Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 7 W. Otto, Zeii Greciei, Atena Şi Apollo PDF

    Uploaded by

    Uberb Luap
    1 views27 pages

    Original Title

    7 W. Otto, Zeii Greciei, Atena şi Apollo.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    1 views27 pages

    7 W. Otto, Zeii Greciei, Atena Şi Apollo PDF

    Uploaded by

    Uberb Luap

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 27
    Coperta OANA DRAGOMIRESCU MARDARE WALTER F.OTTO iE GOTTER GRIECHENLANDS as Bild des Goaichn im Spiege des giechischen Geis lina Vn, 1961 (© 1961 by 6. Schlt-Bulmke Vela, Frankfurt , Main (© Humanitas, 1995, pen prezentaversiune romdeasct ISBN 973-28-0544-9, WALTER F. OTTO ZEI GRECIEI Imaginea divinitatii in spiritualitatea greaci ‘Traducere de ILEANA SNAGOVEANU.SPIEGELBERG HUMANITAS 46 ren once Atena 1 ‘Venerafia pentru zeita Atens poate f umarit, dupa cum se pare, pin in epoca preistoricd. Nici numele ei nu provine din epoca greact; nici sila din ric, nici forma cuvintulu mu sint specific acestei perioade. TImaginea unei zeife inarmate al ciel corp ¢ aprospe complet acoperit de scuto replsim de mai multe of in reprezentii ale arei miceniene. O bucati de stu pitath de la Micene 0 infti- seazK pe zit, care dispare aproape in spatele scutul ura, la rijloc, tncadrati fo singa si fn dreapta de douifemei ce 0 venereazh (veri Rodenwald, Athenische Mineingen 37, 1912; Nilson, Afange der Got Athene, Kopenhagen, 1921; von Wila- mowitz, Berliner Situngsbericte, 1921, pp. 950 s. urm).Cerce- {tori av idenificat-o in acest persona} pe Atena de la Micene gi ‘iment nu poate contestafaprl cl aceats interprearee verosi- il. Dar din aceastk imagine aflim prea putin despre preistoria roast, Operele plastice eretane si miceniene sint din pcate prea mute pentru noi, Vedem o zeiihacoperiti de scutul i, gata sh lupte gi si ocroteasc, Dar oae aceasta si fi fost ot ce se credea despre ea, pe vremea cind cultul ei era inc viu? Putem So numim fecioara cu scutu,fecioararizboinicA? Nu primim ispuns Ia aceastlinrebare, Pentru Atena din epoca homericd 0 ‘semenea denumire nu se potriveste, oct de dome de lupt si bthioast ar plrea zeija; ea e mult mai mult decit 0 zeit a riz- boiulu,ba chiar e dusman declarat al spiritelor slbatice a ciror ‘nareagi existent se Implineste fn pofta de a se zvil in faval- smsealaluptei. Sintem tentais& ne gindim mai int I aga-nu- rita apirare divin sila numeroasele imagini celeb ale zeitei ‘Inarmat,degi stim cX oragul Atena care s-aluat si numele de ith venera in vechiul templu de pe Acropoleosculpturd in lemn fi care era de alt tip (vei Frickenhaus, Athensche Miteluxgen, 1908, 19. rm. si Buschor,Athenische Mitilungen, 1922, 96 um). Vechiul min care o regisim ait declar pe Atena ne-0 rezinl cape o zeit a actuni, dar fn nici un exz doar a actin zerrarne oun@une 47 rizhoinice. Oare cite dint fapele lui Heracles, la care Atena e Drezents,fasufletindu-l si ajutndu-l, au un caracter att de 182- Doinic fncit s-0 putem numi pe prieena-i divin — zeith a ‘izboiului? Asa cum fi sprijint pe Ahile, pe Diomede gi pe Jai protejti ai ei fn Tupta de arme, tot af aja i pe Tason si ‘construc corabia, pe Belerofon si pun ffl pe armsa, $it0t ‘gail sprijnd pe Odiseu in diverse stuai gree. Nici una dine acestefapte nu poate fi atibuith — decit doar in mod arbitra — unei forme mai noi de creding’ fn zita Atena, $i chiar de-am face-o, am distruge unitatea imaginii Atenei In epoca homeric§ si posthomericd, inainte chiar de a fi incercat s-oinjelegem. Putem Ingelege ins perfect aceastl unitate dack nu ne incipatinim si vedem un produs de hazarduri acolo unde de faptjudecata ne ati ce vorba de un ire. 2 Zeita se prezint ea isis prinfelol cum apare tn scent si cum actioneazi, ‘Dreptaprigi-n ltd einfjisat in epopeile despre nasteea ei fnsust din capu-i nlscuta Zeus", spune Hesiod in Teogonia sa (924 5. urm), ,pe Trtogeneea / Ochi de cicoare, ce-ndeamn’, crincen si neinvinsd,/Ostile-n opt, cci vrajba gi crudulrizboi ‘ndrigest" Minunate sit versurle lui Pindar (Olimpcele 7, 34 §. um, cu privite la insula Rodos: Acolo unde domnul zeilor el mare / Porunci si ningi cu fulgi de aur peste ora, / Cind Hefaistos, mestesugarl zeilor cu secure de-arami / In crestetul Purintelu lov / $i Atena izbucni afar, / Cu srigit de biruin peste misurd fercit — / inr-atit c& Uranos si muma Gaia Seensplimintar.."." Al 28ea imn homeric ne ofer o imagine cu adeviratgrandioas.a frit Atenei sia primel ei sparipiprinte 2: ,.Lncep 5-0 preamarese pe Pallas Aten, stragnica zeit / Cu ‘chi de peruzea, mintoasi, cu inima nedomoltl/ Puternica gi veneratafecioardizbavind cet, Titogenia 2Amisis de insusi * Pindar, Ode 1, Bra Univers, Bucwet, 1974, wader de Tun Alexanira, ingrre de ei, inodecere qi note de Minit Nast ‘Fragment din limpcele i Plar menonate pe parcial lice ne repre da scars ender (0). chibouita Zeus / Din fasta ok dumnereiasc: por rabonick ‘mur / Dear scipite./ Visio, an fst cupid un stint foe Tf at ven. “evs spinal cel, / Ea ‘ivi fignind nivalnic din crestetal nemuritor, / In miini c-o lance ‘seu Su eltinat Olimul mare /Impovisat de zkates cs chide perzea. fn jur/Spiminor va pit se zbucur tian adie /Seiming talus de purr. Deodat all / Incremeninvdptintal eir a Hiperon Tina lo sep sorinen fo teme ce feioara Pallas / Alena debe divin Erman gigi descoper / Nemstort urs. ese earth Zeus shite Intervene ei fn mea oamsitor si apartile et pine amen sn loriteate dept dea plas, et Atena fnfliicireazi curajul rizboinicilor. Inci inainte de incepere ie sim prezen insleioare, find napa de dorinta de a face si ei dovada aceluiagi eroism. In Mliada 2, 446 {rm zi, scuurnd- soul learg pine pelea Sub arme: enol reeoacerit aca cae toca tevise mare tecare In peprnerebeinore complet ita cum spit ele! face esl tae inimile de aback pot de pe Sitn linda 4,515 ex se stecoard pin ivi apc © Frezeth pet (ot unte pct, oboe rao pire ificrare. [Reel flange atic din rdsboncle peri a simi proper: .Dar rea, ica lat Ze, ena vit, amb a dime / Salata pe abi, enunde site (Arson, Vis: pile 1086, Se cree ck tora buf vest vcr nine de Fai eta Saami: Hesychion. st Scolile, ev reterre Aviston, Viele 1086, Al dati poeul 0 vede Infguath foram nor ce suet irueca,cobeind din cer spe a Smbithta pe rsbeinih (lade 17,347 sum). eos de ‘important este apa en fut petitair din sea. Oseo ‘en lansst sete apr peter scm nr ur de fal sane cet do credincog npg. at, isnt de Inceperea bie decisive, Atenas ete deodat, sub cipal I Mente, ing lit dears tace, Nik pr Bie 7 Homer Inne, Rasbld gooreclor ew bowel, Ere Mice, Bucaregi, 1971, tadkcere de lew Actan. Ragmentle din nie omer ce prin rarest cate din wadaceres mena al rot). zerraras OLIMEENE si. i disptirat — doar poetl o vede luind-sizhorul tn chip de Findunied (239) — $i priveste nevizotl de pe cipriori scopergulu, $i scum cad Lincile de ambele pint si petitoit se prabusese unul dupa all $i cid, fn cele din urma, 5 aj la tealia decisiva, zeifa yi ridied Scutl gi z8piciti de grosz’, itor tices: prin sls pind ce se sfiryesee slim Odiseea, 22, 205 5, um). In toate aceste scene Atena acjioneazl fit si ‘mterving, doar prin simpla ei prezent.Astfl e infaista si in ‘enumiteletimpane ale frontonului emplului Aphaia din Egina, aemata pind i din, dar fa-o aitudine nist, t mijlocu luptiterlor. Pe scutul ui Abile era prezentati. in. mirime supraomencased, ling Aes, i fruntea poporului gaa s pce in aboi (liada 18, $16), Unvl dinwre epitetele ei la Homer (Ageleie), 0 desemnenzi drept cea ce face capri". Mai tru spare drept cea ce distruge orale" (persepali). Dar femeile ttoiene 0 considers aparitoare a orgelor(ersipiolis) (Mada 6, 305; vedi gi Homer, Jmnuri 11), sin mai multe oragee venerati ca zip a cetii (polias,poliouchos), mai ale la Atena, care $i-t Tuat si mumele de ta ea. Pe aceasté Atena,capabili de a apara s\ ‘oeja,o putem recunoaste poate nc’ fn imaginea zeijet mice: iene cu seutu, despre care a fost vorba la inceput Dar zeita mu poarts doar de grit ostrilr si oraelor, mult mai ‘aracterstied. pentru ea este legitura ei cu cele mai putemice pesonaliti, Ea este sora diving, pretena insofoares erouui fa Inureprinderile sale; apropierea ei divind il inflicareaz4, i ‘umineaz si nsuflegestefnotdeauns In clip potivts. Vectile oeme povestesc despre mumerosi barbati ce primesc aceste ‘arut ale ziti. Purerniculu Tideu, car acizut in fafa Tebel ca fost att de devotal, incit ha rugat chiar pe zeul zeilor sii ‘aruiasc& nemurirea, Fiul lui, Diomede, despre ale cru fapte ‘eroice povesteste im mod deosebitcintl al cinclea din Iliad, & ‘mostenit aceasttpretene. $i cine nu cunoaste dragostea Atenei fai de Odisea! Cind acesta si Diomede pomesc la ceas de noapte spre noi aventuri, es Te tezesteInerederea prini-un sem al pisiilor gi Odiseu se roags: , Ruga mi-ascult, tu fic a vijeio- sl Zeus, Care de fai-ni ext pura la oath tradirea gi orice / Pas imi cunogtis ma ales acum geroteste-m-Atena, / FA tu-napoi ‘i ne-nfoarcem tn tabisk plini de msi, / Dup& vreo mare 0 zen oncom inprav, ca bine 50 simi duymani Dupi aceea se roagh si Dyomede: Rupes asculd imi, t eS nevis hi Zeus. ‘Ma ingots cum 1 nso pe ata Tideus / Osiniord la Teba, cin sol wimise be, / EL ASopos pe-ae ara Isat $ide-acolo / Pages vor le-aduse lebanior. Da la norsv/ Fape vteze de pomind puse a cae prin tne, / “Nal zi, ch stavai ali de el co priagh. / itu tot bunk s1 mie, laeste-macum si maj” $i zeifa Th ajuk si atace pe ‘usmant in imp ce acess dommeau, si fdeamnd sh se rene toarcat la vem, asfel et rot revinnevitimapt fp wid (lida 10.247 wen}. Lu Demede a. aprat in persoant chat fn sua de sisbitoare inchinatd acesuia si ia dat cura sit {frum chia pe orosul simul rita Ares; ea sre in carl ui jn ocul vital Stnelos pe care impinge i © pane cu atta pure, ict uosnese os $i nama pin fra ei lncea eral, 5: ing ane in wupal zeal, Diagn fat de Ares, cae fn Mada ibucneste pumice repetate or, ne dezvilue cite ceva despre propria ei fe. fn re ‘mia baie a zeilor din cinta al 21-lea, unde de fp nici ma se lunge la ape propivzse, 1 ul la pimint ye zeul rbot fr prea mare efor (ads 21,390. unm). Ca motv alu e indicat attuines tui Ares, favorablf toienlor. Dar simi Timpede cd motival webuie lutat mai in profunzime st anure ‘cron contrast lcelor dow nari, Ares ¢carctereat dept wn ‘demon foros, isetat de singe, a cru siguran In vctone na repre, fai de fra hibits @ Aten, nimi altceva det Inudarosenie. Zeit mumesc .nebun si apucat™ Uliada 5,76, £51); nu mai cunoagte veo lege” (3, TO) si, complet psi de cars, spend cd pe woul, ind pe alt (3 831, 889) “es ns’ spane: Mai wricios in Olimp m-mec unul ca Aine, /Ta tri st de-a parade sfex, de Wi bale {6,890), Bun sit al miceull 9 vars e ing, dea cru apie sabe prraluminoas a Ate se etgeach in hip minunat i aceasdt dear est sd indoil in ita poet Tu tenn est dot mat rai mult ect aia upstate. Aces Tuer reise fnu-an med dma de retin eine fa de Heracles ale ca apie dovedscfa-adevr nu naa pla de Jupes sau dorina de a tnfrunta rice dugman. Trasitura zemrArne OLDOuNE $1 ‘mpundtoue ce inobileaz faptte at Heracles scare ea fut pin in wremar iit modelu ascension tice este expesia ‘pita en teraurt cast artele paseo vedem Sst deel ea insoese fn citi sale, ju 8 elizeze tape Supraomenesti 1 conduce tn cele din unni in cer (ezi Pausanias 3, 18,11 . a), Penra no, sculpts pial de pe vase prez cel mai relevant shai framos legdtura ziti x cet mare fnvingitor. Mereu apare la omental potvit dnd “tur juin pe acest shat pute ce ainfuniat ony dkeschiziodt pin Tupte incunorate de gloiecalea spre lamea eilor. Poate C4 niciodathapropirea elementului divin 1p ‘momental de gfea incetcare a forte oa fost redati mi {enoionant deta creator stop To Zeus din Olimp. Bolt cerlu pes pe ceafa ert ameningind Sil striveasc dar, aproape pe neobservae, seta Iuminoas, bil a Aenea srecurat n spaee lui i nt attdine de 0 Aisinetie peu de desers,carsteistic8 Je ale zelor peck, susinewpor povara —3t Herat, cae poate vedea, Simic ‘naipat de fore urage i eusete i relizeze imposible Dasorliefr ale aces! empieza pe eou Th tanpel sau dup o fap supraomenease, si preznfa zee, ce ind cu estr suverane sa eae tcinalprimeyte prada, ne hast hic Indo supa fap c& fpr a ava un fl obi ‘La Disha, Atena apeciard nv rfuila nebunesscd i chibzuinga $1 demnitatea. Acest cru se vede gi din gi ce oar minosuui Ahile Wada 1, 193 sum). La cuvintle sigitoare ale ui Agamemnon putenicl Ail a srt a as ia $i us mina la spadd ined mai campaneste 0 clip, dack 3 Stare pce ce aj a 8 se stpinewc; i aceast cpt se Sime tins de la spate fnoaer capal $5 ziseqe och Ex spun cl, dati va psa cumple, cel iva da mai ude treo satisfac. Ale 1s bg sabia ipo eae. Namen Tn aaa Tu wa vec pe zeit. Co aceasta scent ponte fi compat stra sft ho ‘Tide povesitt int-an poem pierdt (ver Bahilide, Fragmentd 41, Apollodor 36,8, 3. Sara Thebai 8,758 wm) Sipe acest erou Fa insoit cu ideliate (vei, de exempta ada 8,300; 10, 2785s: umn) sila fst viet acestua a vt chars dariased 2 ran onset emurvea. Cu bSuturaditioare de vai vepnicl 2 apropiat de birbarul tint de moare, Acest isk tocmai desticea cranial agmanoll dobort i cu 0 frie cabal sorbea crea din oof. Ingrozih zeija ‘fut calea inoatsd. prot ©, ‘ui preps el mei mare da, -apdbusit ia moar inde Se pis el isu Eo eroare si credem ed tena, acum © prezentath in Mada, near Iva tn considerare elemental mora apa lui Tideu af de neconcepu lan protejat al Ans din ‘hada. Zita cate fndeama pe Adil la moment posi 38-5 ‘sueze runes sideman este aceesi cei inorce ingro- 2th privfea de la Tideu cel dezumanizat complet In ceasil toon, Si ea noe doar zefa oe averizard, Ata feprezini ‘optunea iss opianea in favoaea raf i conra aceea ce ¢ palin’ pura, Cet Ahile tocmaicumpinea daci si loveael sau 1 se stpineasch. fn timp ce chibaua se prepitea deja sabia Teac, Atena fa atins pe neatepate Rezultatul sos ei este ‘cova ran Ea ini exes acest ft mai bine dec ar Duta $9 ealzeze crac ung ale personaul Tot agai ine i tnmpinre i potjtlut ei Ouseu, ta chip de tee Salvatoar, nt-un moment de maxim’ incordare, cind spre a sala situa dspratl nae necsart fra, i ma aes ielep- Ciunea.Indemnl de rentarcere in pati, cu care Agamemnon ‘ia oar st fnoeree macele, fusese primit cv entuziasm ‘ema ginit deja ols npusteay spre coms. Atuncl Aten $2 $pvoplt de Oise, eda dure pe guts a inemnat preasel mulimea ce se Impritia, prin exempolpropay 3 poring cu picepere laa. Pecum saat ui Abie, n timp fe acestagnden dct sh se repead aspra lui Agamemon san She stipinessed,Indermind\ sh ale’ soluia rationals emda ya apr Tol Odiseu, pe cn acesta era st 3 pln de gat ghd, pe care an maratorpsbolog i har wecat rin mite 9 pin sult, ta ost zea Poet au pomeneste mic dese plecrea ei, elateaed doa aptele bine gin fi enrgice la cae pomeste Oise imeiat dupa ce Atens sa Fost indempul.Dup acca ins, cnd Oise sada ea prin Yorbiornadunaea resi, Aten se ala nga eli hip de rani cerid finite 79) ‘Astfel sa in alte moduri Atena e mereu attr e el, sftvin- ‘aud jingu, com reise in special din povesirile Ose ZEITATME OLDOHNE 53 Pinte eroit tui Homer, Odiseu este cel. intelept* (polymers. ‘Acest cuvint serveste in Mada drept caracterizare stereotpa pentru el si doar pent el. Cuvintul aminieste de zeul eu sjudecata cea mai ascuit a care pri ala povati (mets), de Zeus ei dint tof zi doar el numit esr al iscusinfei™ sau, Injelepciuni (meeta, metioes). Ta despre Odiseu nu se spune doar ci mintea si povayasasintsuperioare fn lume carne- nilor (Odiseea 23, 124); ru arareori e comparat in aceastl pi- ving cu Zeus (Dit mens atalanes: Hiada 2, 168, 407, 636; 10, 137), Un asemenea pasa este cel de cae tocmai am amintt 167 5. umm) si este semnificativ faptal ch .dfclepcionea" =a (nets) este considera epalt cu cea Tui Zeus, n-un moment ind suffetols8u impovarat de grij primeste sfatlsalvator dela ‘tena. Suu spiriului ei wezeste in Odiseu inteligenta si pre- ‘ena de spirit aft de cunoseute. Ea tnsisi poart tn frumosulimn hhomeric (28, 2) numele de cea tfeleapts (polymeti), mame purat si de Odiseu in cele doua epopei; Atena apare sub acest ‘ume faci de Ia inceput,ininte def fst preamartecalitile\ de rizboinicd (veri gi liada 5, 260, Odiseea 16, 282, unde & ‘nuit cea Tnflespta, polybouls: Simias. p. 65 Agna poly- boule Pallas). Sin Odiseea (13, 297) ea insigi pomeneste prezenja Iui Odiseu de tisttura lor comund care leap ait do Stns unul de altul: .Caci tu esti tne oameni firk seanin / De ‘bun a fa, a tclit de vorbe, / Eu inte i pe lume sint vest / De gtimoaze side iscust." Astfl, in Teogonia (896) lui Hesiod se spune despre ea che cea ,car-arf fost in putee $i minte cu “Tail agement. Aceast desivirge a .judecii* sau ,povetei" (nets) este 0 wisitura esenfialé a portal Atenei a Homer.

    You might also like