S-andscut la 20.martie 1977, in Bumbesti-fi, jud. Gor, Mihail UDROIU Gi Studii: Facultatoa de Drept, Universitatea Bucuresti (1999); Universitatea Bucuresti ~ Facultatea de Drept - Studii postuniversitare: Stiinte perale ~ criminologic (2000), Institutul National al Magistraturii 2002); doctor fn drept, Universitatea Bucurest, Facultatea de Drept, Scoala Doctoralé (fulie 2011, tez8 , Administrarea probelor in procesul penal”, coordonarea stintfic: prof. univ. dr. Nicolae Volonciu); doctorand fn economie, Academia Roman’, Institutul National de Cercetiri Economice | (Gncepind cu 1 noiembrie 2006); doctorand in drept penal, Acedemia Romans, Institutul de CercetiiJuridice (incepand cu 1 noiembrie 2008) ecto la Tribunal Bucure, sein a Ten penal (206 prezend); mens a Gomis de eboree a proieclu Lagi penta purrs in aplicae a Codi de proces ponala peri modifier y completes unr ate normative care {uprind disposi procedural penae (eptenbrie 2010 = septemrie 201) membra ft Gomis de sinberare a priectlu Lagi pentru punees in aplicare a Codulu $ SE aE ee coriie mer tar noma re co FISE DE DREPT PENAL Taposii peste (Raruaie 2010 ~ te 2010 enembra al Comisietde @aborae a Provecut Nout Cod penal al Poietl Noulai Cod de proceduré penal Partea generala (lie 2007-2009), formator in cadeul-Iratitutului Nafonal al Magistaturit la Noul Cod penal | 1D Activitate profesional: conslier al procurorului-get DUCOT (ncepand cu 1 fulie 2013) | disciplina drept procesual penal (2006 ~ prezent). 1 Publicatii: autor a peste 60 de studi gi artcole, Autor al lucrérlor: .Drept penal. Pertea igenerals. Noul Cod penal", Ed. CH. Beck 2014); ,Drept penal. Partea speciala Noul Cod penal”, Ed. CH. Beck (2014); ,Procedura perals. Partea general. Noul Cod de procedurs penali”, Ed, CH. Beck (2014); ,Fise de drept penal. Partea generals”, Ed. Universul Juridic (ed. 1 ~ 2012, ed. 2 - 2013); .Tige ce drept penal artea speciali”, Ed, Universul Juridic (ed. 1 -2012, ed. 22013); ,Fige de procedura penala’, Ed. Universul Juridic (ed. 12012, ed. 2~ 2013);,Testegrild. Drept penal $i proceduri penali", Ed. Universul Juridic (patr edit); ,Orept penal. Partea ‘generald. Pertea specials, Ed, CH. Beck (ed. 1~2010, ed. 2 si3~2011, ed. 4- 2013); ~Procedura penala, Partea generald. Partea specials”, Ed. CH. Beck (ed. 1 - 2010, ed. 2 - 2011, ed. 3 - 2013): .Dictionar de drept penal si de proceduri penalé”, Ed, CH. Beck 2009), Coautor al lucririlor:, Tehnici specisie de investigare in justia penala”, Ed. CH. Beck (2008); ,Protectia europeand a drepturilor omului si procesul penal romén. Tratat”, Ed. CH. Beck (2008); ,Conventia european a drepturilor ‘omului gi dreptul procesual penal roman”, Ed. CH. Beck (2007). 1D Premii: Premiul ,Simion Bamutiu” al Academiei Romére (2010) pentru lucrarea "Proc european a deepror emul i process penal roman, Teta’ remiul “Vinwla Dongoroe” al Uniurl Jurgtlor din Roma 2008) pentru lucrren | “Distionar de drept poral si de procodurh penal; prem ton Tanovicéana” al ‘nium Jorgslor din Romania (2008) pent Iucren ,Protecia europeans 2 | i ‘ai eprom prosulpeal roman Tet pent Vit Dango” a Setegrrel Jurttin et panun almond guy iu aes Coecge crake | drepturlor omits dreptl procsual penal roman” Bucuresti -2014-Editat de S.C. Universul Juridic S.R.L. Copyright © 2014, $.C. Universul Juridie SRL. Toate drepturile asupra prezentei editii aparfin S.C. Universul Juridic S.R.L. Nicio parte din acest volum nu poate fi copiata fara acordul scris al S.C. Universul Juridic SRL. NICIUN EXEMPLAR DIN PREZENTUL TIRAJ NU_VA FI COMERCIALIZAT _DECAT INSOTIT DE SEMNATURA ‘S STAMPILA EDITORULUI, APLICATE PE INTERIORUL ULTIMEI COPERTE. Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei UDROIU, MIHATL ise de drept penal : partea general : Noul Cod penal ! | Mihail Udroiu. - Bucuresti: Universul Juridie, 2014 [MO saN s76-006s73312-0 | | s43(498) REDACTIE: tel./fax: 021.314.93.13 tel: 0732.320.666 email: redactie@universuljuridic.ro DEPARTAMENTUL tel: 021.314.93.15 DISTRIBUTIE: fax: 021.514.93.16 e-mail distributie@universuljuridic.ro www.universuljuridic.ro “2 Pentru MarcCuprins Abrevieri a . FISA nr. 1. Aplicarea legii penale in timp. FISA nr. 2, Trasdturile esentiale ale infractiuni.. FISA nz. 3. Continutul generic al infractiunit FISA nr. 4, Formele gi fazele infractiunii intentionate on. FISA nr. 5. Pluralitatea de infractori... FISA nr. 6. Unitatea de infractiune FISA nr. 7. Concursul de infractiuni. FISA nr. 8, Recidiva postcondamnatorie.. FISA nr. 9. Recidiva postexecutorie.... FI$A nr. 10. Pluralitatea intermediars FISA nr. 11. Cauzele justificative FISA nr. 12, Cauzele de neimputabilitate... FISA nr. 13. Pedepsele... FIA nr, 14, Indivicualizarea judiciara a pedepselor. FISA nr. 15. Individualizarea judiciari a pedepselor. Solutii care nu. presupun condamnarea inculpatului. FISA nr. 16. Individualizarea judiciara a pedepselor. Solutii care presupun condamnarea inculpatului FISA nr. 17. Individualizarea judiciard a executarii pedepsei Liberarea conditionats .. FISA nr. 18, Masurile de siguranta neprivative de patrimoniu.. FISA nr. 19, Masutile de siguranta privative de patrimoniu 124 184 194 2026 1 Cuprins ISA nr. 20. Raspunderea penal a minorilor. Masurile educative neprivative de libertate 211 FISA nr. 21. Rispunderea penal a minorilor. Masurile educative privative de libertate 223 FISA nr. 22. Cauze care inlatura rispunderea penala. se D3 FISA nr. 23. Cauze care inliturd executarea pedepselor. stamped FISA nr. 24, Cauze care inliturd. consecinfele condamnai.. BIBLIOGRAFIE JURISPRUDENTA .. alin. art, CA. C.pen. csJ. dec. dec. pen LCC). lit. LPANCP Nec NCP NCPP UG. P. pet RIL. pen, SU. sa Trib. TMB. TS. Abrevieri ineat (ul) = artico! (ul) = Curtea de Apel = vechiul Cod penal Curtea Suprema de Justitie decizia dlecizia penala fnalta Curte de Casatie si Justitie =litera Legea de punere in aplicare a noului Cod penal ‘noul Cod civil (Legea nr. 287/2009) noul Cod penal (Legea nr. 286/2009) nou Cod de procedura penala (Legea nr. 135/2010) numar(ul) Ordonanta de urgenté a Guvernului = pagina punet(ul) = recurs in interesul legii =sectia = sectia penal = sublinierea noaste’ = Secfilile Unite ale LC.C]. i altelefati = Tribunalul = Tribunalul municipiului Bucuresti = Tribunalul Suprema 7 FISA nr. 1 APLICAREA LEGII PENALE iN TIMP 1, PARTEA TEORETICA, aplicarea legii penale nu suscité probleme cand atat nagterea, cat si stingerea raportului juridic penal (atat sivarsirea faptei, cit si condamnarea definitiv pentru"aéeasta) aut loc sub imperiul unei legi unice, fiind aplicabila aceasta lege; ac’ pe durata existenfei reportului juridic penal sunt incidente mai multe legi penale succesive, se pune problema determinirii legit penale aplicabile in cauz’. gee > |, PRINCIPIUL ACTIVITATH LEGH PENALE (art. 3 NCP) Y infractiunile sunt prevazute in legi si ordonanfe de urgenti ale Guvernului, Actele de incriminare semnifica legea penal. Legea penal se aplicd tuturor infractiunilor savarsite in intervalul de timp cuprins intre ‘momentul intririi in vigoare si momentul iesiri sale din vigoare; Y- desuetudinea nu face ca o lege iasi din vigoare; ¥ decurge din principiul legalitatii incriminarii (art. 1 NCP) si cel al legalitatii sanctiumilor de drept penal (art. 2 NCP). tk ——————————_ Intrarea in vigoare (4. 1a 3zle dela data publiciri in Monitorul Oficial; | a legii penale are loc | yf. ta data previzutd in textul legii (ulterioarA terme- nului de tri zile de intrare in vigoare);Dezincriminarea 12_|_Aplicarea legii penale in timp |__,|3- la data publicérii in Monitorul Oficial a ordonantei L_+ [o tacité: legea noua cuprinde reglementiri penale diferite si incompatible de urgentS a Guvemului (sub condifia depunerti Pest aye ae prealabile a acesteia la Camera Parlamentului com- petenti sa fie sesizati); —+ |4. la data prevazuta in textul ordonantei de urgent a| Abrogarea expresi sau tacité poate fi: Guvernului (ulterioar& datei publicarii in Monitorul 1 totala a intregit legi sau ordonante de urgenta a Guvernului; Oficial) 2) partialé: numai a uneia sau a unor prevederi ale legii sau ordonantei de urgent a Guvernului (nu toate). 1. prin abrogarea legti sau a ordonanfet de urgent a Guyernului so Tesirea din vigoare 2 pen modifica gi eu nordnans ong Abrogarea a legii penale a Guvemului; are loc Y chiar daca se abroga o dispozitie legal’, 3. prin omisiunea Parlamentului de a pune de acord| prevederile declarate neconstitutionale cu dispo- Zitiile Constitutiei, in termen de 45 de zile de ta publicerea Deciziei Curtii Constitutionale in| ‘Monitorul Ofic [4. prin ajungerea la termen a legii temporare sau exceptional [5. prin abrogarea expresi a legii temporare sau ex- ceptionale inainte de ajungerea la termen; [6 prin incetarea conditiilor excepfionale care au condus la adoptarea lor. Abrogarea poate fi: labrogati 1. expresi: legeafordonanta de urgenté a Guvernului now-intraté in| vigoare prevede explicit ci 0 anumitd lege anterioara sau o dispozitie este| ———_——— fapta poate fi in continuare incriminats intro alta dispozitie (alt articol din alt lege penal sau nepenala cu dispozitii penale, ata denumire marginala etc); ¥ abrogarea legii speciale nu echivaleaz’ cu dezincriminarea daca fapta este inc ‘minata in legea general; Y modificares normei completatoare a unei norme de referire/de trimitere atrage si modificarea normei incomplete; in cazul abrogarii normei completatoare, norma incompleta va pastra elementele preluate de le aceasta, afar’ de cazul in care legea de abrogare dispune altfel; ¥ abrogarca normei completatoare a unei norme in alb nu echivaleazi cu abro- garea normei in alb, aceasta fiind insi inaplicabila (echivaland cu o dezincri- ‘minare) pind la data intratii in vigoare a tunei noi norme completatoare. Y fapta nu mai este inerimi- nat sub nicio forma de legislatia nationala; Y se va retine dezincrimi- narea si atunci cind prin legea noua este limitat do- meniul de aplicare a unei infractiuni (de pilda, prin eliminarea uneia dintre va- riantele alternative a ele- mentului material al infrac- tiunii). 1141. concreta: este identificat& explicit legea sau dispozitia acesteia care va iegi din vigoare 1.2. generica: este prevazutd abrogare: tuturor dispozitiilor contrare om:14_|_Aplicarea legii penale in timp 11. data la care a fos: comis& actiunea infrac- tionala, la infractiunile comisive; ‘Data sav Erglittinfractteall 2, data Ia care infractorul trebuia s4 actio- in functie de care se va neze pottvit obigatilorlegale pe care analiza legea penala acestale aves, la intratiunile omisive, in vigoare': 3. data epuizirii infractiunilor continue, continuate sau de obicei; 4, data comiterii activititi infractionale, in| ‘aul infractiunilor progresive (nu cea a’ . producerii rezultatului mai grav); data producerii unei modificari a rea‘ lita ca urmare a activitiii infractionale, in cazul infractiunilor de rezultat (de| pild& data producerii prejudiciului in| ccazul infractiunii de ingelaciune); 6. data sivargiri faptel in cazul infracti- tunilor de pericol abstract, respectiv data creitii unei stiri de pericol efectiv in cazul infractunilor de pericol coneret @ onsenvarne | 1, concursul de legi penale cu privire la aceeagi feptd (aceeasi fapta fiind incriminata gi intr-o lege cu caracter general, dar sin alta ce are caractet special) nu atrage dezincriminarea faptei previzute de legea generala, ci vor fi aplicate intotdeauna dispozitille legii speciale; 2, in cazul in care, dup’ dezincriminarea unei fapte, intra tn vigoare o nous lege care reincrimineaz& fapta (anterior dezincriminata), nu se va putea "In ipoteza participate’ penale, prerints importantS numa data comer fapel de cre autor. a: proceda la tragerea la-rispundere penala a persoanei care a sivérsit fapta previzuta de legea penal anterior dezincriminari 3, fat de caracterul indivizibil al infractiunilor complexe, acestea vor fi supuse legii in vigoare la momentul consumérii lor (cu exceptia situatiilor in care acestea au o duraté de consumare) => 2, PRINCIPIUL NERETROACTIVITATII LEGI PENALE: ¥ legea penal dispune numai pentru vitor, neputind fi aplicaté unor fapte sivirgite nainte de intrarea ei in vigoare; ¥_principiul neretroactivitiii constituie un corolar al principiului legalitati, reprezentand o garantie importanta a dreptului la libertate al persoanci ‘EXCEPTILDE LA PRINCIPIUL NERETROACTIVITATII LEGII PENALE: [> 1. Legea interpretativa mai favorabila | 2. Legile de amnistie gi legile sau decretele de gratiere [> 3. Legea de dezincriminare (art. 4 NCP): 2 legea noua nu mai prevede ca ’, legea noua limiteaza infractiune o anumité faptS, previzuts | |domeniul de aplicare a ca infractiune in legea veche uunei infractiuni. ( EFECTELE LEGH DE DEZINCRIMINARE? - NUMAI PENTRU VITOR: a. CLASAREA: daci legea de dezincriminare intervine inainte de inceperea urmaritii penale; [| b. CLASAREA: daca legea de dezincriminare intervine cand cauza se aflé in cursul urméririi penale (incepute in rem sau dup’ continuarea efectudrii urméririi penale fata de suspect ori dup punerea in migcare a actiunii penale); [Legea nou de dezineriminare se va aplica fapteloe sivrgite sub legea veche (oplicare retro ctv), ns electle sale se vor produce numa pentru vitor16 |__Aplicarea legii penale tn timp |_| c ACHITAREA: daca legea de dezincriminare intervine in cursul judecdtii in prima instant sau apel; |_, [a INCETAREA EXECUTARII pedepselor (principale, acce- sorii ori complementare), a masurilor de siguranfé si a masu- rilor educative, precum gi a tuturor consecintelor penale ale hotdrailor judecdtoresti (interdictile, incapacitatile si deci- derile): dac& legea de dezincriminare intervine dup& rimé- | nerea definitivé a hotéréiijudecstorest; [> |e. nu echivaleazi cu o repunere a persoanei condamnate in situatia anterioar pronuntirii hotirarii de condamnare; [| € nu se restituie bunurile confiscate sau amenda platita; —+ |" g nu se modifica dispozifiile definitive ale instantet sub aspectul actiunii civile; |» [hh nu se pot acorda despagubin pentru privarea de liber tate sau restrangerea dreptului la liberd circulatie dispuse in temeiul faptei ce a fost dezincriminata; '—* [i nu se redobandeste gradul militar pierdut ca urmare a aplicarii pedepsei complementare. 4. Legea penal mai favorabili 4.1. Interventia legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei (art. alin. (1) NCP4; ¥ Conditii de aplicare: 1. existenta unei succesiuni de legi penale intre momentul comiterii infractiunii i cel al judecdrii definitive; 2. toate > Dispozitile art. 5 alin (1) NCP sunt similare ew prevederile art. 13 ain. (1) C. pen. Va f aplicabi art. 5 NCP si tn jpoteza fn care hotirirea definitiv a fost destinfaté fn urma une! cit textraordinate de ata iar legea nous a intervenit nainte de pronuntarea unei hotArie definitive ca lurmare a rejudectrl cm Tegile succesive incrimineaza fapta comisa; 3. legile succesive incri- mineaza in mod diferit fapt Criterii de determinare mitior lex: 1. continutul constitutiv al infrac- tiunii (se va analiza latura obiectiva, latura subiectiva, formele agravate etc); 2. existenta unor impedimente la punerea in migcare sau exercitarea actiunii penale; 3. pedepsele (natura si durata atestora); 4. existenja unor cauze de nepedepsire; Pedepsele accesorii si complementare: in cazul succesiunii de legi penale intervenite pind la rimanerea definitiva a hotararii de condam- nare, pedepsele accesorii si complementare se aplici pottivit legit care a fost identificata ca lege mai favorabila in privinta pedepsei principale (lisa ‘utonomiet pedepsetor accesort si complemertare fatt de pedeapsa principal); ca exceptie de la aceasta regula, pedeapsa complementara a publicirii hotirérii de condamnare previzuts de art. 55 lit. c) NCP nu poate fi aplicata infractiunilor comise inainte de intrarea in vigoare a noului Cod, chiar dac& pedeapsa principala este stabilita poteivit NCP [art. 12 alin. (2) LPANCP], Misurile de siguranta: nou! Cod penal si Legea sa de punere in aplicare nu contin norme care s& determine aplicarea legii penale mai favorabile fn privinta masurilor de sigurant; in principiu, instanfa trebuie si compare dispozitiile din vechiul Cod gi pe cele din noul Cod pentru determinarea legii penale mai favorabile; totusi, in cazul interzicerii de a se afla in anumite localitati, expulzarii si interdictiei de a reveni tn ocuinta familiei, care sunt prevazute de noul Cod penal drept pedepse complementare, iar nu ca masuri de sigurants, dacé noul Cod penal este legea mai favorabila prin raportam la pedeapsa principals, in baza art, 12 alin. (1) LPANCP, acestea pot fi dispuse numai ca pedepse complementare; daci inst vechiul Cod reprezint’ legea penalé. mai favorabil’, se va proceda le compararea regimului masurilor de sigu- rant’ al interzicerii de a se afla in anumite localititi, expulzarii si interdictiei de a reveni in locuinta familiei prevazut de vechiul Cod cu regimul pedepselor complementare constand in interzicerea de a se afla {in anumite localitati, expulzarea gi interdictia de a reveni in locuinta familie’ previzut de noul Cod penal pentru a determina legea penalai mai favorabilé, intrucat in aceasta ipotezé dispozitiile art. 12 alin. (1) LPANCP nu mai sunt aplicabile.16 | Aplicarea legii penale in timp 119 ®© OBSERVATI: 7. legea penala mai favorabila poate ultraactiva in cazul in care fapta a fost : sivargité sub imperiul acesteia, ins pani la judecarea definitiva a cauzei a 1. este interzis’ crearea unei lex fertia, prin combinarea dispozitillor mai favo- ito lege n wvorabila inculpatului; rabile apartinand unor legi diferite; ee 8. cnd instantarapreciaza cA intr-o cauza penala trebuie retinute circumstante 2. nu se creeaz o lex tert prin refinerea aplicirii unei legi mai favorable cu | privire ta incadrarea juridic si stabilirea pedepsei, precum gi a altor legt | mai favorabile sub aspectul regimului institutiilor autonome (concursul de infractiuni, pluralitatea intermediar®, recidiva, suspendarea sub suprave- ghere, fractia din pedeapsi ce trebuie executati pentru dispunerea liberirii conditionate, termenul de prescriptie a réspunderit penale, respectiv prescriptia specials); | 3, daca legea nou’ prevede un tratament sanctionator agravat al concursului timp ce era in vigoare legea veche i ce-a de-a doua infractiune a fost comisi dup’ intrarea in vigoare a legit noi, tratamentul sanctionator al concursului de infractiuni va fi stabilit potrivitlegii noi mai grele, deoarece numai din momentul comiterii celei de-a doua infractiuni se poate refine nasterea concursului de infractiuni (art, 10 LPANCP); 4, daca legea noua prevede un tratament sanctionator agravat al recidivel fata de legea veche, iar condamnarea ce constituie primul termen al recidivei a fost dispusi in’ timp ce era in vigoare legea veche gi infractiunea ce constituie cel de-al doilea termen al recidivei a fost comisé dupa intrarea in vigoare a legii noi, tratamentul sanctionator al recid:-vei va fi stabilit potrivit lepii noi mai grele, deoarece numai din momentul comiterii celei de-a doua infractiuni se poate vorbi de existenta stirii de recidiva fin mod similar se vva proceda gi in cazul pluralitatii intermediare (art, :0 LPANCP)]; 5. a infractiunile continue, continuate sau de obicei se va avea in vedere legee in vigoare la momentul epuizarii infractiunii; dact dups momentul epui- rit yi pani la judecarea definitiva a cauzei intervine 0 noua lege penalé, “organele judiciare vor analiza dac& sunt incidente in cauzA principiile mitior lex 6. la infractiunile progresive prezint’ important legea in vigoare le mo- mentul comiterii activitatii infractionale; in ipoteza in care intre momentul comiterii infractiunii i cel al producerii rezultatului mai grav intervine 0 nou lege penal’, organele judiciare vor analiza daci sunt incidente in cauza principiile mitior ex: de infractiuni fat& de legea veche, iar prima infracfiune a fost comisa.in | atenuante (legale sau judiciary), va realiza o analiza globalé a legilor succesive pentru determinarea legii penale mai favorabile; instanta nu poate stabil incadrarea juridicd potrivit legii vechi apreciate ca fiind mai favorabils, dar si aleag’ aplicarea circumstanfelor atenuante prevazute de legea nous considerat’ mai favorabild sub acest aspect: tot astiel, instanta ‘nu poate stabili incadrarca juridicd potrivit legii vechi apreciat’ ca fiind mai | favorabils (avindu-se eventual in vedere si o anume circumstané ate- | ruanté existent numai in aceastd lege), iar apoi sé se raporteze la efeciele circumstanjelor atenuante din legea nou considerat& mai favorabila sub acest aspect; in principiu, instanfa apreciaz& caracterul mai favorabil al unei legi penele analizand in primul rand pedepsele previzute de legile penale succesive; acest cad, se va retine c& este mai favorabil 4a) legea care prevede numai pedeapsa inchisorii faté de legea care prevede pedeapsa detentiunii de viatd alternativ cu pedeapsa inchisorii; b) legea care prevede numai pedeapsa inchisori fat’ de legea care prevede pedeapsa inchisorii gi aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi; ©) legea care prevede pedeapsa inchisorii alternativ cu pedeapsa amenzii fata de legea care prevede numai pedeapsa inchisorii (ale clei limite sunt similare cu cele ale legii vechi sau mai mati); 4) legea care prevede un maxim special mai redus al pedepsei (amenzii sau fnchisorii), dack toate legile succesive prevad acelayi minim special al pedepset: @) legea care prevede un minim special al pedepsei (amenzii sat inchisorii) mai redus, daca toate legile suecesive prevad acelasi maxim special al pedepsei: f) legea care prevede un minim special mai redus, cand instanta apreciazé ci se impune aplicarea unei pedepse orientate catre minimul special prevazut de lege in cazul pedepselor asinetrice20 |_Aplicarea legii penale tn timp ®) legea care prevede un maxim special mai redus, cand instana apreciaza cA se impune aplicarea unei pedepse orientate cétre maximul special previzut de lege in cazul pedepselor asimetrice; : h) legea care nu prevede aplicarea obligatorie a pedepselor complementare sau cea care are condifii mai favorabile pentru dispunerea suspendarii sub supraveghere 2 executirii pedepsei, daci ambele legi au aceleasi limite de pedeapss. 42, Interventia legit penale mai favorabile dupa condamnarea defi- nitiva in temeiul legii vechi (art. 6 NCP) © osservatu: 1. mu intereseazi modificarea condifilor de incriminare, modificarea mini- rmului special al pedepsei, introducerea cerintei plingerit prealabile sau a faclitiii impair ete, 2. intra in domeniul de aplicare a art. 6 NCP atit pedepsele care au fost | executate sau sunt considerate ca executate, cat si cele pentru care nu sa inceput executares ori a fost suspendat’ executarea sau care se afl in curs de executare (inelusiv in ipoteza in care s-a dispus liberarea conditionata); | 3. fata de dispozitille art. 4 LPANCP, dupa intraree in vigoare a noului Cod penal niu sé poate considera c& dispozitiile art. 15 C. pen. privind aplicarea facultativa post sententiam a legii penale mai favorabile urmeazi a fi aplicate ultraactiv in, calitate de lege penal mai favorabil’ pentru infractiunile comise inainte de intrarea in vigoare a noului Cod penal si pentru care s-a aplicat o pedeaps’ printr-o hotarére rimasé definitiva inainte de intrarea in vigoare a acestu —> A. Pedepse principale im | 2 (nu alternativ cu detentiunea pe via) Pedeapsa stabilita prin | Pedeapsaprevazuta | Solufie in urma hotararea definitiva de | de legea noua mai condamnare favorabila, ulterioara | mai favorabile condamnarii definitive Detentiunea pe viayd Tachisoarea. = detenfiunea pe viata se va inlocui cu maximu! inchisorii prevazut de noua lege Inchisoarea Numai Amenda (nu amenda alternativ cu inchisoarea) se va stabili pedeapsaamencii | individualizats intre | minimul gi maximul special previzut de legea nous; - pedeapsa amenzii astfel determinata aplicata poate fi inlaturati in tot sau in arte, avandu-se in vedere partea executata din pedeapsa inchisor Tnchisoarea \indiferent daca legea veche prevede numai pedeapsa inchisorii sau pedeapsa inchisorii alternativ cu amenda) Inchisoarea (chiar alternativ cu amenda) cu un maxim special mai redus decit pedeapsa aplicata ~ inchisoarea stabilit se reduce la maximul special previzut de legea noua ‘Amenda (indiferent daca legea veche prevede numai pedeapsa amenzii sau edeapsa inchisorii | altemativ cit amenda) Numai amenda (nu alternativ cu pedeapsa inchisorii) cu un maxim special mai redus decét amenda aplicata ~amenda stabilita se reduce la maximul special prevazut de legea noua22_|_Aplicarea legii penale tn p om» OBSERVATIE: reducerea pedepsei seu inlocuitea opereaza si in cazul ppedepselor executate sau considerate executate la data intrérii in vigoare a legit noi mai favorabile. Aceastd aplicare va avea efecte in viitor la stabilirea recidivei, interventia prescriptiei executirii pedepsei etc. —+ B. Alte sanctiuni penale V pedepsele complementare, masurile de sigurant’, precum si masurile editcative neexecutate si neprevizute in legea noud nu se vor mai executa; ¥ pedepsele complementare, masurile de siguranti, precum si ma- surile educative neexecutate si care au coresporident in Jegea nou’ mai favorabila (determinata prin raportare la padeapsa principala) se vor executa in confinutul si limitele prevazute de aceasta lege (chiar cack aceasta este o lege defavorabila sub acest aspect), ¥ dac& intrarea in vigoare a legii noi nu determin’ 0 modificare a pedepsei principale, legea noua find insi mai favorabil& nunai sub aspectul pedepselor comiplementare sau al maseritor de sigur, acestea se executa fn confinutul gi limitele previtzate de legen rout (art. 6 alin. (6) NCP}. ‘> 3, LEGEA PENALA TEMPORARA (art. 7 NCP) ¥ legea penal tage kemporarl propre: care prevede data iesiii ei din temporaré lvigoare; poate fi ( fa. tegen tempornrd improprie:a care aplicare este limitats prin natura temporard a situatiei care a impus ladoptarca sa. ¥ se aplica infractiunii sAvarsite in timpul cfnd era in vigoare, chiar dacé fapta nu a fost urmarité sau juclecata in acest interval de timp [art. 7 alin. (1) NCP} ‘OBSERVATIL 1. chiar dacé legea in vigoare la momentul pronuntérii este mai favorabild sau ‘nu mai prevede fapta concretd drept infractiune, se va aplica ultractiv legea penali temporard ce a fost in vigoare la momentul comiterii faptei; 2. dacd legea temporard noua este mai favorabili decit cea veche, se va aplica retronctiv, potrivit principiilor mitior lex, faptelor comise anterior intrétii acesteia in vigoare. AA Ul, PARTEA PRACTICA AB age tenpoart are acest caracter numa ach linitares en inp rezlts fa echvoc din ing textl ol prevdzhndse data epi din vigoar, sa duck aplicarea este littl pin ata situail tempore cave a impus-o (ech s pen, dec nr. 3072005) AB tn iponeza in cave, dup ompartea tur leilorsuccesive, Seva putea identifica vreuna din ele ca fiind, prin aplicare concreti, mai favora- Dilé infractorului in cazul dat, judecatorul va face aplicatia legii in vigoare la data judecstii, aceasta legitimandu-si incidenta in virtutea principiulut general al activitati legii penale (C.J, s. pen,, dec. nr. 2514/1999). ADB ta apicarea logit penal mal favorable, dup judecaen defini a cauzet fnainte de intrarea in vigoare a noului Cod penal, pentru ipoteza unui concurs de infractiuni, intr-o prims etapa se verificd incidenta dispozitiilor art. 6 NCP, cu privire la pedepsele individuale. In a doua etaps, se veritica dacé pedeapsa rezultanté aplicaté potrivit legit vechi depaseste maximul la care se poate ajunge in baza legii noi, conform art. 39 NCP. in cazul in care pedeapsa rezultanta aplicata potrivit legit vechi depageste maximul Ia care se poate ajunge in baza art. 39 NCP, pedeapsa rezuiltanti va fi redusé la acest maxim. in caz contrar, pedeapsa rezultanté va rémane astfel cum a fost stabilita potrivit legii vechi (LC.CJ, Complet pentru dezlegarea unor probleme de crept, dec. nr. 1/2014)a ss I —>[2. Fapta sé fie imputabila (imputabilitatea) i ¥ faptuitorul trebuie si fie responsabil, adic& s& aiba aptitudinea psiho-fizic’ de a injelege semnificatia actiunilor sau a inactiunilor sale ori a urmétilor acestora (fictorid intelectiv) si de a fi stapana pe ele (fctorul uolitiv); ¥ chiar sin cazul fn care faptuitorul este responsabil, nu se va putea refine imputabilitatea unei fapte tipice gi nejustificate decat dac& acesta a ‘cunoscut la momentul comiterii faptei stérile, situatiile sau impreju- ririle de care depinde caracterul ilicit al activitatii sale si dact acesta | avea posibilitatea de a se conforma preceptului normei de incriminare. 1. Definitia legal ¥ Infractiunea este fapta prevazuté de legea penali, sivarsita cu vinovitie, nejustfcats si imputabila persoanei care a saving [ant 5 alin. 1) NCP] © ovservatu: i : aie 4. rev Goll pera rot mask peeved peel soca ce nerd sees & 2. Trisaturile esentiale ale infractiunii infractiunii, urmand ca pentru infractiunile care prezint& un pericol social concret extrem de redus si pentru care nu se justificd declangarea sau continuarea procesului penal, prin aplicarea principiului oportunitatii, procurorul s& poati dispune renunjarea la urmarirea penala potrivit art. 318 NCPP, iar instanta renuntarea la aplicarea pedepsei potrivit art. 80 21. Fapta si fie previzuti de legea penala| (tipicitatea) ¥ implicd.tipicitatea: corespondenta dintee fapta conereti sivargité. de fSptuitor si ele- mentele stabilite de legiuitor in modelul Nee abstract (tip) prevazut de norma de incr 2, in cazul irr care se constata lipsa unei trésaturi esentiale a infractiunii, pro- minare; curorul dispune clasarea, iar instanta achitarea inculpatuh ¥ orice infractiune este o fapté tipicé, insd nu. Jorice fapta tipica constituie intotdeauna o finfrachune, fiind necesar si fie intrunite gi celelalte trésituri esentiale. 3. potrivit noului Cod penal, vinovitin este subsumatd nofinnii de .imputnbili fate”; degi este enumeraté de legiuitor printre trésdturile esentiale ale infrac- tiunii, aceasta nu constituie i fapt o tristtirt esentiala distinct, ci elemeiitul de facturit subiecticd din cuprinsul normei de ineriminare (intentia, culpa, | __-praeterintentia) analizat in cadrul tipicitati infractiunii. 2.2. Fapta si fie ilicita (antijuridicitatea) Y fapta tipicd trebuie si fie interzisd de ordinea juridicd nationals; este posibil ca o fapti, desi prevazutd de legea penala (tipici), 58 nu fie ilicita, intrucat sivarsirea ei este permisa de o norms legal (ctizd justifienti. :CONTINUTUL GENERIC AL INFRACTIUNII FISA nr.3 al |. PARTEA TEORETICA YY Structura confinutului generic cuprinde ansamblul conditiilor comune ‘tuturor continuturilor specifice ale infractiunilor, respectiv: || 1. Obiectul infractiunii; [of 2. Subiectii infractiunii; {sf 3. Local gi timpul savargiritinfractiunii; 4. Situafia premis&; 5. Continutul constitutiv al infractiunii. 1. Objectul infractiunii 11. Obiectaljuridic ¥ valoarea social protejati de norma penal cirein i se aduce atingere prin sivargirea inractiurat 1.2, Obiectul material ¥ lucrul sau fiinta impotriva cdruia se indreapté nemijlocit actiunea sau inacfiunea ce aduce atingere obiectului juridic si care este vatimat ori periclitat; ¥ este distine: de produsul infractnii sau de mijloacele de comitere a acesteia. © osservatu: 1. toate infractiunile au obiect juridic; tiunii, care este titularul valori lezate; obiectul juridic principal; 4. nu toate infractiunile au obiect materi 6. in principiu, la lipsa caracterului penal al faptel; 2. Subiecti infractiunii 2. iin funcfie de obiectul juridic, poate fi determinat subiectul pasiv al infrac- 3. in cazul infractiunilor complexe, obiectul juridic secundar poate consta fie in valori juridice de acceasi naturd cu cele care constituie obiectal juridic principal, fie in valori juridice ce natura diferita de cele care constituie | fractiunile de rezultat, lipsa obiectului material implica 7. in cazilin care, desi executarea actiunii infractionale a fost complet efectuaté, urmarea socialmente periculoasé nu s-a produs datorita lipsei obiectului material din locul unde fSptuitorul credea c& se afl, se va refine savargirea unei tentative relativ improprii la infractiune 5. in cazul infractiunilor complexe, poate exista un obiect material principal si | uunul secundar (de pilda, in cazul infractiunii de talhérie); ¥ persoana fizic’ sau juridicd care sivargeste infractiunea, precum i persoana asupra cireia se rAsfrange urmarea infractiunii 2.1, Subiectul activ al infractiunii ¥ persoana fiz coautor, instigator, complice): a. Persoana fizici subiect activ al infractiunit: [> ¥ persoana care a implinit varsta de 14 ani, este respon sabila gia actionat in mod liber; [> ¥ nu rispund penal: minorii sub 14 ani, precum si minori au virsta intre 14 gi 16 ani care au actionat fara dis- comamant; sau juridicd care a sivargit infractiunea (autor, L_+ v iresponsabilitatea este starea de incapacitate psiho-fizic’ a ppersoanei care, fie din cauza alienatiei mintale, fie din alte ‘cauze, este lipsiti de capacitatea de a-gi da seama de actiunile sau inacfiunile sale sau de urmarile acestora (factor intelectiv) ori de capacitatea de a fi stipand pe ele28_|_Confinutul generic al infractiunii (factorul voliti) ~ in cazul in care se refine irespon- sabilitatea fiptuitorulu, fapta va fi tipic, ins nu va fi imputabild b. Persoana juridics, subiect activ al infractiunii: [— ¥ raspunderea penala a persoanei juridice este: generald, direct, pentru fapta proprie; [> ¥ nu exclude rispunderea penald a persoanei fizice care a contribuit la sivargirea aceleiagi fapte, insi nu este conditionaté de identiticarea acesteia; | v pentra ca o persoana juridicé s8 poata fi subiect activ al infractiunii, trebuie indepiinite urmatoarele conditii: 1. sf existe o entitate cu personalitate juridic8; 2. per- soana juridica si nu fie eweptata de lege de la ris- punderea penal (imunitate de jurisdictie penal a persoanei juridice); 3. personun juridicd si fi sdvrsit © infractiwte: 0) tn realizaren ebiectului de acticitate al per soanei juridce (infractiunea trebuie s8 se afle in legaturd direct cu activititile desfésurate pentru. realizarea obiectului principal de actvitate al persoanei juridice ‘ori cu politica societard a acesteia) sau 2) fn fnteresul persoanei juridice (infractiunea trebuie sAvargita pentra obtinerea unui beneficiu ori pentru a fi eviteté o pier- dere sau un alt efect negativ), chiar daca fapta nu este comis’ in realizarea obiectului de activitate (de pild’, 0 societate comercialé sévargeste o infractiune de cum- plirare de influent’ in vederea obtinerii unor foloase materiale) ori 3) in numele personne juridice, chiar dack faptele mu sunt sAvargite in realizarea obiectului de activitate al persoanei juridice sau nu sunt susceptibile de a aduce un profit acesteia (de pilda, de un prepus, reprezentant ori mandatar al acestei); 4. infractiunea s& fie comisd de persoana juridica ca urmare a unei hotérdri adoptate in cadrul acesteia sau a neglijentei acestvia (aceasta conditie se va analiza prin raportare la activitatea organelor de conducere de drept sau de fapt ale persoanei juridice); ‘> ¥ nu réspund penal: statul gi autorititile publice (Parla- ‘mentul, Pregedintele Romaniei (privit ca institutia prezi- dentialé), Guvernul, administratia public& centrala de specialitate sau locala, autortatea judecdtoreasca. D onsmvagm 1. societatea comercialé dizolvet8 gi aflaté in procedura de lichidare igi pais- treazi personalitatea juridic’, putand fi subiect activ al infractiunii; 2. in cazul pierderii personalitatii juridice prin fuziune, absorbtie sau divizare intervenits dupa comiterea infractiunii, rAspunderea penala si consecintele acesteia se vor angaja: a) in sarcina persoanei juridice create prin fuziune; b) in sarcina persoanei juridice absorbante; ¢) in sarcina persoanelor juridice care au Jost create prin divizare sau care au dobindt fractiuni din patrimoniul persoanei divizate; 3. nu este necesar ca forma de vinovatie a persoanei juridice si coincid’ cu cea a persoanei fizice care a contribuit la comiterea faptei; implicit, si infractiunile imputate persoanei juridice, respectiv persoanei fizice, pot fi diferite; 4, noul Cod penal a restrans imunitatea penald a institutiilor publice numai pentru infractiunile savargite in exercitarea unei activititi ce nu poate face obiectul domeniului privat fart. 135 alin. (2) NCP; astfel, institutia publicé va raspunde penal pentri infractiunile sévargite in exercitarea unei acti vititi ce poate face obiectul domeniului privat gi pe care 0 poate desfigura in mod legal alaturi de activitiile ce nu pot face parte din domeniul privat; 5. 0 persoana jutidicé nu poate comite in calitate de subiect activ nemijlocit toate infractiumile pe care le poate comite 0 persoana fizica (de exemplu, 0 persoand juridica nu poste fi aulor al infractiunii de evadare sau de bigamic), putéind fi insa patticipant la acestea (de pild’, 0 persoand juridicd poate fi complice ta infractiunea de marturie mincinoas8); 6. persoanele fizice care prin faptele concrete sivaryite angajeaz4 rispunderea penalé a persoanei juridice pot fi administratori sau gestionari de fapt, prepusi, reprezentanti etc. (noua reglementare nu prevede in mod explicit sfera persoanelor care pot atrage angajarea raspunderii persoanei juridice). 2.2. Subiectul pasiv al infractivnii ¥ ‘titularal valori sociate’care constituie obicctul juridic a infractiunii.30 | Confinutul generic al infracsiunii ame | OBSERVATII: 1. nu exist’ infractiuni fr subiect pasiv; 2. subjectul pasiv nu se confunda cu persoana prejudiciatd prin infractiune, 3. nu poate fi subiect pasiv al infractiunii o persoand decedata (de pilda, in cazul infractiunii de profanare de morminte) sau un animal; 4, varsta subiectului pasiv al infractiunii poate prezenta important’ pentru refinerea comiterti unor infractiuni (de exemplu, actul sexual cu un minor, relele tratamente aplicate minorului, coruptia sexual etc.) oti in ipoteza retinerii unor variante agravate ale unor infractiuni. 3. Locul sau timpul svargirii infractiunit ¥ poate fi prevazut de legiuitor fie ca element constitutiv al infractiunii, fie ca element circumstantial agravant sau atenuant. 4, Situatia premisa ¥ preexistenta la unele infractiuni a unei situatii de fapt sau de drept previzuté de norma penalé pe care se grefeazi fapta penalé, 5. Continutul constitutiv al infractiunii —> 5.1, Latura obiectiva —+/5.11. Elemental material: V actul de conduité interzis prin norma penalé: actiune (un singur act sau prin mai multe acte de executare) sau inactiune (daci exists © obligatie legal& sau conventionalé de anu rimane in pasivitate); ¥ orma penalA poate si incrimineze o singura actiune sau inactiune| infractionala ori mai multe actiuni sau inactiuni alternative pentru realizarea laturii obiective (realizarea mai multor variante ale] elementului material nu conduce la retinerea unui concurs de infractiun); ¥ in functie de elementul material, infractiunile pot fi ‘a comisive; . omisive proprit: omisiunea de indeplini o actiune impuss de norma penalé; .omisioe inpproprii (comisive prin omtisiune): omisiunea de a impiedica producerea unui rezultat socialmente peri- culos pe care faptuitorul avea obligatia de a-l impiedica. OBSERVATI: |. infractiunea comisiva de rezultat se considera sivargita si prin omisiune, cand exist’ o obligatie legalé sau contractuala de a actiona (obligatie de rezultat sau de mijloace) sau cand autorul omisiunii, printr-o acfiune sau inactiune (licit& sau ilicité) anterioaré, a creat pentru valoarea social protejata o stare de pericol care a inlesnit producerea rezultatului; | 2. infrac{iunile comisive pot fi atat infractiuni de rezultat, cdt si infractiuni de pericol. 2. Urmarea imediati ¥ starea de pericol sau modificarea fizicd a realitatii inconjurdtoare| produsi prin actiunea sau inactiunee incriminaté de legea penal ¥ in functie de urmarea imediata, infractiunile pot fi: ‘de rezultet (materiale): produc un rezultat material; 2. de pericol (formale): produc o stare de pericol pentru valoarea protejata de lege (de exemplu, infractiunea de presiuni asupra justitiei). (CB) opsemva ies inaction de peiot pot fa. de pera oneres webuie | ~dovedit in concreto c& fapta era susceptibild s& genereze un pericol; b. de pericol abstract: starea de pericol este prezumat ope legis gi nu trebuie dovedit’. —> 5.1.3, Legatura de cauzalitate ¥ raportul cauzi-efect ce trebuie si existe intre elementul ‘material al infractiunii gi urmarea imediatd a acesteia; ¥ se apreciazé in general prin raportare 1a teoria echivalenjei conditiilor: reprezint& cauz& orice actiune sau inactiune in absenfa careia rezultatul nu s-ar fi produs.32_|_Confinutul generic al infracgiunii © osservatu: 1. dovedirea raportului de cauzalitate se impune numai in cazul infractiunilor de rezultat si al celor de pericol concret; 2. in cazul infracyiunilor de pericol abstract, legétura de cauzalitate rezulti din materialitatea faptei (ex 72); 3. daci rezultatul infractional este precedat de o pluralitate de acfiuni sat rezultatului. 5.2. Latura subiectiva Y constituie unul dintre elementele corstitutive ale infractiuni, fiind inclusd in trasdtura esentiala a tipicitti 5.2. Intentia [art. 16 alin. (3) NCP] 1 element intelectiv: faptuitorul prevede rezultatul faptei; prezinté importanta varsta, dezvoltarea si lexperienta de viatd a faptuitorului; a. directa 2. element volitiv: faptuitorul urmi- reste producerea urmrii socialmente peticuloase. 1. element intelectiv: éptuitorul | preveie rezuitatl apt prezints importanté varsta, deavoltarea experienta de viaté a fiptuitorulut; . indirect (eventuala) 2. element volitiv: faptuitorul nu Uurmreste producerea urmarii social mente periculoase, dar o accept. iacfiuni, trebuie determinat care dintre acestea au dus la producerea | © osservati: 41. in cazul intentiel indirecte, faptuitorul prevede cel putin: o urmare pe care o doreste (prevazuta sau nu de legea penala) si 0 urmare prevazuta de legea penala, pe care nu o doreste, dar o accept 2. daci urmarea nedorit’, dar acceptati, este inevitabili, intentia nu este indirect, ci directa; . in doctrind se mai retin si alte clasificari ale intentiei pe lang’ cea legalé: a. simpla sau calificata (legea prevede un scop special); b. inifald (rezultatul faptei este prevazut de la inceputul activitatii infractionale) sau supravenit (cezultatul faptei este prevazut pe parcursul comiterii acesteia); c. spontanit (repentind) ~ cand rezolutia infractionald este Iuat’ intr-o stare de tulburare sau emofie gi aceasta este pusi in executare de indata saw intr-un timp scurt — sau premedilata (rezolutia infractionalé este pus in executare dup’ un interval mai indelungat de timp); d. determinatd ~ cnd faptuitorul are repre- zentarea unui anumit rezultat al faptei sale ~ sau alternativil ~ cind faptui- torul igi reprezint& mai multe rezultate ale faptei sale care s-ar putea produce altemativ; |. in ipoteza comiterii faptei cu intentie premeditatd, nu este intotdeauna necesar ca faptuitorul si fi ficut gi actele de pregatire; ial infractiunilor comise cu tentiei cu care a fost legea nu prevede un tratament sanctionator sp intenfie indirect, insi determinarea modalitati comisi fepta poate prezenta relevanti in procesul de individualizare judiciaré a pedepsei ori a executirii pocepsel 5.22, Culpa fart. 16 alin, (4) NCP] 4. cu prevedere (usurinfd): fSptuitorul prevede rezultatal faptei sale, fd si ll urmareasca si far si-l accepte, considerénd fairs ftemei cd acesta nu se va putea produce; prezints importants varsta, dezvoltarea gi experienta de viata a fiptuitorului; [b. fara prevedere (gregeal): Faptuitorul nu prevede rezultatal aptei sale, dosi treba gi putea si-l prevad’; obligatia de prevedere se apreciaza in functie de un criteriu obiecti, prin raportare la un boss pater fenlas; prezint& importants varsta, Jdezvoltarea gi experienta de viet’ a fSptuitorul |34 | Consinutul generic al infractiunii ‘Ailte modalitat ale culpei (> in agendo ~ este culpa ce se referé la 0 actiune; [> in omitendio ~ este culpa ce se refers la 0 omisiune; |» comund, cAnd rezultatul este urmarea activitatii culpabile atit a fSptui- torului, cat gi a persoanei vatamate (pietonl care traverseazi strada printr-n loc nepermis este accidentat grav de citre un conducator auto neglijent care circula cu viteza excesiva); Ly concurenti, cand rezultatul se datoreaz’ activititi culpabile a mai multor persoane, Y Constatarea absentei culpei de citre instanfa penal nu constituie un impediment la exercitarea actiuni civile in fata instantei civile in scopul reparirii prejudiciului produs prin fapta iicits faf8 de dispozitile art. 1365 NCC. © ozservatu: 1. culpa poate fi retinuta atdt in cazul infractiunilo: de pericol cit si al celor de rezultat; 2. nu se va putea refine comiterea faptei din culpa (cu prevedere), ci cu intentie indirectd, daca aprecierea faptuitorului c& fapta nu se va produce imu se bazeaza pe temeiuri obiective sau rezonabile, ci pe hazard; 3, in ipoteza in care nicio persoand nu putea si prevad’ rezultatul faptei, se va retine cazul fortuit; 4, dacé autorul (persoand nespecializata) nu a prevazut rezultatul faptei si nici ru putea fata de pregatizea sa, insi o alt& persoan8 (cu 0 specializare in omeniul in care se comite fapta) putea s& o prevada, nu se va refine nici culpa (fr prevedere), dar nici cazul fortuit; in doctrind se mai refine existenta culpei in agendo (prin actiune) sau in omitendo (prin inactiune); 5. in cazul culpei cu prevedere, faptuitorul prevede atét’ 0 urmare (liciti/licits) dorits, cat gi o urmare ilicita neurmarit& sau neacceptata, 6. potrivit art. 16 alin, (6) teza a Ila NCP, fapta (acjune sau inactiune) comisé din culpa este infractiune numai atunci cind in lege se prevede in mod expres aceasta. 2. intentia (directa sau indirecta)| in raport cu rezultatul previzut si jurmarit sau acceptat in urma co- ‘miterii actiunii sau inactiunii pre~ vazute de legea penal’; 52.3. Practerintentia fintentia depasiti — art. 16 alin. (5) NCPI in structura praeterintentiei va exista: b. culpa (cu sau far prevedere) —in raport cu rezultatul mai grav prods. @ OBSERVATII nu toate infractiunile progresive sunt comise cu praeterin- tentie ‘a Mobilul: clementul (Sentiment, interes) Jeare [a doterminat pe faptuitor si. comita infractiunea; ipsa oricdrui mobil poaté fi un’ indici al tari de iresponsabilitae; ¥ poate fi prevazut de legiuitor fie ca element constitutiv al infractiuni, fie ca element al formei agravate a infrac- fiunii, fie ca circumstanta agravanta generalé; 4. Mobilul si scopul infractiunii b. Seopul: finalitatea urmérit prin comiterea faptei prevazute de legea penals; ¥ poate fi previzut de legiuitor fie ca element constitutiv al infractiunii, fie ca element al formei agravate a infractiunii [© osservari 1. in absenfa prevederii in norma de incriminate, mobilul si scopul infractiunii nu afecteaz’ existenfa infractiunii, putind fi avute in vedere insi la individualizarea pedepsei; 2, nu prezinta importanf daci scopul prevazut de legea penala si care a fost urmérit de faptuitor a fost atins sau nu.FISA nr. 4 FORMELE $1 FAZELE INFRACTIUNIL INTENTIONATE a |, PARTEA TEORETICA 1. Faza intern ¥ cuprinde ansamblul proceselor psihice ce conduc in final la adoptarea rezolutiei infractionale. © opservati 1. faza interna a infractiunii nu are relevanté penal; 2, fava interna a infractiunii cunoaste trei etape: apatitia ideii infractionale (inéractiunea este privit’ ca fiind posibil de a fi comisa), deliberarea (analiza avantajelor, riscurilor ori a costurilor comiterii infractiunii) gi luarea hoti- rarii (eventual creionarea unui plan de comitere a infractiunii). Aceasta faz fractiuni nu este incriminata —+| 2. actele de pregatire sunt actele materiale sau intelectual, licite sau ilicite, £8 ew intentie si care au ca scop facilitarea sivargiritinfractiuni. site numai © osservaTi: 1. actele preparatorii nu se incadreazi in situatiile ce intré in elemental ‘material al infractiunii; 2. in principiu, comiterea unei infractiuni nu implici intotdeauna efectuarea |__ de acte de pregatire; a 3. ca regull, nu au relevanta penald, exceptie facind situatille in care actele de pregatire sunt asimilate unei tentative pedepsibile ori constituie infractiuni consumate de sine statatoare; 4, in ipoteza in care actele de pregitire nu sunt efectuate de infractor, ci deo alta ppersoani, acestea pot avea natura unor acte de complicitate anterioard, in ‘misura in care au fost folositoare infractorului la comiterea faptei: cénd actele de pregitire sunt comise chiar de autorul infractiunii, acestea vor f absorbite in confinutulinfractiunii; 5. un act ce ar putea avea drept consecint’ directs gi imediati consumarea infractiunii comis cw intenfie va constitui o tentativd la infracfiune, iar nu | un act de pregatire 7/3. Tentativa 1. punerea in executare a intentiei de ¥ Conditii a sivargi infractiunea; [art. 32 alin. (1) NCP] 2, actul de executare si fie intrerupt| sau, desi a fost dus pana la capat, sa] nu fi produs ‘rezultatul socialmente| periculos. 1) opseRvaTIL 1. tentativa este o infractiune autonoms; 2. pentru a se refine existenta unei tentative in cazul intractiunit complexe, | este necesar si existe un inceput de executare a actiunii-mijloc. ¥ Nueste posibila —» | 1. infractiunile omisive proprii: tentativa la: [+ | 2. infractiunile de obicei sau de simpla repe- tare; |» | 3. infractiunile de executare prompts savargite prin viu grai;38 | _Formele si fazele infractiunii intensionate |—+ | 4. infractiunile de consumare anticipat’ 8. infracfiunile din culpa sau praeterintentionate A Tentatins 1. imperfecta (intrerupta, neterminati): actul de executare mu este finalizat fie din voinfa autorului, fie din cauze exterioare. Wooservair: 1. este posibild ait la infractiunile de pericol, cit sila cele de rezltat; 2. le unele infraciuni de rezulat nu este posibilé tentativa perfect (de exempl act sexual cu tn minor): 5. permite dept cauza de nepedepsire numat desstarea, 4 2. perfect (terminati): actul de executare a fost finalizat, dar rezultatul prevazut de norma de incriminare nu s-a produs. @ osseRvaTut: 1. este posits numat la infractiunile de rezultat gi de pericol concret; 2. permite drept cauz8 de nepe- depsienumal impiedicarea producer rezultatulu. OBSERVATI: >| 2. neidonee (nepericuloass) (DossERvATH: 1. tentativa neidonee nu este 0 ‘eritabilé tentaiv’ la comiterea unetinfractun,actele de executare neaducind atingere obiectului juridic protejat de lege: 2. consumarea faptei nu se produce fie din pricina modului eronat (absurd) in care a fost conceputé executares, fie ca urmare a folostii unor rijloace absolut inapte a produce urmazea sa din cauza imposbilitiyi' materiale de a se ajunge Ia rezultatul dori, 1. tentativa nu se confunda cu fapta putativ’, ce implica actiunea fptuitorului cu credinta eronaté cé fapta pe care o comite este incriminata penal 2._atattentativa perfects, cit si cea imperfecta pot fi idonee sau neidonee ¥ Sanctionarea tentativei ¥ 1. donee (periculoasi) Condit: '2) sd existe intentie directa sau indirecté a féptui- torului de a sivirg o infractiune: by) intentia de a sivirs\o infractiune sf fi fost pus in executare; 6) actele de executare si fi fost ntrerupte sau, desi use pind la capat, s8 mu igi ff produs efectul din orice motive B. Tentativa ——>| ® opseRvarii 1. ete neces ca sivargire faptei Si fie conceputé in mod propriu (idoneu); 2. apretirea caracterului idoneu al tentative se realizeazA. prin raportare la poztia unui bons pater fonilias,plasat in rmomentul sivarsni actelor de execuiare gi beneficiind de cunostinele pe care le avea faptuitorul cu privre la ansamblul imprejrivilor de fapt. 1. se aplicd sistemul incrimindrii liitate (numai cand legea prevede expres aceasta) (att. 33 alin. (1) NCP] si cel al diversficrit pedepselor: pedeapsa prin- cipald pentru tentativa (indiferent de forma acesteia) este cuprinsi intre jumatatea minimului si jumétatea maximului prevazute de lege pentru infractiunea consumaté, fara ca minimul si fie mai mic decat minimul general al pedepsei fart. 33 alin. (2) NCP}; ¥ 2. dacé pedeapsa previzuti de lege este’ detentiunea pe viati, se apli pedeapsa inchisorii de la 10 la 20 de ani (art. 33 alin. (2) NCPJ; ¥ 3. in cazul persoanel juridice, limitele speciale ale zilelor amenda prevazute de lege pentru infractiunea consumata {inclusiv cele majorate cu o treime potrivit 37 alin, (5) NCP] se reduc la jumatate.40 | Formele si fazele infracjiunii intentionate Es © ossexvattt 1, limitele legale ale pedepselor complementare nu sunt reduse ca urmare a refiner tentaivel tot laindividuaizarea pedepeelor complementae se va tne seama de pedeapea aplical ca urmore a reducedilIimtelor de petra 2 yo.ee aplion peiespen pevhewR de lege pees intacione corm atunci-cind fapta cimane In faza tematve, dar se produce preeterin- tenfionatrerltatul mai grav previzut do loge art 36 alin. () NCP ¥ Cauze de nepedepsire a tentativei © OBSERVATIE: NU se refera Ia situatiile in care tentativa nu este incri- ‘minati, ci le cazurile in care autorul a comis o tentativa pedepsibilé, ins aceasta nu se pedepseste datorita interventiei unei cauze de nepedepsire a acesteia (desistarea sau impiedicarea producerii rezultatului). _—» A. Desistarea: actul de executare s& fi fost intrerupt in mod voluntar de fSptuitor (fie printr-o omisiune, fie printr-o comisiune) inainte de descoperirea faptei yi urmarea socialmente periculoasa si nu se produc’, T) OBSERVATIE: 1. este aplicabila numai in ipoteza tentativei imperfecte; 2, intreruperea. actului de executare nu, trebuie si fie urmarea unei constrangeri (fizice sau morale) sau a unui obstecol de neinlaturat; 3. este necesar ca tofi coautorii si se fi desistat; dacd numai unul dintre | coautori s-a desistat, numai acesta va beneficia de cauza de nepedepsire; 4. complicii sau instigatorii la infractiune nu vor Frofita de desistarea auto- rului, catuza de nepedepsire avand caracter perscnal; pentru a beneficia de cauza de impunitate, complicele sau instigatorul trebuie si impiedice consumarea infractiunii in conditiile art. 51 NCP: 5, daca actele indeplinite pana in momentul desistarii constituie o altd infrac- fiune, se aplic& pedeapsa numai pentru acea infractiune (acte de executare califcate), 6 este necesar ca desistarea sé fi intervenit inainte de descoperirea faptei (cuncasterea acesteia de citre victima sau de catre terti ori de citre auto- rit, chiar dacd f4ptuitorul nu este cunocut).. _—+ B. Impiedicarea produceriirezultatului se poate realiza prin 1 © opservatu: 1) impiedicarea voluntard gi eficienti de ‘cdtre autor a producerii ‘urmérii socialmente periculoase a faptei prevazute de norma de incriminare, dupa executarea in intregime a activitatii infracti- conale si tnainte de descoperirea fapti; ii) incunostinfarea voluntard a autoritatitor de cre autor, dupa exe- cutaren in intregime a activitait infractionale gi ineinte de descoperirea {fapte, astfelincit consumarea sd poatit fi impiedicata (este necesar ca ‘impiedicarea producerl rezultatului de citre autoritati si fie efcienta, impiedicarea producerii rezultatului nu se confunda cu inlaturarea rezul- tatului sau a consecintelor infractiunii, care se situeaza ulterior consumati infractiunii; fl poate interveni numai in cazul tentativei perfecte; este necesar ca toti coautorii s4 fi impiedicat producerea rezultatuhui; dact numai unul dintre coautori a impiedicat producerea rezultatului infrac- tional, numai acesta va beneficia de cauza de nepedepsire; complicit sau instigatorii Ja infractiune nu vor profite de impiedicares producerii rezultatului realizat8 de autor, cauza de nepedepsire avand caracter personal; pentru a beneficia de cauza de impunitate, complicele sav instigatorul trebuie sa impiedice consumarea infractiunit in condigile ar. 51 NCP; daci actele indeplinite pana in momentul impiedicirii producerii rezul- tatului constituie o alté infractiune, se aplicé pedeapsa numai pentru acea infractiune (acte de exeetttare ealificate). —> C. Efectele desistarii si impiedicérii producerii rezultatului: 1. inlaturd rispunderea penala, iar nu caracterul penal al faptei; 2. daca actele indeplinite pana in momentul desistariifimpiedicaii producerii rezultatului constituie infractiune, se aplic& pe- deapsa pentru acea infractiune.2 —+[i. Infractiunea fapt consumat | Formele si fazele infractiunii intensionate 1.1 functie de momentul consumarii infractiunii, poate fi: 1. de rezultat: in momentul producerii rezultatului prevazut de norma de incriminare; rc 2. de pericol abstract: in momentul realizérii actiunii sau inactiunii descrise de norma penala, din acel_moment producéndu-se gi starea de pericol pentru valoarea sociala ocrotita; 3. de pericol concret: in momentul in care starea de pericol s-a produs efectiv L © osservatt: din momentul consuméri infractiunil, toate actele comise in cadrul fazelor anterioare (actele de pregatire, tentativa) se subsumeazi infractiunii consumate care le absvarbe; dati consumat& infractiunea, nu mai poate reveni intr-una din fazele anterioare, indiferent de atitudinea faiptuitorului; in fanctie de momentul consumarii infractiunii se determina: legea apli- cabila, termenul de prescriptie a réspunderii penale etc; de reguli, momentul consumérii coincide cu momentul epuizarii, cu cexceptia infractiunilor cu durata de consumare, Y Epuizarea infractiunii: este momentul final al consumérii infractiunii, cand, din cauza continuarii activitatii infractionale ori augmentdrii rezul- tatului, se produc ultimele urmari ale infractiunil onsexvart: 1. in cazul infractiunilor cu duraté de consumare (infractiunile continue, continuate, de obicei, de simpla repetare sau progresive), se face distinctie intre momentul consumari, respectiv cel al epuizarii, care insi face parte tot din stadiul infractiunii fapt consumat; In raport de momentul epuizarii | se va determina aplicarea legii penale in timp, a legit de amnistie/gratiere etc. (in cazul infractiunii continue, continuate, de obicei, de simpls repetare); 2. in cazul infractiunii progresive, legea aplicabild este cea de la momentul comiterii activitatii infractionale (momentul consumérii infractiunii), iar nu cea de la momentul producerii rezultatului (epuizarii infractiunii) | AA Il, PARTEA PRACTICA AA Spre deosebire de tentativa, actele preparatorii, desi se inscriu gi ele in pe- rioada extern’ a activitatii infractionale, se caracterizeazi prin desfaigu- rarea unor actiuni de pregitire a executarii propriu-zise a activititi infractionale, pregitire materialé (cum este cazul procurarii unor mijloace ce urmeazi a fi folosite la savarsirea infractiunii) sau, dupa caz, morals Specific acestei faze este faptul ci nu se executi actiuni ce contureaz elomentul material al laturii obiective, ci doar activitati menite si prega- teasch executarea. In nofiunea de ,,tentativa” nu pot fi cuprinse numai actiunile previzute de verbum regens, cci aceasta ar restringe prea mult sfera actelor de executare, ci gi acele actiuni anterioare sau: concomitente cu actiunea tipicé elementului material, legate nemijlocit de aceasta gi care sunt angajate in mod neechivoc in sensul savarsirii faptei (C.A. Bucuresti, s.allla pen., dec. nr. 1388/2002) AT sentut inita ltenttve este marcat de incepta unui act de exe cutare. Actele de executare sunt acole acte care au aptitudinea sau capa- citatea, prin ele insele sau raportate la imprejuririle in care au fost efectuate, de a ,trida” sau a da in vileag rezolutia infractionala in vedlereaFormele si fazele infracfiunii intenjionate careia au fost comise. Constituie un asemenea act de executare - al infractiunii de furt califcat - fapta inculpatului care, intr seard, a patruns prin efractia incuietorilor intr-o baracd a unui gantier de construct, find surprins de muncitori in timp ce, folosindu-se de o lanternd, cduta printre hharti, Aceasta fapti este un act de executare care videste scopul in vederea ciruia fusese facut sau, cu alte cuvinte, care las si se vad limpede legatura cu infractiunea de furt pe care inculpatul se hotirase s8 comits (C.A. Bucuresti, s. a I-a pen, dec. pen. nr. 44/1997) AAA preniru a beneticia de efectele desstri, este necesar fie indeplinite dou conditii, $i anume: pe de o parte, atitudinea inculpatului sé fie suficienté prin ea insisi, far& concursul unor cauze exterioare, pentru a zidamict consumarea infractiunii, iar, pe de altA parte, inculpatul si fie convins ci esistarea sa constituie unicul factor care impedicd desivargirea execu- tacii, Aceste conditii nu sunt indeplinite in cazul in care, pe de o parte, inculpatul a parasit incinta magaziei apartinanc partii vatémate fard a lua bunurile, pentru motivul c& a fost vazut de un martor, gi pe de alti parte, chiar dacd a renunfat in cele din urma la bunurile sustrase gi partea vats- ‘mati nu a fost prejudiciat’ prin luarea acestora, ipsa unei pagube na se datoreazé vointei inculpatului, ci imprejurdrilor c& acesta nu a gasit in ‘magazia in care a intrat bani sau alte bunuri usor valorificabile si c& a fost vizut de citre martora mengionati (C.A. Cluj, s. pen. de. nr. 55/2007) AA iin carut in care, tn timpul durate! une! infractiuni continue, se adopts mai uilte legi penale, fapta se incadreaz’ potrivit legii in vigoare la data cind activitatea infractionala s-a incheiat, iar nu potrivit legit sub imperiul careia a inceput si a durat o perioada de tmp (LC.CJ, s. pen. dec. nr. 2570/2005). FISA nr. 5 PLURALITATEA DE INFRACTORI j 1. PARTEA TEORETICA Ss 1, FORMELE PLURALITATI DE INFRACTORI Y Conditii (A. pluralitate naturalé (necesard): cand, prin natura sa, o| jinfractiune presupune comiterea sa de citre doux sau mai multe persoane; - fiecare participant are calitatea de autor; - nu este necesar ca toti autorii si actioneze cu vinovafia ceruté de norma de incriminare sau si réspunda penal; | B, pluralitate constituita (legal): asocierea mai multor per-| soane (ce putin trei) in vederea savarsirii unor infractiuni; = este necesar ca gruparea sé aiba structura ierarhica gi 0 con- lucere care asigurd coordonarea activitatii grupului; - toate persoanele vor rispunde in calitate de autori: - va exista indiferent dacd s-au comis sau nu faptele in ve- derea cirora a fost constituitd; daca acestea au fost comise, se va retine existenta concursulti; C. pluralitaten ocazionali — participatia penala. ile participatiei pena 1. sivargirea faptei previzute de legea penal de citre mai multe persoane (coautori, instigatori sau complici);46 | Pluralitatea de infractori |» 2. intre participanti si existe o legatur’ subiectiva; 1 3. continutul infractiunii s8 nu presupuna comiterea faptei de mai multe persoane; ‘+ 4, fapta si constituie infractiune (consumati sau tentativa), fiind necesat ca cel putin unul dintre participanti sé fi comis fapta cu vinovatie. © opservatu: 1. este posibili participatia penalé la pluralitate constituitd; 2. plngerea prealabila formulatd fafa de unul dintre participanti este consi- deratd a fi formulata si fata de ceilalti participant = 2, PARTICIPATIA PENALA Principalele forme ale part tiei penale Participatie: 1. proprie: tofi participantii actioneaz’ cu aceeasi formi de vinovatie; 2. improprie: uni participanti actioneaza cu intentie, jar alti din culp& sau fri vinovatie. Participate: —<—— 1. principal ato, coawtori fa? ‘2. secundari: instigatori, complici. © opservaTn: 1. participatia improprie poate fi retinuté la toate formele de partcipatie (coautorat,instigare, complicitate); 2. formele secundare ale participatiei penale sunt absorbite in cele principale. (instigarea absoarbe actele de complicitate la aceeasi fapt&; autoratul absoarbe actele de instigare/complicitate la aceeasi fapt); Fs 0 Se 3. data gi locul sAvargiriiinfractiunii se analizeaza prin raportare la momentul gi locul sAvargirii faptei de autor, neprezentand important’ data/locul cand/unde au fost efectuate actele de instigare sau complicitate B. Autorul ¥ persoana (fizic’ sau juridict) care stedrgeste in mod nemijloct 0 actiune sau inactiune concret’ prevazuta de norma de incriminare (autor material); ¥ autorul nu este participant la comiterea infractiunii, adici nu savargeste fapta prevazuti de legea penald in mod mijfoct. CD GBSERVATIE ta perticipata propre auroral avicgeqefapta mama ca Guenia Cicc inde sea cu prsternteflgiac Spobera pci pail penale improprii autorul svargeste fapta din culpa ori fara vinovati C. Coautorii ¥ persoanele care situirsesc neinijlocit aceeagi fapti prevazuté de legea penala; ¥ coautorii particip§, ocazional, in baza unei legaturi subiective anterioare sau concomitente executarii activititit infractionale, la savargirea aceleiasi fapte tipice; ¥ fiecare coautor va réspunde pentru rezultatul final al actelor conjugate, chiar daci, privite individual, acestea nu erau de natura a-l produce; rnu este necesar ca toti cuautorii si fie prezenti la locul sivarsirii infractiunii; ¥ in cazul infractiunilor complexe, coautorii pot comite acte de executare diferite corespunzator actiunilor ce constituie elementul material al faptei penale; + Ia infractiunile continue, actele de coautorat pot interveni pe tot parcursul desfagurSrii actvit8tilinfractionale, pind la momentul epuizarii acesteia; ¥ fn cazul infracfiunilor continuate, nu este necesar ca toate actele de ‘executare si fie comise in coautorat, participarea penala putind exista gi numai pentru o parte din actele de executare;48 L © OBSERVATIE: nu este posibil coautoratul la infrectiunile omisive propri, © onservarte «. ariiied insiguortal ete otokiseuna anlesinS optic texoknl 2, dac& activitatea instigatorului este ulterioara adoptarii rezolutiei infrac- fionale, fapta nu reprezinta instigare, ci complicitate morala; |_ Pluralitatea de infractori V in ipoteza infraetiunilor pentru care legea prevede ci autorul trebuie si aiba 0 anumiti calitate (subiect activ nemijlocit califical), este necesar ca tofi coautori alba aceast’calitate; Y in situatia faptelor in al céror confinut constitutiv intr un mobil seu scop special, este necesar ca tofi coautorii si actioneze avand acelasi mobil, respectiv in realizarea aceluiagi scop. Ja infractiunile de obicei, la cele cu autor exclusiv sau in cazul pluralitatii naturale sau constituite D. Instigatorul ¥ presupune determinarea cu intentie a unei petsoane la sivérgirea unei fapte prevazute de legea penali (art. 47 NCP); ¥ instigarea trebuie s8 fie urmaté de efectuarea de citre cel instigat a cel putin unei tentative; se va refine existenta instigarii gi in situafia in care autorul beneficiazs de cauza de nepedepsire a desistirii ori a impie- dicdrii producerii urmérii socialmente periculoase; ¥ noul Cod penal a renunfat la incriminarea instigirii neurmata de exe- cutare sau urmati de realizarea unei tentative nepedepsibile. Astfel, daci autorul nu realizeazi niciun act de executare a faptei tipice sau daci tentativa sivargité nu este pedepsiti de legea penal, instigatorul nu va réspunde penal; daca ins autorul nu rispunde penal pentru fapta ramasé in forma tentata ca urmate @ desistirii sau impiedictrii pro ducerii rezultatului, instigatorul va rispunde pentru tentativ’, cu exceptia cazului in care beneficiaza el insusi de cauza de nepedepsire a impiedichrii comiteri faptei. infractionale de cdtre cel instigat; sal este posibilé stat instigarea la complicitate, cat gi complicitatea Ta instigare; 4. coinstigaren presupune cooperarea (simultand sau succesiva) a mai multor persoane la instigare; 5. in cazul instigirii succesive, este necesar ca cel instigat si fi luat rezolutia infractionala dupa activitatea de determinare a tuturor coinstigatorilor, | intrucat, dacd rezolutia infractionala a fost insugit’ dupa actiunea primului | instigator, cella vor aveacaitatea de complici mora; | 6 daca mai multe persoane actioneaza independent unele de altele pentru a determina sivargirea unei infractiuni, nu se va retine existenta coinstigatii, | cla unui concurs de insigav 7. instigatorul nu va fi Juat in calcul pentru refinerea circumstantei agravate generale prevézute de art. 77 lit. a) NCP a comiterii faptei de trei sau mai ‘multe persoane impreund; 8. instigarea este posibilé att la infractiunile comise din culpa (cind se va refine participatia improprie), cit gi la infractiunile s8vargite cu intentie sau praeterintentie; 9, instigatorul trebuie si actioneze cu intentie direct sau indirect, iar nu din culpa; | 10.daca instigatorul participa aléturi de autor la savarsirea infracfiunii, insti- garea este absorbita in autorat sau coautorat; i ke soa ae | o anumité calitate (subiect activ nemijlocit calificat), nu este necesar ca instigatorul ceasti calitate E.Complicele + persoana care, cu intenfie (directs sau indirect8), fulesneste sau ajutt in orice mod (material, moral) la sAvarsirea unei fapte prevazute de legea ppenala ori care promite, inainte sau in timpul svarsirii faptei, cua primi, dobindi sau transforma bunurile provenite din aceasta ori of va inlesni volorifcarea lor sau cit va da qjutor RSptuitorului pentru a ingreuna ori _zAdarnici urmarirea penalé, judecata sau executarea pedepsei, chiar daci ‘dupa sdvargirea faptei promisiunea nu este indeplinitd; inlesnirea comiterii faptei constituie o complicitate anterioara (de exemplu, procurarea de bani sau de arme pentru a asigura succesul activitatii infractionale, predarea de citre un angajat al unei banci de documente50 | Pluralitatea de infractori cu privite la locurile unde sunt instalate camere de supraveghere), iar ajutorul dat la comiterea faptei © complicitate concomitent (de exemplu, asigurarea supravegherii zonei pentru a informa hoful aflat in locuint pentru a-fura dac& se intorc acasi proprietarii ori dacd exist vreun echipaj de politie in zona); ¥ inlesnirea sau ajutorul acordat sau promisiunea c& va primi, dobandi sau transforma bunurile provenite din aceasta ori ci va inlesni valo- rificarea lor sau c& va da ajutor faptuitoralui pentru a ingreuna ori zidamnici urmarirea penala, judecata sau executarea pedepsei trebuind sii fie anterioare sau concomitente sivarsiri faptei; ¥ activitatea complicelui (licit8 sau ilicit#) trebuie si serveasca efectiv autorului [ ‘Complicitatea ‘Tainuirea ‘Favorizarea faptuitorului ~ poate consta in promi | - consta in dobandirea unui | = injelegerea de a- ajuta siunea de tSinuire a| bun provenit din infrac-| pe fAptuitor are loc bunurilor provenite din | fiune ori in transformarea | dupi savarsirea faptei. sivargirea faptei preva- | sau inlesnirea valorificatii zute de legea penalé| bunului, dup’ sivarsirea realizati inainte sau in | unei fapte previzute ce timpul sivargirii faptei. | legea penalé, fird si fi existat 0 promisiune ante- rioard autoruluis = cand, dupa comiterea unui prim act de tainuire, faptuitoral promite & va asigura valorificarea in con- tinuare gi a altor bunuti sustrase, se va retine comi- terea in concurs real a in- fractiunii de tainuire cu complicitatea la infractiu- nea de furt, chiar daci pro- misiunea anticipata de tii- nuire a bunurilor nu a fost Indeplinita @osservart: 4. tentativa la complicitate nu este prevazuti de legea penal; 2. complicele actioneaza cu intentie (direct& sau indirecta) ori cu praeterin- tentie; in ipoteza infractiunilor pentru care legea prevede c& autorul trebuie si aibi o anumiti calitate (subiect activ nemijiocit calificat), mu este necesar casi complicele s& aiba aceasta calitate: 4. numai complicele concomitent va fi Iuat in calcul pentru refinerea circumstanfei agravate generale prevazute de art. 77 lit. a) NCP a comiterii faptei de trei sau mai multe persoane impreund 5, activitates-céimplicelui poate consta din actiuni sau inactiuni licite sau licite (prevazuté eventual de legea penala); 6, se va refine complicitatea indiferent dack subiectul activ nemijlocit comite fapta in forma tentat, consumata sau epuizat 7. atunci cand persoana care a realizat actele de ajutorare participa nemijlocit 14 comiterea infractiunii, nu se va refine complicitatea concomitent’, persoanele care au comis faptele de constituire a unui grup infractional organizat daci denunta autoritatilor grupul infractional organizat, inainte ca acesta sa fi fost desco- pert gi si se fi inceput s4varsirea vreuneia dintre infractiunile care intr in >" _5. CIRCUMSTANTE REALE $I PERSONALE, | A. Circumstante personale (privitoare la faptuitor sau de individua- lizare) ~ art. 50 alin. (1) NCP: Yociftomstantele privitoare Ja persoana f@ptuitorului constau in aspecte privind latura subiectivé, mobilul, scopul, cauzele de neimputabilitate, cu exceptia cazului fortuit ete ¥ circumstanfele de individualizare se referé la o anumita calitate speciala a faptuitorului, anteceden:e penale, comportamentul anterior in societate etc; Y nu se risfrng, de regulé, asupra celorlalti participant; ¥ unele circumstante personale pot preduce efecte asupra celorlalti patticipanti in mésura in care le-au cunoscut ori previzut (devenind astfel reale). L_y B. Circumstante reale (privitoare la fapta) - art. 50 alin. (2) NCP: ¥ constau in aspecte legate de modalitatea de comitere a faptei, loc, timp. persoana victimei ete: ¥ circumstantele agravante reale produc efecte asupra tuturor participantilor, in masura in care acestia le-au cunoscut ori prevazut; ¥ circimstantele atenuante reale produc efecte asupra tuturor participantilor, chiar daca nu au fost prevazute sau cunoscute. ©® osservatu: 1. cénd autora! sivargeste o fapts mai gravi decit. cea la care a fost instigat/ajutat, instigatorul/complicele va rispunde doar pentru fapta Es: pent care a efectuat actele de complicitate, cu exceptia situatie! in care a previzut gi acceptat posibilitatea sivarsirii de citre autor a faptei mai grave; 2, daci autorul sivargeste o fapté mai putin grav decat cea la care a fost instigat/ajutat, instigatorul/complicele va raspunde pentru fapta efectiv sivargtts 43, fn situatia in care autorul comite 0 alt fapta decét cea la care a fost instigat/ajutat, nu va exista participatie, iar participantii nu vor réspunde all AA lI, PARTEA PRACTICA a BB ses contort rama in parclpanl acionecatmpreun pin dest surarea unor activitati materiale concordante, cdnd ei contribuie nemijlocit la sivarsirea faptei, iar actiunile lor se aflé intr-o unitate indivizibil. Simpla prezenta fizic& a unei persoane, alfturi de inculpat, la locul si in ‘momentul sivarsiri, de cAtre acesta din urma, a unui omor, nu constituie 1s. pen., dec, nr, 2819/1982). coautorat (T's DB ta sina tvs inten de omer, imprjurares ck ovitrite mor. tale au fost aplicate numai de unul din inculpati nu duce la concluzia inexistenfei coautoratului, atta timp cat, in conditiile in care a fost conceputi executarea infractiunii, din punct de vedere obiectiv, activitatea celvilalt inculpat, care a pus victima in imposibilitate de a se apira, s-a nvederat indispensabila comiterii omorului, iar, sub aspect subiectiv, acest inculpat a prevazut rezultatul produs, moartea victimei, si a actionat nemijjocit pentru realizarea lui (TS, s. pen., dec. nr. 71/1979) ED paptaunei persoane de a indemna o alt persoand ca aceasta, la rindul ei, si determine 0 a treia persoana si comita 0 fapti previzuta de legea penal nu constituie instigare la infractiunea respectiv’, dacé cea dea56_|_ Pluralitatea de infractori doua persoané nu a dat curs indemnului ce i s-a facut si, astfel, instigarea ‘nu a ajuns Ja autorul care urma s& comiti infactiunea. fn cazul in care indemnul de a comite infractiunea ar fi ajuns la cel vizat ca autor, prima persoand ar fi fost instigator mediat (indirect), iar cea de-a doua instigator imediat (direct) si deci faté de ambele s-ar fi putut aplica dispozitiile legale referitoare la instigarea urmata de executare seu neurmati de executare, dupa caz (TS, s. pen, dec. nr. 126/1971). AAA pasicipatia su forma complicit se poste eliza, din punct de vedere subiectiv, si cu intenfie indirecté. Asa find, existé complicitate nu numai atunci cand rezultatul actiunii autorului este prevazut ca fiind cert, ci si atunci cand acesta este previzut ca fiind eventual. De asemenea, pentru existenta complicitai, nu este necesar ca cel care ajutd sau inlesneste comiterea faptei si doreascé si coopereze la sivargirea acesteia, fiind suficient si accepte c& prin activitatea sa contribuie la comiterea infrac- tiunii (C.A. Bucuresti, sa U-a pen, dec. nr. 969/1997) AID compuctatea materials sau morals se cractrzen prin aceos ck fe tele sale poarté asupra psihicului fSptuitorulu:, prin intairea sau intre- finerea intenfiei autorului de a savarsi fapta prevazuté de legea penal. in cauz8, inculpatul, desi nu a sivargit acte materiale de agresiune asupra vvictimei, a fost totugi de acord si insofeascé pe autorul infractiunii de ‘omor, s-a inarmat cu un par gi impreund cu acesta a pitruns in curtea victimei, in timp ce autorul omorulul a fnceput si 0 lovease’ in cap pe victima. Prin urmare, activitatea inculpatului intruneste elementele constitutive ale complicitétii morale, reprezentind o incurajare a autorului direct al infractiunii de omor, care, altfel, far8 acest ajutor moral, nu ar fi indrcnit s8 intze in curtea vietimei gi s& reugeesca s-o omoare pe aceasta (CSJ. s. pen., dec. nr. 5478/2001), FISA nr. 6 UNITATEA DE INFRACTIUNE, él 1. PARTEA TEORETICA A. Unitatea naturala de infractiune —> 1. Infractiunea simpla ¥ consti intro singura activitate infractionala comisé cu orice forma de vinovatie care produce un singur rezultat; ¥ se va refine existenta unel infractiuni simple atat in ipoteza in care faptuitorul comite mai multe dintre variantele alternative ale unei infractiuni, cat si atunci cdnd in urma comiterii unei fapte sunt produse mai multe rezultate prevazute altémnativ de legea penala —> 2, Unitatea naturald colectiva a. unitatea de rezolutie infractionals ».existenta unui proces executional unic; c. actele de executare si fie de aceeasi natura, chiar dacé nu sunt identice: ‘4. actele si fie realizate de aceeasi persoan’ si si urmareasci aceeasi finalitate; e. actele sf intruneasca elementele constitutive ale aceleiagiinfractiuni; f. actele si fie indreptate impotriva aceluiasi subiect pas. —> 3.Infractiunea continua Y Conditii ——> a. unitatea de rezolutie infractionala, [> b.unitatea de subiect activ;EE! 0 581 Unitatea de infractiune |_ c. prelungirea in timp a elementului material al infractiuni L_ d. pastrarea unitatii elementului material pani la epuizarea faptei. ¥ Forme a. permanentd: presupune un element material care mu este susceptibil de a fi intrerupt fara afectarea uunitiii naturale a infractiunti; b. succesivd: presupune un element material care prin natura sa este susceptibil de intreruperi ce nu afec- teaza ins’ unitatea naturald a infractiunii, @ osservarn: 1. infractiunea continué se consumé la momentul la care fapta intruneste condifiile de tipicitate prevazute de norma de incriminare gi se epuizeazd la ‘momentul incetiii activitilinfractionale; 2. daca infractiunea continua s-a.consumat in timpul minorititii fiptuitorului, dar s-a epuizat dup majorat, intregii unititi naturale i se va aplica regimul infractiunii savargite de un major; 3. infractiunea continua poate fi sivarsité in forma continuati; 4, legea nu prevede vreun regim special de sanctionare a infractiuni continue; 5. legea aplicabilé infractiunis ‘continue este cea de la momentul epuizarii acesteia; 6 spre deosebire de infracfivmen continuati, in cazul infractiumit continue succesive rezolutia infractionala poate fi nedeterminata, iar prelungirea in timp a activitatii infractionale este datorata naturii actiunii sau inactiunii ce constituie elementul material al infractiunii, si nu vointei faptuitorului; 7. infractiunea continud poate fi savargiti atat prin omisiune, cft si prin comisiune; 8. infractiunea continu’ poate fi atat o infractiune de rezultat, cit gi o infrac- tiune de pericol; 9, participatia la infractiunea continua este posibilé in toate formele (coautorat, instigare, complicitate). —> 4, Infractiunea deviata ¥ Modalit a. aberatio ictus: activitatea infractionala indrep- até impotriva unei persoane sau bun este deviata cétre un alt subiect sau obiect din defectuoase a actelor de executare sau ca urmare a unui eveniment neprevazut, avand drept repercusiune un alt rezultat dect acela urmarit, dar de aceeagi natura cu acesta; . error it rem sau error in personan: fSptuitorul, din eroare, isi indreapta actele de executare (prevazute de norma de incriminare) asupra alter persoane ori asupra altui obiect decat acela impotriva cdruia credea c& actioneaz’. cauza realizarii @ osservatu: 1 eroarea intervine in momentul desfégurérii actiuni infractionale in caz de aberati ictus, respectiv inainte de inceperea executirii, in caz de error in rem ssau error in persona; ceroarea nu inlturd caracterul penal al faptel; se va rejine 0 unic& infractiune intentionaté fata de persoana sau obiectul efectiv lezat. B. Unitatea legala de infractiune —> 1. Infractiunea continuati Conditii —> a. unitatea de subiect activ (toate actiunile/inactiunile sunt sivarsite de aceleasi persoane) si pasiv: [> b. fiecare fapti si intruneasci continutul aceleiasi infractiuni (indiferent daca sunt comise in varianta de bazi sau imbraci o variant’ agravata si indiferent60 | Unitatea de infractiune ddacit sunt comise in forma consumaté sau au rimas in forma tentata); |» ¢.unitatea de rezolutie infractionala (intentie directa sau indirect); Ld, activitatea infractionalé si fie sivargité la diferite intervale de timp. a. sanctionarea infractiumii continuate se realizeazi intr-o unicd etapa; D. infractiunea continuati savargiti de o persoana fizic& se va sanctione cu pedeapsa prevazuta de lege, la care se poate adauga un spor de pana la 3.ani, in cazul in care pedeapsa prevazuti de lege este inchisoarea, sav de pan’ la o treime din ‘maximul special al amenzii; ‘c. infractiunea continuati sivarsiti de 0 persoand juridick se va sancfiona cu pedeapsa amenzii prevazutd de lege pentru infractiunea sivargit, la care se poate adéuga un spor de pand la o treime din acest maxim, Sanetionare: [© oosenvare 1. daca o persoand particip& numai la un singur act de executare, se va retine participatia la sAvarsirea infractiunii continuete numai daci aceasta participant, sivargese infractiunea in cunoscut ori @ previzut cS ceil forma continuaté; 2. nu pot fi comise in forms continuata: infractiunile comise din culpi ori praeterintenfionate sau infractiunile cu rezultat ireversibil ori cele de obicei; 3, se consuma in momentul sivargiri celei de-a dova infractiuni care face parte din unitatea legals gi se epuizeaza la momentul sivarsiriiultimei fapte; 4. legea aplicabilé infractiunii continuate este cea de la momentul epuizarii acesteia; dac& infractiunea continuaté s-a consamat in timpul minorititii ffptuitorului, dar s-2 epuizat dup’ majorat, infracorul va rAspunde ca major, ‘ns la individualizarea pedepsei se va avea in vedere aspectl cS unele acte au fost comise in minora; 8. daci, dupa condamnarea definitiva pentru 0 infractiune continuat’, sunt descoperite si alte actiuni sau inactiuni care intr’ fn confinutul acestei infractiunl, instanja va desfiinta hotarérea anterioaré si, findnd seama de Iintreaga activitate infractionalé, va reindividualiza pedeapsa, care mu poate fi mai ugoard decit cea pronuntata anterior; 6. condifia unitifii subiectului pasio se considera indeplinita gi atunci cand: a) bunurile ce constituie obiectul infractiunii se afla in coproprietatea mai amuttor persoane; 'b) infractiunea a adus atingere «ior subiecti pasivi secundari dlfeiti, dar subiectul pasio principal este umic (art. 238 LPANCP). —> 2, Infractiunea complex ¥ infractiunea in al carei confinut se regiseste, ca element constitutiv (forma de baz) sau ca circumstant’ agravanta (forma agravant), 0 actiune sau inactiune ce constituie ea insdsi o fapté prevazuta de Jegea penala fart. 35 alin, (2) NCPJ, Y forme: a. forma de baci: se realizeazi fie prin rewniren a dou’ sau mai multe fapte previzute de legea penal’, fie prin absorbtia unor elemente suplimentare care duc la 0 noua incadrare juridica; b. forma agravaté: presupune crearea unei forme agravate a unei infracfiuni (infractiunea absorbant8) prin absorbtia unei fapte penale distincte; © cerinf& esenjialé a infractiunii complexe prin absorbtie 0 reprezinti caracterul necesar al absorbfici — fapta absorbanth s& nu poatt fi comisd in nicio alté ipoteza fir sivargirea infractiunti absorbite; este necesar ca infractiunea absorbant si aibé un maxim special al pedepsei mai mare decat maximul special al pedepsei previzute de lege pentru sanctionarea infractiunii absorbite.62 | Unitatea de infractiune Se © osservatt: 1. lezarea obiectului juridic al infractiunii complexe se poate face prin actiuni distincte sau printr-o unica actiune; 2. infractiunea complex poate fi comisa cu orice forma de vinovatie; 3. legea nu prevede un regim special de sanctionare, pedeapsa aplicabil& fiind cea previzuti de norma penal; art. 36 alin. (3) NCP prevede ca: infracti- ‘unea complexd savarsit& cu intentie depisitd, dacd s-a produs numai rezul- tatul mai grav al actiunii secundare, se savctioneaeil cu pedeapsa previtzuld de lege pentru infractiunea complex consumatit; 4. daci cel condamnat definitiv pentru 0 infractiane complexa este judecat ulterior si pentru alte actiuni sau inactiuni care :ntri in confinutul aceleiagi infractiuni, se poate proceda la recalcularea pedepsei aplicate, tinandu-se seama de infractiunea sivarsité in intregul el; pedeapsa aplicaté in urma recalcularii nu poate fi mai ugoara decat cea pronuntats anterior (art: 37 NCP); 5, complexitatea natural nu reprezinti o forma a unitatiilegale, ci presupune absorbtia fireasci ce opereazi in cazul infractiunilor mai putin grave in continutul uneia mai grave de aceeagi naturi (vatimarea corporal in infractiunea de omor); 6. infractiunea complex poate fi sivargiti de © singur’ persoand sau in participatie (coautorat, instigare, complicitate); 0 particularitate prezint’ participatia penala in cazul infractiunilor complexe praeterintentionate, ind este necesar ca pozitia subiectivé a instigatorului si a complicelui s& fie aceeasi cu cea a autorului pentru ca acestia sf raspunda pentru rezultatul ‘mai grav produs prin infractiune; 7. in principiu, tentativa este posibila si incriminati la infractiunile complexe; 8, infracfiunea complex’ se consuma in momentul producerit rezultatului actiunii principale; 9, infractiunile complexe pot fi comise in form’ continua’. mG > 3. Infractiunea progresiva a ¥ presupune agravarea urmérii imediate (fie prin agravarea rezulta- tului initial, fie prin producerea de not urmari) f@rd 0 noua inter- ventie din partea autorului @ oservatu: 1. poate fi comisi cu orice formé de vinovtie: 2. incadrarea juridicd a faptei se face in functie de Fezultatul mai grav; 43, legea nu prevede vreun regim special de sanctionare a infractiunii pro- gresive: jegea aplicabilé infractiunii progresive este cea de la momentul realizarii activitatiiinfractionale. —> 4 Infractiunea de obicei ¥ presupiine sivarsirea de citre 0 persoané, in realizarea aceleiasi rezolufii infractionale, de actiuni sau inactiuni care insi nu au televanté penal pané in momentul repetérii lor de un numar suficient de ori incét si indice obignuinta. D osseavarit 1, infractiunea se consuma in momentul in care se realizeaz4 un numér sufi- cient de acte de executare care s& indice obiceiul si se epuizeazi la data ultimului act de executare; 2. legea nu prevede vreun rogim special de sanctionare a infractiunii de obicei, pedeapsa fiind cea previzuta de norma de incriminare; legea aplicabila infractiunii de obicei este cea de la momentul epuizarii; |. in cazul infractiunii de obicei existé o unitate de subiect activ $i pasiv; tentativa nu este posibilé la infractiunea de abicei; 3. 4 5, infractiunea de obicei se comite numai cu intentie; 6. 2. . infractiunea de obicei nu poate fi sivargité in forma continuati,64 |_Unitatea de infracsiune —> 5. Infractiunea de simpla repetare ¥ forma similar’ infractiunii de obicei, cu distinctia cf, in cazul infenctunii de simp repetare,legiuitoral prevede explicit cate acte de ‘executare trebuie comise pentru ca fapta si aiba relevanta penal © osservatu: 1. infraciunea se consumé in momentul in cae se reaizeazd numirul de acte previzat de lege, pentru ca fapta sf abi caracter penal s se epuizeaz3 la Sata ultimului act de executare; 2. legea nu prevede vreun regim special de sancfionare a infracfunit de | simpli repetare; 3. legea aplicabilé infracfiunit de simpla repetere este cea de la momentul epuizarii AA Il, PARTEA PRACTICA DB punases unoe dicot ceptate ox mai multe persoane alate npreun urmate de primirea unor foloase de Ia acestea in acelagi timp si loc nu atribuie faptei semnificatia unei infracfiuni continuate de trafic de influenti, caracterizaté prin sdvargirea repetatk a unor acfiuni care precinta, fiecare in parte, confinutul aceleiasi infrac(iuni, ci constituie © nitate naturald de infractiune; aceast’ unitate nu este incompatibilé cu fexistenta unei pluralitati de acte materiale, cu conditia ca acestea, consi- erate in ansamblul lor, prin legétura fireasca dintre ele, si alc&tuiascd o singur4 acfiune in vederea aceluias\ rezultat (LC.CJ, Completul de 9 judecatori, dec. nr. 604/2003). DB exert infnctini continue neste condiinsts de omogenitten fapticé a actiunilor componente, Pentru aceasta este ins necesar ca pe de o parte, deosebirile de orin material dine diverse acfiuni sé nu afecteze Es omogenitatea juridica a acestora gi, pe de alt’ par irk compte ol unite de rear Aue url eran ced prezinth elementele aceleiagi infraciunl ip (in cazul de fat cig tise ntact eda a abe ate alone wage realizdl lor materiale; unee din ele se pot cornite nto aru Wind Thai, ar als aan ails Salt aodalioe, Acanenes deowdily tace el modified rezolufia initial nu exclud subordonarea acfiuniorplurale unel Tan intaclande- de Sd daha condienake fm enews concurs de il (CA, Constants, pon. de. 1/1907) ae ee este infractiunii unice, continuate, nu este necesari o rezolu- Hane inacionalé care af ab in vedere fn mad concep In detali ipl ee wml svc fn nt 6a othe generic x oblective care in othe urmath ao consedntt imediata ~ de mai multe fapte comise la intervale d rvale de timp dif Brasov, s. pen,, dec. nr. 211/R/1996). Prost |FISA nr. 7 CONCURSUL DE INFRACTIUNI d |. PARTEA TEORETICA ¥ presupune existenta a doud sau mai multe infractiuni, susceptibile de 2 6 supuse judeciti, sivargite de aceeasi persoand fizic& sau juridica prin actiuni/inacfiuni distincte ori prin aceeasi actiune/inactiune, mai inainte de ase fi pronunfat 0 condamnare definitivd pentru vreuna dintre acestea = 1. CONDITH: fie comise doua sau mai multe infractiuni ¥ infractiunile pot fi comise: in forma consuinaté ori rimase| in faza tentata, cu orice forms de vinovatie, pe teritoriul Romaniei ori in strdinatate, prin actiunifinactiuni diferite ori printr-o actiunefinactiune unici, impotriva aceluiagi suibiect pasiv ori fat de mai multi subiecti pasivi. 2. infractiunile si fie sivargite de aceeagi persoand ¥ nu are relevanfé calitatea in care au fost comise (autor, instigator, complice) si nici aspectul ci unele fapte au fost comise in timpul minoritatii (14-18 ani). 3. infractiunile s fie savargite pana la intervenirea unei| hotarari definitive pentru vreuna dintre ele ¥ infractiunile cu duraté de consumare se considera a fi comise 1a momentul epuizirii, cu exceptia infractiunii progresive, care se apreciaza a fi comisi la momentul| consumarii 4, pentru cel putin dowd infractiuni si poati fi dispusi o solutie de condamnare/renuntare Ia aplicarea pedepsei/ amanarea aplicarii pedepsei ¥ este necesar si nu existe vreo cauza de nepedepsire gene- ral sau speciala ori de inlaturare a raspunderii penale sau’ vreun alt impediment prevazut de art. 16 NCPP. © osservati: 1. se va refine existenta conearsulusi de infractiuni, iar nu recidiva posteon- | damnatorie, dacé noua infractiune este comisi chiar in ziua rimanerii definitive a hotirarii judecstoresti de condamnare pronuntate pentru infractiunea anterioar’ 2, hotirarea judecitoreascé este definitivé la data la care nu mai poate fi atacaté cu calea ordinara a apelului; 3. se va refine existenta concursului de infractiuni gi in cazul in care una (sau unele) dintre infractiuni a fost sAvarsit’ dupa raménerea definitiva a hot: ririi, dacd ulterior aceasta este anulati/desfiintat® ca urmere a exercitarit tunei cli extraordinare de atac (revizuire, contestatie in anulare, recurs in casafie), iar noua hotérére armas definitiva dup’ sivargirea acestor infractiuni.68 |_Concursul de infractiuni if @ OBSERVATIE: in cazul concursului de infractiuni trebuie s& existe 0 pluralitate de rezolutiinfractionale (concurs), in vreme ce in cazul infracti- uunii continuate trebuie s& existe unitate de rezolutie infractionala pentru toate actele de executare; totodata, in cazul infractiunii continuate este necesari existenta unui nic subiect pasiv, in cazul concursului de infeac- fiuni activitatea infractionala putind fi indreptata impotriva accleiasi persoane ori impotriva unor persoane diferite F _2,FORME 7. Concursul REAL (material) de infractiuni: infractiunile concu- rente sunt comise prin actiuni/inactiuni distinct. = ’b. eterogen: infractiunile sunt 3. omogen: infractiunile sunt de aceeagi natura; de natura diferit’; —+| 2 Concursul IDEAL (formal) de infractiuni: este comisi 0 singura actiune/inactiune care, fata de urmérile pe care le-a produs, intruneste confinutul constitutiv al mai multor infractiuni a. simplu: nu ». caracterizat (concurs cu | | presupune o legatura conexitate): presupune 0 a. omogen: infractiunile Bb. eterogen: infractiunile sunt de specialé intre legiturd specialéintre sunt de aceeasi natur’; natura diferita tnacthands infractiuni © OBSERVATIE: concursul ideal de infractiuni nu trebuie confundat cu | concursul de legi penale cu privire la aceeasi fapté (aceeasi fapti este incriminata si intr-o lege cu caracter general, dar gi in alta ce are caracter special); in cazul concursului de infractiuni, vorn avea o pluralitate de 2. cu conexitate consecventional +0 infractiune este comisi pentru ascunderea unei alte infracfiuni; - prima infractiune poate fi comisa ‘cu orice forma de vinovatie, iar a doua se comite numai cu intentie| direct; -rezolutia infractionalé pentru a doua infractiune poate fi ante-| rioaré sau ulterioari comiterii prime infractiuni, b.1. cu conexitate etiologica: =o infractiune (infractiunen mijloc) este sivarsiti pentru comiterea altei infracfiuni (infractiunen scop); ~ambele infractiuni sunt comise cu intentie/praeterintentie; ~rezolutia infractionalé pentru frgirea infractiunii scop tre- vargi infractiuni, in vreme ce in cazul concursului de legi penale vom avea o singuré infractiune cu privire la care se vor aplica intctdeauna dispozitiile legii speciale. buie sf fie anterioari infractiunii mijloc. —701 Concursul de infractiuni im 7 fener ‘= 3, SANCTIONAREA CONCURSULUI DE INFRACTIUNI © treime din totalul celorlalte amenzi stabilite (sistemul cumutia juridicy; 4d) daca s-a stabilit o pedeapsd cu inchisoarea si o pedeaps4 cu amenda penalé, se va aplica pedeapsa inchisorii, la care se va adauga amenda in intregime (sistemul curmuului aritmetic); e) daci s-a stabilit © pedeapsé cu inchisoarea si mai rhulte pedepse cu amenda penal, se va aplica pedeapsa inchisori, la care se va adiuga in intregime amenda stabilita potrivit regulilor de la lit ¢) £8) dacé au fost stabilite mai multe pedepse cu inchisoarea gi o pedeapsi cu amenda penald, se va aplica pedeapsa inchisorii | potrivit regulilor de la lit. b), la care se va aduga in intregime | amenda; g) cand s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoarea gi mai multe pedepse cu amenda penalé, se va aplica pedeapsa inchi- sorii potrivit regulilor de la lit. b), Ia care se va adauga in ‘ntregime amenda, potrivit regulilor de la lit.) | ‘A. in cazul infractorului major persoand fizicd t pec eee eee ecco > 1. Aplicarea pedepsei principale implica doua etape: |___,/°T. instanga stabilegte pedepsele pentru fiecare infractiune concurenti avnd in vedere pericolul social al acesteia, fri a fine seama de existenta unei pluralitati de infractiuni; = pluralitatea de infractiuni sud forma concursului nu constituie 0 circumstanf& agravanti a infractiunii privita ut singuli, ci evidentiaz’ o periculozitate sporiti a infractorului. ¥ aplicarea pedepsei principale unei persoene fizice care, niajord fiind, a sAvarsit mai multe infractiuni in concurs se realizeaza, in principal, ¥ Pedeapsa rezultanta aplicata concursului de infractiuni nu poate prin raportare Ja sistemul cummulului juridic, ce presupune aplicarea depis! maximal general al pedepsei celei mai grele dintre pedepsele stabilite, la care se adauga fn mod obligatoriv wn spor fix. TL instanfa aplicd pedeapsa pentru concursul infractiuni OBSERVATI: dupa cum urmeazi a) dac& s-a stabilit pedeapsa detentiunii pe viati si una/mai ‘multe pedepse cu inchisoarea, se va aplica pedeapsa detentiunii pe viata (sisterul absorbtici); b) daci s-au stabilit numai pedepse cu inchisoarea, se va aplica pedeapsa cea mai grea, la care se va aduga un spar obligatoriu de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite (sstemu! cum jiridic) ~ dacd toate pedepsele au acclagi cuantum, peceapsa de bbaai va fi cea pentru infractiunea la care legea prevede un maxim special mai ridicat; ©) daca s-au stabilit numai pedepse cu amenda, se va aplica amenda cea mai mare, la care se adauga un spor obligatoriu de 1. atunci cand s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoarea, daci prin adiugare la pedeapsa cea mai mare a sporului de o treime din totalul celorlalte pedepse cu inchisoarea stabilite s-ar depasi cu 10 ani sau mai mult maximul general al pedepsei inchisorii, iar pentru cel putin una dintre infractiunile concurente pedeapsa prevazuta de lege este inchisoarea de 20 de ani sau mai mare, se poate aplica pedeapsa detentiunii pe viaté; 2. in cazul in care una/unele dintre infractiunile concurente sunt comise in minorat, iar alta/altele dup’ majorat, noul Cod penal stabileste un regim special de sancfionare in art. 129 NCP.2 Concursul de fracsiuni my | 4 2. Aplicarea pedepselor accesorii in cazul concursului de infractiuni 4. Aplicarea misurilor de siguranfa in cazul concursului de infractiuni @ oBsERVATIE: in noua reglementare, pedepsele accesorit au un continut | mai lang, iar judecétorul urmeazs si aprecieze dacd se impune aplicarea tuneia ori a mai multor pedepse accesorii prin reportare la fiecare infracti- une concurentd, 1. daca a fost stabilité o singurk pedeapst accesorie pe ling una dintre infracjiunile concurente, aceasta se va aplica pe lingi pedeapsa rezultants 2, cand s-au stabilit mai multe pedepse accesorii de natur& diferit& sau de aceeasi natura, dar cu continut diferit, se vor aplica toate alaturi de pedeapsa inchisorii; 3. daca s-au stabilit mai multe pedepse accesorii de aceeasi naturd gi cu ‘acelagi confinut, se va aplica cea mai grea dintre ele; tx toate cazurile, pedeapsa accesorie rezultant’ se executi pind la executarea sau considerarea ca executati a pedepsei principale rezultante 3. Aplicarea pedepselor complementare in cazul concursului de infractiuni 1. masurile de siguranti de naturé diferita sau de aceeasi naturi, dar cu un continut diferit,luate in cazul infractiunilor concurente, se vor cumula; 2. daca s-au luat mai multe masuri de siguranta de aceeagi natura gi cu acelagi confinut, dar pe durate diferite, se va aplica o singura dati ‘masura de siguran{é cu durata cea mai lunga; 3, masurile de siguranta constind in confiscarea unor bunuri dispuse potrivit art. 112 NCP, pe langa fiecare infractiune concurenta ori pe lang unele dintre acestea, se vor cumula. B. in cazul infractorului persoani juridica 1. Aplicarea pedepsei principale implici doua etape: Sezet s 1. instanfa stabileste pedep-| |2. instanta aplici pedeapsa pentru sele cu amenda pentru fiecare| | concurs: se va aplica amenda cea infractiune concurenti fari a] |mai mare, preciom si un spor (fix si fine seama de existenta con-| [obligetorin) de o treime din totalul cursului; celorlalte pedepse stabiite; 1. dacd a fost stabilita © singus’ pedeqpst complementari pe ling una dintre infractiunile concurente, aceasta se va aplica pe langi pedeapsa rezultanta (principiul totaiziri sanctiunitor); 2. cand sau stabilit mai multe pedepse complementare de natura diferita sau de aceeasi natura, dar cu continut diferit, se vor aplica toate alaturi de pedeapsa inchisotii (principiul totaliziri pedepselor complementare); 3. dac& s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeasi natura si cu acelagi confinut, se va eplica cen mai gren dintre ele (principiului absorbtiei pedepselor complementare). 2. Apl infractiuni comis de 0 persoani juridicé wrea pedepsclor complementare in cazul concursului de a. dacé sa stabilit o pedeapsé complementari pe léngi una dintre pedepsele principale, aceasta se va aplica si pe ling pedeapsa rezultanta; b. daci s-au stabilit mai multe pedepse complementare, de naturd diferiti, sau de aceeasi natura dar cu continut diferit, se vor aplica cumulativ (cu exceptia dizolvari daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare de aceeagi natura gi avand acelagi continut, se va aplica pedeapsa cea mai grea (principiul absorbtiei pedepselor complementare),74 | Concursul de infractiuni rm |: [5 Apes moulds siguaniin cana concurmal de inci ¥ dacd s-au dispus mei multe mésuti de confiscare de aceeagi natura gi cu acelagi continut, dar avand ca obiect bunuri diferite, acestea se vor cumula. ‘> 4,JUDECAREA SEPARATA A INFRACTIUNILOR CONCURENTE Ipoteze —> 1. dupa condamnarea definitiva pentru o in‘ractiune, infractorul este judecat pentru o alta infractiune concurenta ¥ ‘pedeapsa stabilit’ pentru infractiunea dedusi judecitii se va contopi potrivit regulilor concursului cu pedeapsa anterioara care are autoritate de lucru judecat; urmand ca din rezultanti s& se scad& partea din pedeapsé deja executatt © osservat 1. daci peniru infractiunea judecata definitiv sa dispus amanarea apliciti pedepsei sau suspendarea sub supraveghere a executaii pedepsei, se va ispune mai intai anuilarea amanarit,respectiv a suspend, iar apoi se va proceda la contopire potrivit regulilor de la concursul de infractiuni; pentru realizarea contopirii, este necesar ca pedepsele si fie executabile, adicd s nu intervenit vreo cauza care inlaturé executarea (gratierea totalé sau a restului de pedeapss. — 2.infractiunile concurente au fost definitiv judecate in cauze diferite ~ Instanta de executare a ultimei hotaréri sau, ind cel condamnat se afla i stare de definere ori in executarea pedepsei la locul de muncé, instanta corespunzatoare in a c&rei raza teritorialA s¢ afla locul de detinere sau, din oficiu, la cererea procurorului ori a celui condamnat, va proceda la contopirea pedepselor stabilite definitiv potrivit regulilor de la concurs [art. 585 alin. 2) si @) NCP]; din pedeapsa rezultanté se va deduce partea din pedeapsa executaté deja. OBSERVATIL: 4, daca au fost pronuntate hotirari de condamnare definitive pentru infrac- fiuni concurente, rezultantele partiale vor fi descontopite, pedepsele stabilite pentru fiecare infractiune vor fi repuse in individualitatea lor, urmand ca instanfa de executare a ultimei hotarari sau, cdnd cel condamnat se afla in stare de definere, instanta corespunzitoare in a cirei raza teri- torialé se afla locul de detinere, din ofici, la cererea procurorului ori a celui condamnat, si procedeze la recontopirea acestora potrivit regulilor descrise mai sus; 2. pentru realizarea contopirii, este necesar ca pedepsele si fie executabile, adicd sa nu intervenit vreo cauz care inlatura executarea. —* 3. contopirea pedepselor in cazul inlocuirii detentiunii pe viaté cu inchisoarea m ¥ dacd la implinirea varstei de 65 de ani instanta decide inlocuirea detentiunii pe viata cu pedeapsa inchisorii de 30 de ani si interzicerea drepturilor de o durata de 5 ani, se vor aplica regulile curnulului juridic de la concurs, urmand ca din pedeapsa rezultanti a inchisorii sa dedusa perioada de timp deja executata AA Il, PARTEA PRACTICA ADD in car de condamnare genes an concurs de invests, apiaren pe- depsei complementare a interzicerii unor drepturi se face, cand este cazul, pentru fiecare infractiune concurent& in parte, urmédnd a insoti fiecare pedeapsi principala stabilita. Este deci gresité aplicarea pedepsei comple- mentare a interzicerii unor drepturi direct pe lang pedeapsa rezultants (CA. Bucuresti, s. ll-a pen,, dec. nr. 19/1994).Liz qe eee Cand pedeapsa este aplicata prin hotdrarea definitiva in considerarea {unui concurs de infractiuni, se va refine existenta primului termen al FISA nr. 8 RECIDIVA POSTCONDAMNATORIE |_-»[a. dacé toate infractiunile care fac parte din concurs sunt intentionate/ praeterintentionate, iar pedeapsa rezultant’ este mai mare de 1 an (chiar dacé pedeapsa stablita pentru fiecare infractiune este mai mic& de 1 an oa |. PARTEA TEORETICA {inchisoare sau pentru uncle chiar amenda); a |_-s{'. daci pentru una/unele dintre infractiunile intenfionate/practer, 1, RECIDIVA POSTCONDAMNATORIE IN CAZUL intentionate au fost stabilite pedepse de peste 1 an/de 1 an/mai mici de 1 PERSOANEI FIZICE an inchisoare, iar pentru infractiunea/infractiunile din culpa s-a stabitit, pedeapsa amenzii, pedeapsa rezultantd fiind de peste 1 an inchisoare gi amenda; 1. existenfa unei hotirari definitive de con- damnare pentru sivérgirea unei infractiuni intentionate/praeterintentionate TERMENULI Conditiiy daca pentru infractiunea/infractiunile intentionate/praeterintentionate] 5-a stabilit pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an, iar pentru ceajcele din ¥ mu: prezint’ important’ dact este 0 fapti cies pa s-a stabilit pedeapsa inchisorii de pana la 1 an. consumati/epuizati/tentata gi nici calitatea part- Seernbe Pee pantului de autorjinstigator/complice; ‘Nu se va refine existenta primului termen al recidivei: 1. dacd pentru infractiunile intenfionate/praeterintentionate s-a stabilit pedeapsa amenziifinchisorii de cel mult 1 an inchisoare si numai Y pedeapss poate fi aplicat® in considerarea unei pentru infracfiuni din culpi oa stabilit pedeapsa de peste 1 an infractiuni unice sau a unui concurs de infractiuni; fae 2. pedeapsa stabilita si fie detentiunea pe vi inchisoarea mai mare de 1 an 2. in cadrul concursului inte atat infractiuni intentionate sau practerin- tentionate, cit i infractiuni din culpa, iar pedeapsa stabilité pentru fiecare dintre infractiuni este de un an inchisoare sau mai mics, ins pedeapsa rezultanté aplicaté este de peste un an inchisoare. 3, pedeapsa stabilita si nu fi fost executata sau considerati ca executati; 4. si nu fie condamnari pentru infractiuni comise din culpi, pentru care a intervenit amnistia postcon- damnatorie sau pentru fapte care au fost dezin minate,“ 78_|_Recidiva postcondamnatorie @ opservatit 1. fin cazul recidivei postcondamnatorii, poate constitui prim termen gi 0 condamnare in strdindtate, daci fapta pentru cere s-a dispus condamnarea este previzuti ca infractiune gi in Romania, iar hotérarea strand de condamnate a fost recunoscut in Romania in cendiftile Legii nr. 302/2004; 2, noul Cod penal nu mai mentioneaza printre condamnérile care nu pot constitu prim termen al recidivei postcondamnatorii pe cele pronuntate pentru infractiuni sAvarsite in timpul minorititi, intrucat pentru aceste | fapte nu'se poate aplica o pedeapsi, ci numai masuri educative privative | sau neprivative de libertate; 3. nu poate constitui prim termen al recidivei o hotirare definitiva prin care s- a dispus renunfarea la aplicarea pedepsei sau amanarea aplicirii pedepsei, nefiind o hotérare de condamnare; constituic insa prim termen al recidivei condamnarea cu suspendarea sub supraveghere a executérli pedepsei. ‘TERMENUL al Ii-lea Ls cont 1. infractiunea si fie comisa cu intentie/praeterintentie: 2. pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea comisi in stare de recidiva sa fie detentianea pe viata/inchisoarea de un an sau mai mare; ¥ poate fi pedeapsa unicd sau altemativa cu amenda; ¥ pedeapsa previzuta de lege reprezint& pedeapsa previzutd pentru fapta consumatl; ¥ nu are relevant pedeapsa in concret aplicati, aceasta putind fi mai mic de 1 an inchisoare sau amenda, 3. infractiunea sa fie sivargita inainte de inceperea executarii pedepsei (inclusiv in cazul in care s-a dispus executérii pedepsei ori in caz de sustragere a condamnatului de la executare), in timpul executarii pedepsei, in stare de evadare (infractiunea de evadare poate constitui al doilea termen al recidivei, in perioada in care executarea pedepsei a fost rm» | intrerupta sau in termenul de incercaie al suspendarii sub | supraveghere a executérii pedepsei, cu conditia de a fi descoperiti in acest termen), al gratierii conditionate sau al liberi conditionate. Aplicarea pedepsei principale pentru infractiunealinfractiunile comise in stare de recidiva postcondamnatorie Ipoteze:—>| 1. atat termenul I, cat gi termenul al Il-lea al recidivel sunt formati dintr-o infractiune; | ¥ pedeapsa stabilité pentru infractiunea savargita ulterior si pedeapsa stabilits pentru prima infractiune/restul ramas eexecutat la momentul comiterii oii infractiuni se ‘cumuleazi aritmetic; ¥ din pedeapsa rezultants se va deduce ceea ce s-a executat intre data sivarsirii noii infractiuni (al doilea termen) si data réménerii definitive’ a hotirarii judecdtoresti (inclusiv eventuale _refinere/arestul, preventiv/arestul la domiciliu pentru infractiunea ce constituie al I-lea termen al recidivei. © OBSERVATIE: pedeapsa rezultanti aplicat’ mu poste depagi maximul general al pedepselor. —+ | 2. infractiunea ce constituie al [lea termen al recidivei este infrac- fiunea de evadare; ¥ pedeapsa stabiliti pentru infractiunea de evadare se va cumula (aritmetic) cu restul rimas neexecutat din pedeapsa din a cirei executare a evadat condamnatul; ¥ din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a executat intre data savargirii evadarii si data riménerti definitive a hotararii judecatoresti (inclusiv eventuala refinere/arestul preventiv/arestul la domiciliu pentru infractiunea de evadare),80 | Recidiva postcondamnatorie tia a | 1, nue va putea depasi maximul general al pedepselor; 2. daci infractorul a evadat din starea de refinere sau de arest preventiv, va | exista concurs, si nu recidiva, intre evadare si infractiunea pentru care | ingractorul fusese rejinut sau arestat; 3, daci in stare de evadare din executarea pedepsei inchisorii ori detentiunii pe viata este sivarsiti o noua infractiune, se vor aplica regulile generale de sancfionare pentru situatia in care al doilea termen al recidivei postcon- ‘damnatorii consti intr-un concurs de infractiuni (evadarea gi infractiunea nou-sivarsita); in mod similar se va proceda si daci noua infractiune este sivargit3 inaintea evadarii ori in timpul evadarii; se aplich mai intai pedeapsa pottivit regulilor de la concursul de infractiuni pentru cel de-al __doilea termen iar apoi pedeapsa rezultanti potivit regulor de la rec —| 5. termenul I al recidivei este format dintr-un concurs de infractiuni (prim termen multiplu), iar al Il-lea termen este format dintr-o infractiune; ¥ pedeapsa stabiliti pentru infractiunea sivaxgit’ ulterior (al doilea termen) si pedeapsa rezultanti aplicat’ pentru concursul de infractiuni din primul termen (in cazul in care infractiunea ce constituie al doilea termen a fost sivargita inainte de inceperea executirii pedepsei reaultante anterizare), respectiv restul din pedeapsa rezultant’ ce-a mai rimas de executat la momentul sivargirii noii infractiuni, se cumuleaza aritmetic; Y din pedeapsa re7ultanti se va deduce ceea ce sa executat intre data sivargicit noii infractiuni (al dotlea termen) gi data rim&nerii definitive a hotirarii judecttoresti (inclusiv eventuala retinere/ arestul preventiv/la domiciliu pentru infractiunea ce constituie al II-lea termen al recidivel) |@ opservatu: 1. prim termen al ecidivei va fi avut in vedere ca pedeapst unict: 2, in ipoteza in care pedepsele pentru infracfiunile concurente ce formeazi primul termen al recidive! au fost stabilite prin hotirari judecétoresti | definitive separate instanta va trebui s& procedeze mai intai la contopirea ms acestora potrivit regulilor de la concursul de infractiuni, rezultind astfel pedeapsa unica, iar apoi va proceda potrivit regulilor de la pet. 3; pedeapsa rezultanta aplicati nu poate depayi maximul general al pe- 4, Termenul I al recidivei este format dintr-o infractiune, iar termenul al I-lea dintr-un concurs de infractiuni (termen secund multiplw); ¥ se va da eficienta mai intai regulilor de la concursul de infractiuni pentru cel de-al doilea termen, iar apoi pedeapsa rezultant’ se va Stabili potrivit regulilor de la recidivd (cumul aritmetic dintre rezultanta partiald ce constituie al doilea termen si primul | termen); | ¥ din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a executat intre data sivargiri primei infractiuni ce alcatuieste concursul (si care impreund constituie cel de-al doilea termen) si data riménerii definitive a hotdrarii judecttoresti (inclusiv eventuala retinere/ arestul preventiv/arestul la domiciliu pentru vreuna din infracti- unile concurente, ce impreund constituie al I-lea termen al recidivei). © onservatne 1. daca una/unele infractiuni concurente sunt comise in stare de recidiva, iar alta/altele in pluralitate interthediara, se va aplica pedeapsa regulilor de la recidiva, neputand fi omisa calitatea de recidivist a infractorului; 2. pedeapsa rezultanta aplicati nu poate depasi maximul general al. pe- depselor. 5. ambii termeni ai recidivei sunt formati dintr-un concurs de infrac- tiuni; ¥ se vor aplica corespunzitor regulile de la punctele 3 $i 4 I82_|_Recidiva postcondamnatorie GE | {@ osservatu: 1. aplicarea pedepsei in cazul recidivei postcondamnatorii presupune 0 opera- tune in doi pasi a se stabileste pedeapsa pentru infractiunea ce constituie termenul al Ilea, facindu-se abstractie de starea de recidiva; b. se aplica pedeapsa pentru recidiva (cumulul aritmetic); 2, cu referire la toate cazurile mentionate mai sus, noul Cod penal prevede in cazul recidivei postcondamnatorii positilitatea inlocuirii pedepset inchisorii cw pedeapsa detentiunit pe viatd. Astfel, art. 43 alin. (3) NCP stipuleazd: ,daca prin insumarea pedepselor (..) sar depasi cu mai mult de 10 ani maximul general al pedepsei inchisorii, iar pentru cel pufin una dintre infractiunile sivargite pedeapsa previauta de lege este inchisoarea de 20 de ani sau mai mare, in locul pedepselor cu inchisoarea se poate aplica pedeapsa detentiunii pe vials"; 43, cand primul termen al recidivei sau pedeapsa stabilitd pentru infractiunea sivargiti in stare de recidiva este detentiunea pe viafi, se va executa pedeapsa detentiunii pe viat®; 4, noua reglementare nu mai prevede reguli speciale de sanctionare a reci- divei postcondammatorii in ipoteza revocirii suspendarii sub suprave- ghere a executirii pedepsei inchisori, a revoctr gratierii conditionate ori i ipoteza revocSri liberfrit conditionate. in toate aceste ipoteze, se va aplica regimul general de sanctionare a recidivet postcondamnatorii (curmal aritmetic) [__(cummularitmetic), Descoperirea ulterioari a starii de recidiva postcondamnatorie ly [7 atrage recalcularea pedepsei cu refinerea stirii de recidivs postcon- damnatorie cind dup’ rimanerea definitivé a hotararli de condamnare $1 mai inainte ca pedeapsa si fie executata ori consideratl ca executald se descoperi ci, la data sivarsirii faptel, infractorul se afla in stare de Ly [7 este necesar ca, la momentul pronuntiii hotarérii de condamnare, instanta de judecata sa nu fi putut cunoaste existenta stiri de recidiva, Regimul pedepselor accesorii, complementare gi al masurilor de siguranta: ¥ de reguli, aplicarea de pedepse accesorii, complementare sau masuri de siguranfi pe lang’ pedeapsa rezultanti pentru recidiva mare | postcondamnatorie va urma, in principiu, regulile de la concursul de infractiuni; ¥ ca exceptie, in privinta pedepselor accesorii si complementare de aceeagi natura gi cu acelagi continut, se va aplica sistemmul cumubului aritmetic (prin alaturarea pedepselor complementare nu poate fi depgit maximul general de 5 ani). ‘= 2, RECIDIVA POSTCONDAMNATORIE IN CAZUL PERSOANEIJURIDICE TERMENUL I 1L si existe o hotirare definitiva de condamnare pentru sivarsirea unei infractiuni intentionate/ praeterintentionate; 2. pedeapsa la care a fost condamnat infractorul si fie amenda (indiferent de cuantum); 3. amenda penal stabilita si nu fi fost executata sau considerati ca executata; 4. condamnarea si nu fie: pentru infractiuni din culpi, pentru care a intervenit amnistia postcon-| damnatorie sau pentru fapte care au fost dezincri- rminate gi si nu fi intervenit reabilitarea.64 | Recidiva postcondamnator' ‘TERMENUL al I-lea FISA nr. 9 | RECIDIVA POSTEXECUTORIE 1. infractiunea si fie comisd cu intentie/praeterintentie; Condit 2. infracfiunea si fie sAvarsita inainte de executarea integral/considerarea ca executata a amenzii aplicate prin hotirare definitiva. |. PARTEA TEORETICA, “Aplicarea pedepsei pentru infractiunea/infractiunile comise de o persoand juin tae de ed potondaatere {&_J,BICIDIVA POSTEXECUTORIE IN CAZUL PERSOANET ZICE , "L. instanta va stabili pedeapsa pentru infractiunea nou-sAvarsita (al doilea termen), avand in vedere dispozifille art. 146 alin. (2) NCP. potrivit ciruia limitele speciale ale numérului de zile amendi previizute de lege pentru noua infractiure se majoreza cu jumtat,fr& a depisi maximul general al pedepsei amenzii; 2. instanta va proceda la cumularea aritneticl! a acestei pedepse cu amenda anterioara sau restul rimas neexecutat din aceasta. AA Il, PARTEA PRACTICA UA in cazut in care inétactunea continua este sfvarsité in cursul termerului | | | i | 1. existenfa unei hotiriri definitive de condamnare pentru | savargirea unei infractiuni intentionate/praeterintentionate ¥ nu prezints importangi daca este o fapta consumati/epuizats sau calitatea participantului de autor/instigator/complice; 2 pedeapsa stabilita 6i fie detentiunea pe viati/inchisoarea ‘mai mare de I an; 23, pedeapsa oi fie executall sau considerata ca executata (in caz de gratiere totala/a restului de pedeapsd, implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei) 4. si nu fie vorba de o hotirare de condamnare pentru infractiuni comise din culpa, infractiuni pentru care a intervenit amnistia postcon- damnatorie sau fapte care au fost dezincriminate ori pentru care a intervenit reabilitarea de drept ori pentru care s-a implinit termenul de reabilitare judecStoreasca de incercare al suspendarii executdrii unei pedepse anterioare, dar se epuizeazi dup’ expirarea termenului, sun: aplicabile prevederile privi toare la recidiva postexecutorie, iar nu cele privitoare la recidiva postcon- damnatorie (CS]., s. pen, dec. nr. 3003/2003)a6 | _Recidiva postexecutorie Cand pedeapsa este aplicaté prin hotirirea definitiva in considerarea wnui concurs de infractiuni, se va refine existen{a primului termen al recidivei: a. dacd toate infractiunile care fac parte din concurs sunt intentionate/praeterintentionate, iar pedeapsa rezultant’ este mai mare de 1 an (chiar daca pedeapsa stabilita pentru fiecare infractiune este mai mici de 1 an inchisoare sow pentru unele chiar amenda); p. dact pentru una/unele dintre infracfiunile intenfionate! practorintentionate au fost stabilite pedepse de peste Lanv/de 1 an/mai mici de 1 an inchisoare, iar pentru infrac- tiunea/infractiunile din culps sa stabilit pedeapsa amenzil, pedeapsa rezultantd find de peste 1 an inchisoare (Si amenda); |_87 3, intrucat pentru faptele comise in stare de minoritate nu se poate aplica 0 pedeapsé, ci numai masuri educative privative sau neprivative de libertate, O astfel de condamnare nu ar putea constitui prim termen al recidivei, 4. potrivit art, 9 alin. (1) LPANCP, pedepsele cu inchi i , inchisoarea aplicate in baza dispozitiilor vechiului Cod penal pentru infractiuni comise in timpul minoritafit nu vor fi uate in considerare la stabilirea starii de recidiva potrivit dispozitiilor noului Cod penal; 5, se va putea refine ca prim termen al recidivei condamnarea pronuntati aces nircfane cornish np Sqrlpafl ea’mtiens Yar cpu | dupa ce acesta a devenit major, cu exceptia infractiunii progresive, cand starea de minoritate nu trebuie sé existe la momentul consumérii infrac- tiunii, pentru a se retine recidiva. ‘TERMENUL al II-lea % dack pentru infractiuneafinfractiunile intentionate/ practerintentionate sa stabilt pedeapsa inchisorti mai mare de 1 an, iar pentru cea/cele din culp& s-a stabilit pedeapsa inchisori de pana la an. V nu se va refine existenta primului termen al recidivei dack pentru infractiunile intentionate/praeterintentionate s-a_stabilit_pedeapsa amenaiifinchisorit de cel mult 1 an gi iumai pentru infractiuni din culp& ‘sa stabilit pedeapsa de peste 1 an inchisoare: t Conditii infractiunea si fie comisa cu intentie/praeterintentie; 2. pedeapsa previzuti de lege pentru infractiunea comisa in stare de recidiva si fie detentiunea pe viata/inchisoarea de 1an sau mai mare; ¥ poate fi pedeapsi unici sau inchisoarea alternativa cu amenda; ¥ pedeapsa previzuti de lege reprezint pedeapsa previ- zuti pentru fapta consumats; nu are relevanfi pedeapsa In concret aplicatd, aceasta pputind fi mai mid de 1 an inchisoare sau amenda, © osseRvati: 1, hotidrea de condamare poate fi pronuntati de instant string (penta o faptt previzuti ide legea romana), dack helen de condamnare a fost teeunoseuth in Romania in conde Legi ne. 302/2008; 2, ohoticire definitva prin care s- dispus remuntares la aplicarea pedepset 2 pelinanarea aplicSri pedepsei ns poate conti prim fermen al recidivel (nefiind o hotirare de condamnare) 3, infractiunea si fie sivargit dupa executarea sau consi- derarea ca executata a pedepsei stabilite pentru infracti- tunea ce constituie prim termen al recidivei (in tard sau in straindtate); i lapse eli cl eal doles emnen lai fie savarsita inainte de interventia reabilitarii de drept sau de implinirea termenului de reabilitare judecstoreasci.a8_|_Recidiva postexecutorie © osservatu: 1. de regulé, in cazul infractiunilor continue, continuate sau de obicei, se va refine numai recidiva postexecutorie in cazul in care epuizarea acestora are loc dup& momentul la care prima pedeapsi fusese executaté sau consi- deratd ca executati, chiar daci consumarea infractiunii avusese loc fnainte de acest moment; cazul in care o infractiune progresiva este sivargitd inainte ca pedeapsa si fie executatd ori considerat ca executati, iar rezultatul mai grav se produce dupi acest moment, se va retine numai starea de recidiva postcondamnatorie. | Aplicarea pedepsei principale pentru infractiunealinfractiunile comise de 0 | persoané fizicd in stare de recidiva postexecutorie | 1. termenul I este format dintr-o unica infractiune sau dintr-un| Ipoteze: - concurs de infracfiuni, iar termenul al U-lea al recidivei este format dintr-o infractiune; ¥ sanctionarea se face intr-o unici etap', instanta stabilind 0 pedeapsi pentru infractiunea sivargiti in stare de recidival postexecutorie, avind in vedere limitele speciale ale pedepsei majorate cu jumatate; ¥ se va deduce eventuala refinere/arestul preventiv/arestul la do-| miciliu pentru infractiunea ce constituie al Tr-lea termen al recidivei; ¥ nu se poate depisi maximul general al pedepsei. EE) 1. daca al I-lea termen al recidivei postexecut format dintr-o singurd infractiune (s-a sivarsit 0 singura fapta in stare de recidiva postexecutorie), pedepsele complementare si masurile de siguranti| Pedepsele Gaaplecnsatatal se aplicd potrivit dreptului comun pe Tanga pe-| slindsuillede Geapsa stabilité into singura etapa; siguranti: 2. dacd al 2-lea termen al recidivei postexecutorii este format dintr-un concurs de infracfiuni (s-au sévargit ‘mai multe fapte in stare de recidiva postexecutorie in| concurs), pedepsele complementare si masurile de siguranté stabilite pentru fiecare infracfiune se vor| aplica pe langa pedeapsa rezultants, potrivit regulilor de la recidiva postcondamnatorie. © opservaTu: 1 2 poate constitui prim termen gi o condamnare in strdindtate; daci infractiunea a fost sévarsité atat in conditiile stirii de recidiva postcon- damnatorie, ct gi in cele ale stiri de recidiva postexecutorie, se aplics mai ‘ntdi tratamentul sanctionator al recidivei postexecutorii (majorarea limi- telor de pedeapsé cu jumétate), iar apoi, dupa individualizarea pedepsei, cel al recidivei postcondamnatorii (cumul aritmetic cu restul de pedeaps’ de executat). 2. termenul I al recidivei este format dintr-o infractiune sau| dintrun concurs, iar cel de-al T-lea termen dintr-un concurs de infractiuni; ¥ se va da cficienfS mai intai regulilor de la recidiva postexe- ‘cutorie, aplicindu-se pentru fiecare infractiune nou-savarsit’ (care| constituie fiecare in parte al doilea termen al recidivei) 0 pedeapsa jntre limitele speciale majorate cu jumtate; rezultantele partiale vor fi contopite potrivit regulilor de la concurs; ¥ muse poate depasi maximul genera. al pedepsei; ¥ din pedeapsa rezultanté se va deduce eventuala retinere/| arestul preventiv/arestul la domiciliu pentru infractiunile ce! constituie fiecare in parte al doilea terrien al recidive. 3. Descoperirea ulterioard a starii de recidiva postexecutorie 1. atrage reindividualizarea pedepsei cu retinerea stirii de recidivi postexecutorie, cind dup& riménerea definitiva a hotirarii de condamnare se descopera c@, la data savargiri fapte, infractorul se afla in stare de recidiv8 2, este necesar ca, la momentul pronuntarii hotarérii de condamnare, instanta de judecata si nu fi putut cunoaste existenfa starii de recidiva.90 | Recidiva postexecutorie ‘> 2. RECIDIVA POSTEXECUTORIE IN CAZUL PERSOANEI JURIDICE Kees 1 1. si existe o hotirare definitiva de condamnare pentru sivargirea unei infractiuni intentionate/praeterintentionate; 2. pedeapsa la care a fost condamnat infractorul sé fie amenda (indiferent de cuantum); Pedepsele complementare si masurile de siguranta: 1. dac& al T-lea termen al recidivei postexecutorii este format dinte-o singurd infractiune (s-a svargit 0 singurd fapti in stare de recidiva postexecutorie), pedepsele complementare si misurile de siguranta se aplic& potrivit dreptului comun pe linga pedeapsa stabilité intr-o singura etapa; 2. dac& al Irlea termen al recidivei postexecutorii este format dintr-un concurs de infractiuni (s-au savargit mai multe fapte in stare de recidiva postexecutorie in concurs), pedepsele complementare si masurile de siguranta stabilite pentru fiecare infractiune se vor aplica pe lang’ pedeapsa rezultanta potrivit regulilor de la concursul de infractiuni 3. amenda penal stabilita sa fi fost executata sau considerati ca executata. ‘TERMENUL al I-lea Conditii-»1. infractiunea sa fie comisa cw intentie(praeterintentie; 2. infractiunea sé fie sdvargita dupa executarea sau considerarea ca executati a amenzii aplicate pentru primul termen al recidive 's, si nu fi intervenit reabilitarea condamnatului persoand juridicd. |. PLURALITATEA INTERMEDIARA iN CAZUL PERSOANEI FIZICE ‘a. termenul I al pluralitatii intermediare NU poate consta intr-o condamnare pentru care a inter- emeae venit amnistia, prescriptia executarii, reabilitarea ori pentru o fapts care a fost ulterior dezincriminata, ‘ poate consta intr-o condamnare pentru o infractiune sanctionati cu pedeapsa inchisorii mai mica sau egal cu 1 an sau numai cu amenda ori pentru o infractiune savargit’ din culpa b. termehul al lea al pluralitatii intermediare poate consta intr-o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorit mai mic& de an sau numai pedeapsa amenzii ori o infractiune savarsita din culp&. 2. infractiunea ce constituie al [l-lea termen al pluralitatii intermediare a fost comisi in stare de evadare; Y pedeapsa stabilit pentru infractiunea de evadare, cumulata (aritmetic) cu pedeapsa din a cérei executare s-a evadat (care! ru intruneste conditiile pentru a fi prim termen al recidivei), se| vva contopi potrivit regulilor concursului cu pedeapsa stabilitd pentritinfractiunea ce constituie al I[-lea termen al pluralitati intermediare; ¥ nusse va putea depasi meximul general al pedepsei; ¥ din pedeapsa rezultanta se va deduce ceea ce s-a executat intre data sivargirii noii infractiuni (al doilea termen) si data imanerii definitive a hotérarii judecatoresti (inclusiv eventuala| refinere/arestul preventiv/arestul la domiciliu pentru infrac-| tiunea ce constituie al doilea termen al pluralitatii); totodata, se_ va deduce gi eventuala durata a preventiei as4 1 Pluralitatea intermedi 3. termenul Tal plural termediare este format concurs de infractiuni, iar al Il-lea termen este format dintr-o infractiune; ¥ pedeapsa rezultant’ aplicat pentru concursul de infractiuni se vva contopi potrivit regulilor concursului cu pedeapsa stabilita pentru infractiunea ce constituie cel de-al IF-lea termen; ¥ nu se va putea depisi maximal general al pedepsei inchisori; ¥- din pedeapsa rezultanté se va deduce ceea ce s-a executat intre data sivarsirii noii infractiuni si data riménerii definitive a hotararii judecdtoresti (inclusiv eventuala retinere/arestul preventiv/arest la domiciliu pentru infractiunea ce constituie al Ir-lea termen al pluralitti), i se 4, termenul I al pluralitatii este format dintr-o infractiune, iar cel] de-al I-lea dintr-un concurs de infractitsni; ¥ se va da eficien{’ mai intai regimului sanctionator al plurali- tatit intermediare pentru fiecare infractiune, iar apoi regimuls| sanctionator al concursului de infractiuni in vederea stabiliri| pedepsei rezultante ce urmeazi 2 fi executati (vor fi apli- cabile dou sporuri, unul rezulténd din concurs, iar unul din| starea de pluralitate intermediar’); ¥ muse poate depasi maximul general al pedepsei; ¥ din pedeapsa rezultantd se va deduce ceea ce s-a executat intre| data sAvargiri noii infractiuni (al doilea termen) si data rimé- nerii definitive a hotirarii judecatoresti (inclusiv eventualele| refineri/axest&ri preventive); ¥- in situatia in care, inainte ca prima pedeapsi la care o persoan| fa fost condamnati definitiv s& fie executata sau consideratd executatd, sunt sivargite mai multe infractiuni, unele in stare de recidiva postcondamnatorie, iar altele in stare de pluralitate intermediar’, se va aplica pentru toate regimul sanctionator al Fis oO Li smbitement ra infractiuni; ¥ se vor aplica corespunzitor regulile de la punctele 3 gi 4 sunt formati dintr-un concurs de Pedepsele complementare gi masurile de siguranta se vor aplica potrivit regulilor de la concursul de infractiuni © 2, PLURALITATEA INTERMEDIARA IN CAZUL PERSOANEI JURIDICE 1 termenul I al pluralitatii intermediare NU poate consta intr-o condamnare pentru care a intervenit amnistia, prescriptia executarii, reabilitarea ori pentru o fapta care a fost ulterior dezincriminat8, dar poate consta intr-o condamnare pentru 0 infractiune comisa din culpa; ‘2. termenul al [I-lea al pluralitatii intermediare poate consta si {ntr-o infractiune comisa din culpa ‘Aplicarea pedepsei principale pentru infractiunea/infractiunile comise de o persoand juridica in pluralitate intermediara Ipotexs Termene 1. atat termenul I, cit gi termenul al II-lea al pluralititii intermediare sunt formati dintr-o infractiune; ¥ instanta va stabili pedeapsa amenzii pentru noua infractiune, pe care 0 va contopi cu amenda aplicata anterior dupa regulile de la concurs; apoi, instanta va aplica amenda cea mai mare, la care va adiiuga un spor de 1/3 din totalul celorlalte pedepse ay ¥ pedeapsa rezultant’ nu va putea depisi_maximul general al pedepsei amenzii te;96 | Pluralitatea intermediara 7 ar | +" 2. termenul I al pluralitiii intermediare este format dintr-un concurs de infractiuni, iar al Iclea termen este format dintr-o infractiune; ¥ amenda rezultanté aplicaté pentru concursul de infrac- fiuni se va contopi potrivit regulilor concursului cu pedeapsa amenzii ce formeaz& cel de-al doilea termen al pluralitatii intermediare; VY mu se va putea depisi maximul general al pedepsei amenaii +. termenul I al pluralititii intermediare este format dintr-o infractiune, iar cel de-al I-lea termen este format dintr-un concurs de infractiuni; ¥ se va da eficienté mai intai regulilor de la pluralitatea| intermediari, fiecare amend stabilits pentru infractiunie| nou-sivarsite contopindu-se cx amenda aplicati pentru infractiunea ce constituie primul termen, aplicandu-se| regulile de la concurs, rezultantele partiale astfel obtinute turmand si fie contopite potrivit regulilor de la concurs (se vor aplica dou’ sporuri, unul rezultind din concurs, iar unul din starea de pluralitate intermediara); ¥ nu se poate depasi maximul general al pedepsei 4, ambii termeni ai pluralitatii intermediare sunt formati dinte-un concurs de infractiuni; ¥ se vor aplica corespunzator regulile de la punctele 2513. Pedepsele complementare si masurile de siguranta se vor aplica potrivit regulilor de la concurs. © OBSERVATIE: in cazul in care, dupa executarea pedepsei sai conside- area acesteia ca executatd (pedeapsi care intruneste conditiile primului termen al recidivei), condamnatul savargeste 0 noua fapta (care nu inde- plineste conditiile celui de-al doilea termen al recidivei), cu toate ci ne aflam in prezenta unei pluralititi de infractiuni, aceasta nu reprezinti o forma a pluralititi intermediare (care se refine numai in cazul in care nu sunt intrunite conditiile legale prevazute pentru vreunul sau ambii termeni ai recidivei postcondamnatorii, iar nu postexecutorii), ci constituie o plura- litate nenumiti, ce nu atrage un tratament sanctionator special,'c. imediat ~ in curs de desfagurare sau iminent; — aS a aes ee (CAUZELE JUSTIFICATIVE /marea infractiunii, cénd se realizeazi numai o tentativa. ~ provine de la o fiint umand, iar nu de la un animal (acesta poate constitui mijlocul prin care se exercita atacul coordonat de o persoand); - presupune lipsa autorizarii de lege a atacului ori |, PARTEA TEORETICA > 1, LEGITIMA APARARE incalcarea condifiilor prevézute de lege pentru ao __TBGITIMA APARABE (tee aw ‘A. Conditii i - violent fizicd cu sau fara utilizarea| - ~ ~ Laaaracut 2, material + de mijoace ofensive (iar nu violente| e. indreptat impotriva celui] [-dacé apsrarea se face in favoares trebuie si fie \ -verbale/scrise); care se apiri, impotriva|—»| altei persoane, nu are relevanta Saran altei persoane, a drepturilor dact cel agresat dorea sau nu si fap cometea es nae es acestora ori a unui interes se apere ori improprie), in ipoteza in care oe prin omisiune se aduce atingere Ls valorit sociale protejate de norma penali; mu este nectsarcaatacul séconst| | [Q) OnseRVATIE tuie o infractiu peo ineyune: 1. cel atacat de o persoana iresponsabila va actiona in conditiile legitimei aphriri dacd nu cunoaste starea de iresponsabilitate a agresorului; dacs are . = z cunostintS despre acest aspect, precum gi dac& atacul provine de la un ~ ereeazd un pericol ame peu animal, se va putea retine starea de necesitate; bedirect |“ persoana si dresturile acesteia sau pentru tun interes general; 2. atacul poate si provind chiar de la titularul valorii ocrotite de norma ' b penala; = nu implicd un contact fizic nemijlocit intre agresor gi valoarea ocrotité prin legea 3. nu este necesar ca atacul sé se materializeze intotdeauna intr-o infractiune penali, insi-este necesar si nu existe intre |__ ori si fie comis cu intentie, acesta putand fi sAvarsit gi din culpa. acestea un obs:acol pe care agresorul nu il poate depisi100 | Cauzele justificative . a. realizati printr-o fapta prevazuta de legea penala (con-_ 2. APARAREA >| sumati sau tentata) comisé cu orice forma de vinovatie; trebuie si fie b. precedati de atac; ‘c.necesara pentru respingerea atacului 4. indreptata impotriva agresorului (nut a unui tert or a bunurilor agresoruli); . proportionala cu atacul. © osservatu: 1. in cazul infractiunilor cu rezultat ireversibi apdrarea nu mai est jusificatd dupa consumarea acestora; 2, ‘in cazul infractiunilor cu rezultat reversibil, apirarea este justficaté si dup’ consumarea lor, in masura in care exist posibilitatea inlaturdrii rezul- tatulul, 3, nueste necesar ca fapta ce constituie apirarea sa fie unica posibilitate de @ fnlatura atacul; 4. dacd atacul se realizeaz’ prin intermediul unui animal instigat de agresor, aplrarea se poate indrepta gi impotriva animalului; 5. noul Cod penal legitimeazi apararea, char gi atunci find atacul produce un pericol die 0 gravitate mic sau mijlocie, find insd necesar ca aplrarea sé fie proportional cu alacul (aprecierea proportionalitatii se realizeaz’ in functie de impre~ jurdrile concrete in care a avut loc atacul si apararea, de valorile ce au fost sau ar fi putut fi afectate etc.); 6. depisirea, din cavea tulburdrii ori femerii, a limitelor unei aparéri propor- tionale cu gravitatea pericolului gi cu imprejurarile in care s-a produs atacul ‘nu constituie 0 cauzi justificativs, care inlaturd antijuridicitatea faptei, ci 0 cau2d de neimputabilitete previzut& de art. 26 NCP, care inlatura vinovatia, ca tdsiturd generalé a infrafuni: dacd depfsrea limitelor unei apr | proportionale este determinata de alte cauze, se va retine excesulscuzabil, ce repreainté 0 circumstanta atenuanti legala (art. 75 alin. 1) lit. b) NCP] pe care instanta o va avea in vedere la individualizarea pedepsei B. Legitima aparare prezumati ¥_ este prezumati a se afla in stare de legitima apiraze gi persoana care acfioneaz’ pentru a respinge pitrunderea unei persoane intr locuints, inckpeze, dependint3 sau loc imprejmuit indnd de aceasta, f8r& dicept, prin violent’, viclenie, efractie sau alte asemenea modalitti nelegale ori in timpul noptii; Y este o prezumtie legald relativa, care produce o inversare a sarcinii probei, in sensul cB organelor de urmarire penalé le revine obligatia de a proba neindeplinirea conditilor legitimei aparérii prezumate. Pentru a exista prezumtia de legitima aparare, ATACUL trebuie si constea intr-o: 1. actiune de patrundere fri drept (consumati sau in faza ten- tativei) intr-o locuina, incdpere, dependinta sau loc imprejmuit findnd de acestea; 2 pitrundere/incercare de pitrundere savargité prin violent, viclenie, efractie sau prin alte asemenea mijloace ori in timpul noptii Conditiile privind APARAREA in cazul prezumtiei de legitima aparare sunt cele indicate fs cazul legitimei ap&riri (si constituie 0 faptS penal, «i fie precedati de atac, si fie necesara, si fie proportionala). © opservatn: 1. noul Cod penal limiteazi sfera spatilor acoperite de prezumtia de legitima apirare, eliminand locurile imprejmuite sau delimitate prin semne de ‘marcare care nu fin de o locuinf§, incSpere, dependint 2. noul Cod penal extinde aplicarea prezumtici situatiei in care pitrunderea sau incercarea de patrundere este savargiti in timpul nopti, rd ca patrun- derea sau fncercarea de pitrundere si fi fost sivargiti prin violent, viclenie,efractie sau prin alte asemenea mijloace.102.|_ Cauzele justificative C. Efectele legitimel apart | ‘a produce efecte in rem, cu privire la toti participantii; |__,7.intura caracterul penal al faptei savargite in conditiile legitimet aparar, care astfel devine justficat&; |—+f « nu este posibilé aplicarea unei sanctiuni penale; |__f° 4, procurorul va dispune clasarea, ier instanta va dispune achitarea; L_4f 2. inlatura rispunderea delictuals. eo > 2, STAREA DE NECESITATE A. Conditii 1. PERICOLUL trebuie si fie: a. actual sau iminent: in curs de desfigurare sau pe punctul de a se produce; poate rezulta dintr-o actiune uman4, dintr-un fenomen natural sau poate proveni de la un animal; b.o ameninfare pentru viata, integritatea corporal sau sandtatea tunel persoane, pentru un bun important al acesteia ori pentra un interes general; ¢, inevitabil: si nu posta fi inlSturat altfel decit prin sAvarsirea faptei prevazute de legea penali, respectiv fapta penala s& constituie unicul mijloc de inlaturare a pericolului. EM | 1. aprecierea caracterului inevitabil al pericolului se face it concreto, in functie | de persoana agentului gi de cunostinjele de care dispunea la momentul | comiteri faptei; 2, spre deosebire de legitima apirare, unde atacul (pericolul) provine intot- deauna de la 0 persoana (chiar si atund cénd se realizeazi prin mijlocirea unui animal), in cazul stirii de necesitate pericolul poate fi cauzat atat de o persoané actionand cu intentie sau din culps, dar gi de fenomene naturale ori de un animal; , daci pericolul a fost produs din culpa autorului faptei prevzute de legea penald, acesta va fi tras la rispundere penala pentru fapta comisi din culpa, fin mnisura in care este incriminat’; 4, nu se va refine cauza justificativa a stirii de necesitate, in misura in care ppericolul a fost creat in mod intentionat de citre faptuitor. 2. ACTIUNEA DE SALVARE trebuie si fie: (+ a. redlizata printr-o fapti prevazuta de legea penala (consumata sau tentata) comisi cu orice forma de vinovatie: |» b, necesara pentru salvarea de la pericol a valorilor ocrotite de lege: 58 intervind cat timp pericolul este iminent sau actual; si fie apt de a inlatura pericolul (caracter idoneu); - si fie singura modalitate prin care putea fi inlaturat pericolul; |» c. proportionala cu pericolul: actiunea de salvare 8 nu prici- nuiasci urmari vidit mai grave decit cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era evitat; | d. sivargiti de citre o persoand care nu avea obligatia de a infrunta pericolul, pentru a se salva pe sine. © osservati: 1. daca existau. multiple variante de salvare, fiecare constand intr-o fapti penal, agentul trebuie s4 opteze pentru cea mai putin grav,104 | Cauzele justificative 2. se va refine excesul neimputabil (cauz4 de neimputabilitate) in situafia in care faptuitorul nu a avut reprezentarea ci va pricinui urméri vadit mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daci pericolul nu era inlaturat; | 5 im cazul in care faptitoral a dept limitele stride neceitate, cunoscind | ci va pricinui urmri vdit mai grave decit cele care s-ar fi putut produce dacd pericolul nu era inliturat, se va retine existenta circumstantei ate- rnuante legale prevazute de art. 75 alin. (1) lit.) NCP (depisirealimitelor stiri de necesitate. B. Efectele starii de necesitate jm a: produce efecte in rem, cu privire la tofi participantii; [> b, inlsturd caracterul penal al fapiei care constituie acfiunea de salvare; |» ¢. nu este posibild aplicarea unei sanctiuni penale; | a, procuroral va dispune clasarea, iar instanfa va dispune dchitarea; | e.nuinliturd rispunderea delictualé a persoanei care, salvandu-se pe sine de la pericol (sau un bun al sfu) ori find salvatd (ea sau un bun al siu), a produs prejudicii materale unei terte persoane; Ly ¢. inliturs rispunderea delictuald a persoanei care prin actiunea de salvare a produs un prejudiciu celui care a creat starea de pericol. ‘= 3. EXERCITAREA UNUI DREPT SAU {NDEPLINIREA. UNEI OBLIGATI. +1 EXERCITAREA UNUI DREPT RECUNOSCUT DE LEGE (AUTORIZAREA LEGID 1. poate fi invocat’ atat de o persoana fizicé, cat si de 0 persoan’ jucidica, AEE es |» 2. prin lege se intelege actul normativ emis de Parlament, cit gi alte acte normative sau 0 hotirare judecitoreascé, un contract etc. | 3. prin drept injelegem atit drepturile subiective, cat si prero- gativele conferite de lege unei persoane fizice sau juridice ori inei autoritati de stat; [> 4. exercitarea dreptului trebuie efectuati in limitele prevazute de lege si cu bund-credint&; {+ 5, in cazul infractiunilor pentru care legea incrimineaza savargirea faptei, fart drept, comiterea faptei in exercitarea dreptului recunoscut de lege inlitura numai tipicitatea, neputind fi refinutd si drept 0 cauizé justificativa. —> 11, INDEPLINIREA UNEI OBLIGATII IMPUSE DE LEGE CU RESPECTAREA CONDITILOR $1 LIMITELOR PREVAZUTE DE ACEASTA (ORDINUL LEGID; juridic’; 2. indeplinirea unei obligatii impuse de lege are caracter im- perativ; prin urmare, fapta persoanei care 0 executd in conditille gi limitele prevazute de lege este justificata E 1. poate fi invocata att de o persoand fizica, cat si de o persoan& > I INDEPLINIREA UNEI OBLIGATHI IMPUSE DE AUTORITATEA, COMPETENTA, IN FORMA PREVAZUTA DE LEGE, DACA ACEASTA NU ESTE iN MOD VADIT ILEGALA (COMANDA AUTORITATI LEGITIME); [— 1. este necesar ca obligatia si fie impusi fSptuitorului de auto- ritatea public competent’ (civilé sau militars), cu respectarea conditilor de formé si fond prevazute de lege: L» 2, se va refine cauza justificativa gi in cazul indeptiniri unei obli- gatii impuse in mod nelegal de autoritatea competent, dac& aceasta nu are un vadit caracter nelegal. f106 | Cauzele justificative . Efectele exercitirii unui drept/indeplinirii unei obligatit [> a. produce efecte in rem, cit privire la totiparticipantii; |», inlaturd caracterul penal al faptel: | c. nu este posibilé aplicarea unei sanctiuri penale; L_- a, procurorul va dispune clasarea, iar instanja va dispune achi- tarea; |» e, de principiu, exercitarea unui drept sau indeplinirea unei obli- gatii inlaturd rispunderea delictual’; L-+ 6 tapta sivarsiti in indeplinirea unei obliga impuse ilicit de auto ritatea competent, cu privire la care nelegalitatea nu este vidit8, desi nu constituie infractiune, poate atrage rispunderea delictual a faptuitorului care putea si isi dea seama de caracterul ilict al faptei ee > 4, CONSIMTAMANTUL PERSOANEI VATAMATE, A. Conditii ‘A. CONSIMTAMANTUL PERSOANEL VATAMATE trebuie: _—> a. si fie valabil exprimat cu privire la sivarsirea unei fapte previzute de legea penal (s8 provind de la o persoana cu discemémant, sk fie serios, liber gi exprimat in cunestinta de cauzi, si fie deter- minat si neechivoc); L_-» b, 64 priveascd valori sociale al ciror titular este persoana vatamata gi de care aceasta poate dispune in mod legal; Lk ¢.si fie anterior primului act de executare al fapteitipice. sdesssinesss sesso ninsnsInuRCSESE Ee © osservatit: 1. in cazul fn cate consimtdméntul persoanei vatimate se regdseste printre lomentele de tipicitate obiectiva, atunci constatarea existentel acestula nu constituie o cauza justificaiva, cio cauza care inlsturdtipictatea: 107 ._consimlmantul victimel poate conduce la relinerea unei forme atenuate a une infracfiuni incriminate autonom (de pilda, infractiunea de ucidere la cererea victimei prevazuta de art. 190 NCP); 3, poate fi invocata atat de o persoand fizic’, cat gi de o persoana juridica; 4, fapta poate fi sAvargit& cu orice forma de vinovatie (intentie sau praeterin- tentie sau culpa); 5. dacé exprimarea consimtamantului victimei survine pe parcursul actelor de executare, se poate refine sivarsirea unei tentative la infractiune; consim- | ffimdntul exprimat ulterior inchelentactivitt infractionale nu are un efect | justifcativ, fapta constituind infractiune; 6. in cazul infractiunilor cu durati de consumare, consim{méntul trebuie si riména valabil exprimat pe intreaga durat a comiterii faptei; 7. daca exist’ consimpimantul valabil pentru comiterea unei fapte tipice cu intentie, ins din culpa se produce un rezultat mai grav decat cel pentru care fusese exprimat consimtimantul, faptuitorul va rspunde penal pentru fapta mai grav comisa din culpa. B. Efectele consimamantului persoanei vatamate [— a. produce efecte it rem, cu privire la toti participant; |» b. inlétura caracterul penal al faptei pentru care exist un consimti- mént valabil al persoanei vatimate; |» c.nueste posibilé aplicarea unei sanctiuni penale; 1» d. procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea, (> ¢, inlaturd raspunderea delictuala. AA Il, PARTEA PRACTICA A de exenataghimelaplrr este existent unl agresian, «unt ata care pame in pericl grav persoana sau dreptuileaceseia oi un interes general fr core ereazd neceitates une actuni de apirare imediatl, adicé de108 | Cauzele justificative Jop_|_Cauzele justificative {nliturare a atacului inainte ca acesta si-vatdime valorile ameninfate. Or, in ‘cauza, se constata c& nu sunt indeplinite nici conditiile referitoare la atac gi nici cele referitoare la aparare. Astfel, la momentul la care inculpatul a inceput s& exercite actiuni violente cu cutitul asupra victimelor, mu exista tm aize actual saw iminent din partea vreunei zersoane din grupul advers asupra sa saut asupra vreunei alte persoane din grupul care il insofea, iar intre vatémarea martorului G.A. si violentele exercitate de inculpat s-a scurs un interval de timp, existénd posibilitetea inl&turérii atacului prin alte mijloace, nu prin sivarsirea unot fapte previzute de legea penal8. in ‘momentele in care inculpatul a aplicat loviturile cu cutitul asupra celor doud victime, atacul nu era in curs de executare gi nici pe punctul de a se declanga. Infractiunile au fost comise dupé ce grupul din care fceau parte victimele incerca si pardseascd in fugi zora, find urmérit de grupul inculpatului. In aceste momente, in care victim P.M. fugea, inculpatul i-a aplicat acestuio 0 loviturd de cufit in spate, dupa care la ebandonat, fntrucat observase cA victima T.A. se impiedicase i cizuse, momente in care, profitind de imposibilitatea acesteia dea se apara, i-a aplicat 0 lovi- turd de cutit in partea stangi a toracelui, urmats si de alte violente cu pumnul si ménerul cutitului in cap. Actiunile vatimatoare ale inculpatulut au fost plasate in timp si in afaca intervalului in care atacul putea ft iminent sia momentului in care acesta putea fi consuinat, astfelc& cerinfa necesitAtt ‘nw a fost indeplinitd, intrucat actul pe care I invocat recurentul inculpat nu era nici iminent si nici mu mai era actual (CCJ, 5 pen, dec. nr. 945/2008). AB use pose considers cl incalpatl~condamnat pent conduceres un autovehicul pe drumurile publice, avand in singe 0 imbibatie de alcool ce depageste limita legal& - s-a aflat in momental sivargirii faptet in stare de necesitate, chiar daca a efectuat deplasarea pentru a procura medicamente pentru soctul su, bolnav de cancer. Socrul inculpatului suferea de o boala incurabila, cu o evolutie lent si indelungati, situatie in care pericolul nu era nici neprevizut, nici iminent, iar inléturarea lui nu era posibilé prin administrarea unor medicamente (CA. Bucuresti, s. a Ia pen, dec. nr. 1457/1998). FISA nr. 12 CAUZELE DE NEIMPUTABILITATE 1. PARTEA TEORETICA = _1,CONSTRANGEREA FIZICA A. Conditii 1. sa fie exereitatd o constringere direct asupra fizicului faptuitorului; ¥ constrangerea poate fi exercitata de o tert persoana, de un animal sau poate rezulta dintr-un eveniment imprevizibil i irezistibil; 2. constringerea si fie irezistibila in concreto; 3. fapta (consumata sau tentata) savarsita in calitate de autor sau de participant sub imperiul constrangerii fizice sa fie previzuta de legea penala si si fie nejustificata. @® osservatn 1. spre deosebire de starea de necesitate, unde faptuitorul are optiunea de a realiza sau nut actiunea de salvare, in cazul constrangerii fizice, persoana constransi nu are nicio opfiune, trebuind si comiti fapta previzuti de legea penal (actiune sau inactiune); 2. starea de constrangere provocati cu stiinté chiar de citre fAptuitor, pentru ca ulterior si o poatd invoca drept cauza de neimputabilitate (actio Libera in causa), nu reprezint& o cauza de neimputabilitate, fAptuitorul urmand s& rispunda penal pentru fapta si110 | Cauzele de neimputabilitate [-B. Efectele constrangerii fizice a. produce efecte in personam; b. inlatura caracterul penal al faptei sdvargite ca urmare a constrangerii fizice; . persoana care exercitf cu intenfie acte de constrangere fizicd asupra {Sptuitorului va rispunde penal pentru participatie improprie la fapta sivargita de persoana constrains 4. procuroral va dispune clasarea, jar instanfa va dispune achitareas fe. inlétura rispunderea delictualé a fiptuitorului, insi nu inlaturd saspunderea celui care a exercitat actele de constrangere. eee = 2, CONSTRANGEREA MORALA A.Conditit 1. constringerea si fie svargiti prin ameninfarea cu un pericol grav; % poate fi cauzaté numai de 0 persoani, iar nu de un animal sau de un fenomen natural etc; ¥ constrangerea consté in amenintarea cu un réu care poate privi persoana faptuitorului sau o alta (chiar persoana celui care amenin{3); Y pericolul cu care se ameningé trebuie 8 fe gnu, iminent,ineitabl injust st proportional cu urmarea faptei penale ce se solicit afi sAvarsit +2. oi fie irezistibild in concreto: 3, fapta (consumati sau tentata) sivargita in calitate de autor sau de participant sub imperiul constrangerii morale si fie previzuté de legea penala gi si fie nejustificata. © opservatik: 4. este necesar ca sivirgirea actiunii sau inaciunit prevazute de legea penala ef fost soliitat® in mod direct sau implicit de citre persoana care exercta constrangerea: 2, spre deosebire de starea de necesitate, unde faptuitorul are optiunea de a realiza sau nu actiunea de salvare, in cazul constrangerii morale, persoana constransi nu are nicio optiune, trebuind si comitd fapta previzuti de legea penala (actiune sau inactiune). B. Efectele constrangerii morale [> a. produce efecte in personam; |, b.intaturi caracterul penal al faptei sdvarsite ca urmare a constrangerii morale; Ly c. persoana care exerciti cu intentie acte de constréngere moral asupra faptuitorului va réspunde penal pentru participatie improprie la fapta svargita de persoana constrans’; |» a. procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea; Ly e. inlétura rispunderea delictuala a fSptuitorului, ins& nu inlstur’ rispunderea celui care a exervitat actele de constrangere. © observa: 1. constrangerea morala afecteaza libertatea de vointé, iar nu pe cea de actiune (ca in cazul consteangerii fizice); 2. dacd faptuitorul a continuat sivarsirea faptei chiar dupa incetarea constrin- getii, actele indeplinite dup’ acest moment constituie infractiune si atrag réspunderea penalé a acestuia. | = 3. EXCESUL NEIMPUTABIL ‘A. Excesul neimputabil de aparare ¥ nu este’ imputabila fapta celui care actioneazé in stare de legitim’ apirare gi care, din cnuzn tulburdrit sau temeri, a depasit limitele unei apdrtri proportionate cu gravitatea pericolului gi cu imprejurdrile in care s-a produs atacul; ¥ este necesar si fie indeplinite toate condifiile previzute de art. 19 alin, (2) NCP cu privire la atac, precum si cele de la aparare,-cu exceptia proportionalitti;42 | Cauzele de neimputabilitate Y nu se va refine excesul neimputabil daci apararea este dispropor- fionat8 in raport cu atacul; nu se va refine excesul neimputabil daci depasirea limitelor unei apiriri proportionale este determinaté de alte cauze decit starea de tulburare sau temere generat de atac, ci excesul scuzabl, ce reprezinta ‘0 circumstant& atenuanta legalé (art. 75 alin. (1) lit. b) NCP}, pe care instanfa o va avea in vedere la individualizarea pedepsei; Y excesul neimputabil de apirare poate consticui o cauzi de neimputabi- litate doar pentru persoana fizic8, nu si pentru persoana juridic& B. Excesul neimputabil in actiunea de salvare nu este imputabilé fapta celui care actioneaza in stare de necesitate si care ni sia dat seama, in momentul comiterii faptei, ci pricinuleste urmiri viadit mai grave decit cele care sar fi putut produce dack” pericolul nu era intaturat; V este necesar si fie indeplinite toate conditile prevazute de art: 20 ‘alin, 2) NCP cu privire la pericol, precum si cele referitoare la actiunea dde salvare, cu exceptia proportionalitafii, {Aptuitorul neavand, la momentuil comiterii faptei, reprezentarea c& va pricinui urméri vadit mai grave ddecit cele care ¢-ar fi putut produce dac& pericolul nu era inlaturat; ¥ daci fiptuitoral a depisit limitele stiri de necesitate, cunoseind cl ve pricinui urmirioidit mai grave decat cele care sar fi putut produce daci pericolul nu era inllturat, se va retine existenja circumstantel ate- hhuante legale prevzute de art. 75 alin. (1) it. ¢) NCP (depaireslimitelor stride necesitate; Y excesul fu actiunea de salvare poate constitu 0 cauz& de neimputabilitate doar pentru persoana fizicS, nu gi pentru persoana juridica C. Efectele excesului neimputabil: "—» a. produce efecte in personam, nerislringindu-se asupra partic: pantilor; |» pb. intaturd caracterul penal al faptei |» ¢, nu este posibilé aplicarea unei pedepse sau misuri educative, ins este posibild aplicarea unei masuri de sigurant’; |_y 4, procuronul va dispune clasarce, iar instanta va dispune achitarea; Ts Le, excesul neimputabil de apirare nu inlituré rispunderea civila, faptuitorul putand Hi obligat la plata unei indemnizapi adecoate 9 chitabile i ‘+ £ excesul neimputabil in actiunea de salvare nu inlatura réspunderea civila pentru prejudicile cauzate tertilor, aceasta fiind angajat’ pe temeiul imbogatiri find just’ cauza. ‘> _ 4. MINORITATEA ° A. Condit 1. sivargirea unei fapte nejustificate, prevazute de legea penala; ¥ fapta poate fi savarsita in orice calitate (autor, instigator, complice) si poate fi consumats sau rmasd in faza tentativei. 2. existenta stride minoritate la momentul savarsiri faptet; '¥ minorti pind la 14 ani sunt prezumati absolut ci nu au discemémant gi xu rispund penal; minorii cu varstaintre 14 si 16 ani sunt prezumat relativ ci nu au discemamant si'rispund penal numai daca se dove- deste prin expertiz’ medico-legala psihiatrica faptul ca au sivarsit fapta cu discernimant; ; in eazul infractiunilor cu durata de consumare (continue, continuate gi de obicei), minorul va rispunde penal numat pentru actle realizate dup’ momentul de lacare acesta raspunde penal; jn cazul infractiunilor progresive, fSptuitorul nu va rAspunde penal daci la data comiterii faptet nu rispundea penal, chiar daci la ‘momentul epuizArii faptei acesta rspundea penal. B. Efectele minoritatiis [> a. produce efecte in personam; I b. inlstura caracterul penal al faptei varsite in stare de minoritate, ca urmare a lipsei imputabilitati; [> ¢. nu pot fi aplicate fiptuitorului masuri educative, insa este posibila aplicarea unor masuri de siguranta;114 | Cauzele de neimputabilitate |» d, procuronul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea; }—» e, minorul pang la 14 ani mu rispunde delictual decit dacé se dovedeste ci a sivargit fapta cu discernmant; minorul care a ‘mplinit varsta de 1d ani raspunde de prejudiciul cauzat, in afard de cazul in care dovedeste c& a fost lipsit de discernimant la data savarsisii faptei; persoana care, in temeiul legii, al unui contract ori ‘al unei hotirari judecdtoresti, este obligat si supravegheze un minor va rispunde pentru prejudiciul produs de acesta; Lo ¢ fata de minorul care a sivarsit o fapti previzuté de legea penalé si care nu rispunde penal, Comisia pentru Protectia Copilului ori, dupa «az, instanfa judecitoreasc’ poate dispune masura plasamentului sau a supravegherii specializate, aes eee See eee eee ee eee eee ‘> 5, IRESPONSABILITATEA 1. Condit 1. sivarsirea unei fapte prevazute de legea penal, nejustificatis 2 existenta unei stiri de incapacitate psiho-fizici in momentul sivarsiri faptei; ¥ incapacitatea psiho-fizick implica impesibilitatea de a-si da seama de actiunile sau inactiunile sale sau de urmirile acestora (factorul intelectiv) gi incapacitatea de afi stapan pe ele (factoru! volitiv); Y dack incapacitatea de infelegere si vointé nu este anihilata, ci numai atenuati, caracterul penal al faptei nu este inliturat, acest aspect putind fi avut in vedere de instanté la individualizarea pedepsei. 3.incapacitatea psiho-fizica sa se datoreze unei boli psihice ori altor cauze anormale; ¥ este necesar ca boala psihic& si fie susceptibild si afecteze res- ponsabilitateay ¥ alte cauze care pot afecta responsabilitatea pot fi somnambulismul, stirile hipnotice etc. us B. Efectole iresponsabilitatii [> a. produce efecte in persona; + b. inlituré caracterul penal al faptei savargite in stare de irespon- sabilitate ca urmare a lipsei imputabilital [+ c. procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea; nu pot fi aplicate pedepse sau masuri educative, ins& pot fi dispuse misuri de siguranfa (obligarea la tratament medical sau internarea medical); Ls a, inliturs edspunderea delictualé a faptultorului, ins poate fi anga- jati rispunderea delictuala pentru fapta altuia a persoanei care in temeiul legii, al unei hotarari judecitoresti sau unui contract, avea obligatia de supraveghere a iresponsabilului; ca exceptie, art, 1368, NCC prevede o obligatie subsidiaré de indemnizare a victimei de citre iresponsabil in cazul in care nu se poate angaja réspunderea celui care avea obligatia de a-] supraveghea. © opservati: fn cazul infractiunilor cu durati de consumare, starea de iresponsabilitate trebuie si existe pe intreaga durati a consumérii faptei; dacd aceasta | existat la inceputul comiterii faptei, incetind ins pe parcursul comiterii ei, | faptuitorul va r’spunde pentru actiunile sau inactiunile comise cind era responsabil; 2. mu pot constitu cauze ale sti de iresponsabitate acele imprejurde pe care loge le ealificd rept eae autonome care inltuct aractenul penal al faptel (beta, minortates); | 3. dacd actiunile sau inacfiunile infractionale au fost s&vargite de fiptuitorul care la momentul comiterii faptei nu era responsabil de acestea, dar care gi-a provocat anterior in mod voluntar sau din culp’ aceasti stare de iresponsabilitate intr-un moment in care avea deplina capacitate intelectiv si volitivl (acti libera in enusa), nu se va retine cauza de neimputabilitate a | iresponsabilitati, al116 _|_Cauzele de neimputabilitate > 6. INTOXICATIA 1. voluntara: intoxicatia (cu alcool sau alte Jsubstante psihoactive) este produsi in mod Intoxicatia poate fi: voluntar, chiar dac& persoana nu a urmérit sd ajunga in stare de betie a) completa: intoxicatia determin’ pierderea ‘capacitatilor intelective sau volitive ale| persoanei; b) incompleta: intoxicatia nu determin’ o pier- dere a capactitilor intelective sau volitive ale| fptuitorulu, cimamai o diminuare a acestora. 2. involuntard: intoxicatia produs’ in mod involuntar (accidental) sau din eroare: 2) completi: intoxicatia determing pierderea capa- citifilor intelective sau volitive ale persoarel; by) incompleta: intoxicatia nu determina o pierdere a capacititilor intelective sau volitive ale féptui- torului, cinumai o diminuare a acestota. 1. Intoxicatia involuntard completa ~ cauza de neimputabilitate A. Conditii: (> 1. 0d fie savagitd o faptt previzuti de legea penal Ly 2. fapta si fie sivargiti in stare de intoxicatie involuntaré completa B. Efectele stiri de intoxicatie involuntard completa: [— a. produce efecte in personam; L_, b. inlaturd caracterul penal al faptei sAvargite in stare de intoxicatie involuntara completa; |_. ¢, procurorul va dispune clasarea, iar instan{a va dispune achitarea; ‘organele judiciare nui pot aplica pedepse ori rmasuri educative, ins& pot aplica masuri de siguranté (obligarea la tratament medical sau internarea medical8); L_+ a, inlituré rSspunderea delictualé a féptuitorului @ ousexvarn: 1. intoxicatia voluntaré nu inldturd caracterul penal al faptei (nici chiar atunci cnd este completa); rnuanti, fie o circumstant’ agravant’ fart. 77 alin, (1) lit. ) NCP]; 3. intoxicatia involuntard incompleta nu inlaturd caracterul penal al faptei, {nsi poate constitui o circumstanta atenuants 4, este necesar ca starea de intoxicate si existe atat la momentul Iudrii rez0- lutie ractionale, cat si la momentul svarsirii faptei; 5, in cazul infractiunilor cu durati de consumare (continue, continuate, de obicei), starea de betie involuntaré completif Gntoxicatie cu alte substante) trebuie SA existe pe intreaga durata a consumérii faptei; daca aceasta a cxistat la inceputul comiteriiei, incetand ins pe parcursul ei, fAptuitorul va Hispunde pentru actiunile sau inactiunile comise cénd nu se afla in stare de betie involuntaré completa; | intoxicatia voluntara poate constitui dup’ caz fie o circumstanta ate- 1 6. in cazul infractiunii progresive, este necesar gi suficient ca starea de intoxicatie si existe numai la momentul comiterii activitatit infractionale, chiar dac’ la momentul producerii rezultatului mai grav féptuitoral nu se ‘mai afl in stare de intoxicatie. 7. EROAREA —> 1, Eroarea asupra tipicititii (cu privite le elementele constitutive ale infractiunit); ‘A. Conditii: 1. comiterea unei fapte previzute de legea penala in cond necunoasterii/cunoasterii gresite a existentei unei stiri, situat imprejuriri de care depinde caracterul penal al faptei; ¥ stare” ~ modul in care se prezint’ o persoans, entitate, bun;116 | Cauzele de neimputabilitate Y ,situatie” ~ pozitia unei persoane, entiati, bun in cadrul relatiilor sociale; Y simprejurare” ~ realitatea exterioard ce caracterizeaz fapta comisa. —> 2, eroarea si existe la momentul sivarginii faptei. B. Efectele erorii asupra tip a. produce efecte in persona; b. eroarea invineibila - inlsturd caracteru! penal al faptei savarsite din ceroare atit in cazul infractiunilor comise cu intenfie, cat si din culpa; ¢. eroarea vincibild ~ inlaturd caracterul penal al faptei pentru fapta comisé cu intentie, insi va fi angajaté raspunderea faptuitorului ppentra o fapti comisi din culpS, dacd aceasta este incriminats (eroazea fiind rezultatul culpei faptuitorului); procurorul va dispune clasarea, iar instanfa va dispune achitares: ‘nu pot fi aplicate pedepse ori misui educative, insi pot fi aplicate masuri de siguranta. © opservatit: 4. mu reprezinta cauzi care inlaturs caracterul penal eroarea in forma {ots sax error in personiam; aberratio consumare in timp (continue, continuate, de 2, in cazul infractiunilor cu ga desfigurare obicei, de simpli repetare), eroarea trebuie si existe pe intrea a activitatii infractionale; 3, in cazul infractiunii progresive, este necesar ca eroarea sé existe Ia mo- ‘mentul consumarii infractiunis, chiar daca la momental epuirrit faptui- oral nu se mai afld in eroare; 4, mu este suficient pentru retinerea erorii existenta numai a unei indoieli a unui dubiu, cu privire la tipicitatea fapteis 5, in cazul infractiunilor complexe, eroarea cu privire la tipicitatea infractiunit absorbante inlaturé numai caracterul penal al acesteia, fAptuitorul puténd ft tras la réspundere penal pentru infractiunea absorbita; eroarea asupra tipicititii infractiunii absorbite poate conduce Ia inlaturarea caracterului penal al infractiuinii absorbante; 6. este asimilaté unei erori asupra tipicitatii gi eroaren cw privire In elementele obiective ale uci cauze justifieative ori eroarea privind o dispozitie legal! extra- penald, dac’, la momentul comiterii faptei, norma extrapenala ori comporta- ‘mental pe care aceasta il interzice nu au fost cunoscute in niciun mod; 7, eroarea invincibilé ce poarté asupra existentei unei sti, situatii, impre- jurdti ce constituie circumstanfa agravantt generald sau element circumstantial de agravare a infractuunii are ca efect pierderen caracteruliti agravat, infeactorul réspunzind penal numai pentru sivarsirea infractiunii in forma de baz& (indiferent cd fapta este sivarsité cu intentie ori din culpa); 8, in cazul infractiunilor sivargitedin culpa, eroarea asupra unel circumstante | agravante generale ori asupra unui clement circumstantial agree | fnlaturd retinerea acestora, numai dacieroarea nu este rezultatul culpei (eroare invineibild). 2. Eroarea asupra antijuridicititii Y cau2i de neimputabilitate constand in eroarea invincibila asupra caracterului ilegal al faptei; Y nueste imputabili fapta prevazutd de legea penal sivargiti ca urmare « hnecunoasteri sau cunoasterié gresite a caracterulti ilicit al acesteia din cauza uunei imprejurri care mu putea fin niciun fel evitatd. Efectele erorii asupra antijuridictat [> a. produce efecte in persona; |» b. inlatura caracterul penal al faptei, aceasta nefiind imputabila faptuitorulul, Ly c. procurorul va dispune clesarea, iar instanta va dispune achitarea; nu pot fi aplicate pedepse ori masuri educative, ins& pot fi aplicate mésuri de sigurant’eroarea asupra antijuridicitatii nu inlatura vinovitia ca element constitutiv al infractiunii, ci face ca fapta prevazuta de legea penalé si nu fie imputabils; 2, eroarea vincibild nu constituie 0 cauza de neimputabilitate, urmand a se angaja raspunderea penalA a {Sptuitorului, instanta putind avea in vedere faptul cd a actionat din eroare la individualizarea pedepsei. ee > 8. CAZULFORTUIT CO ee A. Conditii: —> 1. suprapunerea unei imprejurdri exterioare imprevizibile peste actiunea sau inactiunea faptuitorului; ¥ imprevizibilitatea imprejuririi exterioare trebuie s& aib& caracter ‘general si obiectiv (nicio persoana aflaté in conditiile date s8 nu 0 poata prevedea); ¥ cazul fortuit exclude culpa; dacé faptuitoral nu a prevazut interventia imprejurdrit exterioare, desi putea gi trebuia si o faci, caracterul ppenal al faptei nu va fi inlaturat —> 2, actiunea sau inactiunea faptuitorului si constituie o fapta prevazuta de legea penali, nejustificata, ca urmare a suprapunerii imprejurarii exterioare; ¥ imprejurarea exterioaré nu are in sine o semnificatie penal; ¥ actiunea sau inactiunea fiptuitorului pe care se grefeaz’ imprejurarea exterioari poate fio fapta licit8. sau ilciti, inst, prin intervenirea {imprejuricii exterioare, aceasta devine intotdeauna o fapta previzuti de legea penal. Laas B. Efectele cazului fortuit: [—> 2. produce efecte in rem; [> b, inlaturd caracterul penal al faptei sévarsite ca urmare a interventiei cazului fortuit, lipsind trasitura esentiala a imputabilitati; |» c. procurorul va dispune clasarea, iar instanta va dispune achitarea; L_» a, inlsturd raspunderea delictuala a faptuitorului, cu exceptia cazului de rispundere obiectiva (fapta lucrulu) NA Il, PARTEA PRACTICA, TTB pentrs existenta constringerit morale, trebuie si fie indeplinite urmé- toarele condifii: 1. s& existe 0 actiune de constréngere sivarsit’ de o persoani asupra psihicului unei alte persoane, prin amenintare cu un rau important. Tocmai existenta unei amenintari de acest fel provoaci la persoana ameninfati un sentiment de team sub imperil caruia ea sivirgeste o fapti prevzuté de legea penal’, ca singura altemativi a réului cu care este amenintatd. Persoana constrinsi moral este nevoiti, deci, seu s& sufere réul cu caze este ameninfaté, sau si sivargeasc’ fapta ce i se pretinde de citre cel care exercita constringerea si care este o fapti ilicita. Amenintarea poate fi orald sau scrisa. Ameninfarea oralé poate fi incotiti sau nu de gesturi ameninfatoare (de exemplu, agitarea unei arme, inchiderea usii cu cheia, ruperea legéturii telefonice etc.), f&r8 ca prin aceasta si inceteze de a fi 0 constrangere morali, exercitaté asupra psihicului persoanei; 2. prin amenintare si se creeze un pericol grav pentru persoana ameninfat’ sau pentru o alt persoana, in cazul in care nu s-ar ceda ameninfirii si nu s-ar savarsi fapta previzutd de legea penali. Pericolul poate si priveascé oricare dintre valorile legate de persoana fizic&: viata, integritatea corporalé, sinatatea, libertatea, demnitatea etc, fie Beste vorba de persoana celui amenintat, fie de orice alté persoand, independent de existenta vreunei legaturi intre aceasta gi cel amenintat. Legea penala apari gi incurajeaza, gi in acest caz, sentimentul de soli- daritate si relafiile de ajutor reciproc impotriva agresiunii. Pericolul rezultat din amenintare este considerat grav atunci cand se referd la un rit122 Cauzele de ni putabilitate ireparabil sau greu de reparat. Daca perico.ul nu priveste vreuna dintre valorile esentiale legate de persoana sau daca pericolul nu este grav, nu poate exista constrangere morald; 3. pericolul cu care se ameningi trebuie 88 fie de aga natura incét si nu poatii fi inlaturat decat prin sAvarsirea faptei previzute de legea penal. Daci era posibilé recurgerea a alte mijloace de inliturare a pericolului, conditia inevitabilitatii mu este inde- plinitd gi nu existd constrangere morala (de exemplu, cand este posibila chemarea in ajutor a altor persoane sau a organelor de politie etc.). Pentru stabilirea evitabilitatii sau inevitabilitatii pericolului, pe alti cale decit \vargirea faptei prevazute de legea penal8, trebuie s& se tind seama, ca gi in cazul constrangerii fizice, de imprejuririle de fapt si de persoana faptuitorului. Simpla enumerare a acestor conditii contrazice categorie apirarea inculpatului potrivit cdreia ar fi sivargit fapta pe fondul constran- getii morale. Pe de o parte, inculpatul avea un nivel intelectual, educa- tional si cultural de naturd s& il facd s8 infeleaga contextul juridie si cadrul legal al cercetirii sale de cétre organele judiciare, iar, pe de altA parte, pretinsul iu" consta in efectuarea unor cercetari judiciare standard specifice solutiondrii unor cauze penale; in urma acestora chiar dacé s-ar fi finalizat cu trimitecea in judecati, des! inculpatul_a avut convingerea cd faptele cercetate nu constituiau infractiuni ~ nur se crea un pericol grav pentru persoana a in situafia in care nu s-at fi cedat pretinsei constrangeri gi nu s-ar fi sivargit fapta prevazutd de legea penal (darea de bani) (LCCJ, s. pen, dec. nr. 1863/2010). AID dacs minora svar o parte din actelesucrsive componente ale und infractiuni continue sau continuate in perioada de timp in care nu réspundea penal, dar le-a continuat in timpul cand era major, va fi tras la rispundere penal pentru activitatea desfaigurati in aceasti ultima perioada (Plenul TS, dec. de indrumare nr. 9/1972). TD eroaren este exclust in caz de tidoial, de cunoastere nesigurl, deoarece fn acest caz faptuitorul accept’ postbilitatea prodiucerii faptei sale care, astiel, este sivargith cu intentie indirectd, Prin urmare, fapta de a introduce fn fara droguri de risc, fra drept, nu este sivargita in conditille erorii de fapt, daci faptuitorul, exercitndu-gi functia si avind experienti in domeniut] transportului international, a introdus in far’ colete cu droguri primite spre transport fri a verifica continutul acestora, intrucit cu PE noasterea nesigura a confinutului coletelor implici acceptarea de citre fSptuitor a posibilitatii de a primi spre transport si de a introduce fn tard substanfe interzise (LC.CJ, . pen., dec. nr. 3033/2006). AUD necunoaseren legit extapenale poste constitu cauzd de inlturare a caracterului penal al faptei, echivalents erori, cu condita ca faptuitorul sa ignore acea dispozitie legal’, ceea ce nu subzista in cazul angajatului unet firme care importi $i export substanfe toxice, dacd acesta sustrage si define asemenea substante (CJ. s. pen, dec. nr. 2440/1995).am FISA nr. 13 PEDEPSELE 2) |. PARTEA TEORETICA = _ 1. CATEGORI DE PEDEPSE * = I. Pedepse principale b. persoanei juridice ii pot fi aplicate una saut mai multe dintre urmatoarele pedepse complementare: dizolvarea, suspendarea activitatii persoanei juri-| dice pe o durata de la 3 luni la un an sau suspendarea uneia dintre activitatile| persoanei juridice in legitura cu care s-a savargit infractiunea pe o durat8 de| a 3 luni la 3 ani; inchiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice pe 0 Jdurata de la 3 luni la 3 ani; interzicerea de a participa la procedurile de publice pe o duraté de la unu la 3 ani; afigarea sau difuzarea /hotirarii de condamnare. > 2, DETENTIUNEA PE VIATA 4. persoanei fizice ii pot fi aplicate urma- toarele pedepse principale: detentianea pe| vviatd; Inchisoarea de la 15 zile la 30 de ani siamenda penals; b. persoanei juridice ti poate fi aplicata numai 0 singur pedeapsi principal amenda penal LL, Pedepse accesorii }—* ¥ pot fi aplicate numai persoanei fizice si constau in interzicerea unuia sau mai rmultor drepturi care au fost interzise gi ca pedeapsé complementar TIL Pedepse complementare ‘a. persoanei fizice ii pot fi aplicate urma- toarele pedepse complementare: interzi- cerea unor drepturi pe o duraté de la 11a 8 ani, degradarea militard si publicarea hotirarii de condamnare; ¥ poate fi prevazuti de lege ca pedeapsa unica sau altemativ cu pedeapsa Inchisori; ¥ infractorului minor nu fi poate fi aplicata pedeapsa detentiunii pe viata, instanta puténd aplica numai masuri educative privative sau nepri- vative de libertate; ¥ cand infractorul a fost condamnat definitiv la pedeapsa detentiunii pe vviagS inainte de a fi implinit varsta de 65 de ani, la data implinirii acestei varste detentiunea pe viata poate fi inlocuita cu pedeapsa inchisorii de 30 de ani si pedeapsa complementard a interzicerii exerctarié unor drepturi pe 0 durntd de 5 ani; perioada dé detentiune executat’ se considera ca parte executaté din pedeapsa inchisoris; ¥ pentru a dispune inlocuirea detentiunii pe viat& cu pedeapsa inchisorii, instanfa va avea fn vedere (in mod cumulativ) urmatoarele aspecte: [> a. daca persoana condamnaté a avut o buna conduit pe toat du- rata executirii pedepsef; 1 b. dacé persoana condamnaté a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotarérea de condamnare (exceptind cazul in care dovedeste ci nu a avut nicio posibilitate s8 le indeplineasca); ‘> c. daci persoana condamnaté a facut progrese constante si evi- dente in vederea reintegratii sociale;126 |_Pedepsele ¥ potrivit noului Cod penal, pedeapsa inchisorii poate fi inlocuité cu pedeapsa detentiunii pe viata —> i. in cazul concursului de infractiuni, atunci end s-ntstabilit mai multe pedepse cu indhisoares, daci prin addugare (a pedeapsa cea mai mare a sporului de o treime din totalul celorllte pedepse cu inchi- soarea siabiite s-ar dep cu 10 ani sae mai mult maxil general al pedepsei inchisorii, iar pentru cel putin una dintre infractiunile concurente pedeapsa previtzutdt de lege este inchisoaren de 20 de ani sau mai mare; + ii. in cazul recidivei postcondamnetorii, daci prin insumarea pedepselor (...) sar depsi cu mai mult de 10 ani maximul general al pedepsei inchisorii, iar pentru cel putin una dintre infractiuille sfvarsite pedeapsa prevazuti de lege este inchi- soarea de 20 de ani sau mai mare. = _3.INCHISOAREA ¥ limitele generale ale pedepset inchisorii sunt de la 15 zile 1a 30 de ani; ¥ ziua in care incepe executarea pedepsei gi ziua in care inceteaza se socotesc in durata executiii; ¥ durata retinerii gia arestarii preventive/arestului la domiciliu se deduce din durata pedepsei inchisorii stabilita de instant, chiar dact, pentru infractiunea in legatura cu care a fost refinut sau arestat preventiv, s-2 dispus clasarea sau renuntarea la urmarize penali/amanarea aplic&sii pedepsei in cazul condamnarii la pedeapsa amenzii penale, executarea acesteia va fi inliturata in tot sau in parte, ca urmare a refinerii, arestului la domiciliu sau arestarii preventive din cursul procesului; dacé fptui- torul este judecat in tara pentru o infractiune pentru care a fost retinut, arestat preventiv sau condamnat in str&indtate, durata refiner, arestului la domiciliu oti a arestarii preventive, precum si partea din pedeapsi executati in afara teritoriului farii se deduc din durata pedepsei aplicate pentru aceeasi infractiune de instanfele romane, dupa recunoasterea hotirdrii judecttoresti straine; fFisa nr. 13) ¥ perioada in care condamnatul aflat in executarea pedepsei este internat in spitalul penitenciar intra in durata executarii, cu exceptia situatie care acesta gi-a provocat in mod voit boala, iar aceasta imprejurare se constatd in cursul executiirii pedepse. ‘=> 4, AMENDA PENALA IN CAZUL PERSOANEI FIZICE LIMITELE PEDEPSEI AMENZIT 1. generale: intre 30 de zile gi 400 de zile-amenda; cuantumal sei 2ile-amendd este cuprins intre 10 lei si 500 lei; rezultd cA limitele generale ale pedepsei menaii sunt cuprinse intre 300 lei si 200.000 lei; 2 speciale intre: 2) 60 gi 180 de zile-amenda, cand legen prevede pentru infracti= unea sivargité numai pedeapsa amenzii; b) 120 si 240 de zile-amends, cdnd legen prevede pedeapsa amenzii altemativ cu pedeapsa inchisorii de cel mult doi ani ©) 180 gi 300 de zile-amend’, cand legen prevedle pedeapsa amenzii altemativ cu pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani - pedenpsa previzutil de lege = pedeapsa prevazuta in textul de lege care incrimineaza fapta sAvarsita in forma consumata, Fara uarea in considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei © onsenvattr 1. stabilirea cuantumului amenaii se realizeaza in dous etape: a) instanta stabileste numérul zilelor-amenda la care va fi condamnat ineulpatul avand in vedere criterile generale de individualizare a pedepse, previute de art. 74. NCP; b) instanta va stabili cuantumul unei zile-amenda finand seama de situatia | materials « condamnatuli ide obligate legoe ale condamnatulul faa128_|_Pedepsele de persoanele aflate in intretinerca sa, astfel incat si nu fl pund pe condamnat in situatia de a nu-si putea indeplini indatoririle privitoare la intretinerea, cresterea, invafatura gi pregitirea profesional a persoa- nelor faji de care are aceste obligatii legale; amenda rezultanti reprezinta produsul dintre numarul zilelor-amenda gi cuantumul unei zile-amenda; 2. daci prin infractiunea sivargitd s-2 urmérit obfinerea unui folos patri- monial, iar pedeapsa prevazuta de lege este numai amenda ori instanta opteazA pentru aplicarea acestei pedepse, limitele speciale le zilelor- amenda se pot majora cu o treime; 3, refinerea unor cauze de atenuare ori agravare are efecte mumai asupra limitelor speciale ale zilelor-amend’, nu si asupra cuantumului unei zile-amenda; 4. persoana condamnata la pedeapsa amenzii este obligat& si achite integral amenda in termen de 3 luni de la rimanerea definitiv’ @ hotérarii de condamnare si s& comunice judecitorului delegat cu executarea dovada pliti, in termen de 15 zile de la efectuarea acesteia, Daci persoana con- damnat se afld in imposibilitate de 2 achita integral amenda in acest termen, judecitorul delegat cu executarea, la cererea acesteia, poate dispune esalonarea platii amenzii in rate lunare, pe o perioadi ce nu poate depasi 2 aniy ack persoana condamnaté nu a achitat amenda, in tot sau in parte, in termenul de 3 luni de-la riménerea definitiv’ a hotirarii de condamnare sau in termenele stablite prin egalonare, judecdtorul delegat cu executarea sesizeazi instante deexecutare, care poate dispune 5. a) executarea amenzii prin munca neremuneraté in folosul comunitatii, afard de cazul in care persoana nu poate presta aceasté muncé din cauza stirii de sindtate, cind constaté ci neexecutarea nu este imputabila condamnatului; b) inlocuirea pedepsei amenzii cu inchisoarea, cénd constat ci neexe- cutarea nu este imputabilé condamnatului gi acesta nu fgi da consim- améntul la prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitatii; ©) inlocuirea pedepsei amenzii cu inchisoarea, cind constati neexecutarea ritorti, 6. in vederea garantarii executarii pedepsei amenzii, procurorul, judecatorul de camera preliminara sau instanta de judecaté poate lua masuri asigu- AMENDA CARE iNSOTESTE PEDEAPSA INCHISORIL po. Ly6 daci, prin infractiunea sAvérsit8, inculpatul a urmarit obfinerea unui Jolos patrimonial, iar instanta apreciaza c& sanctiunea inchisorit nu este suficienté pentru a-gi atinge scopul, va putea aplic A ie | va putea aplica, pe lang pedeapsa inchisorii si pedeapsa amenzii; aor aplicarea sanctiunii amenzii pe ling’ pedeapsa inchisorii este posibilé att in cazul in care legea prevede pentru infractiunea rgita pedeapsa inchisorii, ca pedeapsa unicé, ori altemativa cu pedeapsa amenzii, precum si in situatia in care, desi legea prevede pedeapsa inchisorii alternativ cu pedeapsa detentiunii pe via, instanta de judecata se orienteaza cdtre pedeapsa inchisori; disporitile art. 62 NCP pot fi aplicate si atunci cdnd executarea pedepsei inchisorii este suspendatd sub supraveghere (in acest caz, executarea pedepsei amenzii astfel siabilite nu este suspendat8) ori {in cazul in care se dispune aménarea aplicdrii pedepsei (in aceast’ potez3, amanarea aplicarii va privi att pedeapsa inchisorii, cit si pe cea a amenzit); rnu este necesar ca folosul material sa fi fost efectiv obtinut, legea impunand numai conditia ca fAptuitorul si fi urmérit obtinerea folosului; pedeapsa amenzii alaturata sanctiunii inchisorii se va stabili intre ‘urmatoarele limite speciale (limitele speciale ale zilelor-amenda ce ru pot fi reduse sau majorate ca efect al cauzelor de atenuare ori agravare a pedepsei): 4) 120 gi 240 de zile-amenda, cind pedeapsa inchisorii stabilita de instanta este de cel mult doi ani; ) 180 gi 300 de zile-amend, cand pedeapsa inchisorii stabilita de instant este mai mare de 2 ani ‘cuantumul unei zile-amenda este cuprins intre 10 lei si 500 lei, iar la stabilirea acestuia se va tine seama de valoarea folosului patei- ‘monial obtinut sau urmérit.130 | Pedepsele iNLOCUIREA PEDEPSEI AMENZII CU PEDEAPSA INCHISORIT Cazuri —+ a. daca persoana condamnati nu executi, cu rea-credinta, pedeapsa amenzii, in tot sau in parte; reaua-credinfa a condamantului presupune ca acesta si posede financiare suficiente pentru achitarea amencii, insi si rofuze efectuarea platii; —> b. daca pedeapsa amenzii nu poate fi executata (in tot sau in parte) din motive neimputabile condamnatului, iar acesta nu isi da consimtimantul la executarea amenzii prin muncd neremunerati in folosul comunitatii; —+ c. daci persoana condamnati nu executa obligatia de munci in folosul comunitatii in conditiile stabilite de instant; Y aceasti ipotezi presupune ca, dupa dispunerea executarii pedepsei amenzii prin munca neremunerati in folosul comunitatii, persoana condamnati si nu presteze munca in conditiile stabilite de citre instant; —> a. dack persoana condamnati. sivargeste 0 noua infractiune descoperité inainte de executarea integrala a obligatiei de munci in folosul comunitatii; ¥ nu are relevanté forma de vinovétie cu care este sivarsitd infractiunea, {nlocuirea putand interveni gi in cazul faptelor sAvargite din culpa; ¥ nu are relevanjii momentul in care se pronunti hotSrarea judecdtoreasca cu privire la fapta nou-comisi, fiind necesar numai ca aceasta si fie des- coperita inainte de executarea integrala a muncii in folosul comunitati. © osservatu: 1. inlocuirea pedepsei amenzii stabiliti de instanf& cu cea a inchisorii este posibila atat in cazul in care legea prevede pentru aceea infractiune pedeapsa unici a amenzii, cét si atunci cénd prevede pedeapsa inchisorii alternativ cu amenda; 2. instanta nu are posibilitatea de a individualiza pedeapsa inchisorii cu care este inlocuit’ amenda, legea previzind in mod explicit c& numarul zilelor- amenda neexecutate (prin plata sau prin munca in folosul comunititii) se inlocuiegte ca un numar corespunzitor de zile cu inchisoare (unei zile- amenda fi corespunde 0 zi de inchisoare); zilele de munca in folosul comu- nitStii efectuate in executarea pedepsei amenzii intre data comiterii noii infraciiuni si data condamnarii definitive nu vor fi avute in vedere la stabilitea zilelor de inchisoare pe care condamnatul trebuie si le execute; 3. pedeapsa inchisorii astfel stabilita se va executa numai in regim de detentie, neputindu-se dispune amanarea aplicirii pedepsei ori suspendarea sub supraveghere. BEE Eee rereecee rarer EXECUTAREA PEDEPSEI AMENZII PRIN PRESTAREA UNEI MUNCI NEREMUNERATE IN FOLOSUL COMUNITATII Condi ‘a) pedeapsa amenzii s4 nu poata fi executatd, in tot sau in parte, din motive neimputabile persoanei condamnate: b) sa existe consimtamantul persoanei condamnate; ©) persoana condamnatd si fie apta din punct de vedere medical si presteze munca in folosul comunitit (orem opr Stine 1. nu poate fi dispusé dac& persoana condammaté nu poate presta mune: folosul comunitatii din cauza starii de sindtate, doveditd prin acte met132_1_Pedepsele 2. reprezinté o forma de executare a pedepsei amenaii prin munca in folosul comunititi, iar nu o inlocuire pedepsei amenzii cu munca in folosul | 3, executarea mundi in folosul comunititi se face inr-un termen de maxim 2 | ani de a rimineres defn» hotirérii de executare a pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate in folosul comunitafii (net zile- amenda ii corespunde o 21 de muncd in folosul comunitatis 44. dact pedeapsa amenzii ce se executi prin prestarea unei munci in folosul comunititii a fost aplicata pe lang’ pedeapsa inchisorii, munca neremu: erat in folosul comunititii se va presta dupa ce pedeapsa inchisorii este executati sau considera ca executatd nitStii Inceteazd la data executarii ultimei zile de muncd stabilita de citre instant& sau prin plata amenzii corespunzatoare zilelor-amenda ramase neexecutate, in cazul in care persoana condamnaté nu mai este insolvabila ! @x@cutarea pedepsei amenzii prin munca neremunerata in folosul comu- sinu mai doreste si continue munca. = 5, AMENDA PENALA iN CAZUL PERSOANEI JURIDICE 1. limitele generale ale zilelor-amenda sunt cuprinse intre 30 de zile si 600 de zile, iar cuanturnul unei zile-amenda este cuprins intre 100 gi 5.000 lei; asttel, limitele generale ale pedepsei amenzii sunt cuprinse intre 3.000 $i 300,000 lei 2. limitele speciale ale zilelor-amenda sunt cuprinse intre: -—> i) 605i 180 de zile-amenda, cAnd legen prevede pentru infractiunes sivarsiti numai pedeapsa amen2ii; | ii) 120 gi 240 de zile-amends, cand legen prevede pedeapsa inchisorit de cel mult 5 ani, unicd sau alternativ cu pedeapsa amenzii; |» igi) 180 gi 300 de zile-amenda, cénd lege prevede pedeapsa inchisorit de cel mult 10 ani; | 133 |» iv) 240 $i 420 de zile-amenda, cin legea prevede pedeapsa inchisorii de cel mult 20 de ani: '—* v)_ 360 si 510 de zile-amenda, cind legen prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 20 de ani sau detentiunea pe viata. OBSERVATIL 1. amenda penal in cazul persoanei juridice se va stabili in doi pasi: a) instanta va stabili mai intai numérul zilelor-amenda la care va fi obligata persoana juridicd, avand in vedere criterile generale de individualizare a pedepsei, prevazute de art. 74 NCP; b) instante va stabili cuantumul unei zile-amend& findnd seame de cifra de afaceri (in cazul persoanei juridice cu scop lucrativ), respectiv de valoarea activului patrimonial in cazul altor persoane juridice, precum gi de celelalte obligatii ale persoanei juridice; pedeapsa rezultanta va reprezenta produsul dintre numarul zilelor-amenda si cuantumul unei zile- 2. dacd, prin sivargirea infractiunii, persoana juridicd a urmirit obfineren wnt folos | patrimonial, timitele speciale ale zilelor-amends previzute de lege pentru infractiunea comisa x pot majore cu o treine, f3r8 a se depasi maximul general al zilelor-amenda; la stabilirea amenzii'se va fine seama de valoarea folosului patrimonial obfinut sau urmarit; 3. amenda penal’ aplicati persoanei juridice trebuie executats integral in termen de 3 luni de la rimfnerea definitivs a hotirérii de condamnare; dack persoana juridicd se afla in imposibilitate de a achita integral amenda in termenul de 3 luni, judeedtorul delegat cu executare, la cererea acesteia, poate dispune egalouaree plitii amenzii in rate lunare, pe o perioada ce nu poate depisi doi ani; | 4. persoana juridicd cdreia i s-a aplicat amenda penal& nu poate formula 0 actiune civila in regres impotriva persoanei fizice (organ de conducere, prepus ori mandatar) care a sivaryit fapta in materialitatea ei pentru recuperarea sumei platite cu titlu de pedeapsi penala.134 | Pedepsele ——E—_—— 6, PEDEPSE COMPLEMENTARE APLICABILE PERSOANEL FIZICE Sa —+ 5.1. Interzicerea unor drepturi = consti in interzicerea pe o durat de la 1 la 5 ani a unuia sau unora dintre urmatoarele drepturi: _—> a. dreptul de a fi ales in autorititile publice sau in orice alte funetii publice; |» b, dreptul de a ocupa o functie care implicd exercitiul auto- ritatii de stat; |» ¢. dreptul striinului de a se afla pe teritoriul Romar [> a. dreptul dea alege; [> e. drepturile parintesti; [> £ dreptul dea fi tutore sau curator; |_+ g, dreptul de a ocupa functia, de a exercita prof pentru sivargirea infractiunii; arme; stabilite de instanta; |» |, dreptul de a parisiteritorial Romaniel; persoane juridice de drept public; -1. instanta; stabilite de instanta; meseria ori de a desfagura activitatea de care s-a folosit |» p, dreptul de a define, purta si folosi orice categorie de |» i, dreptul de a conduce anumite categorii de vehicule |» k, dreptul de a ocupa o functie de conducere in cadrul unei Greptul de a se afla in anumite localititi stabilite de |_-+ m. dreptul de a se afla in anumite locuri sau la anumite ‘manifestiti sportive, culturale ori la alte aduniri publice, © osservatn: 1 EE ss [> n. dreptul de a comunica cu victima sau cu membri di familie ai acesteia, cu persoanele cu care a comis infacee ‘unea sau cu alte persoane, stabilite de instanta, ori d apropia de acestea; wees ‘+ 0, dreptul de a se apropia de locuinfa, locul de muncé scoala sau alte locuri unde victima desfagoara activitati sociale, in conditile stabilite de instanta de judecata, pedeapsa complementars a interzicerit unor, dre | or, dreptusi poate fi aplica instanfa de judecatd fn cazul condamn¥'iselpatulul le ped - ey sori ori a amenzi penale eta penale (indiferent de cuantum), daca se constati c, fata de natura i gravitatea infractiuni, imprejurarile cauzei si pornos inculpatului, aplicarea acestei pedepse este necesar’; ae pedeapsa complementard a interzicerii unor drepturi poate fi dispusé ind: ferent de aspectul c& pedeapsa urmeazi si fie executatd in itn, 2 detente sau daci s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei oxi suspendaren sub supraveghere a executiirii pedepsei; - ru poate fi aplicaté pedeapsa complementari a interzicerii unor drephur azul fn eave pedenpsa principal stabi de instan{a este detention pe vias dack pedeapsa detentiunii pe viat& este ulterior inlocuit8 cu denies en aot istanfa Siepure’f podeopn slncicrs Gece A aes Goer pe data ef maxima (at. 8 NCP}; n pote dispuner erin ed fionate din executarea pedepsci detentunil pe via, faf4 Ue conde ce todroeindeplvite/perir ni Uispine © beenienes cigar de ee termenului de supraveghere (10 ani), executarea pedepsei complementare ‘dup’ acest interval de timp, ar filipsit& de eficient’, a pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi nu poa ii mu poate fi aplicata Joleasr lane a ivtoleioferinnen $e tnp ea e-ttinay steer a data pronuntari hotararii este major; | | | in caz de concurs de infractiuni,instanfa trebuie sé aplice pedeapsa comple ‘mentarainterzceritexercitirii unor dreptari pe lingd flecae iniractune concurenti, iar nu direct pe linga pedeapsa rezultaati;136 |_Pedepsele 6 aplicarea pedepsel complementare a interzicerii exercitrii unor drepturi teste obligatorie in cazul in care legen prevede expres aceast’ pedeapss pentru infracfiunea savargité; | 7, interzicerea dreptului de a fi ales in autoritiile publice sau in orice alte | _§ |” functt publice [lit aj} se dispune cumulativ cu interzicerea exercititi | dreptului de a ocupa 0 funetie care impici exeritiul autoritii de stat fit. by} | 8. dacé sa dispus aménarea aplicirii pedepsei, pedepsele complementare nu se vor executa pe durata termenului de supraveghere si nici dup expirarea acestuia, dac& mu intervine revocarea sau anularea mésurii ori mu a fost | Sivargiti 0 moud infractiune, cénd persoana fata de care sa dispus amanarea aplicirii pedepsei nu va fi supusi niciunei decideri, interdict sau incapacitati; 9, sustragerea de la executare ori neexecutarea in condifile legii a unei pe~ depse complementare constituie infractiunea de neexecutare a sanctiunilor penale, prevazuti de ert. 288 alin, (1) NCP. Executarea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi incepe: —> a) de la rimanerea definitiva a hotararii de condamnare la pedeapsa amenzit; ¥ dacé s-a dispus inlocuirea pedepsei amenzii cu inchisoarea, partea din durata pedepsei complementare a interzicerit exercitarii unor drepturt eexecutata [a dain inlocuirit se va executa dupa executarea pedepsei inchisorii ori dupa ce aceasta este considerati ca executata. — }) de la riminerea definitiva a hotirarii de condamnare prin care s-a digpus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere; V suspendarea mu are efect asupra pedepselor complementare, care se vor executa de la data rménerii definitive a hotirarii; V daca se dispune revocarea suspendiii executirii pedepsei sub supra~ veghere, pentru alte motive decit sivargirea unei noi infractiuni, partea din durata pedepsei complementare a interzicerii exercitérii unor drepturi neexecutata [a data revocirii se va executa dupa executarea pedepsei inchisorii ori dupa ce aceasta este considerati ca executata, 137 —> 0 dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totald ori a res- tului de pedeapsa sau dupa implinirea termenului de prescriptie a executirii pedepsei; : —> 4) dupa expirarea termenului de supraveghere a liberdrii conditionate, in cazul in care instanta a dispus liberarea conditionata din execu- tarea pedepsei inchisorii; ¥ ca except, in cazul in cate s-2 dispus liberarea conditionata, interziceree reptului strdinului de a se afta pe teritoriul Roménied se executd la data liberfrii iar nu la data expirérii termenului de supraveghere al liberirii +152, Degradarea militara ¥ consti in pierderea definiti uniforma, a gradului militar gi a dreptului de a purta ¥ poate fi aplicat’ inculpatilor militari in activitate, in rezerva sau in retragere; ¥ degradaréa militar’ se executé de indatd ce hotrdrea judecitoreasca a imas definitiva © opservatut 1. pedeapsa degradarii militare: a. este olligatoriu a fi dispusd cand pedeapsa principala stabil’ pentru s&vargivea unei infractiuni este inchisoarea mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viat’; b. poate fi dispusi cand pedeapsa | principala stabilita pentru sivirsirea cu intentie (eu din culpa) a unei infractiuni este inchisoarea de cel putin 5 ani si cel mult 10 ani; ¢. nu se poate dispune daci pedeapsa stabilit& (inchusiv pentru infractiuni comise cu intenfie) este amenda sau inchisoarea mai micd de 5 ani; 2. dispunerea reabilitirii judecitoresti sau interventia unei legi de dezincri- minare nu are ca efect redobandirea gradului militar pierdut.138_|_ Pedepsele | 5.3. Publicarea hota i definitive de condamnare ¥ presupune publicarea hottrrii definitive de condamnare intr cotidian local sau national. @ ovservati: | 1. pedeapsa complementari constind in publicarea hotirérii definitive de condamnare are caracter fecultatio, putinds-se dispune indiferent de pedeapsa principala stabilits de cAtre instanja de judecati, daca aceasta apreciazi c& publicarea va contribui la prevenirea sévargirii altor asemenea infractiuni, . 2, instanta nu poate dispune aplicarea acestei pedepse complementare, daci nu pronungé o solufie de condamnare (de pild, daca dispune renuntarea la aplicarea pedepsei sau amanaréa aplicérii pedepset); 3. executarea pedepsei complementare se face imetiat dup riméneren definition « hhotdvirii de condamnare; publicarea hotararii definitive de condamnaie se face o singura dati, pe cheltuiala persoanei cendamnate, far a se dezvalui identitatea victimei sau a altor participanti in procesul penal; 4, neexecutarea in conditiile legii a pedepsei complementare constituie infrac- tiunea de neexecutare a sanctiunilor penale, previzuta de art. 288 alin. (1) NCP. ‘= 7. PEDEPSE COMPLEMENTARE APLICABILE PERSOANEIJURIDICE —+ 1. Dizolvarea Se aplici daci:y—> a. persoana juridici a fost constituiti in scopul sivargirii de infractiuni (cu intentie sau praeterin- tentie); | b. obiectul de activitate al persoanei juridice a fost detumat in scopul comiterii de infractiuni, iar L139 pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea sivargitd esle inchisoarea mai mare de 3 ani; . persoana juridicd nu a executat cu rea-credinta pedepsele complementare la care a fost obligata. Conditii ¥ NU poste fi aplicatd insituilor publie, partidelor politce, sindicatelor, patronatelor, organizailor religions ori apartindnud minorititilor nationale constitute, potrivit legit sau persoanelor juridice care igi desfisoard activitatea in domeniul presei; Ny daca persoana juridicd a fost condamnati definitiv la plata amenzii penale, fiind aplicaté drept pedeaps’ complemientara dizolvarea 3i, totodatd, s-a dispus confiscarea unor bunuti ale acesteia, precum gi obligarea la plata despagubirilor civile, dizolvarea se va tealiza dupa executarea celorlalte masuri dispuse de instant ¥ NU poate fi dispiisi cumulativ cu alte pedepse complementare, juridice pe o durata de la 3 luni la 3 ani sau suspendarea uncia dintre activitatile persoanei juridice in legiturd cu care s-a sivargit infractiunea pe 0 durati de la 3 luni la Bani Y daca persoana juridic& nu executa cu rea-credint& pedeapsa comple- mentara a afigdrii sau publicdrit hotararii de condamnare, instanta dispune suspendarea activitatii uri # uneia dintre activitéti pani la punerea in executare a pedepsei complementate, ins nu mai mult 3 uni; daca pana la implinirea termenului de 3 luni persoana juridica nu executi cu rea-credinf’ pedeapsa complementari a afigérii sau publicérii hotirérii de condamnare, instanta dispune dizolvarea ppersoanei juridice; NU poate fi aplicaté institufilor publice, partidelor politice, sindi- catelor, patronatelor, organizatillor religioase ori apartinand mino- ritatilor nafionale constituite potrivit legii sau persoanelor juridice care igi desfisoar’ activitatea tn domeniul prese.140_|_Pedepsele ut —+ 5. inchiderea unor puncte de lucru ale perscanei juridice pe 0 durata de Ja3 lunila3 ani ¥ poate fi aplicat’ numai inculpatilor persoane juridice care au un scop lucrativ si vizeazé numai punctul/punctele de lucru in care a fost comisd infractiunea; nu atrage interdictia de a fi deschis un alt punct de lucru; NU se poate aplica persoanelor juridice care igi desfigoar’ active- tatea in domeniul pres —+ 4. Interzicerea de a participa la procedurile de achizitii publice pe durata de la unu Ja 3 ani — instituie interdicti8penétu viitor ca o persoana juridicd s& participe direct prin interpugi la procedurile pertru atribuirea contractelor de achizitii publice; poate fi aplicaté atat persoanelor juridice cu scop lucrativ, cat gi celor fara scop lucrativ, —> 5. Plasarea sub supraveghere judiciara presupune desemnarea de citre instant a unui mandatar judiciar care va supraveghea, pe o perioada de la unu la 3 ani, desfagurarea activititii ce a ocazionat sAvargirea infractitini; ¥ NU poate fi aplicata inslitufilor publice, partidelor politice, sindi- catelor, patronatelor, organizatiilor religioase ori apartinand mino- ritifilor nofionale constituite potrivitlegi sau persoanelor juridice care igi desfigoara activitatea in domeniul presei; NU poate fi dispusa cumulativ cu pedeapsa complementard a sus- ppendiirii activitatis Y dac& persoana juridic’ impiedici exercitarea atributiilor manda- tarului judiciar, acesta il va informa deindaté pe judecstorul delegat cu executarea, fn vederea sesizitii instanei pentru inlocuirea pe- depsei complementare dispuse cu pedeapsa suspendatii activitati persoanei juridice; in situatia in care 2ersoana juridic& nu respect nici pedeapsa suspend activitati, se dispune dizolvarea —> 6, Afigarea sau publicarea hotatarii de condamnare Y poate fi aplicat& oricirei persoane juridice c&reia i s-a stebilit 0 pe- deapsi principald pentru sivargirea oricdrei infractiuni; Y-_afigarea hotrarii de condamnare se realizeaza in extras, in forma gi la locul stabilite de instant’, pentru o perioad cuprins’ intre o luni 3 luni; Y publicarea hotararii de condamnare se face in extras gi in forma Stabilit’ de instanfé, in presa scris sau audiovizualé ori prin alte mijloace de comunicare audiovizuala, stabilite de instanté; instanfa va stabil prin hotérare si numarul aparitillor in presa scrisé sau audiovizualé, faré a fi depasite 10 apariti, iar in cazul difuzarii prin alte mijloace audiovizuale, nu poate depasi o perioada de 3 luni; Y dact persoana juri ru executé cu rea-credint& pedeapsa comple- mentara a afigdrii sou publicdrii hotérarii de condamnare, instanta dispune suspendarea activitafii sau a uneia dintre activitatile per- soanei juridice pana Ia punerea in executare a acestei pedepse complementare, dar nu mai mult de 3 luni; in situajia in care nici pan’ la implinirea acestui termen pedeapsa complementar’ nua fost executaté, instanta dispune dizolvarea persoanei juridice. OBSERVATI: 1. aplicarea pedepselor complementare persoanei juridice nu este intotdeauna obligatorie in cazurile in care legea prevede obligativitatea aplicérit pe- depsei complementare a interzicerii unor drepturi persoanei fizice, ci doar {n cazurile in care legea prevede explicit c& alaturi de pedeapsa principala a amenzii se va aplica si o pedeapsd complementara, daca infractiunea a fost comisi de o persoana juridicd; 2. instanta are posibilitatea de a aplica pedepse complementare persoanei juridice condamnate atunci cind constatl, fat de natura si gravitatea infractiuni, precum gi fa de imprejuririle tn care a fost sSvarsit, cB aceste | pedepse sunt necesare si proportionale cu scopul urmarit; 3, pot fi aplicate una sau mai multe pedepse complementare, cu exceptia dizolvarii, care nu poate fi cumulati cu alte pedepse; 4. nu se poate dispune cumulativ pedeapsa complementaré a suspendarii intregii activitéti si cea a inchiderii tuturor punctelor de fucru;142_|_ Pedepsele a 5. enecutarea pedepselor complementare aplicate persoanei juridice incepe dupa rimanerea definitiva a hotérarii judecatoresti de condamnare (odats ‘cu executarea pedepsei principale a amenzii); 6. dacé persoana juridicd céreia i-a fost impusi pedeapsa complementard a suspendarii activitati ori a uneia dintre activitifi, a inchiderii unor puncte de lucru sau a interzicerii de a participa la procedurile de achizitii publice nu o executi cu rea-credinté, instanta va dispune dizolvarea persoanei ji 7._ nut pot fi aplicate pedepse accesorii in cazul persoanet juridice, eee = 8, PEDEPSE ACCESORU ¥ pot fi aplicate de instanfi numai persoanei fizice condamnate la pedeapsa detentiunii pe viata sau inchisorii; ¥ constau in interzicerea unuia sau a mai multor drepturi (Ia care se refer’ pedeapsa complementar4), a céror exercitare a fost interzisa de instant ca pedeapsi complementard, cu exceptia dreptului stréinului dea se afia pe teritoriul Roridniei, care poote fi interzis doar ca pedenpsat complement, cd pedeapsa principal stablita este hichisoaren Y instanta va stabili gi individualiza mai intai pedenpsa complementard, turménd ca apoi aceleasi drepturi (cw exceptia celui previtzut de art. 66 alin. (2) lit, ) NCPI si fie interzise cn pedenpsé accesore; ~ instanfa va putea dispune interzicerea ca pedeapsi accesorie a tuturor drepturilor prevazute de art. 66 alin. (1) lt. a)-0) NCP (ixiclusiv dreptul strdinului de a se afla pe teritoriul Roméniei, care se va pune in exe- ccutare la data liberdrii conditionate sau dupa ce pedeapsa a fost consi- deratd ca executata) sau a unora dintre ecestea, in cazul in care pedeapsa principala stabilité este detentiunea pe viata; NU pot fi dispuse pedepse accesorii persoaneljuridice seu minorilo; Y pedeapsa accesorie se executd incepind cu romentul riminerii definitive hotdrdrii de condamnare (chiar daci persoma condamnatd nu a fost inot incarcerati) pain In momentul executarit inegrale a pedepsei ori pénd find aceasta este considerati ca execttat His YNU se vor aplica pedepse accesorii in cazul in care instanta a dispus condammarea cu suspendaren sub supraveghere a executdrii pedepseiinchisori, chiar dacd a aplicat pedeapsa complementari a interziceri unor drepturi Y in cuzul in care sa dispus liberaren conditionata, interdict impuse en urmare 4 aplictrit unei pedepse accesorii opereazd si pe parcursul termenultt de supraveghere al liverdri conditonate © opservatu: 1. nu pot fi aplicate pedepse accesorii inculpatulul condamnat la pedeapsa amenzii acestuia i se pot aplica insi pedepse complementare; 2. intervalul de timp-in care se executa pedeapsa accesorie poate fi mai mare decit durata pedepsei principale, egal cu durata pedepsei principale, dar si ‘mai mic decat durata pedepsei principale; 3, sustragerea de Ia executare oxi neexecutarea conform legii a unei pedepse accesorii constituie infractiunea de neexecutare a sanctiunilor penale (art. 288 NeP); ._gratiorea produce efecte si cu privite la pedepsele accesori. AA Il, PARTEA PRACTICA ADD este netegatshotirzea instant de ol condamna pe inculpat Is dowd espa cs ncisoarng dea ap sing pedeapsa complement, rucit tebula 2 Hl condamne pe inclpat la pedeapsa complementad entra flare inracune gi aol sk contopeasl alt pedepeele principale Cat pe ele complementare (CA. Bragos, pen, de: nr. 72722) ADD picénd peceapsacomplemeniai a interzcei nor drept nstanta nu poate interzice in bloc toate drepturile prevézute de acest text de lege, Gi va trebui sa determine care dintre acestea vor fi interzise (CA. Timigoara, s. pen, dec. nr. 380/2001),FISA nr. 14 INDIVIDUALIZAREA JUDICIARA A PEDEPSELOR J] 1. PARTEA TEORETICA ‘S"_1. CRITERI GENERALE DE INDIVIDUALIZARE: [> 1 imprejuririle si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; [> 2 starea de pericol creat pentru valoarea ocretita; | 3. natura gi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinfe ale infrac- fiunii; [> 4. motivul sivarsiriiinfractiunii gi scopul urmirit; [> 5. natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; [> 6. conduite dupa savargirea infractiunii si in cursul procesului penal; ‘—+ 7. nivelul de educafie, varstd, starea de sindtate, situatia familiala gi social’, ‘> 2. CRITERII SPECIALE DE INDIVIDUALIZARE: [> & participant la o infractiune intentionatd se Sanctioneaz& cu pedeapsa | previizutd de lege pentru autor, iar la stabilirea pedepsei se fine seama de contributia fiecitruia la sdvérsirea inftactiunis, precum si de crite- riile generale de individualizare previzute de art. 74 NCP; Lvas . la stabilirea pedepsei amenzii, numarul zilelor-amendise stabilegte potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei, insi cuan- tumul sumei corespunzitoare unei zile-amenda se stabileste tindnd seama de situatia materiald a condamnatului si de obligatiile legale ale condamnatului fata de persoanele aflate in intretinerea sa; «. instanfa trebuie s& constate c&, fat de natura si gravitatea infractiunii, imprejuririle cauzei si persoana infractorului, aplicarea pedepsei complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi este necesara (D :cnscnvarte etal porn as a laa piel aad ator gi seta tn considerare cumuatio la stabilirea si aplicarea pedepse (tat in cazul infractorului persoand fizic’, cat si in cazul persoanei juridice). © 3, CIRCUMSTANTELE V imprejuriri anterioare, concomitente sau ulterioare sivarsirii_unet infractiuni, privitoare la persoana faptuitorului, a victimei sau la modul de sivargire a faptei, care nu intra in confinutul constitutiv al infrac- fiunii, dar care pot contribui la determinarea gradului de pericol social concret al infractiunii gia periculozitati sociale a inéractorului agravante; Circumstante ae we atenuante legate — prevazute explicit de lege: generale ( prevazute de partea general a Codului penal) si Ce Speciale (previzte de parte specials a Codul pena) judiciare — cixcumstante atenuante neprevazute explicit de lege i pe care judecitorul le poate refine motivat. tuturor participantilor, in misura in care le-au cunoscut sau previzut; fa reale — privesc fapta comisi sau persoana vatamata gi se rasfréng asupra personale ~ privesc persoana faptuitorului gi, de regula, nu se résfrang asupra celorlalti participanti146 | Individualizarea judiciard a pedepselor ‘anterioare ~ intervin inainte de s&varsirea faptei; concomitente ~intervin in cursul desfégurarii feptei; posterivare ~intervin dup’ consumatea fagtei © owseRvare: exists cazuri in care circumstanfele personae se pot obiectiva, devenind reale si risfrangandu-se asupra participantilor (premeditarea, circumstanté personal, devine reali in misura in care aceasta este cunoscuté de tofiparticipanti, => 4, CIRCUMSTANTELE ATENUANTE ¥ imprejurdri previzute de lege sau refinute de judecator in procesul de individualizare judiciara, ce indied un pericol social mai scazut al faptei sicare permit judecatorului sd aplice o pedeapsd in limitele reduse cu 0 treime. 1. Circumstantele atenuante legale generale ¥ adati indeplinite conditiile previzute de lege, instanta este obligatit s& refind aceste circumstanfe gi s& facé aplicarea efectului atenuant al acestora. — 1. Provocarea ¥ este o circumstanta personal. Conditiile actului de provocare: +a) sé fie realizat prin violent’ (fizicd sau psihica), atingere grava a dem- nititii persoanei sau prin alta faptailicits grava, ponsabil fiind necesar insd ca fiptuitorul sail perceap& ca intenfionat; V poate fi savarsit cu orice forma de vinovatie sau chiar de o persoand ires- im Laz |» b) si fie indreptat impotriva faptuitorului si/sau a altei persoane; |» ¢) sa determine in concreto o stare de puternica tulburare sau emotie; + a) nu trebuie si fie imputabil celui care a comis fapta in stare de provocare. a) sa constituie infractiune; b) si fie indreptata impotriva celui care a realizat actul provocator; ©) si fie savargiti cu intentie (directa sau in- directa) sau praeterintentie; 4) si fie concomitenta sau posterioari cu actul de provocare care determina riposta. — 2. Depisirea limitelor legitimet apiriri (excesul scuzabil) ¥ implicd sAvargirea unei fapte penale prin depasirea limitelor unei apiriri proportionale cu gravitatea atacului, de catre 0 persoand ce nu se aflé sub stipanirea vreunei tulburari sau temeri; ¥ este nécesari indeplinirea tuturor conditiilor de la legitima aparare, exceplnd-o pe cen a proportionalititit epavirii cu atacului, iar excesul de apirare nu trebuie s8 fie justificat de starea de tulburare in care s-a aflat fptuitorul (cand se. va refine excesul neimputabil, care reprezinté 0 cauza de neimputabilitate ce inlturd caracterul penal al faptei); ¥ este incidenta atat in cazul infractorului persoand fizici, cat si al {nfractorului persoand juridicd: ¥ este o circumstanti personala —* 3, Depisirea limitelor stirii de necesitate ¥ implici situafia fn care, pentru a salva de la un pericol iminent persoana sau un bun important, al su ori al altuia, sau un interes obstesc, ce nui putea fi inlaturat altfel, o persoani comite 0 fapté previzuté de legea penal’ (cu intentie/praeterintentie, culp§) prin care pricinuieste urmari vadit mai. grave decat cele ce s-ar fi putut produce daca pericolul nu era inkaturat;148 | Individualizarea judiciara’ a pedepselor ¥ este necesara indeplinirea tuturor conditillor de la starea de-nece- sitate, exceptind-o pe cea a proportionalititii actiunii de salvare cu pericolul; Y este incident’ atat in cazul infractorului persoan’ fizic3, cat gi al infractorului persoand juridica; ¥ este o circumstanta personal —> 4. Acoperirea integrala a prejudiciului material cauzat prin infractiune, in cursul urmiririi penale sau al judecdtii, pind Ia primul termen de judecati, daca faptuitorul nu a mai beneficiat de aceasta circumstanta introun interval de 5 ani anterior comiterii faptei ¥ nu se aplicd in cazul sSvargirii urmétoare'or infracfiuni: contra per- soanei, de fart calificat, talharie, piraterie, fraude comise prin sisteme informatice gi mijloace de plata electrorice, ultraj, ultraj judiciar, purtare abuziva, infractiuni contra siguranfei publice, infractiu contra sandtatii publice, infractiuni contra libertafii religioase $i res- ppectului datorat persoanelor decedate, contra securitatii nationale, contra capacitatii de lupta a fortelor armete, infractiuni de genocid, contra umanititii gi de r&zboi, infractitinile privind frontiera de stat a Roméniei, infractiunile la legislatia privind prevenirea si combaterea terorismului, infractiunile de coruptie, infractiunile asimilate infracti- unilor de coruptie, cele impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene, infractiunile privitoare la nerespectarea regimului mate- tillor explozive, materialclor nucleare sau al altor materii radioactive, privind regimul jusidic al drogurilor, privind regimul juridic al pre- cursorilor de droguri, cele privind spalarea banilor, privind activi- titile acronautice civile si cele care pot pune in pericol siguranta zborurilor si securitatea aeronauticé, privind protectia martorilor, pri- vind interzicerea organizatillor si simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob si a promovérii cultului persoanelor vinovate de sivargirea unor infracfiuni contra pacii si omenirii, cele privind traficul de organe, fesuturi sau celule ¢e origine umand, privind prevenirea gi combaterea pornografici si cele privitoare la regimul adoptiilor; 1149 ¥ daca inculpatul a comis un concurs de infractiuni care cuprinde deo- potrivé fapte pentru care este incident circumstanta atenuanté a acoperirii prejudiciului, cat si infractiuni pentru care nu se poate refine circumstanta atenuant& prevazut& de art. 75 alin. (1) lit. d) NCP, efectele acesteia vor fi aplicate numai cu privire la faptele pentru care legea permite. © osservatn: 4. actul de provocare nu trebuie si fie el insugi determinat de provocare din | partea faptuitorului; 2. provocarea poate fi refinuti numai in cazul infractorului persoand fizica; 43, refinerea provocarii este incompatibila cu legitima aparare ori cu excesul neimputabil, situatii in care este necesar ca atacul s& fie iminent, in cazul provocirii atacul fiind deja consumat; 4, depigirea limitelor stirii de necesitate poate consta intro infractiune | sivargiti. cu intentie (directa sau indirecta), praeterintentie ori culpa cu prevedere (ugurinta); =~ poate fi refinuté circumstanfa atenuanté a acoperirii prejudiciului si in 5, intrucit textul legal se referd numai la acoperirea prejudicicului material n conditile n care inculpatul nu a acoperit si prejudiciul moral | IL, Cizcumstantele atenuante judiciare 1. eforturile depuse de infractor pentru inlaturarea sau diminuarea g consecintelor infractiunt 2, imprejurixile legate de fapta comisi, care diminueaz’ gravitatea infractiuni sau periculozitatea infractorulw lui150 | Individualizarea judiciar’ a pedepselor © osservati: 1. circumstantele atenuante judiciare pot fi retinute atat in cazul infractorului persoand fizic’, ct si in cazul persoanei juridice; 2. circumstanfa atenuant® privind imprejurrle legate de fapte comist are caracter general, lésind libertatea instantei de a retine orice imprejuréri legate de infractiunen comisd, care are ca efect diminuaren gravitttit infractiunti sau a periculozitafié infractoruluis 3. NU vor putea fi retinue drept circumstante aterwante imprejurdrile ce fin mumai de persoan infactorului, aspecele referitosre 1a persoana infractorului uuménd a fi valorificate numai in cadrul criteriilor generale de individuali- zare a pedepsei [art. 742i. (1).it si g) NCP]: 4. instanfa care constata incidenfa unei circumstante atenante judicare nu are obligotia de a o refine si de ai da eficienta, aplicazea acestora fiind ‘facultatiod. IIL, Efectele circumstantelor atenuante ¥ sunt aceleasi, indiferent de natura circumnstantelor atenuante (legale sau judiciare); Y circumstantele atenuante legale sau judiciare produc efecte cu privire la pedeapsa principald; circumstantele atenuante nu au efect asupra pedepselor complementare; Y odata refinute, circumstantele atenuante au ca efect diminuarea limi- telor speciale ale pedepsei, iar nu coborérea in mod necesar a pedepsei sub minimul special; ¥ chiar daci cu privire la aceeagi perioand sunt refinute mai multe circumstante atenuante (legale si/sau judiciare), va opera o singuci reducere a pedepsei EE Pedeapsa principal pentru PERSOANA FIZICA se reduce dup cum surmeazi: —> a daci legea prevede pentru infractiunea sivargit’ numai pedeapsa inchisorii, imitele speciale ale pedepsei se reduc cu o treime; ~ instanfa va stebili o pedeapsé care se va situa in intervalul diminuat cx o treime; Y dacd legea prevede pedeapsa inchisorii alternativ cu pedeapsa amenaii, instanta va stabili mai intai una dintre pedepse in functie de titeriile previzute de art. 74 NCP, iar apoi va da efect circumstan telor atenuante in functie de pedeapsa aleass; daca limitele speciale ale pedepsei inchisorii exptiinaie-in luni nu sunt divizibile cu trei, se vor avea in vedere dispozitille art. 186 alin. (2) si (3) NCP, potrivit c&rora fractia de reducere se va aplica asupra termenului transformat in zile, dupa care durata obfinult ce transforma in luni; tuna se socoteste de 30 de zile gi se iau in calcul doar zilele intregi rezultate din aplicarea fractiei. in cazul limitelor de pedeapsa exprimate in ani care nu sunt divizibili cu fractia (...) de reducere ce ar urma si se aplice, fractia se va aplica asupra terme- rnului transformat in huni, dupa care durata obfinut se tra Se va avea in vedere cf anul are 12 luni. —> b. daci legea prevede pentru infractiunea savargita numai pedeapsa amenzii ori daca instanfa a optat pentru stabilirea pedepsei amenzii (cand aceasta este previzuta de lege alternativ cu pedeapsa inchisorii), reducerea cu o treime se aplicd numai limitelor speciale ale zilelor- amenda, nu si cu privire la cuantumul unei zile-amendi; —> e. daca pedeapsa previzuti de lege este detentiunen pe via} sau daca instanta se orienteaza citre stabilirea acestei pedepse (in ipoteza in care pedeapsa detentiunii pe viata este prevazuta de lege alternativ cu pedeapsa inchisorii), in cazul refinerii circumstanfelor atenuante se plicit pedeapsa inchisorii de la 10 la 20 de ani.|_Individualizarea judi iar a pedepselor Pedeapsa principala pentru PERSOANA JURIDICA se modificd dupa cum urmeazai —> limitele speciale ale zilelor-amenda se reduc cu o treime; aceasta reducere nu opereazi si cu privire la cuantumul unei zile-amenda. = 5. CIRCUMSTANTELE AGRAVANTE ¥ fapte sau imprejurari prevazute de lege, care releva un pericol social concret sporit al faptei sau o periculozitate mai mare a faptuitorului, putind determina instanta de judecaté sé aplice 0 pedeaps mai sever 1. Circumstantele agravante legale —> 1, sivarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreund; ¥ fapta poate fi tentat, consumata sau epuizata; ¥ presupune participarea concomitenté a trei sau mai multe persoane (coautori, complici concomitenti); rware relevant aspectul cf numai unul/unii din participanti poate fi tras la rispundere penal8, fiind 0 participatie improprie; V este necesar ca pluralitatea de féptuitori si nu fie previzutl ca clement circumstantial agravant al infractiunii ori ca element consti- tutiv al infractiunii; ¥ poate fi retinutd atét in cazul infractorulul persoand fizic’, cat si in cazul infractorului persoani juridics; ¥ este o circumstanfé real. —> 2. sivarsirea infractiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la trata- mente degradante; ¥ sdvargirea faptei prin eruzimi presupune utilizarea de mijloace yi procedee feroce care sunt cauzatoare de suferinte mult mai intense decat cele pe care le implicd in mod firese comiterea faptei; a ¥ tratamentele degradante presupun utilizarea de mijloace si procedee care umilese victima, provocandu-i o suferinfé fizica sau psthic’; ¥ este necesar ca sivargirea faptei prin acte de cruzimi sau prin supu- nerea victimei la tratamente degradante si nu fie previzuta ca element circumstantial agravant al infractiunii [cum e in cazul ‘omorului calificat sivarsit prin cruzimi, previzut de art. 188 alin.(4) NCP raportat la art. 189 lt. h) NCP]; ¥ pot exista acte de cruzime chiar si atunci cind numarul de zile de ingrijiri medicale este redus; ¥ este o circumstanta reala. — 3, sivargirea infracfiunii prin metode sait'mijloace de natura si pund in 4 pericol alte persoane ori bunuri; ¥ este suficient ca metodele sau mijloacele folosite sa fie susceptibile si pun’ in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea altor persoane sau a unor bunuti ale acestora, nefiind necesar ca starea de pericol si se fi produs in mod efectivs ¥ este necesar ca faptuitorul sé cunoasci sau si prevada cd metodele sau mifjloacele pe care le foloseste sunt, prin ele insele ori datorita imprejuritilor concrete in care sunt utilizate, de natura a pune in pericol alte persoane ori bunuci; ¥ modalitatile de sAvarsire nu trebuie s8 reprezinte o circumstanté agravanta specials a unei infractiuni [ca in cazul distrugerii prevazute de art. 253 alin. (4) NCP]; ¥ este o circumstanti real sivargirea infractiunii de catre un infractor major impreund cu un minor; ¥ se va refine numai in sarcina majorului/majorilor, iar nu gi in sarcina minorului/minorilor; Y nu prezinté relevanté varsta minorului sau dacé minorul rispunde sau nu penal;154 _|__Individualizarea judiciaré a pedepselor ¥ se va retine indiferent de forma de participatie (ocazional’, naturala, constituita); ¥ nu se va retine daca infractorul major sa aflat in eroare de fapt cu privire la varsta minorului; ¥ este o circumstanta reala, — 5, sivargirea infractiunii profitand de starea de vaidita vulnerabilitate a persoanei vatimate, datorata varste, stirii de sinatate, infirmitati sau altor cauze; Y starea vidita de vulnerabilitate se apreciaz in concreto gi se poate datora varstei (foarte frageda ori foarte inaintata), stirii de sinatate (de exemplu, persoanele grav bolnave), infirmitatii (temporare sau permanente), disproportiei vidite de forid intre agresor si victim sau altor cauize (medicatie, intoxicatie cu diverse substante); ¥ este necesar ca starea de vulnerabilitate fizics sau psihicd trebuie si nu se datoreze activitati fiptuitorului flptuitorul doar profiténd de aceasta stare; Y este necesar ca starea de vulnerabilitatea @ victimei si nu constituie tun element al continutului infractiunii (dle pild, in cazul comiteri infractiunii de viol); ¥ este o circumstanti real. —> 6, savarsirea infractiunii in stare de intoxicatie voluntara cu alcool sau cu alte substante psihoactive, cind a fost provocata in vederea comiterii infractiunii (preordinata); V nu are relevant aspectul c& intoxicatia este completa sau incompleta ¥ este necesar ca premeditarea starii de intoxicatie si nu constituie un element circumstantial agravant al infractiunii; Y_ este o circumstanta personala. vargirea infractiunii profitand de situaia creata de o calamitate, de starea de asediu sau de starea de urgent; — 1. 1 este necesar ca infractorul sé fi cunoscu! existenta stirii de calamitate, asediu sau urgenti si s8 profite de aceasta pentru a comite infractiunea; 155 ¥ este necesar ca sivarsirea faptei profitand de situatia prilejuité de o 6. CONCURSUL INTRE CAUZELE DE AGRAVARE $I CELE DE ATENUARE A PEDEPSEI, RESPECTIV CIRCUMSTANTE AGRAVANTE §I ATENUANTE, ¥ dacé privitor lao fapt sunt incidente deopotriva atat cauze de atenuare, cat si de agravare, instanta va da efect mai intai cauzelor de atenuare a pedepsei, iar apoi cauzelor de agravare; ¥ spre deosebire de circumstante (agravante sau atenuante), care opereazi © singuré dati indiferent de numérul celor incidente intr-o cauzi, cauzele (de atenuare sau de agravare) opereazi succesiv dacd sunt mai multe incidente; ¥ cand in cazul aceleiasi infractiuni sunt incidente dowd sau mai multe dispozitii care au ca efect reducerea pedepse, limitele speciale ale pedepsei preotizute de lege pentru infractumen stergitd se reduc prin aplicarea succesiait a dispozitiilor privitoare la tentatiod, circumstante atenuante gi cauze speciale de reducere a pedepsei, in aceasta ordine; dacé sunt incidente doua sau mai multe dispozitii care au ca efect agra- varea réspunderii penale, pedeapsa se stabilegte-prin aplicaren succesioa a dispozitillor privitoare la circumstante agravante, infractiune continuaté, concurs sau recidioa postcondamnatorie; cind se retine atit concursul de infractiuni, cit gi recidiva postexecutorie, dispozitiile relative la recidivt postexecutorie se vor aplica inaintea celor de Ia concurs; in niciunt cee pedecpsa concreti aplicatt nu poate depasi maximul general al pedepsei Y- dacit vin in concurs una sau: mai multe cauze de atemuare gi urea sau mai multe cauze de agravare a pedepsei, mai intéi instanta va reduce limitele dnd efect cauzelor de atenuare in ordinen previzuté de art. 79 alin. (1) NCP, peatru ca ulterior limitele de pedeapsi astfil reduse si fie majorate potrivit ordinit din art. 79 alin, (2) NCP; asifel, instante de judecat on analiza mai inti impre- juririle ce au caracter aterant, urmind ca apoi si le analizeze pe cele cu caracter agravant; aceastt ordine are enracter obligatoriu; Y in cazul aplicarii concomitente a dispozitilor cu privire la circumstanfe agravante, recidiva si concurs de infractiuni, pedeapsa amenaii pentru personna juridicd poate fi sporita pand la maximul general AA Il, PARTEA PRACTICA DB in cazt concursu reat de intatiui efetlecircumstanilraensate judiciare se pot intinde asupra tuturor infractiunilor concurente sau numai asupra unora dintre ele, in raport cu contingenta pe care 0 au, in mod obiectiv, cu fiecare dintre infractiunile aflate in concurs. Circumstanfele atenuante legate nemijlocit de persoana faptuitorilor influenfeaza gradul de pericol social al tuturor infractiumilor concurente, intrucat au fost comise in aceleagi conditii si imprejurdri gi de aceleasi persoane (C.A. Cluj, s. pen, dec, nr. 231/A/1999}. i I158 |__Individualizarea judiciara a pedepselor ADB soe rtinrea seize proves rebleindepiite mai mule ond respectiv: infractiunea si fi fost sivargité sub stipanirea unei puternice tulburdri sau emofi, stare care si fi avut drept cauz4 0 provocare din partea persoanei vatimate, De asemenea, este necesar ca provocarea si fi fost produsé de victima prin violenta, printro atingere grav a demnitatit persoanei sati prin alti actiune ilicité gravi, iar riposta infractorului la actiunea provocatoare a victimei trebuie s& fie indreptat impotriva ‘acesteia, iar nu impotriva altei persoane (L.C.CJ., s. pen., dec. nr. 945/2008). ID ntsc eohintrd preinatt constiuieIntotdesuna © drcumsanit agravanti, in timp ce infoxicefa voluntard snp poate constitui o circumstanté atenuanté, ins numai atunci cand este complet, capacitatea persoanei de fa infelege si de a voi, precum si de a fi stipind pe actiunile sale, fiind abolité, in consecint’, refinerea starii de intoxicatie voluntara a faptui- torului, ca circumstanfa atenuantd, nu este justificata in cazul in care, dest la originea stirii de anormalitate psiho-fizici a acestuia in momentul savarsirii faptei de viol care a avut ca urmare moartea victimel s-a aflat actiunea sa congtienti de consumare a béuturilor “alcoolice, starea de intoxicatie voluntard nu a fost completa, ci incompleta, nefiindu-i abolitS, i numai afectat, capacitatea de infelegere, de stapanire a propriilor reactil (LCCJ, 5. pen., dec. nr. 2209/2009). AD circurstanyasgravanth legals refrtare a sven fap de tre sa ‘mai multe persoane impreund presupune ca faptuitorii sk actioneze jmpreund in aceleasi conditii de loc gi de timp, intrucit numai in acest caz fapta prezinté 0 periculozitate sporits, pentru ci fiptuiterii se sjuti reciproc, iar cooperarea la sAvargirea faptei le mareste forta de actiune gi le ‘creeazi conditii de natura sé ingreumeze descoperirea faptel si identificarea lor. in consecinf’, aceasta circumstanta agravanta nu poate fi retinuté in cazul in care persoanele inculpate pentru sivarsirea infractiunii de trafic de migranti nu au actionat impreund, ci separat, in locuri gi in perioade de timp diferite (LC.CJ, s. pen., dec. nr. 1961/2008). AD prin cruzi se injelege ru numa provocstea de sufeinefzicevitimel~ ssuferinte care, de altfel, de cele mai multe ori ar fi imposibil de stabilit - ct si-aspectul de ferocitate, iesit din comun, cu care infractorul savargeste fapta, trezind in congtiinfa celor ce iau cunostinté de aceasti fapti un sentiment de oroare [TS., Completul de 7 judecatori, dec, nr. 9/1970} ADA crcumstanta agravanti presupune siviyreniniracunii de cite un infractor major gi unul minor impreuna, in conditiile participatiei penale. Conducerea unui autovehicul, succesiv, de un inculpat major si de unul minor, ambii faré a avea permis de conducere, mu realizeaz4 cerinta ca jinfractiunea si fie comist impreuna, fiecare sivargind o infractiune distinctd, ca autor, prin natura ei fapta nefiind susceptibilé de coautorat (LCCJ, s. pen, dec. nr. 3666/2004).FISA nr. 15 INDIVIDUALIZAREA JUDICIARA A PEDEPSELOR. SOLUTII CARE NU PRESUPUN CONDAMNAREA INCULPATULUIL |. PARTEA TEORETICA eee eee ‘> |. RENUNTAREA LA APLICAREA PEDEPSEL 1. Conditii obiective: -—> a) pedeapsa previzuti de lege pentru infractiunes savargita si fle amenda ori inchisoarea de 5 ani sau mai mici; ¥ pedeapsa previzuti de lege se referd la pedeapsa stabilité de textul de incrminare pentru fapta consumat’; L_» b) infractiunea sivarsiti sa aiba o gravitate redus3; V aprecierea gravititi infractiunii se realizeau’ in concreto, in functie de urmatoarele criteri natura si intinderea urmécilor produce, rifoacele folosite, modul gi imprejuririle in care a fost comisé, motivul si scopul urmarit; ¥ nuare relevangii forma de vinovatie cu care este sAvargité fapta; 2. Conditii subiective: | a) infractorul si nu fi fost anterior condamnat printr-o hotirare defi- nitiv’; ¥ nu este necesar ca hotirarea de condamnare anterioaré si fntruneascd conditiile primului termen al recidivei, existind un 161 impediment le dispunerea tenuntérii aplicérii pedepsel gi in cazul fn care condamnarea anterioar& vizeaza o infractiune comisa din culpa sau daci pedeapsa stabilits este mai micd de un an Inchisoare; se poate dispune renunfarea la aplicarea pedepsei daci_fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitiva anterioar§ nu mai este previizuti de legea penal, daci a intervenit amnistia pstcondamnatorie, reabilitarea de drept ori s-a implinit termenul reabilitdrii judecstoresti; ¥ hotirarile prin care, fafé de inculpat, 5-a luat, in timpul minoritati, potrivit noului Cod penal, 0 masuré educativa (privativa sau neprivativa de libertate) constituie condanméri in sensul art. 80 alin, (2) lit. a) NCP, care nu permite incidenta renuntarii la aplicarea pedepsei decat in cazul in care au trecut cel pufin 2 ani de la data executérii sau considerarii ca executata a acestei misuri (art. 239 LPANCD); pe de alta parte, art. 9 alin. 2) LPANCP a previzut cA infractiunile comise in timpul minoritatii, pentru care s-au aplicat pedepse in baza vechiului Cod penal, nu constituie impedimente pentru dispunerea renuntarii la aplicarea pedepsei pentru o infractiune comisé ulterior condamnérii definitive; [> b) infractorul si nu fi beneficiat in ultimii doi ani de masura renuntisii Ia aplicarea pedepsei; ¥ dacd inculpatul a mai beneficiat in ultimii doi ani de 0 solutie de renunfare Ia aplicarea pedepsei sau de amanare a aplicatii pedepsei, instanta nu va putea dispune masura renunfirii la aplicarea pedepsei; ©) infractorul s4 nu se fi sustras de la urmrire penala ori judecat’ sau ‘si nu fi incercat 24damicirea aflarii adevarului ori a identificdrii gi tragerii la rispundere penal a autorului sau a participantilor; L_+ 4) in raport de persoana infractorului, de conduita avutd anterior sivirsirii infractiunii, de eforturile depuse de acesta pentru inliturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, precum gi de posibilitatile sale de indreptare, instanfa si aprecieze ci aplicarea unei pedepse ar fi inoportuna din cauza consecintelor pe care le-ar avea asupra persoanei acestuia162_|__Solugii care nu presupun condamnarea inculpatulul © osservatt: 1. nu se poate dispune renuntarea la aplicarea pedepsei faté de inculpatul persoani juridic’ sau fata de inculpatul minor 2. fapta va constitu’ infeactiune, ins instanfa va stabil cf, in cazul concret, Ru este oportuna aplicarea unei pedepse; 3, daca instanja dispune renuntarea Ia aplicarea pedepsei, va aplica infrac torului un avertisment, ce consti in prezentarea motivelor de fapt care au determinat renuntarea la aplicarea pedepsei si atentionarea infractorulut asupra conduitei sale viitoare gi a consecintelor la care se expune daci va mai comite infractiuni; avertismentul se executd de indatd, in gedinta in care s-a pronuntat hotirérea; dact avertismentul nu poate fi executat indati dupa pronunfare, punerea in executare 2 zcestuia se face la riménerea definitiva a hotdrarii, prin comunicarea unei copii de pe aceasta persoanei careia i se aplic&; in caz de concurs de infractiuni, instanta tebuie s& constate intrunirea conditiilor legale pentna fiecare infractiune concurenté gi s& pronunte cate © solutie de renunfare la aplicarea pedepssi pentru fiecare infractiune sivirgiti, iar nu o singurd solutie de renuntace la aplicarea pedepsei pentru pluralitatea de infractiuni, 4 5, pentru infractiunile pentru care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei ru poate interveni reabilitarea, persoana neiiind supusé vreunei decider, interdicti sau incapacttiti: 6. intrunirea conditiilor de mai sus nu cteeaz& un drept inculpatului la renun- {area la aplicarea pedepsei, ci numai o vocatie, instanja avand prerogative de a aprecia asupra oportunititii masurii 3. Bfecte: 1. instanta_ nu poate aplica infractorului pedepse accesorii si nic pedepse complementare, ins poate aplica tn cauzd misuri de siguranta sau obligarea inculpatului in tot sau in parte la repararea prejudiciului produs prin infractiune, prin admiterea actiunii civile; GEER 1c [> 2. persoana fatd de care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei nu este supusd supravegherii de c&tre serviciul de probafiune, precum 1 niciunei decdderi, interdictii sau incapacititi ce ar putea decurge din infractiunea svarsitd; | 3. renuntarea la aplicarea pedepsei nu poate constitui prim termen al recidivei ori al pluralitatii intermediare, nefiind o condamnare; [+ 4, dacé, dupa rémfnerea definitiv’ a hotirérii prin care sa dispus renuntarea la aplicarea pedepsei, persoana mai comite o infraciune, instanfa va putea dispune gi cu privire la aceasta renuntarea aplicdti pedepsei ori aménarea aplicirii pedepsei sau suspendarea sub supraveghere a executirii pedepsci 4, Anularea renuntirii la aplicarea pedepsei a Condifii: in situatia in care, in termen de 2 ani de la rimanerea definitivé a hotérarii prin care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei, se descoperi ci persoana faté de care s-a luat aceasti misuri sivarsise anterior rémanerii definitive a hotararii 0 alt infractiune (de care instanja care a dispus renunfarea nu a avut cunogtinta, pentru care i sa stabilit o pedeapsa chiar dup’ expirarea acestui termen; nu are relevant natura pedepsei stabilite pentru infractiunea ce atrage anularea (amenda sau inchisoarea); b. Regim sanctionator: ulterior anuldirii renuntarii la aplicarea pedepsei, pluralitatea de infractiuni va fi sanctionaté potrivit regulilor de la concursul de infractiuni sau, dupa caz, recidivei ori pluralititi intermediare; dact fapta care atrage anularea renuntérii si cea pentru care 5-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei se aflé in concurs, instanta poate dispune amanarea aplicarii pedepsei rezultante, dac& sunt indeplinite conditiile prevazute de lege; termenul de suprave- ghere va curge de la data rémanerii definitive a hotararii prin care instanfa s-a pronuntat asupra pluralitatii de infractiuni.164 | Solugii care nu presupun condamnarea inculpatului => 2, AMANAREA APLICARI PEDEPSEL 1. Conditii obiective a) pedeapsa prevazutd de lege pentru infractiunea savarsita si fie amenda ori inchisoarea mai mici de 7 ani; V pedeapsa previzuti de lege se referd la pedeapsa stabiliti de textul de incriminare pentru fapta consumat; b) pedeapsa stabilita de instanta de judecati, inclusiv in cazul concursului de infrac{iuni, este amenda sau inchisoarea de cel mult 2ani. 2. Conditii subiective: ee [> ®) infractorul si mu fi fost anterior condamnat definitiv la pedeapsa | inchisorii: | ¥ nu este necesar ca hotirérea de condamnare anterioar’ si intruneascd condiftille primului termen al recidivei; ¥ se poate dispune aménarea aplicirii pedepsei dacd fapta pentru care s-a dispus condamnarea definitiva anterioar’ nu mai este previzuta de legea penal, dacé a intervenit amnistia pstcon- damnatorie, reabilitarea de drept ori o-a implinit termenul reabi- litirit judecdtoresti; totodats, se poate dispune aménarea aplicdrii pedepsei gi in cazul in care instanfa a dispus anterior printr-o hotirdre definitiva renunfarea la aplicarea pedepsei ori amanarea aplicdrii pedepsei (in acest din urmi caz, numai dacé nu se dispune revocarea amanarii anterioare) ¥ art, 9 alin, (2) LPANCP a previzut cf infractiunile comise tn timpul minoritaji, pentru care sau aplicat pedepse in baza vechiului Cod penal, nu constituie impedimente pentru dispu- nerea améndrii aplicirii pedepsei pentru o infractiune comisd ulterior condamndrii definitive. Bt cs fi manifestat acordul de a presta 0 muncé neremunerata in folosul comunitatii; |—> ¢) infractorul si nu se fi sustras de la urmarire penala ori judecata sau ‘si nu fi incercat zidmicirea aflarii adevarului ori a identificarii gi tragerii la rispundere penal a autorului sata participantilor; Ly ain raport de persoana infractorului, de conduita avuti anterior sivarsirii infractiunii, de eforturile depuse de acesta pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, precum gi de posibilititile sale de indreptare, instanta apreciaza’ ci aplicarea imediata a unei pedepse mu este necesara, dar se impune suprave- ‘gherea conduitei sale pentru o perioada determinata. © osservatu: 1. intrunirea cumulativ a conditiilor de mai sus nu creeaz un drept al inculpatului la amanarea aplicirii pedepsei, ci numai o vocatie, instanta avand prerogativa de a dispine aceasté masuri daci apreciazi ci aceasta este suficient’, 2. nu se poate dispune aménarea aplicirii pedepsei in cazul inculpatului per- soand juridica ori a inculpatului minor. Dl exceryie: aménarea epics pedepse poate fi ispus sin cazul in care sna sunt indeplinite condifile enumerate mai sus (eu exceptia consimtémantulu Ja prestarea unei munci in folosul comunitatii, care trebuie sé existe in prealabil) in cazul in care in cursul judecdii in prima instantd ori in apel inculpatul acuzat de sAvargirea infractiunii de abandon de familie igi indeplineste obligatile [aménarea aplicérii pedepsei se va dispune in acest caz in temeiul art. 378 alin. (5) NCP}. ‘Termenul de supraveghere: a. desemneaza intervalul de timp in care persoana fafi de care sa dispus amanarea aplicérii pedepsei trebuie si respecte misurile de166 | Solusii care nu presupun condamnarea inculpatului TE supraveghere previzule de lege si si execute obligatiile ce ii revin, daca acestea au fost stabilite de instant; |» b. consti intr-un interval fx de doi ani, indiferent de cuantuml pedepsei amencii sau al inchisorii stabilite de instanté gi a cérei aplicare a fost ‘aménata si curge de la data riménerii definitive a hotararii prin care s-a dispus aménarea aplicarit pedepsei; |. c. persoana fati de care s-a dispus aménarea aplicirii pedepsei trebuie si indeplineasci integral obligatiile civile stabilite prin hotérirea judecdtoreasci, cel mai tarziu eu 3 lun inainte de expirarea termentlui de supraveghere, prin depunerea dovezii de plat a acestora la consilerul de probative; ! fn cursul termenului de supraveghere mu se vor executa pedepsele complementare aplicate alaturi de pedeapsa principala, 4, Masuri de supraveghere CE TREBUIE IMPUSE CUMULATIV inculpatului: : [+ a) sa se prezinte la serviciul de probatiune, Ia datele fixate de acesta; |_5 b) si primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea a; {> «) si amunfe, in prealabil, schimbarea locuintei gi orice deplasare care depaseste 5 zile, precum gi intoarcerea; |» d) si comunice schimbarea locului de munci; L_+ ¢) si comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenti ‘© onservar 1. nu pot fi impuse numai una sau unele dintre misurile de supraveghere, ci Instanta trebuie s& le impund pe toate; 2. nu se poate dispune modificarea sau incetarea masurilor de supraveghere impuse de catre instanta; ver mésurilor de jcarea respect probatiune. ypraveghere se face de serviciul de 5. Obligatii ce POT fi impuse: Y pe lings masurile de supraveghere, instanta poate impune persoanei fata de care s-a dispus amanarea aplicdrii pedepsei si execute una sau mai multe obligatii dintre cele prevazute limitativ de art. 85 alin. (2) NCP; Y aceste obligatii urmaresc reintegrarea social 2 persoanei suprave- gheate. 5.1. Obligafii de ,a face”: ——» a) si urmeze un curs de pregitire gcolara ori de calificare profe- sionals; : Lb) si presteze 0 munci neremunerata in folosul comunitatii, pe 0 perioada cuprinsi intre 30 gi 60 de zile, in conditiile stabilite de instanté; |» © si frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociali derulate de citre serviciul de probatiune sau organizate in colaborare cu institufii din comunitate; LL, a) si se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire me- dicala. 5.2, Obligatii de ,a nu face” > a) si nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cut persoanele cu care a comis infractiunea sau cu alte persoane, stabilite de instanté, ori si nu se apropie de acestea; [> b) si nu se afle in anumite locuti sau la anumite manifestari sportive, culturale ori la alte adunari publice, stabilite de instant; [> ¢) simu conduct anumite vehicule stabilite de instant; |» d) si nu defind, si nu foloseasca si si nu poarte nicio categorie de arme; [> e) siinu piraseasca teritoriul Rominiei far cordul instantei; Ls 6 si nw ocupe sau si nu exercite functia, profesia, meseria ori activitatea de care s-a folosit pentru savarsirea infractiuni168 | Solutii care nu presupun condamnarea inculpatului 6. Modificarea obligatiilor ¥ instanta de executare, daci apreciaz& ca fiind neceser, poate modifica obligatile impuse persoanei supravegheate fie prin impuneren unor noi obligafii care nu fusesera anterior stebilite de instant, fie prin ‘modificaren confinutului obligatilor existente prin sporirea/diminuaren condifilor de executare: |® osservatu: 1. NU constituie modificare a obligatiilor obtinerea de citre persoana supra- vegheata a permisiunii in executarea obligatilor prevazute la art. 85 alin. (2) lit-e) gi £) NCP, care poate fi acordata pentru o perioada de timp de maxim 5 zile de consilierul de probatiune prin decizie in urmatoarele cazuri: 1) participarea persoanel supravegheate la cAsitoria, botezul sau funeraliile unui membra ide familie; 2) participarea la un concurs in vederea ocuparii unui loc de ‘munci; 3) sustinerea unui examen; 4) urmarez unui tratament sau a unei interventii medicale; 2. NU constituie o modificare a obligatiilor obtinerea de citre petsoana supra vegheati a incwotinfarit de « pnts tritoriul fri, in cazul in care o astfel de obligatie fi fusese impusd. 7. incetarea obligatiilor V instanfa poate dispune fncetarea executart uneia/unora dintre obligatiile pe care le-a impus pe durata termenului de supraveghere, daci apre- iaz’ c& mentinerea acestora nu mai este necesar sau dacd mu mai este posibil 8. Efecte 8.1. Efectele imediate [> a. se proditc pe durata termenutui de supraveghere a amanarii aplicarit | pedepsei HEB | 10 [<> b. pe parcursul termenului de supraveghere se vor executa misurile de siguranta, obligatiile civil, precum gi masurile de supraveghere sau obligatile stabilite de instant; [> «. pronuntarea unei solutii, chiar nedefinitive, de amanare a aplicérii pedepsei are ca efect incetarea de drept a masurilor preventive la care a fost supusd persoana; L+ 4. daci pe parcursul termenului de supraveghere intervine revocarea sau anularea aménarii, efectele imediate se vor produce numai pand la rimanerea definitiv a hotérarii prin care s-a dispus revocarea ori anularea, se produc dupa expiraren termenului de supraveghere; persoana faté de care s-a dispus aménarea aplicarii pedepsei nu este supusé niciunei decideri, interdictii sau incapacitati ce ar putea decurge din infractiunea s&vargita, dacd: 1) nu a savargit din nou o infractiune pani la expirarea termenului de supraveghere; 2) nu s-a dispus revocarea aménarii aplicrii pedepsei in termenul de supraveghere; 3) nu sa descoperit 0 cauz4 de anulare- a aménérii aplicarli pedepset in termenul de supraveghere; & nu se va produce efectul definitiv al amandrii aplicirii pedepsei daci a intervenit anularea amanarii aplicirii pedepsei, chiar dupa ‘expirarea termenului de supraveghere. 9, Revocarea aimanarii aplicirii pedepsei 9.1, Revocarea OBLIGATORIE a amanitii aplicarii pedepsei Instanta va dispune revocarea amandrii aplic&rii pedepset in cazul in care: a) persoana supravegheati a sivargit in termenul de supraveghere al aminirii 0 infractiune intentionaté sau_praeterintentionati, descoperiti in termenul de supraveghere (chiar daca faptuitorul este descoperit ulterior), pentru care a fost condamnat (indiferent de natura ori cuantumul pedepsei) chiar dupa expirarea acestui termen;170 | Soluyii care nu presupun condamnarea inculpatului Y va interveni revocarea amanérii aplicirii pedepsei gi in cazul in care 0 infractiune progresivl, continua, continuati sau de obicei sa consumat in termenul de supraveghere al aménarii, epuizandu-se dupa aceasta, dacs infractiunea a fost descoperita in acest termen; NU se va dispune revocarea améndrii aplicirii pedepsei daci noua infractiune a fost descoperitH dupi expirarea termenului de supraveghere; in acest caz, pentru noua infracfiune se va aplica numa pedeapsa previzuta de norma de incriminare; + instanta va dispune condamnarea pentru noua infracfiune, va revoca ‘amanarea aplicdcii pedepsei, va dispune condamnarea infractorului gi pentru infractiunea anterioard, aplicind astfel pedeapsa ce fusese Seabilits anterior, iar apoi va aplica regulile de Ja concursul de infractiuni pentru stabilirea pedepsei rezultante; / pedeapse rezultanté se va executa in regim de detentie, neputinduse dispune: suspendarea sub supraveghere, urmand a fi executatd in regim de detentie DB exceryie: NU se va dispune revocarea aménrii aplicirii pedepsei deci, in termenul de supraveghere al améndrit aplicirii pedepsei stabilite pentru infractiunea de abandon de familie, este sivarsita o nous infractiune de abandon ide familie, in masura in care inculpatul igi indeplineste obligatiile in cursul ‘urmaririi penale ori al judec&tii. b) pe parcursul termenului de supraveghere, persoana supravegheati, ‘ca reaeredinté, nu respect’ masurile de supraveghere sau nu executi obligatiile impuse; VNU se va dispune revocarea aménirii aplicirii pedepsei dact nerespectarea misurilor de supraveghere sau neexecutarea obligatilor este realizat& din culp& ori dac& persoana supravegheta sa aflat intr-o imposibilitate obiectiva de a respecta aceste mésuri ori de a executa obligatiile impuse; ¥ daca revocarea se dispune pentru acest motiv, instanta va dispune condamnarea la pedeapsa ce fusese anterior stabilit, care va B executati in regim de detentie. aE ©) pind la expirarex termenului de supraveghere, persoana supra- Yegheats mu ndeplineste Integral obigtille civil stabite prin otirare; Y este necesar ca neexecutarea (integrala sau partiala) a obligatiilor vile si fie culpabilé; ~ instanfa_va dispune revocarea améniri aplicirli pedepsei in ultima zi a termenului de supraveghere si condamnarea la pe- ddeapsa ce fusese anterior stabilitd, care va fi executatd in regim de detentic. 9.2. Revocarea FACULTATIVA a aménarii aplicarii pedepsei Daca persoana supravegheaté-a Sivérgit in termenul de supraveghere al améniciio infractiune din culpa, descoperité in termenuil de supraveghere (chiar dack faptuitorul este descoperit ulterior), pentru.care a fost condamnat chiar dupa expirarea acestui termen, instanta poate dispune: 4) fie mentinerea amanari aplicarii pedepsei ~ ‘in aceasta ipotezi,instanta poate dispune pentru noua infractiune fie amanarea aplicirii pedepsei, fie condamnarea la 0 pedeapsé'cu suspendarea sub supraveghere a executirii pedepsei; in aceste situatii, vor curge in paralel doua termene de supraveghere; b) fie revocarea amanarii aplicarii pedepsei; ¥ presupune condamnarea pentru noua infractiune comiss din culp’, revocarea amanirii aplicdrii pedepsei si condamnarea infractorului la pedeapsa a carei aplicare a fost aménaté; pedeapsa rezultant& se va stabili potrivit regulilor de Ia concursul de Infractiuni gi se va executa in regim de detentie mmularea amanarii aplicarii pedepsi ¥ dacd se descopera inainte de expirarea termenului de supraveghere cé persoana supravegheata sivarsise o infractiune, inainte de raménerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus amanarea aplicdrii pedepsei, pentru care i sa aplicat pedeapsa inchisorii (chiar dupa expirarea termenului de supraveghere), instanfa va dispune anularea172 Solusii care nu presupun condamnarea inculpatul am&nérii aplicirii pedepsei; dac& pedeapsa stabilita pentru infractiunea ‘sAvargita pana la rimanerea definitivl a hotirarii de amanare a aplicarii pedepsei este amenda, nu va opera anularea amanarii aplicarii pedepsei; pluralitatea de infractiuni va fi sanctionaté potrivit regulilor de la concursul de infractiuni sau, dupa caz, recidivei (infractiunea pentru care -a dispus amanarea aplicarii pedepsei constituind cel de-al doilea fermen al recidivei) ori pluralititii intermediare (infractiunea pentru care 5-a dispus amanarea aplicdril pedepsei constituind cel de-al doilea termen al pluralititi intermediare); daci persoana fati de care s-a dispus aminarea aplicirii pedepsei a sAvarsit doua infractiuni intentionate, dintre care una anterior si cealalt& ulterior ramanerii definitive a hotirarii de aménare a aplicirii pedepsei, Instanta va dispune numai anularea améndrii aplicirii pedepsei, nu atat anularea, cit si revocarea aménérii aplicirii pedepsei FISA nr. 16 INDIVIDUALIZAREA JUDICIARA A PEDEPSELOR. SOLUTII CARE PRESUPUN CONDAMNAREA INCULPATULUI @ |. PARTEA TEORETICA ‘S|. SUSPENDAREA SUB SUPRAVEGHERE A EXECUTARI PEDEPSEL A. Conditii —+1. pedeapsa stabilita de instanta este inchisoarea de cel mult 3 ani; ¥ giincaz de concurs de infractiuni, pedeapsa aplicat’ trebuie s& fie de cel mult 3 ani; Y conditia este indeplinité chiar dacé alaturi de pedeapsa inchisorii de 3 ani a fost aplicata gi amenda, indiferent de cuantum (suspen- darea nu va opera ins decat cu privire la pedeapsa inchisorii, nu iin privinta amenzii care trebuie executata); » 2, infractorul nu este recidivist; ¥ intrucit nu constituie condamnéri, se poate dispune suspendarea sub supraveghere si in cazul in care instanfa a dispus anterior printr-o hotarére definitiva renuntarea la aplicarea pedepsei ori aménarea aplicérii pedepsei, +3. infractorul si-si fi manifestat acordul de a presta 0 munci nere- munerati in folosul comunitatii; —* 4, infractorul si nu se fi s-a sustras de la urmirire penali ori judecata sau si nu fi incercat zidamicirea aflirii adevarului ori a identificirii si tragerii la rispundere penal a autorului sau a pasticipantilor;174 | Solusii care presupun condamnarea inculpatului é 5. in raport de persoana infractorului, de conduita avuta anterior savarsirii @ osservatn: ] | infractiunii, de eforturile depuse de acesta pentru inlaturarea say © diminuarea consecintelor infractiunii, precum si de posibilititile sale de indreptare, instanta apreciaza cA aplicerea pedepsei este suficienti fafa (lua pashty peepee apc! an are! sce rap ferperulal dé recente oat velucecldesula/en duced pede | ‘i chiar ftra executaren acesteia, condamuatul mu va mai comite alte gratiate; | infractiuni, insd este necesard supravegherea conduitei sale pentru 0 2, din durata termenului de supraveghere nu se va deduce durata masutilor | perioada determinata. preventive privative de libertate; Bb - 3, pe durata termenului de supraveghere, persoana condamnaté nu va EXCEPTIE: suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei se poate executa pedeapsa inchisorii aplicate de instant, ins trebuie s& respecte dispune gi in cazul in care nu sunt indeplinte condifdle mentionate mat sus (cu | | masurile de supraveghere previzute de lege si s8 execute obligaile ce i exceptin consimpanntului la prestaren wei muni in folic comnitati,care trebuie st find de esenta institution prestaren muni), in situatia in care in cursul jecdtii in prima instant ori in apel inculpatul acuzat de savarsirea infractiunii revin, in conditiile stabilite de instant’; de asemenea, persoana supravegheat trebuie si indeplineascé integral obligatiile civile stabilite prin hotdrarea'fildecatoreascd, cel mai tarziu cu 3 luni inainte de-expiraren | termenului de suprovegheres de abancion de familie igi indeplineste obligatiile (art. 378 alin. (5) NCP]. 4, suspendarea nu are efect asupra pedepselor complementare care se executi OBSERVATIE: pe durata termenului de supraveghere 1. NU se poate dispune suspendarea sub supraveghere a executirii pedepsei amenaii (stabilite fie ca unic& pedeapsi, fie ca pedeaps’ principala pe lings pedeapsa inchisori), atunci end prin infractiunea comisi sa urmérit C. Misurile de supraveghere CE TREBUIE IMPUSE CUMULATIV obfinerea unui folos patrimonial, pentru o infrectiune comisa de o persoand inculpatului: fizicd sau juridicd, sau in cazul in care aplicarea pedepsei a fost initial aménat’, dar ulterior aménarea a fost revocatd, dispunandu-se condam- narea la pedeapsa inchisorii de cel mult trei an [> 1. sise prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta; | [> 2. si primeascd vizitele consilierului de probatiune desemnat cu 2. indeplinirea conditilor de mai sus nu creeaz’ un drept inculpatului Ia obti- supravegherea sa; nnerea unei solufii de suspendare sub supraveghere a executiii pedepsei, i 1 3. si anunte, in prealabil, schimbarea locuintei gi orice deplasare care hhumai o vocatie, instanta putdnd dispune exccutarea pedepsei in regim de aepapepes f . detentie. le, precum yi intoarcerea; [> 4, s& comunice schimbarea locului de munca; LLy 5, st comunice informati sf documente de naturd a permite control B, Termenul de supraveghere mijloacelor sale de existent durata termenului este cuprins& intre 2 si £ ani, fr a putea fi mai mic decat durata pedepsei aplicate; QW ossenvayi | curge de la data riménerii definitive a otérérii prin care s-a dispus 1. nu pot fi impuse numai una sau unele dintre masurile de stipraveghere, ci suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei le stipraveghere, ci ae atid eee instanfa trebuie s8 le impund pe toate;176 | Solusii care presupun condamnarea inculpatului an 17 r : : T mu we poate dispane modificerea sau incetarea misurilor de supraveghere CDovemvhqie Gav GORI eo nam cdipqaat gin una din impuse de cdtre instants; obligatiile prevazute de art, 93 alin. 2) NCP, neputand i ob Q) NCP, neputénd insa si le aplice pe | a. verificarea respectirii mésurilor de supraveghere se face de serviciul de probatiune, Modificarea obligatiilor D. Obligatii CE TREBUIE IMPUSE inculpatulut ¥ instanta de executare, daci apreciaza ca fiind necesar, poate modifica obligatille impuse persoanei supravegheate fie prin impunerea unor noi obligati care nu fusesera anterior stabilite de instant&, fie prin modificarea peo pain continutului obligatilor existente prin sporirenldiminuaren conditilor de ta zxeculare; modificarea obligatil 4 ‘ gatillor pe parcursul termenului de supra- veghere se poate dispune de mai multe ori; —> 1, obligatia si presteze o munca neremunerata in folosul comunititi ‘peo perioada cuprins’ intre 60 si 120 de zie, in conditiile stabilite ¥ instanfa nu va putea impune executarea acestei obligatii in cazul ~ jn care rezulti ci, din cauza stirii de sinitate, persoana NU constituie 0 modificare a obligatiilor obfinerea de citre persoana condamnati nu poate presta aceasti munci, supravegheati a fucwoiin{arii de a pardst tevitoriul fari, in cazul in care astfel de obligatie fi impus’, e ¥ impunerea acestei obligatii nu impiedich instanta si dispund ligatie ii fusese imps prestarea unei munci neremunerate tn folosul comunititit in incetarea obligatiilor temeiul art 64 alin. (1) NCP, en forma substitutit a executrit pedepsei amencii ce insolesle pedeapsa frchisorii (a cArel executare a ¥ instanfa poate dispune ncetarea exéculirii uneia/unora dintre obligatii fost suspendati), in cazul in care peceapsa amenzii nu poate fe catailea Siapipe Hareta GEtisalluli da apeavsghere (dec teco ‘executata in tot sau in parte din motive neimputabile persoanet Gaal el mentanes aorslour na rel ene necena ant doch nhl te condamnate. posibils. —> 2. una sau mai multe dintre obligatiile prevazute limitativ de art. 98 alin, (2) NCP: Bees —-s a. oi urmere un curs de pregitire gcolara ori de calificare | —> 1. EFECTE IMEDIATE ~ pind la implinirea termenului de supraveghere: profasianalls ¥ pedeapsa principala stabilité nu este pusd in executare; | b, si frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare sociala derulate de catre serviciul de probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate; |_y ¢. sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire Y pedepsa amenzii aplicate pe lang it pedepsa amenzii aplicate pe léngi pedeapsa inchisorit (ca efect al unei uniceinfractiuni sau a unui concurs) se va executa dup rimi- nerea definitiva a hotérarii de condamnare cu suspendare; ¥ nu produce efecte asupra masurilor de siguran}& sau 2 obligatiilor medical; i civile stabilite prin hotararea de condamnare; Ly a, obligatia de a nu parisi teritoriul Romaniei fard acordul ¥ pedepsele complementare se vor execute pe durata termenului de supra- instantei. veghere;1781 Solusii care presupun condamnarea inculpatului ¥ condamnatul trebuie si respecte masurile de supraveghere sau obli- gatile stabilite de instant; ¥ in momentul dispunerii, chiar printr-o hotirare nedefinitiva, a sus- pendarii sub supraveghere a executarii pedepsei, masurile preventive luate fafa de inculpat inceteaza de drept —> 2, EFECTE DEFINITIVE - dupa implinirea termenului de suprave- ghere: Y pedeapsa inchisorii a cdrei executare a fost suspendata sub supra- veghere se considera executaté daci: [— a) condamnatul nu a mai sivarsit o nou8 infractiune in terme- nul de supraveghere, descoperiti pénila expirarea acestuia; |» b) nu sa dispus revocarea suspendarii pana la expirarea terme- nului de supraveghere; Le oy nus-a descoperit o cauz’ de anulare a suspendiii in terme- nul de supraveghere; efectul definitiv nu se va produce chiar daci anularea suspendarii nu a fost pronunfaté in cursul termenului de supraveghere, ci dup expirarea acestuia; ¥ de la expirarea’termenului de supraveghere va incepe s& curgi termenul de reabilitare (de drept sau judecitoreasc, dupa caz); ¥ este posibil ca executarea pedepselor complementare si continue gi dupa expirarea termenului de supraveghere (dacé durata pedeapsei complementare este mai mare decit termentil de supraveghere). F. Revocarea — 1, Revocarea obligatorie a. daci cel condamnat a savarsit in termenul de supraveghere 0 infrac- tiune intenfionata sau praeterintenfioxatd, descoperita in termenul de supraveghere pentru care a fost condamnat la pedeapsa in- chisorii; ¥ daca fapta a fost descoperita dupa expirarea termenului de incer- care, nu se va dispune revocarea, ins se va refine starea de recidiva postexecutorie; GG | 9 ¥ ru are relevangé faptul cd infractorul a fost descoperit dupa acest moment si nici c& acesta a fost condamnat dupa expirarea ter- menului; Y daca pedeapsa stabilita pentru noua infractiune este amenda, nu se va dispune revocarea suspendarii sub supraveghere, pedeapsa amenaii urmand si fie executat’; ¥ in cazul in care 0 infractiune progresiva, continua, continuat’ sau de obicei s-a consumat in termenul de incercare al suspendarii sub supraveghere, epuizindu-se dupa aceasta, instanfa va dispune revocarea suspendarii sub supraveghere, daca infractiunea a fost escoperité in acest termen; daca infractiunea nu este descoperita in termenul de supraveghere, nu se va dispune revocarea suspen- dari, insa se va retine starea de recidiva postexecutorie, daca sunt indeplinite conditiile legale; ¥ tratament sancfionator: ca urmare a revocirii suspendarii sub supraveghere, instanfa va aplica tratamentul sanctionator al recidivei postcondamnatorii [va dispune condamnarea pentru aceasti fapti, va revoca suspendarea sub supraveghere a exe- cutirii pedepsei, iar apoi va aplica regulile de la recidiva post- condaminatorie (cum! artitmetic) pentru stabilirea pedepsei ce urmeazi a fi executata] sau, dup caz, al pluralitatii intermediare [instanta va dispune condamnarea pentru aceasta fapt’, va revoca suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei, iar apoi va aplica regulile de la concursul de infractiun (inctusiv sporal fix gi obligatoriu) pentru stabilicea pedepsei ce urmeaz a fi executat’}; pedeapsa astfel stablité va fi executald in regim de detentie, daci fn termenud de supraveghere este comis un concurs de infractiun in stare de recidiod posteondamnatorie, instanta va dispune condam- area pentru fiecare dintre infractiunile concurente, va revoca suspendarea sub supraveghere a executirii pedepsei, iar apoi va aplica regulile de la concursul de infractiuni contopind pedepsele stabilite pentru infractiunile concurente; ulterior, se va cumula aritmetic pedeapsa rezultanta cu pedeapsa a carei executare a fost suspendata sub supraveghere; pedeapsa astfel stabilits va fi exe- cutata in regim de detentie;180 | Solusii care presupun condamnarea inculpatului b. dacd pedeapsa amenaii care a insofit pedeapsa inchiso art. 62 NCP (atunci cind prin sivargirea infractiunii sa_urmarit obfinerea unui folos patrimonial) nu a fost executati gi a fost inlocuits, fn termenul de supraveghere, cu pedeapsa inchisorii potrivit art. 63 alin. (2) NCP sau art. 64 alin. (5) i alin. (6) NCP; ¥ inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisoriiintervine: 1) daca persoana condamnati nu executi, cu rea-credinti, pe- deapsa amenaii, in tot sau in parte; 2) in situatia in care pedeapsa amenzit nu poate fi executatd in tot sau in parte din motive neimpuiabile condamnatului, iar acesta nu igi di consimtaméntul Ia executarea amenzii prin munt neremuneratd in folosul comunitatii; 3) daca persoana condamnati, dup dispunerea executirii pe- depsei amenzii prin munca neremunerati in folosul comu- nititii, mu executi obligatia de munci in conditile stabilite de instant; ¥ Tratament sanctionator: in toate aceste ipoteze, instanja care revoctt suspendarea va dispune executaren pedepse’ inchisorii a cei executare a fost suspendattaldturi de pedeapsa inchisori care a tnlocuit amend 4) dack persoana condamnaté, dupa dispunerea executirii pe- depsei amenzii prin munca neremunerati in folosul comu- nitafil, sivargeste 0 nous infractiune descoperits inainte de executarea integral 2 obligatiei de munci in folosul comu- nitSti iin termenuil de supraveghere. V Tratament sanctionator: in acest ultim caz, numarul zilelor- amend’ neexecutate prin munca in folosul comunitatii Ia data condamnirii definitive pentru noua infractiune se inlocuieste cu tun numér corespunzator de zile cu inchisoarea si se adaug’ la ppedeapsa pentru noua infractiune, iar pedeapsa astfel obfinuté se adauga la pedeapsa a cSrei suspendare a fost revocata ¢. daci persoana condamnati nu a respectat cu rea-credin{3 masurile de supraveghere sau obligatiile stabilite prin hotirarea de con- damnare in termenul de supraveghere al suspendarii; Es Y este necesar ca neexecutarea masurilor de siguranti sau a obli- gatiilor impuse prin hotirdrea de condamnare si fie culpabili gi si nu se datoreze unei imposibilitati obiective de executare. ¥ Tratament sanctionator: se revoca suspendarea sub supraveghere si se dispune executarea pedepsei stabilité cu autoritate de lucra judecat. 4, pani la expirarea termenului de supraveghere, persoana suprave- gheati nu a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotarére; ~ instanja va dispune revocarea suspendirii sub supraveghere a executirii pedepsei in situatia in care se retine 0 neexecutare culpabila, integralé sau parjialé a obligatilor civie stabilite prin hotirre pana la expirarea termenslui de supraveghere V Tratament sancfionator: se revoci suspencarea sub supraveghere in ultima zi a termenului de supraveghere si se dispune executarea pedepsel stabilite cu autoritate de lucru judecat. BB excerpts: NU se ve dispune revocarea suspendarit sub supraveghere @ executarii pedepsei dacé, in termenul de supraveghere al suspendatii executarii pedepsei stabilite pentru infractiunea de abandon de familie, este sAvargité 0 noua infractiune de abandon de familie, in masura in care inculpatul igi indeplineste obligatiile in cursul urméririi penale (procurorul pronuntind 0 solutie de clasare) ori al jucecati [instanta mentinand mésura suspendarii exe- cutarit pedepsei si dispunand condamnarea cu suspendarea sub supraveghere a executirii pedepsei pentru noua infractiune de abandon de familie, potrivit art, 378 alin. (5) NCP]. —> 2, Revocarea facultativa Y- dact persoana condamnati a sivargit in termenul de supraveghere 0 infractiune din culpS, descoperita in termenul de incercare; Y nu are relevant faptul ci fAptuitorul a fost descoperit dupa acest moment si nici c8 acesta a fost condamnat dupa expirarea termenului162 | Solugii care presupun condamnarea inculpatulul ¥ tratament sanctionator: instanta poate dispune: —> oq, mentinerea suspendarii sub supraveghere si suspendarea sub supraveghere a pedepsei stabilite pentru infractiunea din culpa comis’ in termenul de incercare; ¥ vor curge in paralel doud termene de supraveghere; YY dac& persoana condamnati sivargeste o infractiune intentionati/ praeterintentionati in ambele termene de incercare, instanta va revoca ambele suspenditi, apoi va cumula aritmetic toate pedepsele stabilite. —> b. revocarea suspendldrii sub supraveghere. ee © 3. ANULAREA SUSPENDARII SUB SUPRAVEGHERE A EXECUTARII PEDEPSEL Y intervine dac& inainte de expirarea termenului de supraveghere se escoperd ci cel condamnat mai sAvargise o infractiune (pentru care s-a aplicat pedeapsa inchisorii) inainte de rimanerea definitiva a hotirarii prin care sa dispus suspendarea sub supraveghere a executirii pedepsei; ¥ este suficient ca fapta ce atrage anularea si fie descoperits tnainte de raménerea definitiv’ a hotararii prin care s-a dispus suspendarea sub 1. LIBERAREA CONDITIONATA A PERSOANEL CONDAMNATE LA DETENTIUNEA PE VIATA. ¥ are caracter facultativ, nereprezentind un drept, ci numai 0 vocatie general a condamnatului Conditii detentiunii pe via: \ 1. dupa executarea efectivi a 20 de ani de detente (fird a se fine seanua de durata pedepsei ce poate fi considerata, potrivit legil, cu exe- ‘cutata, in baza muncii prestate) 2, persoana condamnati sé fi avut 0 buni con-| duit pe toata durata executarii pedepsei; 3. persoana condamnata si fi indeplinit inte-| gral obligatiile civile stabilite prin hot rirea de condamnare, afara de cazul cind dovedeste ci nu a avut nicio posibilitate le indeplineasca; }4. instanja si aib& convingerea ci persoana condamnaté s-a indreptat gi se poate rein- tegra in societate. > 7, LIBERAREA CONDITIONATA A PERSOANEI CONDAMNATE LA PEDEAPSA iNCHISORIL ¥ are caracter facultativ, nereprezentind un drept, ci numai 0 vocatie general a condamnatului; ers conditii se poate dispune liberarea conditionati a condamnatului la pedeapsa inchisorii daca: . persoana condamnati a executat cel putin fractia de pedeapsa pre- vizuta de lege: pa rb. rd. in cazul in care persoana condamnat nu a implinit varsta de 60 de ani, trebuie si fi executat efectiv ce! putin 2/3 din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depageste 10 ani, satt cel putin 3/4 din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani; {in cazul persoanei condamnate care nu a implinit varsta de 60 de ani, dack pentru calculul fractiunilor de pedeapsi de mai sus se fine seama gi de partea din durata pedepsei ce poate fi consideraté, potrivit logii, ca executatd pe baza muncii prestate, liberarea conditionata nu poate fi dispusd inainte de executatea efectiva a cel putin 1/2 din durata pedepsei inchisorii, cind aceasta nu depageste 10 ani, gi a cel putin 2/3, cand pedeapsa este mai mare de 10 ani; :. in cazul in care persoana condamnata a implinit varsta de 60 de ani, trebuie s& fi executat efectiv cel putin 1/2 din durata pedepsei, jn cazul inchisorii ce mu depageste 10 ani, sau cel putin 213 din durata pedepsei, in cazulinchisorii mai mari de 10 ani; in cazul in care persoana condamnata a implinit varsta de 60 de anti, dac& pentru calculul fractiunilor de pedeapsa de mai sus se tine seama gi de partea din durata pedepsei ce poate fi considerat8, potrivit legii, ca executata pe baza muncii prestate, liberarea conditionaté nu poate fi dispusd inainte de executarea efectiva a cel putin 1/8 din durata pedepsei inchisorii, cind aceasta nu depageste 10 ani, si a cel pufin 1/2 din durata pe- ddepsei inchisonii, cid aceasta este mai mare de 10 ari.Lote7 196 | Individualizarea judiciard a executarii pedepsei Pedeapsa efectiv | Fracfia minima din pedeapsi cexecutata sau ce trebuie efectiv executata, considerata ca indiferent de pedeapsa executati in baza | considerati ca executata in muncii/activitatit baza muneiilactivitatii prestate prestate al Pedeapsa care se | £10ani |>10 ani 10 ani > 10 ani execuld efectiv ‘Condamnati 23 3/4, 12 28 avind varsta sub dar nu mai 60 de ani mult de 20 de ‘Condamnati % 23 rT) 12 avind varsta peste 60 de ani — 2. persoane Condamnatis& se afle in executarea pedepsei in regim semi- deschis sau deschis; —> 4, persoana condamnati si fi indeplinit integral obligatiile civile sta- bilite prin hotirarea de condamnare, aferi de cazul cand dovedeste ci nu a avut nicio posibilitate sé le indeplineasc&; —> 4, instania sf aiba convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat gi se poate reintegra in societate. © osservatn: 4, fractia ce trebuie executati se raporteazi la pedeapsa care se, execut efectiv; 2, gravitatea infractiunii pentru care a fost dispust condamnarea nu constituie ‘un motiv de respingere a cererii de liberare conditionat&, 43, noul Cod penal prevede necesitatea executiri, aceleiasi fractii minime, indi- ferent de forma de vinovatie cu care a fost comisa infractiunea pentru care a dispus condamnarea la pedeapsa inchisorii (intentie, culpa, practerin- tentie); in mod similar, noul Cod penal nu mei face o distinctie'in functie de sexul condamnatului sau de motivul pentru care acesta nu a in folosul comunitatii; nie 4 ndeplnres condtitor legal pentru dispunerea Uber condiionate se apreciazi in functie de momentul judecarii cauzei, si nu la mo: introduceriicererii de liberare conditionati; i oe 5, liberarea conditionaté poate fi solictati instanfei fie prin propunerea comisiei constitute in pentenciar, fie prin cererea condamnatulti (in cazul in care comisia nu propune liberarea conditionata). 1. Termenul de supraveghere ¥ intervalul de timp in care persoana faté de care s-a dispus liberarea conditionaté trebuie s& respecte obligatiile ori misurile de supraveghere care intré in continutul acestei modalitati de individializare; Y incepe sé curga de la data rimanerii definitive @ hotérarii prin care s-a dispus liberarea conditionata in cazul liberarii conditionate din ped ii jeapsa detentiunii pe viat’, ter- ‘menul de supraveghere este de 10 ani; oe in ipoteza liberarii conditionate din pedeapsa inchisorii, termenul de supraveghere reprezinté intervalul cuprins intre data liberarii condi- tionate gi data implinirii duratei pedepsei Masuri de supraveghere impuneres lor cumulativa este obligatorie in cozul di in cazul dispunerii iberaci conditionate din executarea pedepsei detenfiunii pe viati sau in cazul in care restul din pedeapsa inchisorii rimas neexecutat la data liberdcii este de 2 ani sau mai mare: [> 1. s& se prezinte la serviciul de probatiune, Ia datele fixate de avesta; [> 2. si primeasca viztele persoanei desemnate cu supravegherea sa; [—* 3. si anunte, in prealabil, schimbarea locuintei gi orice deplasare care depageste 5 zile, precum si intoarcerea;Individualizarea judiciara a executarii pedepsei EEEEEEEE EEE Eee ee Ee Pe EEE Ee eer e+ ine 4, 8& comunice schimbarea locului de muncé; 3. s& nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu 5. sf comunice informatil si documente de naturd a permite con- ee ee ee de instanté, ori si nu se apropie de acestea; trolul mijloacelor sale de existenta. 4. s& nu conduc anumite vehicule stabilite de instanta; 5, s& mu detind, si nu foloseascd gi s8 nu poarte nicio categorie de © owsexvarte ame 1. NU pot fi impuse persoanei condamnate masuri de supraveghere in ipoteza in care restul din pedeapsa inchisorii rimas de executat este mai mic de 2 | ani; Eee ease eet ede } © osservati 2, masurile de supraveghere se execut& din momentul rimanerii definitive a hotirarii prin care s-a acordat beneficiul liberirii condifionate, pe o perioad’ egal cu o treime din durata termenulué de suprrveghere, dar mi rani ‘mult de2 ani; * 3. NU se poate dispune modificarea sau incetarea masurilor de supraveghere, aceasti masuri putand fi aplicata numai cu privire la obligetiile impuse condamnatului liberat. Oblig: ¥ impunerea uneia sau mai milltor obligafi in cazul liberarit conditionate 1. obligatille de a face” impuse de instanfé nu se vor executa pe intreaga duratd a termenului de supraveghere, cidin momentul acordarii liberi, pe 0 perioada egal cu o treime din durata termenului de supraveghere, dar mu mai mult de 2ani; 2. obligatille .de a nu face” pot fi impuse perscanei liberate conditionat in misura in care nu au fost aplicate drept pedeapsi complementaré a interzicerii exercitarii unor drepturi; obligatiile .de a nu fice” se vor executa pe toati durata termenului de supraveghere. din exccutarea pecepsei detentiunii pe vat; in cazul in care restul din - - pedeapsa inchisorii rimas neexecutat la data liberari este de 2 ani sau 4. Modificarea obligatiilor rai mare, pe langé masurile de supraveghere instanta poate impune ; ren ae oles ¥ instanta de executare, dact apreciazi ca fiind necesar, poate modifica condamnatului SA EXECUTE una sau mai multe dintre urmitoarele J obligatiile impuse persoanei liberate conditionat fie prin impunerea obliga: ‘i tor noi ebligati care nw fuseserd anterior stabilite de instant, fe prin Inodifcaren continutulul oligatilor existente prin sporieniminuares 3.1. Obligatii de 4a face”: et conditilor de executare; 1. s&.urmeze un curs de pregitire gcolard or de calificare profesionalé; 7 NU constituie modificare a obligatillor obtinerea de citre persoana 2. s& frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare social supravegheat’ a permisiunii in executarea obligatiilor prevazute la t derulate de c&tre serviciul de probatiune sau organizate in cola- art. 101 alin. (2) lit. d) si e) NCP, care poate fi acordat pe o perioadi de | borare cu institutii din comunitate. ‘maxim 5 zile (perioadit care intr in calculul termenului de supraceghere) de i consilierul de probative prin decizie in urmBtoarele enzuri: a. parti- [ 43.2. Obligatii de ,a nu face” ciparea persoanei supravegheate la cisitoria, botezul sau funéraliile | 1. sinnu paraseascs teritoriul Romaniei; unui membru de familie; b. participarea la un concurs in vederea 2, sf nu se afle in anumite Locuri sau la anumite manifestari sportive, ocuparii unui loc de munci; ¢. sustinerea unui examen; d, urmarea culturale ori la alte adunari publice, stabilite de instants unui tratament saul a unei interventii medicale,| Individualizarea judiciara a executarii pedepsei 5: Incetarea obligatilor V instanta poate dispune incetarea executirii uneia/unora dintre obligatiile pe care le-a impus pe durata termenului de supraveghere, dacd apreciaza ci mentinerea acestora nu mai este necesara sau daci nui ms este posibilé 6. Efecte imediate [> 1. se produc pe durata termenultii de supraveghere; [> 2. punerea de indata in libertate a condamnatului; }—> 3. liberarea conditionatd nu produce efecte imediate asupra masurilor de siguranté ori asupra pedepselor accesorii aplicate pe lang pedeapsa principal’; Lv 4, pe durata termenului de supraveghere nu se va executa pedeapsa complementaré a interzicerii exercitri unor drepturi, cu exceptia pedepsei complementare a interzicerii dreptului strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei, care se va executa de la data liberdtl Efecte definitive [> 1. se produc dupit expirarea termemului de supraveghere; |» >. pedeapsa detentiunii pe viata ori a inchisorii din care s-a dispus liberatea se considerd executati in situatia in care: a. condamnatul nu a mai savargit o noua infractiune in termenul de supraveghere, descoperiti pnd la expirarea acestuia; pedeapsa detentiunii pe viatd se considerd executata dacé in termen de 10 ani de la liberare nu a sdvargit din nou o infractiune; . nu s-a dispus revocarea liberarii péna la expirarea termenului de supraveghere; . nu sa descoperit 0 cauzi de anuilare a liberi condifionate in termenul de supraveghere; |» 3, nu se va produce efectul definitiv, chiar daci anularea liberirii con- ditionate nu a intervenit pe parcursul termenului de supraveghere, i dup’ expirarea acestuia; [se [> 4. dupa expirarea termenului de supraveghere se va executa pedeapsa complementaré a interzicerii unor drepturi (cu exceptia interzicerii dreptului stréinului de a se afla pe teritoriul Roméniei executi la data liberirii conditionate); ‘—+ 5, liberarea conditionata nu produce efecte definitive cu privire la masurile de siguranté dispuse. ‘> 3, REVOCAREA LIBERARII CONDITIONATE Instanta TREBUTE si dispund revocarea liberdrii conditionate daca —* 1. persoana supravegheatd a sivarsit in termenul de supraveghere 0 infractiune, descoperita in termenul de supraveghere, pentru care a fost condamnat Ia pedeapsa inchisorii chiar dupa expirarea acestui termen; = mu are relevanté forma de vinovatie cu care este sivarsiti infractiunea (intentie, praeterintentie sau culp§) si nici cuantumul pedepsei inchisorii aplicate de cdtre instant; ~ este suficient ca fapta si fie descoperita in cursul termenului de supravegheere, faptuitorul putand fi descoperit gi ulterior; = revocarea liberdrii conditionate opereaz gi atunci cind pedeapsa aplicata pentru noua infractiune este detentiunea pe viaté; = NU se va dispune revocarea liberSrii conditionate dacé noua in- fractiune a fost descoperité dupa expirarea termenului de supra- veghere, ins se va refine ci noua infractiune este sivarsita in stare de recidiva postexecutorie. ¥ Tratament sancfionator: pedeapsa principal stabilits pentru noua infractiune se va contopi potrivit regulilor de la recidivi postcon- damnatorie sau, dupa caz, la pluralitatea intermediar’; pedeapsa rezultanti astfel stabilit’ nu poate fi suspendati sub supraveghere, urmand a fi executata in regim de detentie. —> 2. pe parcursul termenului de supraveghere, persoana liberati con- ditionat, cu rea-credinta, nu respectd masurile de supraveghere sau nu executé obligatiile impuse;192_|_Individualizarea judiciara a executarii pedepsei ¥ Tratament sanctionator: instanta va dispune revocarea liberirii con- difionate si executarea restului de pedeapsa (fari a fi avutd in vedere partea din pedeapsa considerata ca executati in baza muncii prestate) in regim de detentie. el © opservati: 1. poate fi dispusd revocarea liberirii conditionate gi in ipoteza in care 0 infractiune cu durati de consumare este comisi in termenul de supra- veghere al liberarii conditionate, dar se epuizeaz’ dupa expirarea acestuia; 2, daca in termenul de supraveghere este comis un concurs de infractiuni in conditiile pluralititii intermediare, instanfa va dispune condamnarea pentru fiecare dintre infractiunile concurente,-va. zevaca liberarea condi- fionata si va aplica regulile pluralititi intermeciare, contopind pedeapsa stabilit8 pentru fiecare dintre infractiunile nou-comise cu pedeapsa din a carei executare s-a dispus liberarea conditionati; pedepsele rezultante astfel stebilite vor fi contopite potrivit regulilor de la concursul de infractiuni (cumul juridic cu spor obligatoriu); partea din pedeapsé executat& anterior liberdrii condifionate va fi dedus’ din pedeapsa rezultant&; 3, daca in termenul de supraveghere este comis un concurs de infractiuni in stare de recidiva postcondamnatorie, instanja va dispune condamnarea pentru fiecare dintre infractiunile concurente, va revoca liberarea con ionata, iar apoi va aplica mai intai regulile de la concursul de infractiuni, contopind pedepsele stabilite pentru infractiunile concurente; ulterior se va cumula aritmetic pedeapsa rezultanté cu restul de pedeapsi rimas neexeculat (rd a fi avuti in vedere partea din pedeaps% considerata ca ‘executata in baza muncii prestate); 4. pedeapsa aplicata in urma revocarii nu poate depisi maximul general al L_ pedepsei. se ee ee eee >" 4, ANULAREA LIBERARIL CONDITIONATE - poate fi dispusa de instanta de judecata in situafia in care se descopers, inainte de expirarea termenului de supraveghere, c& cel condamnat mai sivargise o infractiune inainte de riménerea definitiva a hotirarii prin Ly da Faas Was emapoal , cea fees toe ie poe aardet pen cea eee NU se va dispune anularea liberarii conditionate daca pedeapsa stabilita ee oa tae Tratament sanctionator: vor fi incidente regulile de la concursul de infractiuni sau, dup& caz, al recidlivei (infractiunea pentru care s-a dispus liberarea conditionata constituind cel de-al doilea termen al recidivei) ori pluralitdtii intermediare (infractiunea pentru care s-a ispus liberarea conditionat& constituind cel de-al doilea termen al pluralitatiiintermediare) + daci persoana liberata conditionat este judecaté pentru sivarsirea @ doud infractiuni, dintre care una anterior gi cealalt ulterior rimanerii definitive a hotararii prin care s-a dispus liberarea conditionaté, instanta va dispune numai anularea liberarii, nu atat anularea, cit gi revocarea liberarii conditionate, AA Il, PARTEA PRACTICA BAB at gravitas fp pent cae a fost condamoat olin ene ficiului liberdrit conditionate nu sunt prevazute printre criterile previzute de lege pentru dispuneiea Iiberdrii, devarewe au fost avute in vedere 1a individualizarea pedepsei (C.A. Constanta, s. pen., dec. ne. 51/2003).! FISA nr. 18 MASURILE DE SIGURANTA NEPRIVATIVE DE PATRIMONIU 1, PARTEA TEORETICA sunt sancfiuni de drept penal cu caracter| ¥ Masurile de sigurants nae ‘au ca scop inlaturarea nei stiri de pericol si preintimpinatea svérgirii faptelor preva- ute de legea penal sunt imprescriptibile gi revocebile; . pot fi dispuse fata de persoanele care au! savargit fapte lipice si autijuridice, chiar dact rcestora le lipseste tisdtura esentiali a imputabi- litt; este posbilé, agadar, aplicarea unei| miasuri de siguranf’ gi in cezul in care faptui- tonului nu i se aplica si o pedeaps’, ee = | OBLIGAREA LA TRATAMENT MEDICAL —* a. Notiune: misura de siguranti ce consti in obligatia faptuitorului care pprezint& pericol pentru societate datori:i unei boli ori a intoxicdri Eronice cu alcool, stupefiante ori alte asemenea substante, de a se L195 prezenta in mod regulat la tratament medical, pani la insindtogire sau pind la obfinerea unei artliordri care sd inldture starea de pericol. 1.88 se fi comis o fapté prevazuta de legea penal — B. Conditi (tipicd), nejustificaté; 2. faptuitorul s& prezinte pericol pentru societate datorit’ unei boli ori a intoxicarii cronice cu alcool, stupefiante ori alte asemenea substante; ————————— 3. instanta de judecata si aprecieze cA prin Iuarea masurii obligarii la tratament medical starea de éricol poate fi inlaturata, ee errr eee ay — C. Continut: obligatia impusé de instanta de juclecaté-f@ptuitorului de a se prezenta in mod regulat la tratament medical, pani la insénatosire sau pad Ia obfinerea nei amelirdri care i tnlature starea de pericol —* D. Durata [> a.se dispune pe duraté nedeterminaté, pand la insiindtosire sau pana la objinerea unei ameliorari care sa inlature starea de pericol; |» b.se pune in executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv gi a copiei de pe raportul de expertiza medico-legala autoritatii de sanatate publicd din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fafi de care s-a luat aceasta masurd (in cazul in care misura de siguranta mu insofeste pedeapsa inchisorii sau daca aceasta nu se executi efectiv); L+ c.poate ‘inceta dacé se dispune: 1. inlocuirea miisurii obligerié le tratament medical eu mitsura interndrii medical; 2. incetarenobligtri la frataneut medical in cazul in care temeiurile care au impus luarea ‘masurii au incetat.196 | Masurile de siguransa neprivative de patrimoniu @ opseRvaTi: . 1, nu este necesar pentru dispunerea masurii de siguranfs a obligaei la trata- ‘ment medical ca fapta comisd si fie infracjiune; 2. aplicarea masurii de siguranté este facultativa, eu exceptia cazului in care {inculpatul este condamnat pentru comiterea infractiunii de contaminare venericd (art. 353 NCP); 3, masura obligirii la tratament medical nu este condifionati de starea de libertate a inculpatului, puténd fi dispusd gi in cazul in care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa inchisorii cu executare in regim de detentie ori la pesleapsa detentiunii pe viati, cand tratamentul medical se va efectua la locul de detinere; | 4. dacd insénatosirea condamnatului nu a“iitérverit pané la terminarea pedepsei, acesta va continua tratamentul si dup& ce a executat pedeapsa; 5. poate fi dispusi gi in mod provizoriu, ca masuri procesuali, in cursul ‘urmitirii penale de citre judecatorul de drepturi si libertati, al procedurti de camer preliminari de citre judecitorul de camera preliminaré sau in cursul judecitii de citre instanta. 197 Ly 3, instanta de judecati si aprecieze ci prin luarea masurif obli garli la tratament medical starea de pericol poate fi inliturata. —* C. Confinut: internarea faptuitorului care are 0 boalé psihicd ori este consumator cronic de substante psikoactive sau are 0 boala infecto-contagioast {ntr-o unitate sanitard de specialitate. —> D. Durata [> se dispune pe o perioada nedeterminata, pind la insiindtosire ori pint 1a obtinerea unei ameliordri care si inliture starea de pericol; | se pune in executare prin comunicarea copiei de pe dispozitiv sia unei copii de pe raportul de expertiza medico-legalé autoritatii de ‘sSnatate-publicd din judeful pe teritoriul ciruia locuieste persoana fata de care s-a luat aceasté misurd; [> judecstorul delegat cu executarea de la judecdtoria in a cirei circumscriptie se afl unitatea sanitar& verificd periodic, dar nu mai tvziu de 12 luni, dacd internarea mediicala mai ests necesara; L poate fi inlocuits cu masura de siguranta a obligrii la tratament ‘medical, in caz de ameliorare a sanatatii celui internat, 2. INTERNAREA MEDICALA —> A. Notiune: masura de sigurant& privativi de libertate care se poate dispune fat de faptuitorul care a sévargit o fapta prevazuté de legea penalé, nejustificatd gi care prezinta pericol pentru societate din cauza tunei boli psihice, a consuumului cronic de substante psihonctive sau a unei boli infecto-contagioase [> 1.siise fi comis o fapta prevazuti de legea penali |_» 2. faptuitorul si prezinte pericol pentru societate datoritA unei boli psihice, a consumului cronic de substante psihonctive sou a unei bot infecto-contagioase; @ onsenvatu 1. mu este necesar pentru dispunerea masurii de siguranta a internarii medi- cale ca fapta comisa sé fie infractiune; 2. instanta nu poate impune simultan inculpatului att masura obligirii la tratament medical, cat $i masura intemarii medicale; 3. aplicarea masurii de sigurant a intemnarii medicale este facultativa, 4. interriarea medicala se poate dispune gi in cazul in care nu este respectat masura de sigurant’ a obligirii la tratament medical sau cand aceasta din turmi misurl este ineficienti fatd de starea de boala a condamnatulu; 5. poate fi dispusi gi in mod provizoriu, ca masurd procesuald, in cursul turméririi penale de citre judecitorul de drepturi i libertat, al procedurii de camera preliminaré de catre judecitorul de camera preliminar& sau al judecdtii de catre instant&s pseerann198_|_Masurile de siguranga neprivative de patrimoniv 6. sustragerea de Ia executarea misuriiinternarii medicale constituie infracti- tunea de neexecutare a sanctiunilor penale prevzutd de art. 288 alin. (1) NCP. > 3, INTERZICEREA UNEI FUNCT SAU PROFESIL A. Notiune: masura de siguranté ce consti in interdictia de a ocupa o anumiti funcfie ori de a exercita o anumiti profesie, meserie ori alti activitate, care se poate lua cand fapta prevazuta de legea penali a fost sivargiti de fiptuitor datorité incapacitatii, nepregitirii sau altor cauze ce il fac inapt pentru ocuparea acelei funcii ori pentru exercitarea respectivei meserii, profesii sau activitai. LB. Condifiis{{ ~ [I.sé se fi comis o fapta prevazuté de legea penal (tipica), Inejustificata, in exercitarea unei functii, profesii, meserii [sau activitstis [2 iptuitorul sf prezinte pericol pentru societate datoritl incapacitatii, nepreg’tirii sau altor cauze ce il fac inapt pentru ocuparea acelei funcfii ori pentru. exercitarea lrespectivei meserii, profesii sau activitati: [5 instanga de judecaté sé aprecieze cd prin luarea misurii Ide siguranfa a interzicerii unei functii sau profesii starea de pericol poate fi inkaturaté FC. Confinut: interdictia de a ocupa o anumité functie ori de a exercita 0 anumiti profesie, meserie ori alti activitate, in exercitarea cireia a fost sivargitd fapta previzuti de legea penala. LD. Durata [—> se dispune pe o perioada nedeterminat’; [> punerea in executare se realizeazi prin comunicarea copiei de pe dispozitivul hotérarii organului in drept si aduci la indeplinire aceasts misurd (persoanei juridice in cacrul cireia persoana exercité respectiva GEE | funcjie, profesie, meserie sau activitate, precum si, daci este cazul, per- soanei juridice care asigura organizarea si coordonarea exercitirii profesiei sau activi); in cazul in care interlictia vizeazao meserie sau att actvitate, comunicarea se face inspectoratului judetean de potitie in a cirui ‘Grcumscripti igi are domicitiul condamnatul; dureazi pin la incetarea inaptitudinil celui cAruia is interzis exercitarea unei functii sau profesi, dar nu mai putin de un an. © opservaTit 4. nueste necesar pentru dispunerea masurii de siguranfa a interzicerii unei functi sau profesii ca fapta comisd si fie infractiune; 2. aplicatea misurii de sigurant’ a interzicerii unei functii sau profesit este facultativa; 43, incdlcarea masurii de siguranté a interzicerii unei functi sau profesii consti- tuie infractiunea de neexecutare a-sanctiunilor penale art, 288 alin. (1) NCP], ce poate fi retinut’ in concurs cu infractiunea de uzurpare de calit3ti oficiale (art. 258 NCP) sau cu infractiunea de exercitare faré drept 2 unei profesii cau activitati (art. 348 NCP); 4, in aceeasi cauz8 penala instanta poate sé aplice aceluiasi inculpat atat pedeapsa complementar a interzicerii de a ocupa o functie sau de a exercita 0 profesie, meserie ori activitate, cat si masura de siguranta a inter- zicerii unei functii sau profes200 | Masurile de sigurang& neprivative de patrimoniu Pedeapsa complementard a interzicerii de a exercita anumite functi, profesti, meserii sau activitati [art. 66 alin. (1) lit. g) NCP] ‘Masura de siguranta a interzicerii unei functii, profesii, meserii, activitati [art. 111 alin, (1) NCP] NEDEMNITATE PENTRU INAPTITUDINE PENTRU OCUPAREA UNEI FUNCTI OCUPAREA UNEI FUNCTII SAU SAU EXERCITARE UNEI PROFESIL, | EXERCITAREA UNEI PROFESIL MESERII, ACTIVITATI MESERUL, ACTIVITATL 1. funcfia, profesia, meseria, activitatea a fost exercitaté abuziv; 1. functia, profesia, meseria ori activitatea nu a fost exercitats abuziv, ci cu bund-credinté, ins fapta previauts de ea penal a fost comisé din cauza nepregatiri, incapacit8ti, inaptitudinii faptuito- rului de a exercita aceste activitait 2. consti intr-o decidere temporara (de Ja 1la 5 ani) din dreptul de a exercita | anuonite functii sau profesii, meserii, | activitsti de care inculpatul s-a folosit la sivirgirea infractiunii intrucat acesta este nedemn si exercite functia, profesia, meseria sau activitatea; 2. consté in interdictia de a ocupa 0 anumita furctie ori de a exercita o anumita profesie, meserie ori alti activitate, in exercitarea cAreia a fost sivarsitd fapta prevazutd de legea ppenali, intrucat faptuitorul este inapt pentru ocuparea sau exercita- rea acesteia, urmarindu-se astfe! inkiturarea unei stari de perico! rezultate din lipsa de pregatire, din incapacitate ori din alte cauze; 3. se poate aplica numai daca fapta comis’ constituie infractiune; 3, nu este necesar ca fapta comisi si constituie infractiune; | 4 este necesar ca pentru infractiunea comisé si se fi stabilit o pedeapsi principald (inchisoarea sau amenda) 4. poate fi dispusa gi atunci cand faptuitorului nu ise aplic’ o pedeapsa. Zn L201 AA Il, PARTEA PRACTICA AAD stisura de sguranh a obliga Ia tatament medica se poste lua st cu privire la faptuitorii fata de care nu s-a dispus o solufie de trimitere in judecata ca urmare a existentei unei cauze de iresponsabilitate, deoarece textul de lege nu face nicio distinctie, aratand cd aceasté masur’ se ia fags de persoanele care au comis fapte previzute de legea penalt,injelegindu- se prin aceasta si persoane care nu réspund pentru faptele lor (TS., s. pen., dec. nr. 2069/1982). unenatiie caFISA nr. 19 MASURILE DE SIGURANTA PRIVATIVE DE PATRIMONIU @) 1. PARTEA TEORETICA => 1. CONFISCAREA SPECIALA 'A. Nofiune: masuira de sigurant’ ce consté in trecerea in patrimoniul statulti a unor bunuri, incazurile iin conditille prevazute de lege. sf se fi comis 0 fapta previzuta de legea penalé, nejustificatiy, 84 existe o stare de pericol prin lasarea in circulatie a anumitor B. Conditii unui prin dispunerea confisc&rii s& se inliture starea de pericol. C. Bunuri supuse confiscarii speciale 1. bunurile produse prin savaryirea faptei prevazute de legea penal 7 sunt produse prin actiunea ce constituie elementul material al faptei prevazute de legea penalé; ¥ nu este necesar ca fapta sivargiti si constituie infractiune, fiind insi necesar ca aceasta si fie prevazutd de legea penal si s& fie nejus- tificata; ¥- nu sunt bunuri produse prin savargirea unei fapte prevazute de legea ‘penald cele pe care f8ptuitorul si le-ainsugit de la persoanele vatamate; 203 > sunt supuse confiscirii banil si bunurile objinute din exploatarea sau folosirea acestor bunuri ¥- dacé bunurile produse prin sAvarsirea faptei prevazute de legea penala ru se mai gasesc ori au fost distruse de fiptuitor, nu se va putea dispune confiscarea prin eckivalent; Y daca bunurile produse prin sAvargirea unei fapte prevazute de legea penalé sunt instsdinate, trebuie avute in vedere urmatoarele ipoteze: 1. in cazul dobanditorului de rea-credinti, se va dispune confis- carea bunului, indiferent daci detinerea acestuia este permisa sau nu de lege: 2. in cazul dobanditorului de bunt-eredinta: a, cand detinerea bunului este permis de lege, nu se va dispune confiscarea acestuia, ci, in cazul instrainarii cu tithu oneros, se va confisca suma de bani obtinut’ de faptuitor; b. cind detinerea bunului este interzisA de lege, se va dispune confiscarea bunului, iar daca instrainarea bunului a fost realizata ci tith oneros, vor fi confiscati si banii pe care f8ptuitorul i-a obfinut din inst narea bunult — 2. bunurile care au fost folosite, in orice mod, sau destinate a fi folosite la sivargirea unei fapte prevézute de legea penala, daca sunt ale faptui- torului sau dac3, apartinand altei persoane, aceasta a cunoscut scopul {olosirii lor. Conditii sf se fi sivargit cu intentie sau practerintentie o fapté prevzuti de legea penala gi nejustificaté (nu e necesar ca fapta si constituie infractiune), cu exceptia faptelor sivarsite prin presi; |» bunurile si fi fost folosite efectiv, in orice mod, sau si fie destinate a fi folosite la sAvargirea infractiunii (inclusiv bunturile produse, modifiate sau adaptate fn scopul stvirsiii faptei, dact au fost folosite efectiv ta comiteren acesteia; Lis bunurile s8 fi fost proprietatea f@ptuitorului la momentul comiterii faptei;204 | Masurile de siguransé privative de patrimoniu ¥ dacé bunurile au fost instrdinate, se va dispane confiscarea-acestora gi de la tertul dobanditor de rea-credintd, care a cunoscut scopul folosirit lor; daca terful dobanditor este de bund-credint’, necunoscénd scopul folosirii lor, se va dispune confiscarea acestora in echivalent banesc de la faptuitor/infractor; ¥ in cazul in care proprietarul bunurilor este o terfé persoand (nu faptuitoral) care nu a cunoscut scopul folosirii bunurilor, se va confisca echivalentul lor in bani de la fSptuitor; daca ins proprietarul bunurilor cunoaste scopul in care acestea sunt folosite (produse, modificate, adaptate), vor fi confiscate si dela acest. —> bunurile sa fi fost gasite; —> valoarea bunurilor supuse confiscirii si nu fie vadit disproportionata fai de natura gi gravitatea faptei; es ¥ dac& valoarea bunurilor supuse confiscarii este vadit dispropor- flonatd, se va dispune confiscarea fn parte, prin echivalent binesc: ¥ ca exceptie, in cazul bunurilor prodiese, modifcate smu araptate in scopul sivargirii faptei prevazute de legea penalé, se dispune confiscaren lor in tntregine, indiferent de vatoarea acestora —*| 5, bunurile folosite, imediat dup’ sivarsirea faptei, pentru a asigura sciparea fiptuitorului sau pistrarea folosului ori a produsului obtinut, daca sunt ale faptuitorului sau dacd, apartinénd altei per- soane, aceasta a cunoscut scopul folosri lor, 58 se fi sivargit cu intentie sau praeterintentie o fapti prevazuti de legea penal si nejustificata (nu e necesar ca fapta si constituie infractiune); bunurile si fi fost folosite, in orice mod, imediat dupa sivarsirea faptei, pentru a asigura sciparea faptuitorului sau pistrarea folosului ori a pro- dusului obtinut; ¥ bunurile pot fi folosite de faptuitor sau de o alti persoani (favo- rizator); EH | bunurile si fi fost proprietatea faptuitorului la momental comiterii faptei sau a unui tert care a cunoscut scopul folosirii lor; ¥- daca bunurile au fost instrdinate, se va dispune confiscarea acestora side la terful dobinditor de rea-credinté, care a cunoscut scopul folosirii lor; daca terful dobanditor este de bund-credinta, necu- noscind scopul folosirii lor, se va dispune confiscarea acestora in echivalent banesc de la fptuitor/infractor; bunurile sa fi fost gasite: valoarea bunurilor supuse confiscérii 4 nu fie vidit disproportionati fata de natura gi gravitatea faptei ¥ dach valoarea bunurilor supuse confiscirii este vadit dispropor- fiona, se va dispune confiscarea fn parte prin echivalent binesc. 4, bunurrile care au fost date pentru a determina savargirea unei fapte previzute de legea penala sau pentru a rasplati pe fptuitor; ¥ nu este necesar ca fapta sivarsiti 8 constituie infracfiune, find suficient s8 fie sivarsith o fapti previzutd de legea penal, nejus- tificata; ¥ nu este suficient ca bunurile s& fi fost numai promise sau oferite fSptuitorului,fiind necesar ca acestea si fi fost efectiv date; ¥ se vor confisea si bunurile si banii obtinuti din exploatarea sau folo- sirea bunurilor supuse contisciri; 5, bunurile dobandite prin sivarsirea faptei prevazute de legea penal, daci nu sunt restituite persoanei vatimate gi in masura in care nu servesc la despagubirea acesteia; mu este necesar ca fapta s8 constituie infractiune, masura de siguranté pputind fi dispust si in cazul sivargiri unei fapte prevazute de legen penala gi nejustificatd; Y- se-vor confisea, de asemenea, bururile si banii obtinuti din exploatarea bunurilor supuse confiscarii, precum gi bunurile produse de acestes.206_|_Masurile de siguranta privative de pat A. Notiune: misura de siguranté constand in trecerea in patrimoniul statului aunor bunuti (altele decat cele care pot face obiectul confiscirii speciale), ia ¥ este 0 sanctiune penald ce are carncter personal si irevocabil i se fi dispus condamnarea pentru una sau mai multe dintre urmi- toarele dnfractiuni Limitativ prevazute de lege: infractiuni privind traficil de droguri gi de precursori;infractiuni privind traficul i exploa- tarea persoanelor vulnerabile; infractiuni privind frontiera de stat a —) 6. bunurile a cdror detinere este interzisa de lege; = 2. CONFISCAREA EXTINSA ¥ nu prezinté importan{’ daca fapta este infractiune, flind suficient ca fapta savargita si fic tipicd gi nejustificat’; Y se confisc’, de asemenea, bunutile si banii obtinuti din exploatarea sau cazurile gi in conditiile ‘prevazute de lege; folosirea bunurilor supuse confiscirii. 7. bani, valorile sau orice alte bunuti care cu facut obiectul luarii de | ‘mitf, in masura in care nu se restituie mituitorului; BiGondift 8. bani, valorile sau orice alte bunuri date sau oferite care au facut obiectul infractiunii de trafic de influenta, dacd nu au fost restituite persoanei care le-a dat, D. Confiscarea prin echivalent: daci bunurile supuse confiscarii nu se gsesc, in locul lot se confiscd bani gi bunuri pan’ le concurenfa valorii acestora (ca exceptia celor produse prin stvdrsiren fapte’. © osservatu: 1. misura confiscirii este o sanctiune penala, avand caracter personal si prin ‘urmare, in cazul participatiei penale, trebuie dispusé cu privire la fiecare inculpat in pas 2. masura confisc&rii este irevocabilé; 3, masura de siguranti a confiscérii speciale se poate dispune, dup caz, de instanfa de judecata prin hotirdrea de condamrare, achitare sau incetare a procesului penal, renuntare la aplicarea pedepsei sau. amanarea aplicarii pedepsei sau de judecitorul de camera preliminard, la sesizarea procuro- rului care a dispus clasarea sau renuntarea la urmarire penal; 4. in vederea garantitii confisc&rii speciale, procurorul, judecatorul de camera preliminaré sau instanta de judecatd poate lua in cursul procesului penal misuri asigurdtorii, Roméniei; infractiunea de spilare a banilor; infractiuni din legislatia privind prevenitea gi comblterea pomografiei; infracjiuni din legislatia privind combaterea terorismului; constituirea unui grup infractional organizat; infractiuni contra patrimoniului; nerespectarea _regimulut armelor, munitilor, materialelor nucleare si al materiilor explozive; falsificarea de monede, timbre sau de alte valori; divulgarea secretului economic, concurenta neloial’, nerespectarea dispozitiilor privind ope- ratii de import sau export, deturnatea de fonduri, infractiuni privind regimul importului si al exportului, precum gi al introducerii si scoaterii din tar’ de deseuri gi reziduuri; infractiuni privind jocurile de noroc; infractiuni de coruptie, infractiunile asimilate acestora, precum $i infrac{iunile impotriva interesclor financiare ale Uniunii Europene; infractiuni de evaziune fiscal’; infractiuni privind regimul vamal; inérac- tiuni de frauda comise prin sisteme informatice si mijloace de plata elec- tronice; traficul de organe, fesuturi sau celule de origine umana; Y nuise poate dispune confiscarea extinsé daca fapta este previzuta de legea penala, nejustificats, dar neimputabilé; ¥ infractiunile de mai sus sunt prevazute fie de Codul penal, fie de legi speciale cu dispozitii penale.203 |_ Masurile de siguransa privative de patrimoniu —ljegea si prevada pentru infractiunea pentru care s-a dispus condamnarea pedeapsa inchisorii de 4 ani sau mai mare; ¥_ pedeapsa concret stabilith infractorului poate fi si inchisoarea mai mic& de 4 ani sau amenda penalé, atta timp ct maximul special al pedepsei fnchisorii prevazut de norma de incriminare este de 4 ani sau mai mare. | 209 dupé momentul sAvarsiri infractiuniiy pana la data emiterii actului de sesizare a instantei, care excedeaza nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate Asadar, instanta va avea in vedere, pentru calcularea perioadei de referints, data emiterii rechizitoriului sau a pronuntirii hotrarii judecitorului prin care este admis plangerea formulata impotriva solutiei de netrimitere in judecat& cu refinerea cauzei spre judecare, de la care se va calcula inapoi termenul de 5 ani (lermen de regresiune). —slinfractiunea pentru care s-a dispus condamnarea si fie susceptibilé s8 ii procure infractorului un folos material; —sIvaloarea bunurilor dobandite de persoana condamnaté, intr-o perioa: de 5 ani inainte si, daca este cazul, dup’ momentul s&varsirit infractiuni pani la data emiterii actului de sesizare a instantei, s& depigeascd in mod vadit veniturile obtinute de aceasta in mod lici —>instanta si aib& convingerea ci bunurile dobandite provin din activitati ~ |infractionale de natura celor enumerate mai sus; ¥ activititile din care provin bunurile supuse confiscérii extinse nu sunt cele refinute de instanté la pronuntarea hotérarii de condam- rare (altfel s-ar fi dispus confiscarea special), ci sunt ale activitstit infractionale de natura acestora. —+lss existe o stare de pericol prin lasarea in circulatie a acestor bunutri; —+lprin dispunerea confiscdri si se inlature starea ce pericol C. Limita generala a masurii confiscirii extinse: confiscarea nu poate depisi valoarea bunurilor dobndite in perioada de 5 ani inainte si, dac& este cazul, @ ossenvata 1. innotiunea de ,bunuti supuse confiscarii extinse” intra gi sumele de bani; 2. la aprecierea caracterului vadit disproportionat al bunurilor dobandite de infractor fafS de veniturile licite ale acestuia, se va tine seama si de valoarea bunurilor transferate de citre persoana condamnaté sau de un ter} unui membru de familie, petsoanclor cu care persoana condamnats a stabilit | relaji asemanitoare acelora dinte sti ori dintre print gi copii. in cazul in| care convietuiese cu aceasta, persoanelor juridice asupra cérora persoana | condamnati define controlul (atat transferurile efective de bunuri catre aceste persoane, cat si bunurile care figureazi in mod fictiv, simulat pe numele acestor persoane, dei in realitate aparfin infractorului, fiind cum- arate de acesta pe numele persoanelor enumerate mai sus pentru a evita riscul unei confisc&ri); 3. daci bunurile supuse contiscarit nu se gisesc, in locul lor se contfisc8 bani gi bunuri pana la concurenta valorii acestora; 4. sunt supuse confiscarii, de asemenea, bunurile si hanii obfinuti din explaa- tarea sau folosirea bunurilor supuse confiscarii extinse; 5. nu se poate dispune confiscarca extinsi de procuror sau de instanta de judecata care a dispus achitarea sau incetarea procesuluil penal, renuntarea Ja aplicarea pedepsei ori amanarea aplicarii pedepsei; 6. nu este necesar pentru dispunerea confiscarii extinse ca solutia de con- damnare si vizeze aplicarea pedepsei inchisorii cu exccutare in regim de detentie, putindu-se dispune si atunci cand instanta decide suspendarea sub supraveghere a executirii pedepsei; 7. daca bunurile supuse confisedrii nu se gisesc, in locul lor se confiscé bani si bunuri pana la concurenta valorii acestora; ‘210 |_Masurile de siguranta privative de patrimoniu . sunt supuse confiscdri, de asemenea, bunurile gi banii obfinuti din exploa- tarea sau folosirea bunurilor supuse confiscarii | 9, in vederea garantirii confiscirii extinse, procurorsl sau instanta de judecata cate lua in cursul procesuluii penal masuri asigurstori NA Il, PARTEA PRACTICA AB sunuste promise af date penta determin svirsives une sau pentru a raspliti pe infractor nu pot fi confiscate, intruc: lege prevede cerinfa ca acestea si fi fost efectiv remise. Confiscarea nu s-ar putea dispune nici pe un alt temei, intrucit aceste bunuri na au servit simu au fost destinate si serveasca la sivargirea unei infractiuni (TS. s. pen, dec. nr. 2095/1984). AWD panit dobsnditi de partcipanti prin sivirsea infractiunit se confit, dispundndu-se obligarea fiecdruia la plata stmei de care a beneficiat in turma vanzarii lucrurilor sustrase, iar nu la plata intregii sume, in solidar (LCCJ.,s. pen,, dec. nr. 391 din 19 ianuarie 2005), : FISA nr. 20 RASPUNDEREA PENALA A MINORILOR. MASURILE EDUCATIVE NEPRIVATIVE DE LIBERTATE al |, PARTEA TEORETICA ‘SF _1, REGUL GENERALE ¥ Poate fi tras la raspundere penala: 1. minorul cu varsta intre 14-16 ani la data sivarsirii infractiunii, dac’ a comis fapta cu discenaimant; 2. minorul cu varsta peste 16 ani la data sivarsivit infractiunii 1. prezumtia absolut de incapacitate penala de care beneficiaz’ minorul care nu iniplinise varsta de 14 ani la dota sivargiiiinfractiuni Prezumtii 2, prezumtia relativd de incapacitate penala de care beneticiaz’ minorul care a implinit varsta de 14 ani, dar] nu varsta de 16 ani la data savargirii infractiuinii; 3, prezumtia relatiad de capacitate penali de care bene- ficiazd minorul cu varsta peste 16 ani la date savarsirii infractiunii212 | R&spunderea penala a minorilor @ onservar 1. in cazul infractiunilor progresive, mu va fi angajaté rispunderea penala a minorului care a comis fapta fnainte de a fi implinit varsta de 14 ani, indi- ferent de momentul la care se produce urmarea msi grav&; 2, dacé un minor comite cu discemamént 0 infractine continua, continuata sau de obicei, organele judiciare mu pot avea in vedere activitatea infracfionalA anterioard sivargiti de minor anterior impliniri varstel de 14 ani, respectiv 16 ani, in cazul sévargiriifaptei rd discernimant; 3, daca infractiuunea continu, continuati sau de obicei a fost sivarsité atat in timpul minoritafi, cat si dup implinirea varstei de 18 ani, se va aplica regimul infractorilor majori introgit unitati de infrectiune; 4. se va refine minoritatea, iar nu iresponsabilitatea (drept cauzi care inlaturd caracterul penal al faptei) dacd minorul, care nu a implinit varsta de 16 ani, a comis fapta previzuté de legea penal fir discemamant; dacé minorul care a implinit varsta de 16 ani a comis fapta fd discernamént, se va refine ceuza de neimputabilitate a iresponsabilitstii (art. 28 NCP), iar nu cca a minoritati; 2 5. infractiunea comis§ in ziua in care o persoand implineste varsta de 14 ani va atrage réspunderea penala a minorului numai daca se dovedeste c4 fapta a fost comisi cut discemamént, iar cea sSvarsité in ziua in care © persoand implineste varsta de 18 ani va urma regimul réspunderii penele a majorilor; 6. discerndmantul este 0 stare de fapt @ cérui existent’ urmeaza a fi evaluat de la caz la caz, in baza unei expertize medicu-legale psiblatrice, Aeputind | fi confundat cu responsabilitaten, care este o stare de drept a carei existent este prezumata relativ in conditile legii. OO ‘> >, MASURILE EDUCATIVE NEPRIVATIVE DE LIBERTATE ¥- persoanei care a comis infractiuni tn minorat si care rispunde penal i se poate aplica fie o masurd educativa neprivativa de libertate (stagiul de formare civicd, supravegherea, consemnarea la sfarsit de sépti- Ds man{, asistarea zilnica), fie o misurd educativa privativa de libertate (internarea intr-un centru educativ, internarea intr-un centru de de- tentie), chiar dac&, pe parcursul procesului penal, aceasta a devenit major’; Y PRINCIPIU: fat de minorul care, 1a data sivargirii infractiunii, avea vvarsta cuprinsa intre si 18 ani, se ia o masurd educativé neprivativa de libertate; EXCEPTIE: in raport de gravitatea infractiunit savargite si de pericu- lozitatea infractorului, evaluata potrivit criteriilor generale prevazute de art. 74alin. (1) lit.a}-g) NCP, instanta poate dispune fata de minorul care, la data sivargirii infractiunii, avea varsta cuprinsi intre 14 yi 18 ¢* _ ani, © masuri educativi privativa de libertate, dack acesta a mai sivargit 0 infracjiune, pentru care i s-a aplicat o masur& educativa ce a fost executati ori a cirei executare a inceput inainte de comiterea infractiunii pentru care este judecat sau atunci cind pedeapsa pre- vazut& de lege pentru infractiunea savargita este inchisoarea de 7 ani sau mai mare ori detenfiunea pe viaté; daci nu sunt indeplinite aceste condifi, instanta este obligaté s& aplice o masuré educativa neprivativa de libertate © osservatu: +1. eventualele cauze de atenuare gi agravare sunt avute in vedere la alegerea mfsuiii educative si produc efecte numai intre limitele previzute de lege pentru fiecare misurd educativa, neoperdnd 0 reducere sau o majorare a acestor limite; 2, masurile educative nu constituie antecedente penale, nu atrag ulterior interdictii, incapacititi ori devaderi pentru persoanele minore condamnate sinu sunt avute in vedere la stablirea stirii de recidiva; 3. gratierea nu are efecte asupra masurilor educative neprivative de liberate, in afard de cazul cénd se dispune altfel prin actul de gr214 |__Raspunderea penala a minorilor 7 'y. const in obligatia minorului de a participa la un! oe program cx 0 dural de cel mult lan stabil de instant, eee penira a-l ajuta 58 inteleaga consecintele legale gi sociale fa care se expune in cazul sivdrgitt de infactiuni i Jpentra a-1 responsabiliza cu privire la comportamentul séu vitor; 2. stagiul de formare civiei este organizat sub forma unor| sesiuni continue sau periodice, derulate pe durata a cel mult 4 luni, $i include unul seu mai multe module cu caracter teoretic sau aplicativ, adaptate varstei si per- sonalitStii minorilor inclusi in respectivul stagitegitindind jseama, pe cat posibil, de natura infra desfasurarea stagiului stabilit de instanta, se va avea in vedere un numar de 8 ore de formare civied lunar, £8 a afecta programul scolar sau profesional al minorului 4. in cazul in care minorul nu respecta, cu rea-credint, conditiile de ED |: ©) si inlocuiascd masura stagiului de formare civica cu mésura internérii inte-un centru educativ sau intr-un centru de detentie; desfigurare ale stagiului de formare civic& sau obligatiile impuse conform art. 121 NCP, instanta va putea: a) si prelungeasci durata de efectuare a stagiului de formare civic’, pan la durata maxima de 4 luni; ) si inlocuiasc stagiul civic cu o alti masuré neprivativa de libertate mai severi sai, daci nici dup masurile ardtate la punctele precedente minorul nu respects obligatiile sale, © instanfa va inlocui masura stagiului de formare civica sau masura mai severd dispusi ca urmare a pet. b, cu masura interndtii intrun ceniru educativ. 1. este masura educativa neprivativa de libertate| B. Supravegheres |e | onstand in controlares si indrumarea minorul fi © opservatt: 1. instanta poate stabili orice perioada de timp pentru stagiul de formare vied, de la 0 2i a 4 toni; 2. masura educativa a stagiului de formare civicd poate fi aplicata gi in cazul jn care minorul sivérseste doud sau mai multe fapte concurente de micé gravitate judecate impround; inatanfa va dispame aplicarea unei unice ‘misuri educative pentru pluralitatea de infractiuni; 3. daci masura stagiului de formare civica a fost dispusi pentru o infractiune judecati definitiv, iar in cadrul termenului de executare a masurii, minorul ‘este judecat pentru o fapts concurents sau sivirgeste o nou infractiune inainte de majorat, instanta va putea: a) si prelungeasci durata de efectuare a stagiului de formare civics, pan la | durata maxima de 4 Juni; 1b) 58 inlocuiasc’ stagiul cu o alté masurd neprivativa de libertate mai sever’; sau cadrul programului situ zilnic, pe 0 drat cuprins intre 2 si 6 lumi, subr coordonarea serviciului de probative, pentru a asigura participarea la cursuti scolare sau de formare profesionala si prevenirea desfigurdrii unor activitsti sau intrarea in legatura cu anumite persoane care ar putea afecta procesul de indreptare a acestuia; 2. supravegherea s¢ realize adoptat sau tutore, Daca acestia nu pot asigura supravegherea in conditii satisfacdtoare, instanta dispune incredinfarea suprave gherii minorului, pe acelagi interval de timp, unei persoane de incredore, de preferint unei rude mai apropiate a minora, la cererea acesteia. a de citre parinfit minorului, cei care Lean216 _|__Raspunderea penal a minorilor © ovsenvatu 1, misura educativ’ a supravegherii poate fi aplicatd si in cazul in care minorul sivargeste doud sau mai multe fapte concurente de mic8 gravitate judecate impreund; instanta va dispune aplicarea unei unice misuri ‘educative in considerarea pluralitatit de infractiuni; 2 dacé masura supravegherii a fost dispusi pentru o infractiune judecati | definitiv, iar in cursul termenului de executare a misurii, minorul este judecat pentru o fapté concurents sau sAvargeste © nous infractiune inainte de majorat, instanfa va putea: 2 4 prelungeascé durata de supraveghere pani la limita superioard de 6 tunis ») si inlocuiasci supravegherea cu o alt masurd nepriv de libertate; ©) s& inlocuiascd masura supravegherii cu masura interna intr-un centra eeducativ sau intr-un centru de detentie; 3. in cazul in care minorul nu respects, cu rea-credin{§, conditiile de desfi- surare @ supravegherii sau obligatiile, instanta va putea : 8 prelungeasci durata de supraveghere, pan la durata maxim’ de 6 b) s& inlocuiasci supravegherea cu 0 alt& misuri neprivativ’ de libertate ‘mai severd sau, daca nici dup’ misurile aritate la punctele precedente, minorul nu respecta obligatiile sale, ©) si inlocuiasca mésura supravegherii sau mdsura mai sever dispusi ca urmare @ pol. b, cu masura internarii intrun centru educativ, art. 123 alin, (2) NCP. C. Consemnarea la sfargit de — 1. conform } este misura educativi neprivativa de libertate consténd in ubligafia ‘minorului de a nu pardsi locuinga in zilele de simbitt i duminica, pe 0 dlurata cuprinst intre 4 si 12 séptimeni, afar de cazul in care, in aceast perioada, are obligatia de a participa la anumite programe ori de a desfigura anuumite activitsi impuse de instant Fo OE 2. interdictia impusi minorului de a parasi locuinta opereazé incepand cu ora 0.00 a zilei de sambat3 gi pana la ora 24.00 a zilei de duminic’, inclusiv pentru minorii care, datorité cultelor religioase legale din care fac parte, au alte zile de repaus decat simbata gi duminica. © opservate: J. in cazul in care minorul sBvarseste doud sau mai multe fapte concurente, judecate impreun’, pentru care instanta considera ci este suficient’ aplicarea acestei masuri educative, va aplica o singur’ masurd educativa cu privire la toate faptele; 2. in cazul in care minorul nu respect, cu rea-credinté, conditiile de desta surare a masurii sau obligatiile impuse contorm art, 121 NCP, instanta va putea: a) si prelungeascd durata de executare a masurii consemnérii pana la durata maxima de 12 siptiméni: 1b) si o inlocuiasca cu o alté masuré neprivativa de libertate mai severd sau, decd nici dupes mesuerile ardtate la punctele precedente minoral nw respect cbligatile sale, ©) si inlocuiascd consemnarea la sfarsitul siptimanii sau masura mai run centr severs, dispusi ca urmare a pet. b, cu masura intemarii educativ, conform art, 123 alin. (2) NCP: 3. daca masura consemnérii la sfargit de saptimand a fost dispusd pentru o intractiune judecat& definitiv, iar in cadrul termenului de executare a misurii, minoral este judecat pentru o fapti concurenta sau sivargeste 0 noua infractiune inainte de majorat, instanta va putea: a) si prelungeasci misura pana la durata maxima de 12 saptaméni; ) s& inlocuiasc’ consemnarea cu o alti misurd neprivativa de libertate sau (0) si 0 inlocuiascd cu masura interndrii intr-un centru educativ sau intr-un centru de detentie,<< 98 | Raspunderea penala a minorilor a M | 29 — Snes =a NNN ENN SHEET cae nee ane eeeeeee eee |__+13 consti in obligatia minorului de a respecta pe o durat& cuprinsé intre V pe Langa oricare dintre masurile educative neprivative de libertate 3 516 luni un program stabilit de serviciul de probatiune, care contine enumerate mai sus, instanta poate impune minorului sa execute una sau orarul si conditle de desfisurare @ activitatiler, precum gi interdictile mai multe obligatii dintre cele prevazute limitativ de art. 121 alin. (1) impuse minorului; NCP. L_sfo. programul zilnic trebuie s& find cont de nevoile identificate ale mi- 1 Obligatii de ,a face” norului, de situatia sa social si, dupa caz, profesionald si de obli- gatile gi interdictile impuse acestuia pe perioada executarii masurii a) sé urmeze un curs de pregitire gcolara ori de calificare profesionald; $i 8 aib& in vedere dezvoltarea armonioasi'a personalitati mino- 1) 8 se prezinte la serviciul de probatiune la datele fixate de acest; rului, prin implicarea acestuia in activitati ce presupun relationare ©) sise supund masurilor de control, tratament sau ingril sdicala socialé, organizarea moduluti de petrecere a Wimptilui liber gi valo- f eee nee | tificarea aptitudinilor sal. | 2. Obligatii de ,a nu face” ‘OBSERVATIL: i , A, Para ®© t a) si nu depageascd, £13 acordul serviciului de probatiune, limita 4. in cazul in care minorul- nu respect’ cu rea-credintd, conditiile de teritoriald stabilita de instant; desfigurare a masurii sau obligatiile impuse conform art, 127 NCP, instanta b) si nu se afle in anumite locuri sau la anumite manifestiti sportive, va putea ‘ulturale ori la alte aulunari publice, stabilite de instant’ ©) s8 nu se apropie si si nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participantii la savarsirea infractiunii ori cu alte persoane stabilite de instants. a) si prelungeascd durata de executare pnd la durata maxima de 6 luis b) s& inlocuiascd asistarea zilnicd cu. masura interndrii fntr-un centru educativ, conform art. 123 alin. (1) lit.) NCP; 2, fn cazul in care minorul sivargeste in timpul minoritétii dowd sau mai | multe fapte concurente, judecate impreuni, pentru care instanta considera 3. Modificarea obligatiilor ‘c este suficienté aplicarea acestei masuri educative, va aplica o singur’ sur educativa cu privire Ia toate faptele; ¥ dacd instanta de executare apreciaza, in functie de progresele inregistrate de minor, ci se impune modificarea obligatiilor impuse minorului, poate dispune moditicarea, fie prin inipweren unor noi vbligatii care mu fuseser’ anterior stabilite, fie prin maulifiearea contiuttului obligatilor existente prin sporirenldiminuarea eoditilor de exccutare; | 3, decd masura asistirii zilnice a fost dispusi pentru o infractiune judecata definitiv, iar in cadrul termenului de executare a masurii, minorul este judecat pentru o fapt& concurenté sau sAvargeste © nous infractiune in timpal minoritatii, instanta va putea! ¥ NU constituie « modificare a obligatiilor obtinerea de citre minor a per~ | = ‘misinnii in executaren obligatilor prevzute la art. 121 alin. (1) lit.) si a) o fnfocuiascd cu masura internarii inte-un centru educativ sau intrun NCP; permisiunea poate fi acordati, la solicitarea minorului, pentru o [___centnu de detentie evi ce ting de maxim 5 site, de consilcral de probative, pentru motive __centrude detentie. a) si prelungeascd msura pind la durata maxims de 6 luni220 |_Raspunderea penala a minorilor temeinic justificate; durata permisiunii se include in termenul-de supra- vveghere; NU constituie 0 modificare a obligatillor obfinerea permisiunii de a depagi limita teritoriald stabilita de instant; permisiunea va fi acordata pentru motive temeinice apreciate in cuncret de catre consilierul de probatiune; legea nu prevede durata pentru care se acorda permisiunea, aceasta urmand a fi stabilitd tot de consilierul de probafiune 4 Incetarea obligatiilor ¥ instanta de executare poate dispune icetaren executirii uneia/wnora intre obligatiile pe care le-a impus minorului, dac& apreciaza c, fata de progresele inregistrate de minor, menfinerea acestora nui mai este necesara incetarea obligatillor pe parcursul termenului de suprave ghere se poate dispune de mai multe ott. 221 — pet. 1 NCP, insi nu este obligaté s8 aplice masura educativa jimediat urmatoare ca si severitate, putand dispune in mod direct masura mai grav pe care 0 apreciaza ca fiind cores- punzatoare; - instanta poate impune noi obligatii in sarcina minorului ori spori conditile de executare a celor existente. ‘e tnlocuiren mésurii Iuate cu internarea intr-wn centru educativ, in cazul tn care, inifal, $1 luat masura educativd neprivativd de liber- tate cea mai sever pe duurata 50 maxima « interarea intr-un centru educativ se va putea dispune numai daci instanta aplicase, in prealabil, mAsura educativa a asistirii zilnice pe o durat& de 6 luni, iat minorul nu respecta, cu rea-credint§, aceasti, masuré saut obligatiile impuse pe Tanga aceasta. ‘> 4, PRELUNGIREA SAU INLOCUIREA MASURILOR EDUCATIVE NEPRIVATIVE DE LIBERTATE +1. Nerespectarea cu rea-credinté a conditiilor de executare a masurii educative sau a obligatiilor impuse de instants; ¥ instanta poate dispune: (> a. prelungirea milsurié educative, frd a puted depasi maximul previtzut de lege pentru aceasta (4 luni ~ in cavu) stagiului de formare Givies, 6 luni - in ipoteza supravegherii, 12 siphindni - in situatia consemnérii la sfarsit de séptiman’, respectiv 6 luni ~ cazul asistarii zilnice); - instanta poate impune noi obligasii in sarcina minorului ori spori conditiile de executare a celor existente [> b. tnlocuiren masurié luate cu o altd masuré educating neprivation de libertate mai severd - instanja va avea in vedere ordinea severititii mésurilor edu- cative neprivative de libertate prevazuta de art. 115 alin. (1) © ovsenvatt: 1. instanfa va opta intre solutia prelungirii mAsurii educative si inlocuirea vrcosteia cu una mai sever’, nefiind necesar ca, inainte de inlocuire, instanta #4 procedeze in prealabil la prelungirea mAsuril; 2. dacd masura educativa a asistirii zilnice (apreciata ca flind cea mai severd “dintre masurile educative neprivative de libertate) nu a fost luata pe durata i maximé, instanfa va trebui s4 dispund prelungirea ei pe durata maxima Ga eventuala impunere de noi obligatit ori de sporire a conditillor de gxecutare a celor existente, nefiind posibils inlocuires acesteia eu misura intemniriiintr-un centru educativ; 43, se va dispune in mod obligatoriu internarea intr~un centra educativ atunci cand, dup ce instanta a dispus anterior prelungitea misurii educative reprivative de libertate sau inlocuirea celet dispuse initial eu 0 masura educativa neprivativa de libertate mai severé, minorul Persisté in com- portamentul s8u gi nici de aceasté dats nui sunt respectate condifille de Execuitare a masurti educative sau a obligatillor impuse; 4, prelwigires masurli educative neprivatve de libertate se dispune de instanta care a pronuntat aceasta masura; |222 | Raspunderea penala a minorilor 3. inlocuirea masurii luate initial cu o alt& masurd educativa neprivativa de libertate mai severd oti inlocuirea masurii luate initial cu 0 masura edu- cativa privativa de libertate se dispune de instanta care a pronunfat aceasta —>2, Comiterea de citre minorul aflat in executarea unei misuri educative neprivative de libertate a unei noi infractiuni (in timpul minoritati) sau judecarea ulterioara a acestuia pentru o infractiune concurents (chiar gi in ipoteza in care, in cadrul plucalitatii de infractiuni, se regiseste gio fapta sivargita dupa implinirea varstei de 18 ani); Y in caz de concurs de infractiuni sivargite in timpul minoritdti, se sta bilegte gi se ia o singuerit mets educativa pentru roate faptele: ¥ instanta poate dispune! a, prelungiren mifsurii educate tuate inital, fart a paren depts waxi- nul previizut de lege pentru nccasta: = instanta poate impune noi obligatii in sarcina minorului ori le de executare a celor existente. spori cond bs. fulocuirea masurii lunte initial eu 0 alts isnt educatioa! nepricatiot de libertate mai sever; -instanta va avea in vedere ordinea severitatii masurilor educative neprivative de libertae previruti de art. 115 alin. (1) pet. 1 NCP, ins nu este obligaté si aplice misura educativa imediat urmétoare ca si severitate, putind dispune in mod direct masura mai grav pe care © apreciazii ca fiind corespunzatoate; - instanfa poate impune noi obliga spori conditiile de executare a celor existent. sarcina minorului ori 6, inlocuiren masurii tuate initial cu o misard educativd priontivi de libertate; ~ nu este necesar ca prin hotdrarea definitivé masura educativa 38 fi fost luati pe durata ei maximé, instanta putind aprecia 4, fat de gravitatea infractiunii nou-savargite, respectiv a infractiunii concurente, se impune Iuarea unei masuri edu- cative privative de libertate 4 = FISA nr. 21 RASPUNDEREA PENALA A MINORILOR. MASURILE EDUCATIVE PRIVATIVE DE LIBERTATE 1, PARTEA TEORETICA “ 1, REGULI GENERALE ¥ masurile educative privative de libertate, in ordinea crescatoare a gravitatii lor, sunt: 1. internarea intr-un centru educativs 2, internarea intr-un centru de detentie ¥ perioada in care 0 persoana a fost supusi unei masuri preventive privative de libertate se deduce din durata pedepsei misurii educative privative de libertate pronunjate. Deducerea se face si atunci cand infractorul a fost urmdrit sau judecat, in acelagi timp ori in mod separat, pentru mai multe infractiuni concurente, chiar daca i-a fost aplicata o rmasuré educativa privativ’ de libertate pentru o alta fapt& decit cea care a determinat dispunerea masurii preventive; ¥ masurile educative privative de libertate pot face obiectul unei legi de gratiere; ¥ sustragerea de la executarea unei masuti educative privative de libertate constituie infractiunea de neexecutare a senctiunilor penale, prevazuts de art, 288 alin. (2) NCP.224 | _Masurile educative privative de libertate ‘A. Internarea intr-un centru educativ_ |— r>[a. Consti in intemarea minorului intr-o insticutie specializat’ in recuperarea minorilor (centru educativ), unde va urma un program de pregitire gcolara si formare profesionalé, potrivit aptitudinilor sale, precum si programe de reintegrare social, > 2. se poate dispune atunci cfnd instanta apreciaza c& se impune privarea de libertate @ infractorului care, la data siVérsirii infractiunii, avea varsta cuprins’ intre 14 gi 18 ani si care a mai sivarsit o infractiune pentru care i $-a aplicat 0 masura educativa ce a fost executat8 ori @ cirei executare a inceput inainte de comiterea infractiuunii pentru care este judecat ori a comis 0 infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 7 ani sau mai mare sau detentiunea pe viati; Lf, se dispune pe o perioada determinata, cuprinss inrtre 1 si3 ani. Cee ee | D osservat: ] 1. individualizarea masurii educative (atat sub aspectul stebilirii acesteia, cit si in ceea ce priveste durata masurii educative) se va realiza in functie de criteriile generale de individualizare prevézute de art. 74 alin. (1) NCP; 2. masura educativa a interndrii intr-un centru educativ se va executa fie inainte, fie dup’ implinirea varstei de 18 ani, fie atat inainte, cAt gi dup implinirea varstei de 18 ani, in functie de data rimanerii definitive 2 hotarérri judecsitoresti Fisa nr. |_225 [> Prelungirea sau inlocuirea internat internarea intr-un centru de detentie tr-un centru educativ cu Y daca, in perioada inter’ ‘geste 0 nowt infractiune sau este judecat pentru o infractiune concurenta savarsité anterior, instanta poate dispune: ‘a, mentinerea misurii interndrit intr-un centrueducatio, prelungind durata acesteia, fird a dep maximul de 3 ani previtzut de lege; B. inlocuirea masurii interndrii intr-un centru educatio cu mésura internat intr-uon centra de detente intrun centru educativ, minorul sivar- + inlocuirea interndrii intr-un centru educativ cu masura asistirii zilnice. Liberarea minorului din centrul educativ Y dacé, pe durata intemarii intr-un centru educativ, minorul 2 dovedit interes constant pentru insusirea cunostinfelor gcolare gi profesionale gi a fScut progrese evidente in vederea reintegrarii sociale, dup executarea a cel putin jumatate din durata internri, instanta poate dispune: 4. inlocuirea internat cu maisura educativi a asstiriézilnice pe o perionda egal cu durata internrii neexecutate, dar mu mati malt de 6 burt: ¥ este necesar ca minorul si nui fmplinit vfrsin de 18 ani la data pronuntérii hotirarii rimase definitive; Y daca, in urma inlocuirit masurii interndrit intr-un centru educativ cu masura asistirii zilnice, minorul a savargit o noua infractiune, pan’ la ‘implinired duratei interndrii si in stare de minoritate. instanta cireia revine competente si judece noua infractiume sdvargita de minor revine asupra Inlocuirit (masta obligatore) si dispune: 1. executarea restului rimas din durata masurii intemnatii initiale, cu posibilitatea prelungirii duratei acesteia pana la maximul previzut de lege: 2. intemnarea intr-un centru de detentie. b, libernren din central edueatio, daca persoana internat a fmplinit varsta de 18 ani V iberarea dintr-un centr educativ nu poate fi dispusi inainte de implinirea varstei de 18 ani226 |_Masurile educative privative de libertate " —+ obligatii ce TREBUIE IMPUSE in cazul inlocuirii interniii ori liberarii YY odaté cu inlocuirea internatrié tntr-un centre educntiv cu misura asistarit ilnice sau odat cu dispunerea libertrii din centrul educativ, instanta | trebuie sa inspund respectarea uneia sau mai multora dintre urmatoarele | obligatii, pand la implinirea duratet mAsurii intern: | a) sf urmeze un curs de pregitire gcolard ori de calificare profesionala; ) s&se prezinte la serviciul de probatiune la datele fixate de acesta; (0) s&se supund masurilor de conteal, tritament sou ingrijire medical | —>[obligatii de amu face” a) si nu depiseascd, fri acordul serviciului de probatiune, limita teritoriald stabilita de instants; b) s& nu-se afle in anumite locuri sau la anumite manifestiti sportive, culturale ori la alte adunari publice, stablite ce instant; | 0 sa nu se apropie si s& nu comunice cu victima sau cu membri de familie ai acesteia, cu participantii la sévarsirea infractiunii ori cu alte persoane stabilite de instanta. Y dack minorul nu respecti, cu rea-credinti, conditiile de executare a misurii asistarii zilnice sau obligatiile impuse, instanta care a judecet ‘causa in prin instant revine asupra inloctirit sau liberdrit (nisurd obligatorie) si dispume executarea restului rifvias neexecutat din durata nidsurit interndri futr-un centra educati. | —> Schimbarea regimului de executare Y daci, in cursul executirii masurii intemérii intr-un centr educativ, persoana internaté care a implinit varsta de 18 ani are un comportament prin care influentensi negatio seu inpiedit proces de reeupennre gi reintegrare ‘ celorlalte persoane iiternate, instanta POATE DISPUNE continuares | executirii masuii educative intr-un penitenciar; om ¥- schimbarea regimului de executare nu are semnificafia inlociirii masurii educative cu o pedeapsd, dispunandu-se numai schimbarea locului unde surmeaza a fi executat’, B. Internarea intr-un centru de detentie const in internarea minorului intr-o institutie specializati tn recuperarea minorilor, cu regim de paz si supraveghere (centru de detentie), unde va urma programe intensive de reintegrate socials, precum gi programe de pregitire gcolara si formare profesional potrivit aptitudinilor sale; 2, se poate dispune atunci cand, in raport cu gravitatea infractiunii sivirgite si cu periculozitatea infractorului, instanta apreciazi c& se impune privarea de libertate a infractorului care, la data sivarsirii infractiunii, avea varsta cuprinsi intre 14 si 18 ani si care a mai sivargit o infractiune, pentru care'i s-a aplicat o masur’ educativa ce a fost executaté ori a cérei executare a inceput inainte de comiterea infractiunié pentru care este judecat, ori a comis o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii de 7 ani sau mai mare sau detentiunea pe viat&; 3.poate fi dispusi pe o perioad determinatd, cuprinsa intre 2 sf 5 ani, daca pentru infractiunea comisi legea prevede pedeapsa inchisorii mai mic& de 20 de ani, respectiv intre 5 si 15 alti, in cazul in care pedeapsa previzuté de lege pentru infractiunea sAvarsité este inchisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detentiunea pe viat228 | Masurile educative privative de libertare @ onservare: au tivlaliaren ik cttw st wap tae ace ct sr coa.cu petri dutuia GADGE ethcnia)fagajrealcs 1 nce de enterile onsale deindividualizareprevizue dear. 74 ain. (1) NCP; 2, masura educativa a intemArii intr-un centru educativ se va executa fie jnainte, fie dup’ implinirea varstei de 18 ani, fie atat inainte, cat si dup’ implinirea varstei de 18 ani, in functie de data raménerii definitive a | 3. intemarea intr-un centru de detentie poate fi dispusi si in ipoteza in care Instanta decide inlocuirea msurit interndrii futr-un centr educativ cw muisura internérii fntr-un eentru de detentie, daca in perioada internérii intr-un centru educativ minorul sivargeste o now infractiune saueste jndeent pentr 0 _infractiune concurenta s&vargit& anterior. —> Prelungirea interndrii intr-un centru de detentie ¥ dacé, in perioada internarii intr-un centru de detentie, minorul sAvargeste 0 nou infracfiune sow este judecat pentru o infractivine concurentd savargiti. anterior, instanta dispune prelungirea miisurii interndrii (masurd obligatorie), fiiri a depdisi durata maxima a ridsurii interndrii intr-un centru de detentie, determinati in raport cu pedeapsa cea mai grea dintre cele previzute de lege pentru infractiunile sitvarsite; ¥ din durata masurii internirii intr-un centru de detentie astfel cum a fost prelungit’ se deduce perioada execatati deja pind la data ‘imJnerii definitive a hotrarii prin care s-a dispus prelungirea. — inlocuirea interndrii intr-un centru de detentie cu masura asistarii zilnice. Liberarea minorului din centrul de detentie ¥ dact, pe durata intemarii int-un centru de detentie, minorul a dovedit interes constaxt pentru insugirea cunostintelor gcolare gi profesionale si a ficut progrese evidente in vederea reintegririi sociale, dup’ executarea a cel putin jumtate din durata interndrii,instanta poate dispune: Ga | 2s «a. frloetireninterntrié cu matsuraeducatit a asistri zitnice pe o perioada egal cu durata interntrit neexecutate, dar nu mai mult de 6 luni: Y este necesar ca minorul si mu fi implinit ofrsta de 18 ani la data pronuntarii hotararii rimase definitive; daca, in urma inlocuirii masurii intemarii intr-un centru de detentie cu masura asistari zilnice, minorul a svargit o nous infractiune, pnd la implinirea duratei interndrii iin stare de minoritate, instauta cireia ii revine competente si judece noua infractiune sivarsitt de minor revine asupra inlocuiri (masurd obligatorie) si dispure: 1. executarea restului rimas din durata masurii internarii inifiale intr-un centru de detentie; 2 prelungirea duratei masurii intemarii intr-un centru de detentie and la maximul previzut de lege, determinat in raport cu pedeapsa cea mai grea dintre cele prevazute de lege pentru infractiunile savarsite 1. liberarea din central de detente, dact persoana internata a tmplinit vérsta de 18 ani: Y liberarea dintr-un centru educativ nu poate fi dispusa inainte de implinirea varstei de 18 ani; ¥ fn cazul savargirii dupa liberare a unei noi infractiuni, respectiv a unui concurs (real sau ideal) de infractiuni pana la implinirea duratei masurii interndri, vor fi incidente dispozitiile art, 129 alin, (2) lit. bd) NCP, ce reglementeaza pluralitatea de infractiuni, atunci cand una dintre infractiuiné este comisé in minorat, iar cealaltt dupa fenplinisea varstei de 18 ani, iar nu institutia revocarii liberdrii, noile infractiuni find comise de un major. —> Obligatii ce TREBUIE IMPUSE in cazul inlocuirii internarii ori liberarii Y odatd cu inlocuires interndriiintr-un centru de detentie cu masura asistirit zilnice sau odaté cu dispunerea liberinit din centrul edtueativ, instanta trebuie sd impuod respectarea uneia sau mai multora dintre urmitoarcle obligatii, pang la filplinieea duratei misurii interndii:230 | Masurile educative privative de libertate —+lobligatii de ,a face” a) sf urmeze un curs de pregatire scolar’ ori de calificare profesional b) 58 se prezinte la serviciul de probatitne la datele fixate de acesta; ©) Sse supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire medicala —o[Obligatii de a nu face” a) si nu depigeascS, far’ acordul serviciului de probatiune, limita teritorial& stabilita de instant’; b) “Sifu Safle in anumite locuri sau la anumite manifestiri sportive, culturale ori la alte adunari publice, stabilite de instant ©) si nu se apropie’ si sé nu comunice cut victima sau cu membri de familie ai acésteta, cu participantii la savarsirea infractiunii ori cu alte persoane stabilite de instant Y- dac& minorul nui respect, cu rea-credin{&, conditiile de executare a misurii asistirit zilnice sau obligatille impuse, instanta cere a judecat cawen in prima instant revine asupra inlocuirii sau liberdrii (misuri obligatorie) si dispune executarea restului rmas neexecuiat din durata nisi intern intr-un centr de detentie, —+| Suuimbarea regimului de executare VY daci, in cursul executarii masurii intemaril intrun centru de detentie, persoana internata care a implinit varsta de 18 ani are un comportament prin care influefeaza negati sau tmpiediet procesul de recuperare si reintegrare 1 celorlalte personne intemnate, instanta poate dispune continuarea execu tarii masurii educative intr-un penitenciar; ¥- schimbarea regimului de executare nu are semnificatia inlocuirii masurii ‘educative cu 0 pedeapsi, dispunndu-se numai schimbarea locului unde urmeazé a fi executat’. 231 ‘= 2. PLURALITATEA DE INFRACTIUNI +1. Pluralitatea de infractiuni sivargite numai timpul minorititii Ipoteze: a. daca faptele sunt concurente si sunt judecate in aceeasi cauzi, se stabileste ise ino singurd msurd education pentru toate faptele; b. daca faptele sunt concurente, insé cel putin una este judecati dupa rima- netea definitiv’ a hotérarii prin care s-a dispus 0 masura educativa, sau daci minorul a mai sivargit una sau mai multe infractiuni in timpul executirii misurii educative saa”Asistisit zilnice care a inlocuit inter- narea intr-un centru educatiy, instanta va putea dispune: 4) prelungiren sau filocuirea miisurii, conform art, 123 alin. (3) NCP, in cazul in care minorul se aflé in executarea.unei masuri neprivative de libertate; ii) prelungiren sau tnlocuirea midsurié cu cea a interndrii antr-un centr de detente saw executarea restului rémés, conform art. 124 alin. (3) sau (7), dupa caz, in cazul in care minorul se afla tn executarea internarii intr-un centru educativ; ii) pretungiren duratei sau executarea restului, conform art. 125 alin. (3) sau (), in cazul in care minorul se aflé in executarea internarii intr-un centru de detentie. +2. Pluralitatea de infractiuni sivarsite atat in timpul minoritti, cat gi dupa majorat [Ipoteze 1. enzul faptelor concurente, instanta ve stabili o misurd educatied pentru fapta iin stare de minoritae gio pedegpsd pentru fpta Sergi ca majar giv a. executarea numai a pedepsei (amend penalé, inchisoare sau inchi- soarea insotité de amenda penala), daca pentru fapta sivargité ca minor a stabilit o masurd educativa neprivativa de libertate; com232. | _Masurile educative privative de libertate b. executarea pedepsei inchisoni, la care va adauga un spor obligatoriu de cel pufin 1/4 din durata misurii educative ori din restul ramas neexecutat din aceasta, daci pentru fapta comis& in stare de mino- ritate a stabilit 0 masura educativa privativa de libertate, iar pentru fapta comisd ca major a stabilit pedeapsa inchisori c. executarea detentiunii pe viat’, daci pedeapsa aplicata pentru fapta comisi ca major este detentiunea pe viata; 4. executarea masurii educative privative de libertate, care poate fi majorati cu 6 luni, dar nu mai mult de maximul prevazut de lege pentru respectiva misuri, daci pentru fapta comisi in stare de minoritate instanta a stabilit 0 masura educativa privativa de liber- tate, iar pentru fapta sivarsita ca major a aplicat pedeapsa amenzi 2. in cazul faptelor sévirsite ca major, dupt riménerea definitid a hotfrdii prin care s- aplieat masura eduentiod, inainte sau in timpul executdri masurii educative, a liberdrit sau a asistirii zilnice care a inlocuit internarea, instenta va aplicn obligatoriu 0 pedeapst si va dispune: numai executarea pedepsel, dacd pentru fapta sAvaryita ca minor stabilise o masuri educativa neprivativa de libertate; 'b, executarea pedepsei inchisoni, la care va adiuga un spor obligatoriu de cel putin 1/4 din durata masurii educative ori din restul rimas neexecutat din aceasta, daci pentru fapta sivargiti in stare de ‘minoritate fusese stabilité o masurd educativa privativa de libertate; c. executarea detentiunii pe viaf’, daci pedeapsa aplicata pentru fapta ‘comisa ca major este detentiunea pe viat 4. executarea masurii educative privative de libertate, care poate fi majorata cu 6 luni, dar nu mai mult de maximul previzut de lege pentru respectiva masuré, daca pentru fapta comisi in stare de minoritate instanfa a stabilit 0 masurd educativa privativa de liber- tate, iar pentru fapta sivargité ca major a aplicat pedeapsa amenzii. —> 3. Descoperirea ulterioar& a unei infractiuni sivargite in timpul minoritiii daca pe durata termenului de supraveghere al amanarii aplicarii pedepsei, al suspendirii sub supraveghere a executirii pedepsei inchisorii ori al (ia liberitit conditionate din executarea pedepsei inchisorii, se descoperd ch persoana supravegheata (major) mai sivarsise 0 infracfiune in timpul ‘minoritifii, pentru care s-a luat, chiar dup§ expirarea acestui termen, 0 misurd educatioi privatiod de liertate, amanarea, suspendarea sau liberarea se anuleaz&, aplicindu-se in mod corespunzitor regulile prevazute de art. 129 alin, (2}-(4) NCP, descrise mai sus; daca infractiunea/infractiunile savargite in minorat nu au fost descoperite induntrul termenului de supraveghere, nu se va mai putea dispune anularea amandrii pedepsei, a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei ori a liberarii conditionate; pentru aceste infractiuni se va aplica totus o masurd educativa (daci nu a intervenit intre timp vreo cauzi de inlaturare a rispunderii penale), care va fi executat chiar daca infrac- torul a devenit intre timp major; NU se va dispune anularea aménrli pedepsei, a suspendarii sub supra- veghere a executarii pedepsei ori a liberi conditionate, dacé pentru infractiunea/infractiunile comise in minorat si descoperite in termenul de supraveghere s-a aplicat 0 masura educativé neprivativa de libertate; in acest caz, masura educativa neprivativa de libertate se va executa chiar daci infractorul a devenit intre timp major, aléturi de masurile de supra- veghere gi/sau obligatile stabilite de cdtre instant odatd cu dispunerea améndzii aplicirii pedepsei, a suspendarii sub supraveghere a executérii ‘pedepsei, respectiv a liberatii conditionate.FISA nr. 22 CAUZE CARE INLATURA RASPUNDEREA PENALA) él I. PARTEA TEORETICA => |. AMNISTIA ANTECONDAMNATORIE ‘YF ‘se dispune de Parlament printr-o lege organica (sau ordonanté de urgent a Guvernului), prin care este filituraté réspunderea pen: pentru inffactiuni sivarsite de o persoan fizica sau juridick pand la data intrérii sale in-vigoare sau pand la o alti data prevazuta in lege; ¥ legea de amnistie are caracter retroactiv; ¥ pentru a fi incidents amnisiia antecondamnatorie in cazul infracti- nilor continue, continuate sau de obicei, este necesar ca momentul epuizirii acestora si fie anterior intrarii in vigoare a legii de amnistie sau datei prevazute in aceasté lege; Vo infcactiune progresiva poate fi amnistiati antecondamnatoriu dacit momentul comiterii activitatii infractionale este anterior intrdrii in ‘vigoare a legii de amnistie sau datei prevazute in aceasta lege; + Gin cazul concursului de infractiuni, incidenfa legii de amnistie se va aprecia in functie de fiecare infractiune comisé, iar nu prin raportare la pedeapsa rezultanté. D iecte: 1, inlaturd rispunderea penalé pentru infractiunea sivargité; 2, actiunea penal nu mai poate fi pusd in migcare sau exercitata; procurorul va dispune clasarea, iar instanta incetarea procesului penal. Suspectul sau inculpatul poate cere continuarea urméririi penale sau a judecitii pentr a-gi dovedi nevinovatia; . produce efecte obligatorii it rem (cu exceptia situatiei in care prin legea de ammistie se dispune altfel); 4. interventia amnistiei antecondamnatorii nu impiedica aplicarea de masuri de sigurant’, cu exceptia confiscdrii extinse, deoarece pentru aplicarea acesteia este necesari existenta unei hotérari de condamnare; ru are efect asupra drepturilor persoanei vatémate si nici asupra actiunii civile exercitate in cadrul procesului penal (instanta urmand si ase nesolutionata actiunea civila); . de efectele amnistiei antecondamnatorii nu beneficiaza si favorizatorul infractorului amnistiat sau tdinuitorul bunurilor provenite din infractiunea amnistiati, in lipsa unei prevederi explicite in legea de amnistie. > 2, PRESCRIPTIA RASPUNDERII PENALE ¥ cauzi ce inlaturd rispunderea penalé ca utmare a trecerii unei perioade de timp previzute de lege; Y are caracter real, profitind tuturor participantilor la svarsirea infrac- tins ¥ sunt imprescriptibile: infractiunile de genocid, contra umanitatii si de Sabo, indiferent de data la cere au fost comtse, infractiunile de omor, omor calificat, precum gi infractiunile intentionate urmate de moartea (nu $i sinuciderea) victimei; ¥ imprescriptbilitatea rdspunderii penale va opera atat in ipoteza formei tentate a infractiunii, cit gi in ipoteza formei consuumate, fie ci acesie infractiuni au fost comise de un infractor minor sau de unul major; ¥ opereazd din oficiu, la momentul implinirii termenului de prescriptie ‘Termenele de prescriptie a raspunderii penale pentru persoana fizicd si juridics (autor sau participant la sitvdrsirea infractiunii) sunt: 4) 15 ani, cind pedeapsa prevazutd de lege pentru infractiunea sivargita este detentiunea pe vat sau inchisoarea mai mare de 20 ani236 | Cauze care inlaturd raspunderea penal’ pe 'b) 10 ani, cand legea prevede pentru infractiunea sivarsit8 pedeapsa ‘nchisorii mai maze de 10 ani, dar care nu depaseste 20 ani; [eee ed ESS ee ae ©) 8 ani, cand legea prevede pentru infractiunea sivérsiti pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depageste 10 ani; @ 5 ani, cand legea prevede pentru infractiunea sivirgit8 pedeapsa ‘nchisorii mai mare de un an, dar care nu depaseste 5 ani; e) 3 ani, cand legea prevede pentru infractiunea sivirsita pedeapsa ‘nchisorii care nu depageste un an sau amenda. 1, cind legea prevede pentru infractiunea comisi pedepse alternative, sta- bilirea termenului de prescriptie a rispunderii penale se va face la pedeapsa cea mai grea: 2, termenele de prescriptie a rispunderii penale se reduc la jumatate pentru cei care la data svargirii infractiunii erau minori; 3. stabilirea termenului de prescriptie se face prin raportare la maximul special al pedepsei previzute de lege pentru infractiunea consumati, chiar daca tapta a ramas in faza tentative nu vor fi avute in vedere eventualele cauze de atenuare sau agravare a pedepsei: 44. noul Cod penal prevede aceleagi termene de prescriptie a réspunderti penale pentru persoana juridid ca gi in cazul persoanei fizice OBSERVATI: | Termenele de prescriptie ale rispunderit penale sunt termene sub- stantiale de drept penal si se calculeaza de la: 1. data sivarsirii infractiunii de c&tre autor; cfiunii infractionale (epuizare), in cazul 2. data incetarii actiunii sa infractiunilor continue; 3. data sAvarsirii ultimei actiuni sau inactiuni infractionale (epuizare) cazul infractiunilor continuate; 4, data sAvargiriiactivitati infractionale, in cazul infractiunilor progresive; 5, data sévaxsirii ultimului act, in cazul infractiunilor de obicei. © opservatit: 1. nu prezinta astiel important& sub aspectul curgerii termenului de prescrip- tie a rispunderii penale data comiterii actelor de instigare ori a celor de complicitate anterioara 2, in cazul infractiunii progresive, durata termenului de prescriptie va fi stabiliti in funcfie de pedeapsa prevazuta de lege pentru rezultatul mai grav definitiv produs; 3. in cazul sivargirii unei infractiuni contra libertafii gi integritafii sexuale (art. 218-223 NCP) fati de un minor, termenul de prescriptie incepe si curg de Ja data Ja care acesta a devenit major, indiferent de momentul sivargirii infractiunii; daca minorul a decedat inainte de implinizea majo- ratului, (erinenul de prescriptie incepe sX curgi de la data decesalui, Detect: 1. prescriptia rdspunderii penale are ca efect inlturarea raspunderii penale pentru infractiunea sivargit3, constituind totodata si un impediment la punerea in migcare sau exercitarea actiunii penale (produce efecte simi- lare amnistiei antecondamnatorii); dac& procurorul constati cé a inter- vvenit prescriptia rspunderii penale, dispune prin ordonanta clasarea, iar instanta, prin hotirare, incetarea procesului penal;238 2, admiterea in principiu a cererii de redeschidere a procesului penal in cazul noului Cod de proceduré penala) face si curgé un nou termen de prescriptie a rispunderii penale. | Cauze care inlatura rdspunderea penala 2. suspectul sau inculpatul poate cere continuarea urmaririi penale sau a judecatii pentru a-gi dovedi nevinovatia; 3. prescriptia nu produce efecte asupra masurilor de siguranté, cu exceptia confisekrii extinse, deoarece pentru aplicarea acesteia este necesara exis- tenga unei hotaréri de condamnare; 4, de asemenea, prescriptia nu are efect asupra drepturilor persoanci vitimate si nici asupra actiunii civile exerctate in cadrul procesului ‘penal (instanfa lasnd nesolufionata actiunea penal8), ¥ intreruperea cursului prescriptiei rispunderii penale: | 1. produce efecte int rem gi intervine odaté ca-indeplinirea de citze forganele judiciare competente, inainte de implinirea termenului de prescriptie, a oricérui act de procedura - 2. dupi fiecare intrerupere incepe s& curgi un nou termen de prescripte, pperioada de timp anterioar’ nefiind luaté in considerate la calculul termenului de prescriptie; GE) | 239 ¥ Suspendaréa prescriptiei rispunderii penale produce efecte in perso- nam si intervine Soa 1. pe durata ct © dispozitie legal impiedick punerea in migcare a actiunii penale sau continuarea procesului penal (de pilda, in situetia lipsei plangerii prealabile); 2. pe durata cat o imprejurare de neprevazut ori care nu poate fi inlaturats ‘impiedica punerea in migcare a actiunii penale sau continuarea proce- sului penal. CH OnscRVATIE peionde de inp hare termenal de press are ed petal cat norpndal we lat een pated ates ferment rrescriptict te Intreru- 3. prescriptia speciala: prescriptia va produce efecte ori peri ar avea loc, dacé termenul de prescriptie prevazut de lege @ © opservatu: fost depasit cu inc’ 0 dati intreruperea cursului prescriptiei produce efecte fat& de toti participantii la infractiune, chiar dac’ actul de intrerupere priveste numai pe unit dintre ei; condamnarilor pronunfate in lips (cale extreordinara de atac potrivit le. => 3, ipsa PLANGERI PREALABILE ¥ Ia anumite infractiuni strict si limitativ determinate de lege, efectuarea urmaririi penale, precum si punerea in miscere sau exercitarea actiunii penale sunt conditionate de formularea unei plingeri prealabile (con- ditie de pedepsibilitate gi de procedibilitate) de catre persoane vitdmati personal sau prin mandatar special; Y lipseste plingerea prealabilé cand persoana vatimat nu a formulat-o oi atunci cind plingerea nu este formulata cu respectarea condifillor provazute de lege (persoana care poate formula plangere, conditit de form, termen); ¥ cand persoana vatimaté este lipsité de capacitate de exercitiu ori cu capacitate de exercitiu restranss, plangerea prealabila se face de repre- zentantii ei legali (parinte, tutore, curator), respectiv cu incuviintarea persoanelor prevzute de legea civili; in aceste cazuri, actiunea penal se poate pute fi nigcare si din ofc240 eee eee eee eee eee eee eee | Cauze care inlatura réspunderea penalé ¥ actiunea penal poate fi pus’ in migcare si cin oficiu in situatia in care persoana juridicS vatdmata prin sivarsirea infractiunii este reprezentata chiar de cdtre infractor; ¥ daca persoana vitimaté a decedat sau persoana juridica a fost lichidata, inainte de expirarea termenului previzut de lege pentru introducerea plangerii prealabile, actiunea penala poate fi pus in migcare din ofciu {art. 157 alin, (5) NCP}; oficialitatea actiunii penale opereazi gi in ipoteza in care pe intreaga duraté a termenului de formulare a pléngerii prealabile persoana vatimati a fost intr-o imposibilitate obiectivi de a formula plangere prealabilé aflata in legaturd directa cu infractiunea, decedand ca urmare a infractiunii dup§ expirarea termenului de formulare a plangerii prealabile; ¥ plangerea prealabilé trebuie formulata fn termen de 3 luni din ziua in care persoana vatdmati a oflat despre sitiirsirea faptei; daci persoana vvatamaté este un minor sau un incapabil, termenul de 3 luni curge de la data cand reprezentantul siu legal a aflat despre savarsirea faptei; in cazul in care féptuitorul este reprezentantul legal al minorului sau incapabilului, termenul de 3 luni curge de la data numirii unui now reprezentant legal (art. 296 NCP); Y termenul prevazut de lege pentru introduce-ea plangerii prealabile se suspenda pe durata desfésurdrii medierii ¥ indivizibilitatea rAspunderii penale este: — 1. activa ~ cand prin savarsirea infractiunii au fost vatimate mai multe persoane, infractorul va rispunde penal, chiar daca plangerea preala- bilf a fost formulata numai de una din persoanele vatamate; Bee eee ee 2. pasiva ~ cénd infractiunea a fost sivarsiti de mai multe persoane (autor, instigatori, complici); acestia vor rspunde penal, chiar dac& plangerea prealabil& a fost formulata numai cu privire la unul dintre partici- panti. Detect: 1 i 1a |. lipsa plangerii prealabile penale are ca efect inlaturarea rispunderii penale pentru infractiunea savargiti, constituind totodata st un impe- diment la punerea in migcare a actiunii penale; in situafia in care lipsa plangerii prealabile este constataté in cursul urméririi penale, procu- rorul dispune clasarea, iar dacd aceasta este constataté in cursul jude- citi, instanta dispune incetarea procesului penal; 2. nu produce efecte asupra masurilor de siguranfa, cu exceptia confiscirii cextinse, care presupune existenga unei condamnéri; 3. instanfa nu poate solutiona actiunea civil dacd nu s-a formulat plangere ‘urmand ca aceasta si poati fi exercitata pe cale separata la 4. RETRAGEREA PLANGERII PREALABILE ¥ in ipoteza in care a fost formulata in mod legal o plangere prealabila, persoana vatdmata poate aprecia c& nu se mai impune tragerea la ras- pundere penal a infractorului si poate retrage plangerea formulati oricand inainte ca hotararea judecatoreasca s4 devind definitiva; in cazul in care persoana vatdmata este un minor, retragerea plangerii prealabile rnu echivaleaza intotdeauna cu inlaturarea raspunderii penale a infracto- rrului, deoarece actiunea penal poate fi exercitata si din oficiu; © retragerea plangerii prealabile trebuie s8 fle explicit (personal sau prin ‘mandatar special) si neconditionati, puténd fi realizat oral sau in scris in fata organelor judiciare; ¥ in cazul persoanelor vatimate lipsite de capacitate de exercitiu/cu capa- citate de exercitiu restrans,retragerea plangerii prealabile se face numai de reprezentantii lor legali/cu incuviintatea persoanelor previzute de lege; ¥ daci actiunea penalA a fost pusi in migcare din oficiu in conditile legit (de pild’, in cazul in care persoanele vatimate sunt minor, retragerea plangerii produce efecte mumai daci este insusiti de procuror,242 | Cauze care inlatura raspunderea penala Timitindu-se astfel dreptul de dispozitie al persoanei vatmate tocmai in vederea asigurarii unei protectii mai eficiente a acestor persoane care se aflé intr-o pozitie vulnerabil ¥ in cazul infracfiunii de violenté in familie (art. 199 NCP), cu toate ci actiunea penal se pune in migcare la plangerea prealabili, poste intervent snumai impacarea drept cauzi care inlaturd réspunderea penala D etecte: 1. retragerea plangerii prealabile penale are ca efect inliturarea rispun- derii penale pentru infractiunea sivargiti, constituind totodats si un impediment la punerea in migcare a acfiunit penale; in situatia in care rétragerea plangerii ‘prealabile intervine in cursul urmériril penale, procurorul dispune clasarea, iar dack aceasia este constataté in cursul judecdti, instan{a dispune incetarea procesului penal; suspectul sau incilpatul poate solicita continuarea cercetarilor sau a judecd vederea dovedirii nevinovatiei sale; produce efecte in personam, inlaturiind 2, retragerea plangerii prealabile la care plingerea a fost réspunderea penal a persoanei cu privire retrasé, urménd ca procesul penal s& continue cu privire la suspectit sau | inculpatii cu privie la care plangerea nu a fost retras& (art. 157 alin. (2) NCPJ; 3, retragerea plingerii prealabile nu are efecte asupra actiunil civile, instanta penal urmand sé o lase nesolutionati 4. reteagerea plangeril nu are efecte asupre misurilor de sigurant, care pot fi dispuse chiar in absenta unei conéamnari penele, cu excepts | confiscAriiextinse, care implics existenfa unei condamnari a = 5, imPACAREA Y este posibilé numai fn cezurile explicit prevazute de lege pentru infrac tiunile la care actiunea penald se exerciti din ofc; cn excepts, cxzurein care legen prevede in ent anumitor infraction le pldugerenpreslbilt posblitater MEER | 23 procuroratui de a exercita actiunen penala din oficiu, iar in concret procurorul a actionat in acest sens, impacaren este posibilé act legea o prevede in mad explicit [de pilda, art. 199 alin. (2) NCP raportat la art. 193 NCP (lovirea sau alte -violente sfvargite asupra unui membru de familie) ¥ pentru perscanele vatamate lipsite de capacitate de exercitiu, impicarea se face numai de reprezentantii lor legali. Persoanele cu capacitate de ‘exercitiu resiransa se pot impaca cu incuviintarea persoanelor previzute de lege; in cazul persoanelor juridice, imp&carea se poate realiza de reprezentantul legal al acestora sau de persoana desemnat de organul judiciar s& reprezinte persoana juridicd; ¥ impacarea trebuie si fie personala, explicit’, totala, neconditionati, definitiva gi,sd-iftervind pana la citirea actului de sesizare al instantei [art. 159 alin. (3) NCP]; : ¥ poate fi realizatd oral sau in'Scris in fata organelor judiciare; in cazul in care asistenta juridica este obligatorie, implcarea trebuie si se realizeze numai in prezenta avocatului ales sau a aparatorului din oficiu; ¥ fn cazul in care procedura de mediere se desfagoara inaintea inceperii procesului penal gi aceasta se inchide prin solutionarea conflictului si ‘ncheierea unei infelegeri, fapta nu va atrage raspunderea penal pentru faptuitorul cu privire la care conflictul s-a incheiat prin mediere Diesect 1. fmpicarea are ca ofect inliturarea rispunderii penale pentru infracti- uunea sivargit, constituind totodata gi un impediment la punerea in migcare si exercitarea acfiunii penale; tn situatia in care implcarea intervine in cursul urmari i penale, procurorul dispune clasarea, iar acd aceasta este constalaté in cursul judecstii, instanta dispune ince- tarea procesului penal gi constata stinsi actiunea civild; suspectul sau inculpatul NU poate solicta continuarea cercetarilor sau a judecstii in vederea dovedirii nevinovatiei sale; 2. impacarea produce efecte in personam, inlaturand réspunderea penal a suspectului sau inculpatului care s-a impaicat cu persoana vatimati;2a | Cauze care Inlétura raspunderea penala 3. implcaree nu are efecte asupra mésurilor de siguranta, care pot fi dispuse chiar in absenfa unei condamnari penale, cu exceptia confisciri extinse, care implic& existenta unei condamnai; 44 in cazul in care infractiunea este sivaryiti de reprezentantul persoanel juridice vitimate, impacarea va produce efecte numai dack este insusiti de procuror [art. 159 alin. (6) NCP]. AA |, PARTEA PRACTICA AD a states termencor de precipi a spunderi penale se tne seama de pedeapsa previzuta de lege la data sAvargini infractiunii dact aceasti lege este mai favorabila (CJ, 8. per, dec. nr. £26/2004). ADD cana wagered la ‘aspundere penald este conditonsts de plingeres prealabilé a persoanei vitimate, plingerea faité de sot pentru sofie sou fe pArinte pentru copilul siu minor ox capacitete de exercitu restrénsé nu poate duce 1a punerea in migcare a actiunii penale. Retificarea une! Rsemenea plangeri de cétre persoana efectiv vatimatd, cu efect de pro- movare a actiunii penale, nu ar putea fi fécuté decit in termenul prevazut de lege (CSJ., & pen., dec. nr. 1566/2000). AD cana persoana vitimath este surdosmut roagereaplingestpreaabile acuta prin declarafie consemnati in incheiere nu este valabila, dact nu s-2 ffcut prin interpret sau printr-un inscris depus la dosar (CJ, s. pen. dec nr, 1397/1992). FISA nr. 23 CAUZE CARE {NLATURA EXECUTAREA PEDEPSELOR @l |. PARTEA TEORETICA, = 1. AMNISTIA POSTCONDAMNATORIE ¥ se dispune de Parlament print-o lege organics, prin care se inlatura executarea pedepselor in cazul infractiunilor pentru care a intervenit 0 condamnare definitiva pand la data intréri sale in vigoare sau pan la 0 alt dati prevazuta in lege; ¥ legea de amnistie are caracter retroacti. LB sitecte: amnistia postcondamnatorie produce efece obligatori nt rem (cu exceptia situatici in care prin legea de amnistie se dispune altfel); ¥ efectele se produc numai pentru vitor: 1. impiedicarea executirii sau inlsturarea executirii pedepsei principale sau complementare, care nu au fost executate; 2, pedeapsa principal’ este considerata ca executati; 3, amenda incasata anterior amnistiei nu se restituie; |246 | Cauze care inlatura executarea pedepselor : pede Lae 5. amnnistia nu produce efecte asupra drepturilor persoanei vatimate/parfi vile si nici asupra masurilor de siguranté, cu exceptia confisc&ri extinse. | “4. condamnarea la pedeapsa inchisorii mai mare de un an aplicaté unui | infractor major pentru sAvargirea unei infractiuni intenfionate saw praeterintenfionate, care a fost amnistiaté, nu constituie prim termen al recidivei; fo > 2, PRESCRIPTIA EXECUTARIL PEDEPSEL peo ie ee 5, constituie un impediment la revocarea gratierii conditionate a pedepsei sau la revocarea liberirii conditionate (cénd amnistia vizeaza infractiunea dina cérei condamnare s-a dispus liberarea); ¥ Este prescriptibila 1. executarea pedepselor principale aplicate persoanei fizice sau juridice; ae © condamnatul care se bucurd de efectele amnistiei ru poate solicita despigubiri cvile pentru partes executaté din pedeapsé stabilits pentru infractiunea amnistiat’ 2. executarea pedepsclor complementare aplicate persoanelor juridice Y Este imprescriptibil 7, inlaturd executarea masurilor educative privative sau neprivative de libertate care nu au fost executate | 1. executarea pedepselor principale stabilite persoanei fizice sau juridice pentru infractiunile de genocid, contra umanititii gi de rizboi, indi- ferent de data la care au fost comise, infractiunile de omor, omor calificat, precum gi pentru infractitnile intentionate urmate de| | ‘moartea (nu si sinuciderea) victimei; © osservatit: 1. persoana condamnati poate invoca interventia amnistiei postcondam- natorii pe calea contestatiei la executare; 2. efectele amnistiei postcondamnatorii nu sunt similare cu cele produse de | 2. executarea mésurilor de siguranta; prescriptia executivii pedepsei sau de reabilitare; 3, intervenirea amnistiei postcondamnatorii mr inltturt posibilitatea solicitirii constatirii interventici reablitérit de dropt sou de a dispune reabilitarea juudecdtoreasc, annistia postcondamnatorie produciad efecte mai restrdnse dectt reabiltarea; 3. executarea pedopsclor complementare aplicate persoanei fice. @ onsenvare 1, imprescriptibilitatea executirii pedepsci pentru infractiunile de genocid contra umanititii gi de rézboi, indiferent de data Ia care au fost comise, infractiunile de omor, omor calificat, precum si infractiunile intenfionate 4. condamnarea anterioari pentru care s-2 dispus amnistia nu constituie impediment la dispunerea renuntirii la aplicarea pedepsei, amanarea aplicdri pedepsei sau suspendarea sub supraveghere a executirii pedepsei ce se aplic’ pentru sévargirea unei noi infractiuni2as | Cauze care inlatura executarea pedepselor ‘urmate de moartea (nu gi sinuciderea) victimei se va retine indiferent dack | ‘a dispus condamnarea pentru forma tentati a inf-actiunii ori pentru cea consummati. | 2 condamsaren va conti in cominuare un aneedent peal patra ‘comiterii din now a unei infractiuni intenfionate sau praeterintenfionate, se vva putea refine starea de recidivé postexecutorie daci sunt indeplinite conditile previzute de lege | 2 3. in cazul inlocuirii pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii, termenul de prescriptie se calculenzd in raport cw durate pedepsei inchisorii care a fnlocuit pedenpsa amenzi ¥ Termenele de prescriptie a executarii pedepsei pentru persoana juri- dicd sunt: ¥ Termenele de prescriptie a executarii pedepsei pentru persoana fizici majora sunt: 4) 20 de ani, cand pedeapsa care urmeazi a fi executaté este detenfiunea pe vviafd sau inchisoarea mai mare de 15 ani; \) 5 ani, plus durata pedepsei ce urmeazi si fie executaté, dar mu mai ‘mult de 15 ani, in cazul celorlalte pedepse cu inchisoarea; | ©) 3 ani, in cazul in care pedeapsa este amends. a) 5 ani, pentru pedeapsa principal a amenzii; ’b) 3 ani, pentru pedeapsa complementara aplicatii persoanelor juridice V Termenele de prescriptie a executirii masurilor educative sunt: 2) 2ani, pentru masurile educative neprivative de libertate; ') un termen egal cu durata masurii educative privative de libertate Juatd, dar nu mai putin de 2 ani, [© OBSERVATIE 1. prin pedegpsn ce se execute intlege pedeapsa stabil de instant, tinindse cont de cauzele ulterioare de modificare a acesteia; se va avea astfel in vedere pedeapsa stabilits pentru infractiunea pentru care inculpatul a fost Condammat sau pedeapsa rezultanti in cazul concursului de infracfiuni, ecidivei sau pluraliitii intermediare; in ipoteza in care, in conditile wn 585 NCPP, intervine modificarea pedepsel, se va avea in vedere la Stabilirea termenului de prescriptie noua pedeaps& aplicatS, 9, dacd a intervenit revocarea liberdrit conditionate ca urmare a nerespectiri cu rea-creding’ a mésusilor de supraveghere sau a neindepliniri obligailor impuse de citre instanf8, termenul de presciptc se celculezi in raport eu | sel de pte zeus CD onsen Atte dack ea dpesintonire mfsurlor educative, eeauae | se prescrie in raport cu masura educativa mai grea. ¥ Termenele de prescriptie a executarii pedepselor sunt termene sub- stantiale de drept penal gi se calculeaza de 1. data rimanerii definitive a hotdrérii de condamnare, respectiv a hoti- sri pein care sa dispus masura educativa (privativa sau neprivativa de libertate);250 | Cauze care Inlatura executarea pedepselor 2. data riménerii definitive a hotararii de revocare sau anulare a amé- nasil aplicdrii pedepsei, a suspendarii sub supraveghere a executarii pedepsei sau a liberairii conditionate; a en 3. data raménerii definitive a hotararii de inlocuire a pedepsei amencii cu pedeapsa inchisorii; esti inter; os inensaenen tes eeegnarenesE eeareemese eee en 4. data la care pedeapsa principal a amenzii a fost executatd sau | pedeapsa princips considerati ca executat8, in cazul pedepsei complementare aplicate | persoanelorjuridice; 1us inlocuirea, in 5, data ramanerii definitive a hot&rarii prin care sa dis cazul inlocuirii masurilor educative. —— © OBsERVATIE: in cazul persoanelor juridice, termenul de prescriptie a executirii pedepsei amenzii nu curge in paralel cu cel al prescriptiet cexecutirii pedepselor complementare, acesta din urma ineepand s8 curga rumai de la data impliniri termenui de prescriptie a executérii pedepsei principale. [iso 7. 2 ee ¥ intreruperea cursului prescriptiei executarii pedepsei a. inceperea executarii pedepsei; vargirea din nou a unei infractiuni; c. sustragerea de la executare, dupa inceperea Jexecutrii pedepsei; \——_—_—____{ 4. inlocuirea obligatici.de plat a amenzii cu obligatia de a presta o munc& neremuneratd {in folosul comunit3ti. i Ly 2. dupa fiecare intrerupere incepe si curga un nou termen de prescriptie, perioada de timp anterioar’ nefiind Iuat’ in considerare la calculul termenului de prescripte. © OBSERVATIE: in materia prescriptiei executirii pecepsei exists numai prescriptia general, nu gi prescriptia special, Detecte 1. pedepsele principale sunt considerate ca executate; 2, dup expirarea termenului de prescriptie a executirii peclepsei prin- cipale stabilite in sarcina persoane’ fizice, se vor executa pedlepsele com- plementare. ¥ Suspendarea cursului prescriptiei executirii pedepsei + _____________ a, cind se dispune amanarea sau intreruperea executdrii pedepsei; | 1 intervine: b. in cazul in care instanta dispune Suspendarea executirii pedepsei pnd la solutionarea revizuirii sau a contestatiei in anulare.252 | Cauze care inlaturd executarea pedepselor 2. suspendarea dureazi pand la inceperea/reluarea executérii pedepsei, respectiv pénd la solusionarea contestatiei in anulare sau a revizuiril; 5, prescriptia igi reia cursul din ziua in care a incetat cauza de suspendare, termenul su prelungindu-se cu durata de timp a suspendiii 253 |» poate fi refuzati de citre beneficiarul ei, cu excepria.condamnatilor minori, atunci cind cererea de gratiere individuala a fost facutd de alté persoand, 1+ decretul de gratiere este irevocabil. { 2, Parlament = 3. GRATIEREA & S.GRAPIEREA ¥ este actul de clement’ prin care se dispune ‘nlaturarea, in tot sau in parte, a executirii pedepsei ori comutarea acesteia intr-o pedeapsé mai soar’, previzuti de noul Cod penal i numai in limitele stabilite de cesta pentru infractiuri sdvazsite pang la momentul intréri in vigoare a actului de gratiere; ¥ poate fi dispusa de: rl 1. Presedintele Romaniei |. prin decret care-se publics in Monitorul Oficial, la cerere sau din oficiu, ‘numai dup riménerea definitiva a hotararii de condamnare; Leste doar o gratiere individual, postcondamnatorie si neconditionata $i poate fi acordata atat persoanelor juridice, cat si celor fizice condamnate; |» cererea de gratiere individualé poate fi formulata de persoana fizi condamnata, de apardtorul ori reprezentantul legal al acesteia, precum $i de soful persoanei condamnate, ascendenti, descendentii, frati, surorile ‘ori copiti acestora, precum gi de aceleasi rude ale sotului persoanei con- damnate ori de reprezentantul legal sau avocatul persoanei juridice condamnate; |_+ decretul prezidential de gratiere nu poate privi: pedepsele deja executate, pedepsele a ciror executare nu a inceput din cauza sustragerii condam- natului de la executare, pedepsele a ciror executare a fost suspendaté sub supraveghere, pedeapsa amenzii penale, pedepsele complementare si cele accesoriiaplicate persoanei fizice; |» gratierea individuals dispusi de pregedinte nu are efect asupra laturti cdvile gi asupra masurilor administrative pronuntate intr-o cauzA penalé; [> este o grain cols, spl sav conifonnt ‘antecondaminatorie ori postcon- domnatorie, care se acord’ prin lege unui numar nedeterminat de persoane fisice sau juridice pentru condamnari- determinate prin cuantumul pedep- selor sau prin infractiunile pentru care au fost pronuntate: |_-+ poate privi numai pedepse aplicate de instant cu executarea in regim de detenfie sau mAsuri educative privative de libertate pentru-fapte sivargite anterior datei prevazute in legea de gratiere; |» gratierea antecondarnatorie dispus’ de Parlament igi produce efectele rumai de la data rimanerii definitive a hotirérii; | gratierea postcondanmatorie dispusi de Parlament produce efecte prin cfectul legii, de Ja data intrdrii in vigoare a actului de gratiere, indiferent daci a fost constatati sau nu de c&tre organul judiciar; Ly in cazul pluralitatii de infractiuni pentru care s-au aplicat pedepse ce au fost contopite, obiectul gratierii colective il constituie pedepsele aplicate pentru fiecare dintre infractiuni, si nu pedeapsa rezultant8. Dac pentru tnele dintre aceste pedepse este incidenta gratierea, ele vor fi descontopite si recontopite, iar dacd a rimas o singuri peceapsi din pedeapsa rezultanta care nu este gratiata, va fr inlaturat i sporul aplicat. © osservati: 1. gratierea constituie o cauzi de inléturare a executirii pedepsei ce produce, de regulé, efecte in personamy 2. gratierea individualé dispusi de Pregedintele Roméniel vizeazA numai pedeapsa rezultanté, in cazul condamnarit unei persoane fizice pentru un concurs de infractiuni, iar nu pedeapsa stabilité pentru fiecare infractiune concurenté in parte;254 | Cauze care inlatura executarea pedepse!or grafierea 1. inlaturarea in tot sau in parte a executirii pedepsei principale ori comutarea acesteia in alta mai usoar’; 1+ 2. pedeapsa principald este consideratd ca executatd in cazul gratierii totale si neconditionate la data riménerii definitive a hotararii judecitoresti de condamnare in ipoteza’ gratierii antecondamnatorii sau de la data aplicdrii actului de gratiere in cazul gratierii postcondamnatorii; 7. Lys 1255 . grafierea nu are efect asupra mésurilor de siguranta si nici asupra drepturilor persoanei vatamate; . gratierea nu produce efecte asupra pedepselor complementare sau asupra masurilor educative neprivative de libertate, in afara de cazul in care se dispune altfel prin actul de gratiere; pedeapsa complementar’ a interzicerii unor drepturi se va executa de la data gratierii pedepsei principale sau a restului de pedeaps’; 5. nu produce efecte asupra pedepselor executate integral ori a celor pentru care a intervenit prescriptia executiri pedepsei ori a pedepsei inchisoriia cdrei executare a fost suspendat8 sub supraveghere (afara de camul cand legea prevede altfel), aceasta vizand, in principiu, pedepsele care se executi efectiv; . dupa gratierea pedepsei principale sau a restului de pedeaps’ rmas neexecutat, pedepsele accesorii nu se mai execut; sgratierea nu are ca efect reabilitarea de drept a persoanei condamnate; condamnarea la 0 pedeapsi mai mare de un an inchisoare care @ fost sratiaté poate constitui prim termen al recidivet; termenul de reabilitare Jncepe si curgi de la data gratieri totale sau a restului de pedeapsé, gratierea neconditionati produce aceleasi efecte ca si cea conditionata, cu menfiunea c& in situatia acesteia din urma efectele au un caracter provizoriu pnd la implinirea termenului de incercare din actul de clement Revocarea gratierii se poate dispune de instanta de judecatd, in cazul in care nu este respectat’ conditia previzuti de lege pe durata termenului de incercare; {in situatia in care se revocd gratierea, pedeapsa aplicaté pentrt noua infractiune se va cumula aritmetic cu pedeapsa neexecutaté a ciel gratiere a fost revocatsCauze care inlatura executarea pedepselor 256 AA Il, PARTEA PRACTICA, DB cereren de exteidare in vedereaexeuti une pedepse definitive inte soe cual presipGet exectir Podepee, co ate, din-momental raebrapeiy us nou teen de presrpiincepe st cnga (LCC. 5 Pen, de: ne 4519/2005, pe es). FISA nr. 24 CAUZE CARE {NLATURA CONSECINTELE CONDAMNARIL al 1, PARTEA TEORETICA > _REABILITAREA v v v {nlaturd pentru vitor consecintele juridice ale unei condamnari: inter- dicfi, decdderi gi incapacitatis nu echivaleazi cu punerea condamnatului in situajia anterioaré condamnarii sale definitive; se dispune sau se constati cu privire la toate condamnirile pe care le-a suferit 0 persoani, iar nu doar pentru o parte a acestora (indivi- zibilitatea reabilitarii) pronunfate in tard sau in str&inatate, indiferent de natura gi gravitatea condamnérii. tarea de drept Ain cazul persoanei fizice a4 Y Regula generala intervie din oficiu in enzul condamnérii unci persoane fizice la pedeapsa amenzii sau la pedeapsa inchisorii| ‘are nu depageste DOT ani, dacé persoana condamnati nu a sAvargit 0 alté infractiune intr-un termen de 3 ani de la data la| care pedeapsa a fost executaté ori consideraté ca executat’; 7 Regul speciald:itervine din oficia la impliniea unui termen de} ani de la data expicicit termenului de supraveghere suspendaril sub supraveghere a executirli pedepsei fr ca pesoana condamnaté si f coms 0 noui infractiune gi sB fi Intervent rovocarea suspend258 | _Cauze care inlatura consecinele condamné B. in cazul persoanei juridice V intervine din oficix numai reabilitarea de crept, daca in termen de 3 ani de la data la care pedeapsa amenzii si, dup caz, pedeapsa comple- ‘mentari ati fost executate ori considerate ca executate, i et © opservatn: 1. reabilitarea de drept intervine si pentru condamaari la pedeapsa amenzii penale aplicata alituri de pedeapsa inchisorii care nu depageste dot ani sau cand pedeapsa de pind la doi ani inchisoare 2 fost aplicatt pentru un concurs de infractiunis 2. pe durata termenului reabilitirii de drept nu se exccuté pedepsele accesorii, insd poate fi executaté pedeapsa complementari a interzicerii exercitari tunor drepturi ori masurile de sigurant3; 3. pentru a opera reabilitarea de drept in cazul condamnarilor succesive, este ecesar ca pentru toate condamnarile 58 opereze reabilitarea de drept si niciuna dintre infractiuni s& nu fi fost sAvargit8 in cadrul termenului de reabilitare de drept pentru condamnarea anterioa-&; 44. dact in antecedenta unei persoane se afla atét condamnari susceptibile de reabilitare de drept, cit si condamnari pentru care este incidents reabi litarea judecétoreasca, persoana condamnati poate obfine numai reabil tarea jud 5, la implinirea termenului de reabilitare’ de drept, autoritatea care tine evi- denfa cazierului judiciar va sterge din oficiu mentiunile privind pedeapsa aplicaté condamnatului persoanet fizice; tn cazul persoanei juridice, la jmplinirea termenului de reabilitare, organul care a eutorizat tnflintarea ppersoanei juridice si organul care a inregistrat persoana juridica vor sterge din oficiu mentiunile privind pedeapsa aplicaté rersoanei juridice; 6. persoana condamnati poate solicita instanfei si constate intervenit& reabi- litarea de drept; 7. institutia anulri reabilitaei nu se aplics tn cazul reabilitirii de drept; 8. NU va interveni reabilitarea de drept in cazul in care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei ori amanarea aplicirii pedepsei (dac& nu s-a dispus anularea sau revocarea amén&rii aplicarii pedepsei), aceste institutii neim- plicdnd o condamnare penalé. om: ‘Termenul de reabilitare de drept ‘Leste un termen substantial de drept penal; 2, se stabileste prin raportare la pedeapsa stabiliti de instant prin hotérdrea de condamnere; 3. curge de la data: ‘a. punerii efective in libertate, cand pedeapsa inchisorii de cel ‘mult doi ani a fost integral executata in regim de detentie; b. actului de gratiere postcondamnatorie, in cazul ‘ftatlerii totale sau a restului de pedeaps’; ‘c. riménerii definitive a hotarérii, in cazul gratierii antecondam- ratorii; 'd. implinirii termenului de prescriptie a executirii pedepsei; implinirii termenului de supraveghere, ir. situatia in ‘care ‘executarea pedepsei a fost suspendata sub supraveghere; ‘implinirii termenului de supraveghere al liberarii conditionate; Mg la care amenda penald a fost achitata integral, respectiv de la data la care executarea amenzii penale s-astins in orice alt mod. 1, s-a implinit termenul de reabilitare previzut de lege a) in cazul condamnai la pedeajsa inchisorii mai mare de doi ani pind a5 ani, dupa trecerea unui termen de 4 ani; ) in cazul condamnarii la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani pind la 10 ani, dupa trecerea unui termen de 5 ani;260 | Cauze care inltura consecinjele condamnarii ‘in cazul condamnérii la pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani ori in cazul detentiunii pe viaf& comutate sau inlocuite cu pedeapsa {nchisorii, dupa trecerea unui termen de 7 ani; 4) in cazul pedepsei detentiunii pe viatd, dupa trecerea unui termen de 10 ani —»|Z, persoana condamnati si nu fi sivargit o noua infractiune in termenul de reabilitare; Y din momentul punerii in migcare a actiunii penale pentru noua infractiune sévarsit’ de condamnat, examinarea cererii se suspend pana la solufionarea definitiva a cauzei privitoare la noua invi- nuire [art, 533 alin. (2) NCPP}; ¥ nware relevanté gravitatea infractiunii sau forma de vinovatie cu care este comisé. —+|5, persoana condamanata sa fi achitat in intregime cheltuielile de judecati si despagubirile civile la plata cérora a fost obligaté; ca exceptie, art. 168 lit. b) NCP prevede cf reabilitarea va opera gi dacd persoana condamnata nu a avut posibilitates si achite in intregime cheltuielile de judecati sau despagubirile civile sau cénd partea civilé a renunfat explicit si voluntar la despaigubiri @ onsenvatit 2. dack sunt indepinite condiile lege instanfatrbuie sé dispund reabi- Me eae rnd ponbiltatea des aprecia asupra oportuniti aces, acest ind un dreptal persoanel condamnate a. nu presinh importanfl pentru dura termenul doch pedespes fost aierg paneer pinta unich seu pent © pluralitate de infact (concurs, recidiva, pluralitate intermediara); 3, daca pe langé pedeapsa inchisorii # fost aplicata si pedeapsa amenzii, re judecitoreasca se va stabili in functie de pedeapsa termenul de reabi inchisorii; Ga) | reabilitarea judecatoreasca poate fi dispusa si in cazul in care condamnatul ‘a decedat pan& la implinirea termenului de reabilitare, daca instanta, evaluand comportarea condamnatului pand la deces, apreciazd ci se impune acordarea acestui beneficiu (instanta are posibilitatea de a analiza oportunitatea dispunerii reabilitirii); cererea de reabilitare judecitoreasci poate fi formulata de soful seu rudele apropiate ale condamnatului decedat; 5. perioada in care executarea pedepsei a fost intrerupta nu intra in calculul termenului de reabilitare judecitoreasci; 6, in situatia in care 0 persoana a suferit mai multe condamniri, termenul de reabilitare judec&toreasca se stabileste in functie de cea mai grea pedeaps& aplicati gi curge de la data la care ultima pedeapsa este executaté sau consideratii ca executata; 7. potrivit noului Codi penal, procurorul general al Parchetului de pe lang’ Inalta Curte de Casati gi Justi nu mai are posibilitatea de a dispune, in cazuri exceptionale, reducerea termenelor de reabilitare jucecstoreasca ‘Termenul de reabilitare judecitoreasca: 1 este un termen substantial de drept penal; 2. se stabileste prin raportare la pedeapsa stabilit de instant prin hotdrérea de condamnare; 3. cunge de la data: ‘a. punerii efective in libertate, cind pedeapsa inchisorii de cel ‘mult doi ani a fost integral executata in regim de detentie; b, actului de gratiere postcondamnatorie, in cazul gratierii totale sau a restului de pedeapsé; ¢. riménerii definitive a hota natorii; i, in cazul gratierii antecondam- 4. impliniit srmenuului de prescriptie a executrii pedepsei; e. implinirii termenului de supraveghere al liberi conditionate262 | Gauze care inlaturd consecinjele condansri! 3. Reinnoirea cererii de reabilitare judecatoreasca [deck instanfa de judecatl a respins cererea de reabilitare judecsto, aiich ca neintemeiata, petentul condamnat nu poate formula 0 nou cereye decat dup trecerea soni terment de un am de x data respingert cereri prin hottie definitiods vce reeesar a in acest fermen condanmnstal sf indeptinensct conditile prevtzute de art. 168 NCP; v nctittia renmoirt cerert de recite este aplcabilt mum ix materie reabiltari judecatorest: Y duck cererea de reabilitare judeettoreasca a fost respinsé pentru nein- eplinirea unor condi de formi, aceasta pons fi reiterst8 oricand 7 deck ceverea de reabilitare judecatoreasc a fostrespinsh ca prematurdy petentul condamnat poate formula o nous cerere ups moment! Zmpliniii termenului de reabilitare judecstoreasc3, Y este o misurd ce se dispune de instanta de judecaté cfind, le sora reabili&rii judecStorest, se descopers cA cel reabilites mai arodrgiseo att inracioe, care, dack ar fi fost cunoseuth, ar 8 dus la res- pingerea cererii de reabilitare; se dispune din oficiu sau la cererea procurorul, de instants competent 54 se pronunte asupra reabilitiriijudecstoreyt AA I, PARTEA PRACTICA TB acs nu sun intruite conde pentra pronanjarea ‘une hots oe constate intervenité reabilitarea de drept, cererea cab a minata ca o cerere de reabilitare judecitoreascé (Trib. jud. Timi oe dec. nr. 1055/1973). wees pA Daca cererea de reabilitare judecatoreasca priveste mai mul cclole ceolal ntogal ir lee azul natang ned POI ‘condamnat si fie in acelagi timp reabilitat si nereabilitat, iar dact edad sels a fot apiate de cA instante de grad dir, competent foo? fonezeo astel de cerere est insania superioaré In grad (TS, se te ne, 4725/1969). eeBIBLIOGRAFIE GENERALA La elaborarea prezentei Iucriri au fost avute in vedere opinile exprimate {in doctrina dup cum wrmeaza': 1. Antoni G., Papadopol V., Popovici M., $tefinescu B, Indrumiri date de Plenul Teibunalului Suprem si noua legislate penalé, Ed. Stiinificd, Bucuresti, 1971 2. Ashavorth A., Redinayne M., The criminal process, Oxéord University Press, 3 edition, 2005. =a 3. Reziz-Ayacke, A., Dictionnaire de droit pénale général ct de prooédure pnale, Ed. Ellipses, 4 édition, 2008, 4, Bouloc B., Procédure pénale, Dalloz, 21° édition, 2007, 5. Bouloc B, Matsopoulou, Droit pénal general et Procedure penal, Ed. Sirey, 2011 6. Com G, Vocabulsite juridique, Presses Universitaires de France, 7 edition, 2008. chin’ M., Drept procesual penal, Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti, 2010. ~ Marly M., Proc’s pénal et droits de Vhomme, Ed.” Presses Universitaires de France, Paris, 1992. 9. Dennis LH., The Law of Evidence, 3° edition, Sweet&Maxwell, 2007. 10. Desportes F,, Lazerges-Cousquer L, Traité de procédure pénale, Ed. Economica, 2009. 11. Dongoros V. ga, Explicatii teoretice ale Codului de procedura penala romén Vol. V, VI, Ed. Academie, Editura All Beck, Bucuresti, editia a N-a, 2003, 12, Florian E., Diritto procesuale penale, Ed, 3, Unione tip, Edit. Torinese, Torino, 1938. 13, Franchimont M,, Jacobs A. Masset A, Manuel de procédure pénale, Ed. Collection Scientifique de la Faculte de droit, Lidge, 1989. 14, Gidei O,, Consideratii asupra revizuirii unor hotirari definitive potrivnice, RRD_ nr. 9/1980. " avanad in wedere fora ined in care aft realzat luctarea, autor a optat pentru pre- ‘zentaa la final aostea (iar au ln subsolul fiecbrei pagini) a crilor sau studilor eonultate prealail .266 15, 16, W. 18. 19, 20. a 2. 24. | Bibliografie general Gentimir A., Imparfialitatea instantelor judecatorest: in lumina Conventiei Europene @ Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, Dreptul nr. 11/2004. Gorgéneanu 1, Consideratii privind actele premergitoare efectuate de organele de urmarire penal, RVD. nr. 1/1974. Guinchard $., Buisson [, Procédure pénale , Litec, * édition, 2008. ‘Hardstasann A., Folositea interpretilor in procestil perl, R-D.P. nr. 4/2004, Hockt W. Legituri si deosebiri intre unele institufi: de drept procesual in cadrul urmaririi penale, RD. nr. 8/1973. Ifeenie V., Dermengiu D., Medicin8 legala, Editura CH. Beck, Bucuresti, 2009. Tonescu D., Procedur& penala. Partea generalé, Editura Sfera Juridica, 2007. Kahane §, Dreptul procesual penal, Editura Didacticd si pedagodics, Bucuresti, 1963. - Kahane S., Actele de sesizare care conditioneaz’ inceperea urmaririi penale, RRD. nr. 4/1973. Kahane §, Structura gi continutul hotérérilor_ jadecdtoresti in lumina prevederilor noului cod de procedura penal, RR.D, ne. 6/1969. Lascit C.D,, Lascu 1, Cateva probleme legate de cercetarea penali efectuati de un organ necompetent gi consecinfele sale, Dreptul rz. 8/1996. Lefterache L., Dreptal la ap&rare. Ascultarea inculpatului, R.D.P. nz. 2/2005. 27. Lorincz A.L, Drept procesual penal, editia a I-a, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010. 28. Lupascu D., Punerea in executare a pedepselor principale, Editura Rosetti 29. a. 32. 33. 34, 35. Bucuresti, 2003 Lupaseu D., Aspecte comune privind procedura la instanfa de executare, Dreptul nr. 1/2003. Lupoget! D., Autoritatea de lucru judecat a hotéririlor penale, in Juridica rr. 3/2000. Lupascu D,, Schimbari in executarea unor hotirari, inlaturarea sau modificare pedepsei, Dreptul nr. 2/2003. Lupascu D., Oprea G., Amanarea si intreruperea executirii pedepsei inchisorii saul a executdrii mAsurii educative a interndrii int-un centru de reeducare, Dreptul nr. 9/1997. Lupascu D., Atributiile Ministerului public in legaturd cu executarea hotirdrilor judecatoresti penale, Dreptul nr. 6/2002. Manzini V,, Tratato di diritto procesuale penale, vol. I, Ed. VII, Torino, 1968. ‘Mateut Gh., Tratat de procedura penala. Partea gererals, vol. I, Editura CH. Beck, Bucuresti, 2007. 36. 37. 39, a. a2 SURES 2s Mateut Gh., Ap&ratorul, subiect al procesului penalin lumina ultimelor modificari legislative, in Dreptul, nr. 5/1996. Mateut Gh., Necesitatea recunoasterii separatiei functillor judiciare ca principia director al procedurilor penale, in lumina Conventiei Europene ia recentele modificari ale Codului de procedura penal, Dreptul nr. 9/2004. Mateut Gh, SintezA a discufilor purtate in literatura de specialitate in materia actelor premergitoare necesare inceperii urméririi penale, Dreptul ne. 12/1997. ‘Mateut Gh., Valorificarea regulilor comune privind judecata in jurisprudenta penal, Dreptul nr. 12/1998. . Mateut Gh, inceputal sedinte: de judecata in prima instant in teoria practica raporturilor procestal-penale, Dreptul nr. 1/1999 Maleu? Gh, inceputul sedintel de judecatd in primé instan{é-in-teoria si practca raportuilor pracesual-penale, Dreptul nr 1/1999 Mateut Gh, Incidente ivite in cursul cercetiri judecttoregt in procesul penal, Dreptul ne 4/2000. 43. Mateut Gh, Confinutul si finalitatea dezbaterilor judiciare penale in fata 47. 49. 50. 5 53, primei instante, Dreptul nr. 11/1998. Mateut Gh., Rezolvarea cauzei penale de prima instant, RDP. ne. 2/1999. Matias E., Térmes de dtoit pénale et de procédure pénale, Gualino éditeur, 2006. Merle R, Vitu A., Traité de Droit criminel. Procédure pénale, vol. I, Ed. Cujas, 7" dition, 1997. Nengi I, Tratat de procedura penala. Partea Generali. Partea Special’, editia a Ia, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010. Paraschiv C.S., Damaschin M., Infractiunea de audient’. Aspecte procesuale, RDP. nr. 4/2000. Parasckiv C.S., Damaschin M., Dreptul invinuitului dle & nu se auloincrimina, Dreptul nr. 2/2005. Paraschiv C., Damaschin M., Procedura prezentarii materialului de urmarire penala, R.D.P. nr. 2/2000. Pével D., Consideratii asupra prezumtiei de nevinovatie, RD. nr. 10/1978. Patulen V., Confinutul si functionalitateaprincipiului oficialititii in administrarea probatoriului in procesul penal, Dreptul nr. 12/2006. Pop Tr., Drept procesual penal, vol. I-IV, Tipografia National’, Cluj, 1946- 1948, Popescu D,, Consideratii privind autoritatea de lucru judecat in cadrul reglementarii procesuale penale, RR.D. nr. 1/1971grafie general’ 268 | Bibliografie general 6 2 64. 65. 66 67. 68 69. 70. Puscosu V, ‘Proceduri penale. Sinteze practice, Edittira Universul Juridic, Bucuresti, 2012. rade J, Procédure pénale, Cujas, 10 edition, 2000. Radu Gh., Masurile preventive in procesul penal roman, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2007. Rimureanu,V. Aspecte procedurale alt extinderii procesului penal, RRD. nr. 1/1972. Tanoviceanu L, Dongoroz V., Tratat de drept penal si procedura penal, vol. Il, 1947. Tanoviceanu I, Tratat de drept si proceduri penala, vol. V, Ed. Curierul Judiciar, edifia a2-a, 1927. Theodorn Gr., Moldovan L., Drept procesual penal, E:D-P., Bucuresti, 1979. Theodoru Gr, Tratat de drept procesual penal, Editura Hamangiu, Bucuresti, 207. Trechsel S,, Human Rights in criminal proceedings. Oxford University Press, 2006. Udroiu M,, Procedur penal’, editia 2,£4-C.H. Beck, Bucuresti, 2011. Vasiliu AL, Teoria generalé a ectelor de procedura penala, Editura All Beck, Bucuresti, 2003 Volonciu N, Barbu A, Codul de proceduri ‘penal’ comentat, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2007. Volonciu N., Morosanu R., Codul de procedura penala comentat, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2007. Volouciu N., Tuculeanu A. , Codul de procedura penala comentat, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2007. i Volowciu N, Vasiliu A., Codul de procedura penal comentat, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2007. Volonciu N., Tratat de proceduré penala. Partea generala, vol. I-l, Editura Paideia, Bucuresti, 2001, JURISPRUDENTA Jurisprudenta redata in prezenta lucrare se regiseste, in principal, in urmatoarele baze de date juridice: wwwscj.r0 ~Site-ul oficial al inaltei Curti de Casatie si Justitie; www. jurindexo —_- Site aflat sub egida Consiliului Superior al Magistraturii; portal ust.ro ~Portalul instantelor de judecat ~ bazi de date online apartinénd Ministerului Justitiei: www.legalis.r0 - Biblioteci juridico-economicd on-line, Editura CH. Beck De asemenea, unele soluti jurisprudentiale se regasesc si in urmatoarele Iucrari: 1. G. Antonin, V. Brutaru, Revista de drept penal. Stuelii si practicd judiciars (1994-2007) editia a 2-a, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2008. 2. G. Autoniu, A. Vltsceanu, A. Barbu, Codul de procedura penalé, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2006. 3. V, Bogdinescu, L. Pastor, Probleme de drept din deciziile Curtii Supreme de Justitie 1990-1992, Editura Orizonturi, Bucuresti, 1993, 4G. lonescu, 1. fonescu, Probleme de drept din jurisprudenta Curtii Supreme de Justitie in materie penala 1990-2000, Editura Juris Argessis, Curtea de Arges, 2002. 5. V. Papndopol, M. Popovici, Repertoriu alfabetic de practica judiciara in materie penala pe anii 1969-1975, Editura Stiintfica si Enciclopedics, Bucuresti, 1977. 6. V. Papaiypol, M. Popovici, Repertoriu alfabeticde practic’ judiciara in materie penalé pe anii 1976-1980, Editura Stiintfica si Enciclopedic’, Bucuresti, 1982. 7. V. Papaddapol, $¢. Danes, Repertoriu de practic’ judiciaré in materie penala pe anii 1981-1985, Editura Stiintificd si Enciclopedics, Bucuresti, 1989. & Curtea de Apel Bucuresti. Practics judiciaré penal 2001-2002, Editura Brilliance, Piatra-Neamt, 2004. 9 Curtea de Apel Bucuresti. Practica judiciaré penal’ 2003-2004, Editura Brilliance, Piatra-Neamt, 2006.gears 10, UL 2 13. 4 15. 16 ra 18, 19, 20. 2 22. 23. 24, 25. 26. 27. 28. | Jurisprudenta Tribunalul Municipiului Bucuresti. Culegere de practicd judiciard in materie penala 1990, Casa de Editura gi Pres ,Gansa”, Bucuresti, 1991 ‘Tribunalul Municipiului Bucuresti. Culegere de practica judiciara in materie penal 1998, Casa de Editura si Pres ,Gansa”, Bucuresti, 1994. Curtea de Apel Bucuresti. Culegere de practic judiciara penalé 1994, Editura Continent XXI, Bucuresti, 1995. Curtea de Apel Bucuresti. Culegere de practicd judiciara in materie penal 1998, Editura All Bock, Bucuresti, 1999. Curtea de Apel Bucuresti, Culegere de practica judiciar’ in materie penal 2007, Editura Wolters Kluwer, Bucuresti, 2008, Curtea de Apel Bucuresti. Culegere de practic judiciar’ in materie penal 2007, Editura Rosetti, Bucuresti, 2001 Curtea de Apel Bragov, Culegere de practic& judiciard in materie penalé 2003-2004, Editura CH. Beck, Bucuresti, 2006. Buletinul Jurisprudenfei ICC] 2008, Editura CH. Eeck, Bucuresti, 2009, Buletinul Jurisprudentei ICC} 2009, Editura CH. Beck, Bucuresti, 2010. Buletinul Jurisprudentei ICCJ 2010, Editura CH. Beck, Bucuresti, 2011. L. Mera, L. Rog, L. Savonea, R. Budi, Codul de proceduré penald, Editura ‘Hamangiu, Bucuresti; 2008. 1 Nengu, A. Crisu, Codul de procedur’ penal adnotat, Editura All Beck, 2003. LC. Kévesi, D. Titian, D. Frisie, Arestarea preventiva, Aprecierea pericolului social concret pentrt ordinea publicé: practic& judiciara, hotirari CED.O,, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2009. N. Cristus, Arestarea preventiva. Practick judiciari 2008-2010, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2010. A. Trane, Acjiunea civilé in procesul penal, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2008. A. Bontas, Planigetea impotriva actelor si mAsuriler procurorului, editia a 3-0, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2011. M. Constantinescu, Executarea hotérarilor penale. Editura Hamangiu, Bucuresti, 2006. Curtea de: Apel Pitesti, Buletinul Jurisprudentei 2004, Editura All Beck, Bucuresti, 2005. Curtea de Apel Ploiesti. Buletinul Jurisprudentei. Culegere de practici judiciaré 1993-1997, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1999. Practicé judiciar’, 29. 30. 31. 33. 34, 35. 36. Curtea de Apel Timisoara. Buletinul Jurisprudentei. Culegere de practic’ judiciard 2000-2001, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2002 Curtea de Apel Timigoara. Buletinul Jurisprudentei. Culegere de practica judiciaré 2003, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2004. Curtea de Apel Bragov. Culegere de practicd judiciard 1996, Fditura Omnia Uni Sast, Brasov, 1997. Revista Buletinul Casatioi 2008- 2012, Editura C.H. Beck Revista Curierul Judicar 2008-2012, Editura C.H. Beck. Revista Buletinul Curfilor de apel 2008- 2012 Editura CH. Beck. Revista Dreptul, Editura Universul Juridic. Revista Romana de Drept.