63. 65. 66. 67. 68. Fenomenele care anunf acutizarea (puseu blastic) LMC pot ‘A. Aparitia semnelor de insuficienti medulara B. Complicatiile infectioase si hemoragice C. Durerile osoase D. E. i: (389) Sindromul de leucostazi . Instalarea rezistentei la tratament Terapia suportiva in faza cronicd a LMC trebuie avuta in vedere pentru: (390) Combaterea leucocitozei (la cazurile cu leucocite 300.000/mm?): administrare de hidroxiuree, leucaferez’ Combaterea infectiilor: antibioterapie profilactic’ Combaterea trombocitozei: administrare de hidroxiuree/anagrelid Reanimare cardio-vasculara si respiratorie in gocul septic sau hemoragie masiva Prevenirea sindromului de liz tumorala prin administrare de alopurinol > moow > firmafiile ADEVARATE cu privire la Imatinib mesylate sunt: (390) Este un inhibitor de tirozinkinaza (TKI) de generatia a doua jnainte de inceperea tratamentului se va administra terapie citoreductoare cu hidroxiuree Are ca efect advers prelungirea intervalului QT pe ECG. Rezistenfa poate si apari prin supraexprimarea BCR-ABL sau prin aparitia ‘unor mutafii La camurile care devin rezistente sau recad dupa tratament, doza lui poate fi crescuta sau se va trece pe TKI de generatia a treia p> sa rd Inhibitorii de tirozinkinaza (TKI) de generatia a doua sunt: (390) Dasatinib Ibrutinib Idealisib Nilotinib: Bosutinib moOpP> terferonul, utilizat ca opfiune terapeuticd in LMC, se caracterizeazA prin: (392) Poate reprezenta terapia initiala in lipsa TKI Se poate administra la pacienfi refractari sau intoleranti la tratamentul cu TKI Se poate asocia cu TKI in cazul sciderii raspunsului la acestia Reprezint o optiune in cazul sarcinii Poate duce la obtinerea de RHC in 10-20% din cazuri gi la RCyC in 50-70% din cazuri moO w> La pacientii cu LMC in faz cronicd care prezintd intolerant la tratamentul inigial (de prima linie) se poate recurge la urmatoarele terapii: (391) A. Tipifarnib B. Lonafarnib C. Bosutinib D. o-IEN pegylat 10469. 70. 1. 72. B. E, Transplant de celule stem (HSCT) Examenul sdngelui periferic in LLC evidentiazi: (396) A. Hiperleucocitoza cu limfocitoz’ absoluta B, Freevenfa asa-numitelor ,umbre celulare” Gumprecht C. Anemia, cu caracter macrocitar-hipererom D. Numérul trombocitelor inijial normal scade in fazele avansate ale bolii E, Numarul absolut al granulocitelor si monocitelor poate fi normal la inceput si scade treptat pe masura accentuarii insuficienfei medulare Diagnosticul pozitiv al LLC se poate sustine in prezenta urmatoarelor elemente: (397) A. Prezenta CD38 sau ZAP-70 B. Limfocitoza absoluta in sangele periferic, peste 5000/mm?, cu morfologie de tip matur, mentinuté minim 3 luni C. Col putin 30% limfocite 1a nivel medular D. Limfocite de tip monoclonal, exprimand pe suprafafa nivele scdzute de Ig E. Evidentierea unor modificari, cum ar fi del (17p) Stadializarea LLC dupa sistemul elaborat de Rai presupune: (398) Stadiul 0: limfocitoza in sange si in miduva osoas&, cu absenja adenopatiilor si hepatosplenomegaliei Stadiul 1: limfocitoza si adenopatii Stadiul 2: limfocitoza si anemie Stadiul 3: limfocitoza si spleno- sau hepatomegalia Stadiul 4: limfocitoza si trombocitopenie mooD > Stadializarea LLC se poate face dup’, CU EXCEPTIA: (398) OMS Criteriile lui Binet Sistemul elaborat de Rai Clasificarea morfologic& FAB Statusul mutant/nemutant mOnw> Referitor la sindromul Richter, urmatoarele enunturi sunt ADEVARATE: (399) A. Apare doar la pacientii cu fenotipul genetic ZAP-70 B. Este un limfom cu celule mari, apartinand aceleiasi clase de limfocite ca cele din LLC C. in unele cazuri, celulele limfomului apartin altei clone celulare (este 0 a doua neoplazie) D. Ca si tratament, se va recurge la scheme de polichimioterapie utilizate in tratamentul limfoamelor, adaptat subtipului histologic Este 0 posibilitate speciala de evolujie a LLC ew 105ba 75. 76. Ti, B. 19. in cadrul LLC, boala este mai agresivi atunei cfind: (399) A. Exist cazuri cu status nonmutant al genelor IgV, B. Se constati lipsa marker-ului ZAP-70 C. Se constati la examenul citogenetic: D. Se constati la examenul citogenetic: E. Se constati la examenul citogenetie: trisomia 12 Care dintre urmatoarele enunturi NU sunt adevarate referitor la tratamentul LLC? (400) A. in stadiile A (0,1) si B (2) este indicat& inceperea unui tratament activ, imediat dupa stabilirea diagnosticului Analogii purinici reprezinta tratamentul de prima linie. Se poate utiliza schema R-FC, cu rata superioarl a rspunsurilor yaw terapeutice si tolerabilitate net superioara rituximabului m varstnici Anticorpii monoclonali Anti CD20 sunt: (401) A. Rituximab B. Alemtuzumab C. Ofatumumab D. Obinutwzumab E. Trastuzumab ispunsul complet terapeutic in LLC Hemoglobin >2 g/dl fata valorile Dimensiuni sub 1 cm ale tuturor ‘Trombocite >100.000/mm? Leucocite >1500/mm? Maduva osoasi hipocelulars. ispunsul parfial terapeutic! astfel: (403) Sciiderea cu cel putin 50% ‘splinei si ficatului Lipsa simptomelor Orice valoare a I Maduva osoasa cu <30 PoOOwPE moons jiagnosticul diferensial Limfocitoze secund Trombocitemia es . Limfom folicular ead Di A B, Limfom splenic cue c. D. E, Leucemia cu celulle) ‘Trombocite > 100.000! We fata de valorile bazale Obinutuzumab (anti CD52), in combinatie cu chlorambucilul, are rezultate Ibrutinibul este inhibitor al kinazei Bruton si este bine tolerat, util la pacientii 10680. 81. 82, 83. 85. Conform clasificarii OMS 2008, limfoproliferarile maligne de linie T/NK sunt: (405) A. Limfomul limfoblastic T B. Limfomul anaplazic T sistemic CC. Limfomul folicular D. Mycosis fungoides/sindromul Sezary E, Limfomul Burkitt (LAL 3) Care dintre urmitoarele semne sunt cunoscute sub numele de simptome B? (407) Adenopatia Febra Sciderea in greutate mai mult de 10% din greutatea inifiaki pe parcursul ultimetor 3 luni Transpirafiile Splenomegalia nO ODD Referitor In celulele Reed-Sternberg (CRS) si Hodkin (CH), putem afirma urmatoarele: (407) A. CHeste celuld maligna tipica din LH B. CRS este varianta uninucleati a CH C. Sunt inconjurate de o populatie reactiva benigna format din limfocite T si B, granulociteneutrofil i eozinofile, monocte— granulom Hodkin” D, insubtipul de LH nodular cu predominanya limfocitara, CRS au un aspect atipic cu nucleu unic lobulat (celule ,popcom”) E. CH este 0 celuli giganta, in mod tipic binucleata, cu nucleoli proeminenti, intens bazofili (,cap de bufnita”) Referitor la LH (limfom Hodkin) clasic NU putem afirma urmatoarele: (408) Este compus din 4 subtipuri LH SN (sclerozi nodulara) este cel mai freevent subtip de LH LH BL(bogat in limfocite) are un prognostic nefavorabil InLH DL (deplete limfocitara) intalnim un numar crescut de CRS si CH LH CM (celularitate mixta) are un prognostic favorabil mPoOwP ‘actorii de prognostic negativ in LH sunt: (410) . Varsta > 40 ani VSH> 50 mm/ora Prezenja semnelor generale B in stadiul I Masa tumorala ,.bulky” Mai mult de 3 arii ganglionare afectate moamp se Care dintre urmAtoarele enunturi referitoare la explorarile paraclinice efectuate in LH sunt ADEVARATE? (408) A. Biopsia ganglionara chirurgicala este investigatia diagnostica de electie B. Biopsia osteo-medulara este explorarea de electie pentru stabilirea gradului de extindere al bolii 10786. 87. 88. 89. 90. C. Examenul imunohistochimic este esential pentru a confirma imunofenotipul celulelor maligne D. VSH poate fi normalicrescut si semnifica un prognostic favorabil E. Metoda de electie pentru aprecierea rispunsului la tratament este examenul PET-CT Referitor la sistemul de stadializare Ann Arbor, care dintre urmitoarele afirmatii sunt FALSE? (409) ‘A. Este folosit in mod curent in LNH B. Stadiul I: este interesata doar o singura arie limfatica C. Stadiul Il: sunt interesate doua sau mai multe arii limfatice, de ambele parti ale diafragmului D. Stadiul III: sunt interesate doua sau mai multe arii limfatice, de aceeasi parte a diafragmului E, Stadiul IV: afectare difluza a unui organ non-limfatic ‘Tratamentul de prima linie, la un pacient cu LH clasic, stadiul II favorabil, se face eu: (411) Schema BEACOPP Radioterapie (RT) Schema DHAP Schema ABVD Schema IGEV moOp> Care dintre urmatoarele chimioterapice fac parte din schema de polichimioterapie DHAP utilizata in LH? (413) Doxorubicin Cisplatin Citozinarabinozida Dexametazona Procarbazina BpOBP Sunt indicatiile tratamentului de linia 2-a in LH urmatoarele: (412) ‘A. Lipsa rspunsului clinic dupa 2-3 cure de chimioterapie B. Recidiva <6 luni de la objinerea rispunsului complet C. Recidiva >12 luni, cu stadiul III-TV, sau masa bulky si/sau semne generale D. E. Recidiva <12 luni de la obfinerea raspunsului complet . fn caz de recidiva la >12 luni, dar cu stadiul recidivei I-I, fri mas bulky, fara semne generale, se poate folosi schema de chimioterapie initial Printre efectele secundare pe termen lung ale chimioterapiei si radioterapiei ‘LH NU se enumeri: (413) Hipertiroidie Fibroza pulmonara Carcinom pulmonar (frecvent) Hipogonadism Complicatii osoase: osteoporozi BOOED 10891. 92, 93. 94. 95. 96. Referitor Ia manifestarile clinice intdlnite in LNH putem afirma, CU EXCEPTIA: (415) ‘A. Din punct de vedere clinic se descriu dou grupuri: LNH indolente si LNH agresive Regjunile ganglionare interesate sunt de obicei apropiate Splenomegalia si hepatomegalia sunt relativ frecvente la debut sau pe parcursul evolutiei Semele neurologice apar in cazul LNH primar cerebrale Semele generale B sunt prezente deseori in special in LNH indolente, iar in cazul LNH agresive aparitia simptomelor B poate semnifica ,accelerarea boli” mo OD Conform clasifiedrii clinice a LNH, LNH agresive de A. LNH cu celule de manta B. LNH folicular grad III (celule mari) C._LNH difuz cu celule mari D. E. . LNH angioimunoblastic . LNH folicular grad II (mixt) Care dintre urmatoarele enunuri referitoare la supraviefuirea si vindecarea pacientilor cu LNH sunt ADEVARATE? (419) LNH agresive au o evolufie naturala favorabil8, rareori curabile LNH indolente au o evolutie infausta dar au o sans& de vindecare de 30-70% Supravietuirea globala la 5 ani este mai mare in LNH indolente (70-80%) Supravietuirea globala la 5 ani este mai redusa in LNH agresive (30-70%) in cazul LNH agresive, pacienjii in viafd la 5 ani sunt cei care au rispuns la ‘ratament si sunt potential vindecati roam> Clasificarea clinic’ a LNH cuprinde urmitoarele grupuri ,clinice”, CU EXCEPTIA: (417) . LNH indolente LNHagresive LNH cu rise erescut LNH cu rise scdzut LNH foarte agresive PoOm> Care dintre urmitorii parametri sunt considerafi factori de prognostic IPI (International Prognostic Index), utilizafi in cazul LNH agresive? (418) Varsta >60 ani Stadiile Ann-Arbor III si IV Interesarea a 5 regiuni limfatice Indicele de performanta 2 Lactatdehidrogenaza (LDH) crescuta moOOm> Printre oncogenele ale ciror mutatii se regisesc in anumite subtipuri de L! se numird urmitoarele: (415) ‘A. Oncogena c-MYC B, Oncogena BCL-2 (B-cell lymphoma 2) 10991. 98. 99, 100. C. Gena BCL-I/ciclina D1 D. Gena ALK E, Gena BCR-ABL ‘Tratamentul de prima linie folosit in cazul LNH de linie B indolente este: (420) Schema R-CVP Schema R-CHOP Schema R-DHAP Rituximab, ciclofosfamida, vincristin, PDN Rituximab, dexametazona, citarabina, cisplatin moOm> Tratamentul de linia 2-a (sau de ,salvare”) folosit in cazul reeidivelor LNI agresive NU este: (420) Schema HyperCVAD Schema R-CHOP Schema R-DHAP Rituximb, ciclofosfamida, doxorubicina, vincristin, PDN Rituximab, dexametazond, citarabind, cisplatin FoOp> Referitor la tratamentul unor forme particulare de LNH, urmitoarele variante sunt FALSE: (421) ‘A. in camurile de LNH gastric HP-pozitive aflate in stadiul incipient (proliferarea tumoral’ este limitati la mucoasd) este necesar’ asocierea chimioterapiei la antibioterapia specifica a HP B. in cazurile de LNH al SNC, este necesara administrarea de chimioterapie in doze mari (in special metotrexat si citarabina) C. in cazurile limitate de Limfom T cutanat este uneori suficient un tratament non- citostatic, cum ar fi PUVA (psoralen + raze ultraviolete A) si corticoizi administrafi topic D. Limfomul Burkitt si limfomul limfoblastic necesita un tratament mai intensiv, de exemplu schema HyperCVAD E, Schema POMP indicati in intrefinerea LNH limfoblastice cuprinde: rituximab, vincristin, PDN, metotrexat Schema de chimioterapie R-CVP tratament de primi (421) Cisplatin Ciclofosfamida Vineristin PDN Rituximab, inie in LNH cuprind moawP 110VI. ENDOCRINOLOGIE ‘omplement simplu: Care din urmatoarele reprezinté o tireotoxicozi tranzitorie: (425) Boala Graves Tiroidita de Quervain Carcinomul tiroidian metastatic funcjional Gusa polinodular’ hipertiroidizata Adenomul toxic moowD> Care din urmatoarele mecanisme NU sunt implicate in patogenia oftalmopatiei din boala Graves: (426) Activarea si proliferarea fibroblastilor oculari Cresterea grasimii retroorbitale Hipertrofia musculaturii intrinseci a globilor oculari Infiltrarea cu glicozaminoglicani a jesutului muscular in progresia bolii, inflamatia scade si musculatura se fibrozeazi moOR> Urmatoarea afirmafie cu privire la tireotoxieoza in sarcin& NU este adevarati: (432) A. Tratamentul se va face de preferat cu Propiltiouracil in primul trimestru de sarcind B. Nivelurile serice de TRAb se masoaré in trimestrul 2 de sarcind pentru depistarea unei posibile boli Graves neonatale C. Boala Graves neonatal are 0 evolutie autolimitata si se remite dupi 4-12 siptiméni D. Metimazolul administrat in sarcina poate avea efecte teratogene E. Iodul radioactiv este contraindicat Care din urmatoarele afirmatii cu privire la tireotoxicoza amiodaron indusi de tip I este ADEVARATA: (434) Este o tiroidita distructiva cu caracter inflamator ‘Tratamentul const in administrarea de Metimazol La examenul ecografic Doppler se observa o circulatie diminuati Apare cliberareade hormoni tiroidieni preformati din celulele foliculare tiroidiene afectate ‘Tratamentul consti in administrarea de glucocorticoizi si Metimazol pop> n Sindromul Schmiat este compus din urmatoarele: (439) si hipotiroidismul autoimun Boala Addison autoimund si diabetul zaharat tip 2 Hipotiroidismul autoimun si vitiligo ‘Hipotiroidismul autoimun si miastenia gravis Boala Addison autoimuna si hipotiroidismul autoimun, FOORP 1416. Care din urmatoarele formule de lapte se vor evita in hipotiroidismul congenital: (444) A. formulele de lapte extensiv hidrolizate B. formulele de lapte bazate pe aminoacizi CC. formulele de lapte ce contin soia D, formulele de lapte anti-reflux gastroesofagian E, formulele de lapte hipoalergenice 7. Care din urmatoarele explorari paraclinice NU sunt indicate in hipotiroidismul congenital: (443) Dozarea tiroglobulinei Scintigrafia tiroidiand eu Technegiu 99 m Ecogratia tiroidiand Seintigrafia tirodiana cu I?! Scintigrafia tiroidiana eu 1° FOOD > 8. Care din urmitorii factori de rise NU este specific cancerului tiroidian: (446) ‘A. Antecedente de iradiere la nivelul capului si gatului B. Sexul feminin C. Adenopatie latero-cervicala D, Antecedente de MEN 2 E. Prezenta disfoniei, disfagiei si tusei = Care din urmatoarele NU constituie indicafie pentru punctia-aspiratie cu ae fin in cazul unui nodul tiroidian: (448) Nodulii=10mm, hipoecogeni La pacientii cu istoric de iradiere cervical La pacienfii cu antecedente de MEN 2 La nodulii <10mm fri caractere ecografice de suspiciune La nodulii >10 mm cu circulatic intranodulara accentuata monmwp> 10. Care din urmitoarele afirmafii cu privire Ia sindromul MEN2B NU este adevaratit: (453) Cancerul medular tiroidian este mai agresiv in MEN2B decat in MEN2A Este format din cancer medular tiroidian, feocromocitom si hiperparatiroidism primar Este format din cancer medular tiroidian, feocromocitom, ganglioneuroame intestinale Nu include afectarea paratiroidelor Asociazi fenotip marfanoid nD OO wD Complement muttipl 11. Care dintre urmétoarele afirmafii cu privire la adenomul toxic sunt ADEVARATE: (433) A. Apare hiperfunctia lobului controlateral B, Secretia endogena de TSH este supresata C. Asociaza oftalmopatie bilateral 11216. Ecografia tiroidiana arat4 un nodul solid, nevascularizat cu diametru sub 3 cm in majoritatea cazurilor sunt adenoame foliculare benigne mo izarea f-blocantelor in tireotoxicozi: (429-434) Propanololul administrat la 6-8 ore, inhib& conversia periferic’ a T4 la T3 Propanololul este contraindicat la pacienfii cu insuficienta cardiacé congestiva in criza tireotoxicd se pot administra intravenos B-blocanti cu durata scurti de actiune B-blocantele cu durata lunga de actiune sunt contraindicate Se utilizeaza in tireotoxicoza amiodaron indusé tip II eped mo Care dintre urmitoarele sunt hipertiroidii caracterizate de TSH supresat si radioimunocaptare crescut: (425) Hipertiroidismul familial nonautoimun Carcinomul tiroidian(folicular) metastatic functional Guga polinodulara hipertiroidizata Tiroidita acuta infectioasa Tiroidita subacuta virala mooeD> Referitor la tratamentul cu antitiroidiene de sintezi in hipertiroidie sunt ADEVARATE urmiatoarele: (429) A. Tratamentul de prima intenjie in majoritatea cazurilor de hipertiroidie este Metimazolul B. Tratamentul cu antitiroidiene de sinteza se va incepe in general cu doze mici C. inprimul trimestru de sarcina se administreaz’ Metimazol, datorita efectului teratogen al Propiltiouracil D. TSH-ul ramane supresat pentru mai multe siptiméni sau chiar luni de la E. inceputul tratamentului . Propiltiouracilul nu este recomandat de prima intentie datorita nefrotoxicitafii Tiroidita subacut’ se diferenfiazi de boala Graves prin urmatoarele, CU EXCEPTIA: (434) Radioimunocaptarea este foarte crescutd in tiroidita subacuta La palparea tiroidei in tiroidita subacuti apare durerea Autoanticorpii antitiroidieni sunt prezenti in tiroidita subacuta in tiroidita subacuta se observ asimetria glandei Tiroidita subacuta se asociaz cu un sindrom inflamator important roOmD> ‘Tratamentul prin metoda “Block and replace” in hipertiroidii se caracterizeaz prin: (430) etapa initial de administrare a propiltiouracilului pe o perioada de 3-6 luni Administrare initial de metimazol 3-6 luni pana la atingerea eutiroidiei Dupé 3-6 luni se opreste metimazolul si se administreaza levotiroxina Tratamentul nu este recomandat majoritafii pacienjilor deoarece are o rat mai mare de aparitie a efectelor adverse Dupz etapa inifiala se va administra concomitent metimazol si levotiroxina pop> m 11317. 18. 19. 20. 2. Gusa toxic polinodulara se caracterizeaza prin urmatoarele, CU EXCEPTIA: (433) Hipertiroidia poate fi precipitata de administrarea de Propiltiouracil Scintigrafia descrie noduli multipli cu diferite grade de captare ‘Apare la pacientii cunoscufi de mult vreme cu gusi polinodulare toxice Analizele de —laborator evidentiaza valoricrescute ale hormonilor tiroidieni, in mod special T4 E, Gusa polinodulara poate avea dimensiuni variabile cu extindere retrosternali pOwP Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la tratamentul cu Tod radioactiv la pacientii cu oftalmopatie sever’ in boala Graves sunt ADEVARATE: (431) A. Oftalmopatia sever este 0 contraindicatie absolut in tratamentul cu iod radioactiv B, Exacerbarea oftalmopatiei poate fi prevenit& prin administrarea de prednison pentru 1-2 luni dup’ tratamentul cu iod radioactiv C. Oftalmopatia severd este o contraindicatie relativa in tratamentul cu iod tadioactiv D. Pacientii fumatori cu oftalmopatie sunt mai predispusi la exacerbari E. Exacerbirile pot fi prevenite prin administrarea de prednison pentru 3-6 luni dupa tratamentul cu iod radioactiv Clasa 5 in clasificarea modificdrilor oculare din boala Graves NU se caracterizeaza prin: (427) Pierderea vederii prin afectarea nervului optic Infiltrarea si fibroza musculaturii extraoculare Proptoza Leziuni comeene de tipul keratitei Hiperemia conjunctivala FOOD> Hipotiroidismul secundar este caracterizat de urmatoarele valori hormonale: (437) A. TSH <0,SmUML si FT4 seazut B. TSH>4,SmUUL si FT4 scdzut C. TSH intre 4,5-10mUIIL si FT4 scdzut D. TSH>4,SmUVL si FT4 crescut E. TSH inadecvat normal intre 0,5-4,5mUUL gi FT4 scdzut La examenul anatomo-patologic in tiroidita autoimun Hashimoto NU intalnim urmatoarele (438) Infiltrat limfo-plasmocitar Formare de centri germinativi Hipertrofie de foliculi tiroidieni Metaplazie oxitfila Coloid prezent in cantititi normale noOM> 114e2. 23. 24, 25. 26. 27. Lace perioada de timp trebuie monitorizate valorile TSH si FT4 la un copil cu varsta de 11 luni: (444) La2 sila 4 saptiméni la fiecare schimbare de doz Lunar La 6-12 luni La fiecare 3-4 luni Anual moom> Frilozitatea este un simptom ce apare in: (435) Gusa polinodulara hipertiroidizatt Tiroidita Hashimoto Tiroidita de Quervain Tiroidita Riedl Boala Graves PoOw> Care dintre urmitoarele afirmafii cu privire la administrarea liotironinei sunt ADEVARATE: (441) . Nu se administreazé niciodat concomitent cu levotiroxina Se poate administra intravenos sau pe sonda nasogastricd Se administreaza in coma mixedematoasé fara réspuns la levotiroxind in 24 h Se administreaz4 doar intravenos Este indicata la pacienfii tineri, fara istoric de boal coronariana ischemic& pOwP ‘are dintre urmiitoarele NU sunt eauze de hipotiroidism primar: (435) Tiroidita Hashimoto Tumorile hipofizare Tiroidita Ried! Bolile infiltrative hipotalamice Absenta tiroidei mMOAD>O Care dintre urmatoarele semne adult: (436) Facies si extremitai infiltrate Carotenodermie limitata la nivelul faciesului Sindrom de tunel cerpian Rarirea treimii interne a sprancenelor HTA diastolica NU sunt specifice hipotiroidismului la mOORD Care dintre urmatoarele afirmagii cu privire la tratamentul in hipotiroidism sunt ADEVARATE: (439) A. in sindromul Schmidt terapia se incepe cu substitutia tiroidiana B. La gravida necesarul de hormoni trebuie suplimentat cu > 50% decat in mod normal La copilul mic se incepe cu doze mai mici decét la adult, Pacientii varstnici au un necesar terapeutic mai redus comparativ cu adulfii Terapia de susbtitutie se face de prima intenfie cu Propiltiouracil roo 11528. 29, 30. 31 32. 33. Semnele clinice prezente in hipotiroidismul congenital Ia un nou niscut sunt urmitoarele, CU EXCEPTIA: (442) Icter prelungit Macroglosie Hipertonie musculara Greutate scdzut la nastere Fontanela anterioara cu dimensiuni crescute moow> La un pacient diagnostieat eu hi paraclinice: (437) Hiperprolactinemie moderata in hipotiroidismul primar sever Creatinkinaza in limite normale Anticorpii blocanti ai receptorului de TSH crescu{i in 90% din cazuri in tiroidita Hashimoto ‘Anticorpii anti-tireoperoxidaza crescuti in tiroidita Hashimoto Complexe QRS hipovoltate la ECG tiroidism, putem identifica la investigatiile BS ° Ape Care dintre urmitoarele afirmatii cu privire la cancerul medular tiroidian sunt ADEVARATE: (452) ‘A. Deriva din celulele foliculare B, Apare secrefia de antigen carcino-embrionar C. Reprezinti 80% din toate formele de cancer tiroidian D. Se insofeste de valori ale calcitoninei scdzute E. Se poate insoti de sindrom cushingoid Care dintre urmitoarele carcinoame sunt de tip folicular: (446) Cancerul anaplazic cu celule mici Carcinomul cu celule clare Cancerul medular Careinomul insular Careinomul cu celule Hurtle moOm> Cancerul tiroidian nediferenfint se caracterizeazi prin urmitoarele, CU EXCEPTIA : (453-454) . Supraviefuirea din momentul diagnosticului este mai mica de 6 luni Este reprezentat de o mas& tumoral’, dura, mobila, cu metastaze la distanf’ in 50% din cazuri Metastazarea este frecvent osoasi, rar pulmonar ‘Adesea tireoglobulina are valori seazute Doxorubicina administrata post rezectie chirurgicala poate creste durata de viata la 1 an BOO D> Oncogeneza tiroidian’ se caracterizeazA prin urmatoarele afirmatit: (449) A. Factor inifiatori ai oncogenezei stimuleaza proliferarea celulara B. Carcinoamele tiroidiene sunt de tip monoclonal C. Factorii promotori ai oncogenezei sunt reprezentate de substanje chimice sau procese de iradiere 11634. 35. 36. 31. 38. D. TSH-ul este un factor promoter E, Pentru aparitia procesului oncogenetic este necesari activarea unor protooncogene Semnul Pemberton se caracterizeaza prin: (447) A. Apare atunci cénd pacientul ridic’ brajele deasupra capului B. Se manifesta clinic prin aparitia pletorei faciale C. Se datoreazi obstructiei venelor jugulare externe D. E. Se datoreazi hemoragiei aparute intr-un adenom Apare ca o consecinfa a devoltirii gusii catre mediastinul anterior Daci la o reevaluare la 6 luni a unui pacient cu tiroidectomie totala pentru un cancer tiroidian diferenfiat folicular gisim valori ale Tireoglobulinei intre 2- 10ng/mlsi WBS negativi (Whole body scan), ce investigafii recomandafi ulterior? (451) Este necesara o ecogratfie si urmarirea valorilor tireoglobulinei la 3 luni Necesita imagistics CT cervico-toracicai Necesita repetarea radioiodoablatiei la interval de 6-12 luni ‘Necesiti FDG-PET/CT pentru evidengierea leziunilor de carcinom papilar ce au pierdut capacitatea de iodocaptare E. Nevesiti o ecografie cervical yop> Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cancerul_medular_tiroidian NU sunt adevarate: (453) A. Diagnosticul pozitiv obliga la tiroidectomie total B. Pentru leziunile <1 cm se poate limita disecfia ganglionari la compartimentul central C. In sindromul MEN2B se insofeste de afectarea paratiroidelor D. Chimioterapia bazati pe medicafiacitotoxica oncologic’ a adus beneficii semnificative E. Postoperator este necesara terapia de substitutie cu levotiroxina Care dintre urmétoarele NU aparfin grupului inhi (453) Streptozotocina Cabozantinib forilor de tirozin kinazi: tre urmatoarele atitudini terapeutice sunt indicate in cancerul medular tiroidian: (453) A. Tiroidectomie totala si disectie ganglionara B. Terapia de radioiodoablatie C. fin cazul leziunilor < lem se poate limita disectia ganglionara la compartimentul central D. Chimioterapie bazata pe inhibitori de tirozin—kinaza E. Substitutie tiroidiand postoperator cu intenfia de supresie 11739. 40. Referitor Ia tratamentul substitutiv/supresiv cu levotiroxin’ in cancerul tiroidian diferentiat din epiteliul folicular sunt ADEVARATE: (452) ‘A. Pacienfii cu risc crescut necesita mentinerea TSH sub 0,1 mU/L B. Terapia cu levotiroxina trebuie individualizata fieckrui caz C. Pacientii cu TSH supresat vor avea nevoie de un supliment de caleiu si vitamina D, adminisirat zilnic, D. Pacienfii cu rise scazut, fri evident’ imagistica de boala teziduala ar trebui sa aiba un TSH sub 0,1mU/L E. Osteoporoza este una din complicafiile supradozajului la femei postelimax tre urmitoarele tumori tiroidiene reprezinta la rapoartele citologice “zone gri”: (449) ‘A. Carcinoamele foliculare B. Carcinomul cu celule clare C. Carcinoamele cu celule Hurtle D. E Careinomul insular Elementele sugestive pentru carcinomul papilar, dar nu diagnostice pentru carcinomul papilar 118VII. BOLI INFECTIOASE ‘omplement simplu: Referitor 1a hepatitele virale acute urmitoarele afirmafii sunt adevarate, CU EXCEPTIA: (455-460) A. VHA si VHE sunt transmise pe cale fecal-orala VHB se poate transmite prin consum de droguri cu administrare i.v. VHC se poate transmite prin consum de droguri cu administrare i.v. sau intranazala ‘Transmiterea VHC pe cale sexuala este frecventa VHD poste fi responsabil de o suprainfectie la pacientii diagnosticati cu VHB mo on Care din urmiitoarele enunfuri referitoare la explorarile paraclinice in hepatitele ale acute cu VHA NU este adeviirat? (456) ‘Transaminazele sunt in general crescute de peste 10 ori fata de limita superioara a normalului Dintre transaminaze, ALT este mai specific pentru fesutul hepatic Concentratia de protrombind este sub 25 % in forma fulminant IgG VHA reprezinté contact recent Hiperbilirubinemic > moop Urmatoarea afirmatie referitoare la tratamentul hepatitei acute cu VHC este ADEVARATA: (461) ‘Nu necesita tratament antiviral, tratamentul fiind in principal simptomatic B. In formele cronice este indicat interferonul pegylat pe o durata de 48 siptimani C. in formele cronice este indicat tratamentul cu analogici nucleozidici/nucleotidici D. > (tenofovir, entecavir) pe termen lung Se poate asocia tratament combinat cu entecavir, un DAA- directacting antiviral cu interferonul pegylat E. Se poate incerca monoterapia cu interferon pegylat in faza acuta (in cazul in care nu se inregistreaz clearence spontan in primele 12 siptimén Despre HIV putem afirma urmatoarele, CU EXCEPTIA: (463) A. Face parte din familia retrovirusurilor B. Sursa de infeotic este umana C. Genomut sau este de tip ADN D. Stabileste rezervoare virale in organismul uman, unde rméne in stare de latengi Ye termen lung E, Inreplicarea virusului intervin 3 enzime virale Referitor la manifestarile clinice ale infecticei HIV, urmatoarele enunturi NU sunt adevitrate: (464) A. Infecfia HIV este clasificata conform sistemului CDC B. Etapa asimptomatica are o durata medie de 8-10 ani, numarul de limfocite CD4 raméne relativ stabil iar incarcdtura viral (ARN HIV) scade treptat C. Etapa SIDA se defineste prin scdderea numérului celulelor CD4 sub 200/mme D, in etapa simptomaticd apar simptomele patologiilor asociate infectiei HIV 119E. in cadrul infectiei acute, fereastra serologic poate dura pana la 6 luni 6. Urmatoarele afirmatii referitoare la sepsis sunt adeviirate, CU EXCEPTIA: (468) A. Epidemiologia este in relatie directi cu etiologia infections B. in absenfa unui tratament etiologic, asociazi morbiditate si mortalitate semnificativa Insuficienta respiratorie apArut& in cadrul unei pneumonii, fir& alte disfuncsii de organ este clasificata drept sepsis Disfunctia de organ din cadrul sepsisului trebuie sa aiba localizare in afara sediului primar al infectiei Manifestatile clinice depind de caracteristicile pacientului oe 8 evaluarea instalirii socului septic poate fi util determinarea: (469) Procalcitoninei Lactatului serie Investigatiilor imagistice VSH Fibrinogenului Complement multip! ma eee etary ADEVARATE referitoare la VEB: (457) Este un virus de tip ADN Nu are rise de reactivare a infectici In caz de infectie in perioada de adult,majoritatea vor evolua spre hepatita cronica isi integreazi materialul genetic in celula-gazda prin intermediul formelor ADNece in caz de infectie VHB surveniti in copilarie, se inregistreaz& clearance spontan {in decurs de 6 luni din momentul infectiei acute mOOeP RE pomp m 9. Serologia sugestiva pentru infectia acutd cu VHB este: (458) . AgHBs negativi AgHBs pozitivi ACHBs negativi AcHBe de tip IgM pozitivi AcHBe de tip IgG. pozitivi moODEe 10. Referitor la VHD urmiitoarele sunt adevarate, CU EXCEPTIA: (459) Este un virus de tip ARN, cu anvelopa proprie Este un virus de tip ADN, fara anvelopa proprie Cronicizarea apare mai frecvent in cazul suprainfectiei decdt in cazul coinfectiei Este un virus de tip ARN, defectiv, far anvelopa proprie Cronicizarea apare mai frecvent in cazul coinfectiei decdt in cazul suprainfectiei mDOD> 11, Pentru diagnosticul etiologic in hepatita acuti cu VHC se determind: (461) A. AgVHC B. AcVHC 12012 13) 14, 15. 16. C._Testele non-invazive: FibroMax, FibroScan D. Incdrcatura virali ARN VHC E, Valoarea transaminazelor (ALT) Selectati enunfurile ADEVARATE referitoare la hepatita acuti cu VHE: (456) VHE se poate transmite pe cale fecal-oral Evolueaza frecvent catre hepatita cronic’ Pentru diagnosticul etiologic se determin’ ACVHE Au fost raportate cazuri fuulminante la pacienti tarafi sau la femei insircinate VHE este un virus ADN care provoaci hepatite acute cu evolutie autolimitant& moaw> Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la prevenirea transmiterii cu VHB NU sunt adevirate? (457) A. Este important monitorizarea viremiei in timpul sarci B. Este indicat tratamentul antiviral sau lamivudina in cazul in care viremia depaseste 200 Ulm in trimestrul IT de sarcin’. CC. Nasterea se va efectua prin cezarian’ D. Este indicat tratamentul antiviral sau lamivudina in cazul in care viremia depaseste 2000 Ul/ml in trimestrul III de sarcina E, Now-niiscutul va primi imunoglobuline umane specifice an siptimani de la nastere verticale HB, in primele Hepatita C poate prezenta forme fulminante CU: (461) Prognostic rezervat (concentrafia protrombinei mai mic de 25%) Prognostic rezervat (concentrafia protrombinei mai mare de 25%) Coagulopatie Sindrom hemoragipar Encefalopatie hepatica roap> Pentru diagnosticul de VHB+VHD sunt necesare urmitoarele explorari, CU EXGEE IAS (459) Jn caz de coinfectic, serologic VHB sugestiva infectiei acute (AgHBs pozitivi, AcHBs negativi, AcHBe IgM pozitivi) + Ac VHD IgM pozitivi in caz de coinfectie, serologie VHB sugestiva infectiei cronicd (AgHBs pozitivi, AcHBs negativi, AcHBe IgM pozitivi) + Ac VHD IgM poziti fn caz de coinfectie, serologic VHB sugestiva infectici acuti (AgHBs pozitivi, ACHBs negativi, ACHBe totali pozitivi) + Ac VHD IgG pozitivi in caz de suprainfectie, serologie VHB sugestiva pentru infectia cronica (AgHBs pozitivi, AcHBs negativi, AcHBe totali pozitivi) + Ac VHD IgM pozitivi In caz de suprainfectie, serologie VHB sugestiva pentru infecjia acuti (AgHBs pozitivi, AcHBs negativi, AcHBe IgM pozitivi) + Ac VHD IgG pozitivi o co = Sunt virusuri hepatitice cu genom tip ARN: (455-460) VHA VHB VHC VHD yop> tat17. 18. 19. 20. 21. on E. VHE Principalele cdi de transmitere a infecfiei HIV sunt, CU EXCEPTIA: (463) Contact sexual neprotejat Pe cale fecal-oralA (prin ,.mdini murdare”) Transmitere parenteral Transmitere vertical Prin picaturi Fliigge mpOp> replicarea HIV intervin urmitoarele enzime: (463) Oxidoreductaza Ligaza Integraza Proteaza Revers transcriptaza MOOWP in cadrul infectiilor oportuniste apirute in cadrul infeefiei HIV cu CD4 < 200/mme NU intalnim: (466) Toxoplasmoza pulmonar Meningita criptococica Pneumocistoza pulmonara Retinita EBV. Micobacterioze atipice diseminate moOp> Referitor la diagnosticul in infectia HIV sunt ADEVARATE urmitoarele: (465) A. Se utilizeazi un test screening si unul de confirmare, insofit de consiliere psihologica B. Se utilizeaza initial testul Western blot C. Testele ELISA gi Western blot pot fi negative in primele 12 luni. ). Dacé ELISA este pozitiv se efectueaza testul Western blot de confirmare E, Daca ELISA este negativ se poate efectua incarcatura virala ‘Un pacient C3, conform clasificdrii CDC din cadrul infectiei HIV poate prezenta: (464) Tuberculozi Limfadenopatie generalizata persistent& Sarcom Kaposi CD4 nadir < 200 celule/mme CD4 nadir 200-499 celule/mme hema de tratament in infectia HIV poate fi reevaluata in caz de: (467) Eyec virusologic Esec imunologie (cresterea CD4 sub tratament) Considerente de toxicitate medicamentoas Tolerabilitate Profil de reactii adverse (lipodistrofie) MUODP eS moOw> 122Definigia sepsisului (2014) presupune: (469) A. Infectie B. Inflamatie C. Sindrom de rispuns inflamator sistemic (SIRS) D. Disfunctie de organ (cu alta localizare in afard de sediul primar al infectiei) E. Hipotensiune refractara la administrare ivv. de fluide ‘Cei ,,4D” ai terapiei antimicrobiene din sepsis pot lua in calcul urmatoarele, CU errs 70) A. Right Dose B. Right Drug C. De-escalation D. Right Distribution E. Right PharmacoDynamy Referitor la complicatiile ce pot aprea in cadrul sepsisului sunt adeviirate, CU _EXCEPTIA: (470) A. Poate aparea sindromul de detresi respiratorie acuta B. Cresterea fractiei de ejectie cardiaca C. Absenta proteinuriei si a retenfiei azotate D. Dezechilibrele metabolice de tip hipoglicemie, alcalozi E. Coagulopatiile Care dintre urmittoarele criterii defineste SIRS? (469) Leucocitoza sau leucopenie Febri sau hipotermie Oligo-anurie Sciiderea TA sistolice =90 mmHg ‘Tahicardie (alura ventriculara >90/min) monw> ~ Disfunctia de organ din cadrul sepsisului este identificati prin urmatoarele criterii specifice: (469) A. Encefalopatie, obnubilare B. Insuficienfa respiratorie C. Alcalozi metabolica in absenta unei cauze specifice D. Scaderea concentratiei de protrombind in insuficient hepatica E. Trombocitoza sever’ . Care dintre urmAtoarele criterii defineste SIRS? (469) Bradicardie (alura ventricular <90/min) Polipnee (frecventa respiratorie >20/min) ‘Trombocitozi sau trombocitopenie Febra sau hipotermie Acidozi metabolic’ in absenta unei cauze specifice moaw> 123Complement simplu: 1. VIII. NEFROLOGIE Care din urmatoarele medicamente necesiti reducerea dozelor doar cind eREG seade sub 30mL/min: (503) Tetracicliniele Metotrexatul Flucitocina Betablocantele Aminoglicozidele moam> Referitor la complicatii adeviirate: (497) ‘A. Cea mai frecventa cauza de sangerate digestiva inferioara este cancerul B. Ulcerele duodenale, gastrita si duodenita eroziva apar mai frecvent la pacientii in predializa decat la cei dializati C. Ischemia mezentericd este o complicafic severa la pacientii dializaji si apare cel mai frecvent datoritd leziunilor de aterosclerozi D. Administrarea de polistiren sulfat in asociere cu sorbitol determina freevent necroza colonului E, Cresterea concentratiei ureei in secrefiile digestive determina greturi si varséituri digestive din boala cronicd de rinichi NU sunt Referitor la complicafiile cardiovasculare in boala cronic& de rinichi este ADEVARAT: (495) A. Principalele cauze de mortalitate sunt infarctul de miocard si accidentele vasculare cerebrale B. Initial se produce o insuficienfa cardiacd sistolic’, care genereazd episoade de edem pulmonar acut repetitiv C. Numérul imaginilor in coada de cometa” surprinse la ecografia pulmonara este tun predictor mai bun al mortalitatii decdt evaluarea hiperhidratarii prin bioimpedanga, D. Nivelul peptidetor natriuretice are un rol important in diagnosticul episoadelor de insuficienta cardiac acuta la pacienfii cu BCR E, Pericardita acut& apare la pacienfii in stadiul G3b si are frecvent un rasunet hemodinamic puternic Referitor la ateroscleroza membrelor inferioare in boala cronic4 de rinichi NU este adevitrat: (494) A. Indicele glezna-brat sub 0.9 sugereaza obstructia arterial B. Indicele haluce-brat sub 0.7 sugereaza obstructia arterial’ C. Indicele glezna-brat peste 1.3 sugereazA calcificiri extensive ale arterelor ‘membrelor inferioare si poate masca obstructia D. Indicele glezné-braj sub 1.3 sugereazi calcificiri extensive ale arterelor ‘membrelor inferioare si poate masca obstructia E. Angiografia este recomandata numai cénd se intenfioneaz& revascularizarea 124Referitor la chelatorii fosfatilor serici NU este adevarat: (490-492) A. Sirurile de calciu reduc fosfatemia dar pot pozitiva bilanful calciului B. Sevelamerul este un chelator non-calcic eficient care poate reduce si LDL- colesterolul C. Poate fi utilizat si lanthanum D. Poate fi utilizata niacina E. Poate fi utilizat si cinacaleetul Referitor la tratamentul TMO-BCR este ADEVARAT: (492) Paratiroidectomia este indicat atunci cAnd cel pufin 2 glande au peste 1 cm Activatorii receptorilor de vitamina D sunt recomandati de prima intengie pentru controlul PTH Calcimimeticele si citratul de sodiu erese caleemia Chelatorii calcici scad caleemia Cinacalcet este indicat in hiperparatiroidismul sever necontrolat prin alte mijloace terapeutice, la pacientii dializati, cu risc inalt si sanse mari de transplant mon wp Referitor 1a anomaliile scheletului osos in boala cronicd de rinichi este POR ea (489) . Osteitis fibrosa este caracterizat’ prin: turnover osos crescut, mineralizare anormala si volum osos crescut B, Osul adinamic este cea mai frecvent anomalie osoasi la pacientii hemodializati C. Anomaliile osoase cu swnover osos scizut sunt: osul adinamic, osteomalacia gi leziunile mixte D. Leziunile mixte sunt caracterizate de: turnover osos crescut, mineralizare anormala si volum osos normal E, Osteomalacia este caracterizati de: turnover osos sc&zut, mineralizare normal si volum osos sc&zut Referitor la tulburarile metabolismului hidro-electrolitic si acido-bazie in boala cronicd de rinichi, NU este adevarat: (486) A. Acidoza este cea mai frecventa tulburare acido-bazic& B. Se produce o retentie de Na* C. Se produce o hiperhidratare D. E . Hiperpotasemia apare cel mai frecvent cdnd eRFG scade sub 10-15ml/min . Cand potasiul seric este intre 5.5-6.5 mEq/l se recomanda o diet bogata in valente alcaline si eliminarea cauzelor medicamentoase Care din urmitoarele NU este o cauzit de rezistenfa la tratamentul edemelor: (486-487) . Aport mare de sare Dieta bogata in valente alcaline Proteinuria nefrotica Insuficienja cardiac& Hipovolemia roAD> 12510. ML. 12. 1B. 14, Referitor la progresia BCR NU este adevarat: (480-481) A. Un declin al eRFG de Imi/min pe an este ,,fiziologic” Ia persoanele peste 50 de ani Reducerea cu mai pufin de 1-5% a eRFG pe an este ,fiziologica” Ia persoanele peste 50 de ani C. Trecerea intr-un stadiu superior asociat& cu scAderea cu mai mult de 25% fata de valoarea initial’ a eRFG este considerat& progresie accelerati D. Progresia rapida este considerata sciderea eRFG cu mai mult de Sml/min pe an E, Pentru evaluarea progresiei BCR sunt necesare 3 determinari intr-un interval de 12-24 de luni » 477) Stadiul G3b cu eRFG: 30-44 ml/min/1.73 m? B. Stadiul G2 cu eRFG: 60-89 ml/min/1.73 m? + sumar patologic sau proteinurie peste 150mg/zi C. Stadiul G4 cu eRFG: 15-29 ml/min/1.73 m* D. Stadiul GS cue RFG: sub 15 ml/min/1.73 m* E. Stadiul G3a cu eRFG: 30-44 ml/min/1.73 m* Referitor la categoriile de rise in BCR in functie de albuminurie NU este adevairat: (476) 1 include 1+ la bandeleta urinara A2 include o proteinurie cuprinsa intre 150-500 mg/24 ore A1 include un raport albumini/creatinind sub 30 mg/g A3 include un raport proteine/creatinina peste SOmg/g A3 include o albuminurie peste 300mg/24 ore POOR Bee Ja localizarea complexelor imune circulante este ADEVARAT cA: Gis A. Atunci cand complexele imune circulante sunt localizate pe versantul subendotelial al membranei bazale, infiltratul inflamator lipseste sau este minimal B. Localizarea subepiteliala a complexelor imune circulante este asociaté ou sindrom nefritic C. Localizarea subepitelials a complexelor imune circulante poate duce la necroza fibrinoida a capilarelor, rezultind rupturi ai perefilor capilari si proliferare celulara in spatiul Bowman D. Localizarea subendoteliala a complexelor imune circulante duce la proteinurie important E. in cazul localizarii subepiteliale a complexelor imune circulante, raspunsul inflamator este initiat cel mai frecvent prin complement Care din urmitoarele afirmatii referitoare la glomerulonefrita membranoproliferativa NU este adevitrati: (546) A. Intipul I apare freevent aspectul ,compartimentat” al glomerulilor B. in tipul I apar depuneri electronodense cu aspect de panglica in membrana bazala glomerular’ 126C. intipul I scade fractiunea C3 si C4 D. In tipul Ill scade doar fracjiunea C4 E. intipul Il scade doar fractiunea C3 Referitor la tratamentul glomerulopatiei membranoase NU este adevirat: (544) A. La pacientii cu risc sciizut se indicd tratamentul cu IECA sau sartani gi monitorizare periodica La pacientii cu rise crescut se recomanda asocierea ciclofosfamidei cu PDN Rituximabul este propus pentru formele refractare La pacienfii cu creatininemia constant peste 3.5 mg/dl. si rinichi cu dimensiuni scdizute, este recomandat tratamentul imunosupresor agresiv Daca albuminemia este sub 2.5 g/dL trebuie ficutd profilaxia complicatiilor tromboembolice coe nm Care din urmitoarele afirmafii referitoare la glomerulopatia membranoasi NU este adevaratti: (542-543) Predomina forma secundara Poate apirea dupa administrarea de D-penicilamina Complexele imune circulante sunt localizate subepitelial La microscopia optica se evidentiazé ingrosarea difiuzi a membranei bazale glomerulare E. La persoanele peste 55-60 de ani este recomandata explorarea paraneoplazica yowp Care din urmatorii factori NU contribuie la starea de hipercoagulabilitate din sindromul nefrotic: (535) Pierderea urinard de antitrombina III Scaderea plasminogenului Scdderea a2 antiplasminei Hemoconcentratia Cresterea concentrajiei serice a factorului V si VIL mooe> Care din urmatoarele glomerulopatii NU se manifesta de obicei prin sindrom nefritie: (543) A. Glomerulonefiita acuti post streptococica B. Nefropatia IgA C. Glomerulonettita rapid progresiva D. Glomerulopatia membranoasa E, Sindromul Goodpasture Care din urmatoarele NU este 0 manifestare clinic a glomerulopatiiloy Proteinuria Hematuria Edeme Leucocituria Hipertensiunea arteriala roOOR> 12720. mM, 22. 23. 24. Care din urmitoarele medicamente poate determina afectarea glomerulara: (516) Litiu Anticonvulsivantele Penicilina G Cefalosporinele generatia IIT Beta blocantele moow> Care din urmétoarele NU este un mecanism imun implicat in patogeneza glomerulonefritelor: (516) ASCA Complexele imune circulante Complexele imune in situ ANCA Autoanticorpi contra unor antigene glomerulare intrinseci poOmD Care din urmitoarele afirmafii referitoare Ia leziunile intélnite in glomerulonefrite NU este adevarata: (520-521) A. Depunerile subendoteliale sunt in mezangiu B. Leziunile membranei bazale glomerulare sunt: ingrosarea, dedublarea, clivarea sau depunerile C. Leziunile focale sunt limitate doar la anumite anse D. Leziunile difuze pot interesa peste 50% din glomeruli E. Depozitele liniare sunt insirate de-a tungul membranei bazale glomerulare Care din urmitoarele afirmatii referitoare la ITU joase NU este adevarata: (561-562) A. Netratata, uretrita gonococica determina epididimit’, impotent’ si sterilitate Ia barbat B. Uretritele cu Chlamydia raspund la ofloxacin’ C. Prostadinia reprezint& durerea pelvirenala asociati cu probe urinare si secretie prostatic normal D. Terapia de 3 zile in cistitele acute necomplicate are eficienfé mai micd decat terapia de 7 zile E. fn schema cu durata de 7 zile se poate folosi: nitrofurantoin, cotrimoxazol, amoxicilina+acid clavulanic Care din urmitoarele afirmatii referitoare la etiologia pielonefritei cronice NU este adevatratii: (555) Cel mai frecvent agent etiologic incriminat este E.coli Fungii pot produce abcese renale prin diseminare fungic& hematogend {in infectiile de cateter cel mai frecvent se izoleazi S.aureus in pielonefrita cronica complicata se intalneste freevent Klebsiella Infectia cu enterococ este rara si persist mai multi ani moOOp> 1282s. 26. 21. 28. 29, 30. in care din urmatoarele circumstanfe clinice NU se suspicioneazi o pielonefriti acut complicat’: (552) Primul episod de PNA la barbat Prima PNA asociaté cu colic’ renal si hematurie la femeie Prima PNA cu IRA si proteinurie la femeie Prima PNA cu leucociturie persistenta la femeie Prima PNA cu febra peste 40°C gi stare generala alteratd la femeie moop> Care din urmitoarele NU este considerati nefropatie tubulointerstifiali conform OMS: (549) Pielonefrita cronica Uropatia obstructiva Nefropatia de reflux NTI acuta infectioasa asociata difteriei Boala Berger FOOD> Clasificarea RVU la cistoureterografie NU include: (559) A. Gradul II: dilatatia usoara a ureterului si bazinetului B. Gradul IV: dilatatia moderata a ureterului si bazinetului C. Gradul V: dilatatia importanta a ureterului si bazinetului D. Gradul I: se opacifiaza doar ureterul E. Gradul Il: opacifierea moderata a ureterului si bazinetului Care din urmatoarele afirmatii referitoare Ia sistemele tampon NU este adevaratit: (566) A. Principalul sistem tampon este sistemul a,carbonic/bicarbonat B. Concentrajia H* in solugia tampon este: H’=[HCOs |/[H2COs] C. Concentratia H* in solutia tampon este: H*=[H2COs]/[HCOs] D. [HPOs"/({HPO¢’] este un alt sistem tampon E, [H*Proteinal/[Proteind] este un alt sistem tampon Care din urmitoarele afirmafii referitoare Ia valorile normale din parametrii ASTRUP NU este adevarati: (567) pCO2= 40 mmHg pH standard= 7.35-7.45 Baze tampon normale= 40-50 mEq/l CO> total= 24-27 mEq/l pH actual=7.30-7.40 moOm> {in funcfie de bicarbonatul standard este ADEVARAT ci: (568) A. Dac bicarbonatul actual este egal cu bicarbonatul standard si valorile sunt scdzute este vorba de alcalozi metabolic’ necompensati B, Daca bicarbonatul actual este egal cu bicarbonatul standard si valorile sunt crescute este vorba de o acidozé metabolic compensats C. Daca bicarbonatul actual este peste bicarbonatul standard este vorba de 0 acidoza respiratorie 12931. 32. 33. 34, 35. D. Dacé bicarbonatul actual este sub bicarbonatul standard este vorba de 0 acidozi respiratorie E, Daca bicarbonatul actual este egal cu bicarbonatul standard gi valorile sunt selizute este vorba de o acidoz! metabolic& compensat Care din urmitoarele afirmatii referitoare la echilibrul acido-bazic este ADEVARATA: (570) Acidozi respiratorie: pH<7.35, pCO2 scizut, HCO;” normal Alcalozi metabolic: pH>7.45, pCO: scizut, HCOs” sc&zut Alcalozi respiratorie: pH>7.45, pCO: scazut, HCO: normal Acidoza metabolica: pH<7.45, pCO2 normal, HCO;” scazut Acidozit metabolica: pH Indicafiile administr de bicarbonat in acidoza metabolic NU includ: (573) ‘A. Acidozé respiratorie sever - pH: 7.15-7.20 B. Hiperpotasemie severa C. Acidoza metabolic& cu gap anionic normal prin pierdere urinard de bicarbonat D. Intoxicatia cu barbiturice E. Intoxicatia salicilica Care din urmatoarele afirmatii referitoare 1a componentele electrolitice ale spatiului extracelular NU este adevarati: (575) A. Fosfor 1.4-2.2 mmol/L B. Calciu 4.5-5.8 mmol/l C. Clor 102 mmol/l D. Proteine plasmatice 16 mmol/L E. Sodiu 135-145 mmol/1 Care din urmitoarele NU este indicatie de hemodializa: (588) Hiperpotasemie asociat& cu insuficient’ renala cronica Hiperpotasemie asociatd cu insuficienf’ renala acuta oligurica Hiperpotasemie asociat& cu leziuni tisulare semnificative Hiperpotasemie asociat& cu insuficienfé renala acuta poliurica Hiperpotasemie rezistenta la tratamentul medical ‘feritor la pierderile zilnice estimate NU este adevarat: (577) fn timpul efortului fizic prin transpiratic se pot pierde SL de lichide Pierderile lichidiene prin materi fecale sunt 100 mL indiferent de temperatura sau efort fizic Pierderea cea mai mare de lichide la temperaturi normal se face prin transpiratie Pierderile insensibile sunt reprezentate de piele si respiratie Pierderile urinate scad la temperaturi ridicate comparativ cu. temperatura normal, Spe MUODD mo OD 130ae 38. 39. 40. AL. Etiologia hipovolemiei hipoosmolare NU cuprinde: (579) . Sindromul Schwartz-Bartter (hiposecrefie ADH) Traumatisme cranio-cervicale Pierderi digestive prin varsdturi Ciroza hepatica Administrare iatrogend de ser glucozat 5% roow> Care din urmatoarele NU este 0 tulburare de compozifie a echilibrului hidro- electrolitic: (577) Hiperpotasemia Hiponatremia Hipopotasemia Hiperfosfatemia Hipovolemia roUOD> Urmatoarele afirmafii referitoare 1a indicatorii Jeziunilor rinichiului sunt ADEVARATE: (475) Sindromul Bartter include aminoacidurie, glicozurie si acidoz§ tubulard Cilindrii hematici apar in glomerulonefritele proliferative Cilindrii leucocitari apar in pieloneftite Acidoza tubular renali se caracterizeazi prin acidozi sistemicd cu urini alcaline Diabetul insipid include poliurie si polidipsie normoglicemica els - Care dintre urmatoarele sunt condiii asociate cu BCR: (474) Greutate la nastere sub 2.5 kg Boli cardio-vasculare Hipertrofia de prostata Antecedente de injurie acuta a rinichiului Antecedente de accident vascular cerebral moom> Criteriile de diagnostic in BCR includ: (473) A. Albuminurie peste 30mg/zi B. Albuminurie peste 300mg/zi @ D. E, ". Anomalii acido-bazice datorate disfunetiei tubilor renali . Transplantul renal eRFG sub 60 ml/min/1.73 m* Acidoza sever’ decompensati este caracterizati prin urmatoarele: (487) pH sub 7.2 pH sub 7.35 bicarbonat sub 20 mEq/l hiperventilatie hiperpotasemie mOoOmP> 13142. 43. 45. 46. 41, Referitor la PTH in BCR sunt ADEVARATE urmitoarele: (489) Creste din primele stadii ale BCR Frecvent se intdlneste un hiperparatiroidism autonom Cresterea PTH este initiata de hiperfosfatemie Cresterea PTH este initiatd de reducerea calcitriotului in hiperparatiroidismul tertiar secretia de PTH este independenti de calcemie mUOp> Referitor 1a patogenia tulburirilor metabolismului mineral si osos in BCR sunt ADEVARATE urmitoarele: (487-488) A. FGF 23 este principalul hormon fosfaturic B. PTH inhiba secretia de calcitriol C. FGF 23 inhiba secrefia de calcitriol D. E . Hipofosfatemia stimuleaza secretia de calcitriol . Hipercalcemia stimuleaza secretia de PTH Care dintre urmitoarele sunt complicafii ale uremiei asociate cu hiperparatiroidismul secundar: (489) A. Calcificarile vaselor mari B. Calcifilaxia C. Polineuropatia D. Hepatopatia E. Pericardita La realizarea pruritului uremic pot participa: (500) A. Ateroscleroza B. Secretia sudoriparé modificata C. Cresterea concentratiei de fosfati in derm ca urmare a hiperparatiroidismului secundar D. Sindromul de malnutritie E. Anomaliile de arborizatie a filetelor nervoase cutanate tip C A B @ Modifitirile stilului de viata in BCR cuprind: (482) . Interdictia totala a aportului de sare . Aport energetic de 50 keal/kg/zi . Aport proteic de 0.6-0.7 g/kg/zi pentru eRFG peste 30mL/min D. Menginerea unui indice de masa corporal cuprins intre 20-25 kg/m? E, Renunfarea la fumat Care dintre urmitoarele manifestiri clinice corespund stadiului G3b al BCR: (477) Pericardita Malnuttigia Hiperkalemia Acidoza Retenfia azotatd mOOD> 13248. 49. 50. 51. 52. Care dintre urmitoarele manifestiri clinice NU corespund stadiului G4: (477- 478) Encefalopatia Polineuropatia Gastro-entero-colita uremic& Malnuttitia HVS ron p> Care dintre urmatoarele afirmafii referitoare Ia triajul pentru BCR sunt POEL ATE (479) . Pentru confirmarea BCR sunt necesare 2 determinari ale eRFG si RAC intr-un interval de 3 luni Testarea RAC si eRFG este indicata gi la persoane fra factori de rise erescut de BCR daca au peste 50 de ani La un pacient cu diabet zaharat cu RAC sub 30mg/g testarea se repeta dupa un an Sciderea cu 20% a eRFG in decurs de 2 sAptaméni de la ultima testare este sugestiva pentru progresia accelerati bolii cronice de rinichi La un pacient hipertensiv cronic este necesard testarea €RFG sau RAC pentru diagnosticarea BCR poo Care dintre urmitoarele afectiuni sunt factori de rise crescut pentru BCR: (479) Diabetul zaharat HTA Amiloidoza Infectiile sistemice Ciroza hepatic’ POOD> Referitor la tratamentul pruritului uremic sunt ADEVARATE urmitoarele: B00) Tratamentul topic este prima gi principala masura terapeutica indicat Stree corporal general cu raze UV cu banda larga amelioreaz& permanent pruritul CC. Carbunele activat este recomandat in pruritul sever D. Talidomida este recomandata in pruritul sever E. Controlul hiperparatiroidismului si optimizarea tratamentului prin dializa reptezint& primele masuri indicate Complicafiile cutanate in BCR sunt: (500-501) Arcul unghial Terry Xerozisul Dermopatia fibrozant’ nefrogend Caleifilaxia Leziunile Janeway roODP 13353. 54. 55. 56. 57. Care dintre urmitoarele afirmatii referitoare la precaufiile medicamentoase in BCR sunt ADEVARATE: (503) Aminoglicozidele au risc de cristalurie cdind eRFG este sub 1Sml/min Metotrexatul produce disfunctii tubulare dupa tatament prelungit Dozele de warfarind trebuie scdzute cand eRFG este sub 60ml/min IECA pot fi administrati si la o €RFG sub 30ml/min Antagonistii de aldosteron pot fi administrati si la o €RFG sub 30mi/min POOED Care dintre urmitoarele categorii de rise in functie de albuminurie si eRFG necesiti monitorizare la 4 luni: (479) Paientii cu eRFG cuprins intre 29-15 ml/min si albuminurie intre 30-299 mg/g Pacienfii cu eRFG cuprins intre 30-44 ml/min si albuminurie intre 30-299mg/g Pacienfii cu eRFG sub 15 ml/min si albuminurie sub 30 mg/g Pacienfii cu eRFG cuprins intre 29-15 ml/min si albuminurie peste 300 mg/g Pacienfii cu €RFG cuprins intre 45-59 ml/min si albuminurie peste 300 mg/g ‘are dintre urmitoarele categorii de pacienti au ris Stadiul G3b si albuminurie A2 Stadiul G2 si albuminurie A3 Stadiul Gé si albuminurie Al Stadiul G3a si albuminurie A2 Stadiul G3b si albuminurie A3 mediu in BCR: (479) MOORPO MOOD> Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la categoria de albuminurie NU este ADEVARATA: (476) ‘A. Al include o albuminurie pe 24 de ore sub 300 mg/24 ore ‘A2 include un raport albumind/creatinina sub 30 mg/g A include o albuminurie peste 300 mg/24 ore . Al include un raport albumina/creatinin& sub 30 mg/g st intre 30-300 mg/24 ore B. al D. E. A2 include o albuminurie cup: Referitor la rata filtratului glomerular NU sunt adevarate urmatoarele afirmatii: (476-477) ‘A. Clearence-ul inulinei este ,etalonul de aur” pentru determinarea directi a RFG si este foarte utilizaté in practica medicala Dozarea creatininei are o imprecizie analitic’, deoarece 0 mare parte este eliminata prin secretie tubulara Estimarea ratei de filtrare este recomandata si se calculeaz4 folosind formula CKD EPI 2012 Estimarea ratei de filtrare este recomandati si se calculeazi folosind formula MDRD Estimarea RFG bazati pe cistatina C este recomandati cind filtrarea glomerulara are valori de granifé la estimarea numai pe creatinina seric& si mu existi indicatori de leziune a rinichiului mp9 p 13458. 59. 60. 61. Referitor la diagnosticul pozitiv in BCR NU sunt adevatrate urmitoarele: (475) A. Presupune demonstrarea prezenjei indicatorilor de leziune a rinichiului si a reducerii eRFG sub 60ml/min/1.73 m® ial caracterului cronic (peste 6 luni) B. Presupune demonstrarea prezentei indicatorilor de leziune a rinichiului sau reducerii eRFG sub 60ml/min/1.73 m® si al caracterului cronic (peste 6 luni) C. Presupune demonstrarea prezenfei indicatorilor de leziune a rinichiului si reducerii eRFG sub 30ml/min/1.73 m* si al caracterului cronic (peste 3 luni) D. Presupune demonstrarea prezenjei albuminuriei peste 30mg/24 ore si/sau a eRFG sub 60ml/min/1.73 m* gi al caracterului cronic (peste 3 luni) E, Presupune demonstrarea prezentei proteinuriei peste 30mg/24 ore sau a eRFG sub 60ml/‘min/1.73 m® si al earacterului cronic (peste 3 luni) Care dintre urmitoarele afirmafii referitoare la IECA in BCR sunt ADEVARATE: (484) ‘A. Sunt indicafi ca antihipertensive de prima intenfie cnd albuminuria este peste 300mg/g creatinind chiar si cnd PA este normal B. Nu existi diferenfe importante intre IECA i blocanfii_receptorilor angiotensinei C. Determind vasodilatajia arteriolei aferente si vasoconstrictia arteriol erescéind astfel debitul sanguin la nivelul glomerulului D. in primele zile de tratament trebuie monitorizate diureza, creatinina si potasiul E, Combinatia Aliskiren si IECA scade proteinuria si este recomandatf atunci cand eRFG scade sub 60ml/min -ferente, Referitor la controlul presiunii arteriale si al proteinuriei in BCR sunt ADEVARATE: (484-485) A. Statinele sunt indicate pacientilor cu hipercolesterolemie si varst sub 50 de ani B. Fibrajii pot fi recomandati la pacientii cu neffopatie diabetics si hipercolesterolemie Principala medicatie antihipertensiva la pacientul cu BCR cuprinde IECA, diureticele si blocantele de calciu Verapamilul in combinafie cu IECA reduce suplimentar proteinuria Se recomanda asocierea dintre un diuretic de ansa si tiazidic in caz de rezistent& Ja diureticul de ansa singur ro on Referitor la complicafiile neurologice in BCR NU sunt adevarate: (501-502) A. Polineuropatia este frecvent simptomatica, pacientul prezentand , lpi fierbinti” B. Encefalopatia uremica apare secundar calcificarilor vaselor mici de la nivelul creierului C. Rarefierea substanjei albe (leukoplakie) si infarctele subclinice reprezint& substratul alterarii cognitive D. Depresia este un predictor independent al mortalitatii deoarece se asociaza cu non-aderenfa si abandonul tratamentului E. Gabapentinul poate fi responsabil de aparifia delirului la persoanele cu BCR avansaté 13562. 63. 64, 65. 66. Care dintre urmitoarele afirmafii referitoare 1a ajustarea dozei medicamentelor alese in BCR NU sunt adevitrate: (504-505) De obicei eRFG peste 60ml/min nu impune reducerea dozei {in cazul edemelor pretibiale se scade din masa corporal’ 10 kg ‘in cazul in care exist’ revarsate seroase se scade din masa corporala 15 kg in general, in tratamentul antibiotic se modifica doza de incarcare, dozele de intretinere riménand aceleasi ‘Ajustarea dozei medicamentelor alese se poate face prin micgorarea dozei la fiecare priza si m&rirea numarului de prize pe zi pop> m Care dintre urmitoarele afirmatii _referitoare 1a administrarea medicamentelor in BCR sunt ADEVARATE: (502-505) A. In general la pacientul cu BCR trebuie tratate toate comorbidititile, indiferent de numarul de medicamente sau prize pe zi in cazul tratamentului cu digoxin se recomanda monitorizarea digoxinemiei Preparatele din plante si suplimentele nutrifionale care pot fi eliberate fara prescriptie pot fi utile in BCR Afectarea concomitent a ficatului impune reducerea dozelor medicamentelor cu 20% Ecuafii de estimare a RFG nu sunt valide in cazul in care creatinina seric& are variafii mari zilnice mop op Care dintre urmitorii pacienfi sunt eligibili pentru inifierea tratamentului substitutiv renal: (505) A. Un pacient cu antecedente de tuberculozi tratat corespunzitor B. 0 pacienta cu cancer mamar stadiul III C. Un pacient cu istorie de infectie VHB care prezint Ag Hbs negativ si Ac anti Hbs pozitivi D. Un pacient care la radiografia pulmonara prezinta o cavern si are testul la tuberculina pozitiv E. Un pacient cu infectie HIV dar care are CD4>500 celule/mme si limfadenopatie generalizata Care dintre urmitoarele NU sunt indicatii de trimitere imediati pentru consult nefrologic a pacientilor eu BCR: (506) Cresterea de peste 1.5 ori a creatininei in decurs de 7 zile Albuminurie peste 3000mg/g Hb sub 10g/dL Suspiciune de LES HTA rezistenti la tratament (peste 4 antihipertensive) moA wD Care dintre urmatoarele NU sunt indicat consult nefrologie a pacientilor cu BCR: (506) A. BCR cu risc foarte mare B. Progresie accelerati a BCR C. Litiazd renala recurenta D. Sindrom neftitic de trimitere de rutina pentru 13667. 68. 69. 70. 1 E, Sindrom nefrotic Care dintre urmitoarele sunt indicafii de trimitere de urgent pentru consult nefrologic a pacientilor cu BCR: (506) Criza hipertensiva (peste 180/120 mmHg) Sindrom nefrotic Injurie acutd a rinichiului Acidoza severa Reducere a eRFG cu 5 mi/an noam> Referitor la pregitirea pacientului pentru inifierea tratamentului substitutiv renal sunt ADEVARATE: (506) A. Inceperea tratamentului prin dializd este indicat atunci cnd eRFG este intre 10- 1Sml/min B. Planificarea tratamentului substitutiv trebuie facut’ atunci cand eRFG incepe si scada sub 45ml/min C. inceperea tratamentului prin dializi este indicat atunci cénd apar simptome atribuite uremiei, chiar dacd eRFG este peste 20ml/min D. Transplantul renal pre-emptiv intra in discutie la pacientii cu eRFG sub 15-20 mi/min la care este dovedita progresia ireversibilé a BCR in 6-12 luni E, Tratamentul prin dializ& este indicat mai ales la pacienii cu varsté inaintata, cu multiple comorbiditati, deoarece creste semnificativ sansele de supraviejuire Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la antibiotice in BCR sunt ADEVARATE: (503) . Tetraciclinele pot creste retenfia azotati Este contraindicata asocierea furosemidului cu penicilina Fluorochinolonele au rise de cristalurie cand eRFG scade sub 15 ml/min Este recomandati reducerea dozelor de tetraciclina la o ¢RFG sub 45ml/min Neurotoxicitatea apare la doze mari de penicilina administrate cind eRFG este sub 15ml/min FUOR> ‘Tratamentul caleifilaxiei include: (501) Paratiroidectomia trebuie practicata rapid Trebuie intrerupta administrarea anticoagulantelor dicumarinice Trebuie intrerupti administrarea heparinei nefractionate ‘Oxigenoterapia hiperbard favorizeaza vindecarea pligilor De prima intentie se face toaleta chirurgicala a leziunilor, antibioterapie si analgezie BoOmP Referitor la caleifilaxie NU sunt adevarate: (501) Biopsia cutanata este rar practicat Este 0 afectiune aseminatoare sclerozei sistemice ‘Necroza apare secundar calcificarii intimei vaselor arteriale mici dermice Debuteazi ca papule, noduli sau plici eritematoase indurate, edematiate ‘Nu existé tratament eficient, dar unii pacienfi raspund la doze mari de prednison PoOw> 13772. B. 74, 15. 16. 71. Referitor Ia disfunctia trombocitara in BCR sunt ADEVARATE: (499) ‘A. in caz de hemoragii acute ameninfatoare de viata la pacientii care nu tolereazi supraincircare volemica, tratamentul se face cu crioprecipitat in caz de hemoragii acute ameninfatoare de viata la pacientii care nu tolereazi supraincarcare volemica, tratamentul se face cu singe proaspat Estrogenii conjugati pot fi utili Caracteristic disfunctiei plachetare este un timp de sfngerare scizut, cu timpii de protrombina si protrombind activaté normali Tendinfa la sdngerare este o caracteristicd a BCR chiar gi de la un eRFG sub 45ml/min moon p Factorii patogenici principali ai panereatitei din BCR sunt: (498) Hiperparatiroidismul secundar Medicamentele Calculii biliari Hipertrigliceridemia Incidenta crescut a bolilor autoimune mOOw> ‘Tratamentul medicamentos al delirului din BCR se face eu: (502) A. Gabapentin B. Carbamazepina C. Amitviptilina D. Haloperidol E. Olanzapina Riscurile tratamentului cu eritropoietina sunt: (499) A. Cresterea presiunii arteriale B. Accidentele vasculare cerebrale C. Tromboza caii de abord venos D. Progresia neoplaziilor E. Progresia insuficienjei cardiace Tratamentul cu stimulatori ai eritropoiezei se face cand: (499) ‘A. Hemoglobina este mai mica de 10-11g/dl si anemia este normocroma normocitara hiporegenerativa B, Hemoglobina este sub 10-1 1g/dl si are o tendinja descrescatoare CC. Deficitul de fier a fost corectat D. de 12 g/dl E. ). Hemoglobina este mai mi ic de 10-11 g/dl si anemia este hipocroma microcitara . Hemoglobina este mai si hiporegenerativa Sunt toxine uremice urmatoarele: (492,496) Para-cresol fosfat Dimetil arginina asimetrica Homocisteina AGF Indoxil sulfat moop> 1382B. 79. 80. 81 82. 83. Care dintre urmitoarele afirmafiireferitoare 1a morfopatologia glomerulonefritei poststreptococice NU sunt adevitrate: (524) Este 0 glomeruloneffita proliferativa extracapilara difwz La imunofluorescenta se observa prezena depozitelor de IgG si C3 La imunofluorescenfa se observa depuneri cu aspect granular, subepiteliale sub forma de ,gramajoare” La imunofluorescenta pot apairea depozite imune de IgM si C3 La microscopia opticd se observa o ingrosare difuzi a membranei bazale glomerulare, cu depuneri subepiteliale si excrescente (,spikes”) ale membrane mo Omp Indicatiile corticoterapiei in nefropatia Ig A su A. Creatinina serica in crestere si RFG in scidere (nu sub 30 ml/min) B, Daca existd proliferare sau necroza la nivelul anselor CC. Daca proteinuria nu se remite in 3-6 luni sub tratament cu IECA D. E. + (528) . Prezenta atrofiei tubulare sia fibrozei interstijiale extinse Prezenja glomerulosclerozei Consecintele pierderii urinare de proteine in sindromul nefrotic sunt: (533- 536) A. Tulburdri de coagulare B, Scaderea concentratiei serice a hormonilor tiroidieni C. Cresterea concentratiei serice a anticoagulantelor dicumarinice D. E. Hiperlipoproteinemie Scaderea calciului ionizat Care dintre urmatoarele afirmafii referitoare la tratamentul glomerulosclerozei focale si segmentare NU sunt adevarate: (542) Terapia imunosupresoare este recomandata in toate formele de boald Ciclosporina este folosita in caz de corticorezistenj Micofenolat mofetil este indicat in caz de corticorezisten{a Afectiunea poate fi considerata refractara la ciclosporina doar dupi 4 luni de tratament In cazul remisiunii bolii, reducerea dozelor de prednison poate fi efectuat& mai rapid poem Care dintre urmitoarele sunt cauze secundare de glomerulopatie cu leziuni minime: (538) Atopii Tratamentul cu AINS Tratamentul cu macrolide Cirozi bitiard primitiva Cancerul mamar moOm> Care dintre urmitoarele afirmafii referitoare la manifestirile clinice din glomerulonefrita rapid progresivi NU sunt adevarate: (530) A. Prezinti un debut clinic brusc, prin hematurie si sindrom nefritic B. HTAstein general sever’ 13985, 86. 87. C. Pot aparea semne ale unei boli sistemice: infiltrate pulmonare, purpuri, hepatosplenomegalie D. Hematuria este constant E, Hipocomplementemia apare in formele pauciimune Referitor la tratamentul in nefropatia Ig A sunt ADEVARATE urmitoarele: (527-528) ‘A. Toti pacienfii cu proteinurie peste 0.5-1 g/zi necesiti IECA B. Corticoterapia este indicat la pacientii cu creatinina serica persistent crescuti peste 3 mg/dl si cu leziuni de glomerulosclerozi C. Terapia combinata cu metilprednisolon in pulsuri continuat cu prednison oral + ciclosporina in pulsuri i.v sau oral este recomandati la pacientii cu proliferare extracapilara D. Amigdalectomia, regimul hipoalergizant si imunoglobulinele iv au efect benefic cert E, Dacd proteinuria este ridicat& si nu scade in 3-6 luni sub tratament cu IECA se recomanda corticoterapia Care dintre urmitoarele afirmatii referitoare la sindroamele glomerulare sunt ADEVARATE: (521) A. in glomeruloneffitele rapid progresive, pacientii dezvoltd insuficienfa renal in 13 huni B, Sindromul nefrotic apare cvasiconstant in glomerulopatia membranoasa si nefropatia diabetic’ avansat& Anomaliile urinare asimptomatice se manifesta cel mai freevent prin proteinurie recidivanta Sindromul hepatorenal este unul din sindroamele suplimentare noi Sindromul nefrotic reprezinta echivalentul clinic al inflamatiei glomerulare si asociazi proteinurie masiva hoof Care dintre urmitoarele afirmafii referitoare la colorafia in microscopia optica sunt ADEVARATE: (520) A. Coloratia rosu congo este folosita pentru evidentierea amiloidului B. PAS este folosit pentru studiul peretelui capilarelor glomerulare, capsulei Bowman, a membranei tubulare bazale, a expansiunii mezangiale si a depunerilor C. Coloratia tricrom Masson este folosita pentru evidentierea zonelor de sclerozi sia colagenului D. Hematoxilin eozinofila permite aprecierea generala si diferentierea elementelor celulare E. Colorafia argint-metenamin evidentiaz depozitele de amiloid, zonele de selerozi si colagenul Referitor la dinamica ASLO sunt ADEVARATE: A. ASLO ating nivelul maxim la 3-4 sdptam: streptococice B. ASLO incep si creased de la 10-14 zile de la debutul glomerulopatiei 525) dupa debutul infectiei 14088. 89. 90. 91. 92. C. Nivelul ASLO este strins corelat cu severitatea glomeruloneffitei D. In infectiile cutanate valoarea diagnostic’ ASLO scade E. Dupd atingerea maximului ASLO scade treptat, Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare 1a glomeruloscleroza focal si segmental’ NU sunt adevtrate: (540-541) La microscopia optic’ se observa proliferarea mezangiului La imunofluorescenta se observa depozite de tip Ig M si C3 in zonele de sclerozi Este caracterizata prin zone de scleroz4 limitate la un numar mare de glomeruli si care afecteazai unele anse (ocala) Poate apirea in refluxul vezicoureteral Prezint& modificari podocitare asemanatoare cu glomerulopatia membranoasi mo 9 DP Referitor la sindromul nefrotie NU sunt adevarate: (531-533) A. Proteinuria este peste 3.5 g/1.73 m*/zi B. Proteinuria este sub 3.5 g/1.73 m’/zi C. Pot fi prezente cristale in cruce de Malta D. Hiperlipemia apare ca o consecinga a supraproductiei de apoproteine E, Are rise de sngerare datorita pierderii factorilor de coagulare prin urin& in care dintre urmatoarele afectiuni au fost descrise depuneri de Ig A la nivel mezangial: (526) Ciroza Purpur Henoch Boala celiaca Lupus Sindromul Goodpasture room Referitor la patogeneza prin mecanisme imune NU sunt adevirate: (516-517) Boala Goodpasture prezinta anticorpi anti lanf 3 al colagenului tip IV B. Glomeruloneffita poststreptococica are la baz formarea complexelor imune in situ anti antigene endogene (nucleosomi) C. Depunerea complexelor imune circulante este favorizata de presiunea scizut D. > din capilarele glomerulare . Complexele imune circulante de obicei tree membrana bazali glomerulari si se depun la nivelul versantului subepitelial al membranei bazale E. Complexele imune formate ,,in situ” se depun de obicei subendotelial sau in mezangiu Care dintre urmitoarele afirmatii referitoare la nefropatia Ig A sunt ADEVARATE: (526-527) A. Este frecvent primara B. Este caracterizata printr-o depunere glomerulara de Ig A in mezangiu, vizibila la imunofluorescenga C. De obicei se manifesta ca hematurie macroscopica aparutd la 1-2 zile de la o infectie respiratorie superioara 14193. 94, 95. 96. D. Complementemia este sciizuta E. Uleiul de peste influenteaza favorabil evolutia boli Glomerulonefrita membranoproliferativa este caracterizati din punct de vedere morfopatologic prin: (544) Tipul I prezinta depuneri mezangiale si subendoteliale Tipul II prezint& la imunofluorescenta depozite de C3 fra imunoglobuline in Tungul membranei bazale glomerulare Tipul III prezinta depozite atat subendoteliale cat si subepiteliale in functie de localizarea depunerilor se imparte in 3 tipuri Tipul II prezint dedublarea peretilor capilarelor glomerulare rDO BP Care dintre ur arele afirmatii referitoare la tratamentul glomerulopatiei cu leziuni minime sunt ADEVARATE: (539) Recaderile ,,steroid responsive” apar de maxim 3 ori pe an Ciclofosfamida este recomandata la pacientii cu recideri frecvente Ciclosporina este recomandati la pacientii la care apar recideri dupa tratamentul cu citostatice wximab are efect favorabil Reciiderea la scurt timp dup& corticoterapie indie’ 0 forma frequently relapsing” de boala PO ODP Care dintre urmitoarele afirmafii referitoare la nefropatia Ig A sunt ADEVARATE: (526-527) ‘A. Principalele modificiri evidentiate in microscopia optic’ sunt cresterea numiarului de celule mezenchimale i Kirgirea matricei B. Principalele modificiri evidenjiate in microscopia opticd sunt depozitele granulare de Ig A in mezangiu C. 40% din pacienti vor avea o evolutie favorabila D. Factorii de prognostic nefavorabil sunt modificarile sclerozante, proteinuria masiva. si prezenja HTA sau insuficienfei renale acute in momentul diagnosticului E. Pentru scorul de activitate si severitate al bolii se foloseste clasifiarea Oxford: Referitor la clasificarea glomerulonefritelor rapid progresive sunt ADEVARATE: (529) A. Sindromul Goodpasture asociazi infectii de tract respirator superior B. Formele pauciimune sunt reprezentate de poliangeita microscopic, ‘granulomatoza Wegener si sindromul Churg-Strauss C. Majoritatea sunt cauzate de complexe imune D. Pot exista in acelasi timp si ANCA si anticorpi anti membrana bazala glomerulara E. Glomeruloneftita rapid progresiva se poate suprapune unei_ glomerulopatii membranare 14297. 98. 99. 100. 101. ‘Tratamentul glomerulonefritei rapid progresive cuprinde: (531) A. Pulscorticoterapia cu metilprednisolon este terapia de baz B. Plasmafereza este recomandaté pentru indepartarea complexelor_imune circulante Ciclofosfamida se administreaza in puls si apoi oral timp de 2-4 stiptimani Azatioprina este frecvent utilizata in terapia de induetie a remisiunii La pacientii cu creatinind ridicata si elemente de cronicitate la punetia biopsie, sansele de recuperare renal sunt reduse FpO Care dintre urmitoarele afirmatii referitoare Ja explordrile paraclinice in glomerulonefrita poststreptococicd NU sunt adevarate: (525) A. Complementul serie este normal B. Rar pot apirea si crioglobuline C. Creatinina gi ureea sunt in general moderat crescute sau normale D. Biopsia renala este indicata cind argumentele bacteriologice si serologice ale infectiei streptococice lipsese E. Punctia biopsie renald este indicatd in caz.de proteinurie masiva prelungita Care dintre urmitoarele afirmatii referitoare la tipurile de leziuni din glomerulonefrite sunt ADEVARATE: (520-521) A. Proliferarea extracapilara este caracterizati prin formarea de_,semilune” secundare cresterii num®rului de celule in interiorul capsulei Bowman Depunerile subepiteliale sunt localizate intre membrana bazali si celulele parietale ale capsulei Bowman Depozitele granulare vizibile prin imunofluorescenfa sunt alcatuite de obicei din anticorpi antimembrand bazal glomerular’ Leziunile globale sunt leziunile ce intereseazi peste 50% din glomeruli Leziunile segmentare sunt leziunile limitate la anumite anse Fo 9 » Care dintre urmitoarele afirmafii referitoare la mecanismele neimunologice ale leziunilor glomerulare NU sunt adevirate: (519) A. Nodulii Kimmelstiel-Wilson apar in HTA B. insindromul Alport apar mutafii pe genele care codifica lantul 3 al colagenului Vv C. fn diabetul zaharat SRAA contribuie la hipertensiunea intraglomerulara D. Cresterea productiei de amiloid AA este unul din mecanismele din nefropatia diabetica E. in boala Fabry se produce acumularea unei glicopeptide La imunofluorescenfa in glomerulonefrita rapid progresiva NU se evidenfiazi: (530) Depozite liniare in general de Ig M Depuneri granulare de Ig G sau Ig M alaturi de C3 in glomeruloneftitele pauciimune se observa depunerea ANCA Depozitele IgG liniare se obseva in sindromul Goodpasture in glomerulonefritele pauciimune pot fi prezente depozite de C3 FOOD > 143102. 103, 104. 105. 106. Care dintre urmitoarcle afirmatii referitoare la patogeneza glomerulonefritei rapid progresive sunt ADEVARATE: (529) A. Formele pauciimune sunt insofite de anticorpi anti membrana bazala glomerular B. In glomerulonefrita rapid progresivi dati de complexe imune circulante, complementemia este scazut C. Complexele imune circulante se pot depune subendotelial sau in mezangiu D. in forma cu anticorpi anti membrana bazala glomerular 90% au anticorpii prezenti in singe E. ANCA contribuie direct la leziunile necrotizante ale capilarelor glomerulare Referitor la glomerulopatia cu modificari minime sunt ADEVARATE: (538) La microscopia optica se evidentiaza leziuni de glomeruloscleroza La imunofluorescenfi se observ depozite de Ig G Se exprima clinic prin proteinurie masiva Debutul este frecvent brusc, dup’ o infectie respiratorie superioard La copii fiind mai frecvent forma primara este necesara biopsia renala moOD> Referitor la categoriile de rise in glomerulopatia membranoasi sunt ADEVARATE: (544) A. Risc moderat semnificd functie renali persistent bund si proteinurie subnefrotica Rise sciizut semnifica functie renala persistent bund si proteinurie subnefrotica Rise crescut semnifica proteinurie masiva, functie renal usor sau moderat alterat’, HTA Risc moderat semnificd proteinurie masiva, funcfie renala usor sau moderat alterata, HTA Risc crescut semnifica functie renala persistent buna si proteinurie subnefrotica = 9 of Care dintre urmitoarele afirmatii referitoare la tratamentul glomerulonefritei poststreptococice sunt ADEVARATE: (525) A. Antibioterapia precoce a infectiei streptococice cu penicilin’ poate preveni aparitia glomerulopatiei Terapia imunosupresoare este indicata la pacienfii cu proliferare extracapilard Terapia edemelor se face cel mai frecvent cu IECA si furosemid Tratamentul antihipertensiv se face injectabil in encefalopatia hipertensiva Repausul la pat este recomandat la pacienjii cu HTA importanti, hematurie macroscopica sau edeme masive moow Cauze de hematurie postglomerulard sunt: (523) Litiaza renourinara Uretrita gonococica Neoplazii ‘Tromboza venoasi renal’ Hipercalciuria mUOD> 144107. 108. 109, 110. i. inea glomerular a hematuriei pledeaza: (523) A. Aparitia hematuriei concomitent cu o gastroenterit& B. Combinajia hematurie si proteinurie peste 2-3 g/24 ore C. Asocierea hematuriei cu surditatea gi tulburarile oculare in boala Fabry D. Urina cu aspect de coca cola” E. Prezenta cilindrilor hematici Care dintre urmitoarele afirmafii referitoare Ia cistita cronici NU sunt adevitrate: (562) A. Are aceeasi agent etiologici ca cistita acuta B. Poate fi cauzata si de bacilul Koch CC. Adenomu! de prostatd este un factor favorizant D. La examenul sumar de urind se evidentiazA bacteriurie semnificati roteinurie, leucociturie E. In puseu terapia dureaz8 7-14 zile Care dintre urmitoarele sunt complicafii acute ale PNA: (553) Pionefroza Boala cronicd de rinichi Pielonefrita cronica Necroza papilara Flegmon perinefretic Poop Care dintre urmitoarele afirmafii referitoare la clinica PNA NU sunt adeviirate: (551) A. Debutul este brusc prin polakiurie, micfiuni frecvente si imperioase, durere suprapubiand si subfebrilitate Durerea lombard poate fi absenta la pacientii cu etilism cronic Propagatea ascendenti este sugerata de prezenta sindromului cistic inaintea debutului PNA Se insojeste de manifestiri digestive: frecvent un tablou diareic si pe plan secund grefuri si varsdturi E, Lombalgia este frecvent de tip colicativ y oF Care dintre urmitoarele afirmafii referitoare la NTI acute infecfioase asociate cu infectii sistemice sunt ADEVARATE: (549-550) ‘A. Infectia cu Hantavirus se transmite de la rozitoare B. Infectia HIV determina rar NIA C. Leptospiroza determina in special NIA si se transmite prin contact cu urina D, animalelor purtitoare, care contamineaza solul si apa ). Examenul de urin’ releva proteinurie, sediment urinar cu leucociturie, eozinofilurie si hematurie E. Proteinura depiseste de obicei 1g/24 ore, dar nu ajunge la rang nefrotic 145112, 113, 114, 115, 116. Care dintre urmatoarele sunt situatii clinice in care bacteriuria intre 10-105 UFC/mL atesta ITU: (551) Bacteriuria peste 10* UFC/mL la pacient cu simptome de PNA Bacteriuria peste 10° UFC/mL asociata cu simptome acute de ITU la femeie Bacteriuria peste 10* UFC/mL asociata cu simptome acute de ITU la barbati Bacteriuria peste 10° UFC/ml asociata cu simptome acute de ITU la femei Bacteriuria peste 10° UFC/ml asociati cu simptome acute de ITU la barbati POORE Care dintre urmitoarele afirmafii referitoare 1a tratamentul PNA sunt ADEVARATE: (554) A. La femeia gravida se poate efectua tratamentul cu cefalosporine B. La pacientul cu BCR si eRFG sub 30ml/min se reduce doza de antibiotic, cu fetta) perioadei de tratament la 10-14 zile ._ In formele usoare $i moderate se recomanda tratament per os cu o chinolona sau cefalosporina de generatia 3 timp de 7-10 zile G D. in formele cu intolerant digestiva se recomanda asocierea aminopenicilinelor E. cu chinolone pana la remiterea bolii . Persistenta uroculturii pozitive impune cresterea dozelor de antibiotic si necesiti efectuarea unor exploriri imagistice pentru depistarca unor factori favorizanti Care dintre urmatoarele afirmafii referitoare la tratamentul PNC sunt ADEVARATE: (557-558) Antibioterapia de scurt durata (7-14 zile) este recomandata in acutizari Antibioterapia de lung’ durata (6 saptamani-6 luni) este recomandata in ITU recurente Disfunctia tubulard face dificila obsinerea unei concentrafii urinare bactericide Pot fi utilizate macrolidele cu adaptarea dozelor la eRFG in hiponatremie se administreazi sare de bucitarie moO p> Complicafiile PNC sunt: (557) HITA Ia 1/3 din cazuri cu PNC avansata Piclonefrita xantogranulomatoasi GSFS la pacientii cu RVU Pionefroza (in prezenta nefropatiei obstructive) Flegmonul perinefretic ‘ratamentul RVU include: (560) La nou nascut este indicat biseptolul La adult se pot administra chinolone La gravide cu ITU se administreazi pe toata durata sarcinii cefalosporine de generatia 3 Reimplantarea ureteral nu se mai practicd pe scara larg Se indic’ mentinerea TA sub 130/80 mmHg mo OF>S mMonw> 146117. 118. 119. 120. 121. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la simptomatologia RVU sunt ADEVARATE: (558-559) A. La adult se manifesta prin HTA si dureri lombare cénd vezica urinard este pling, accentuate la debutul mictiuni B. Febra este un semn clinic important la orice varst& si sugereaz un episod de PNA C. La copii sub 3 ani predomina semnele generale D. La copiii peste 3 ani predomind semnele urinare: disurie, piurie, enurezis noctumn E. La copii mari se evidentiaz& proteinurie, HTA usoard, reducerea progresiva a REG, cu instalarea BCR Screeningul RVU este indicat la urmitoarele grupe de subiecfi: (559) ‘A. Copii cu hipospadias B. Copii cu bazinet dublu C. Copii cu rinichi supranumerar D. Familii cu un membru cu HTA la varst tanarai E. Copii cu duplicitate ureteral Care dintre urmitoarele afirmatii referitoare la datele paractinice din PNC sunt ADEVARATE: (556) Urocultura pozitiva este prezenté constant Cilindrii leucocitari apar frecvent si atest originea renal a leucocituriei in cazul asocierii cu GSES proteinuria poate depasi 3.5g/24 zi Poate fi intalnita acidoza hipercloremica si hiperpotasemia Osmolaritatea urinara este peste 500 mOsm si densitatea urinara peste 1022 myaD> Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la prostatite NU sunt adevitrate: (561) A. Prostatita acuti prezint& durere perineal sau lombara intermitenta, mictiuni dificile si hemospermie B. In prostatita acuta PSA poate fi crescut, dar scade imediat dupa inifierea antibioticului C. Persistenta PSA impune ecografie transrectala repetati, eventual biopsie D. Cei mai frecventi agenti etiologici sunt: E.Coli, Klebsiella, Piocianicul, Enterococul E. Prostatita cronica se poate asocia cu epididimita acuta Simptomatologia acidozei respiratorii NU include: (572-573) ‘A. Pot apirea crize de tetanie B. Poate apirea edemul cerebral C. Poate duce la stop respirator D. Tahicardie, HTA vasodilatatie E. Se manifesta prin hiperventilatie 147122, 123, 124, 125, 126. 127, Simptomatologia alealozei metabolice inlude: (573) A. Hiperventilatie B. Ileus dinamic C. Febra inexplicabila D. Convulsii E, Edem cerebral Simptomatologia acidozei metabolice inelude: (572) A. Respiratie Kussmaul B. Convulsii C. Tetanie Dz Parestezii E. Reducerea tensiunii arteriale diastolice Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare Ia cauzele de tulburari acido- bazice sunt ADEVARATE: (569) Pierderea de bicarbonat prin urind duce la acidoza metabolica Excrefia exageratii de acizi duce la acidozi metabolica Obstructia cailor aeriene duce la acidoza respiratorie Salicilatii produe alcaloza respiratorie Hipoxia produce cresterea ventilatiei alveolare si produce acidozi respiratorie roOe> Acidoza cu GA normals si hiperpotasemie apare in: (570) Acidoza tubulara renala distala hipercalcemica ‘Administrarea de HCL Acidoza tubuara renala distalé hipocalcemica Administrarea de inhibitori de anhidraz& carbonic’ Post hipocapnie rPonap> Acidoza metabolicd cu gaur anionicd crescuti apare in: (571) Paraproteinemii Hiponatremie Cetoacidoz Insuficienta renal& Intoxicatie cu etanol moOp> Legile fizico-chimice ale echilibrului acido-bazic si hidroelectrolitic sunt urmatoarele eu EXCEPTIA: (569) A. Legea electronegativitatii: suma sarcinilor pozitive trebuie sa fie mai mici decét suma sarcinilor negat B, Legea isoosmolarititii: in fluidele corpului intre care este vehiculat’ apa, cosmolaritatea trebuie sii fie aceeasi C. Organismul tinde sa reinstaleze mereu pH-ul normal D. Legea eleciropozitivitatii: suma sarcinilor pozitive trebuie si fie superioar’ suma sarcinilor negative E. Legile clectronegativitatii si isoosmolaritaii interfer dac& exist membrane semipermeabile 148128, 129. 130. 131 132, Tratamentul alealozei metabolice include: (573-574) in forma fara raspuns la administrarea de clor se recomanda spironolactona Hiperventilatie mecanica Administrarea de acizi este rar necesardi (0.1 mol/l HCI in vend periferica) La pacientii cu bicarbonatemie sub 40 mEq/l si insuficienfi renali se recomanda epurarea extrarenala Evitarea excesului de alimente alcalinizante DOBP> m Consecintele alcalozei sunt: (572) Hiperexcitabilitatea sistemului nervos central Depresia sistemului nervos central Hiperventilayie Devierea la dreapta a curbei de disociere a oxihemoglobinei Hipopotasemie moom> Referitor la tulburdrile acido-bazice sunt ADEVARATE: (567-573) A. Compensarea respiratorie a alcalozei metabolice este inferioar’ acidozei metabolice B. in acidoza respiratorie acutk HCO" plasmatic scade cu 2.5 mEq/l pentru fiecare scadere a pCO2 cu 10mmHg C. in acidoza respiratorie cronica HCO3" plasmatic scade cu 5 mEq/l pentru fiecare scadere a pCO2 cu 10 mmHg D. GA=[Na* +K*]-[ Cl’ +HCO;)] E. Excesul de baze reprezint& valoarea la care s-ar ridica bazele tampon daci nu ar exista tulburatea acidobazica Care dintre urmiatoarele afirmatii referitoare la deshidratare NU sunt adevarate: (578) A. In cazul reducerii volumului plasmatic scade elasticitatea tegumentelor, globii oculari devin hipotoni, membranele si tegumentele sunt uscate B. in cazul reducerii volumului interstitial apare hipotensiunea C. Deshidratarea usoard se caracterizeazA printr-un deficit de api de 5% din greutatea corporala manifestat prin sete si adinamie D. in deshidratarea severd apar halucinatii si delir E. Deshidratarea sever’ se caracterizeaz printr-un deficit de api de 6-10% din greutatea corporal ‘Tratamentul hiponatremiei cu euvolemie cuprinde: (583) Restrictia de ap’ pana la 400 ml/zi Demeclociclina Diuretice de ansi in cazul suspiciunii de insuficienti corticosuprarenaliana se administreaza ser fiziologic sau solutii macromoleculare, hemisuccinat de hidrocortizon si se va efectua testul cu tetracosactide E. Desmopresina yow> 149133, 134, 135. 136. 137. 138, Simptomatologia hipopotasemiet cuprinde: (585) A. Tahicardie, extrasistole, modificiri ECG B. Nefropatia kaliopenica C. Acidoza metabolica D. Parez flasca E. Meus paralitic Etiologia hipernatremiei cuprinde: (583-584) Perfuzii hipotone administrate in exces Corticoterapia Ventilatie mecanica cu aer neumidificat Plagi masive deschise Tratament diuretic moop> Simptomele hiponatremiei NU cuprind: (581) La Na*>120 mmol/l pacientul este asimptomatic La Na* cuprins intre 115-125 mmol/l apare anorexia, greata, varsiturile La Na’ <115 mmol/l apar convulsiile, coma, bradicardia, insuficienta respiratorie La Na’ 125-130 mmol/I pacientul prezinta agitatie, mialgii, hipoventilagie La Na* <115 mmol/l apar halucinatiile, incontinenja, somnolenfa si confuzia mo Opp Referitor la osmolalitatea plasmaticd in hiponatremie sunt ADEVARATE urmitoarele: (581) Este crescuta in hiperglicemie gi uremie Este normala in hiperlipidemie gi hiperproteinemie Este sczuti in irigarea tractului genitourinar cu glicin& Este sc&zuti daca este mai mici de 300 mOsm/kg HzO Este crescutd daca este mai mare de 295 mOsm/kg HO moOm> Etiologia hiperpotasemiei cuprinde: (585-586) Cresterea catabolismului endogen: diabet zaharat Insuficienfa renala de orice etiologie si durat dac& eRFG este sub 1Sml/min Reperfuzia unui fesut ischemiat Sindromul Cushing Tratament cu agonisti By adrenergici moORP> Care dintre urmitoarele manifestiri ECG sunt prezente in hiperpotasemie: (587) Unda P este absent’ la 0 potasemie cuprins’ intre 6-7 mmol/1 QRS este largit la o potasemie cuprins’ intre 8-10 mmol/L Unda T dispare la o potasemie cuprinsa intre 8-10 mmol/l La pacienjii cu. pacemaker primul semn al hiperpotasemiei este disocierea ritmului stimul contractie Asistolia poate apiiea la 0 potasemie peste 10 mmol/l ooo m> 150139. 140. Care dintre urmatoarele afirmafii referitoare la clasificarea hipernatremiei sunt ADEVARATE: (584) Hipernatremia hipovolemicd apare in diabetul insipid Hipernatremia hipervolemic’ este de obicel iatrogend Hipernatremia izovolemica apare in pierderi hipotone incorect compensate Hipernatremia hipovolemicd apare in ciroza hepatica Hipematremia hipervolemici este o hipernatremie de dilutie si apare in insuficienta cardiaca mOOmE Referitor la echilibrul hidro-electrolitie sunt ADEVARATE: (575-576) Tonicitatea se referd la efectul exercitat de cAtre presiunea osmotica a unei solutii asupra volumului celular Osmolalitatea unei solutii este determinata de concentratia totalé a particulelor dizolvate sau coloide din substanfa respectiva Osmolalitatea mai este numita si osmolaritate ‘Compartimentul intracelular cuprinde 1/3 din cantitatea totala de apa Gapul osmolar este diferenfa dintre valorile misurate si calculate ale osmlolalitafii serice Poo DB p> 151IX. PEDIATRIE Complement simph Etiologia crizelor epileptice in perioada antenatal este reprezentati de urmitoarele, CU EXCEPTIA: (2) ry moo opPo moop> Malformatiile cortexului cerebral Infecyile intrauterine ale sistemului nerves central Encefalopatia hipoxie-ischemica Anomaliile cromozomiale ‘Neurofibromatoza tip I ‘are din urmatoarele afirmatii este FALSA? (4) in crizele epileptice generalizate, constienta este tulburati Crizele mioclonice pot fi insofite de pierderea constientei Crizele tonice se caracterizeazA printr-o contracfie muscular susfinuti, insoyita de pierderea cunostingei Crizele atonice pot avea durata de céteva secunde si se caracterizeaz prin pierderea brusca a constientei Absenfele atipice sunt reprezentate de suspendarea brusci 2 constientei, cu durati de 5-30 de secunde Referitor Ia_spasmele epilepfice, care din urmitoarele afirmafii este ADEVARATA? (4) A. B. ic D. nm Sunt contractii musculare masive gi globale cu predominanta axiala Sunt in general unilaterale si asimetrice ale muschilor gatului, trunchiului i extremititilor Tipic, spasmele epileptice sunt ,,in extensie” si pot reprezenta unicul tip de convulsie . Spasmele ,,in flexie” determina flexia bruscd a capului, trunchiului gi brafelor, cu flexia gambelor, sau mai rar extensia gambelor si flexia bratelor Sunt intalnite in epilepsiile generalizate idiopatice: EMJ, EAJ, EAC Manifestarile epileptice in perioada neonatala pot fi, CU EXCEPTIA: (6) Boos > . Pitidoxinodependenta Hipocalcemia neonatal Encefalopatia mioclonic& precoce Epilepsia mioclonica severd Encefalopatia epileptica infantila precoce Care din urmitoarele enunturi referitoare Ia statusul epileptic (SE) NU este paaraa (13) moow Este definit de OMS ca find ..o crizi de epilepsie care se repeti Ia intervale scurte de timp, pentru a crea 0 conditie epilepticd fixa si durabila” Factor precipitant al SE poate fi sevrajul absolut sau relativ al MAE SE poate fi non-convulsiv sau convulsiv SE non-convulsiv se clasifica in functie de modificdrile EEG inregistrate ictal SE convulsiv se clasifica in: SE tip absentA si SE partial complex 15210. Despre tratamentul cronic cu medicamente antiepileptice (MAE) putem afirma urmitoarele, CU EXCEPTIA: (14) A. Are drept scop objinerea controlului complet al crizelor cu efecte secundare minime ‘Alegerea MAE depinde de tipul de erizA generalizat& sau focala Interactiunea intre diferite MAE este recomandati (ideal dubla terapie) Durata tratamentului este determinatd de tipul sindromului epileptic Doza corecti de MAE este cea mai micd doz care asigura controlul crizelor ira aparitia efectelor adverse FOOD Urmitoarea afirmafie referitoare Ia titrul anticorpilor anti streptolizina O (ASLO) NU este adevaratii: (20) A. Se recomanda pentru depistarea infectiilor streptococice si pentru urméirea evolutiei in timp a acestor boli Titrul creste 1a 80% dintre bolnavi Peak” -ul seric este atins dupa 2-3 sptamani de la debut Revenirea la normal a valorilor ASLO nu indica 0 vindecare In dinamica titrul ASLO creste de 2-4 ori faja de nivelul bazal roow Care afirmafie este ADEVARATA pentru diagnosticul anginei acute streptococice? (20) A. Cultura faringiand este un standard de aur perfect pentra diagnostic B, Testul rapid de diagnostic (RADT) are specificitate scizuta pentru Streptococul beta hemolitic grup A (GABHS) Dacd RADT este pozitiv, cultura se face pentru a confirma infectia Daci RADT este negativ, cultura nu se mai face si se indica tratament antibiotic Daca infectia este autentic’, proteina C-reactiva va fi pozitiva mpO in laringita acuti edematoasi subglotica, copilul NU prezint&: (23) Tuse latratoare Stridor inspirator Dispnee inspiratorie Ptialism Tiraj suprasternal si supraclavicular ROWS Referitor la diagnosticul laringitei acute supraglotice, NU putem afirma: (25) ‘A. Examenul local al faringelui vizualizeaza o epigloti edematiat8, rosie, zmeurie B. Examenul cu spatuli si laringoscopia se vor efectua intr-un serviciu de specialitate, deoarece se poate produce un reflex vagal, cu riscul unui stop cardio-respirator Radiografia latero-cervicala poate evidenfia ingustarea supraglotica, semnul aturlei gotice” Hemocultura pozitiva pentru Haemophilus influenzae in peste 90% din cazuri Se evidentiaza o leucocitozA de 15-25,000/mm? cu neutrofilie marcati Q mo 15312. 1B. 14, 15. Care este agentul baeterian frecvent regisit dupi varsta de 5 ani la pacienfii cu otite medii? (28) Steptococeus pneumoniae Haemophilus influenzae Moraxella catarrhalis Staphylococcus aures Pseudomonas aeruginosa PoODe Referitor la formele clinice ale otitei medii acute (OMA) putem afirma urmatoarele, CU EXCEPTIA: (30) ‘A. OMA catarala este o consecin{’ a inflamatiei, care apare secundar blocajului trompei lui Eustachio B. La examenul otoscopic in OMA supurati se releva timpanul edematiat care bombeaza gaura de perforare C. Oita acutd recurenti este definitd prin 3 episoade de OMA in decurs de 6 luni D. Simptomul principal din OMA supurat& este otalgia violent, care este exagerati de deglutitie si masticatie E, Otomastoidita - forma manifest apare mai ales la sugarii malnutriti, prematuri si lacei eu deficite imune Care din urmitoarele enunturi cu privire 1a alimentafia natural’ NU este adevarat? (36) A. Alimentajia natural este alimentatia cu lapte matern a nou-ndscutului si sugarului in primele 6 luni de viafa Compozitia laptelui uman depinde de stadiul lactatiei Colostrul se secret in primele 5 zile dup’ nastere, este bogat in vitamine liposolubile si imunoglobuline, cu o valoare caloric de 690 cal/l Laptele de tranzitie se secret intre zilele 6-10 si are o comporitie in permanent& modificare biochimica si imunologica Laptele uman matur are © compozifie constanti pe tot parcursul perioadei de lactatie 7 9 op Urmitorii sunt modulatori de crestere prezenfi in laptele uman matur, CU EXCEPTIA: (36) Factorul bifidum Sulfhidroxilaza ‘Taurina Alfa-amilaza Factorul de stimulare a limfocitelor B FoORS I ‘actorii favorizanti ai malnutrifiei pot fi, CU EXCEPTIA: (42) Prematuritatea Gemelaritatea Afectiunile neurologice cronice (paralizii cerebrale) Sarcina multipli Retardul de crestere intrauterin& roowD> 15416. 17. 18, 19. 20, 21. ‘Modalitatea prin care NU poate si apar& un deficit calitativ in producerea malnutrifiei este: (41) Diversificarea precoce sau tardiva in raport cu varsta cronologica a sugarului Aportul insuficient de lapte praf Formulele de lapte neadecvate necesarului caloric si nutritional al sugarului Alimentatia prelungiti si exclusiva a sugarului cu lapte de vac Regimurile vegetariene ronw> Care este indicele antropometrie cel mai vechi si utilizat pentru aprecierea stiri de nutrifie? (43) Indicele nutritional (IN) Indicele statural (IS) Circumferinta bratului Indicele ponderal (IP) Pliul cutanat tricipital si pliul cutanat subscapular roOD> Vitamina D;~ colecalciferol NU se caracterizeaza p Este un compus sterolic Este prezentd in alimentele de origine animala Este sintetizaté in derm sub actiunea razelor solare Se poate gasi in cantitifi mici in alimente vegetale Este transformata la nivelul tegumentului sub actiunea razelor UVB solare din provitamina D myOw> Referitor Ia hipervitaminoza D, urmatoarea afirmatie NU este adevirata: (52) A. Poate fi o complicatie accidentala sau iatrogend a tratamentului cu vitamina D B. Semnele clinice constau in: inapetenta, varséturi, anorexie, polidipsie, poliurie CC. Calcemia >10,5 mg/dl si concentratia serie de 25 (OH) D crescuti D. Absenta eliminarii calciului prin urind E. Potsa apara calcificari renale gi osteoscleroza Particularitifile paractinice ale anemici feriprive sunt urmatoarele, CU EXCEPTIA: (55) Hipocroma Microcitar& Hiposideremica HEM crescutd CHEM seazuta moop> in anemia feripriva, rispunsul la tratamentul cu fier NU se evidenfiazit prin: (60) . In prima zi are loc refacerea enzimelor tisulare in a doua zi este inifiat raspunsul medular Din a 3-a zi pana la sfarsitul primei luni apare rspunsul reticulocitar Valoarea hemoglobinei creste progresiv $i se normalizeaza intr-o lund Depozitele de fier se normalizeaz’ dupa 3-6 luni moap> 15522. 23. 24, 25. Complement muitiph 26. 2 Ciile majore de transmitere a infectiilor perinatale sunt urmitoarele, CU EXCEPTIA: (61) . Infectii hematogene transplacentare Infeotii de la alti indivizi infectati Infectii ascendente (infectii transcervicale) Infectia fatului in momentul nasterii (infectii intranatale) Infecfii postnatale, de la mama moOOw> Referitor la testele care evidenfiaza in mod direct microorganismul in infectia congenital cu Treponema pallidum, urmitoarea afirmatie NU este adevarati: (70) ‘A. Testul RIT (Rabbit Infectivity Test) este cel mai sensibil B. Microscopia in cmp intunecat este singurul test pentru evidentierea treponemelor viabile C. Treponemele pot fi identificate prin testul direct al anticorpilor fluorescenti anti-Treponema pallidum (DFA-TP) D. Testul absorbtiei anticorpilor fluorescenfi antitreponemici (FTA-ABS) poate detecta anticorpi de tip IgG sau IgM E, Treponemele din probele tisulare pot fi vizualizate prin colorafie argenticd ‘Tratamentul toxoplasmozei congenitale asociaza: (72) Spiramicina gi acid folic Peniciling G si acid folic Aciclovir si ganciclovir Valganciclovir si ganciclovir Primetamina si sulfidiazina pope a TORCH reprezinta inifialele pentru urmitoarele, CU EXCEPTIA: (61) T- Treponema pallidum O- Others. R- Rubeoki C- Citomegalovirus H- Herpes simplex moORR in perioada perinatala, principalele cauze de crize epileptice sunt: (2) Encefalopatia hipoxic-ischemica Hemoragiile intracraniene Malformariile cortexului cerebral Neuroinfectiile Disfunctiile metabolice tranzitorit moomp> in funetie de aspectul electro-clinic si in relafie cu etiologia, ILAE clasificd crizele epileptice in: (2) A. Crize epileptice benigne B. Crize generalizate C. Crize epileptice maligne 15628. D. Crize focale insofite sau nu de modificarea stirii de constienta E. Crize epileptice neclasificabile Traseul EEG in cadrul crizelor epileptice se caracterizeaza prin, CU EXCEPTIA: (3-4) A. In crizele mioclonice, evidentiazi desc&rciri generalizate de polivarf-unda, sinerone cu secusele musculare B. incrizele clonice, inregistreaz descircari varf-unda si polivarf-unda neregulate C. in absenjele tipice, are aspect heterogen, evidentiindu-se descarcari de complexe varf-unda (CVU) neregulate, cu debut si sfargit lent pe traseu de fond anormal D. In absenjele atipice, evidentiaz paroxisme de CVU, generalizate, sincrone si simetrice cu debut si sfargit bruse pe traseu de fond normal E. in spasmele epileptice, EEG intercritic inregistreaza aspect de hipsaritmie clasica Alegeti afirmatiile ADEVARATE: (3-4) A. La copil, crizele tonice axiale sunt intalnite in sindromul Lennox-Gastaut (SLG), fiind obligatorii pentru diagnostic Crizele tonico-clonice pot fi prezente la copil in cadrul epilepsiei generalizate cu crize tonico-clonice de trezire, EAC, EAJ, EMJ, SLG. Absenfele tipice sunt intalnite in epilepsiile generalizate simptomatice, SLG Absenjele atipice sunt intalnite in epilepsiile generalizate idiopatice (EAC, EAJ) Spasmele epileptice nu sunt intalnite in sindromul West, po ® B izele partiale simple pot fi cu: (5) . Semiologie motorie . Simptome somato-senzoriale sau senzoriale speciale . Simptome vegetative . Simptome psihice . Pierderea constienfei Manifestarile epileptice cu debut in perioada 1 luna - 3 ani pot fi, CU EXCEPTIA: (7) .. Epilepsia mioclonic& severd Piridoxinodependenta Epilepsia mioclonicd benigna a sugarului Encefalopatia mioclonica precoce Sindromul West BoOOD> Selectafi sindroamele care fac parte din termenul de encefalopatie dependent’ de varsta: (6) ‘A. Sindromul Dravet B. Sindromul Aicardi CC. Sindromul Ontahara D. Sindromul West 15733. 34, 36. 36. 37. E. Sindromul Lennox-Gastaut Referitor la manifestirile epileptice in perioada neonatali, care dintre urmatoarele enunturi NU sunt adevirate? (5-6) A. Hipocalcemia neonatala se caracterizeaz prin crize focale sau multifocale care se rept la un nou-ndscut constient si hiperactiv B. Manifestirile clinice din hipoglicemia neonatala sunt nespecifice si includ: hiperexcitabilitate, tremurdturi, apnee, cianoza C. Crizele neonatale familiale benigne (sindromul convulsiilor din ziua a 5-a) debuteaza in absenfa oricarei perturbari metabolice sau neurologice . in sindromul Aicardi, prognosticul este favorabil Aspectul EEG de suppression burst” se intalneste in sindromul Aicardi si in sidromul Ohtahara mo Care dintre urmatoarele afimafii sunt specifice sindromul West (SW)? (7) A. Este cea mai frecventa si mai bine cunoscut encefalopatie epilepticd infantila B. Prognosticul in forma simptomatic’ este favorabil C. in formele idiopatice prognosticul este sever D. Forma idiopatica debuteaza la un copil normal neurologic pana in acel moment si la care nu sunt demonstrabili factorii etiologici si nici leziuni cerebrale neuroimagistice E, Forma simptomatici poate avea cauze multiple, fiind considerata un rispuns al creierului imatur la diferite tipuri de leziuni Sindromul West se caracterizeaza prin triada: (7) ‘A. Simptome somato-senzoriale sau senzoriale speciale B. Spasme epileptice in flexie/extensie sau asimetrice CC. Hipsaritmie (sau variante) D. Oprire sau regres in dezvoltarea neuropsihomotorie E. Crize: mioclonice, absenfe tipice si tonico-clonice Des A. B. spre sindromul Lennox-Gastaut, NU se poate afirma: (7) . Face parte din manifestarile epileptice cu debut in perioada neonatala Este 0 encefalopatie epileptic’, caracterizati de crize epileptice polimorfe generalizate (tonice, atone, absente atipice) EEG este reprezentat de varfuri-unde lente difuze in timpul somnului lent Are 0 etiologie variati, cu numerosi factori implicaji precum: EHI, boli metabolice E. Prognosticul este favorabil po Principalii factori de rise pentru un prognostic grav in sindromul Lennox- Gastaut sunt: (8) Caracterul simptomatic al sindromului Debut precoce sub 3 ani Frecvenfa crescuti a crizelor epileptic perioadelor de agravare FoOD> 15838. 39. 40. 41. 42, 4B Referitor Ja convulsiile febrile simple sau benigne putem afirma urmiitoarele: ® Apar intre 6 luni-5 ani, la cresterea bruscd a temperaturii peste 38,5 °C Durata episodului este mai mare de 15 minute Se repeti de obicei in decursul unei zile Se manifesta prin crize tonico-clonice bilaterale, mai rar tonice sau hipotonice Pot fi urmate de deficit posteritie moomD> Selectati enunfurile FALSE referitoare la epilepsia benign’ a copilului eu vrfuri centro-temporale: (8) Etiologia este genetic, anamneza familial& pozitiva pentru acelasi tip de crize Crizele debuteaza intre 3-13 ani, mai ales la baiefi Clinic, in 70-80% din cazuri sunt prezente crize focale de tip senzitivo motor Rar sunt prezente crize focale de tip motor (hemifaciale, faciobrahiale, hemiconvulsive) EEG inregistreaza descarciri de varfuri/unde ascufite bifazice sau trifazice de amplitudine mare, in regiunea centro-temporal pomp nm Selectati sindroamele epileptice juvenile: (9) ‘A. Epilepsia benign’ a copilului B. Epilepsia absenfd a copilului C. Epilepsia mioclonica juvenila D. Epilepsia absenta juvenila E. Epilepsia cu crize generalizate tonico-clonice de trezire (EGCTCT) Care dintre urmitoarele afirmafii referitoare 1a spasmul hohotului de plins ‘NU sunt adevirate? (11) Se intdlneste la copiii sub varsta de 5 ani Formele cianotice numite si crize anoxice reflexe sunt mai putin frecvente Formele palide sunt constant provocate de fricd, durere, frustrare ‘Traseul EEG este normal Prognosticul este bun ‘anifestirile paroxistice nonepileptice de somn (crizele hipnice) pot fi: (12) Enurezis noctun Automatisme verbale nocturne Sindromul ,sleep-apnea” REM behaviour disorders ‘Atacuri ischemice tranzitorii moAw> Ze monw> Sincopa este caracterizata prin: (11) ‘A. Pierdere tranzitorie a constienfei si tonusului muscular B, Este consecinfa unei insuficienfe pasagere a irigatiei cerebrale C. Apare intotdeauna ziua, aproape constant in ortostatism fiind precedata de senzatii sugestive ca: slabiciune, greafi, jena epigastric, vedere incetosata 15945, 46. 47. 48, D. Pierderea tonusului muscular este progresiva, ciderea fiind brusc&, rareori poate fi lenta E. Traseul EEG este reprezentat de varfuri-unde lente difuze in timpul cdderii lente, obignuit asinerone si desearcari de polivarfuri si ritmuri rapide bilaterale si sincrone atunci cénd cdderea este brusc& Selectafi principiile tratamentului statusului epileptic (SE): (16) ‘A. Implica masuri generale si farmacologice B. Determinarea toxicologica si concentratia plasmatici MAE nu este necesara CC. Masurile farmacologice trebuie initiate de urgent D. Durata prelungita a SE convulsiv scade riscul de aparitie a leziunilor neuronale sia complicatiilor sistemice E. Prima linie terapeuticd include: lorazepam sau diazepam sau clonazepam A 2-a linie terapeuticd utilizaté in tratamentul farmacologic al statusului epileptic cuprinde: (16) . Lorazepam Fenobarbital Levetiracetam Fenitoin’ Valproat de sodiu rUOp> Despre un pacient in varsti de 25 de ani, suspect de faringit’ GABHS, cu amigdale tumefiate, ganglionii limfatici cervicali anteriori tumefiati, febra 38,5°C, tuse absentii, putem afirma: (20) Prezint& un scor Centor > 2 Prezint& un scor Centor > 4 Se impune testarea microbiologic& ‘Nu este necesara confirmarea microbiologica Se poate face tratament rpOp> ‘Complicatiile infectiei GABHS nesupurative sunt: (21) A. Limfadenita cervicala B. Reumatism articular acut C. Glomeruloneftita acuta difuza post streptococica D. Otité medie E. Abces peritonsilar Tonsilectomia, in cadrul faringitei recurente cu GABHS este indicat: (21) Daca copilul a avut peste 2 episoade in ultimul an in caz de rezistenfa la tratamentul cu penicilina V Dacé copilul a avut peste 5 episoade in ultimii 2 ani in caz de abces periamigdalian Respiratie oral’ persistenta ae 16049, 50. 51 52. 53. Care dintre urmatoarele enunfuri referitoare la laringita acuta simpli NU sunt adevirate? (22) ‘A. Este o infectie bacteriana rapid progresiva B. Este cea mai frecventi forma C. La examenul clinic se evidengiazA inflamafia faringelui D. Laringoscopic se evidentiaza edem al corzilor vocale si fesutului subglotic E, Se caracterizeazai clinic prin dispnee inspiratorie si stridor inspirator Urmitoarele afirmatii caracterizeazi laringita striduloasi, CU EXCEPTIA: (23) ‘A. Este o laringiti obstructiva, denumita si laringit’ acuta spastica sau crupul spasmodic (pseudocrup) Terenul alergic si factorii psihologici au rol important Prodromul dureazi 1-3 zile si se caracterizeazi prin rinoree, tuse, febra moderata Debutul este insidios, detresa respiratorie fiind manifesta in 2-3 zile Tratamentul se poate face la domiciliu op mo ‘Tratamentul crupului viral presupune: (24) ‘A. Tratatamentul la domiciliu in formele ugoare de boal& B. Internarea copilului in spital in formele medii/severe C. Administrarea antibioticelor, pentru profilaxia suprainfeofiilor bacteriene D. Administrarea corticosteroizilor pentru a reduce edemul mucoasei laringelui E, Aerosoli cu epinefrind racemic’ clasic& sau un amestec 1:1 de isomer L si D de epineftina Complicatiile epiglotitei acute NU pot fi: (25) . Meningitele Otomastoidita Abcesul retrofaringian Artrita septic Abcesul peritonsilar road ‘Tratamentul epiglotitei acute presupune: (26) A. Internarea obligatorie intr-o unitate de terapie intensiva B. in primele 48-72 de ore copilul trebuie s& fie intubat nazotraheal pentru a preveni un deces bruse Administrarea de epineftind racemica si corticosteroizi ‘Tratament antibiotic care vizeazi H. Influenzae si const& in administrarea de ceftriaxona sau meropenem Profilaxia infectiei cu H. Influenzae se face cu cefttiaxona la tofi membrii familiei daca copilul bolnav este sub 4 ani si este incomplet imunizat go bi 16155. 56. 37. 58. ‘Conform Academiei Americane de Pediatrie (AAP), definifia OMA se bazeaza pe urmatoarele crite A. B. : (27) Un istoric de boala recenta cu debut acut Prezenta exsudatului la nivelul urechii medii, sugerat de oricare din urmatoarele elemente: bombarca timpanului, mobilitatca timpanului redus4 sau absent’, nivele hidroaerice in spatcle timpanului, otoree Semnele si simptomele de inflamatic ale urechii medii, sugerate de oricare din urmaitoarele elemente: eritem evident timpanal, otalgic Semnele si simptomele de inflamafie a urechii medii, sugerate de oricare din urmitoarele elemente: hipoacuzie, timpan retractat Prezenja exsudatului la nivelul urechii medii, sugerat de oricare din urmitoarele elemente: timpan opac sau perforat, reflexul luminos al timpanului redus sau diminuat La nou-nascut, agentii bacterieni mai frevent incriminafi in otita medie sunt: 28) moopPo moAbA Streptococcus pneumoniae Haemophilus influenzae Escherichia coli Klebsiellla Staphylococcus aureus ‘omplicatiile intratemporale care apar in evolutia unei otite pot fi: (30) Paralizia nervului facial Tromboflebita sinusului lateral si sigmoid Mastoidita acuta sau cronica Colesteatom Labirintits acuta Conform recomandarilor Centrului de Control al Bolilor (CDC) si AAP, principiile terapeutice in abordare copilului cu OM sunt: (31) A B, Clasificarea corect ca OMA sau OME (otita medie cu exsudat) Un diagnostic sigur de OMA intruneste criteriile urmatoare: istoric cu debut al simptomelor i semnelor, prezenta de exsudat la nivelul urechii medi, semne si simptome ale inflamatiei urechii medi Conduita terapeutica va fine cont de varsta copilului si forma de boalé, dar nu si de afectarea uni- sau bilaterala Tratamentul de prima intentie in OM cu exsudat se recomand& dacd exist exsudat unilateral care persist& 3 luni Conduita terapeuticd va tine cont de afectarea uni- sau bilateral, dar nu si de varsta copilului La cazurile cu otiti dovedite cu S. pneumoniae multidrog rezistent (serotipul 19A) se poate folosi: (32) A. B. iG: Amoxicilind Trimetoprim/sulfamethoxazol Levofloxacin 16259. 60. 61, 62. 63. D. Eritromicina- sulfisoxazol E. Linezolid ‘Timpanometria se utilizeazi pentru: (30) Confirmarea diagnosticului in unele cazuri atipice Evitarea diagnosticului excesiv de OMA Urmirirea evolutiei OMA. Diferentierea OMA vindecata rapid si complet de OM in care exsudatul persist, chiar asimptomatic, o situafie care necesita reexaminarea pacientului Confirmarea diagnosticului in toate cazurile pomp ele al ‘abloul clinic la copilul mare cu otit medie NU se caracterizeaz prin: (29) Modificarea apetitului si somnului Febra Otalgie Scaune diareice Hipoacuzie PoOD> Despre otomastoidit’ NU putem afirma: (29) A. Forma latenti apare la sugarii eutrofici care nu au fost tratafi in prealabil cu antibiotice B. Debutul formei latente este bruse, cu febri mare, simptome auriculare gi manifestiri generale intense C. Forma manifesta apare mai ales la malnutriti si are un debut insidios, D. In forma manifesti, dupa perforarea timpanului, simptomele cedeazi si de multe ori vindecarea poate fi spontand E, Forma latenta se poate prezenta cu simptomele unei boli generale, predomindnd agitatia si somnolenta Care dintre urmatoarele valori ale nevoilor nutritive NU sunt corespunzitoare unui sugar de 5 luni alimentat artificial? (35) Nevoile energetice sunt cuprinse intre 90-120 keal/kg/2i Necesarul de proteine: 1,8-2 gikg/zi Necesarul de lipide: 3-6 g/kg/zi Necesarul de glucide: 12 g/kg/zi Necesarul de lichide: 100-140 ml/kg FoOD> Referitor la formulele de lapte, urmatoarele afirmafii sunt ADEVARATE: (37) ‘A. Formulele pentru prematuri sunt imbogatite caloric 20-24 kcal/30 ml, sunt emulsionate, ceea ce simplifica procesele de digestie si absorbtie Fortifianjii de lapte matern (HME- human milk fortifiers) sunt folositi doar la copiii alimentati natural, cu greutate mica la nastere mai mic& de 2500 g Formulele de start pentru sugari sunt imbogafite cu vitamine si oligoclemente Formulele de continuare sunt recomandate sugarilor cu varst& mai mare de 4-6 Juni, in paralel cu alimentatia diversificat& Formulele din soia sunt indicate in tratamentul dietetic al prema fibroza chistica bd mr opO 16364, 65. 66. 67. 68, 69. incipiile generale utilizate in diversificarca alimentafiei sugarului sunt: (38) Dieta trebuie sd fie echilibrata Alegerea primului aliment de diversificare se individualizeaz’ in functie de particularitatile de dezvoltare ale sugarului Introducerea fiecarui aliment se va face progresiv si neselectiv Valoarea calorica a alimentului nou trebuie sa fie de aproximativ 65 keal/100 g Pentru a stimula obisnuinja pentru gustul dulce, zahirul are prioritate fafi de polizaharide FOO wpe Nevoile nutritive ale prescolarului sunt: (39) Destinate pentru activitatea fizic’, intelectual si maturarea sexual Necesarul caloric este de 80 keal/kg/zi Necesarul hidric este de 80 ml/kg/zi Necesarul de proteine este de 2 g/kg/zi Necesarul de glucide este de 12 g/kw/zi FoOD> in producerea malnutritiei, cauzele determinante sunt urmiatoarele, CU EXCEPTIA: (4) .. Carenfele nutritionale prin deficit cantitativ si calitativ Bolile infectioase acute si cronice Deficienfele de ingrijire Malformatiile congenitale Conditiile nefavorabile de mediu roOD> Starea de nutrifie a unui copil de 1 an, cu greutatea actual de 7000 g, talia actuala de 65 cm, (Greutatea ideal = 9000 g, Talia ideal = 75 cm) se apreciazt astfel: (43) Indicele statural (IS) = 0,86 Indicele ponderal (IP) = 0,86 Indicele ponderal (IP) = 0,77 in functie de IP, pacientul are gradul II de distrofie in functie de IP, pacientul are gradul I de distrofie moom> Referitor la malnutritia protein calorie (MPC) gr. I, urmitoarele afirm: sunt ADEVARATE: (44) Tegumentele sunt palide IP = 0,90-0,76; IN = 0,90-0,81 Toleranta digestiva si apetitul sunt scdzute Tesutul adipos este diminuat pe torace si abdomen Aspect de sugar slab moomp Referitor la malnutrifia protein caloric’ (MPC) gr. IIL, urmétoarele afirmati sunt FALSE: (44) ‘A. Deficit ponderal >40% B. Curba ponderala este descendent in trepte C. Toleranta digestiva este compromisd, apare diareea ,,de foame” sau infectioasa D. Este greu reversibila 16470. as 72. 73. 7. E. Tegumentele sunt palide Urmatoarele enunturi NU caracterizeazi marasmul nutritional: (45) Este cea mai severa forma de malnuttitie proteicd, de o gravitate extrema Este 0 boal cu deficite majore nutritionale, care intereseazi toate principiile nutritive, vitaminele si oligoelementele Abdomenul este escavat si scobit Hepatomegalia apare prin infiltrare gras& a ficatului (steatoza) In formele extreme apare hipotermie, bradicardie, bradipnee si hiporeactivitate m0 p> Referitor la forma de malnutritie Kwashiorkor, urmatoarele afirmatii sunt ADEVARATE: (46) A. Este o forma de malnutritie proteicd, care intereseazt in special metabolismul proteic Se caracterizeazi prin edeme importante la nivelul fetei si membrelor Apar modificati ale fanerelor si tegumentelor Abdomenul este escavat si usor scobit Prezinta deficit ponderal constant oop Patogenia complexa in formele grave de malnutritie se caracterizeaza astfel: (47) ‘A. Hipoglicemia determind hipoinsulinism, cu eliberarea in circulatie de AG liberi B. Scad procesele de gluconeogeneza C. Se intensificd anabolismul proteic muscular ca 0 consecingi a cresterii cortizolemiei D. Reducerea metabolismului bazal cu hipotonie, bradicardie, tendinta la colaps E. Hipematremie, deshidratare intracelulara datorita pierderilor digestive in malnutritie, tratamentul dietetic esenfial in recuperarea nutritional a copilului cuprinde: (48) . Necesarul caloric este erescut si variaza in functie de severitatea malnutritiei Necesarul proteic ajunge pana la 4-5 g/kg/zi, introdus progresiv Relatia optima intre aportul glucidic si cel energetic este de 35-40 keal pentru 1 gdeglucide Aportul glucidic este de pind la 10-15 g/kg/2i Aportul lipidic este parfial redus datorita sindromului de malabsorbtie asociat mo Opp In malnutrifie, criteriile de evaluare a eficienfei tratamentului sunt: (48) ‘Normalizarea tranzitului intestinal Reluarea cresterii ponderale (apare la 6-8 saptimani de la normalizarea scaunelor) Redresarea imund (25-30 zile) Recuperarea clinica (dup’ 2-3 s&ptiméni) ‘Normalizarea psihicd si motorie oP roo 16575. 16. 71, B. Actiunile 1,25 —dihidroxicolecalciferolului sunt: (50) La nivel intestinal: creste absorbtia calciului La nivel renal: scade reabsorbtia de fosfor cu cresterea fosfaturici La nivel renal: creste reabsorbtia aminoacizilor si calciului la nivel tubular La nivel osos: stimuleazi mineralizarea fesutului osteoid Scade continutul de citrat al lichidelor extracelulare roOp> Modificirile osoase intalnite in rahitismul carenfial sunt reprezentate de urmitoarele, CU EXCEPTIA: (51) ‘A. Fruntea ,olimpiana” B. Toracele in forma ,de clopot” C. Hiperlaxitatea ligamentara D. Hiperexcitabilitatea neuromuscular E. Prezenfa ,bragarilor rahitice” la nivelul membrelor superioare Care dintre urmatoarele sunt modificiri biochimice serice intdlnite in rahitismul carenfial? (51) Calcemia poate avea valori normale sau sc&zute Fosfatemia este seazutd Fosfataza alcalina este crescut PTH are valori sctizute Concentratia serick de vit. D prin dozarea 25-dihidroxi-colecalciferolului scade sub 12 ng/ml moop> Conform stadializin A. Hipocalcemie B, Hipofosfatemie C. Fosfataze alcaline crescute D. Normocalcemie E, Normofosfatemie rahitismului, stadiul II se caracterizeaza prin: (52) Semnele patognomonice osoase evidentiate radiologic in rahitismul carenfial sunt: (52) ‘A. Litirea metafizelor oaselor lungi care iau un aspect de ,cupa” cu linia metafizari coneava, neregulatl, estompatl si franjurat B. Litirea metafizelor oaselor lungi care iau un aspect de ,cupi” cu linia metafizari convex’, regulata, estompata si franjurata Absenta spiculilor laterali intarzierea de osificare a nucleilor de crestere, a diafizelor oaselor lungi si a coastelor Prezenta spiculilor laterali m 99 166