You are on page 1of 7
Elementele radicole din rindul tinerilor desfésurau 0 sustinuté activitate politics, ist manifest, tiparita la Bucuresti, cu dato de 1; de initiotiva ol Iredentei romane”. Elaboraté: fondetori si conducstori ai ziti motia se adreso de fopt tuturer romSnitor, ‘occelerdrii procesului istoric al unirii Tronsilvaniei cu Romania. Coles preconizaté era ridicarea la lupta a maselor, decl 2 volutii indreptate impotriva regimului duolist, impotrive hebsburgilor, +Ordinea legalé* a incetat pentru roménii subjugati — se spune in clamatie — deoarece nici un drept nu mai Poate fi opérat prin eo. . iobégie mai rea ca ceo din trecut vi se pregateste”, avertizeozé continud prin a descrie oprimarea la care sint supusi romani = .O tie, ostilé sub toate formele si in toate directiile cind se trateaza de. micit buna stare materiald, va goneste din taro voastré strimoyeasca:¢ iordsi sub regimul biciului domnesc™. Indemnul lo revolt 3 ‘arme. Asa e. Revolutia pe fatd nu vi este incd cu murile de la Horea incoace. O ree unei atari posibilitdyi era cedent. Ministrul de interne a ordonat cele mai severe percheritii3, miniatrul di justitie a dat ordin ca toate oficiile postale sé trimita celui mai apropiat triby i. Pentru exominare, scrisorile suspecte ce vor sosi din Romania, anulind ostialiaae rte, tribunal, ff mot cle cal oa Fe ae, andermerst tt S ‘gu Mures, se pun in stare de alarmé, Se dezlantuie un val de teroare indreptat in primul rind impotriva intelectuali. tatll roménesti. Ziosele deschid 0 rubricd speciald intitulota : ,,Perchesifiual ae miciliare gi arestari“, care apare cu regularitate timp de citevo luni. Sate intregi Sint supuse perchezitiel. Se parea cé orasele Transilvaniel sint sub stare de ci div. N-au lipsit voci (in preso guvernamentald), care sé cearé tidicarea de afurci" (spinzurdtori), ca to 1848, __ Deva este $i ea cuprinsé in aria de raspindire a Proclamatiel, Aici se instd- Pinise © situatie politic agitaté ined din 1883-1884, cu ocazia monitestaliilor impotriva introducerii limbii maghiare in scolile medii roménesti, Se mentinea incG proaspata amintirea procesului intentat organizatorilor si oratorilor de lo adunarea popularé din 10 martie 1883, proces desfayurat in Deva 3i prelungit ping in 1885*). Pe lingé aceasta, in satele din jurul Devel, procesele intre tarant #\ mosieri se fineau tans, de ani de zile. De asemenea, prin ,.comasari*, taranii erau deposedati de paminturile cele mai fertile, de catre mogieri. In satul Spél- noca, {rani erau in ultima fazd a procesului cu Teleki Karoly, ior pierderea procesului in fata celei de a treia instante ar fi insemnat, pur si simplu, c& sint fortati sé abandoneze satul, La Silvasi si Uioara de Sus, acelasi conte care fa- cuse comasari, prin interzicerea accesului pentry vitele tGranilor la adéposturi, stirnise puternice nemultumiri 4). In aceasta atmosferd explozi »Proclamatia Iredentei romane” va potenta lupta roménilor din Deva i jur pentru eliberare nationald >i sociala, Datorité unor pagini memorialistice ale avocatulus Francise Hossu-Longin, atlote printre manuscrisele Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj, se poate urmGri pas cu pas, drumul parcurs de cdtre un exemplar al acestei Proclamatii core o ajuns lo Deva’). o Lo oficiul postal din Deva, Casina romana gi Fr. Hossu-Longin dispuneau de © cutie pogtald speciald. In dimineata zilei de 6 septembrie 1885, Fr, Hossu- Longin igi ridica corespondenta sosita, dupd care, s-a oprit fo, Nbréria wera Hirsch”, de unde, in mod abisnuit, igi cumpara ziarul ,,Egyetértés” (,,Concor ie yi ior de stingo, ce apdrea la Budapesta. Asteptind sd primeasca ziorul, sree un plic care se deosebea de celelalte, In interiorul pliculul se afla o spe ‘cu litere r05li in chenar tricolor romanese. Nu apucd s-0 citeasca, cannes te broru! se oplecd 4/ e! asupsa scrisorii si-| intreba co ar putea fi, Uoreucti Nn ‘impaturind instinctiv tipdritura, fi rspunse cé nu e@ nimic castes ie ae ‘pcas&, unde © citi impreund cu sofia, peste masura de speriatd ‘1 ni cs tna tul Proclamatiei, Sotia sa tocmai insista sd-i ia Proclamatia si s-0 sabe ae clienti grdbiti i! solicitor la cancelaria epee aes pulelasissiesetra | jae buzui | jachetel, Lucrd in can is tae: Ce eee, 7 servitor de la tribunal ti aduse © citatie ur gents, emisé chiar in acea zi, prin care | se neaparat oi cerea sé tribunal, la orele 14%), Fiind tocmot ova Prevarutd, se eel ae : ludecétorulsi de instructie, e&ruia i fede tepertinen oe ee @ se intimplase intre timp 3 Librarul Adolf Hirsch = cu Hoss acu Longin ~ pleca i cafenea mai devreme decit obisnuia. Ae pe rf in legaturé cu ,,Proclamotia rosie” care fmpl a i faude, librarul afirma ca a vazut $i re ena bg as [ el © asemenea Proclamatie, De la cind, loan Balomiri, fost deputat guvernamental in dieta a lo Wide peste wal S100 cu urechea, Acesta, printre altele, avea 51 indeletnicirea de agent secret al procurorulu) Horvath Simon, care isi dobindise © trista faima de zbir al inte: lectualitatii din comitatul Hunedoarei. |. Balomiri il lué de guler pe ibrar yi interogé pe loc, {818 vreun rezuhot caci brusc, A, Hirsch devenise mat circumspect. Balomiri alerga insd lo Procuror pe care-| informa asupra celor auzite, Tot atit de precipitat, procurorul: aduse cazul In fata lui Sélyom Fekete Ferencz, presedintele tribunalulul, alt stiip al regimului dualist, care incredinja cercetarea judelul de instructie Joxif Pop Gherendi, Deoorece insd, Batomiri nu specificase procurorulul pe care: dintra frati i-a interogat, fu adus la tribunal Samuil Hirsch, de la care evident, nu s0 Putut scoate nimic, insd acesta dindu-si seama de confuzie, le ceru 56 se ocupe de fratele séu Adolf, care frecventeazd cafy $i este Jo curant cu stirite din gazete, Citat imediat, Adolf Hirsch, de teama unor consecinte grave, mérturisi unde vazuse proclamatia 4i astfel judele de instructie semnd pe loc o ef catre Hossu-Longin, care sosind in scurt timp, fu interogat intro sala o nalului, care putea fi supravegheatd din doud sé! aldturate unde se. gureow perfect discutille duse acolo 9i unde ascultay cu siguranté, procurorul yi prese- dintele, aga dupd cum ne asd 56 injelegem Hossu-Longin. In cone unde se lua interogatoriul se aflau doar trei persoane, judele de instructie losi Foucher rendi, cancelistul Koncz Aladar, care nota procesul verbal i interogatul, avoca- tul Fr. Hossu-Longin. De la facet Fr. Hossu-Longin recunoscu 4 a primit pe poytd o tipdriturd, ie” wut timp s0 citeascd, qrabindu-se la clientil sat rogie”), afirmd Insd cd nu a a P ae a 41d plicul, impreuna cu zlarele primite, au ramas pe masa » die Dar nu numai fruntayli romani au primit ,,Proclamatia iredentista”, ci gi , ati 1), jar lo Deve, dup declaratia tui Hossu: sonalitati politice din pene Nee a ele : reiese cé au primit $i Come) 1, preyed bunalutui rena Horvath Simon. Facind oceasté Saclay, njenanta”, cu dele de instructie ii {acu semn & sint supraveg! He servo, stind cu spatele lo cei doi) si s6 se opreascd aici. procesutut verbal cu hotdrirea de o 56 Russatter percherifie mentul cind concelistul iesi probabil s6 rape’ a peel judele ~ un roman blind $1 constiincios coun a prieten vechi al familie sole, il eeru pe «nerdsuta de fapt proclamatia pentry co s6 nu o a nist Meo vreme seama cé uitose plicul in burner 1 rane delui : .Bine” ~ tise acesto surizind ee fe tafonilor si moi addugd + ,Aici n-o 5-0 insd, Astfel c& Hossu-Longin — cum ne marturiseste — a putut asista cu tootd Ii- nistea lo percheritio Cosine, precum si la perchezitia locuintei sale, unde-i fu résturotd tooté cosa, arhiva, pind si comara si bucdtdria, evident, (6rd nici un rezultot. Asa a scGpat Fr. Hossu-Longin de procesul de inalta tradore, lo tribu- nalul din Tirgu Mures, unde ar fi trebuit s& fie transportat in caz ¢& proclomatia sar fi gésit lo el Percheritic este semnolata atit de ,,Jribuna" 3}, cit si de Gazeta Transil- woniei” “). ,,Gareta" indicd persoanele care au luat parte Ia perchezitie : judele de instructie, procurorul $i doi jandarmi. Un ‘corespondent de presd din Deva, infatisind mai amanuntit perchezitia Svecatulul Hossu-Longin redd si otmosfera existenta in oras. Proclamatiile ce se tice ¢& s-ou trimis din Romanio, — scrie corespondentul — au produs o mare spoimé, .Minigtrii de interne si de honvezi cu ordonat ascutitul baionetelor $i sabiilor, sou ordonat patrule de jandarmi si honvezi, care umbl& ziua-noaptea €@ mu cumva roménii sG se ,revolte". Roménii din Deva sunt urmariti pas cu a Frotii Hirsch, pentru a nu-i pierde creditul la gutoritati, publica o dezmin- fire lo $tirea c& ei oF fi fost arestati in legSturé cu ,,Proclamatia iredentista”, ‘GrGtind 6 au fost doar interogati si pusi in libertate, afirmindu-si in acelasi timp #4 atasamentul foté de impérat ¥). Lucrurile nu s-au oprit aici, deoarece la Deva soseau in continuare aseme- neo proclomatii, motiv pentru care primaria orasului afiseazé o sdptémind mai tirziu, lo toote colfurile strazilor Publicatia nr. 3321/1885 7), cu urmatorul conti- nut: ..Din portea primériei orasului Deva se face cunoscut, c& toti aceia, care fie inmediat prin posta, fie mediat Prin ltd cale au primit proclamatiuni ce de- five din Roménia, purtind subscrierea ,,comitetul de actiune iredentist", si avind ‘Un cuprins ce atité si imbarbateaz4 in contra statului..., o Majestatii Sale c. reg. # in contra clasei posesorilor, s@ predea aceste proclamatiuni in persoana, Subscrisulul, in termen de 24 ore, caci in cazul contrar vor fi amenintati cu ospri- ‘mes legii si se vo porni in contro lor cercetarea criminald, Deva, 13 septembrie 1885. Subscris : Csiirés Antal, protonotar, loctiitor de primar. Jn cfaré de ofisarea publicatiei, magistratul oragului Deva a dat in aceeasi ), ordin sé se baté $i tobo prin oras. ,,Tribuna” *) publica anun- aceast6 cale, care diferd de cel tipGrit, prin faptul cé pentru pre- se ocordau 8 zile. lotd continutul acestuia : uFleste care, de revolutiune din Tara Romaneasca, are 54 0 aducé lui, ¢& dacé nu, se va face cercetare de casé gi la cine de revolutiune acela va fi pedepsit aspru”, or, Lipsa de toct a oficialitétilor s-0 dovedit incd o dota, multi jarani de prin imprejurimile Dev anun- le, moi mult le-o tulburat, si spune corespon- 1 whl Ouzeai pe strade despre altceva vorbind, r lamotiunea revolutionara”, O $tire foarte inter 6 . stire resantd, public Gazeta" wNemzet' rindul su, informot din Deva, relevent oe ost oe ee pe linga ,,Proclamatia aioe ee semnate Ganetane ae foméne” stiuté, mai circulau si alte tipéritur, tea invita la ,prenumeratiine® ce mina) ..|redenta romana”. Una dintre aces. Asemenea serisori primesc i onament) pentru cartea ,,Viata lui Horea™. Scrisorile au fost Ges hecq spectorul scolar Rathy Lajos #1 tipsrite th Hale. Seco aaa ta) Viceconhele qi aeeng ane si_un sigil cu literele .,R.1.* (Romania Ireden- gs i ul au pornit sé caute pe autorii si raspir = poe »Gazeta Transilvaniei* se indoieste totusi ca invite fee z cae ite is Hateg, deoarece acolo nu existé tipografie, decit numai deca a Stind una secreté, ironizearé redactorul. A fi abonat lo ,Viata lui He- foman, GiReeetttl a politic. ces g réspindit citeve exemplare din acest brie 1885 la 6 saptSminl tnchisoara La. reclea.fot conean ict eae Baritiu, pentru publicare: ete aceasta se adaugé procesul lui George cu CeaiateRaReUR a ae seri de articole despre Horea, cu un cn in urmé, aes! fenorului rascoalei din 1784, a cdrui sdrbatorire o fost interzisa de 5 In cercul Ordstiei s-au trimis, la 16 septembrie, circulare notarilor pentru ‘a instiinta poporul s@ predea Proclamatia in decurs de 8 zile **). In legaturé cu framintarile provocate de Proclamatie, ziarele guvernamen- tale au inceput sé-i atace pe romani ca ,,nepatrioti® si .agitatori~. Un raspuns curajos si demn, acestora, vine tocmai de Ia Deva, printr-un articol publicat de ,,Gazeta Transilvaniei* 2), cu titlul ,Cine e nepatriot gi cine agiteaza #", semnat ,,Cassiu®. Autorul araté ca ziaristica sovina, cuprinsd de delir, zi de zi striga c@ fara e plind de nepatrioti care nu fac altceva decit agita mereu. Acesti agitsteri au fost descoperiti in special intre ,,oamenii cu carte” ai nationalitatilor, intelectualii independenti ai roménilor si sasilor din Transilvania. Vine lor copitala este

You might also like