Rezullé c& daca s-ar lua in consideratie cicluri limita de pe linia EC a tig. 2.10, respectiv daca s-ar aplica aces- tora coeficientul de siguranta, s-ar putea obtine cicluri reale — zona Z, deci la care Gnax depaseste limita de curgere a materialului. Astiel de solicitari sint inadmisibile in construcfiile de masini, Din acest motiv, pentru metalele care au limita de curgere, se micsoreazd suprafata diagramei cielurilor limita (diagrama rezistentelor la oboseald), ducind linia DEF Ja 45°, ca in fig. 2.10. Ca urmare, diagrama cichurilor limita va fi format din arcul de curb AE si dreapta ED. In acest fel, pentru orice ciclu limita de pe linia ED, rezistenta 1a oboseala (on =Smex=m-t%) va fi egala cu limita de curgere. Aceeasi retezare se aplied si in diagrama de tip Smith, prin trasarea liniei FiGFe, fig. 2.9. ri a 4 £ g Q z 7a a oT 7] 7 = % i & Fig. 2.10 Fig, 2 Cea mai comed% schematizare a diagramei rezistentelor tz oboseald, facut de C. R. Soderberg, este aceea in care curba reali din fig. 211 se inlocuieste printr-o singura linie dreapta AC (determinata de 6-1 si o,), 1a materiale fragile, respectiv AD (cu 9-1, Ge}, la materiale tenace. Dezavantajul metodei, in. spe- cial la metale tenace, consta in accea c& se neglijeaza capacitatea de rezistenla a materialului reprezentata de suprafata hasurata, O reprezentare mai corecta, dalorita profesorilor S. V. Seren- sen si RS. Kinasogvili, foloseste iref din caracteristicile mecanice ale materialuiti : rezistenta la oboseald prin ciclu simetric 03 5 cea prin ciel pulsator op si limita de curgere o, . Se ajunge astiel 0 \ 1a diagrama din fig. 2.12, care poate avea dou variante, dupa %., 22) este in afara sau in interiorul liniei CE. 2 jupa cum oa > de Saul dy | 2 STS “ e Ss SAC Ol Gp Gi @ a b Se oa ro é Fi. 28. In caz de necunoastere a rezistentei 1a oboseald oo, se poate face schematizarea din fig. 2.13, bazal& pe cunoasterea marimilor Gey Sey Ga Ujik). . aAceeasi schematizare, pe baza valorilor o_1, 99, ¢¢, cli cele dowd variante (p> Ge, respectiv oy I plus (neligurat pe desen), magina are as contoare de tire, invegisirind numarul de = cicluri pind la’ ruperea epruvetci. In pF ~—sifig. 3.11 se arath vederea masini de a yp acest tip, cu patra epruvete, realizata c e oa a Fig. 89. Fig. 0 la Laboratorul de rezistenfa materialelor al Institutului Poli- tehnic din Bucuresti. Contoarele de ture sint legate clastic cu capatul din rulment al epruvetei si ele se oprese o data cu ruperea epruvetei. Dispozitivul de suspendare a greutatilor are © serie de contacte electrice, in paralel, care se deschid odata cu ruperea epruvetei; tm acest fel, la ruperea ultimei epruvete, mo- torul ce antreneazd masina se opreste. Masini similare s-au mai construit la noi in {ara la Baza Academiei R.P.R. Timisoara, Insti- iuiul Politehnic Brasov, Uzinele Metalurgice Cugir. Exista diverse variante ale acestor masini, dupa numarul de epruvete Incercate simullan, dupa modul de transmitere a sarcinii ({ransmitere recti, amplificare prin pirghii, incarcare prin arc elicoidal) etc. b. Masini cu epruveta rotativa, solicitata la incovoiere pura, incarcata prin sarcind constanta, Masinilor tn consola i se aduce, ca principala critic’, aceea a variatiei momentului incovoietor in a“ lungul epruvetei (fig. 3.9, a) ceea ce face ca ruperea s& aiba toc in apropierea punictului de incastrare, unde slarea de solicitare este complex’. Ce remiediu, de multe ori opruvetele tn consol’ au 6 gituiturd, care localizeaz ruperea intr-un punet mai indepartat de incastrare si bine precizal. O solutie mai avantajoasa, din acest punct de vedere, o prezinta masina cu epruveta solicitata la inco- voiere purd, aritati schematic in fig. 3.12, Masina are axele 2, care ait la capete falcile de prindere a epruvetei 1, arborele de antrenare 8, moiorul electric 4, lagarele 5, tijele de suspensie 6, talerele 7, pe care se agazii greutiile & si contorul de ture 9. ‘Masina realizeazi schema de tncarcare din fig. 3.9, 4a7 1 cu incdrcare prin mecanism bieté-manivela, La ma- sina DVL, fig. 3.13 [71], epruveta J are un capat fixal de pir- ghia 2, care poate oscila ‘tn lagérele 8, find pus tn migcare di mecanismul bielé-mani- veld 6 si 7; al doilea ca- pat al epruvetei este fi xat de pirghia 4, solidar& ca dinamometril 5, In- circarea stalicd este rea- lizata prin are, iar cea dinamicd. prin '‘mecanis- mul bield-manivela. 257525 93 4 Fig, 318, Fig. 34, d. Masind cu actionare electromagnetics pentru incercat la incovoiere plana. La masina schematizata in fig. 3.14, sistemul oscilant format din epruvela J si piesa 2 este pus 1h miscare oscilatorie de electromagneti 3.1.2.4. Masini pentru incercciri la solicitatri compuse In ultima vreme, incereérile de oboseala la diferitele feluri de solicitari compuse au Juat dezvoltare din ce in ce mai mare. Un exemplu de maging, realizind solicitari ciclice de incovoiere si risucire, este masina Gough-Pollard, schematizata in fig, 3.15. Solicitarea variabild este cauzata de discul 1, pe care se aflé masa rotativa excentricd 2, Axul acestui disc se roteste In rulmentul 3, 46 j id pus in miscare de motorul electric 4, prin cureaua 5. Rul- meniul este rezemat elastic pe piesa 6 prin intermediutl arculut 7- Piesa 6 este solidara cu tija 8, iar aceasta transmite miscarea Ja pirghia de incdrcare 9. Epruveta 1 este prinsé cu un capat in falca 10, solidara cu pirghia 9, ar cu celalalt in suportul fix 12. Am- plitudinea deplasdrii epruvetei poate fi citité prin micrescopul 13. % tt yo 9 a Fig. 3.15. Rotind suporiul 12 in diferite pozifii, se poate realiza solicitarea de incovoiere (cind axul epruvetei coincide cus al tijei 9), de rasu- sire (cind axcle sit. perpendiculere) sau solicitarea simullan de incovoiere si rasucire (daca axele tac un unghi oarecare). Ma- sina, cu epruvel& de dimensiuni stabilite, poate produce eforturi lunitare de Incovoiere pind 1a 100 kgf/mm? si de rasucire pind la SO kgi/mm?, iuerind eu o freevent& de 25 Hz. Alte masini sint descrise in lucrarile [67], [71]. 3.1.2.5. Masini de incercat universale Se Infeleg, sub acest nume, masinile care pot executa, in dife~ rite monteje, incercéri variate (de intindere-compresiune, inco- voiere, risticire). Privite astfel, masinile din fig. 3.8 si 3.15 sint tot masini universale. © masing din aceasta categorie, putind executa incercéri de intindere, compresiune, intindere-compresiune, incovoiere, rast cire, este vibroforul Amsler. Pe schema din fig. 3.16 se observa greutatea reglabila /, prin addugarea sau scdderea de greutati Sractionare, masa fundatiel 2, considerat& infinita, epruveta 3 in montaj de incercare la intindere, dinamometrul 4, masurind forta pe cale opticé, arcu! inelar 5, pentru aplicarea forfei statice 41inifiale, de intindere sau compresiune, surubul 6 de comanda a arcului’ 5, amortizoarele de trepidatii 7 sub fundatie, sursa de Jumina si lentile 8 scala dinamometrica 9 pentru masurarea for- fei, ecranul cu fanfa 10, celula fotoelectrica 11 comandind dispozi- ivul electronic, suportul 12 al celulei fotoclectrice, generatorul de impulsuri clectrice 13, electromagnetul 14 pentru intretinerea im- pulsurilor, amplificatorul electronic 15, suportul cu oglinzi 16, lama de comparalie a dinamometrului si falca de prindere 18 a -epruvetei. Vibroforul {ucreaza pe principiul rezonanfei unui sistem osci- lant, realizata prin electromagnet. Sistemul oscilant este format din'masa 2, inlinita, si masa 1, cuplate elastic prin epruveta 3. TF Fig. 3.16, Schimbind epruveta si masa 1, se realizeazd diverse frecvenle proprii, care trebuie sd coincida cu freeventa impusa de electro- ‘magnet. Generatorul de vibratii este de tip electronic si excitarea lui se face chiar de cétre masin. O razé luminoasa provenind de Ja sursa 8, reflectala pe oglinda 16, cade pe ecranul 10 si mascara ® “la oboseala, pi Torta aplicata epruvetei, In repaus, deviered razei masoara sarcina static aplicat’ epruvetei ; in timpul {unctiondrii, 1ungimea dung’ Juminoase de pe ectan d& sarcinile maxima sii minima aplicate ‘epruvetei. Aplicind sau nu o sarcind initial, prin arcul 5 se pot exercita asupra epruvetet cicluri asimeirice sau simetrice, Un dispozitiv de reglare electronic, format din piesele J1—J5 mentine constanle cele doud limite ale sarcinii, in timpul funefionarii, Un contor mascara numarul de cicluri, precum si frecven{a de lucru. Un releu poate opri masina, fie la aparilia prime fisuri — tnainte 0, iar cel ‘montat intins (fig. 3.24, 0) di un efort unitar de compresiune, om <0 [57]. 3.3.2. Construiren curbei de oboseali. Rezistenfa Ja oboseala Pe baza datelor experimentale se construieste curba lui Wéhler, fie in coordonate dpge NV (fig. 2.1), fie in coordonate semilogari mice (fig. 2.3). In’fig. 3.95 se da, ca exemplu, curba de oboseala ya Ron Sel & Ura 5 4 861890 a0 Wb a0 1 en Fig. 3.5. pentru iin ofel carbon, avind 6 2600 kgi/em®, construita it coordonate semilogaritmice. Pe desen se reprezinta prin puncte ‘epruvetele care s-au rupt si cu somnul O- cele care nu s-au rupt, find incercate pind la numérul de cicluri conventional. Diagrama 8se traséaza_printré puncte si are forma unei linii frinte, sau a doud finii drepte racordate intre ele, In fig. 3.26 este reprezentata curba de oboseala pentru titan tehnic [! 7 avind o_; =2700 kgf/cm? ; incercarile au fost conduse pind la 10° cicluri, Este cunoscut faplul ci rezultatele incercirilor 1a obosealt prezint{ o mare dispersie si ci adeseori este desiul de dificil a i _trasa curba de oboseala, pe baza unui numa de AY 8-10 epruvete incercate. 30} De aceea, Ja tncerciri mai ‘ingrijite, se foloseste un nu- mar mai mare de epruvete, | iar cu punciele obtinute se t traseazi 0 curba superioars ai _ si una inferioar’ ; evident, wit wo W se considera rezistenta la “Fig. 325. obeseala asimptota curbei inferioare. Pentru cercetari. stiintifice [15], [46], ic se incearcd utr numar mult mai mare.de epruvete, citeva sute, iar rezultatele sint prelucrate prin metodele statisticli matematice, .spre a construi curba de oboseali, 7 La incercarea de obosealé a unui material, in laborator, se ‘intocmeste un buletin, in care se inscric, conform STAS 5878-58 — caracteristicile materialului din care s-au luat epruvetele = + proprietati mecanice statice, semifabricatul, tratamentul termic, sarja etc. ; —~ forma epruvetei si conditiile ei de prelucrare ; — caracteristicile masinii de incereat : schema’ de ineiircare si freovenla de solicitare ; — rezistenta la oboseala ; —— informativ, ‘curba lui Wébler. Pentru rezistenjele 1a oboseala prin ciclu simetric sau pulsator, se folosese simbolurile curente 61, a, Peniru alte incercari prin. sieturi asimetrice, rezistenta 1a obosealz se da fie sub forma unei cifre us * 25| Gren Aghfnn? cog = 22 kgifmm?, fie sub forma unei sume tne efotul unitar media si amplitudinea. cicluhui hs = +8214 kgf/mm, 36 8.3.3. Inceredri 1a oboseald dupa program In afarat inceredrii fa oboseala clasica, descris mai inainte, se mai practicd diferite incercéri, dup anumite programe, in scopul cunoasterii comportarii 1a oboseala a pieselor in condifii de exploatare. Astfel, la 0 fabricatie ingrijitd de motoare, se supun arcurile de supape si bielele unor incercari de oboseala (de exem- plu la V.2- 108 cicluri) spre a elimina cele cu defecte care ar putea periclita motoarele. Alteori, se fac incercari obisnuite de oboseala, pe loturi de piese; fabricatia omogena trebuie si dea practic aceeasi rezistenta de oboseala Ia fiecare lot. Se mai obis mutieste a se face incercari la oboseala ale ,punctelor slabe* ale masinilor (anumite buloane, tije etc.) spre @ cunoaste marimea sarcinilor la care ele se vor rupe. Pentru piese folosite in construcfia avioanelor, se fac incercart dupa program, schimbind caracteristicile ciclurilor, dupa anumite urate, aga ca s& se reproduca in mod cit mai fidel condifiile reale de exploatare [87}. 8.84. Incercarile materialelor plastice Dezvolterea mare a materialelor plastice si introducerea lor pe scar larga in constructia de masini face necesara Incercarea lor la oboseala. Lucrarea [85] se ocupa special cu aceasta pro- blema. Date fiind relatiile neliniare tntre eforturile unitare si de- formafii, precum si proprietifile accentuate de fluaj.ale acestor materiale, incercdrile de oboseald necesita o metodicd special, “in care sé se tind seama si de factorul deformatie. Ca urmare, s-au stabilit patru clase de inceredri la obosealé, ardtate prin desenele din fig. 3.27, si anume: —* a, Clasa A de oboseala, fig. 3.27, a: deformatiile variazt tntre limite constante, pe cind eforturile unitare scad in timp. b. Clasa B de obosealé, fig. 9.27, 6: valoarea medie a eior- {ului unitar rmine constant, amplitudinea miesorindu-se mereu, iar deformatiile cresc in timp’; c. Clasa C de obosealé, fig. 3.27, ¢: eforturile unitare variazd intre limite constante, pe cind deformafiile cresc mereu, ca amp! tudine si valoare medie. 4. Clasa D de obosealé, fig. 3.27,d: valoarea medie a defor mafiilor rimine constant’, amplitudinile crescind ; valoarea medie 3T@ eforturilor unitare scade mereu, pe cind amplitudinile rémin constante. In lucrarea citata se dau indicafii asupra incercdrii cauciuculut si a diversilor polimeri sintetici Ia oboseala. 7 JPPEL i ALAA Pp me IPE WARAAAL Taapil c e Fig. 327. eles Erte enter, 8.3.5. Incercdri de oboseal ta soli itari_ compuse Incercérile de oboseala la solicitéiri compuse au rolul sa arate comportarea materialelor la stati de solicitare mai apropiate de cele reale din telnica. Aici exist o gama foarte larga de cazuri posibile, dupa natura solicitarilor aplicate simultan — incovoiere si rsucire variabile, intindere-compresiune si rasucire variabile, incovoiere variabila si risucire statica etc. — dupa cum ciclurile 38 sint simetrice sawr asimetrice, dup& cum solicitarile ciclice sint in jazi sau delazate etc. In aceasté gam larga de posibilitati s-att executal pina in prezent inceredri numai fa unele cazuri particu- are, cimpul de cercetare fiind ineé deschis. Werert HA_A_A WU ye Fig. 828, . reunite. Eten Printre primele incercdri se numéira cele efectuate asupra ole- lurilor, solicitate prin cieluri simetrice de incovoiere gi rasucire. Solicitarile date de cele dowa feturi de cicluri pot varia in fax, fig. 328,a, detazat cu 90°, fig. 3.98. b, sau cu un delazaj oare care, Metodica de incercare este similara celei ar&tata anterior, ia solicitari simple. Se presupune ca este vorba de cicluri lucrind in fad. Pentru o prima serie de 8-10 epruvete, se stabileste un anumit raport intre Gmex=0o Si Tmex=to Si Se incearcd epru- vetele, succesiv, micgorind pe Gmax, tmex la trecerea de la una la alta, dat_menfinind constant raportul lor. Cind_s-a ajuns la ultima ‘epruvet, care nu se mai rupe, s-a objinul 0 rezistenta Ia oboseala ta solicitari compuse, respectiv un punct al unei dia- grame in sistemul de axe oy, tv. Pentru alte serii de epruvete, se schimba raportul o»/ro, obtinind alte puncte in planul axe- lor oy, %. Cazurile extreme vor fi 0740, %=0 si t0740, cv=0, cafe reproduc Incercdiile la solicitari simple de tncovoiere, respec tiv risucire. Incercarile facute de Gough si Pollard, pe un ofel aliat, supus la solicitiri simetrice prin cicluri in fazd, au dus la rezultatele Inscrise pe fig. 3.29. Aceste rezullate trebuie analizate prin prisma teoriilor de ruipere. Astfel, cu ajutorul punctelor inscrise pe desen se poate trasa o elipsd, de ecualie on)? 2 fen)? 4 (=) oy, . Gy +(e) en in care d1, m1 reprezinté semiaxele elipsei, masurate pe axele de coordonate, iar oz, zz coordonatele tinul_ punet oarecare de pe clips, care este curba ciclurilor limita, Coordonatele oy , =z sint perechile de valori care dau rezistenfa 1a oboseald la 2solicitari compuse, determinate in modul descris mai inainte. Elipsa reprezentata de ecuafia (3.1) corespunde teoriei de rupere a efortului unitar tangential maxim. mel Lee eee : Paha : Ro 2 , a Yo} 500 1009 1500 2000 2500 3090 3500 4000 4500 Ga, keh? Dat find’ c& cuperea prin oboseala are, chiar si 1a metale te, nace, caracterul unei ruperi fragile, dacd se aplic& teoria efortu> lui unitar principal maxim se ajunge la ecuafia elipsei : +20 =)+ & = (2) Ambele elipse, destul de apropiate tntre ele, aut fost repre- zentate pe fig..3.59. ine Incercari facute cu cicluri simetrice delazate cu 90° (fig. 3.28, 6) au ardtat cf cele doua soliciliri, neavind maximele simultan,’ nu se mai influenteaz si ca urmare curba ciclutilor limit de solicitdri compuse se translorm’ intr-un dreptunghi (fig. 8.30) [25]. Daca defazajal intre cele doug solicitéri sime- irice are alte valori, atunci 2 curbele ciclurilor limita se ey ony inscriu intre dreptunghi si ! elipsa. Sa 1 ‘La o fonté aliaté cu > crom si cupru, incerearile " Ficute de Gough si Pollard a au dus la“construirea dia~ gramei din fig. 3.31, cores- - _punzind de asemenea ecuta- Fig. 830. fiei (3.2). Incerediri {acute de Gough asupra unui otel crom-riichel, supus la solicitari prin cicluri simelrice si asimetrice, in faz’, au dus la rezultatele inscrise pe fig. 3.32. Se observa cA rezistentele 2500 GEE” Pee & . 8 sal & o “ 2 e ‘S00 1000 1500 - 2000 2500 3000 von ts if 4 a, = = Gp kpffem? 000 Poy 1 ' a Gy, kgffem? Fig. 832, cele mai mari se obfin Ja cicluri simetrice yi ca ele scad pe mésura ce creste Gq, tm. De notat c& pe axele de coordonate ale dia- . gramei s-au inscris amplitudinile de, 7» ale ciclurilor. 2 6Incerc&ri facute la solicitari ciclice simetrice, simultane cu — pentru incovoiere simetric%, eu risucire statica (eon —a§ (33) — pentru rasucire simetrica, cu incovoiere statica eH bots (35 unde s-au notat : (oa), (s-1}e — rezistenfele la oboseala prin cie- luri simetrice de incovoiere, respectiv rasucire, in prezenta tnei solicitari statice de rasucire, espectiv incovoiere, iar tar Gx — eforiurile unitare statice. Pentru ojelurile cercetate de Scegiov, coeficienti a si 6 au va- lorile: 0,00...0,15 ; 6=0,07 ...0,18. In luerdile [15}, [44], [57] se gases numeroase date asupra rezisten{elor la oboseala in cazul solicitariior compuse. 34, METODE RAPIDE DE INCERCARE LA OBOSEALA Dificultatea principalé a incercirilor la oboseala, prin me- toda Wohler, const tn aceea ca ele necesita un timp lug de expe- rimentare, Aceastd duratii se poate scurla incercind simultan epru- vete la mai multe masini. Ca un corectiv al acestei dificultati, numerosi cercetatori au cdutat sii stabileascd metode prescurtaté de experimeniare, fie folosind alta metodict de aplicare a sarci- nilor, fie e&utind corelatii intre rezistenta 1a oboseala si alte pro- prietali fizice ale materialelor. Desi pin in prezent metoda cla- Sicd rémine cea mai sigura, aceste metode prescuriate nu sint Hipsite de interes; se va face o scurla prezentare a unora din- re ele, : : a. In metoda Prot, sau metoda sarcinii progresive, fiecare epruveld se incearcé la sarcina ciclic& progresiv’, adic mirité in trepie. Acest lucru se-realizeaza la o masina de incereat care, Ja antimite intervale (de exempht 1 000 cicluri, 10.000 cicluri ete.) las s& cada alice tntr-un vas, suspendat de capatul epruvelei ro- titoare, marind asifel efortts| unitar maxim al ciclului, pind se rea- Jizeazd ruperea. Pentru o epruveld incercaté, se noleaza vileza de creslere a sarcinii, a, masurata in kgf/mm®/ciclu si efortul uni- tar maxim al ciclului, cind s-a produs ruperea epruvetei, nox r- Pentru alte epruvete, se modifica viteza de inedreare, a, oblintiid alld valoare pentrit dmexr. Pornind de ta observalia c& curba Iti 2 “Wohler, determinata pe calea clasicd, in coordonate dnex, N, este © hiperbola echilater’, se ajunge la concluzia ci relalia Gmaxr—a in coordonate semilogaritmice, este o linie dreapla, daca pentru « se ia radacina patrata a vitezei de incdccare. Dat fiind cd curba lui Wohler nu este totdeauna hiperbola de gradul al doilea, ci de grad superior, se obisnuieste a se reprezenta relatia mox—a Si jutnd abscisa radacina cubica a vitezei de incarcare, Deter- minarea rezistentei Ja oboseald in metoda Prot consta in constr 10; 8 z b é a 1 : | 4 g ° & 60} & 50} | My 107 i" a FO wt rea liniei drepte Omex—% pe baza datelor experimentale si exira- polarea ei pind la vitez’ nul. Valoarea ordonatei max, pentru viteza de creslere a sarcinii nuld, deci pentra sarciné constant, este rezistenja la oboseala. In fig. 3.83 s-a reprezental diagrama Prot pentru un ofel [15]. In figura de deasupra s-a Iuat réd& cina patratd a vilezei de ineareare, iar in figura de jos, ridacina cubicd; rezistenfele Ia oboseala’ obfinute sint 51, respectiv 48,5 kgl/mm?, cyb. In metoda de incercare in trepte [J. T. Ransom] se eva- Jueazd de la inceput limitele maxima si minima intre care s-ar puiea situa rezistenta la oboseala cautata. Acest interval se im parte In trepte, iar prima epruveta se incearcé la valoareé mi 280 argh a iosibigifam TAS Kg 32 e280 180, ¥ no) 2H Ms CEUETEM EHS WEE WE W im icliry Fig. 3:34, Jocie a intervalului, Daca ea s-a rupt, epruveta urmatoare Se in- cearcd la treapla imediat inferioara. ‘Dac aceasta nu s-a rupt, epruivela ce urmeaza se incearc& la treapta superioard etc. In acest fel, incercarile se concentreazzi in jurul valorli modii si rezistenta Ja oboseal se afl mai repede decit la Incercarea clasicd. Reziti- ~ talele inceredrii, efectuata Sma pe cel putin 40 epruvete, : sint prelucrate pe baza sta- tistics, c. In metoda inregistra- rit diagramei de oboseala [82], [8] se urmaresc da- zele de dezvollare a proce- . sului de rupere prin obo- > seal. In acest scop se in- 7 registreaz’ — prin .aparate " 4 daptate la magina de incer- Fig. 3:35, cat — variatia sagetii epru- vetei in functie de numérul de cicluri. In fig. 3.34 se arata curbele obtinute la incercarea unor epruveie de cupru, Ja diferite amplitudini ale cielurilor. Curba deformatillor prezinli trei.jaze: o faz’ ascendenta, una maximala, una descendent. Faza maximala corespunde aparitiei fisurii de oboseala. . d. In metoda propusi de V. S. Ivanova [82] se defineste, pe partea descendenté a curbei de oboseald (tig. 3.35). un’ punct 6 critic, c&ruia fi corespunde un numar critic de cicluri, M,, si un fort unitar critic, og, precum si o constant ciclicd a materialu- Jui, @ Cu ajutorul acestora, rezistenjele 1a oboseala sint date de relatiile eos yet M CH ag Da, (35) Jn lucrarea [82] se arala metodica de determinare a acestor anérimi. e. Alte metode rapide fac legatura tntre rezisienta la obo- seald si puterea consumata de masina de incercat, sau tempera- dura epruvetei, histerezisul magnetic, curenjii Foucault etc, 3 ~ Cele de rezisteng la solletet vastabileCapitotat 4 FACTORII DE CARE DEPINDE REZISTENTA LA OBOSEALA. Practica indelungati a arilai c& valoarea rezistenfei 1a obo- seal este functie de o ‘serie de factori, al caror efect trebuie luat in consideratic 1a proiectare, Acesti, factori pot fi sistemati- zai astiel : a) materialul, structura lui, tehnotogia semifabricatulut ; b) felu! solicitarii ; : c) asimetria ciclultt ; ) concentratorii de eforturi unitare ; e) dimensiunile epruvetei ; 4) prelucrarea si starea supraletei ; g) actiunea agentilor corosivi ; h) tensitinile remanente ; i) temperatura ; j) ireevenja de aplicare a solicitaii variabile ; k) variatia crimii solicitarii variabile. Faciorul material este evident. Se vor face uncle consideratit suplimentare asupr2 lui, Factorii enlimerati la punciele b gic aw fost examinali la cap. 2. Din examinarea celorlalfi factori, care se va face in acest capitol, se vor trage coneluzii asupra metode- lor tehnologice si constructive pe care inginerul trebuie sf le aplice pentru imbundtitirea rezistenjel la oboseala ; acestea vor face obiectul capitolulut 5 al lucrdt Dintre factorii enumerati, unii_ au fost studiati mai bine, ia efectul lor cantitativ poale fi luat tn considerare in calcule. Alf mai pufin cercetafi, vor fi luafi in considerare numai in mod calitativ. Rezistenta 1a oboseala este un fenomen fizie complex, depin- zind de ansamblul de factori enumerafi, De aceea, examinarea efectului separat al fiecZruia este, uneori, destul de dificila, In 66. general, in studiile efectuate, conditiile de experimentare difera de la un cercet&tor la altul, fapt care nu permite o sistematizare cleganta a tuturor datelor de care se dispune in prezent. + 4, MATERIALUL, STRUCTURA LUI, TEHNOLOGIA ‘SEMIFABRICATULUL Rezistenta la oboseali depinde, in mare masura, de existenta incluziunilor nemetalice, a porilor si_a oricdror defecte de mate- rial. Din acest motiv, elaborarea ‘ci! mai tngrijité a ofelurilor este de mare importanjé pentru asigurarea nei rezistenfe la obo- seal marite, Existenta segregatiilor, in special de sulf, fosfor, are efect defavorabil. Ecruisarea prin intindere sau compresiuine maregic rezistenta a oboseala a ofelurilor cu 10—40% ; efecte similare se obtin in urma irelilarii sirmelor si a laminarii tablelor de ojel. Eiectul ecruisarii este mai mic pentrurcupru si alam, find ins favorabil. In schimb, ceruisarea prin intindere micsoreaza rezistenfa la obo- seal a aliajelor de aliminiu. Directia fibrelor, realizate prin forjare, trefilare, are de ase- menea elect asupra’rezistenlel 1a oboseala: tn direclie longitudi nal& rezistenta 1a oboseala este maxima ; transversal, ea se mic- soreazi, in medie cut 25-35%. Din motivele enumerate — fibre, defecte de material — piesele forjaie au, In general, rezistenje la obosealé superioare celor turnate, S-aui facut numeroase cercetari referitoare 1a cfectul mérimii griuntelui asupra rezistenfei 1a oboseala. S-a constatat ca la epruvetele din ofel carbon, grantlatia mare da 0 scéidere de 10— 159, a rezisten{ei la oboseala, La epruvetele cu concentratori, din contra, granulatia find este dezavantajoasa. La ofeluri aliate, efec- jul defavorabil’ al granulatici mari este mai ridicat, ajungind pind la 80%). Date numeroase asupra acestor factori se gisese in lucrérile (25], [44], [63). 42. CONCENTRATORH DE EFORTURI UNITARE, 42.1, Considerafii, generale asupra concentririi eforturilor unitare Experienta a ardtat c& la piese cu variatie brusca de secfiune, calculate pe baza teorici clasiee a rezistentei’materialelor, rupe- rea are loc la eforturi unitare inferioare celor pe care te suporta 7piesele fara variafie de sectiune. Cercetarile facule, teoretic si experimental, au aratat cé in sectiunea periculoasd, unde are Joc micsorarea bruscd de sectiune, eforturile unitare nu se mai distribuie conform legilor simple slabilite in rezistenfa materiale: ! lor, ci ate loc o marire sensibild a acestora ; fenomenul a primit denumirea de concentrare a eforturilor unitare. Fenomenul de concentrate a fost studiat la inceput pentru solicitari statice. Nu- meroase cazuti, in special cele care prezinté simetrie, au fost re- zolvate prin teoria elasticitafii. Cazuri mai complexe s-au studiat experimental, prin foloelasticitate, saut alle metode. a. La solicitari statice, fenomenul de concentrare a eforturilor unitare se manifesta prin modificarea legii de distributie a efor- turilor unitare pe secfiune (fig. 4.1), valorile maxime oa, ty ” ah Ig 3} STs. a a w ~m a b ¢ Fig. 4. depisind pe cele nominate, calculate prin formulele weuale din rezisienia materialelor. Asifel, 1a cele trei exemple din fig. 4.1, eforturile unitare nominale sink : — pentru intindere: on= (4.1) 7 My — pentru incovoiere : oa= Hts (42) M, — pentra rasucire: t= W , (4.3) iar valorile maxime ale eforturilor unitare sint : ou=a4on $l THAR (44) 68 Pe figuri s-au trasal cu linie intrerupta distrib a efortului unitar, conform rezistentei materialelor, si cu linie ‘A variatia realé, care arat& efectul de concentrare, Coeficientul ax, mitisurind raportul intre efortul unitar maxim real oy (tm) si cel nominal oy (cq), la solicitari statice, in re- gim elastic, se numeste coelicient’ de concentrare a eforturilor lunitare, sau coeficient de’ formd al éoncentratorului, Valorile coe- ficienfilor ae, pentru diferite feluri de piese, de concentratori gi de solicitari, att facut obiectul a numeroase studii. Ele se gasese determinate in monografii ample, cum sint lucrarile [51], [66], [88] ete. In caleulitl efortului unitar nominal, marimile A, W, Wp se referd la secfiunea minimal, afard de cazul cind se face men- fiune special in alt fel Varialia brusca de sectiune care da Joc fenomenului de con- contrare a eforturilor unitare poarta numele de concentrator, Mo- tive de ordin constructiv si tehnologie fac si existe diferite feluri de concentratori — variafii de dimensiuni cu racordare, cresta- turi laterale, gauri, filele, ganturi de pan’ ete. — al cAror efect va fi examinat in cele ce urmeazi. , Coeficientii de concentrare Ia solicitari statice o depind numai de elementele geometrice ale concentratorului, in special de raza de racordare: cut cit raza de racordare este mai mica (de exem- plu 1a un fle), doc! eoncantratoral este mai excuft, cu altt coe. jentul de concentrare este mai mare. Valorile wzuale ale lui ox sint cuprinse intre I si 8, dar pot ajunge uneori chiar la 5—8. Acest lapt_arala cit de periculos este fenomenul de concentrare ‘si ce greseli se pot comite prin neluarea lui in consideratie, La trecerea din domeénitt de solicitare elastic 1a cel plastic, ‘in cazul metalelor tenace, fenomenul de concentrare a eforturilor unitare se thoditied radical, Acest lucru se va ilustra prin exem- plul barei cu crestaturi perifericd circulard, solicitata la tntindere, din fig. 4.2, In interiorull acestei_ bare se pot luia in: considerare, pentru studii, trei puncte: A — in fundul crestéturii unde exista tin efort,unitar, ox, paralel cu forja de intindere si. unul circum- icrinfial' co; B’—"in axa barei, tn scetiunea periculoasé, cu. o stare spafiala, caracterizaté prin eforturile unitare ox, ¢,, 0° C — doparte de secfiunea periculoasé, unde exist’ numai efortul unitar de intindere gz. In fig. 4.2, 6 s-a reprezentat variatia efor- turilor unitare ox, ¢;, 99, pe-sectiuinea periculoas’, in cazul soli- citrii pur elastice :"fenomenul de concentrare se manifesta, prin valoarea maxima a lui oe. Este necesar a sublinia ca in punctul A 69exist dou eforturi unitare, de valori maxime, os $i oe. Bfectul rezuliant depinde de*ipoteza de rupere folosita. In mod conven fional se aplic ipoteza I de rupere, luind tn consideratie numai maximul lui oe, ceea ce face ca definitia coeficientului de concen- trare sa fie _ Rezultd cH ae, la piese de felul a fig. 4.2, nu da ima- ginea exacté a stiri de eforiuri unitare din secfiune, ci numai o e ak Va : ae % a a a b ' Fig. una apropiati, In fig. 4.2,¢ se arata diagrama de variajie a efor- turilor unitae principale ox; 0, ¢, cind o parte din secfiune, in apropierea punclului A, este solicitata plastic. Se observa ca apare © egalizare a eforturilor unitare, maximu! mutindu-se 1a trecerea de [a zona de solicitare plastica la cea elasticd. In fig. 4.2,d se atati distributia eforturilor unitare cind intreaga sectiune este solicitata plastic: maximul nu mai este tn concentrator, ci in axa piesei. ~ Din acest exemplu, rezulta cit ta solicitdr: statice in domeniuat plastic — pentru metale tenace — efectul de concentrare a efor- furilor unitare dispare i iu mai trebuie luat in considerare ; din contra, fenomenul de concentrare trebuie Iuat in seamd Ia mate- riale fragile (ofeluri de mare rezistenfd, fonte). b. La solicitiri variabile, in piese de masini sat: de constructii, fenomenul de concentrare @ eforturilor ‘unitare este de asemenea freovent.si cv efect defavorabil. Coeficientul de concentrare, nu- 0 mit de obicei coeficient ejectiv de concentrare are cu totul alta definifie : el este raportul a doua rezistenle 1a obosealé unde : og estérezisten{a 1a oboseala, prin ciclu de coeficient de &* asimetrie R, a apruvetel netede ; ‘ore — rezistenta la oboseala a epruvetei cu concentra- for, avind, in. sectiunea slabita, aceleasi dimen- siuni ca epruveta neleda. Cum solicitarea variabild prin ciclu asimetric se poate consi- -dera ca suprapunerea unei solicitéri variabile prin cicl simetric, ‘de amplitudine gy, peste o solicitare statied de marime Om si cum ‘coeficientul efectiv de concentrare este specilic solicitarii variabile, delerminifrile coeficientilor Be s-aut facut in special pentru solici- dari simetrice, definifia devenind & 7 (45) In caleule, coeficientul fe se va aplica’ numai asupra part variabile ov a unui ciclu asimetric. In literatura tohnick se inttinese notafii variate-pentru coefi- -cientul fe, si anume : Bx — in lucrarea de tata gi in Iucrdrile [24]. [80]; 1 —~ in lucrarea [57]; Ro, ke, — Int lucrarea [75]; ka — In luerarea [4]; Ky — in luicrarea [44]; Ke Ke — in lucrarea 138] etc. Este de asteptat ca, in baza unei standardizari,inter- nationale, sA se aleaga un simbol unitar. In cele ce urmeazé, sim- ibolul Be va fi completat, dupa necesitate, prin diferifi indici. c. Factorul dimensional Ia solicitari variabile. Practica a ar tat c& petra piese similare din punct de vedere geometric, cut aceeasi stare a supratefei si fcute din acelasi material, rezistenta ia oboseal scade o dala cu cresterea dimensiunilor. Ca urmare se poate defini un factor dimensional unde : (ciecste rezisten{a 1a oboseala a epruvetei, avind un di metru oarecare d > dy; (0-14 — rezistenta la obosealé a epravetei standardizate, avind diametrul do. i nAnalog se poate defini factorul dimensional pentru epruvete- cu coneentratori b eh wp 4.2.2, Coelicienfi efectivi de concentrare pentru piese din ofet Se vor reda, pe baza literaturii existente, o serie de valori ale coeficientilor 8 pentru diferite tipuri de concentratori. | Bare de sectiune circulard, cu variafie de diamet Tealizatd cu racordare circulara de dia~ 4.9.2.1 Acest concentrator este [recvent la arborii cu varia metru, la fusuri ete. a, Peniru solicitéri de intindere-compresiune, cocficientii 8 » 1a trei calititi de ofel si coeficientul a* sint dati tn diagrama din 4.3. Diagramele sint valabile pentru raportul c=. que res- pectiv sint stabilite pentru epruvete cu d=30... 50 mm [75]. b, Pentru solicitéri de incovotere, coeficientii By se pot lua din diagrama din fig. 44, valabila, de esemenea, pentru 2 =2° si d=30...50 mm. Pr 3 Sse A « See wes We 4 PES Uy ‘Qi A? OF a4 AS ab rid as rid Fin 43. Fir 44. In fig. 45—4.9 sint reprezentate diagramele trase tn urmia caleulelor {acute de catre B. Horovitz, S-au calculat astfel coeficientii de concentrare pentru anumite materiale, respectiv diferite valori ale raportului 2, 1a epruveta R 4% u ai ) mM fy Soe 2 175} 150 res| a Tes asain Ws ait aes aso OF Wy pescasirsi a8 4a 22 Fig. 47. Fig. 45. A Pe ms, aes; a 215 250} 228 2 rots r75| 20| us| u ss NDB OD WS 420 028 at0.r Fig. 48, @ Fig. 48.30...40mm: diagrama din fig. 4.5 se foloseste pentru ojeluri cu 0, —40...50kgi/mm?; diagrama din fig. 46 pentru i ofeluti ex 6 =60kgi/mm?; diagrama din fig. 4.7 pentru ofeluri cu g-=70 kgi/mm? ; diagrama din fig. 4.8 peniru ofeluri eu y= —| =80kgi/mm? si diagrama din fig. 4.9 pentru ofeluri aliate cu @ 6, =120.... 140 kgf/mm. : c. La solicitirile de rasucire, coeficiéntii Be sint dati ta fig. 4.10, ars) valorile corespunzind 1a 2 =2 si d=30...50 mm. ae [ Pentru ofeluri cu alte rezistente de rupere, valorile coeticien- : filor de concentrare se pot determina prin interpolare, Imire vs ciirbele de pe diagramele cunoscute, Pentru alt raport 2 , coefi- 7 io 20 thr cienfii B, se determing prin relatia Fig. 413, By = 14E(Bro 1) (48) . Be ah a “| oe ‘ Ae . Gj als oy) Ae rae * J ay, = wbNe a5 . eso 7 a t St oa a aarW Si Fig. Al0. 300 Fig. 414 ¥ i 225) ah—y he a if “| a5 Pre I : aang -| | ad AS a2] | aH sh “ESTED. fet ‘as aaseRsui” Wis Rey OP Bie Wg) Tae Eg fe Ma i Fig. 49. Fig. 4.11. @ 16 oo 1 a] | in care coeficientul & se ia din fig.“4.L1 (curba J pentru tncovoiere : 2 | . si.2 pentru résucice), iar Bi sint valorile corespunzatoare rapor- We at da ' tului 2 2, date tn fig. 44 si 4.10. Fe Gekgtinnt oe Fig. 4.15. Fig. 4.16. nm4.2.2.9. Bare de secfiune circulard, cu crestiturd periferica a. Pentru solicit&ri de incovoiere, coeficientii de concentrare se pot lua din fig. 4.12, curbele fiind valabile pentru £=1 gi d= =80...50mm, Pentru alte rapoarte 4; coeficientul de concen- trare este dat de relatia (4.8), in care Ese va lua din fig. 4.13, iar By sint valorile din fig. 4.12. b, Pentru solicitari de risucire se folosesc diagramele urma- toare: diagrama din fig. 4.14, valabili pentru ofel carbon cu a, = 50 etna! si epruvete cu d= 14mm; diagrama din fig. 4.15 pentru erestaturt ascutite 1a 60°: curba’ pentru ojel aliat cu 2, > 90 kkgi/mm?, curba 2 pentru ofel carbon cu o- <50 kgf/mm’. 4.2.2.8. Bare de secfiune circulard, cu geturt transversale a. Pentru solicitiri de intindere si intindere-compresiune se dau valorile din fig. 4.16 (tot ctmpul hasurat al diagramei), in functie de rezistenfa ofelitlui, Incercdrile s-au facut pentru, Dea4mm si £0,148; 0,213 si 0592, In medic, rezulté fy. =16...20. bb. Pentru solicit&ri de incovoiere, se pot folosi.diagramele din fig. 4174.19. Diagrama din fig! 4.17 da veriafia lui B, it funcfie de raportul J : curba J este trasata pentru ofel cu 9, > 100 kgf/mm? si D=12...16 mm; curba 2 — pentru ofel cu 6, <65 kgiimm? si D=40...50mm:;‘curba 3 — pentru ofel cu 9, > 65 kgi/mm? si D=G...8mm,; curba pinctata-este trasaté pentru coeficientul a. In fig. 4.18 se dau coeficienfii p, func fie de o-: curba 1 se foloseste pentru J =0,05...0,1 si D: 40...50mm; curba 2 — pentru £ =0,10,..0,20 si Dex =40...50mm; curba 3 ~ pentru $ =0,15...0,25 si Do =6...8mm. In fig. 4.19 se da variatia fui 8, tn functie de $, pentru trei calitafi de ofel crom-nichel si dowd. calitéti de ofel carbon (24). c. Pentru solicitiri de risucire se folosesc datele din fig. 4.20, funcfie de rezistenla ofelului: curba 1 se foloseste pentru £ = 30,05...0,25 si D=40...60.mm si curba 2 — pentru $ = 0,05 ...0,25 si D=12... 16mm, 16 = SS 3 a. g ee SS i‘ Seu essere 8 s iS wR & & is ~ BS4.2.2.4. Platbande cu géuri Pentru platbande, se gasesc in literat 7 gcc gi leraturé numeroase date ast ‘ea in relafiile ce se vor siabili in continuare, Tn fig. 4.21 se dau valorile Ii} By pentra platbande gaurite, din OL aS solicitate 1a Intindere-compresiune. De asemenea, In fig. 4.22 se dau coef! cienfii 8, pentru tntindere-compresiuine, sau, Incovoiere, func{ie de 6,, stabiliti pentrt rapoarte & =0,05....0,3. G » Fig. 421 4 v 4 : ; Lat] @) t 6) Hy 4 t T pet cooere aa on As =r) | reat he G kala? a Fig. 422. . 4.2.25. Coturi si arbori cotifi Pentru plese cotite, solicitate la incovoiere, coeficientii ax, By se iau din fig. 4.23: curba 1 se foloseste pentru determina- rea coeficientului a ; curba 2 — pentru g, , ofel aliat cu o,— 8 e ae. La nevoie se vor folosi aces-. 90 kgi/mm? ; curba 3 pentru B,, ofel carbon, Pentru arbori co- fagrama din fig. 4.24, pentru tncovoierea mani- velei, la d=40...70mm si diagrama din fig. 4.25, pentru risu- cirea manetonului, la d=40...70 mm. pl 4; 1 Fig. 423 Problema concentrarii eforturilor unitare 1a arbori cotiti aw este incd pe deplin rezolvata. Tn lucrari de specialitate se gasesc diferite valori ale coeficientilor de concentrare, Astfel, fn tratatuk Fx ‘sl\tincoraarer inenivetor 4 3 a a ai ah OF oa 0803 2p £ 5 é Fig, 424, Fig, 425, de Organe de masini, vol. II, publicat sub redactia Iui N. S. Acer- | ken (Masghiz, 1953), se recomanda valorile din tabeia 4.1 pentra coeficiéntul B,/e. Prin notafia 8, /e se infelege coeficientul de con- | cenirare, inclusiv factorul dimensional, determinat pe piesa reala- | | "9Tabla 44 dacs pel os et oi we | ne tule 35 008 265 2a oxo 2a 24 ais 1 Qt 0,20 ~~] 47, 4.2.2.8. Montaje presate Fara a fi, din punet de vedere geometric, concentratori de efor- turi unitare, montajele presate (butuc fretat pe arbore) au efecte similare concentratorilot. Presiuinea de contact intre butuc $i ar- bore este neuniform distribuita, ea avind maxime in punctele de ‘recere de 12. arborele liber la’ cel aflat in butuc. Aceste Locuri constituie concentratori de eforturi unitare, care sint Iuati in con- siderare, la solicitiri statice sau variabile, prin cocficientiicn, B+ In fig. 4.26 se dau coeficienfii efectivi de concentrare, inclusiv factortil dimensional, pentru montaje presate : curba J cind bucsa transmite o fortd sau cuplu; curba 2, cind bucsa nu transmite sarcini: Graficele sint construite pentru arbore de otel cu o, = =O kel/mm®, respectiv pentru 0 presiune tntre bucsé si arbore P>» Skgf/mm? {75}. Pentru alte rezistente de rupere, respectiv ‘alld presiune de frelaj, coeficientul de concentrare este (2)=(e re us unde (*), sint valorile din fig. 4.26, iar coeficientii de corectie B, &" se jau din fig. 4.27 si 4.28, 80 7 Valorile din fig. 4.26 sint pentru arbori solicitati la incovoiere ; ind solicitarea este de rasucire, coeficientul de concentrare este [tie 1}, (4.10) 4: 21406 In care B,,/e se determing in baza fig. 4.26—4.28. In tunefie de forma pe care o att arborele si bulucul, in montajul presat; coefi- cienfii de concentrare varia#a destul de mult, cum se aratd in 2 : * ‘ow wt 180000 300 din Fig, 426 : y a rn - we as] a8} Aq a 46; f 50 60 10 80 90 100 7 zZ a + © hafta? 2, kgf Fig, 497. Fig. 428 tabela 4.2. Din examinarea tabelei, se vede ce important au degajarile la marginea butucului, pentru micsorarea coeficientului de coneentrare, Coeficientii din tabela 4.2 se refer la arbori soli- citati la incovoiere ; pentru rdsucire, 1a pozitiile 1S din tabela, se Va lua numai 60—70% din aceste valori. Coeficierifii din tabela 4.2 sint determinati pentru arbori din ofel cu o, =50 kgf/mm, Pentru alte calitati de ofel, valoarea de la pozitia 2a tabelei se tnlocuiesle prin: 1,6 la OL 42; 215 la OL 60; 2,35 1a OL 70; 2,7—2,8 la ofeluri crom-nichel, 46 ~ Caloulut de reristenta ta solicitir variableul de concentrare fy pentru diferite forme de mon Forma aberelit ‘betel paz 20 17 22) 3%) Tabota 42 presate [50] ‘opservati ‘Montaj fix, arbore eu pani Cu joc de fretaj de 2%, Butuc, din ofel de rulmenfi ealit, Iretat eu jor de 2%, Butuc din ofet de, rulment edit, eu contact alurecator : 1) referitor ta sediul buegei 2) celeritor Ia partes filetatt Butue Fbiat cu joc de 2%, Bulue fretat eu jor de 2%, arbore ‘cu varlafie de diamelrt dele Wa2w 42.2.7. Santuri de pandt Sanurile de pana constituie concentratori puterniiei. In ta- bela 4.3 se dau valori ale lui B, pentru arbori solicitali la inco- voiere, atit in varianta cindarborele nu are nimic montat pe el, cil si in cea cind este impanat cu o roa a sanfului este de 0.25 din 13timea tui; restul dimensiunilor sint 7 Tabela 13 Coeticiental fe pent arbori cu sanfuri de pand, beri saw ircireai, solicitati Ja incovoiere Reagents | Foran h atta coda | teeter _ usa | vei | _ESR! ret | net oucis a | a7 ,| soo | xa | mas |. i! Observajie. La forma A, W yep 3 067 Wry tuade W yya¢_ este modulul de rezistenta a secfi rezisten{a al soctiunii sIabtte, forma B, Wag 07 Weraty i pline si-W,,2y.— modulul de 83é Cocticientul fy pentru arbort cur dou sanjari de pant, netnckreat la rasucire ein nit ete eoboreat |g ferupere |) starr eff scefanea brit ete rt ketinet | xetiom® Fig. 432. {18 tid ae ae ae 18 a0 gece aritate pe desen. In tabela 4.4 se dau velori pentru B,, in cazul : X. arborilor solicitati {a rasucire. In fig. 4.29 se dau valori ale lui Ber pentru imbinéri prin arbori canelafi, solicitati 1a rasucire si anume : pentru profilul’ din poz. a, 8, =1,09; pentru profilul din eo ef = 3 5 8 poz. 6, 8, =1,92; pentru profilul din poz. ¢, By =2,5...3,2; pen- ru profilin poz. d, B,=2.2...27, iar pen- tru profilul din poz. ¢ in evolvent4, fy = 12..-1,5. ez | & 7 42.28. Filete 4 ls | a. Pentru solicitiri S 6 de tniindere-compresiu- ne, coeficientii §, se iat el § Fig, 4291 din fig, 4.30: curba 1 se S oP | i folosesie pentru determi- gS 1 iS ! narea lui a ; curba. 2 — B, pentru ofel aliat si d=12mm; . oj = Lj { curba 3 — ofel-carbon cu 0, =40 kgi/mm? si d= {2 mm. Raportul 8 Ss é 420,155. corespunde filelului metric, iar + =0,215 — filetului s ! 1h foli. Pentru alle calitati de ofel se foloseste formula Ss 5 Le 's i we, 2 I Be= EBs (4) 8 wee i lat el ees Sess | In care By corespunde curbel $ din Tig. 4.30, iar E se ia dupa xg Hecasi re _ 7 se 84‘Alte valori ale lui 8, se gasesc in figura 4.92: curba J este trasatd pentru ofel-aliat cu 0, 100 kgt/mm® ; curba 2 — ofel cu 6, =70 kgi/mm? ; curba 3 — ofel cu 6 =60 kgf/mm? ; curba 4 — ofel cu o, 50 kgt/mm? ; curba § — ofel cu dy =40 ligi/mm?. Se dau, de asemenca,.valorile din tabela'4.5, pentru buloane care transmit’ sarcina prin piuli{{, Cifrele se refer 1a guruburi cu @>20 mm, Tebela 45 Coctictentul #4 pent inindere-compresiuns, (a. buloane cu sarcina transmis prin pli [" Matetatatbetonstal etal ett Ofer ‘a Ofet att Tn tol 36-38 Metric” | 4-50. 55-58 Observatie. Valorie tabeld se referd Ia fletul Uiat. Cind filetul este exe- cutat 418% Ia ofel carbon, cu 20—24% la fel aliat necait, cu 20-40% Ia ofel elt. Folosirea unet piulife eu gant ciceular do dasclircare’ réduco cosficlentul de concentrare cu 30% al \Vircoratre T 4 4 ws, y 7 fi 4 7 a ar ae wt 1 ig, 438, b. Pentru solicitari dé incovoiere se foloseste fig. 4.93, in care : curba ‘J se foloseste pentru determinarea lui aa ; curba 2 — B, pentru ofel aliat cu o-> 150 kgi/mm? si d= 15 mm; curba $ — ofel aliat cu o, =80kgi/mm? $i d=15 mm; curba 4 — ofel car- 86 fon cu 6, =40 kgi/mm? si d= 15 mm. Pentru alte calitifi de ote! se aplicd formula (4.11), in care fy corespuinde curbei 4 din fig, 4.38, jar coeficientul se ia din fig. 4.34, + 5 ig. 0 2.2.9, Alfi concentratori inca Fost 4. fi ri |_Yiee aves a. Pentru ochiurile din eapetele tijelor solicitate La intindere prin ciclu pulsa-~ LF tor, se datt o serie de valori ale’ lui in tabela 46. iprae Coeficientii de concentrare- 0p AO se referd la sectiunea III, & kof? solicitata la inf Fig. 434, {ost deferminati, pentru cele trei forme ale capetelor tijelor, prin tncercari pulsatoare pind la 2-108 cicluri.. Materialul tijelor a fost ofel carbon, cu o-= =69 kgf/mm? si oe=41 kgf/mm? Se observa avantajul pe care il prezinté ochiurile eu partea frontala ingrosatd, din schifele 2, 3 ale tabelei 4.6. Tabla 46 Coclcienti de concentrare pentru ochiuile din capeele tijelor 0, * % 200 4 e, nl = T 0, 23] | 2 Relate Fee am | 3 | mim | RE ee ws ! 2 Cu 0,6% joc 118 2 2 | Cudowioc | 186 3 2 | Cudeyjoc | 18t4 f ea CaunEKT eM wT ew Es. Pia a ‘a BI 4 a} fx a a a a Br a 7 w a Fig. 435, iv b oy SEUSS - [} * fe H ! 4} 5 o 1 AF | Ma a | b. Pentru dinti de angrenaje se’ dau diverse grafice sat for- mule de calcul al coeficientului de concentrare ae. Astfel, pentra rofi cu profil in evolventg, cu unghi dé angrenare de 20°, se poate lua 7 — Ia rofi prelucrate prin rostogolire m= 1,65— 25; a (4.12 — la rofi preluerate prin copiere a= 140,15 45 (4.13) unde z este numarul de dinfi, iar , p — dimensiuni ardtale pe fig’ 4.38. Coeficientul ax se poate lua si din fig. 4.35, in care fig. 4.35, a reprezinta definirea dimensiunilor, « fiind unghiul de angrenare, iar linia punctata coprezentind conturul parabolei de egala rezis- tena; fig. 4.85, 6 — velorile lui ae pentru 6=0, a0, @=90° fig. 4.35,¢ — valorile lui ag pentru =90°, f 0,225, la diferite unghiuri a; fig. 4.35,d — distribufia eforturilor unitare pe conturul dintelui (stinga compresiune, dreapla intindere) pen- tru & 0,23, * =0,56, 0-0, 0 =15", 9=90°. Pentru calcularea lui f, se va pe formula (4.14). 4.23, Cocficienfi cfectivi de concentrare pentr piese din font a. Pentru arbori cu gaurd transversalé, solicitafi 1a incovoiere, coeficientii de concentrare se iau din fig. 4.36. Diagrama este con- struita pentru fonti cenusie, cu 6, =20 kgf/mm? si =0,10...0,15. Peniru alte calitifi de font’, se aplicd formule/(4.11), incare Bo sint valorile din fig. 4.36, iar E se ia din fig. 4.37. Pentru acelasi concentrator, in cazul solicitérii de risucire, se foloseste fig. 4.38, valabila pentru of =22 kgi/mm? si Bao. : b. Pentru arbori cu crest&tura circulard perifericd, solicitati la incovoiere, coeficientul 8, se ia din fig. 4.39, Diagrama este‘valabilai pentru fonla cenusie cu o= 29 kgi/mme, 2=4 0,33 si d=8mm, Pentru alt raport 45%, se aplied formula (4.11), In care By) se ia din fig. 4.39, iar & din fig. 4.40. Tabela 47 Cocticiengit fa unele piese din font [75] 5 ' : 2 ' ey a te freorwere % L| * { | ata rl | Prin copiere ’ (aaa eeeeecncna We eal Plu blast 2 ‘Arbore de automobit ig. 4.96. ig. 437. a Risucire a3 i ~ inconotere } — e Bs éevcire A f { / : [AN f RR i 5 d=12 mm 115 “4 ws e — 8 Incovoere P : eal 4=50 mm 125 4] - a awh! oa 7 gem. a 4 Caer Litas Fig, 4.38, Fig, 439, : Sp 5 “ je. Valorile mici se refer la fonte faferiosre, far cale mari, la a | : I | | 4.24. Coeficienti de concentrare pentru piese din aliaje usoare rr re | a | Pentru piese din aliaje usoare, pe baz de aluminiu si magne- Fig. 400 1 ziu, tn tabela 4.8 se da o serie de valori ale coeficientilor de con- c. Pentru alte citeva piese (dinti de angrenaje, arbori cotiti, arbori cu racordari satt crestaturi), suptse la diferite solicitar. ‘se dau coeficienfii de concentrare din tabela 4.7. 90 ventrare at si 8, . Denumirile aliajelor corespund standardelor sovietice, Valorile mai mici ale cocticientilor af si ff, corespund aliajelor la care raportul o_1/o, are valori mici. Coeficientul esle cel definit la formula (4.14). oio ery ‘ery ‘iTV ‘ery dp wear najuDd ofeT ~ 9 vac ‘vse ‘ove 48 ‘orasuORaD ‘xeouReKE xo afom — = Jom 22 dy “nt et no aaee ws = rmsoas “'0 Hoa BF'0' Zo, 0 OT rouine TRAD SEF MyUDPOTOCS ‘oMoKNEE INH Naya “MOTE MPP ‘ounASeH HI AMMPIOS — I “orpjoxooug Bt azexoros ~ x 2yfsar9za0) mu s0=8 erst reo | aa | I vu =p uw 21=9 Aa ag u a‘ 1 7 2 woro | al ony ’ - a ~ I wu o2=P 8 tiie a wed g : so0'0= ej" 7 ‘ma s'0=4 z ella srrei= 2 tau 9=7 7 § ow | a ryge 2 & aronr'o= 2 ee ee eee it a ' a 2 ~ 1 a v ie eal | poreuenees eins | 3 8F m997E4.25, Observatii generale asupra coetici de concentrare nfilor a. Datele experimentale arata ci valorile coeficientului de con-. centrare 8, sint totdeauna inferioare lui ax. In literatura tehnick este raspinditd relafia ‘de transtormare B= 1+1(%e—1), (4.14) in care 9 se numeste coeficient de sensibilitate, Valorile lui de- pind de natura materialului, starea supratetei ete. In fig. 4.41 se dau valorile lui pentru citeva forme de con- centratori, pentru diferite calitati de oteluri, in funcfie de raportul Be © intre limita de curgere si re~ zistenja la rupere, De asementea, in tabela 4.9 se dau valori ale lui pentru dite- rile calitali-de oteluri, In cazu file -cele “mai defavorabile, in vlipsa documentatiei referitoare Ia 8 sim, se va lua B,=ae, ceea = ce duce la un calcul acoperitor. Fig. 441. b. Cind se cunoaste coeficien- tul efectiv. de concentrare pentru incovoiere — folosind notalia 8, =8,, — se poate calcula cal pen- tru risucire, tn lipsa unei documentatii mai bune, cu relatia 6,=1+40,6 (6,—1). (4.15) ¢. Este de subliniat observatia importanta ci B, este bine sii fie cunoscut chiar pentru dimensiunile xeale ale piesci; in acest caz, in calcule nu mai intra si factorul dimensional. In caz con- tear, 8, irebuie sa fie determinat cel putin pentru maicrialul piesci i forma concentratorului ; trecerea Ja dimensiunile reale ale piesei Se face introducind in caleule si factorul dimensional e. d, Pentru montaje presate, se deosebesc dou feluri de rezis- tenje la oboseala : una corespunziitoare producerii in piesa a unor eforturi unitare care vor cauza ruperea ; cealalté corespunzatoare inceputului de formare a fisurilor. Coeficientii de concentrare dati anterior se refer la prima valoare a rezistenfei 1a obosealai. e. Valorile coeficientilor de concentrare descrisi se referd la epruvete bine lustruite, fara tratamente superficiale, Iucrind tn aer, la temperatura de 20°C. Iniluenfa acestor factori va fi exami- nat, tn continuare, la cap. 4 si 5. Tr OF } 4 Tabela 49 Valori ale coeficentulut de sensiilitate » pentru uncle materiale Material . (038, recopt 04-07 OL50, recopt 05-085 01.70, ocopt 0,550.85 S5CNIG, 85CN25, SOCNS5, recopt 0.65-0,75, 35CN25, AICNS, imbunitit 0,8-0,95 Ofel de are, imbuntlat, co, L0.95—1,0 Ofelurtaustenitice 01-085 Ca Ia ofel carbon 07-08 Obseraatie. Datele sint din literatura gormand. S-au adaptat pe baza tabs Ielor de echivalentd STAS-DIN. £.Cele mai sigure valori ale coeficienfilor de concentrare (in- cluzind si factorul dimensional) se obfin prin incercdri la oboseala efectuate chiar asupra piesei reale, Se recomandg ca, ori de cite ori este posibil, si se facd incercdri la oboseal asupra piesei reale. Desigur, acest Iueru este posibil pentru o fabricatie de serie, din care se poate sacrifica un numér de piese, nu insi pentru piese mari, tinicate. 43, DIMENSIUNILE EPRUVETEI 4.3.1. Sctiderea ‘rezistentei 1a oboseald o data cu-cresterea dimensiunilor Experienté arata ci rezistenta la oboseala scade o daté cu cresierea piesei, fenomenul putind fi masurat prin factorul dimen- sional ¢, ex, definit prin relafiile (4.6), (4.7). 95,S-au cdutat numeroase explicatii ale acestui fenomen, Teoria statistica (Frenkel-Kontorova si Weibull) atribuie acest Juer pro- babilitifii_ mai mari de existen{4 a defectelor interne si micro- fisurilor la piesele mari decit la cele mici. Teoria energetica (B. M. Sevandin, I, A. Razov, B. N. Serpeninov) susfine c& aparitia primei fisuri este independent de dimensiunile piesei, ins viteza de propagare a fisurii este cu atft mai mare cu cit energia acimu- lala de piesa este mai mare; la rindul sau, energia creste o data ‘cu dimensiunile piesei. ° In studiul factorului dimensional apar greutati datorite fap- tului cd epraveiele de diferite dimensiuni nu pot fi puse in conditit ‘identice tn ceea ce priveste ceilalti factori care conditioneaza rezis- ‘nla la oboseaté (locul de prelevare a epruvetslor din material ‘brut, prelucrarea elc.). De aceea, studiul asupra efectului dimen- sional nu este astazi tncd complet elucidat, Date interesante asupra problemei se gésesc in lucrarile [4,] [25], [31], [34] ssh, [41], (87), [75], [77},. 80}, [87], 192). 4.3.2. Valori ale factorului dimensional a, Pentra arbori de ofel. In fig. 4.42 se dait valorile factoru. lui dimensional e, pentru solicitari de incovoiere si rasucire, 1a bare de ofel de sectitine cireulara. Curba J se refer la olel carbon cu 9, =40...50kgi/mm’, iar curba 2 la ojel aliat cu or = 120... 140kgi/mm?. Pentru alte calitati de otel,-se poate inter- pola intre cele doud curbe, Experientele ce au dus la construirea curbelor din fig. 4.42 au avut Pe ca baz rezistenjele la obo- a seali determinate pe epruvete a cul do=6,5 mim [75]. an 2 a In fig. 4.48 se dau valorile PEAT} tui e, pe baza cercetarilor Ii = Serensen, pentr: arbori so 45) tafi la ncovoiere: curba J ay ofel carbon, far concentrari 0 HOD W BMI Amm Ae efostusi unitare; cura 2 Fig. 442. ofel aliat faré concentrari si ofel carbon cu concentrati slabe; curba 3 — ofel aliat cu concentrari moderate; curba 4 — ‘ofel_aliat cu concentrari foarte mari, Examinarea diagramelor din fig. 4.42 si 4.48 arati ci efectul dimensional este mult mai pronunjat 1a ofeiuri aliate dectt la -ofeluri carbon, respectiv mai puternic 1a piesele cu conceniratori decit 1a cele fara coneentratori, 96 In fig. 4.44 se dau valorile ui e pentru montaje presate. Curba J da valorile lui s, iar curba 2 — valorile rezistentei Ja qhosealé a1 a arborelu (60). Delerminirile su feut, pentru OL 50. : . : é = a Mm | 7 z U : Me a 7 4 ort , a 0 BUTT eT ad Fig. 448 In Jipsa unor date mai complete, valorile din fig. 4.42, 4.43 se pot folosi alit pentru iricovoiereycit si pentru rasucire, eventual chiar pentru piese de brorz. £ Ea v8 | yN ©, kofiam? a5, \g 3007 20 280 900 mm Fig, 4.44. b, Pentru suruburi din ofe!, factorul dimensional e sé va lua din tig. 44. Diagrama este eocecta pentru solieitari de intindere: ‘compresiuine, si relativa, pentru incovoiere. Ea poate {i folosita si pentru: montaje presaie. c. Pentru piese din fonta. La solicitari de incovoiere, valorite lui ¢ se iat din fig. 4.46; curba J —— piese fara concentratori ; 17 = Catouiul de rezietnts i glictiel variablecurba 2 — cut concentratori avind B,<1,2; curba 3 — cu con- " centratori avind 8,> 1,2. Pentru solicitéri de rasucire se foloseste fig. 4.47, in care curba 1 se refer la piese far concentratori, iar curba 2, la piese ct concentratori. 20 040 SUMO dn in. 448. TM aie 7 a 2 a tT— a8 - Oa 0 gy dnm OO Som Fig. 446. Fig. 447, Ga dain Fig. 448, a. Pentru piese din afiaje usoare, solicitate ta incovoiere sau risucire, factorul dimensional este dat de fig. 4.48. 98 4.3.3, Relatii de éaleul Cunoscind coeficien{ii de concentrare B,, determinati in special pe epruvete.standardizate, de diamelru do=7... 10 mm, precum si factorii dimensionali, se pot calcula coelicientii de concentrare pentru piesa real te le ype Bem (4.16) Ta aceasta relatie s-au notat: ype coeficientul de concentrare al piesei reale, inclu- PP iv factorul dimensional — rezistenta la oboseala a materialului, determi- hala. pe epruvele standardizate 5 : (curse — rezistenta la oboseala a piesei reale, mai mica v decit_a epruvetei standardizate, din cauza exis- = fentei concentratorilor -si a factorului dimen- sional ; : (Blea — Coeficientul efectiv de concentrare, determinat pe epruvete standardizate, cu do=7...10 mm; & Sale — factorul dimensional. In mod uzual se alege valoarea lui (%,)4, din graticele ardtate la § 42 si valoarea Ii e pe baza diagramelor de la § 43 si se delermina coeticientul cle concentcare real al piesei xp Caleulul se complicé dact, asa cum se intimpla adeseori, coeti- cientul efectiv de concentrare din tabele este determinat pe epru- vete de diametru d>dy (de exemplu d;=40—50 mm), pe cind factor dimensional are ca baz (e—1) epriveta standardizal 7...10mm. In acest caz, coeficientul By» se determina Ca)a=e cu relatia (4.17) in care: (B,),,este coeficientul de concentrare, luat din gratice, de- terminat pe epruvete cut dy > do; (6)4, — factorul dimensional pentru diametrul dy, {i- nind seama de existenta concenteatorului ; (%)¢ — factorul dimensional pentru diametrul real d al plese, finfad seama de concentrator (\, —~ factorul dimensionat pentru diametrul dy, fra a fine seama de concentrator. 9Cind graficul de care dispunem nu are valori diferite pentru © si e, fn relatia (4.17) se face simplificarea (e,Js,=(e)e si ea devine da, Bee ae (4.18) Exemplul 4.1. Sa se determine coeficientul efectiv de concen- trare pentru un arbore din ofe!, cu -=60 kgi/mm?, avind un con centrator de forma din fig. 4.4, la care se cunosc d=8)mm, D=100 mm, r=6mm, solicitarea find de ineovoiere [38]. La raportul 5 = $,=0075 si pentru 22, pe cirba de jos a fig. 44 se giseste (8 Ja = 1,75. Curba,se referd 1a ole! cu 0,=60 kgl/mm?, deci apropiat de al piesei ce se studiaza, Intrucit piesa are rapor- tal 9 = 2 1,25, de pe curba din fig. 4.11 se gaseste E=0.84, iar prin aplicarea relaliei (4.8) se afl noua valoare a coelicien- ‘tului de concentrare (B)4, =1-+0,84(1,75—1) = 1,63. Curbele din fig. 44 sint valabile pentiu d)=30—50 mm, in medie d)=40 mm. Luind d,=40 mm si d~80 mm (diametrul pi sei), din fig. 4.43 se gaseste : — pe curba 2, la d=40 mm: (2,4, =0,80; — pe curba 2, la d =80 mm: (e,)y=0,65; = pe curba J, 1a dy=40 mm: (e)4 —0,87. Prin aplicarea formulei (4.17) se gaseste coeficientul de con- centrare al piesei 7 Bop 1,03- pet =2,31. In caaul cind s-ar fi aplicat relatia simplificata (4.18) s@ gisea Bcp= 183 =2,20, tn care (e)4=0,73 s-a lual de pe curba / din fig. 4.42 sau curba 1 din fig. 4.43, care nu mai iau in considerare efectul de concentrare. Se vede ca valorile objinute diferi una de alta numai cu 5%. 100 44, PRELUCRAREA $I STAREA SUPRAFETEI Experientele facule in vederea stabilirii rezistentei la oboseala au aralat cd unul din factorii esentiali este starea supratetei. Acest lucru se datoreste unei serii de cauze, $i anume: a, La suprajata se produc eforturile unitare_maxi unas ie microfisuri, care_pat ja_are asperititi. mai mari, microrelieful prez te-efortuct umitare mai; =aaun '_¢: Prin prelucrarea mecanicé, grdumlii cristalini stnt in parle distrust, ceea-ce-constilitie puncte slabe ale materialulu metanice, tensiuni interne, caré au reaistenta Ta oboseatt-dén-punctul-de-vedere al SUirit supralelsi, este gradul de prelucrare, finelea supratetei. Valorile standardizate ale rezistentelor la oboseala sint deter- iminale, pe epruyele preluerate prin lustruire pe cale mecani a yr teatizeaza_si_o-ecruisare superficial’, cu efect favorabil, i ten{e la oboseala mai mic, idecit cea mecanica, pe de o parle, deoarece rOTUCe /de_ecruisare,-tar—pe—de_alla_parledeoarsca, prin incdizir anuleaza tensiunile_interne abil relucr aril “scanice-anierioar rajia_ de reelificare (slefuice) se produc pe_supraiata ime depinde dé-nattira pietrel de sletuit fese $i fine, aceste rizuri sit ~ ‘mai pulin pericufoase decit cale rare -si-adinct- 7 a piesole strunjitecalitatea_suprafetei oboseala depind de paramettii operatiet de Strunjire reufital, aan SRE Ache, itezele-de-aschior-st-avans- otc — ale inferesanie asupra efectului prelucririlor mecanice in ce priveste rezistenta la oboseali se gdsese in lucrarile [28], [41], [44], [57}, [63]. Este bine ca acestea si fie in atentia ‘proiec- fantilor si tehnologilor, in vederea asigurarii unor parametri cit mai ridica{i ai produselor, Efectul’ stérii suprafefei, respectiv al gradului: de prelucrare (rugozitafii), poate ti luat fn considerare in calculul de oboseal, tot e, La suprafati, se manifesta si actiunea corosiva_a aerului fudiile fouTeaurars T esenifial ce condifioneazaprin introducerea unui coeficient de calitate a suprafetel, x, sub- tunitar, definit ca report inire rezistenta 1a oboseala a piese! cu supratata avind un grad de preluerare oarccare (a1, ) si cea a piesei Justruite (0-1): ca) Acest coeficient poarta, in literatura tehnica, denumiri variate 8 — fn lucrarile [38], (68], [75]; 8 — in lucrarea [14]; eg — in lucrarea [87]; y — in lucrarea’ [56]; K, —~ in lucrarea [55]; ba — in lucrarea [24]; x — in lucrarea [80]. Si in acest caz ac fi util ea, prin standardizarea internalionala, si se gaseased un ‘simbol unitar. In fig. 4.49 se dau valorile lui 7, pentru piese de ofel solicitate la incovaiere : curba / — justruit ; curbele 2—sleiuit; curba 3— finisat prin strunjire; curbele “4 — degrosat prin strunjire ; curba 5 — piese cu concentrator inelar ; curba 6 — cu crust% de laminare ; curba 7 — coroziune in apa dulce ; curba 8 — coro- ziune in apa de mare [80]. Pentru orientare in aprecierea gra- dului de prelucrare, s.a dat si rugozitatea suprafelel, masurate it ‘microni. Examinarea fig. 4.49 arata ca efectul stiri suprafetej se i acceniueaz’ o data cu cres- Z, f ji terea rezistenfei ofelului; 7 3 de asemenea se vede ce mutt seade rezistonta fa 644 obosealé ta piesele strun- iy Jile, fata de cele lustruite sau sleluite si cit de mare tan sie efectul “agentilor co. rosi Din cele ar&tate mai inainte, rezull ca in asigu- rarea rezistenjei la oboseala @ unej piese intereseazi mai pula fetocuirea unui mate rial slab prin woul mai bun, wee ee is0 Git mai ales asigucarea ce ae litatii suprafeleis Studii nu. ia meroase, f%cute in ultimii ani, au ardtat ci serie de procedee tehnologice pot imbunatati sensibil proprielatile Suprafetei pieselor, din punctul de vedere al rezistenei 1a obosealdl S-a nascut astfel 0 tehnologie noud, de Imbundtatire a calialit Supratejei, ale cirei metode vor fi analizate in detaliu la cap. 2 a a 102 Coelicienti fig. 4.49 se refera in'special la piese solicitate Ja incovoiere, putind fi aplicati gi celor solicitate 1a intindere. Pentru ¢ solicitate la résucire, coeficientul de calitate se poate determina cu relatia in care valorile 4, sint date de fig. 4:49. Pentru alte materiale dectt ofelul, citeva valori ale coeficien- lilor, de calitate sint urmatoarele 7 — piese strunjite, din duraiuminiu : 40,86 .. 0,90; —— piese strunjite, din aliaj de magneziu y=0,7 ...08; — piese din aliaje usoare, cut cruste de furnare, urme de pre- sare sau lami 50... 0,75 5 — piese sablate satt tusate y¥=08...1; — piese decapate dupa sablare 70,85. 45. ACTIUNEA AGENTILOR COROSIVI $1 A ABSORBTIEL ‘MEDIILOR ACTIVE S-a constatat c& rezistenta la oboseal se micsoreaza conside- rabil dap piesa respectiva luereaz intr-un mediu corosiv, Sub acest nume se injelege 9 setie de agenti, al c&ror efect chimic sau electrochimic, produce o distrugere lent a materialului, incepind de la suprafata : aerial (datorité oxigenului, umezelii eic.), vaporii de apa sau de diferiti acizi, apa dulee, apa ‘acidulati, acizii, apa ‘sdrat, medii in care circula curenti electrici etc. Efectul agentilor corosivi asupra rezistentei 1a oboseala-a fost studiat mult, atft in ce priveste efectul propriu-zis al coroziuni -ett si In ce priveste mijloacele de‘combatere a ei Bfectul corosiv se manifest in special prid atacarea supra: felei piesei, ceea ce duce la producerea de concentratori puternici, ticsorind rezistenia la obosealé. Efectul este atit de puternic, incit se di o denumire proprie, de rezistenta la oboseala prin coroziune, rezistenjei piesei in astiel de medi. S-a constatat’ cd maierialele care, th cazul solicitarilor statice, sint neatacate de agenjii corozivi — ofelurile inoxidabile — sufera puternie in urma solicitirii variabile, Faplul ‘se explicd prin formarea, tn jurul piesei, a unui strat protector ta cazul solicitarii statice, care nu poate subsista la solicitarea variabila, La coroziuinea in apa dulce, s-a constatat ci efectul defavorabil reste cu durata in care piesa a stat in apa, in repaus, anterior incercérii la oboseald, Incereirile in mediu corosiv arata c&, chiar la ofeluri, nu mai exist un traseu orizontal al curbei lui Woiler ; deci rezistentele 108 ~Influenfa difeifilor agentt corosivi asapea Tabeta 410 ja obosealé a nor metale gi aliaje [57] Tevseje tu poset in pein corene seen! Meteriatur smatestotatot 4 : | dice Bil | geltire Ofeluricarbon | 0.06% 0 Laminat | 250 7 = 0 014% C Laminat 25 7 016% C Recopt 18,0, a0 Hecant Pa 045% C Recost 31,0 Ore € bent 0 1,09% C Imbundtitit 29,5, ‘Ofeluri aliate 935% Ci 180% Nis O72% Cr Tmbunatgit 480 GBS8 Ci som Nii O70 Ce | Lamina $60 Oaee. ian me Recopt 33 {BBE ESTOR Es ois v | Sroumsst fe HEE oare C bunt 620 fort F og0y © Nermalicat 401 % ie ae 7 bn ; Le Neonatal | 0 lari barat : 7 200 o - - 22,0 Inordabit io Fonte EE 30 7 180 180 ished Recopt \ 382 ‘Metal Monel 26% Ca Recent 25,0 ‘Aj nichel-ewpra [78% Nis 21% Cu Recent 113) ! ‘Alam 62.3% Cu: 37% Zn rast in rece 47 L Recoapts 7 Le Bron, 91.7% Ge; 824 Sa econ. ‘Tras 380 1a ia = 0 = SSPE GLEE MT 20n re |_fiseceorenl | 63.6 23.2 16,2 162 50 teas ! we | eo a2 7 ® Duraluminto Tebansa | a6 120 34 = 20 Recopt 242 96 53 = = 50 Simin 18% Si; 05%, Fe Tarnat iB rs = 7 7 10 1G S15 08 Cus oan Fe Tornat Liss a0 = = 30 10 Obseraafie: Apa sirati este api eu un confinut de 1/6 sare de mare.Ja oboseala sint cu aiit mai mici cu cit durata experimentarii este mai mare. De aceea, baza Np pentru incercari se ia mai ridicata decit la inceredrile in aer. Incercdrile efectuate au aratat cH rezistenta la oboseala in mediu corosiv creste eu frecventa de aplicare a solicitérii varia- ile. Acesi lucru se vede din fig. 450, unde s-au dat, dupa Me Adam, rezistentele la obo- 00 seal in aer si in apa dulce pentru_un ofet cu Si-Ni, avind re} or~ 176 kg/mm? [25]. In tabela 4.10 se dau, pentru © serie de metale si aliaje, rezis tenjele 1a oboseala in aer, apd dulce si api sirata. Bfectil co- rosiv apare ini evident’ din exa- minarea acestor cifre. Se observ ) ca bronzul are rezistente la obo- cd seala egale in apa dulce si apa saralé — ultimele find supe- > rioare celor ale ofelului — motiv f a pentru care este folosit la fabri ws wi 7098 197 carea elicelor de nave maritime. pean In calculele de obosealai, - Fig, 450, efectul agenitilor corosivi Juat in considerare in doud feluri — fie introducind in caleul, ca proprictate a materialului, sisi rezistenla la oboseala a piesei in mediu corosiv fie, cind gap nu se cunoaste, infroducind coeficientul de calitate ai actiunii mediului corosiv %, subunitar, ca raport intre @ipSi 0-1, deci folosind relatia (4.19). Citeva valori ale lui 7 se gasesc pe curbele 7 si 8 din fig. 4.49. Alte valori, pentru ofeluri, se dau in fig. 4.51, si anume : curba 1 — apa dulce, piese ctr concentratori ; curba 2 — api dulce, piese fir concentratori si apd de mare, piese cu concentratori ; curba 3 ~~ api de mare, piese fara concentratori, Diagrama este valabild | pentrit sol de incovoiere si rasucire. In fig, 4.52 se dau Valorile lui, pentru piese de font’, lucrind in apa dulce, ql Existi 0 bibliografie ampli asupra efectului coroziunii, si asupra protectiei anticorosive. Se mentioneazii, in special, publi lc Tul A.V. Riabeonkov [65], [89], ca si datele ample din lucrSrile [44], [41], [82], [86], [87]. &:,, bottom? g 8 105 (cu trei viteze de incereare)’ nN Un mod aparte de efect corosiv, studiat amplu in uitimii ari este electul absorbfiei meditlor active umede. S-a constatat c, in mediu umed, metalele absorb hidrogen, care, intrind in releatta atomica, produce un efect puternic de micsorare a rezistenlet 1a 7 r 46 ae L : 4a z a+ ; z it ~ 70 po Pn am aig hota Fig, 451. Fi al’. efect — numit efect Rebinder — este amplu stu- Seta! nto sorie de lucrdri de specialitate, ca: [27], [37], (41), [63]. ; ; Efectele atit’ de’ daundtoare ale agentilor corosivi au obligat pe ingineri sk caute mijloace de combatere. S-a nascul astfel o tehnologie noud — protectia anticorosiva — care reduce sensibil efectul agentilor corosivi ; ea ya fi examinatd la cap. 5. 48. TENSIUNILE REMANENTE. Modul de producere si actiune a tensiunilor remanente (in- terne) poate fi explicat cu modelul din fig. 4.53, intocmit de H. Sigwart (25], [87]. In partea stingé a figurii s.au considerat doud placi rigide, intre care se gasese dou’ arcuri,laterale, com- primate, si doud centrale, tntinse. Forfele din arcuri se echil breazi, aga cd asupra sistemului nu actioncaza nici o forta exle- roiard,’ Acelasi lucrit se poate intimpla intr-o piesa din material elastic, care, inir-o parle a secfiunii, are eforturi unitare de in- tindere, iar in cealaltd parte, de compresiune, satistécind relatia |,0-dA=0 care arati c& bara nu este solicitata exterior. La Modelul mecanic, forfele din arcuri pot fi determinate suprimind tunele din ele si masurind deformatiile pe care Te iau celelalte. Similar, 1a piese ou tensiuni interne, electuind gauri de diametre 107diferite, care suprima o parte din material si misurind deforma- ~ fille ce se produc tn partea rimes’, se pot misura tensiunile interne. De asemenea ele pot fi masurate pe cale roentgenografica Fxistenta tensiunilor remanente are, uneori, efect favorabi asupra rezistentei la oboseala, Astiel, distributia din fig. 4.53 este favorabild in piese solicitate lx incovoiere, intrucit in fibrele extreme, eforturile unitare de itindere — cele care condi- fioneaza ruperea prin oboseala — sint micsorate prin exis- ena tensiunilor interne de compresiune. Din contra, la 0 bard solicitata 1a tntindere- compresiune, tensiunile interne din fig, 4.53'sint defavorabile. Tensitinile remanente pot apare in piesd din diferite motive : asset a. Tn urma unor deformafi 7 plastice la_rece. Fenomenul fi. 7 zic se explicd usor cu ajutorul lig. 454 [25]. Daca, se pre- seaza o bili pe suprafata unei piese, cu o forla suficient de Delevan paste. Cenprevoryhrindre mate, atunci in jurul et se produc deformatii plastice, pe cind la o distanté mai mare deformajiile sint elastice. In Fig. 454, urma suprimarii fortei P, ma- terialul solicitat elastic: apasé asuipra celui deformat plastic cauzeaza, in jurul urmei lasata de bila, 0 zon& cu ten siuai. remanente de compre- siune. Dacé in loctil bilei ce folosesie rola, care aplicé acest iratament’ mecanic pe toata periferia unui concentra- tor, atunci Intreaga zona a acestuia va avea. fensiuni re- Fig, 455. manente de compresiune favo- : rabile, Un efect similar se ob- {fine intr-o bard eu concentrator, tras Ia rece, asa fel ca in con- centrator sé se producd deformafii plastice (fig. 4.55). 108 I Prelucrarile mecanice prin aschiese produc de asemenea, in urma procesului de deformatie plastic3, eforturi unitare rema- nente de compresiune, tn straturile superficiale ale pieselor. b, Prin inedlzire supericiala, urmata de racire brusci, se pro- due tensiuni interne, ett efect favorabil asupra rezistenjei la obo- seala. In tabela 4.11 se arata rezullatele inedlzirii epruvetelor de ‘fel, sub punctul critic inferior, urmata de racire brusci, pentru ofel’ avind.c_y=22kef/mm?, Se conslat& mériri ale rezistentet : Ja oboseald, care cresc cu temperatura de incalzire, pina la 30%. In tabela 4.12 se aratd rezultatele oxperienjelor facute cu dite. rite tipuri de epruvete,.din acelasi material, inedlzite la 600°C. Tabela 4.11 in retstentel la obosealt a unui ofel eu 0,22% C prin tratament termic [18] existent ts obpecat. aw insole! doa Face ‘tla ‘Temperstare de tnttetre nunte,ge tire ee : Tabela 4.12 Rezistenfa fa oboseali a unor epruvele din ofel cu 0,385 kgt/nm® st 6, ‘ 28,9 tf? ite lent gi bruse [18] | pecan, MESS! oe Ee | se Fetat epruvetel ke | Lent 19.0 Cilindried, 6 10 mm | Bent tn ape ao 17 Cilindricd, 9 10 mm, cu o cresiéturé exeeutaté | Lent : ‘dupa tratamentul termie Bruse, tn api 235 Gilindried, 9 10 mm, cu o erestilurd executata | Lent tna de atametal ere Bie tn pa fd, 912 mm, ex rulment pest pe ex | BEM sy aug tat tratament, prin strunjire, “Lent 13,2, Tendo mene Seale | oe iw aa |S 109si racite, unele lent, altele brusc, in apa. Se constata, la epru- yelele racite brusc, cresteri ale rezistentet la oboseala, de 21—85% fata de cele racite lent. Amanunte interesante asupra efectului tensiunilor remanente se gasesc in lucrarile [16), (25], [83], [41], [64], [84], (87]- Problema va fi reluata la cap. 5, deoarece tralamentele de imbu- natéfire a rezistentei 1a oboseald se bazeazd, in mare masurd, tocmai pe producerea tensiunilor remanente. 47, TEMPERATURA In ultima vreme, turbinia cu gaze a Jual o dezvoltare puier- nica in constructiile de avioane ; ea cauta sa-si facd loc si tn con- structia de locomotive, automobile sau motoare stabile, Princi- palul impediment ce.a frinat dezvoltarea turbinei cu gaze a fost gasirea unor aliaje refractare, care si aiba proprietiti mecanice idicate la temperaturi tnalle. De acéea, dezvollarea turbine cu gaze, in special in aviatie, a fost precedata de un lung sir de-cer- cetiri asupra fluajului. si oboselii materialelor folosite. Princi palele piese care necesita siudii asupra oboselii 1a temperaturi inalie sint paletele turbinelor cu gaze si cu abur. Separat, con- structia masinilor frigorifice a ridicat si problema studiulti obo- selii la temperaturi foarte joase. ° : In sludiul oboselii la temperaturi inalte, se poate face o sepa- rare a scdrii temperaturilor in trei domenii, ale caror limite de- pind de aliajul studiat: domeniul temperaturilor moderate, in care studiul oboselii este analog celui la temperatura normala ; domeniul temperaturilor inalte, in care siudiul oboselii se face legat de cel al fluajului; domeniul temperaturilor foarte inalte, ‘care ruperea are loc datorita fluajului. Fenomenul de fiuaj se manifesta in mod diferit, dup’ coefi- cicntul de asimetrie al ciclului : la eicluri simetrice, unde defor- matiile schimba mereu de semn, practic nu se manifesta fluajul ; la cicluri asimetrice, valoarea dy a ciclului reprezinté un fort unilar static, care cauzeaza deformatii de fluaj. Materialele folo- sile in consirucfia paletelor de turbine sint solicitate in special la cicluri asimetrice de tnlindere, ceea ce face ca studiul oboselii sd fie combinat cu al fluajului. 'Astfel de studii se fac stabilind relatii intre rezistenta la oboseala si limita de fluaj. Adeseori, in- ssi curba Iui Wobler se reprezinta luind pe orizontala timpul, in locul numarului de cicluri. Curba iui Wohler prezinté o serie de particularita{i, ariele Aintre ele similare incercarilor tn mediu corosiv. Astfel,” ea nut 110 G, hfinn? ciclo? at lal aa a 7 0 wo ‘to Lore Fig. 456, are traseu orizontal, ci coboara mereu cit 0 panta cu ait mai ac- centuala cu cit {emperatura este mai mare. Exemplu sint curbele din fig. 4.56, ale unui otel reiractar, pentru temperaturi de 700, 800, 900°C. 'Neavind traset rectilinitt, este nevoie a se fixa o utbaz pentru Incercari : aceasta se ia destul de ridicata, de exemplu No =(40...100)10° cicluri, uneori chiar 1000-108, Adeseori, timpul-cit dureaza incercérile sé ia in functie de durata in serviciu a materialulu studiat. 200) = 2000 g20mgeicloni nia % 2800 om nF . > : 1 : | tne : 3 suo a i a ie 7 § Pe 2000 5 0" oF moe WN, eclur? Fig. 457. © alta particularitate-este cA ta temperaturi inalte marimea rezistentei la obseali depinde sensibil de freeventa cu care variazi sarcina, crescind 0 data cu freeven{a. Un exemplu este dat in fig."4.57, dupa cercetarile facute de P, G, Forrest si H. J. Tapsell : incercdrile se refer la un otel, la 450°C, cu freeventa de 10. 125 si 2000 cicluri pe minut, 1 ve Fenomenul se explicd prin Z| yal 7 Se LZ Ne 7 @ Se 20 100 200, 300 00 500 a0 40 Fig. 458. Fig. 458, 42 ceca ed cu cil frecenfa este mal asi cu at ncercarea dureué Tai mult si ca urmare efectele de tiuaj sint mai accentuate. Acesly telect apare la incereéri prin ciclu asimetric, unde existenta lui om canzeaza fluajul . 004 Fon 7 ay Sa § hae a7 = & 7 S ole —— [Fi 9 a 1a F09 ia Toe Fig. 400. In ce priveste rezistenfa 1a oboseala, ea variazé ou tempera- jura dupa legi_aseménatoare rezisten{ei de rupere statice. In ‘fig. 4.58 se arala varialia: rezistenjei de rupere -, a limitei de curgere ogg si a rezisteniei la oboseala prin ciclu pulsator, pentru un ofel cut 0,58% C, norma- lizat’ [24}. Se vede ci la 00, ‘ofelul catbon proprietatiie —~ de rezistenti incep a scada de la 300°C. In fig, 4.59 se dau [41] rezistentele la oboseala ale ofelilui_ 30 HM (ofel_aliat, dup’ GOST), funcfie de temperatura, pentru patru feluri de eprivete: 1 — tla epruvele netede netntiri 2 — epruvete netede inti rite prin rulare ; 3 — epru- vele cu concentratori, netn- , tArite; 4—epruvete cu con. Fig: 481. centratori rulate. In fig. 4.60 se dau rezistenjele de rupere si de oboseala, in intervalul de temperaturi de 1a 20 pind la 600°C, pentru fonte perlitice si fonte austenitice (57}. In fig. 4.61 se da variatia ‘a z cal 2; on holla? & Seas) ae 5 ~ Coleutat de rezisteni 1 solieitert variablei rezistentelor 6,, 09,2 $i d-1, pentru un ofel cu 0,35% C, in domeniut de ireeventele uzuale ale masinilor de incercat. Pentru incerca- temperalurilor joase ; se observa ci rezistenla de rupere creste 5} rile in aer, dupa Serensen, rezistentele la oboseala sint practic | cu citea 50% penis intervalul de temperalurd de la 20°C « invariabile cu-irecventa de incercare, pind la 1 000 Hz, dar pre- °C, pe cind rezistenja Ia oboseala creste cur 200% | zinta cresteri in domeniut Srecventelor foarte inalte. Acest Iucru [24]. Constatari similare se vede in fig. 4.63, in care: curba / se referd la olel carbon eu se lac din curbele de 0,06% C ; curba 2— ofel cu 011% C; curba 3 — ofel ou O,11% C oboseala ale cuprulti, re- recopt ; curba 4 — cupru; curba § —aluminiu. | | pind la —188 | prezentate in tig. 4.62, Incercari facule cu aliaje de tilan au arditat ca la frecvente pentru _cimpul, de tem- foarte inalte are loc o scadere a rezistenjei 1a oboseala, dato- peraturi de la —-269 ta ‘ rita inc&lzirii puternice ; facind récirea epruvetelor, s-a constatat +925 °C: liniile _pline t © sporire a rezisientei Ia frecventele foarte mari. regulta din cercetrile efectuate de Me Cammion i+ Rosenberg. iar cele I 49, VARIATIA MARIMIE SOLICITARIL VARIABILE intrerupte din cele facute | de Forrest si Mann (87). In piese de masini, in afara solicitarilor variabile obignuite, produ8e la functionarea de regim, pot apare, In anumite ocazii, t | l H I (Xtilor de oboseala ale meta- ae eee. ati Bint . a ‘ rs 5 solicilari variabile de amplitudine mai. mare decit rezistenta la lelor la temperaturi inalte se gasesc in lucrarile. (15], [41]. [59], oboseald si durata relativ redusd, cdrora li s-a dat numele de 182], [84], [86], [87]. i suprasolicitdri. Astfel de suprasolicitari iau nastere Ja ae tn timpul demarajului, la autovehicule tn timpul mersului in panta, 48, FRECVENTA DE APLICARE A SOLICITARIL VARIABILE pe ct Sau tn les hla vile vapour ted soe ne ‘cilari ‘variabil peste rosturile sinelor etc. Studiul rezistentei la oboseala in con- Intrucit in constructiile de masini au loc solicitaci variabile ditii de suprasolicitari, efecitiat in laboratoare, caul si apropie H de diferite freevenje — functie de turalia masinil, de armonice i cu care vibreazd piesa — studiul dependentei rezistentei Ia obo- seal de frecventa prezinta deosebit interes. Cercetarile efectuate pind acum au aratat c&, funcfie de mari, t cercelarea eft mai mull de conditiile reale de solicitare. ; mea si durata lor de aplicare, suprasolicitarile pot fi Javorabile, H 5000 daundtoare sau fara efect nefavorabil. H 7 L a. Suprasolicitiri favorabile. Sint favorable, adic duc la 4000) cresterea rezistentei 1a oboseal&, suprasolicilarile de. valoare su- f 7 1 perioard rezistentei-la oboseala si duratd foarte mica. In primu! gw rind, la piese cu concentratori, o solicitare static initiald, de- zone) pagind in concentrator limita de curgere, produce tensiuni in- =a ferne care mirese rezistenta Ia oboseala, cum s-a ardtat. tn 8 ao fig. 4.55. Un elect similar se obfine si cind aceasta solicitare de: E vine ciclicé si se aplicd de un numar redus de ori, Pe masurd °F Ww aa ar f ce numérul de cicluri de aplicare a suprasolicitarii creste, efectul j Gietun ge secunds I fayorabil produs prin eeruisare este inlocuit prin efectul defavo- rabil al fenomenului de oboseala. Fig, 463. 7 b, Suprasolicitari déunatoare. Pe duraté mai tunga, supra- S-a ardtat, in paragrafele anterioare, cd la incercarile in me- solicitarile sint ddunatoare, adied duc ta micsorarea rezistentet diu corosiv, ca si Ja cele 1a temperaluri Malte, rezisten{a la obo- la oboseala. Acestui fenomen i se di numele de deteriorare a ma- seal croste sensibil cu frecventa; in aceste ineereari era vorba terialului. Deteriorarea este functie de mdrimea si durata de 14 45aplicare a suprasolicitarii..1n general exist dou metode de cerce- tare a efectului defavorabil al suprasolicitarii : fie se aplica su solicitari de diferite mérimi, pe o durata constanta, fie se api © suprasolicitare de marime constanta, pe durate diferite. Tehinica de experimentare este urmatoarea : se aplicd intregii serii de epru vele care servesc Ja construirea curbei Iui Wahler suprasolicitarea de aceeasi marime si duraté data, dupa care urmeazd tehnica cunoscuté de incercare la oboseald, care duce la construirea curbei lui Wahler. In fig. 4.64 se arata variatia rezistenfei 1a oboseala prin ciclu simetric a unui ofel avind o_1=22 kgf/mm’, caruia i s-au apli- cat suprasolicitari prin ciclu simetric, pe durata a N= 10° cieluri, cu diferite amplilucini Gmae=ov. Se vede cA rezistenta la_obo- seala scade repede cu crosterea suprasolicitarii. In fig. 4.65 se aratd cum se schimba curba lui Wohler, deci cum scade rezistenta la obosealé a unui ofel carbon ett ¢y=22kgl/mm?, dacé i se aplicd suprasolicitarea prin cichi simetric omar =32 kgf/mm’, pe diferite duraie: curba / se referd la materialul {8rd supras curba 2 — pentru 05-10 cicluri de suprasolicitares curba 3 — pentru 1-108; curba 4 — pentru 1,5+ 10'; curba 5 — pentru 2:10; ‘curbé 6 — ’ pentru 25-10% cieluri de 7 suprasolicitari. Se constaté, 2) la ultima curb’, 0 scadere x \ de 27% a rezisienjei la 4 oboseal, fald de materialul care nea fost suprasolicitat. ~e : Bfeciul defavorabil al su- é prasolicttirii, inainte de a se produce fisurarea, poate | fi anulat printr-un trata- 7 ment de recoacere a piesei. c. Suprasdlicifari fara ae Supracoheiorte Go, tghloma™” — elect _nefavorabil (supraso- licitari nepericuloase). Siu- Fig, 484 diul efectului suiprasolici- tarilor, in modul descris mai sus, necesita experiente indelungate, S-a constatat inst c& suprasolicitarile, pind Ja anumite mérimi si durate, stnt_nepe- riculoase, Determinind aceste limite, pentru diferite numere de cicluri NY, se poale trasa 0 2urba @ suprasolicitaritor nepericu- Joase, pe'aceeasi figured cu curba de oboseal’ a materialului fara 118 suprasolicitiri. Procedeul de construire a acestei curbe — lit din fig. 465 — este urmétorul [57]: Se porneste de la un numar de cicluri arecare ales Ny. Se supraiticare’ prima epruvetd pe durala a Ny cicluri, cu un efort uw fl 2 Pug 24} Gases hefra? 4 : SS NM] a we 1 “5? 1 510 50 oF Milt Fig. 465. uunitar maxim al ciclului Gags =o1, unde @; este cu ceva inferior valorii o cu care a Inceput trasarea curbei lui Wohler. Se in- ceared apoi aceasta epruveld la valoarea rezistentei la obosealii og si dacd ea s-a rupt @ dr ) poate suporta epru- vela, pe durata WV cicluri, asa ca rezistenja la oboseala a ei sa nu seada, deci s& poatd suporla, ulterior, un numar orictt de mare de cicluri de amplitudine og. 4 an EF sue Fig. 487. Trascul curbei suprasolicitirilor nepericuloase variazé dupa material, Asa, spre exemplu, pentru un olel carbon eu 0,25 0.40% C, avind graunti mari de austenita, se obline diagrama din fig. 4.67, care arala ci materialul nu suporta decit supra- solicitari mici; pentru acelasi ofel, cu graunti fini de austenita, se obfine diagrama din fig. 4.68, la care linia DB are panta mai mare, avantajoasa, In fig. 4.69 se arat8, pentru un acelasi mate- rial, curbele de oboseala si curbele suprasolicitérilor nepericu- loase, pentru trei stari: 1 — epruveta neteda necdlita ; 2 — epru- veta ci concentrator ; 9 — epruveta célita. Liniile pline repre- zini& curba lui Wobler, iar cele ‘punctate curba suprasolicitarilor nepericuloase ; se ‘observa c& epruveta neteda suporté suprasoli- citéri foarte mici, in comparatie cu celelalte. Studiul suprasolicitirilor, examinal tn aceast4 lucrare, con- sliluie un caz particular :de solicitare prin cicluri_nestafionare. Problema va fi reluat®, tn caz mai general,'la cap. 6. d. Subsolicitiri. Incdrearea unei epruvele, pe 0 anumita du- rata, cu cicluri inferioare rezistenlei 1a oboseala si incercarea ei ulterioard la oboseala arata c se obtine un efect de mirire a rezi slenfei la oboseal’ numit efect de subsolicitare. 118 Pentru o fontd cu a = 14kgi/mm? si o=6,5 kgi/mm?, supusa ‘unei subsolicitari de 0,2 kgi/mm?, timp de 1,5-107 cicluri, s-a ob- {inut o sporire de 25% a rezistentei la oboseala. La un otel car- 4 a 5s a Fig, 468. rs) S % Aaioene cot Fig, 409 oon, cui 0.015% C, avind o, 31 kgf/mm? si 1 =18,3kgt/mme, ‘supus unei subsolicitiri de 14 kgi/mm?, se objine o crestere a re- aistentei la oboseali de 6.1% la 0.5- 10" cicluri, de 8% 1a 3-10? cicluri gi de 23% 1a 6: 10" cicluri. Se constaté de asemenea -c& suprasolicitarile, urmate de subsolicitari, de anumite mérimi urate, marese rezisenta fa oboscala, S-a constatat, de asemenea, cf pauzcle, in incerearea la ob seald, au efect favorabil asupra rezistenfei la obosealé: cu cit pauizele sint mai mati, rezistenta la oboseala creste. 1194:10, PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA FACTORILOR DE CARE DEPINDE REZISTENTA LA OBOSEALA Din examinarea materialului documentar prezentat, in acest capitol, rezult cf pentru Iuarea in considerare a diferitilor fac- fori de care depinde rezistenta 1a obosealé, se introduc in caleule ‘rei coeficiénfi principali: 1, Coeficientul efectiv de concentrare, By 2, Factorul dimensional, e. 3. Cosficientul de calitate, ¥. In ce priveste coeficientul de calitate, datele asupra [ui vor fi completate la cap. 5. Se va vedea ci el poale fi subunilar sau supraunitar, pe cind 8, este toldeauna supraunitar iar e subunitar, Cei trei coeficienfi vor fi introdusi in calculul la oboseala, cum se va ardla la cap. 6. Trebuie subliniat ca valorile coeficientilor ,, ¢, +t, date In aceasta lucrare sau in altele, att — ca si rezisten{a la oboseala — tun caracter statistic. Piesele reale vor avea abateri, in plus sau in minus, fn limitele calculului statistic, falé de acesie valori, Ma- rimea coeficientilor dle siguranta care se vor introduce la cap. 6 se alege asa fel ca abaterile statistice asupra rezistenfei la obo- seala $4’nut duca la periclitarea piesei calculate. Se vor evita aprecierile asupra-coeficientilor By, e, 7, dacd se fac inceredri la ‘oboseala chiar asupra piesei reale, in care ca7, singurul element care intra in calcul, reprezentind proprietatil Ia-oboseala ale materialului, este rezistenta 1a oboseala a piesei.. Uneori se poate ca intro secliune si existe doi concentratori (de exemplu montaj presat si gaurd transversala), pentru care in documentatia existent s gasesc cocficientii de concentrare Byyy Bux In asemenea cazuri, coeficientul de concentrare rezultant s> ia ca produis al celor parjiali Bem Ber Bee Analog, pentru coeficientii de calitate se. » Capitotul 5 METODE TEHNOLOGICE $I CONSTRUCTIVE DE MARIRE ‘A REZISTENTEI LA OBOSEALA 5.1, CONSIDERATH GENERALE Cunoasierea efectului pe care diferifii factori — in special starea suprafelei_ piesei si concentratorii — il au asupra rezisten- fei Ia oboseald a dus su numai la aprecierea lor cantitativa i calcule, ci mai ales la o serie de metode tehnologice menite a spori rezistenta 1a oboseala. Tn ullimii 20—30 ani, alaturi, de tehitologia de fabricatie a pieselor, prin turnare, forjare, agchiere elc., s-a nascut o tehnologie noua — aceea a tratamentelor super- Je menite a imbundtati rezistenta la oboseal’. “Aceasta tehnologie noua a dus la metode bine precizate, do- tate cu utilaje corespunzatoare si intflnite’astazi. pretutindeni, in fabricatia modern de masini. O clasificare a metodelor care duc 1a imbunatatirea rezisten- fei la oboseala poate fi facut’ (57] cum se arala fn tabela 5.1: operatiile ichnologice de fabricatie, tratamentele mecanice, termo- chimice si termice superticiale, acoperirile anticorosive ete. Opera~ fille tehnologice de fabricatie sint inerente si efectul lor a fost exa- ‘minat, intr-o oarecare masura, [a cap. 4, In cele ce urmeaza, se vor descrie tratamentele superficiale, care urmeaza preluerarii,pro- priu-zise a pieselor. S-a constatat, de asemenea, c& anumite forme constructive ale pieselor sint avantajoase, ele micsorind in special efectul concen- {ratorilor ; citeva din acesie forme constructive vor fi examinate Ja sfirgitul capitolului. ‘Metodele de imbundtatire a rezistenjei 2 oboseala sint_atit de raspindite in tehnologia moderna, incit_numeroase sludii_si monografii se ocupa de ele. Se citeaza, printre altele, Jucrarile 16], {40], [59], traduse din limba rusé, sau lucrdrile [18], [28], 32}, [34], [35], [36], (58). (65), [84]. 7 121Tabela 5.1 Melode tehnotogi 1a obosealit de imbunatitire a rezistenfei : Prelucrarile prin asehiere Opera ehnologice do fabriore) Forlaea $i presarea 2 pleselor metalice Sablarea _ Prelueravea filelulul prin rolare Rularea cu rote Tratamente mecenice superficiale) Improscarea cu jel de alice de intirire- Ecrulsares eu posnson @ géurilor si ‘allor concentratert Comentarea Gianurarea Nitrurarea Comantarea ta ga Tealamente {ermochimice Cilitea prin curenti de fnalta freeventa je | Calfrea-superticiala cx flacar Clirea electried prin contact superlet Cromarea Gromarea difuzt Acoperict anticorosive Nichelares ‘Acoperirea cu alumalu Zincarea Ca regula general, efectul favorabil al unui tratament supe: ficial se va exprima prin coeficientul de calitate +7, supraunitar, definit prin Felatia onp= 101 (6.1) in care: ‘onip este rezistenta la oboseala a piesei tratate ; + aut — rezistenta la oboseala a piesei far tratament.. 52. TRATAMENTE MECANICE SUPERFICIALE DE INTARIRE 5.2.1. Privire generala Tralamentele mecanice superficiale produc o ecruisare a supra- fetei piesei, pe o adincime de zecimi de milimetri, pina la mili- metri intregi, ca urmare a aplicirii statice sau dinamice a unor 1a forfe normale pe suprafata. In urma acestei ecruisari se produc, asa cum s-2 aFdtat anterior, teniuni remanente de compresiune, in stratul superficial ecruisat, In fig. 5.1 se arata, prin curba J, diagrama fensiunilor remanente, de compresiuine in stratul super ficial si de intindere in miezul pic- sci. Linia 2 arati disiributia efor Camaresiine turilor unitare de incovoiere In sec: fiunea barei, datorita sarcinilor aplicate. Prin compunerea diagra- melor 1 si 2, rezultd curba 3, care arati micgorarea sensibild a elorts- rilor uinitare de Intindere tn fibrele extreme, simultan cu o crestere a celor de compresiune. Cum eforlu- -—=—© rile unitare de intindere sint tele ~élndére care cauizeada tuperea fragila, se Fig. 51 explicd in acest fel cresterea rezis tenjei la obseala datorita ecruisarii superticiale. In al doilea rind, ecruisarea superficial produce ‘0 nivelare a microreliefului $i o inchidere parfiali a microfisurilor, cu efect favorabil. ‘Tratamentele mecanice superficiale sint astazi folosite pe scara larga, In special 1a fusurile arborilor, la locurile de calare a rotilor po arbori si mai ales la ameliorarea efectului concentra- torilor de eforturi unitare. : 5.2.2. Rularea cu role In acest procedeu de intarire se apasd culo rola profilata, in miscare, pe suprafata cilindricd sau plan& a unei piese, une- ori chiar pe supralata concen- tratorilor. Procedeul este recomandat in special acolo unde trebuie sd se asigure suprafefe eft mai netede : fusuri de arbore, supraiefe de calare etc. In fig. 8.2 se arata schema dispozitivului TNITMAS pentru rularea epruvelelor cilindriee, Ar- cul tarat poate modifica, dupa dorinta, forta de apisare a ro- Telor pe piesa. Efectul favorabil al rularii se va exprima prin 13coeficientul de calitate x, supraunitar, dat de relatia (5.1). Se con- stata ca 7 creste sensibil cu forfd de apisare a rolei, respec. cu adincimea stratului ecruisat, In fig, 5.3 se arata cum creste rezis- {enta 1a obosealé a epruve- telor din OLC 45, in functie de forla de apasare a rolei. % In fig. 5.4 se dau coeficien- : {ily pentru arbori netezi, din ka otel cu 7 =62 kg/mm?, ru- & a : curba J — epruveta cu d= 18mm; curba 2 — epruvetd ct d=95 mm: curba 3 — epruvetd cu w jo + =50 mm, Solicitérile au age fost de Incovoiere. Se ob- Fig 53. servi cresterea sensibild a lui odat cu forta P. r 7 ah L 2 In fig. 5.5 se da varia. u fia ui cu P, pentru un | arbore la care s-a rulat a suprafafa de asezare a rul- mentului, ficut din ofel ea 1 0,86% C, 0.55% Mn, 0,82% TW, ol, 210 " 10 Ma epasite Pgh Si, 0,19% Cr, avind o,= Fig. 54 ‘60 kgi/mm?, solicitarea fiind de ineovoiere rotativa. In fig. 5.6 se,da variatia lui_y et P, pentru arbori solicitafi la incovoierc, 1a care s-a rulat suprafata, de calare pe care se va fixa 0 zw ( : | pies: curba J — OLC 45, ciel d=18mm, efortul nu se transmite prin piesa pre- uF haa sat; curba 2 — OLCAS Forfa de apssare, P kgf. si ofel cu nichel cu p= Fig 55 =77 kgimm?, prin piesa ~ __presat se transmite o tora si_un moment incovoietor; curba 3 — ofel carbon cu 4g, —52kgi/mm?, d=40mm; eforlul nu se transmite prin piesa presata, 124 In fig, 5:7 se arata coeficientul de calitate pentru o eclisa la care s-au rulat géurile, in functie de cresterea procentuala. a diametrului gaurilor. $-au notat cu dp diametrul initial al gauri- or si.cu d diametrul dupa tulare. Materialul este ofl (J cu 6, =70kgi/mm, iar so- it licilarea este de intindere- compresiune simetrica. el on Penitu lilete consolidate prin rulare, s-a obfinut y= 65... 1,7; pentru arbori cotifi, “cu” fusuri rulate, ada. 2 In fig. 5.8 se arata rela: {ia Inlre coeficientul’ y si grosimea relativé a stratu- Fig. 8 Ot 50 To 200 yoo rorfa de apasere Pgh 7 a lui ecruisat jy (A — gro sirnea stratuluiecruisat, R— raza arborelui) pentru | diferite tipuri_de_ofeluri curba / — otel 12HN ZA, d=6,5 mm ; curba 2 — ofel 72} I2HN ZA,d=35 mm ; curba 3 — ofel 87 HNZA, =6,5mm ; curba 4 — otel- r rr re ae 37 HN ZA, d=35 mm jcurba Crogleres dismetoutst =P 100, Big. 87. 5 —- ofel ISHN VA, d- ‘=6,5 mm [75].Notatiile ole- lurilor corespund normelor 7 GOST. Se observa c4, pen- iru acelasi material, efectul ‘At rularii variazi foarte putin cut diametrul epruvetei. wet Efecte deosebit de favo: ea rabile.se objin prin rularea 4a) pieselor din fonta cu gratit. 2 "arab A/a nodular [34]. Astfel, tn Fig. 68 fig. 5.9 se aralé, comparativ, ‘curbele Jui Webler in urmatoarele alternative: a — epruvele ne- tede ; b — epruvete crestate; 1 — epruvete netratate ; 2 — epru- rele eeruisate prin rulare, So observ eX In tmp ce la epruveite netede sporul de rez'stenfa este de 20% (=1,2), ]a cole crestate 125este de 80% (7=1,8). La arbori cotiti din font cu grafit nodular, la care s-att rulat portiumile de racordare intre fusuri, maneloane $i manivele, s-a objinut 71,65... 1,95, pe cind la aceleasi piese, Gin OLC 43, a rezultat = 1,45. Acest lucru justified, printre altele, si avanttajul de a fnlocul, 1a unele masini, arborii din ofel prin ar- bori_ din fonté cu grafit_nodu- lar [40]. * . wo; 2 oo} Ral 2 $a ey 2 Sa of 27} ba a a) 6 ep maar 2a 8 remus ae eager BIH 6 8mm ‘herlort “neler ; a b Fig, 69. In fig. 5.10. se dau coeficientii 7, functie de grosimea relativa AJR a siratului ecruisat, pentrit aliajul de, aluminiu AK-4-1 (dup indere-compre- GOST): curba / — arbore neted, d= 18mm, z xy r ; 7 3 7, 2 yi 7 o Toe ; oh a08 a7 '¢ Wt Fgh Fig 510 Fig. 51h siune ; curba 2 — arbore neted, d~35 mm, incovoiere ; curba 3 —: epruveté cu concentrator (%4 =2,91), d=35 mm, incovoiere [75]. Fig. 5.11 da valorile lui 7, funetie de P, pentru un aliaj de magnezitt cu.g-1 = 70 kgi/mm?, Piesa incercatd a fost o tij4, trans- 126 ‘mitind fort axiala si moment tncovoietor. Curba 1 — fre sank de pana; curba 2 — cu sant longitudinal, adine de 8mm [75]. Sludiile efeciuate pind acum asupra rulérii au dus la urmi toarele coneluzii generale : = la piese netede, ea mareste rezistenfa la oboseald cu 2040 ; — Ia ‘piese cu concentratori, atunci cind, poate fi aplicata, sporeste rezistenta la oboseala c 60—80% vagy Smmatativ, dd rezutate superiGare ecrusari prin jet de alice — rezultatele favorabile se monfin. si la piesele incercate Ia oboseal la cald, saul In mediu corosiv. Date interesante asupra tralamentului prin rulare se gasesc in luerrile 128]. [34), {40}, (41), [59], [63]. 5.2.8, Ecruisarea prin apasare cil poanson Un tratament similar rulirii se aplicé pentru ecruisarea ma- terialului din jurul concentratorijor, in special al gaurilor, Berui- sarea se poate face cut poanson conic (fig. 5.12) sau cu. poanson plat (fig. 5.13), dupa forma géurii. In fig. 5.13 se dau valorile P aw | aL ; | eA pen 5 eH SF 0 5 20 ‘Presuines p. kgfem? 7 lui, funefie de presiunea cu care poansonul apasi pe piesi: curba J —ofel cu 0, =55 kgi/mm, incovoiere ; curba 2 — olel cu o, =40 kgi/mm!, incovoiere ; curba 3 — ofel cu 6, =40kgi/mm, rasucire. 7 5.2.4. Improscarea cu jet de alice Ecruisarea cu jet de alice este, de asemenea, un tratament modern de marire ‘a rezistenjei la oboseala. Metoda consta in @ arunea, cu vite’, alice de duritate mare — de obicei din font& — pe suprafata prelucrata a piesei. tarIn fig. 8.14 se arat schema instalatiel HMMM (ENIUPP) [41] pentru ecruisare cu alice, prin gravilalie. Elementele compo- nente'sint elevatorul cu cupe 7, buncarul 2, clapeta de reglare a debitului de alice 3, piesa care se trateaza 4 si motorul elevato- rului 5. Aici viteza de aplicare @ alice: for reaullé din cdderea libera, By ae : 7 Lo y Fig. 5.15. Instalatia de eoruisare IHMMTMAIM (TNISTMAS) [41]. ara- tala tn schema din fig. 5.15, se compune din buncérul J, cleva- torul 2, bunearul-separator 3, buncdrul-alimentator 4, ventilul regulalor 5, tubul vertical 6, rotorul 7 ‘actionat de motorul 10, piesa de tratat 8 si camera de lucru 9. Alicele sint improscate asupra piesei prin efectu! forlei de inertie"a rotorului. Reruisarea cu jet de alice este indicat 1a piese ou suprafete complicate, piese cu concentratori, unde rularea nu poate fi apli- cata. Efectul ecruisarii cu alice este independent de gradul de pre~ juerare anterioaré prin aschiere a piesei. Ca urmare, in calcule, Ia piesele tratate cu alice mu se va mai lua in consideratie coe- ficientul de calitaie al prelucrarii suprafetei. Aceasta afirmatie nu este ins& valabild pentru piese cu supratete neprelucrate (turnat forjate, laminate). La piese cu suprafata foarte bine lustruit ‘efectul ecruisarii cu alice este redus ; din contra, Ja piesele cu 2g! rieturi usoere, efectul esie remarcabil. Pentru concentratorii mari de eforluti unitare, ecruisarea cu alice trebuie sa fie puternic’, spre a patrunde pind la. |—2 mm. Efectul pozitiv ai eoruisdirii eu alice dispare complet prinir-o inc&lzire Ja 200250 °C. 128 Efectul ecruisarii este functie de cantitatea de alice & i. mate : in fig 5.16 se arata cum cresle rezistenta la oboseal a unui ofel 45HN (dupa GOST), epruveta cu diametra de 12 mm, ‘data cu consumul de alice. Se vede c& peste © anumita cantitate, efectul ecruisarii incepe si scada. 7 he 7 ey a g fi] * ‘ a i 7 Bo : 8 ws Ce en Fig 516, Fig 817, Incercari efectuate cu o serie de piese de“ automobile si avioane au aratat cd, in urma ecruisarii cu jet de alice, durata jn getvielu a pleselor cresle enorm, cum arati datele din te- Pentru epruvete netede, din diferite materiale, coeficientii_de calitate 7 ai tratamentului cu jot-de alice sint ardtali in tabela 5.3. Se vede c& ei se mentin, in medie, in jurul valorii y= 1,2. In fig. 5.17 se dau coeficientii 7, funcfie de rezistenta de ru- bere sta i materialulul eeruisat prin alice [er curba | — ‘ofel_ cu 0, i 1% Mn; curba 2 -- ofeluri i ofe ct 0 si 1% rba ofeluri 30 HGSA si Tatela 52 Cresterea duratei in servieiu a unor plese eeruisate prin jet de alice ‘craserea duratel, Denumttea plese! ‘Arcuri de foi Arbor! colifi de automobile ‘Axbori cot de avioane Abert de Ta catia de viteze ol dt eet de wee fale la diferential Came " Tinbindst sudate ‘9 ~ Caleulut de reestenta Is sotettari vartabiteTel, Se'T («9 % mau guigms=y es OT =P BHEI82 PN ms o1'0=4=3 taut 21 =P BIEIBID =DOPN wu go=s=7 * ju TTS weI8eI BePN um gia su YO=2 tus stp WEIS POTN, wu 'y=257 tr g=P ByRISAID) tom g=P epereN, ‘omens upd ymogy es waresmnag (4 wont Do, 08h ey OaAOy opr wy ‘oxezFieuLON, Hor ilo ‘wap pL ‘De O02, BL aujuassy | — WSDH Of 1910 9 vipa Teo] Hoyenasouos no Sjaanado aoun ¥ yje050 131 | fo ppl prams Sua]on03u auoesqnd ‘SSSR, wont “gounaants wt aynysny | arstoacsuy poyesyn = agnqsny | aioqosoouy ss oraH08 wpELes plo 08h ty afiasey | as 09 Plo SDH 08 PIO oy ta 69 MPa Tal peau sande soar © yeosogs FlunsBo? Hadas oye n> HARTI MOSEfecte incomparabil superioare are ectuisarea cu alice asupra pieselor cu concentratori. Asa cum se arati tn tabela 5.4, ecrui- sarea cu alice marcste rezistenta la oboseala, pentru materialele cercetate, cu 16—31% cind sint netede, respectiv cu 73—120% ind au concentratori, Dac& se examineazi valorile lui fy, saul ale coeficientului de sensibilitate , se constaté ci uneori ecrui- sarea cut alice anuleaza practic efectul concentratorului, atft la olel, cit si la aliaj de aluminiu. 7 ef va Constatari absolut analoge se 1 20) obfin din fig. 5.18, unde s-a redat » variatia luiy, functie de, pentru 7. | olel 45 HN, cu g, = 155 kgiimm, 36 (| ‘solicitat ta incovoiere rotativa : am ‘curba 7 — debitul alicelor 10 ew Ar kgilmin, turatia rotorului masini Fig. 5.18 3500 rol/min; curba 2 — 20 kgifmin si 2100 rol/min [75]. La piese din fontd ou grafit nodular fara concentratori s-a obtinut y=1,13, iar cu crestatur§ periferic’, 7=1,51. Din cele ardtale rezulté avantajul considerabil al ecruisi cu alice la piesele cu concentratori de eforturi unitare executate din aliaje de mare rezisten}a. 53, TRATAMENTE TERMOCHIMICE ‘Tratamentele termochimice constau in modificarea compozitiei chimice a stratului superficial al pieselor, execulata 1a tempera- turd tnaitd. Ble au ca urmare modificari ale proprietalilor meca- nice ale siralului superficial, respectiv imbunétatirea rezistenfel a oboseald. $i in acest, caz, efectul favorabil al tratamentului se masoara prin coeficientul de calitate q, supraunitar, definit prin formula (5.1). a. Cementarea const in marirea procentului de carbon al stra~ tului superficial al pieselor din ofel cu confinut mic de carbon, prin tncalzirea la 860—950°C, timp de 3—5 ore, intr-o baie cu praf de cérbune si carbonat de bariu. Prin acest tratament, con- finutul de carbon al stratuluj superficial creste, pind la cel mult 1,20% C, pe o grosime ce variazd intre 0,5 si 2 mm. Ca urmare, Guritatea stratujui superficial se méreste, iar rezistenfa la obo- sealii a piesei, dupa ce a fost calité, sporeste apreciabil. 132 _ Cementarea se aplicd curént la fofi dinate, bol{uri de piston si alte piese de automobile si tractoare. Cementarea se poate execula si in gaze contirtind carbon. In fig. 5.19 se arata varlafia rezisten{el fa oboseald a unul olel, in functie de grosiméa stratulué ceimentat : curba J se referd 1a materialul racit rapid, dupa cementare, tar curba 2 la cet racit ont. Se observa c& peste o anumita grosime, cementatea devine nelavorabila. 60 a) 1 * = § 49 Zz 7 7 & tT &a 18} : ea | te Qe 15 G5 10 15 Ts L Gresimea strstulu cementatmm '0 02 as 06 88 mm Fig. 5.19. Fig: 5:20. b. Cianurarea este un tratament termochimic, prin care se miregte confinutul de carbon si azot al stratului superticial, prin difuziunea acestor element, pe o grosime ce poate merge pind la 9,0--2,5 mm, Cianurarea se poate executa fie in bai lichide, cu clanuré de sodiu, fie in aimosfera gazoasi, cu amoniac, Trata- mentul se aplic’ ofelurilor cu continut redus sau mijlociu de car- bon,.ca si ofelurilor de scule. In fig. 5.20 se aratd relafia intre grosimed stratului cementat sau cianurat si coeficiontul de calitate al tratamentului: curba — ofel cementat ; curba 2 — olel cianural. Se vede $i de aici c& depisirea unei anumite grosimia stratului cementat poate fi dezavantajoas’. cc. Nitrurarea. Nitrurarea const in incdlzirea pieselor, timp de 0,5—I4 zile, 1a 500°C, intr-o atmosferé cu amoniac; ca urmare, azotul difuzeazi in metal, pe o grosime de 0,1 la 0,2 mm. Nitru- area de lunga durata are rolul de a miri,duritatea pieselor, pe etnd cea de scurta durati are efect anticordsiv, Prin nitrurarea de lungé durata, aplicata in special ofeltrilor cu crom, alumini, nickel, molibden, se méreste sensibil rezisten{a-la oboseala, mai 183ales 1a piesele avind concentratori de eforturi unitare, Nitrurarea se aplicd curent arborilor motoarelor de autovehicule. Niteurarca de scurti duraté produce un strat anticorosiv de 10—100 p, in timp de 10 min piné fa Sh, Aceastt nitrurare are efect favorabil: si asupra rezisten{el la oboseala, sporind-o' cu 50—60% ia ofel carbon si 14—27% la, ofeluri aliate (cifrele mari se referd la piese cu concentratori). Nitrurarea de scurté durati reduce sensibil rezilienta, f&r% a modifica proprietatile mecanice la solicitari statice. In fig. 5.21 se aratd cocticientul do calitate ~, functie de grosi- mea relativa f/d a stratului nitrurat (¢ — grosimea stratului nitru- rat ; d — diamotcul piesei), Curba 1 se seiera 1a picse de grosime 25mm avind concentrator, iar curba 2 la piese netede, cu dia- metrul de 6,5 mm [24]. In fig. 5.22 se arala relatia intre coefi- cientul de calitate y si coeficientul de concentrare §,, pentru soli- citarea la incovoiere ; curba J — grosimea stratului_nitrurat 0,35 mm, d=12,7 mm, ofel cu 0,81% C, 3,25%-Cr, 0.55% Mo, avind of =100kgi/mm?; curba 2 — grosimea stratului nitrurat 0,40—-0,45 nm, d==40 mm, ofel BI 275, avind 0, =120 kgi/mmr [75]. r i rt LA | 48 CnC i a w a a Fig. 5:21. Din cole ardtate, rezultd ci cemienterea si'cianurarea se aplioa {tn special ofelurilor cu continut redus sau medi de carbon, pe cind nitrurarea este récomandabil’ pentru ofeluri aliate de mare rezistenta. . . In labela 55 se d& comparafia intre efectele color trei feluri de tratemente termochimice asupra epruvetelor si pieselor cu si tara concentratori. Se vede. ci nitrurarea este utild in special la piesele cu concentratori, pe cind cementarea si cianurarea: tm- bundtatese atit piesele netede, vit-si pe cele cu concentratori. 134 Tabela 65 Comparatie intre efectul dlferitelor tratamente termochimice asupra rezistentei in oboe [8 Tamara ‘Tratamesa teochnie ee sais | 15-125 Tana es grovinen ae Sete | 98 | MITES | og” ate | — eee ae) Cu concentrator Noted Cementare, cu grosimes stratull dro2-te mn cu concentrator Gianurare, eu grosimea stratulut | Neg 54, TRATAMENTE TERMICE SUPERFICIALE, Tratamentele termice superficiale sint : calirea prin curenti de inaltd frecven{ai gi c&lirea superficiala cu flacara. La calirea prin curenti de inalia frecven|a, piesa ce va fi tra- fala se asaza in interiorul sau dedesubtul inductorului instalatiei de cailire. Tn stratul superficial al piesei se induc curenti Foucault, ‘care produc o incdlzire puternic’, inferioara ins punctului critic ‘Durata incdlzirii este de citeva zeci de secunde, dupa care urmeaza micirea bruscd. Adincimea pe care se realizeaza cilirea variaza 4nvers proportional cu frecventa curentului ; pentru adincimi mici ‘se folosesc frécvento foarte inalte (50 000-100 000 Hz), iar pen- tru adincimi mai mari, frecvente mijlocii (10000 Hz). Célirea prin curenf. de Tnalla Ireeventa se aplicd In special la fabricatia ‘de serie, inductorul fiind construit dupa forma pieselor. Calitea cu flacdra se realizeaza prin incdlzirea rapida — cu ‘vec de gaz metan sati acelilend — x supralelei_piesei, urmata de racirea in curent puternic de ap3. Instalatiile moderne sint auto- matizate, productad rotirea continua a piesei si deplasarea longi- 4udinala’ a fldcdrii. Calirea eu flacard, mai putin raspindita, se .aplicé pieselor mari: batiuri, arbori cotifi, axe etc. Tratamentele de cdlire superficial se aplica ofelurilor cu con- ‘yinut de 08-06% © ofeluilor de seule 51 fontlor, 135Tratamentele de cilire superficial cor o ichnologie ingrijita, caci tn eaz vonlear pot apare sur, cu elect defavorabll, Ruperes, prin obosealf, la astfel de piese, apare in locuri de trecere de La suprafata cdlila la cea necalita. Calirea superficial este Insolit adeseori de prelucrari_ saw tratamente mecanice ulterioare — rectificare, ecruisate cu alice — ceea ce face sf se curmuleze efectele w) tavorabile. 7 Prin cllirea superficiala, stratul de- 4) Z la suprafaji al piesclor isi sporeste- “ considerabil duritalea (de'2—3 ori). im | __Cilirea superficiala are efect favo- AP rabil asupra rezistentei la oboseala a a pieselor. Cresterea rezisten{ei la obo- 10} seal se masoara prin coeficientul de: Fame creda” Clitate + al tratamentului. Mineimes creshiturit : : Cireelare, tm La piese netede din ofel, se obtine 7=1,25... 1,50, iar la celé din font&, Fig. 523. -— cu sau fara concentrator) — y= = 1,20... 1,40. Rezultate deosebit de bune se obfin prin calirea superficial » pieselor din ofel cu concentratori. Asa, spre exemplu, in fig, 5.23: se arata valorile lui B,, functie de adincimea crestaturii periferice cireitlare, in doua alternative: 1 — epruvete netratale ; 2 — epru- vete cilite superficial, pe adincimea de 1,2 mm. Tabels 86 fet clit superticiate asupra epriveetr de ofl cu conentetort Besar a cam : Neieda wa) as | 18 CG Statrs, aatnes de 04 mim| 148 | 422 | Zz Tem, 23:08 mm 143 | 373 | 22 1eemy ex 08 sm 183 | 883 | 288 | creststura excutata dupa sate Teer, cu 12 mm 139 | 285 | ana {em eu 1 sm 133 | B12 | 227 (crestura eect dint live a aur transversal ov diame: ide Ge am 4s | 245 160 Cu bucga solicitata 14,2 | 36,5 | 259 I 195 In tabela 5.6 se arati sporurile considerabile de rezistenté, obfinute pe epruvete cu concentratori, din ofel alial, tratate prim ccurenti de inalla irecvenfa. Se vede cf atunei cind concentratorii au fost tAiali dup cilirea superiiciala, rezultatele obtinute au fost si mai bune [41]. 55, ACOPERIRI ANTICOROSIVE Acoperirile metalice ale piéselor de masini au diferite scopuri # proiectia anticorosiva, mirirea rezisten{ei 1a wzurd, micsorarea frecarilor, sau refacerea dimensiunilor iniliale ale pieselor uzate. In afara ‘acoperirilor metalice, efectul anticorosiv se poate obfine si prin alte acoperiri : lacutri, brunare, ungere etc Exist diferite procedee tehtnologice pentru aplicarea acoperi rilor metalice : galvanizare, b&i calde, melalizare, difuziune. S.a constatat c& acoperirile metalice produc, asupra pieselor Incereate in aer, scderi sensibile ale rezistenjelor la oboseal, mergind: pind Ia 50%. Acést lucru pledeazi impotriva acoperirilor metalice facute {ra un scop bine determinat (de exempli numai pentru motive estetice). Dintre procedeele de acoperiri metalice; cele mai mari scideri ale rezistenfei 1a oboseala le produce gal- vanizarea (acoperirea prin depunere elecirolitica). Efectul defa- vorabil ereste cu durata operatiei de galvanizare si cu adincimea stratului depus. Fenomeiul se explica prin difuziunea hidrogenu- lui, in timpul galvanizarii, in masa metalului. Aceasta difuziune 44 nastere unor tensiuni interne de intindere in stratul superficial al piesei, avind tendinfa de dislocare a refelei atomice si produ- cind.micsorarea rezistenfei la oboseala. Elect! defavorabil al acestei difuziuni poate fi redus — in parte sau chiar total, cu, exceptia pieselor cromale dur — prin incélzirea piesei la 160—200°C, timp de 2—2,5ore. Bfectul defavorabil al acoper Jor galvanice poate fi compensat, printr-un tralament anterior cu: eféct contrar : ecruisare superticialé, nitrurare, Efeciul defavorabil al acoperirilor galvanice se manifest mai accentuat la piesele netede, decit la cele cu concentratori. In prezenta mediului corosiv, piesa cu acoperiri metalice are- rezistente la oboseald mult sporite, fala de piesa netratatd, lucrind. in acelasi mediu. Ga acoperiri metalice anticorosive, se citeazd: cromarea, ni- chelarea, aramirea, zincarea, oxidarea, cadmierea, aluminizarea,. cositorirea, plumbuirea. 1375.5.1. Cromarea | Existé doud feluri de croméri: cromarea dur, in scopul ma- | tirii rezistentei la uzurd si cromarea anticorosiva si decorativa: Cromiarea dura se aplica’ pieselor pulernic solicitale la frecare, cum ar fi la atstomobile : axele cutiei de viteze, crucea cardanica, satelifii diferenfialului, culbutorul supapei, arborele cu came, ci drul motorului, arborele cotit (partial) ete. Prin acest procedeu . so aplicd piesei, pe cale electroliticd, un strat de. crom de 0,15--0,20mm grosime. Stratul de crom are'o duritate foarte i mare, Cromarea dura micsoreaz rezisten{a la obosealii a piesel, \ uneori chiar pind la’ 35%. Gradul de deteriorare este functie de | intensitatea curentului si temperatura cate se produce Ia electro- | Tabela 67 liza, de grosimea stratului de crom, compozitia chimica a ofelului si durilatea piesei, Detalii tn aceasta problema se dau tn lucra- rea [44]. -2 constatat de asemenea ci aplicarea unui strat de cupru, prin electroliz4, anterior cromérii, micsoreaza in parte efectul de- favorabil al cromérii; rezultate similare se oblin prin nitrurarea anlerioara cromari In tabela 5.7 se aratd efectul pe care i are cromarea dura asupra rezistenjei 12 oboseald @ nor piese sau epruvete incercate ' In aer, Se observa scideri de 20—30% ale rezistentei la piese din ‘lel. Sc&deri mai mici, sau chiar efect nul, se obfin la piese din aliaje usoare. Cromarea anticorosiva si decorativa, cu un strat de crom de 1—2y, aplicat peste un strat de cupru’sau de cupru-nichel, are efect mult mai mic asupra rezistenlei 1a oboseala. lncoroiere Tasovoiere Incovoiere Ineovoiete Tncoroiere ncovolere Riswoire Tneovoiere . Risuelre daa8 eam as a8 1280 mi =r = dB mm Des wm, apa Fetut ated Ga erealtorh Noted eteet eteds ‘Arbors catt ‘ex eases ‘ater iuenta cromirti asupra rexistentet la oboseals @ 3 1 1 ry 55.2. Nichelarea® Nichelarea se aplicd in scop anticoresiv. Ia grosimi pind la 301, duce la scdderi ale rezisten{ei 1a oboseala care ajuing la 35% Ja piese netede; 1a piese cu concentratori, efectul defavorabil al ‘nichelarii este mult mai redus. Si efectul rau al nichelarii poate fi partial combétut smente anterioare, prin strattri de cupri, saut prin Ine galvanizare. “iaterianat plese Opi asin c om AL ota | eyes | + upd eromare sa #ieut © revenize la 358°C, ump de dow Gre, 5.5.3. Alte acoperiri metalice {gatvaniziri) a, Ardmirea, in straturi pind la 30, in scopul cromarti sau 5 nicheLicii ulterioare, micgoreazi rezistenta La oboseala pind la é 15%. Tensiunile remanente produse prin galvanizari pot ft usor u 7 138 139 ‘senat oer tet otpuse in evident prin acoperirea metalic a unel plici subfiri pe © singur parte: in urma galvanizarii, placa se curbeaza. b. Zinearea poate fi aplicata’ pe cale electroliticd, prin bat calde sau prin difuziune (serardizare). Experientele arata c& pie- sele zincale prin galvanizare practic nu isi miesoreaza rezistenta la oboseali — ait y~1 — iar cele zincale in bai calde suleri numai ugoare micgoréri ale rezistentei. Reaultaie similare zinc&rii se obtin prin oxidarea supratefei pieselor. c. Cadmierea este similara zincdrii, productad usoare micgo- rari ale rezistentei 1a oboseal (70,90... .0,95). 4. Cositorirea, plumbuirea. Cositorirea, prealabila nichelarii, méreste rezistenta la oboseal, Acoperirea galvanica“cu plumb micsoreazi numai putin (3% ) rezistenfa la oboseala. 5.5.4, Metalizarea In ultima vreme a luat o dezvoltare destul de mare tehnica acoperirii prin metalizare : tmproscarea de particule melalice in- candescente, cu un aparat sullator (pistol de metalizare), pe suprafaja piesai. Metalizarea pieselor din olel se poate iace, tot cu otel, in scopul anularii uzurii si readucerii 1a dimensiunile initiale. Studii interesante in acest domeniu, aplicate in industrie, s-att facut, in ultimii ani, de un colectiv de cercetatori ai Insti- tutului de mecanica aplicata al Academiei R.P.R. Metalizarea cu zine, aluminiu, cadmiu se face in.scop anti- corosiv. Experienfele facute asupra pieselor de otel metalizate cx aluminiu au ardtat variatii usoare — pina la 10% — fn plus sau in minus, {aj de rezistenfa la oboseala a pieselor netratate, 5.5.5. Rezultate comparative, referitoare fa efectul acoperirilor metalice © comparafie intre efectul diferitelor acoperiri, metalice, la piese incercate la oboseala in aer, este data in tabela 5.8. Datele se refer la epruvete incercate la incovoiere rotativi, avind dia- metre de 8—18 mm. Incerctiri efectuate pe tun ofel carbon de calitate au ardtal c& in urma cromarii se obtine 7=0,78...0,83 fata de starea nor- malizatd, ia urma nitrurdrii urmat& de cromare 7=149, iar fn urma rulérii urmata de cromare y= 1,18. 140 Tabvela 58 Etectul comparativ al diferitelor acoperisi metatice asupra rezistenfel ta ‘oboseala [75] seams wed | gine ation? Procedeut fel carbon si ofel slab aliat izare| Ni | 9,03-0.1 | 005-1 60-100} Galvanizare) Cy | 9{o3—0,2 | 0,65—0,90 Aliaje de magheziu, pentru forjat sau furnat 12-98 | Galvanizare)| Cr | = oxidare | — - Ofelurt_ cur confinut mijlociu de carbon | ~ | Metalizare | Al | 0,051 Difuziune | za | oois | 09 5.6.6. Efectul acoperirilor metalice si al altor tratamente fa piese lucrind in mediu corosiv Peniru piese luerind in mediu corosiv, efectul tralamentelor trebuie Iuat in considerare 1a functionarea piesei in acel medi In urma experimentarilor se gaseste un coeficient de calitate ~ — care va fi introdus in calcul, reprezentind efeclul concomitent al agentului corosiv si al tratamentului anticorosiv. Pentru acoperi- rile metalice anticorosive, coelicientul 7 este subunitar, cum re- zulté din tabelele 5.9 si 5.10. Acest coeficient este net superior celui obfinut Ia piese netratale, lucrind tn mediu corosiv (a se vedea cap. 4). Alte tratamenle anticorosive — rularea, nifrurarea — dau efecte mai avantajoase dectt acoperirile metalice, putind ‘anula complet efectul corosiv, adica dind 2-1 (tabela 5.10). ‘Acoporiri anticorosive, In condifii mai pufin dificile de lucru, sé pot-obfine si prin lacuri, brunare, ungere cu ulei etc, . tati | 2 ; le ol Tabeta 6.10 2 a RlSe6 Efectul agentilor corosivi asupra rezistentei la oboseali a pieselor cu diverse 3) 778 5/53) tratamenteanticcresive [73] © | — L ‘aera pleet 7 = Protea Srosinea |g | alijsi| = = Denunirea | seine | “meoreee faust als o005—0.015| 107 7 tle. | 2 2 zl ¢ eS re poe i BR) 8 3 28 | 28 | 28 galvanic 00150030] 107 ge)“ | 3 3 32 | g2| 32 | eee ieee | g/t ki x 7 Metalizare 0,050 | 2-107 ay pee eee | 3/§| is] 8 Heh falar - iw 3 a) 2° | Ss | Seer eee |__| 1 | 22/4 I Stage” | 20-120} ita ci 3| 3 5 nicksle | 70-120] Nitrurare i— | : slz| ) 8 8 | tmolibden “L507 | gre 2| | = on eam, (6.13) Conform desenului, cit timp ciclul My se alli in interiorul conturului OAB, rezult& ce > c. Din contra, pentru un ciclu situat sub linia OB, adicd Mg, rezulla ce Fit respectiv, fictnd tlocuirile on Gog Notind 7 gaa, (6.30) rezulta CB on Tinind seami de coeticientii fi, e, 1, aceasta relatie se trans- forma in eee (631) ie Heke on Relafii absolut similare cu cele de mai sus se pot serie pentru risucite, inlocuind pe o prin x ‘Aceeasi formula a lui Serensen se obline si daci se face ratio- namentul pe diagrama de tip Smith, schematizata ca in fig. 0.3, cu condifia ca ciclul fimit& sa se afle pe linia -A,B,, Daca ef este pe porfitinea orizontali B,C, calculul se face fala de limita de ‘curgere. Dup4 cum s-a ardtat gi anierior, schemalizarea prin metoda Serensen {ine seam mai bine de capacitatea de rezisten|a a mate- rialului, Ca urmare, coeficientii de, sigurant determinati prin aceasii metod’,, superiori celor dati’ de metoda Soderberg, sint mai apropiafi de realitate. Metoda Serensen este cea mai uzal metoda din literatura tehnicd sovietic’, fir tos& a fi exclusiv folosit’, : 4, Determinarea coeficlentului de siguranfa prin comparar amplitudinilor cicturilor. Tn literatura tehnied germana si am cand, coeficienlul de siguran{a se defineste ca raport intre ampli tudinea ciclului limita si a celui real (6.82) In ce ‘priveste aséminarea ciclurilor, se foloseste fie eriteriul R=const, fie critériul dq =const. Admitind criteriul R=const. si considerind cd diagrama Smith din:fig. 6.9 este construité pen- tru epruveta standardizaté, se procedeaza in felul urméator : Daci MyM, este ciclul real din piesa, se duce linia OMLy, care determin’ ciclul limita similar celui real. Ampliticind pe a prin factor, er spre a fine seam de piesa reall, se obline cic Jul Mi Ma, care trebtie comparat cut cel limit’. Se observa c, la 165trecerea de la ciclul MW, la Mj Mz, s-a amplificat in raportul Siler altt amplitidinea eft si efortul unitar mediu In baza definifiei generale, coeficientul de siguranta 1a obo- sealiva fi Sot a ae ex a Tinind seama de figurile asemenea, se poate scrie . a tak ot Ome max ke %, ie Sicg Eh teoten) — Eesnas Rezulta c& prin metoda aceasta coeficientul de siguranta moe : (633) Eten ten) 165 pe cind prin metoda-care compara eforturile unitare maxime (6.34) Ultima metoda este cea folosita in literatura tehnici sovietic’, ilustrata, spre exemplu, prin metoda Serensen. Formula (6.33), aplicind coeficienfii Be, e, 7 si asupra valorii statice a ciclulut (Gm), duce la coeficienti de siguranté mai mici dectt for- mula’ (6.34). Cele doug relatii devin identice ctnd diagrama ci- clurilor limita se refera 1a piesa reala ; deci nu se mai aplica coe- icientit B,, e 4 in care caz, identitatea formulelor rezulté din relafia (6.12). ce. Reducerea cictului asimetric fa un ciclu simetric sau 1a 0 solicitare staticd echivalenta. Formulele stabilite anterior se pot demonstra si allfel, considerind c& s-ar fnlocui ciclul asimetric prin unul simetric echivalent, sau printr-o solicitare staticd echi- valenté. A inlocui ciclul real prin unul echivatent, tnseamna a Fig. 610, gasi ciclul echivalent care s& aiba acelasi coeficient de siguranti. acd se considera diagrama ciclurilor limita schematizata in modul cel mai simplu, prin linia AC din fig. 6.10 se con- struiesie tntfi diagrama pentru piesa reala, reducind segmentul OA in raportul B,/ey si obfinind astiel linia A’C. Ciclul real este re- rezentat prin punctul M. Duciad linia NMP a ciclurilor cu coe- ficient de siguranta constant, se afla ciclul simetrie echivalent, 167reprezentat de punctul WV, cu ON =6,e, sau solicitarea static echi- valenta, data de P, ct dye =OP. _ Din’ triunghiurile asemenea NMM si A'OC se poate serie mt £0 M"™ ~ OC sau, prin tnlocuiri, a, Pome et de unde rozulta 600+ Gn HON. (6.35). Conform definitiei generaie, 1a ciclul simetric, cocficientul de siguranta ft Feo a a S-a regiisit astfol formula lui Soderberg (6.22). Solicitarea statici echivalenta se obtine din asemanarea tri~ unghiurilor MMPP si A'OC oot op de unde rezula (6.36) adicil se regiseste formula lui Soderberg, 168, Procedind similar, se poate regasi si formula lui Serense Metoda se poate aplica pentru orice diagramé a ciclurilor limi (chier curbilinie), construind diagrama similara care trece prin punetul Af (fig. 6.11). G a ; - lv ¢ “ SI : sig * § eo Gig & ie Fig. 6.11. : £. Rezistente admisibile. Uneori este necesar, in calcule, si se stabileasci rezistenta admisibila, pentru un anumit tip de pies& si un anumit coelicient de asimeirie. In acest scop, efortul unitar al ciclului se egaleaz4 cu rezistenla admisibill : max =Ont9y™= 0, Expresia rezistentei admisibile va care se porneste peniru calculul coeti defineste marimea adimensionala jazi dupa formula de la jentului de siguranta. Se Snax Fenin TER? (637) numita caracteristica nominald a ciclului. — Pornind de la formula iui Serensen (6.29), se scoate ex- presia lui oy, prin urmatoarele transformari fe, FeeottomAduntnd pe om, rezulla o=0)+0n=oy ( + %) bo a feo (G+ 4) O fermuld analoga se poate scrie pentru rasuciré. — Incepind caiculul cu formula lui Soderberg (6.23) si pro- cedind la fel, se objine ~ (6.38) a= om BE (6.39) ef ace La materiale fragile, in formula (6.39) se iniocuieste a, prin of. — Printr-o metodi asemandtoare; Popov si Rabinovici au ‘stabilit expresia rezistentei_admisibile 1a solicitari ciclice a= Pass (6.40) unde ogs, este rezistenfa admisibila 1a solicitaci statice, iar ¢ — coeficientul de reducere a rezistenfei admisibile, avind expresia 14k Br fe ei g. Coeficientul de siguranta global. Sa consideram expre- sia (6.5) a coeficientului. de siguranta 1a solicit&ri prin ciclu ‘simetric . (6.41) 14k a7 care poate fi scris& si in forma Marimea (6.42) care compara rezislenta la oboseala a epruvetei cu efortul unitar al piesel, poate fi numita cosficient de siguran{a global. Dupa ‘eum se vede din relatia (6.42), cy > ¢. In literatura tehnicd, tn special tn cea Sovictis metode de calcul pe baza coeficientului de siguran cate ati ciclutilor simetrice, cit si asimetrice, S. I. Penkov, tn lucrarea [55], defineste coeficientul de sigu- ranté global prin relatia , Seat dezvoltat global, apli- (6.43) K, este factorul care tine seam de particularitatile mate- idlului gi de influenfa proceselor tehnologice, flind analog coeficientulut ¢ din formula (6.42); K, — {ine seam’ de eroarea determinSrii forjelor active, de eroatea formulelor de calcul si de influenfa sar- cinilor stiplimentare si inlimplitoare ; cind aceste influenle nu exist, se ia Ky=1 ; contrar, el poate avea valori Ky=1,1...2,0, iar'la solicitari prin soc chiar mai imu; Ky: = inversul factorului dimensional e ; Kg — inversul coelicientului de calilate 3 Ky — cosficienlul de concentrare B, In acest fel, coeficientul de siguranta global la solicitéri prin ciclu simetric : in care: ns (644) respectiv rezistenfa admisibila a piesei (6.45) La solicitiri prin cicluri asimetrice, se considera ca ele rezultd din suprapunerea unei solicitari statice si a uneia variabile sime- rice, Se definesc cele doud caracteristici ale cictului sarcinitor, la solicitarea variabild si cea static Smax~Smin Prnas—Prin Sn 7 ae} (48) maz Gmina _ Pmoxt Pain Tiger ae, AT) unde P este sarcina, considerata proportionala eu, amDe asemenea, se definesc coeficieniii de siguranta globali pen- tru ciclul simetric (cg,). si pentru solicitarea staticé (Cem ) lyo = Ki Kak aK Ks 5 (6.48) “Cgm=KiKaKs. Se observa ci pentru solicilarea statica nu s-a luat tn consi- derare factorul dimensional $i coeficienitl de calitate. 7 Coelicientul de siguranta global al ciclului asimetric Ce Malem Mabge + (6.49) Intre acest coeficient, rezistenta 1a oboseald a ciclului limits si efortul unitar maxim af ciclului real oxista relatia Sath = SR, (6.50) din care Se determina rezistenta admisibila a= (6.51) Metoda {ui Penkov este putin rispindi Altd varianté de coeticient de siguranti global este cel definit de I. A. Oding [52] : cg = SKTM, (6.52) unde : Seeste cceficieritul de siguranta al piesei, sau coeficientut tactic", dat de frei factori, func{ie de material gi de destinatia piesei ; K — coeficientul de calcul si constructic, format din trei factori finind sear de modul de determinare 2 forjelor, efectul de concentrare a eforturilor uni- tare $i de naiura solicitarii; T — cocficientul procesului tehnologic al piesei, dat de produsul a trei factori ; . M — coeficientul metodei de incercare a materialului, dat de produsul a doi factori. ." Meiodele de calcul al coeficientului de siguran{ai global vadese intenjia autorilor de a analiza cit mai complet tactorii. ce con- difioneaz4 siguranta piesei, Prin faptut cd numirul acestor fac- tori este mare deci la alegeren lor se pot cumula erorile, metodele sint greoaie pentru proiectanti si rar utilizate. 12 6.2.28. Metoda bazatd pe criteriul de aseminare ; Om =constante In aceast’ metod, folosit cel mai freevent In literatura teh- nied german, se admite ci trecerea de la ciclul real la ciclul limit se face pastrind oq =corist. In fig. 6.12 s-a uat ciclul real reprezentat prin punctul MjMs, In prealabil, considertnd R=const, Grex nin Fig. 6.12, 7 se alld ciclul Mj Mz, amplifictnd coordondtele fui MyMy cu fac- torul fi, fey. De la ciclul MjMS se trece la ciclul limité LiL, Prin definitie, coeficientul de siguranta : (653) Folosind diagrama din fig. 6.12, se poate da gio expresie analiticd acestui coeficient, Panta liniei ALD; este ere), %Ca urmare punetul L, are ordonata max 2= Ly = 61+ Onn ig 0 iar efortul unitar mediu, pentru LiLe si Mi Mp, este =Om'= 1. Om = fg, enum On! ~ 28. Om — 2 -cm. Amplitudinea cichutui Himita 71+ Smt (tg 9—1) = on % Paranteza reprezinté tocmai pe —ap dinsformula (6.26) si deci 0k = Ones bm on Be, Wy Sat Aplictnd relatia (6.53), rezulia , - (654) Se observa deosebirea esenliali tnlre formula lui Serensen (6.29) si formula (6.54), in care, in mod nefirese, se aplic facto- ul 8,/ey parlii constante oq, a ciclului asimetric. Metoda descris are si o alta variant’,de asemenea practical, aceea in-care trecerea de la ciclul real MyM, se face direct pe verticala oq, oblinind punctul Lj din fig. 6.12. Procedind pe aceeasi cale, relajia de definitie (6.53) duce la formula (655) Aceast& relafie este folosita si in lucrarea [5], pentru caleulul la oboseali al paletelor de compresoare, la care solicitarea varia~ bil poate creste datcritd vibratiilor de rezonanla, in timp ce soli- citarea medie se mentine consianté, —- * : Pentru diagrama ciclurilor limité schematizata printr-o sin- ura dreaptd, ca tn fig, 6.9, criteriul de similitudine dm =const Suce la expresia costicentului de siguranta : > (6.56) 6.2.2.4. Comparatie intre metodele de calcul al coeficientului de siguranta Din descrierea de mai inainte au rezultat o serie de formule pentru calculul coeficientului, de siguranti. Dintre acesica, cca mai wzuala metoda din literatura sovietica este a lui Serensen, ba- Zati pe criteriul de similitudine R—const: se va folosi formula (6.29) dact punctul reprezentativ al ciclului se. afld deasupra liniei OB din fig. 6.7; pentru cicluri siluate sub aceastd linic, la metale tenace se va calcula coeficientul de sigurania fata de li- mita de curgere, cu formula (6.21), iar Ia cele fragile se va aplica selalia (6.31). Numai tn cazurile cind mu se cunoaste de loc re~ zistenta la oboseala prin ciclu pulsator o se va aplica metoda Soderberg, folosind formulele (6.22)—(6.25). Evident, daca din modul de funefionare a masinii se cunoaste exact legea’ de trecere do la ciclul real Ja ciclul limita, este, tecomandabil a se face cal- culul in consecinfa prin metoda'Kimelman sau alta, 6.2.2.5. Valori numerice pentru coeficie de siguranta si rezistenfe admisibile Valorile numerice ale coeficientilor de siguranta irebuie alese dupa: calitatea materialului, importanta piesei, precizia calculu- lui ete. Se daut urmaioarele valori de orientare [75]: — pentru piese din materiale pufin omogene (piese turnate),. pentru piese mari: c=2,0.., 3,0. — pentru piese de ‘omogenitate si tehnologie curenta : c= — pentru pigse din materiale perfect omogene, lucrate eu teh- nologie foarte ingrijitd, se poate cobori pind la c—1,3; in cazuri exceptionale, ctnd toli factorii de-calcitl sint perfect’ determinali, se poate merge chiar pind la ¢n1,1. | In ce priveste rezistenlele admisibile 1a solicitari variabite, se folosese urmitoarele relatii : — Pentru ciclu simetric, formuld (6.8) cu_adaptari corespiinzatoare pentru intindere-compresiune, inco- Voiere, rasucire, — Pentru ciclu pulsator, in formula (6.38) se face k=1 si reault . a= (6.57). “greynoat> aunyfoes (44 2eynouRe aunyoos royuad owe FIe;N|USuMdesp auMysos mayuad yoofu “| Taunyioos nqued ouUR OIE Co | "evo om ‘e(evor0) 5 1 om ten sloth olay Peo ox | orzo I exo Po co | ozo moro on Po 1 4 7 i 5 7 0 3 *2(so0""9'0) | 1 4 q ~ i eo 04 7 i felch on Wo o'% ysBeON 3 ett a Most yay angearem syog | 3 : ald 0 9% use i Pe Woe vege Maa ; 8 I l. 7 la Pot - 4ear0 m Gren M0 6% ‘ese | gts ayo. CaPeg' Pog to e0 ' Mego rego - - i Moe9 204g - - 1 2330 9p i810 Mego %6 (goo) = - 1 - Peisg'0" Mom Mom (ovo) W Pe(sg'"9'0) tr a *elvor'e'o) M1 re) Molgo'o"9'0) Moe Mon ree 1 a 104 a onptere oseoroon se span rmisnoest siapaps sophie vena fou 18 eyeeus sown aye oayavoou aphmopdood 48 erarsupe apsjusys|z 23H) Hey 59 109%de asemenea cu modificdirile necesare (0-1) 6-15 t14 Gory G9 TOP pentru cele trei feluri de solicita S-a notat (oe), reprezentind rezistenta admisibila in ca- zul IIT de solicitare din tabele clasice (ciclu simetric), respectiv (ca) pentru ciclu pulsator. In metoda germang [24], rezisten{a admisibild prin ciclu pul- satér se ia (6.58) respectiv se-adaug’, atit pentru cichul simetric eft si pulsator, un Coeficiente joe @ Con= Fi Cady = (6.59) ot oedt Dacé solicitarea variabild nu are soc Se observa c& formulele (6.57) si (6.58) devin identice atuncit cind w=0, ceea ce corespunde lao serie de ofeluri, Tn acest caz (y=0), evident ci si formulele care datt coeficientul' de sigurant’t prin metoda Serensen (6.29) si prin metoda germand (6.55) sau (6.54) devin identice. De asemenea, dat fiind c& atunci cind nu esie nul, y are valori foarte mici, rezulta c& diferentele de calcul intre metoda Serensen si metoda germana sint relativ — Pentru ciclu asimetric oarecare, rezistenja admi determina din relafia (6.88) sau altele similare, sé va — Pentru solicitari statice, Ia ofeluri se ia, in general, Fe=0,5+0e=(00),3 (6.60) unde ge este limita de curgere, respectiv, Ia résucire . a=(0,6 ... 0,65) c0- (661) In lucrarea [81] se dA o sistematizare ulila a relatiilor dintre rezistentele admisibile dle rhetalelor, in cazurile de solicitare I (static’), If (pulsatoare), III (simetrica), in functie de proprie~ ‘file mecanice ale lor. Pe baza acelor date s-A intocmit tabela 6.2: ce’ poate servi proiectantilor. Se atrage atentia cé acolo unde valorile rezistenfelor admisibile sint raportate la cele dintr-o co- Joan anterioaré (de exempli ta=0,7 dar) legitura este valabila pe acelasi tind orizontal. 178 63. REGIMURI “STATIONARE DE SOLICITARI COMPUSE 6.8.1. Stiri fimila de soticitari compuse Calculul de rezisten{a 1a solicitari ciclice compuse trebuie si porneased, fa fel ca la solicitarile statice, de la teoriile asupra sti- rilor limit& de solicitari variabile, Se ‘tie ed, la solicitéri statice, efortul unitar normal, echiva- ent unei stari de solicitare care produce eloriuri unitare nor- male si tangenfiale, are urmatoarele expresii : — dupa teoria efortului unitar normal maxim 62=0,50+0,5 Vortar; (I) (6.62) — dupa teoria deformatiei maxime = 0,380+-0,65 Vor-F4e8; (Il) (6.63) — dupa teoria efortului unitar tangential’maxim oe Vr paA; (Ml) (6.64) — dupa teoria Iui Mohr om Tot yea, (6.65) unde eet yo (6.66) in care og este limita de curgere 1a intindere, iar cee la com- presitine ; ¢ — dupa teoria energiei de variafie a formei oe=Varpae. (IV) (6.67) _ Dind lui o¢ diferite valori caracteristice, se poate face dimen- sionarea piesei (0, ca), Se poate Stabili aparifia curgerii plastice (oe =e) sau aparitia ruperii (oe =o,). Astiel, dact se caut aparitia curgert plastic, relatile notate cu IIV duc la repre; zentarile gralice din fig. 6.13: coordonatele o, < ale unui punct al unei curbe reprezinta starea de solicitare compusa limita, care, dupa teoria respectivi, produce curgerea plastic®, Experientele facute la solicitiri compuse prin cicluri simeirice, variind in faz8, au arilat c& starile limita de solicitari compuse 179care produc ruperea prin oboseala corespund teoriei de rupere a energiei de deformatie, in cazul metalelor tenace, respectiv teo- ~ iei efortului, uniter maxim, in cazul mefalelor fragile (ojeluri aliate cu concentratori, fonte). Se ajunge astfel la reprezentarea stiilor limita prin relatiile (3.1), (3.2), respectiv prin diagramele aratate [a 3.3.5. In ce priveste factorii care , pind are loe rupecea In cazull fig. 6.18, 6 se incepe cu gr, urmat de o7 0-1, om 9-1, Se 7 oneal epruveta, conform fig. 6.19,¢, pe durata a my cicluri, Dursta 2 Dursfoo Op a clelerl ap ciel? rypepeg u By i \ es : Fuperea Ziniut yy Wi OT been : Fig. 619. 7 i i Se vede oi corespunzator punctului A din fig. 6.19, a. By eae ierior numdvullt de cilurt Nr, cave ar Broduce ruperea Ia efortul unilar oy (punctul a). Dupi a¢eea, epruvela se incearcd ncontiniare, cu <1» pe durata my, cotespurzatoare pupets iB, pind se rupe. Dacd nu ar fi exislat treapta anterioard oi Cpruvela so rupens ta elortal unitar or dupe Nor elelurt (pine 191‘tul 6), Marimile Nz, Nyy se iau de pe curba de oboseala clasic’, pean fir, Nye reprezinté duratele experimentirilor. Se definesc irimile : Ree (6.93) sumité variatia durabilitatit, ay B= Ae (6.94) gradul de deteriorare al trepiei I. In cazul experieniel citate, pot -exista variantele o7 > oir (tig. 6.19,¢) $i een (fig. 6.19,5). Experienfele araia c& epruveiele care au suferit in prealabil suprasolicitare — adic o7> ox — se rup mai repede dectt cole care aut suferit o subsoiicitare — o/o-1- . (6.104) 197Pentru cazul 6, din fig, 6.24, cind 04 > 0-1 si ca 7 0 7.500 4500 18,1 10.9 | 36 145, M a] Sm | 4886 | ath PS | A, | i Valoarea esie apropiati de cea dala de metoda Soderberg, deoarece s-a folosit aceeasi diagrama schematizata, iar faplil ca in fig. 74 punctuil M este aproape de linia AC, face ca ciciul L 4 nu difere mult de cel care s-ar fi obfinut’ prin prelungirea liniei OM (R=const). . 7.1.2. Solicitari la rasucire Exemplul 7.7. Un arbore, avind forma din fig, 4.10, este soli- citat Ia rasucire printr-un ciclu oscilant, Ja care se cunoaste coeficientul de asimeirie R=0,5. Dimensiunile arborelui sint: 208 5 mm, d=60 mm, r—5 mm, iar materialul are ¢, ~89 kgf/mm’, kgi/mm?, t1=21 kgifmm?. Se da 7=1. Lund coeticientul de siguran{i c=, se cere s& se determine momeritul de rasucire capabil Minox - Rezoluare. Se determina coeticientul de concentrare, pe baza fig. 4.10. Dup& curba de jos, pentru 5 0,08 se afl By =1.3, eee 50 iar dupa curba de sus, Bj =1,4. Cum malerialul se intercaleaza la mijloc, intre cele doud curbe, se ia Byy= 1,35. ‘D : Pentru raporty! 3 = #3 1,25; dupa fig. 4.11 rezultd £=08, iar prin aplicarea formulei (4.8) By =140,8(1,35—1) = Se calculeaza cosficientul de concentrare: al piesei cu relatia (4.17), in care, dupa 4.43, curbele 2 si 3; Bla = 1,28, d:=40 mm, d=60 mm, ($id, =0,655 (exly=0.555 (Oy, 28, 8 Mog aniee sate supra lui wp, se determing t, cu formula simi- I+k 21, 14038 093% 1,9 + 3 =109 #8, uae f. Momentul maxim capabil Miingx=*¢Wo~1 09 Exemplul 7.8. Un arbore de forma din fig. 4.10, avind dimen- siunile D=50 mim, d—=40 mm, ¢=3 mim, este técut dintr-un.ofel ou o=80 kgf/mm, t= 40 kgt/mm, 26 ket/mm?, t1~19 kgf/mm? Arborele este solicitat printr-un ciclu pulsator de rasucire, ca Mrmox=7 G00 kgtem, Se'cere coeficientul de sigurania. 34 ~ Caloulut ae rezistonts 1a soliitet variate‘Rezoloare. Se determina efortul unitar nominal Sot Me max _ 7.000 : * le er . 16 » ‘inte & 2,8 kgf/mm? “Se Geléimina coeficientul dé concentrare cu ajutorul fig, 4.10. , , Dupa curba de jos, pentru 5 075, rezult& By dupa cea de sus, Bj=1,4. Meterialul fiind situat iatre cele dowd curbe, se ia fyg= 1,95. Pentru 3 = $3 1,25, dupa fig. 4.11, rezult €50,8 ; deci 7 : ce Bee 1+0,8(1,35—1) = 1,28. Se vede cA diametrul d se potriveste cu datele de experimen- tare ale fig. 4.10, deci e= 1. In lipsd de alte indicatii, se ia y=1 + deci rezulta 8 Neavind indicafii asupra Iui_ 7, sati y,-se-determina coeficien- ful de siguran(a prin formula (6.88) et 19 ew _oss, ede ( Vi wastes aml Daca se aplic’ metoda Soderberg, atunci rezulta Cele doua valori sint mari, KK ceea ce inseamnd cd, la ne- Ss voie, s-ar putea micsora raza 1. de racordare r. i Exemplul 7.9. Un arbore 1 dintr-o cutie de viteze are for- TM ma din fig. 7.5, pe cele doud portiuni 24, 22 find montate : presat dowd rofi dinfate.-Di- Fig. 75: mensiunile sint: d)=80 mm, 100 mm, dy-= 10 mm, Materialul este ofel 35 CN 25 (anexa IV) o, =90kgtimm?, te sind a oa =S0kgi/mm?, =, =23 kel/mm%, : , ile de calare au fost pertect slefuite ; deci y=1. Arborele iransmite un moment de risticire pulsator, de valoare M:max -40 000 kgfem. Se cere coeficientul de siguranta al piesei. Rezolvare, Modulul de rezisten{a polar al secfiunii Wy= 2008) 16 cme. 16x10 Eforturile unitare nominale sint eee ad SP 345 keen? - wm tas L72 kg/mm? Coeficientul de concentrare, inclusiv factorul dimensional, se determing dupa fig. 4264.28. Din fig. 426, curba 1, pentra d= 100 mm, se afta (¥), =8,4. Nefiind indicat asupra presiunii de fretaj, se ia =I. Pentru o, =90kgi/mm?, dupa fig. 4.27, reaulta €’= 1,6. Formula (4.9) da $884 x16—5,44—=8 5. Din datele problemei, rezult y=0,28. Aplicind formula lui Serensen. (6.29), rezulia : ee 23 os O" Tipte Fi, ~ WEG aa FOB ~293- Cu metoda dati de formula (6.88) se obtine i Vee) mane 242 (S1 23 Vrrdea[S) nyo BF Cele doua rezultate diferd Intre ele numai cu 4%. Find vorba de un ciclu pulsator, se calculeaza gi coeficientul de siguranti fata de limita de curgere Piesa este corect dimensionata, antExemplul 7.10. Sa se gaseascd rezistenta la oboseala, prin ciclu simetric, a unui arbore de forma din fig. 4.10, dacd se daw D=110 mm, d=80 mm, r=12 mm, iar materialul este ofel cu 20 kgt/mm? sit) =30 kgi/mm?. 7 Rezolvare. Cu ajutorul fig. 4.10, se afla, de pe curba de sus, Beo= 1.28, corespunzitor le 5 = #20,15. Din fig. 4.11, pentru a pa h38, rezulta &<=0,90. Cu relatia (4.8) se afla : 8, =140,90 (1,25—1) = 1,225. Diagrama din fig, 4.10 se.refera la 130... 60 mm, in medie 1=40 mm, pe cind piesa are d=80 mm. Se aplica relatia (4.17), lulind coeficienfii e de pe curbele 2 si 3 ale fig. 4.43: (By)gy = 1.225 5 49,65 5 (&%)q =O; (2) ay 98 3 Bp 1,225 pen wd Rezistenfa la oboseala a arborelui este : sar 3000 2 Spee fot = 200 1 500 katie 7.1.8, Solicitari compuse Exemplul 7.11, Un arbore de ofel, avind forma din fig. 4.10, este soliclat la tnlindere print-o fortd constanté, care produce uit efort unitar o—5kgi/mm? si Ja rdsucire, printr-un cuplu oscilant, care produce eforturile unilare taqx=5 kgi/mnt $i Faia 2.5 ket/mmm, Materialul areo. 11 kgf/mm’, In baza dimensiunilor si prelucré eficientul de concentrare complex, pentru rasucire, f,p=1,7. Se cere coelicien- ‘ul de siguranté al arborelui. Rezoloare. Pentru solicitarea de intindere. a 8 a Pentru solicitarea de rdsucire, daca se ia in considerare metoda Serensen, ciclul se aflA Intre ciclul pulsator si solicitarea statica ; deci se calculeazi coeficientul de siguranta fafa de limita de cuirgere : 104 = 33. 22 Cu ajutorul formulei (6.70) se alla mn ——— Yorxias sie ey 2,5, kgt SoS = 1,25 adic’, practic aceeasi valoare. Exemplul 7.12. Fusul din fig. 7.6 sustine o roata dinfata, care 4i transmite forfa de apSsare 2 dint 1 800kgt si momentut de rasucire M=8 100 kgfem, Materialul este ofel crom-molibden Lol Fig. 78. 25 MoC 11 (anexa 1V), avind of =80kgi/mm?, oe=45 kgi/mm, om 36 kgtimm?, % =35 kgi/mm?, 11 =28 kgi/mm*, Racordarea, cu raza r=4mm, este ecruisata prin rulare. Se cere coeficientul de siguranta (80). 218Rezoloare, In sectiunea periculoasé [—I, momentul incovoietor My=1 800x254 500 kgfem iar efortul unitar nominal maxim m Snax Ff = ag = 720 kegtfom®, a Solicitsrea de incovoiere este siritetric# ; deci: 2kgt/mm?, o_=0. In ce priveste solicitarea de rasucire, poate fi luata practic constant (staticd): My _ 8100 oe Gm Saar 845 glen, “o Se determina coeficientul de concentrare, pentru solicitarea de Incovoiere, pe baza fig. 4.12, cu f1'mm, r=4 mm, 5 = 30,1. seed 0 Dupi curba de jos, rezulta fy9= 1,65, iar dupa cea de Sus By)—1,8. Prin interpolare, peniru materialul piesei, se afl& fjg—1,75. 1 Cum piesa are £=4 =0,95, in baza fig. 4.12 se allaé =08, iar formula (4.8) da By 1 +08 (1,75—1) Pentru tratamentul de rulare, in baza celor ardtate Ia cap. 5, la piese cu concentratori se poate lua 7. 1.8, Alegind vatoa fea minima, rezulta fe 16 Brom B= atts =I. Pentru solicitarea de rasucire, coeficientul de siguranta xe 85 Com Sm Gag ~ 542. Pentru solicitarea de incovoiere Coeficientul de siguranta al solicitarii compuse, dat ‘de “for- mula (6.70), este Valoarea obfinuté este acoperitoare. In’ cazul cind solicitarea de rasucire este variabila,;coeficientul de sigiranta se reduce. Exemplul 7.13. Arborele unei masini are forma si dimensiunile din fig: 7.7, fiind tnedrcat cu fortele de pe desen. Inire partea centrala, unde se aplicd roata G,.si partea din dreapta, unde este 20 80 iN se4sgh 0 | 130. Fig. 77. yoata -P, se transmite momentul de rasucire. Alit solicitarea de rasucire, cit si cea de incovoiere au joc prin ciclu simetric. Mo- mentul'de risucire are valdarea M,—12 600 kgfem. ‘Materialul arborelui este OL 50, avind a1 =24 kgt/mm? si t_s=14 kgi/mar. Se cefe 8% se fact verificarea la oboseala [80]. ' Rezoivare. Intrucit momentul de risucire se transmite numdi pe jtimatatea din dreapta a arborelui, se considera sectiuni peri- euloase J, IJ, IIT. Momentele ineovoietoare in cele trei secfiuni sint: + Mer +85 x53~2918 kgiem ; j My rr =900 (19-4 11,5) —1 245X11,5=18 100 kegfem’; Mz rir =900X7,5=6 750 kgtem,Modulele de rezisten{a ale celor trei seckiui ‘int: Wm PPM 247 cm’; Wy 494.em? ; Wy= 22% =7160m*s Worm 143.26m0; Wire 2% a7 em; Worn =S4 em. Ampli le eforturilor unitare in cele rei sectiuni siat = = emoe = 2a? = 12kgi fem? max = SO- — 183 kgtfomn?; 6750 Ou1tt =O mee 1 = gp = Son = 50 ketfemn? ; seg pe 12600 7 1 tnae = EP 26 kgtfom? + 12600 Tout =Tnax = Pay = 88 keilem? ; 12600 Twi = mex 11 Be 34 Kiem’. Se determina coeficientii de concentrare in cele trei sectiuni. In sectiuriea 1, pentru montajul presat, conform fig. 4.26, se gaseste, la d=136 mm, pe curba J tte, 5. Graficul se, potri- veste cu calitatea fnaterialului, iar asupra presiunii, nu sint indi- cafii ; deci se lasé cifra neschimbata, Pentru rasucire, cu relalia (4.10) se afl Fr 140¢(35-—1)=2,5. In apropierea concentratorului dat de montajul presat, exista si o gaura transversal, care méreste pericolul de rupere. Se determin’ si coeficientul de concentrare corespunzator acestui concentrator. Astfel, dup’ curba o,=53 din fig. 4.19, la Smge =0,11, se gaseste 8,,=1,5. Pentru rasucire, pe baza fig. 4.20, Tinia J, rezulta 8, =17. t Pentru siguranta, se ia produsul ‘coeficien{ilor dafi de cei dot concentratori Bay fe 23515595; Me =25x1,7=4,25. - In sectiunea I se foloseste fig. 4.4, curba de jos, care da uo= 7 corespunzitor lui Tag, 0,08, Pentru raportul 2— 10 22, de pe curba J din fig. 4.11, se ia& =0,85, iar formula (48) da - B, = 140,85 (1,71) = 1,6. Pe de alta parte, pentru a tine seamd de dimensiuni, se aplicé formula (4.18), cul (e)4, luat din fig. 442, curba 7 =2,22, Pentru résucire se urmeaz aceeasi cale, folosind fig. 4.10: Fe 1,35 5s B= 1,23; 128 Bio= 135 -E0,765 p= 1,23; A = FF —1,70. In mod cu totul analog, pentru sectiunea III se giseste fs a0; MH 1,62. Arborele este reetificat, asa cd, in baza fig. 449,-se ia; pentru toate sectiunile, 7=0,95. c Se procedeazii la verificarea celor irei sectiuni, aplicind for- mulele (6.5) si (6.70). In sectiunea TIn sectiunea I Piesa rezist-in bune conditil. In sectiuriea 7, coe! siguranta este prea mare, insa dimensiunile piesei sint impuse de alte considerente. Exemplul 7.14. Un ax dintr-o culie de viteze are forma din fig. 78. Se dau dimensitmile : D,=500 mm, D,~{60 mm, 24=100 mm, = 140 mm, d=80 mm, d,—=70 mm; r=2mm, L= =100 mm, {= 100 mm, /=400 mm, I, Cuplul’ transmis de la 0 roata la alta este si se consider c& variazi dupa ciclu pulsator. Mate este OL 50. Se cere verificarea la oboseald [24]. Rezoluare. Contorm fig: 78, fortele tangentiale ale rotilor sint : 5.000 kgfem jul axului 1875 kel. Fortele in directia liniei de angrenare sint, cu a= 20° Py 600 Paw Pew 188. Paw cig = Fay = O45 kegts Pau Et = gg = 2000 ket. Cu aceste valori se construiesc diagramele de momente inco- voietoare in planele J-7 si 2-2. In planul I-1 Ma=P2hi=645X 106 450 kgtom. In planuk 2-20 Mp= Pa lo=2 000 12=24 000 kgiem. Momentele variaz’ iriunghiular, coniorm color dow diagrame din fig. 7.8,d. Momentul de’ résucife creste liniar, de la zero la maximum, pe lungimea de calare a rotilor, si ramine constant Intre cele doud roti dintate: Verificarea se va face in cele {rei secfiuni periculoase, notate pe fig. 78, ¢: mijldcul-lagirului B, I si IZ. Se observa, in detaliul de sus, c& spre a evita suprapunerea efectelor celor doi concentra- tori, pinionul din dreapta are o scobilurd, penteu a nu ajunge pind la racordarea arboreli. ~~ 218 7 Se determina eforturile unitare nominale in cele rei sectiuni Intrucit diagrama de momente Mp, se reduce, in: partea din dreapta, 1a valori foarte mici, ea ni mai influenfeaza practic pe i be 8 he Sj ll Mea hg : oir Fig. 78, asa c se pot lua momentele numai'din diagrama Mp, . ile de incovoiere au loc prin ciclu simetric. ' In sectiunea B 1500 SOD = 150 kgHlem?; tym t.=75 ketfom?. e 219jetor In sec{iunea , momentul ineov My1=Pa= (3 —r] 2.000 (70,2) 13 600 kglem. Se afld eforturile unitare nominale 13.00 Sym Omex™ ASRP= == 400 kgtfem? ; : es nae ED 216 Kgilem? : y= tq = 108 kgifem?. “es : In sectiunea IZ, momentul incovoietor Merr=Px [3 —1} =2 000(7—1) = 12 000 kgtem iar cel de risucire, M, 4 000 kgfem. Se giseste y= Gar 290-356 Iegtfem 5 a Fnar= MOE, 910 kglfom® ; ety = 105 kgifom?. e- Se determina coeficienfii 8, ez in cele irei sectiuni. — In seefiunea B: Nu exist concentrator ; deci 8,—1. Factorul dimensional se ia din fig, 4.42, curba J, pentiu d=80 mm ; e=0,73. Coeficientul de caltate se ia din fig. 4.49, curba 9 (piesdfinisatt prin strunjre): 1=092. — In sectiunea I: Peniru solicitarea de incovoiere, din fig. 4.4, curba de jos, pentru 5m 2, 0,03 se gasesté yy =2,15. Pentru raportal 2 = =1,14, curba J din fig. 4.11 dé £=0,70, iar formuta (4.8) 04 f,=1,8. De pe fig. 4.42, curba J, la d=70mmi, se gaseste 2=0,75. Peniru rasucire, din fig. 4.10, curba de jos, se alld 8, Apoi, din fig. 4.11, se ia 5. 65. ,63 si rezulta B, & 14. Din fig. 4.42, 20 — In sectiunea IT: Este vorba de un montaj presat si se folosesc fig. 4.25—4.26. Pontru solicitarda de incovoiere, fig. 4.25 di “ =3,2, va- loare potrivita materiahului piesei. Pentru risucire, se aplicd for- mula (4.10) Bee AE 1406 (32-1 2,3. In vederea vetificdrii piesei, se iau caracteristicile mecanice ale materialului, din anexa I: o¢=27 kgl/mm*, 0-1 =24 kgf/mm’, o=82kgi/mm®, +1 = 14 kgi/mm?, t17 kgi/mm?. Se caleuleazi Bente 2xMdaIT _, Yn a = Bp 088, In sectiunea B, coeficientii de siguranla sint : 4 a TsO 3,365 x48 “4 0,75-+0,65 0,75 =8, = Sq 4*$_—_ 4,84; : awx0m * 1,08 +-0,65 x 1,08 aaxaat c= ———— = 2,08. 1 Fae eae 221In secfiunes 1: Cosi punzatoare. : Exemplul 7.15. Se va arata, dupa un exemplu din lucrarea [24], adaptat metodei de calcul folosite de noi, modul cum se face verificarea le oboseala a unui arbore cotit, In fig. 7.9 se arata arborele.cotit al unei pompe cu pision, cu dublu elect, Dimensix- nile indicate pe desen, sini: R=90 mm, d=70mm, r=5 mm, L= =140 mm, a=48 mm, 6=80 mm, a=64mm, D—1 100 mm, X= =150 mm, [,=150 mm, 1=800 min, Materialul este OL'50, Arbo- rele are euprafata rectificati, netratata. Greutatea rotii de curea r Fig. 79, Salant = Sle O~ 900 kal, Fork péritered le roata de cures este T= 147 kgf. Fora pe piston este P= 1 200 kgi. Solicitarea de incovoiere in arbore, datorita rotirii, este simetricl, Solicitarea de risucire este pulsatoare, cuplul.rezistent fi manivelei prin punctele moarte, Se cere verificarea la oboseald 2 arborelui ta seclitinile JVI. 222 Rezolvare. Se determina intii reactiunile $i diagramele momen- felor incovoietoare. Pentru pozifia orizontala a. arborelui, cotit (manivela la punctul mort), se considera forfa totala data de cu- rea in axul arborelui bo Paw25 | T=25X 147 = din fig. 7.10, reactiunile ori. WK Hp zontale sint Fig, 710. 1 Poa Pall) _ 1200%15-970%45 Hy = 2 = I a gt. Hg=P—P,—H= 1 200-—370—45=785 kg! Forfele orizoniale dau diagrama de momente desenata cu linie intrerupta in fig. 7.13, avind Mi ir=Miy= Pah =370X 15=5 550 kgfem. Mry Hp =7855<15—11 800 kgiem. i) Bz 7 a» & 6, | 4+ Ei Z| TF Ai 4 "y ye Fig. 7.11. Fig. 7.12, Peniru, fortele verticale se foloseste schema din fig. 7.11. Se vede pe fig. 7.12 c& pentru pozitia vertical a manivelei forta ra- diald (verticala) este £. Reactiunile sint : jee Ghen—e xb 7 Vs F , 00xA5=2H0 535 1990 gt; pit ontexd EXE _ 0x15 +240%15 RE = RE MOXIE 570 keh, 23Momentele incovoietoare — linia plina din fig. 7.18 — sint: Mi 17= Gly =900X 15 = 13 500 kgiem ; Pe baza acestor valori se calculeaza eforturile unitare nomi- nale in cele gase sectitini, intocmind tabela 7.2. Se observ ca cele doud diagrame de momente incovoietoare mu se compun, ci in-ffe- care sectitine se ia cel mai mare dintre ele. Tabeta 72 vatien ‘oie kettent 3400, 1 Hl1ges tv | 70 | 336 | 672 | 10600 |“ v | 70 | 336 | 672 | 11800 | — 350 = vi | 70 | 336 | 672 | 5000 | M8 = Se determing coofcionli fy. «1. Conform fig. 40, ponte tn. Iregul arbore se va lua = Tn secliunea J, concentratorul este un montaj presat, Conform fig. 4.26, curba J, se ia 2 +0,6(3,2—I) v In sectiunes /7 nu exist concentrator, deci 4.42, curba 1, rezulta e=0,75. Fee Penicu rasucire, =1. Dupa fig. 28 _Tespunzatoare ; deci arborele este Pentrii racordarile dintre manivela si fus sau maneton, se de- termini, in baza notafiilor din fig. 4.24 si 4.25, coeficientit rs Ete : Fr BTOls Fa H~ OO. ; Cu ajutorul fig. 4.24 si 4.5 se gaseste : — pentru secfiunile I si V1 (racordare tntie fus si manivela) 485 — pentru sectiunea IV Acesti coeficienti se vor aplica atit solicitérilor de incovoiere, cit gi de risucire. In sectiunea V, la fel ca in IL, By =1, 2=0,75. Conform anexei 1, materialul are o1=24kgfimm’, w= ,65. Aplicind relafiile = kgi/mm?. La exemplul 7.14 s-a determinat y, (6.5), (6.29) si (6.70) se calculeaza coeficientii de siguranta, ale c&ror’ valori sint tnscrise in tabela 7.3, Valorile obtinufe stat co- bine dimensionat. Tabela 73 8 ea | ses PE. | orate | Ur seline| | rege smess | OE fee | age 32 23 1] 20 | gor | sso | os | gee | 758 | a2 5 06 lemtagg| ne | u | 40 larsiyas| 4268 | 0 nat | 400 : i mj 25 -] #& |. 20 | 06 44 | tat w | ais 259 | o - | 280 v | as asf - | - | = | 4se. ve | is se] - | - J-2.] se 435 ~ Gatoutul de rexistentd a soicter variable72. SURUBURI Pentru caleulul suruburilor Ja solicitari variabile este necesar a se face unele preciziiri. Cind este vorba de suruburi cu stringere inifiald, trebuie calculate forta datorita stringerii si forta datorita sarcinii variabile. Explicafii complete asupra acestui caleul se dau in lucrarile [4], [5], [94]. Se noteaza : Po — forta de prestringere din gurub ; P’ — forja datorita exploatirii, in cazul nostru de obicei va~ riabil& intre zero si P; P, — iorta suplimentara, variabila, apticata surubului, dato- rit forfei de exploatare P. For{a Po depinde de forta aplicata asupra cheii, la stringerea surubului. Tinind seama de cuplul de frecare, dacd lungimea ac- tiv a cheii este 12d — unde d este diametrul exterior al file- tului — se stabileste relatia [94]: Po~80.Q, 7.) Q find forta aplicata asupra chei Forta suplimentara are valoarea maximala : & Pew aie XP =P, (72) unde s-au notat : : EyAy 0 (73) ‘Marimea cy este constanta elasticd a surubului, iar ey a pieset strinse de surub. Ee, Ey sint modulele de elasticitate, As, Ar ariile sectiunilor si ls, ly lungimile respective. De obicei' aria secfiunii surubului variaza ‘in lungul sau, avind marimi An, As... pe jungimile /g, Jx2,... Tot asa, piesele strinse au module de elas- ticifate, arii si lungimi diferite. Tinind seamé de aceasta, marimile ¢, si cy au expresiile (7a) Cercetarile facute au ardlat cd, in lipsa unor date mai pre- cise, se poate lua 3: (75) Lut aceste valor, for{a maxima in timpul solictarit variabile este Prag Pot Pam Pot bP iar cea minima Prata=Po + Ca urmare, fora medie si amplitudinea forfei variabile ‘sint Past Prta Pa AFaie —pyy BP, (78) Pax? Py= — meena = BP, (7.7) a 2 In consecinla, dacd A este aria sec{iunii nete.a surubului, eforturile tinitare nominale sint 1 Sage PoreP, 5 _ Paty manne OPS og = — i ov In ce priveste fora de prestringere Po, se prescrie ca efortul imitar produs de ea, do=Po/A, sé nu depéseasca limitele : — la ofeluri aliate ; = (08 -..08)o¢ — la ofeluri carbon ; = (0,6 ...0,7)o¢ __ Aci, oe este efortul unitar de prestringere (static), neavind nici o legéturaé cu simbolul folosit (in alle parti ale’ Iucrarii) pentru rezisienta la oboseald, prin cic pulsator. Factorii care influenjeaza rezistenta ia oboseala a surubu- rilor sint arGta{i la cap. 4, O expunere detaliata asupra lor se gaseste In monografia lui I. A. Birger [4] si in lucrarile [5], (63). In aiara metodelor de calcul descrise la cap. 6, in lucrarea [5] se recomanda caleularea coeficientului de siguranta la soli- cilari variabile cu relatia Ros) (79) Pentru 6 din tabela 7.4, indica datele precum si pentru 8,, aulorii tuerdci 2aTabeta 74 Sagabart arabarl idle iiss a a | I° 8 a | 8 | 75 ao | 75 4“) 95 4% | 10 fie. Datele se refer 1a guruburl metrice cu dg<16 nm. Pentru di motre mai mari, valorile ¢_yy din tabel se reduc: eu 20...35% pentru do -=26....40 mm ou 40...60% pentru de—80...80 mm; al fletsiu. In general, datorité forjei de prestringere mare, suruburile eu presiringére nu pot fi calculate prin metoda Serensen, tntrucit ciclul este cuprins intre cel pulsator si solicitarea staticd. La suruburi care transmit miscAri se pot intflni solicitari cuprinse intre ciclul simetric si solicitarea static& ; deci unde metoda Se- ronson este aplicabila. Ruperea suruburilor are caracterul de rupere fragili, ceea ce face ca diagrama schematizati a rezistenjelor la obosealé si aiba forma din fig. 6.6 sau 68. Rezulti cA nu se va folosi in schematizare limita de curgere ; deci nu se va aplica metoda de calcul data de formula (6.88). Ca urmare, la suruburile cu pre- stringere, caleulul coeficientului de sigurant& se poate lace cu formulele (6.22), (6.21), (6.81) sau (7.9). Exemplul 7.16. S4 se determine coeficientul efectiv de con- centrare pentru un surub M 14X2, facut din olel aliat cu r= =80 kgi/mm?, solicitat la intindere-compresiune. A ~ Rezolvare. Conform fig. 4.30, curba 3, se gaseste Byg=2,3, corespunzitor Iui M12, ofel ct op =40 kgi/mm?. Dupa fig. 4.31, rezulld E=1,6, iar formula (4.11) di By ~1,6X23—3,68. Dup, fig. 4.45 se afl factorul: dimensional e=0,8. Ca urmare, rezult 8 Bypm SE A468. Valoarea este similar celor din tabela 7.4, care, pentru M14, cuprind si factorul dimensional. . 228 _ Exemplul 7.17. Sé_se determine rezistenta admisibila, prin ciclu simetric si prin ciclu pulsator, pentru suruburi M 12, fécute din OL 36, avind o1=18,5 kgl/mm?, __Rezolvare. Conform’ tabelei 7.4, coeficientul de concentrare, — eee este 8,» =3,65. (S-a interpolat intre Pentru ciclu simetric, rezistenta 1a oboseala, luind coeficientul de siguran{a c=2, este data de relatia (6.8) ou _ 185 Sant Sot m5 aias 2.50 kati Pentru ciclu pulsator, relatia (6.98), cu A= 1 si p=0, [75], da So, tk 185, tt Wipte ~ 2 * 8S Sant 00 kgi/mm?. Daca se lua y conform datelor din tabela /, rezulta 0 valoare Saxrmai mic’, _Exemplul 7.18. tija de piston este solicitata printr-un cict asimetric, avind Prox =7 tf si Pain =—5 tf, Tija se termina prin filet M68. Materialul este olel cu, ~60 kgf/mm? 0, =30 kgf/mm?, o-4=20 kgi/mm?, ooe =30 kgimm®. SA se caleuleze coeficientul de siguran{a. Rezolvare. Dupa tig, 4.82, se gaseste coeticientul de concen. trare, pe curba 3, §,=3,0. Dupa lig. 4.45, factorul dimensional este ©=0,50, Reaulti coeficientul de concentrare complex Byp = Bt = 30 Cori) Un rezullat similar se obfine si cut ajutorul tabelei 7.4. Surubul are d,=60,2 mm, iar aria sectiunii este A=28,4 em?” Imbinarea intre tija si piston este asigurata fara prestringere, ‘cea ce face ca eforturile unitare nominale si aibi valorile Snes Spey = 247M; Gqiq= — 50 = — 176s om = AIF N8 «0,95 keghymm?; cy= AES 919 kgf/mm? Se determina cocficientul Zenymow _ 22080| Coeficientul de siguranta, calculat prin formula (6.29), este 20 O° GRR IE HOS XO SS = 1,56, Daci se foloseste formula (6.88), atunei rezulta 20 Vorxarrsoce 3) Solicitarea fiind apropiata de cea simetricd, ambele, metode dau acelasi rezultat. - Exemplul 7.19. Un surub pentru cap de bielé are forma si dimensiunile din fig. 7.14. Materialul este ofel 30 CN 35, STAS 793.59, avid dpm 100 kg/mm, oy = 70 ket/mim ome 20 et /mine oy; =73 kgf/mm?. Forta de c= S157. exploatareeste P= 1 000kgt. I Sa se facd verificarea su- ‘sh = rubului, dact se ia ty= z 7 =3es. Rezolvare. Dimensiunile Fig. 714. surubului sint: d=16 mm, y= 14,05 mm, dq ~15 mm, Se calculeaz constanta elastica a surubului, cu dimensiunile din desen, folosind formula (7.4) . 1 (Odx4 | 72x4 | _3,7xd a, 7 ae lexian + Sere + paso 0,389 LOFkgifem; ef =3c, == 1,02 10° kgi/om. = igi? 2,95x10-* In baza formulei (7.2), 1 Ty5 7025. ey z x ng Forfa suplimentara Pz =3P =0,25X | 000=250 kel. Forta de prestringere se alege asa ca sa produc in surub un eforl unitar =0,50¢=0,5%7 000=8 500 kgi/em?. 230 Rezult& forfa de prestringere P 3500 x S220 5 420 kt. Conform relatiilor (7.8), rezulta 5 420-4250 kt, 54004125 st = SR = 30608; ogee Lee 35805; a 7 135 : 20 rag ~80 keller a“ Luind un coeficient de frecare pI, se afl momentul de rasu- cire produs prin stringerea piulitei OA xB 406 teem. Daca se ia pefttru acest ofet <,=35 kgf/mm’, atunci rezulta EL 35 OTE Solicitarea a intindere find apropiata de cea statica, se veri- fica coeticiental de siguranta cu lonmmuiele (6.24), (6.21), (681) $i (79). Coeficientul de concentrare se calculeaz cu ajutorul-fig. 4:30 gi 431. De pe curba 3 a fig. 4.90, rezulté Pjg—2,35, iar din fig. 4.31, $=1,72, ceva ce di By =2,35X1,72=4,04. Aceast va- loare corespunde surubului cu d=12 mm, De pe fig. 4.45, se ia 2=0,8, ceea ce da 67. 404 Beem E = Gee. Aplicind formula (6.24), rezulté 1 yp 72.03. 2 39 * "00 at oeCu formula (6.21) se gaseste , “70 566 : Pentru aplicarea formulei (6.31), se calculeaza coeficiéntut 1,91. : + gee oo 300 OTS LTA si reaulta 100 ~ oeimixogeass ~ 253 Aplicarea formulei (7.9) da : iis 5 Vii a Dintre aceste valori se alege cea mai mica si se calculeazé coeficientul de siguranja al solicitarii compuse, cu relafia (6.70) 191467 4 a7, Vior4e45r . Valoarea objinuta este satislcatoare, en eV 73. TUE SOLICITATE LA INTINDERE $1 COMPRESIUNE Exemplul 7.20. © bara de sectiune circulard este solicitata la intindere printr-uin ciclu oscilant, forta variind intte Prox = =7000K¢f si Pnin=3.000kgi. Sa se dimensioneze bara, dac& miaterialul este un ofel et o¢ —30 kgf/mm? si o— ~21 kg/mm? Rezoloare, Modul de solicitare nut se incadreaza In domeniul de aplicare a formulei Serensen. Pe baza formulei Soderberg. (6.39), luind c=2, rezistenta admisibila Dy 1408 = 2 oat 13,4kgi/mm? ; fem tin = Pmax~Prin _ 7-3 _ 94 ‘max*@nin Pax Pte TFS” S-a luat & 1-71, iar intr-un prim calcul ¢ 282 Cu aceasta se dimensioneaza bara P, A= Be ON =522em?; d=2,58em. z Se alege d=26 mm. Ofelul fiind de tipul ofel carbon, din curba J a fig. 4.42 se ia e=0,9. Se recalculeazi rezistenta admisibilé 7 1404 04, 2 09* 30 De asemenea se calculeaza si prin metoda coeficientului de reducere al rezistenfei admisibile, formulele (6.40), (641): cane 2X 2,8 kgi/mm*, % 0 % = B15 kg/mm? 5 a= 98g, =0,88X 15— 12,9 kgi/mm, Se obfin valori practic egale. Nowa dimensionare da Aree = Topp 547 emt; a 64cm. Se mentine valoarea anterioaré d=26 mm. Exemplul 7.21. SA se determine coeficientul de siguranta al unei tije de biel, de diametru d=60 mm, in care fora maxima de compresiune este de 21H, iar cea maxima de intindere, 12 tf. Materialul este olel eu 8 000 kgffem?, oir = 2900 kgtfem? $i p=0,16. Rezoluare, 1n calcul se va lua ca.efort unitar maxim cel de compresiune, respectiv se vor inversa semnele algebrice. Rezulta a Am *f = 28,2 om*, 1 840 kgi/em?, ong — "30 = 425 kgtlem, 1 kgfimm?, y= BA¥828 11.3 ket imme, , ~=1, Dupa curba J din fig. 4.42, se ia e=0,78.Prin metoda Serensen se afla, cu formula (6.29), c= a. ag <3 + 010x711 Prin metoda noud, cut formula (6.88), 31,85, Viadextistent Rezultatele sint, practic, identice. 74, ARCURI ELICOIDALE Bfortul unitar tn arcul elicoidal,'solicitat in ansamblui sau 1a antindere seu compresiune, este app 7-8. ‘in care P este forja in lungul axului arcului, D — diametrul de ‘infasurare si d —~ diametrul firului arcului..Pentru a fine seama de solicitérile suplimentare, datorite inclinarii spirelor, efortul unitar se ia (7.10) oar =aXZ?, (ll) ‘in care a, functie de raporiul D/d, se ia din tabela 7.5. Perea re tell Pll Ll: = [im [oa] i fae in wa [ne [ne [a Coeficienti 8, e se iat egali cu unitatea, iar 4 depinde de tratamentul aplicat arcu! In afara formulelor uzuale din cap. 6, care se vor foldsi, in lucrarea [5] se da si urmétoarea formula de calcul al coef tului de siguranta Sart Utd te, : c oa (712) Un studiu interesant asupra oboselii arcului este facut in lucrares [82]. Exemplul 7.22. Un arc de supapa are diametrele D=60 mm si d=6 mm. Bi este fiicut dinte-un olel avind %-—80 kgf/mm’, = 50 kgi/mm?,” 1 —30 kef/mm?, p, =0,2. In timpul functionarii, efortul unitar, calculat cu formula (7.10), vatiaz’ intre tmx = =25 kgf/mm? si tai 18,8 kgi/mm?. Dupi confectionare, arcul a fost cdlit si ecruisat cu alice, ceea ce duce la un coeficient de calitaie 41,55. Se core coeficientul de siguranta al arcului. Rezoloare. Se calesleszé eforturile unitere cu formula (7-11) in care, pentru 2 10, se ia w= 1,14 Speax = 35% 1,14-=40 kgtfmnme? 5 Fale = 188% 114-21 4 kgt/mme 5 0,7 kgl/mm?, t%=9,9 kgl/mm. nm Areul avind R=—™ =0,635, nu se aplicd formula tui Serensen, Cu formula (6.21), rezulta 50 = Se, 7 Fareag 715 ee Cu formula (6.88), se gaseste 1,55. y2,.2(—) 1 i (E) oe (=) Vie * 9,34 30,7" (5g Folosind formula (7.12), rezulta __ 30 + (10,2) 30,7 ~ Sas eahe +136. Se obignuieste a calcula si cocticientul de siguranta pe baza amplitudinilor, cu formula (6.55) Yim _ = 02%907 _ 4 T Tos <9 © Lund cea mai micd dintre vatori, ¢= 1,25, rezulta cd arcul se ail la limita minimala de rezistenta. Exemplul 7.28. Un_are elicoidal este facut dintr-un ofel cu o-=180kgi/mm?, = kgi/mm?, ~4=45 kgi/mm, El este soli- fiat prinir-un ciel oscilant, in care eforiul unitar — calculat cu 235,Jormula, (7.11) — variaz& intre tox =40 kgi/mm? ‘si pin 24 kgi/mm®. S& se determine coeficientul de siguranté, pe baza criteriului R—const, dacd se ia drept curb’ a ‘ciclurilor limita © parabola, de ectiatie tat (! 4m Tebelo 18 mes | 1 fot | zl 1 sins tint oi a Sons gfnm? | Rezolvare. Pe baza ecuafiei date, se intocmeste tabela 7.6 si se construieste diagrama ciclurilor limita, prin puncte, ca in fig. 7.15. Se reprezinta punctul M de coordonate que BH 39 kg/mm? ; a 40-24 we > wae & er Sy aH Lt ly we A oO 0 300 60 70 80 tm afin? - =8 kgf/mm’. Fig. 78, Ducind linia OML, se all cielul limita L. Luind 4 =1, coeti- cientul de siguran{a se calculeaza cu formula (6.10) et _ tation | _OL4I/L_ _ T0418 _» Saar ig tty OMFAPHT = 3248 ~ 2 Valoarea objinuta este admisibila. 236 75. ALTE PIESE SUPUSE LA SOLICITARI VARIABILE Imbintiri prin sudura. Problema calculului de oboseala la imbinari sudate este extrem de important in tehnici. Numeroase studi se ooupa de rezistenta 1a obosealé a sudurilor si factorii de care depinde ea, Astfel este lucrarea lui A. E. Asnis, intitulata pRezistenia dinamick a imbintrilor sudate, ficute din ofeluri cu Continut mic de carbon si oleluri slab aliate* [2]. De asemenea, Jucrarea lui H. A. Melhardt [42}, tradusa in limba romina, se ‘ocupé de imbinirile sudate, supuse la solicitari statice si variabile. In cartea publicat de prof. C. C, Teodorescu si D. R. Mocamu [95] se gisesc de asemenea indicatii asupra calculului ia obosealé al obi er sudate, Date interesante se afla si in lucrarile [61], (63), [80]. Bate fiind particularitatile calculului sudurilor, nu’va fi expus aici ; se recomandai folosirea literaturii indicate. b. Imbinari nituite, Metoda de calcul este cea uzualdi. Indi- catii_ asupra rezistentoi 1a oboseala a imbinatilor nituite se dau tm lucrarile (21], [44], [80]. In special Iucrarea [80] se ocupé de diversele aspecte ale oboselii elementelor din constructia avioanelor. c. Lanfuri cu articulalit. In lucrarea (78] se indica modu! de caleul {a durabilitate — conform teoriei din § 6.6.2, 6.6.3 — pentru lanturile de tractiune ale benzilor transportoare, Tn lucrarea {86} se deserie un studiu asupra oboselii lanturilor articulate.BIBLIOGRAFIE 2. Adenacoeo, HH, Crarncravecan Teopus ytazocniolspotoemn wera ‘ton, Kuce, Hon. Axanennne Hayn VCC, 1963 ee 2. Acnus, ANE, dlmtannseckan tyomoee saspenecoetineant, 13 xaxo- ‘separ n manosrmponnines rset Hoes, Ris, Ma 3 Berenoe, fH, acer aeraxel wanpowocrs, Mocxse, Csepaaosex, 4. Bupeep, H. A., Pacer pemGovuix coeaniesnil. Mocxna, O6oponrns, 1: 5. ies, A apy, Be akseneue, PH Pacer a Tpomsers enshel wea Nocera” 1 6 Bopoduuae A’, Merorae ropes wevanivesore NeraNif Nerona09, be alga: eeapnany, uch, Ay, Wplyr posed mncietia te woteymalest, went, oot ‘Beciyeany tmirobvardes. Bravo Insite Lote, Warbesra, 8 Buck, A, Korelasia pomiday granie zmezenia a yskatnikam! wylezyma- ‘ost na, oatiganie) areanie 0 pedwojne Snaie w cuerainyeh ‘ podwtarepyeh Gnperatirac, Prac Insts Lose, War 9, Buzaugan, Gh,’ Deirminared reristefe! admisibit in consructla de may Metalurgia, ne. 12, 1959, 7 = eee 10. Buzdugan, Gh. Shdiel recente la obooseld gl apfafile sale cone : leucia de masini. Matslunga, ar. 6, 1958 11, Busdugan, Gi, Spre'o slandardivare a tormiotogie fa ealeulel de rexis- “en la och viata, landrdraren, or 0, 1 12, Buadugen, Uh, Aopecte acute ale sali soletivlr warble, axfeot “in pulieata constalulat Call ta sole varlbile iy cone slndeis de, magi chologiaadarns penta iniunalifces zesislenel Ia obosala". Bucurest, Lilogella vind, 195. 18, Kudriaofe, Vo Cavett 201 ia domeniil sexstenel taterlclor pests Sénsewc de mast (cadueere din Simba oat). Bacar, {DT 182, 14, Kimelman, D- N., Cale cegandlor de snagni supuse ta solic ee ow blggearest: Balas ais EE fa guitar Zatigue. Stockholm, May 25-27, 1955, Proceedings eiliors WaloddWeibut, F. Ke’ G. Odqvst’ Benin, Catingeh, Heidelberg. Springer-Verlag 1636 16 Radiat Ve Severn SM 3 Rakes AV aloe peng ak fea reli suprise ongaotr de min. Biren, EO 17, DIN 50100. Standard pentru dncezer de choseal, Ber 1 1953, 238 18, Hepazux, F. A., Tlosuinienne ssmocamsoctu xevaaeh maui Texxonori ‘secuusiu weroaaun. Mocxna, OSopourms, 1500, 19. * * * Tusawina x mpowoen, Komeuarux dan0B. Mocs pag, Hox, Akanenun Hayx CCCP, 1950. 20. Faires, Virgil’ Moring, Design of machine elements. New York, The Mac- ‘Millan Company, 1956, 2" 7 * Fatigue in. aieraft structures, Proceedings of the International Tew ' Conference ineid at Columbia University, fanuary 30, 31 and Fe- Seusry | 105, clted by AM Freudenthal, New York, Academie 238, I 22, Gajanovict, A.’ Ay Revistenta la obosealii a elementslor constructillor de Thagin, icadgeore din" limba usd). Buletiaul consleuctilor de asin ne, 10/1082, . 28. Granan, HE Bi ent do sewn in eontruide magi fhadiodr Die eerie Seated ie tt 24, Méncen ced Neco Fangio Re dan Necsus Min at haces ae Bee ie tptlong, tl, Baad, Die Prflang dee cts’ WiSatee: fulseneassgonten von Sls re a 2% Horn Eel cpt ger ee eg. Mealg : arate 1a, Kapnence 0 Esinave axon wpeescpea a vumenmoens cram nen ‘Kner, Mian, Axagemun Hayx Y.C.CP., 1955. 28. Kepnemcos FB Boamnae ean ogpaGon ta potters Wt B30- “icin tant Maca en Mann, ee” 29, Kimelman BM Despre cole oxo de sigurnf in consteie "ei i fe ean eons de Seah o oo inasope 8 4 Birger; 1. Ae Reve ast, amet const 9 eso ata a teal valabe (undue in linia Tad) Bute inal constructor de masini 1982, St. Koen, BT Pascee tepenepicHBUAGCERBOC eB € OnE Feet a propane Bech Ma Tcceaer set tsk : 42. Koro, OUR Tonepuocties yipoweyne Avene auen Swkaxorepun- ein ean Motion Masta, 188 58, Kydpaoyee eb. Boyes nagptocin RAK penEpD APOOETH 9 4a. terpenes Hams Ht ‘34. Kydpasyes, H. B., Cassuxa, H. M., Bapaxosa, H. B., Basabanos, H. A., orrniuoman ivan ‘cantata EO Roca ara 95. Kydpsoyen Wh Covent, M, Comportaeime yeranera xpyr iaietuc ars Meron ee oouusinn Beene Mi. ecerponinn, SE To 36, Kydpseyes, H. B. Tlowititexne npowtocri’ saemeros xowerpyknmit a 1e- Sh dash sia amen 81. sasradn BH Pobuidep Ted Raphen, . By Baxanve vonpseo- uoaioroneh cars apanbeas sgcpuiuan WeteatGh Mot soe Hi AStaetr sop CCC. 88. sroSowu Hi Ute Panag tpouoet Hp REDEEM HONpOKIX. ‘Munex, BIT, 1959. a oe oe + +e Nena geri mecant, VoL 1, Buse oie Eaitura teb- 2390+ + + ‘Mision cenit la onal pila din ofl of Sant ei exrulsare superficial (iraducere din limba rus6). Bucurest, 1D.T, 1956, 41. Medeedee, C."d., Lincmnsecran npomoers weranaon. Mocmsa, Mauiris opi. 42, Melhard, H.”A., Imbiniri sudate supuse Ja solicitiri statice si veriaile (leaducore din imba germans), Bucuresti, LD.T, 1957. 43," * 4 Motate gi aliaje standardizele, Biblioteca Standardizseii, Secia fehnied A, te. 19, Bucuresti, 1958 44+ + -* “ietols’ Engineoring Design, ASME Handbook, ediled by O. J ores, New York, Londons toront, Me Grae flit Comp, 1053. 45, Miklogi, C-, Obecicea materisiului de cale ferat’. Bucuresti, Imprimeria CER, 198, 46, sadasan, St, Bernath, Al. si foviiu, E Stodl comporticl le oboseat8 a otelilor carbon 'd calitate fabricate in RP.R. (in stare normal aid), Studi si cercetan, Sliinfe tice, Timisoara, ar. |—2, 1950 47, Naddgan, St, Bernalh, Aly looiia, E. ¢\ Salta, V., Studial comport ‘choseald 2 cfdutilo: carbon de caltate fabricate fo KP. stare ima), Studi 1 eres, Sine eine, Tinoara, AK, . 48, Waiddsan, Si. Rolhenstein, B., Horovitz, B. si Safla, V.. Matirea cezistentel haseala. prin acoperiei esctcolitice cu wv aliay Ni-Fe. Studi si coreeaci, Stinfe tehnice, Timigoare, ar. 34, 1981 49,* * * Heroropne sonpocs yeratocrHoh nposkocr# craaH, “nox pe- Aanmrel . H. Hepenentone, Monin, emanrpax, Matas, 50. wemec, I, Phikledy vSodthi ierové pevastistrojaich Sati. Praha, Stati hhakladetcloivi tehnické iteratury, 1908, Bi, Neuber, Kerbspannungstere, Basin, Golingen, Heielber, Springer a 1958. " 52. Odune, HA, Tlonyeraewne nanpsxenus’ B, MaunocrpoeKint” HER icexaa npomtocrs neraszos. Mocesa, Matiras, 1947. 58. Odune H. As Crp) mpaonaxn yetazocts wevaanos, Mocxa, Je. humtpax, Hox. Axanewnn Hays CCCP., 1949. 5A. Manos, B. B., Verannetuan npowoen vaxnenanx sanaxos. Pacers xa poiuocrs. 7, Moctea, Mauirss, 1961. 55. Menonos, Cu.Hy, Pacter nonyeraewisx Haitpaxennt 8 MaMHMOCTpoeKEK. ~ ‘Moca, Cyanponris, 1951. 86, Podzaloe, J. ¥, Caiculul cocficientiloe de sigucanta in, industria de masiat (radiicere din limba rust). Bulotinal construclilor «de. mpi, 3. heh 1982, ‘1. Mononapee, C. HE, Badepnan, B. J, Jasapea, K. K., Maxyuu, B. my ‘Masaisan, He He n Deodochee, B. He’ Pacuers a npowocrs 58. Kyo gronnnt, Tow 38 Moser, Masia, 188 (yopaoyce, H. B., Tlonsnete nposnocsm szeweuvon KOMCEPYENH HC e- Trane aim. Mocxsa, Maurns, 1958 Bot + + Probleme de eistenth ofelurlor in construfii de masini (lradvcere din lpia rust). Bucuresti, L.D'T, 1058. + 60. * * * TIpovioets npn neycraronueunixen pour vepenewux nanps- * "enh Moctas, Hox. Aegon taye CCCP. 195, "St. Oepéaow, Hf, 0. Tipowivers csapnax xoxerpyrut, Mocms,’ Mantra, 62, * * * Pacter m xoxcrpynposanme xerazei waqmy. Mocksa, Mauirns, + 1956, * 240 5, 81 82, 83 8 85, | Cepencen, C. B., Fane, M. 9, 1% Kosaoa, WI. . Ratner, S. I Ruperea ta solieltari repetate (traducere din limba rusa). ‘Bucuesth LD 1980 + + © Residual ‘stresses in. metals and. meal construttion. New York, Patent We Ongood, Rete Punsing Company 154. aonsoa, A, Bi, Koppoononno-yerazoctuen ipowwocre era, Mocksa, Maino, 1958 ; Sawin, G. Ny Spannungserrohung am Range von Lichern (traducere din ‘ima sted). Bern, VEB Ves Techik, 1086 Mlezaoe, HH. HH. Tipekenst abwocaimoeri t naaerisecene Xepopsann craael’» Uexoropux eaysanx cosnecrioro wsruea W epyaeHns, Pacterst na nposnocrt. 7, Mocaoa, Maur, 1907 Serensen, 5. V., Kogaeo V. P. si' Kosloo tL. A, Coske penteu protectant! (Ccadugere din’ tba’ tus8).- Bulelinal’ constructor de masini. fi 10,11, 12/1089; 5,46, 7, 8, 9/1950; 4, 9/1951. Serensen, S. V. si Koatoo, L.A, Capacitatea portant # calcul de sezis- ‘ent al pleselor’supune Ja Sllcar slatice 1 variabile (iraducere dia’ Kinbh ssB). Belin construcilor de’ magni, nr. 12,1959. Cepencen, C.'B., Kosnoe, s. A., Kossea, B. Il. Uluaddepoeus, P. M, Hecyuén enocoduocro i pacierss Reranch walt he, nposnocts Moonee, Maurns, 185% , Mansur an nensranuh ‘ua yeranoers: Moca, Maun, 18 Copencen, C. B., Mlueudepoaue, P.M, Tpowen, M. B., Baas con ‘Mocise, Manires: 1958. Serensen, S.V., Buharin, N. A, Bugloo, E. @. si Sutin, M, E. Tn teaaturd ‘cu stables reginurlor alorlor stitore. viable penta. cal culele de reisteni ({raducere din Himba rusd). Buletind construe tor de magia, 3 1901, ‘Skotntoo, M. B., Zubaréo, W. A. si Foreo, P. P, Incescrie ta obosestd a diseulér rotor de autovehieule (radusere din limba rasa). Bule- tinal constuction de masini, nr 8 1961 Cepencen, C. B., Crposomik watmusocrpotress. rox 3, Mocasa, Maut- ‘na, 1982. STAS 587858, Incercarea Ja oboseal prin tngovoiere rotalivl, * © Craruerieexte. sonpocu npowiocrt’ @ seuimmoerpoetmt,, Moc- va, Marne 1981. ‘Stockman, I. 0. si Leahosifti, $. J. Metoda de calcul ta oboseals a tan {utilor de teactme do Ta-transportare.(leaduceve dia ina tus). Bietinal construsifor de magi, nt. 8. 1998, Symnpostum on baste mechanisms of fallgue, ASTM, Jand a Touscher, Hf Berechnung der Daverestigheit von Bau- und Maschinen ‘een, Leipai, Fachbustveriag, | owscher, He uange Spenmungen fh sendacdserte wad gente me talische Wertsiotfe, Lelpaig, Fachbuelverlag, 1001 * + wTinemmeckan mpcunoers ereason, Moctsa, Tiss. Axanem aye COCR, Toe2, Yacun, PB Meron wensrawuk xeraatos x aérazeR awe 4a puo- csocrs, Mocxsa, dlenarpan. Mag, Akaneann HayK CCCP. 138, Kydpseyes, HH. B., Yerasoersaa npowocts ocrarowue uanpanemin wcraan i uyrye, Mocxsay Meturas, 1958, * + + Yeranoers sbicoxonommuepos, Mocraa, Tockmsner, 1967, 1958, Phila- 18 — cateutut ae renistonya ta sotittert variate85 «+ * Yerancem weranton, Monepyanis coveuanys 0, yetannen t= ‘anyon, 29-24 ceima6ps, 1058 % Mockra, Man. Akaeauit Hay ccee. 81. Vocus, T."B. Veranocts wevansos. Mocena, Usa. Huocrpanioft amrepa: ‘rypu, 1951. 88, Bepxovceuit, A. B., Andpoyoo, B. I., Honos, B. A., Mynaxooc. O. Ku 1 Yeonunoe, B. H., Oupenexettue vaupicxennlt 3 onacnsx ceventnx aerageli Cxoxoh opus. Manus, Mocisa, 1958. 89. PaGuoneoe, A. B., Bawsile Koppearonnix eper.a npossioers cranw; ‘Mocxsa, Maueus, 1965. 90. Bosxos, C. ih, Crarucrunecxas Teopua npowmocrs, Mocs, Cxepastosce, Meutns, 1960. 91. Boanos, C. HL, X.reopiix yeranocteok npowwoert, Pacuersi wa nposuocte 7, Mocksa, Mauurus,’ 1961. 92. Copencen,'C. B., Bonpocss yeraaoeruore paspyuenua cranef. Mockna “' Mlemrpax, Mauris, 1957. 98. * * * Bonpocs: nposnocrs ‘natepiaaos u xoucrpynul. Maa. Axanenm aye C.CCP, 1959, 94. Manea, Gh, Savednu, 1, Buzdugan, Gh, $i Chisu, A, Organe de masioi vol, I, Bucuresti, Editura tehnict, 1966, date. Bacuresti, Edilura tchniea, 1967, 96, Nadésan, $1, Horcaxtz, B., Bernath, “Al, Sajia, V., Oboseala metelelor, Bucuresti, Ediura tehnied, 1962. a 97. * * * Symposium sur la fatigue, Praha 810. XI. 1960, Geskosiovensk vEdeeko techinickd spoletnost, 1961, 5. Teedorescu, C.'C. 3| Mocanu, D. R., Caleulul si inceretrile imbinsritor su- * ANEXEwJOU 278}S wy JoJo od sJeUILLIE}OP yUYS aoquEDaMH a|px}sHa}9exED “zifna1260) @ | a [=| & |» |e [amar om | wom how] aw [ow a fom | oe | oe | | ae leomon| | a |e | amw |e al vd Le sur co 8 | 09T: 1 gt | ee 2@ | 09-08 | 0310 si [su |v | em | | oe [owt-curr[e rons] secon || aro " sor zw | ser | se | ser |sei—oo ale selec ows] [sero a 6 % 41 oars | og mm | ie mm irae) ase | ¥e10 e108 70) | : 7 oa nana v uTRETLY nua ‘oroesna (e008 svis) . 190 wogsea jo}o najund 99n ppwses)« ca corte [eoexeulor ore Jeu formes | ores, | stewwoueo nod vopanemeae Tio | 220K sreyouso nauod ‘promeua To | gNoRt vem forexesr| yo |oouitt |orr—oer] oscar we fot |e Bae Jo west] gunn | rove | cer—o5 =| ‘xequouss naptad “| Tuoqaewo% To | gENDKI ‘we [owe rear eot-os | eeese | ermyauo nua Teupreeasd lo | SENDE & ase | xees| so rion] crtug | exeyuoweo nue Tehuouwos tio | rome tg xees}or ya |ooua Jone | ore | exeuomce nuod UUesueuco39 To | GIOWoT a « gees [asi xeurler ua forum | gp-oy | oven gpajuaae awed toss To | Loa « covez jon xesr forme [ooo | gimae | ometa | armuawae s a sees |zorxmelor orm fecorm | ge-op | ex-ose open santo | son | somo a) oH BE vas | tomste nssesa | megs siaoysen lev) Al BxoUy 4 sexe lf] [i] = =a eis *_/# = ls "se 2 |% gz | es a alu ae |e oq S| sige ae|g 2 2 |e] 5 = | elFs bog BG aati | Be|"|¢ = 8 le ae 32| [3 g 63 % seeee |e ae gi a a B sees | E aa S49 | [esa & 5 $5 6 - § y SE ga pow rtmwaus wna | up tampto Stee swimwunquy | up mized ex oburtia aroppes ‘ergot | I BM us 9D, “SENEOET 'SENDEI "SENOEE donee mean zxpome ‘post | auooeooas van ees | | ________. | bet eek ae ir — ousmt0 wore ins | a0 ‘rosoge vt optunisinn ones PRETENDEIND ONE Teunu ames dormoou orpRSTIIONEN seMTEDN NE OF8D HC STABIS a | | sex sue |ontgigenaar asad = nypeuea-tios TO | 1DA07 ene |e sree |omegonaur nao | ‘HpHScostea mo | zishee i © ome [axe ease [ongnrengus nawod EpmnauaO lo | uigewn ® emo [exe ozs /orgipanaan naued Poe ait | aparouuor ilo | TrDOWIE el. ifs wese jem om rroewtes te sat pense como inom | eur | ot up oyu | 97 | | ccc) cot | ot [ras rea elo | armse |ucxem | oe | os jet nose soy foe xe orn | ao oe | fore) x | o | 2 | ore fozxem] orane’| ore | orm tae se | | to |e | mo force focxom) orm | ozone | sooo eee! ve |e forse | oe | co fea Joven) onnm | enone | x51 cai exw] arm | op vote lompgunaun nao ae Lute | S018 | eke Twor-wesuEMt 1810 | OWOr seu om a panyencut | arse |e: sum | Se | BE) ued domme lo-| uiwae| cree [exe ot wer augment we a Fy cos | sete ued ueBueM THO. eras) ‘ a ausyynunquy see 6 an-se | see waa | oy 7 1 sxtyoues nated @ s — ae aint) arzoe | Spartounuars Too | Z190War seleatl wa2 @lnad| cee | see E | ae8|za8| ge? 2|a38| eet | #22 aa | Wee |e rel eas clepe) age | 38 Pee Bra [alg] a%e 2) ifs) 222 | 33 Bee agate) oF e z/a Se) 32 e By. 2) F 3 5 7 $=} svas | mapto rouuning | imoqms samen ajay, erage wi aw ) a orouNy :en 2 i piace S| a |) mar ase aw | ro aa « ome ome aa ove Sy ee 8-06 eur — oe nee et5 ja | esieew os a oo ‘atvour a, ay ee 6295, = ney we oo95 =e ome we 06 omy OS ae 5 = Ors ae 035 — weer oe | acm wey | oot a ow ov | 8 n “4 am bad gs | ws. | se | ge on ie | ue | ee | Be ee = ee | Ss 8 1 Sem or wee PE | Tay] wade op aes wan a og REID if T oa | es a cover—coest | ewer gems | rood uo} se e coceroosar | oor | oom | aeum | seas or 2) et vooermaoerr | e-oer | comm | gem | pena 38 e9 a1 ooosi~oos | ve-oer | cx veo LZ so se ‘008 01-0008 682~OLT 29 Up St mye 81d o “ | 2 omse-on: | ae~ant | comm | cis | sr} g sbi RRs buts 9 id peasogo wy aiuto, (epl snus ayuoy ngquad eoqur20u poysysqoesey Amonner VI : do eatament ere (7) | fem | ue eo : ; ' | mare sie fe sein — i \ TABLA DE MATERI met a 2 le g e a 3 2 tg etapa ee 3 c : : | Ae a Ey pC inimtwere a 8 3 i Capitotgh 1 solktares varablg. ... tog Bee 3 Ey PN Solitiares variabia pri fajionare |) 8 | Bat eal ous | 15, SUlictares Versi prin Gelun nestationare 2D.) | AMI 13-22 5-17 j Capitolul 2 Rezistenfa la oboseali ae 15, ! ‘2.1. Rezistenja ia oboseala. Curba lui Wohler » + 9. + +18 Fett eel orn enol i ste la obosalt stu derminat cu Sart By~S-10 25 ROM ete erates Chea spot laecineé cicluri, afar de cele notate cu *, pentru care baza a fost Np=-10* cicluri i Bisgrame ale revitenjolo? tat epeegaate eae Bk RAPID encase cos te ate deer EE seid al ae! seed colts olan] ft i ; Capitotyt 3 Tenia deerninict sextet la obseae” - dup tratamentltermic (75] Peat Masini pentru incercari la oboseala sss: 36 By Eee a acct facut a t | 33. Motoge ‘de incereare ia oboseali. Consiruirea eibe de obo- 54 Limita de Rezistents j 34, Mefode rapide de'Inceroare Se oboseali !. | Dol 62 ae et Pata : 5 Gapitetut 4, Fatt de care depnde reson In oboeat sale valet weit Li facta Sach "htt seme Hea eaead ame en £5 bette acta | eae . 4 Bacar Bans supa ! LE ARIS Sytner 9 abst matte ative nag tts 1h Ra tea Mai og oo otealine pea has ae $A HOS aptare's ouoiegyanioue SD Ss mate ia i VSG iat atete eam in ay Sls dale ap Sor acre apie ni ; ie oe : tioaimoa srr » Saat | Capitotut 6, Meade tao consrucv de mite x rx a ae : tenet fa oboseald = aa Sh Gee ae mie || = ; eer Gere ype de tticne | LL | (2.5) 107 cfeluri 5.3, Tratamente termochimice’ . wee 182 253Tratamente fermice superiicile ©... es 18S Asoperirh snticorosive 37 38, Forme eonsivelive care micgoreazl periolal de rupere| Chose eae nee eee us, Capitotul 6, Calulul de recstenfs tu solely vanable 451 G1 Considerafil generale LB 82 Regimuri stelionare de satiitit simple 11, 11 ie I 85 Reuimur slainare de soetan compine 20 84 O's msl pnt caleuil cosets de sigunt Ja solicitda prin celuri asimetrice men Bt 65, Caleulul ta" durahiltate = Lolo tis - : 56. Regimuri nestalionare de"solictiri variable |! 1) 189 Capitotul 7 Aplcare ealalaat Ia soletirt variable lx dere dese de magi 20 i T1. Asbor,‘osiy bolfune = Lt en ' ; 72, Surubirt DlololoD Be | 73, Tije solicitate ta tatindere si compresiune | Doll ae E TA, Arcur elicotdale Dololol ot Be FS, Alle piese supuse la Sotirt variabife 2) 2) ar Bioliogratie ee eee etfs eas Mee