Athim, Placide Deseille Ce este Ortodoxia? “Tradcerea: Liviu Marcel Ungurean | MolhE140 Ceeste ortodoxia ? Buna Vestiro marchexzé momentul intruplci Iu Hestos gi constinie usa tainsi Mantuirit (ea este reprezentatd pe use fconostsului, ea gi evangheligi), Adormirea Maici Domuli st deasupra usilor impicstesti, ea 0 preigurare a dlestimbi cerese al teat Biserii eprezentte prin Maica Domnului, Celeaite scene evanghelice sunt zugrivite pe bolfi sau pe partea superioaré a pereilor: Nastere, Betz, Schinebare la Fath, Ristgnie, Invere.. Alegorea scenelor poate varia flri gija une! corespandente exact cu nui rmarilr sarbator ale anu itrgi. fn stiegit, po pera, lungi sirari de sfingi amestecd Biserica covensed cu adunarea prezent, ficind cunosei-t Inteepitrundsrea gi identtatea lor tsnicd. Acssterepeezertrt ale sfinjlor (care rau venerai Ja sfrsitulsljbei) se gsese imediat deasupra stanelor, aceastt dispunere aminteste de spitarle pictare sau seulptate ale stranelor din Occident Putom remarea de alfel cf stanele nn apar in Europa ceidentali decit in epoca cruciadelor; in orice e2z, originea for ese oriental, penta cl in Bisercile crestine din Orient strane reprezinth 0 evolu a bastonului in forma lei. tor” degertulu, Sa care ei se spiineau in tinpal slujbeor lung ‘Adesea, noi mu cunoastem iccancle deedt sub formi de jeoane portativs, detagate de orice context ashitee-tural. Cu siguranfi,existena gi cinstvea unor astfel de icoane ete perfect legitien in Biserica Ortodoxa gi se poate intemeia pe 6 twadijie foarte weche, Cu toate acesta, cam am incercat st art, icanclenu-gi capil sensul deplin decét atunci end ele fe ordoneask pentru a compune decorarea uni Bisrici si se acorda cu athitectura pentru a face din eifical tnzeg 0 ranifesare a ansamblfai operei de Mntire, Numai atioci se revelesai pe deplin dubla lor fimetis, de a mari credinja th accasth icoromie dumaczciascd gi do ao face prezeiiprintre noi plenitudinea tine iturgice B Capitolul IX: Problema raului Cum s& impicim prezenja rEului fa lume cu exis- tenja uni Damnezeu atotputernic gi bun? Problema s-a jus dintotdeauna; dar ea se dovedeste ingrijoritoare mai ales ia zilele noastre, cXei noi am cunoscut nazismul si lagiele mort, arma atomic’, gulagurile stainiste si post-salniste, suferinja fSrlor din lumea a treia, Proble- ma sau mai degrabi scandalol riului este una din sursele ateismalui modern inca de la inceputul secolului al IV-lea, scriitorul crest Lactangi cita obiecfile ini Epieur care nu gi-au pierdut nimie din forta gi actualitates lor: ,Sau Dumne- eu vren s¥ fnliture rutile dar nu poate, sau poate dar nu vrea, sau nici ny poate nici nu vrea. Dac vrea si nu poate, este neputiincios, ceea ce este contrar naturit Sale. Dac nici nu vrea nici mu poate, este in acelasi timp 1&u sisi si deci nu este Dumnezeu, Dar dac& vrea Si poate, ceea ce de fapt se potriveste cu ceea ce este El, Geunde vine deci riul si de ce mu falaturé?!1? Ceeste ontodoxia? 1. Raul in fata rafiunii umane Filosofii care au incercat si tnfeleag& modul fn care Dumnezeu conduce lumea, au evidenfiat douk argumen- te: in primul rind, Dumnezeu nu este autorul riului, si nu este, pentru simplu fapt c& ful nu exist cao realitate autonom’. Réul nu este un lucra printre altele, al nu este una dintre creaturi El este negare, lips, pri vare de ceea ce o realtate ar tebui si aibi pentru a fi pe deplin ea isi in al doilea rand, Dumnezen permite raul ca si con- dijie inevitabils, intr-un univers ereat, pentra un bine rai mare: = El permite raul fizic (suferin(®, diferite calamititi catastrofe si distruger) pentru cd ele sunt inevitable, fntr-un asemenca univers creat, deci imperfect, compus din fiinje multiple, al cAror bine propriu mu poate coincide intodeauna cu binele celorlalti; dar existenta acestui univers si armonia sa globalé preveleazd asupra relelor pe care le contine; - El permite riul moral din respect pentra libertatea cu care a inzestrat creature rationale Un asemenea raspuns nu este fals. Este singural posibil, daci pistrim un punct de vedere rational, ficind abstractie de ceez ce Duminezeu ne-a revelat din planal Sau privind omul si universul Dar viziunié inchise a filosofici, revelatia divi substtuie © viziune dinamict, istorics, care ne deschide orizonturinfiit mai vaste. Problenia réulut M3 2. Planul lui Dumnezeu si pieatul omului Un univers pur ,natural” pe care Durmnezew nu-l transfigureck pitrunzindu-1 de energiile Sale necreate confine in mod necesar suftrinfa si: moartea Este singurul pe care-1 poate hia in considerare rafiunea lumand lisaté fn propria ef lumina. Totugi, Dumnezeu, prin Cuvantul Sau, ne-a revelat faptul c& El nu a creat lumea pentru ca aceasta si amn& fnckisi th fimitele naturii. Lumea mu exist decat pentu a fi transfigurat& printr-o participare gratuita, Ja energie necreate ale dumnezeiri, pentru a striluci de slava dummezeiasci. Scopul acfiunii creatoare lui Dumnezeu este 0 lume transfigurata fn care nu vor mai fi nici calamitai, nici sufering’, nici moarte, o lume in care fn care Dumnezeu va fi totul in toll. Acest univers definitiv, seop al planului lui Dumnezeu, este descris ia capitolul 21 din Apocatipsé: Si am vizut cer now gi puimant now. Ceict cerul cet dintdi i pémdntul cel dintdi au trecut; si marea nu mai este, Si am vizut cefatea sfénté, moul lerusalim, pogorindu-se din cer de la Dunmezen, gatitt: ca 0 ‘ireasit impodobita pentru mirele el. $1 am ausit din tron un glas puternic care zicea: ,,iatt cortul lui Dumnezen este cu oamenit gi El va silaghui in ei gi et vor fi poporal Lui st insusi Dummezeu va fi cu ei. El va sterge orice lacrimei din ochit lor si moarte ru va mai fi; nici plangere, nici strigé, nici durere nu va mai fi, oct cele dina au trecut”. $i cel ce sedea pe trom a gréit: lat ni fe facem pe toate”.14 Coeste ortodoxia ? Dar de ce Dumnezen ova creat universul inet de la rigine in aceasti stare definitva, in aceasta conditie indummezeiti, din care si lipscascé toate formele raului? Rispunsul este c& indumnezeirea creaturilor inzestrate cu inteligen(, ingerii $i oameni, prin intermediul cSrora slava dumnezeiascl va strauci peste creaturile irajiona- le, este 0 unire in iubire, o fntrepitrundere a vointei umnezeiesti necreate sia vointelor create, itr-o iubire ppersonala reciproct ‘Aceasta presupune, din partea creaturilor, ingert gi coameni, un réspuns liber, o cooperare a ibertiii lor eu harul hii Dummezeu. Pentru ca indurmezeirea creaturil si se inffptuiascd, pentru ca ea sf fie cu adevirat © Comuniune total in iubire reciproca, trebuie ca aceasti creaturk s& poati si se diruiescd sau s& refuze in mod liber iubirea Starea actuala a lumii este provizorie, in planul lui Dumnezeu, ea constituie un spafiu in care libertatea uumand se poate exercita sub forma une} alegeri intre Dumnezeu si egoism, adicé autoeficienta creatui. ‘Aceasti conditie prezenté a creafiei confine, concret, doua caracteristici = Pe de-o parte, Iumea materialf si animalé este supusi la ceea ce Parinfii numesc ,stricéciune”, adicé suferingei si morfi, Ea ma este ined transfigurati de energiile dumnezeiesti, pentru c& nici omul nu este, Ea se afl intr-o stare provizorie, care va lua sférsit la Parusie. Aceast stare mu este doar 0 consecinti a pica- tului creaturilor rationale: inzinte de crearea lui Adam gi de greseala lui, universul material mi era transfigurat Dar este sigur cd pacatul ingerilor, cel al protopérintilor nostri si picatele Mntregii lor descendenge au agravat Problema raat 145 foarte mult aceasta stare de ,strcfciune” a universului material sia lumii animale. ~ Pe de alt& parte, eveaturifnzestrate cu libertate, adici 0 parte dintre ingeri, urmand lui Lucifer, si totalitatea oamenilor, isptiti ind de diavol si urmand fui Adam, intéiul lor plrinte, sr-au folosit ru libertatea for si au plcitut, despirtindy-se astfel in mod voit de Dumnezeu, izvorul viefi, fngerii cAzuyi, datA find perfectiunea naturi lor, sau statomnicit in mod defintiv in ura fay de Dumnezeu gi fai de planul Siu de ivbire gi au devenit demon (Om, chip al lui Durmezeu pe care Creatorul nu ba supus morfi si suferinft scare ar fi putut sisi pastreze definitiv acest chip riménand in comuniune de voin( cu Dumbezeu, s-a despartit de El, asezindu-se astfel i rindul animalelor, devenind asemeni lor_,stricicios”, supus suferintei si morfi, Este ceea ce ne invatl capito- ul din Cartea Facerit Femeii, Dumnezeu i-a spus: Voi inmulff merew necazurile tale, mai ales in vremea sarcinit tale; tn dureri vei naste copii; atrasi vei fi c&tve barbatul tu si el fe va stipani”. Bérbatului i-a zis: Pentru cf ai ascultat vorbele femeit tale si ai méncat din pomul din fare ficam porineit st mi ménndnci, Blestemat va fi ‘panintul pentru tine! Cu asteneals sit te hrdnesti din eb in toate zilele vie tale, spini yi palémidls if va rodt ef ge vei hréni cu iarba cémpulut, fn sudoarea fete tale iii vei manca pdinea ‘a, pand te vei infoarce in piméntul din care ai fost luat; exci pamdnt esti si in ‘pimdnt te vei intoarce”. $i a pus Adam femeii sale ‘numele Eva", adie viata, pentru o& ea era sit fie mama tutwor celor vit, Apot a fitout Dommul146 Coeste ortodoxia? Dumnezeul Ini Adam si femeii lui imbriiciiminte din picle si -a imbréicat. $1 a zis Domaut Duonnezen: aid ‘Adam s-a flicut ca unul dintre Noi, cunoscénd binele gi Il, $i acum me ewnnva sé-3i tind’ ména $i st ia roade din pomul vieti, 5 mandnce si sit triased fa veci?” [...] De aceea La scos Domntel Dumnezew din gritdina cea din Eden, casi lucreze pamdntul, din care Fusese nat. $i ingonind pe Adam, La agezat in prejma “gritdinit celei din Eden si a pus heruvimi si sable de lactis valvditoare, sit peiceasctt drumul elie pomut viet (v. 16-24), Tar in capitolul 2 din Cartea fnjelepcinnit citi: Dumnezen a zidit pe om spre nesiricdeiune st lea cut dupa chipul fing Sale; iar prin pizma diavolului ‘oartea a intrat fa lume (v. 23-24), $i Apostolul Pavel ne spune in capitolul 5 din Epistola cétre Romani: De aceea, asa cum printr-n om 4 intrat péicatul in lume ~ si prin pleat moartea =, tot asifel moartea a trecut in toft oamenit, prin aceea ett opi au péictut (W. 12), Conciia suferinda si muritoare céreia fi este supus omul apare deci ca 0 consecinté a picatului, Asta ma fnseamni c& orice boalé care atinge un om este cauzati de picatele personale; dar ea este o consecinfé a participari fiecirei fiinte umane la natura cizuti, $i orice gresealé individualé, deperte de a-1 afecta doar pe cel care 0 comite, are 0 repercusiune (fn oarecare rmisur8) universala. Este ceea ce a exprimat cu geniul shu poetic si profetic scritorulfrancez Leon Bloy: Libertatea noastré este solidard cu echilibral lumii Lu]. Fiecare om care siérsegte wn act liber profectea- 24 personatitatea sain infimit, Dactt dt un ban wut ron a irae cu ininn rea, acest ban stripunge mana stiracului, cade, sirdpunge péimdntul, gdureste soarele, ‘sirdibate cerul si compromite universul. acd stvérseste tun act impur, el fntnmecd poate mile de inini pe care int le crmoarste, eare i corespund in mod tainic sf care dau nevote ca acest om ti fie curat, aga cum un ciltor murind de sete are nevoie de paharul ew apa din Evangheliz. Un act milostiv.zun gest de adevérae mit ‘edt penira el Ienedele dumnezeiesi, de la Adam pind 1a sférsiul veacuritor; ef vindecis bolucw, fi consolea: ‘pe cei disperati, potoleste furtuile, riscumpari robii, onvertesle credinciosit si proteeazt specia wend “inreaga filosofte crest const fn importanta de negréit a actului liber si ia conceptul unet fascinante si indestructibite solidarititi. Orice responsabiltate este cx siguranté personal Dar orice act personal contribuie le tnmulirea binelui sau a riului din kame, ‘Aga cum preciza Sfintul Irinew de Lyon, boala si moartea mu sunt pedepse intémplitoare aplicate de Dumnezeu omului vinovat, ci consecinfe logice, care decurg in mod organie din picat: Comuriunea cu Dunmezen este viata, lumina si ucuria binefacerilor ce vin de la El. Dimpotrivé, celor care se despart in mod voit de El, le d& drept pedeapsit despéirtirea pe care ei inssi sia ales-o. Ori, despar- firea de Dunmezen este moarte, despartirea de huamineé este intuneric; despdrfirea de Dumnezeu inseamnd pierderea tuturor binefacerilor venite de la EL. Deci, cei are prin apostazia lor au pierdut ceea ce tocmai an ‘pis, find lipsti de toate binefacerile, au etzut in toate pedepsele: nu pentru cd Dumneseu o ta thainte pentru148 Ce este ontodoxia ? pedeps, ci pentru ot pedeapsa ii waniregte prin isd faptul cf sntlipsiti de tote binefacerite {in ceea ce priveste crestutileirationale, conditia or astricicioasi”, aga cum este astizi, are o legitur’ evi- dent cu picatul ingerulu gi cu cel a om Ingerii au cu siguranti o legéturd cu lumea fica. 1 H. Newman, care cunostea bine teologia Parinflor Biserici, si care avea in acelagi timp un ascutit sim al realititi\ lumii nevizute, vedea in ingeri mu numai slyjtorii folositi de Creator in rapariurile Sale cu oamenii, ci si agenfii care realizeezi ordinea tum vazute. Eu i-ay considera, spone el, ca find cauzele reale ale migcérii, ale lumini, ale viet 3i ale acestor principii fundamentale ale universului fice care, atunci cdind aplicapitle lor ajung ta simpurile noastre, ne sugereazit nosiunea de cai yi eftc, side asemenea pe cea mitt legea naturii, fnte-o predic& la sirbétoarea Sfintulsi Achonghel Mibail, el spanea despre fngeri: Fiecare adiere de véit, fiecare raza de lumind si de cdildurd, flecare manifesiare de frumusefe este, ca si spunems asa, frangul hainel lor, cndularea mantiecelor cave il wid pe Dunmezen faa cate faa? Daca acesta este rolul ingerilor cu privire la lumea creat si la legile ci, tnfelegem cum prin ciderea stpfimulul acestei lumi si a ingerilor sti au fost introdu- se perturbériprofunde in lume. MA intreb cdteodati acd nu exist 0 legaturéintre eceasta cidere si compor- tamentele ,perverse”, ,diabolice” ale anumitor inseete, *fporveeraior 5.27, 2(SC 155, p 343) HL Newnan, Sermon 29, fu « Sernons pavssaux», vl 2, Pars, 1993, p. 305. Problema riulut 149 ‘ale anumitor virusi si ale altor creaturi care nu sunt totusi rele in mod intrsee, nici plcdtoase in ele trsele. Pe de alti parte, oricam ar fi, este sigur ef Satan a transformat creaturile nevinovate in instrumente de ispitire pentra om si le-a supus pe acestea, folosindu-le penira a-si satisfuce egoismul si setea de plicere, agra- vind si mai mult ,striciciunea” care caracterizeazi conditia lor prezenti, contyazicind astfel dinamismul secret care anima intreaga creatie, deoarece conform spuselor Apostolului Pavel, flptura ayleapi cu neribdare descoperirea filor lui Dumnezen: dace ea a ‘fost supust deserticiumii ~ nu de voia ei, ct din cauza ‘aceltia care a supus-o ~ cu nddejdea ed $i seiptura Instisi se va izbavi din robia striciciunii ca sit_fie pirlasé la libertatea méiriit filor Ini Dinmezew. Caci stim c& foata Eptura impreinssuspind si fmprenmnt are dureri pana Geum (Romani 8, 19-22) Relele pe care le suferim aici pe pamant sunt deci urmiri ale plcatului, Dummezeu mi este autorul lor. El nu le-ar putea face si dispar decit anulind exercitiul libertiti noastre de a alege, care este bunul nostru cel rai de pret si condita indumnezeiti noastre. 3. Raul si providenta divina Se poate spune c& aceste rele fi scapi lui Dumnezeu simu sunt supuse stipénirii providentei Sale? Cu Siguran{é, nu, Acestor rfut@ii pe care ou lea vrut, Dumnezeu le impune limite si le face si’ serveascd binelui real al oamenilor, dnd ajutorul hanutui Siu pe132 Coste ortodoxia? pazeascti postul, eénd il chinuie prin foame si sete, end il intinde in pat s4 transforma focuinta int in remit cdind il lipseste de luni si teconjoardt de draperit groase, otind poartt in trupul sin flerul si focul, odd ft ‘di beter’ amare, cici tot el este docior. Ori, dacit aatatea dureri pe care nile produce nu-L fmpicclct st poarte wn asemenea nume, mu este oare un lueru care revolt rajinnea de a vedea ct hulin fmpotriva tui Dumnezen, ci nw mat recunoastem binefacerile providentet Sale universale atuici cand ne impune ‘exemenea dureri, foamea de exemplu si chiar moartea? Eve El, totusi El, singural care este adevdratul doctor ‘al sufletelor si al trapuritor. Adesea céind xede firea rnoasird —complicénalu-se si mdndrindu-se prosperitaie, lisindu-se cuprinsis de febra viciulni, EL folosesie séviicia, foamea, moarted, toate celelalte suferinje, ca tot atdiea remedii eunoscute de El, pentru aoelibera de boala core 0 devoreazit® Sfantul Loan Gurl de Aur impune astiel un principia cu aplicatie universal. Dar el mu pretinde astfel e& omul poate discerne in fecare caz ratiunile si motivele Incercisii, Cuvantul lui Durmezeu ne asigurd ci tot ceca ce Dumnezen ingiduie este pentru binele omului si este ca 0 tain’ a iubirii Sale fri de margini. Tot ceea ce Durmezen ingitdule este de dorit la fel ca si ceea ce vrea El, spunea Leow Bloy. Dar aceasta nu destrami taina ciilor lui Durmezeu gi ale ,iconomiei” Sale, Nu ne este dat si ciutém de ce Dumnezeu ingiduie una sau alta, ntl Toon Gur de Aur. Omi ere locultori Hel, L Problema rului 153 v Jn Trataral despre Providenta Diving, acelast sfant Joan Gurd de Aur pune futrebarca: De ce a fost permis In aceasti lume actiunea oamenilor rai, a demonilor st a dracilor? $i tot el rispunde: Dac vet cia de ce faceste Iueruri sau produs, daca mu ai tneredere fn ratiunite profuxle si inexplicable ale planrilor Sale, decd ru te gandesti dectt st pul intrebairi indiscrete Inainannd meren cw repecicine, vel continua si-fi prt intrebtiri asupra a mumerodse alte puncte, de exempt. de ce a fost lsat edmp liber erezilor, de ce diavolu!, de te demonit, de ce cameni ri care fi fac pe mult sa se ppoticneasci si, cel mai greu dintre toate, de ce Antihris- ful esie chemat sf apard, axed o asemenca putere ce a Ingela inca faptele sale, dupa spusele lui Hristos, vor fi capabile si raticeascit ce va fi cx putinga, chiar st pe cei alesi? TEI bine, mv rrebule s cerceki toate acestea, of st ne incredinjam infelepciunié lui Dunnezew, care este de neinfeles pent roi Sfantul a spus-o deja, pusin mai sus, in aceeagi erate Cand veei Serafimit zburdnd fn jurul acestui tron inalt si sublim, protejndu-si achit ou acoperdomantl aripitor lor, acoperindi-st picioarele, spatele si fata si Sscotdind un strigt plin de uimire [..] nu te vei duce si fe ascunet tu Disufi, mu fe vei intoarce sub pam, tu care, cu 0 asemenca indrineald vrei sit sorutezi providenya unui Dunmezen a cdrui putere este inefabila, de negré, de netnyeles Puteritor de sus? [..]154 Ceeste ortodoxia ? Ciict tot ceea ceil priveste este comoscut eu precisie ‘mumai de Fi si de Du Sinn, de nine atedneva 4, Crucea cuitoare Durnezeu nu s mullunit doar s& supusd edsmuir Sale dumaczsicgti fceredile si sufetingele care vin peste noi, El nu sa mulurit of le rinduiased prin providenga Sa sisi le fack asl sh serveased inti noaste. Tatil L-atrimis pe Fiul Siu ca sisi asume fina noasti cu toate urmirile pdcatulul, cu suferinia nnpartea, Pentru o& era Dumnezeu si Om, Donsnl Tisus Fiistos, a putut, asumiadwle, & le schimbe radical sensulSuftrinta qi moactea erau efectle si semnele despirri omului de Dumnezes prin paeat. Acceptate de El, pentra a tndepini voinja Tatalui gi din iubire pentru oameni, 0% ae excepia dine acegta pe cB Sti, ele au deverit semaul si expresiaiubisi Sale fille peninu Tatal, si al dumeezsiesi Sale flaatcopi". $i acceptandu-le cu dragoste, El l-a ivies. $i wimijind Duhul Siu in inimile noaste El ne-a dat puterea sh facem, si noi, din suferiga si din moartes oss, mijloacele privitegiate ale renuniciil orice egoism, ale iubisi noaste pentru Dumnezeu si pentru cela con, ale ierthri noatre ff de orice dusman gi orice adverse. Hristos na wut si elnine sufernga si el aici pe plindnt, dar prin moartea si inieree Sa, El ne-a dat 183 5. urm). eee role rul 135 puterea de a fnvinge moartea prin moarte, asteptand zivua slivitet Sale venir, cind moartea va fi defintiv Inghititt de biruint’, ‘Aga cum a setis un exeget contemporan al Cartit lui ov, pentru a accepta taina suferintel, se Impune 0 amumita atitudine a sujfetalui, fre de care cele mai frumoase considerajii nu vor putea avea influent ‘asupra noasira, mu vor putea sine linisteasca, Aceasict atitudine a sufletului este simplitatea copitagului care recinoasle ca mu stie ulin! cwvint despre toate lucrurite si in special despre existenta sa, care accept, in ultimele sale consecinje, condijia sa de creaturdi, $1 ‘care, din acel moment nu se midi mira ctl este fmbarcat intr-o aventurtt tn care numai autorul fiinel sale stie ce ssi cum, Ajunge sit sufere in pace doar cel care fnceteazd Bh vrea sisi infeleaga viata in fondul situ cel mat pprofund, si se refugiazd, in chuda tuturor, in gdndul & faceastd vial, cdteodatt att de iran distrust, este otusi opera unui Dumneceu atotputernic si de 0 bundtate nendrginité. Inca 0 daté, celelalte reispunsuri pe care le putem da nu au decit o valoare subordonatat cesta Pentru crestin, supunerea fai de voia lui Durmnezeu, acceptarea modului Siu de 2 conduce viata noastr%, ia © forma foarte concret&: acceptarea crucil ca instrument de mantuire, acceptarea crucii lui Hristos si a erucit noastre unite ea a Lui, Cand citim Evanghelia, vedem cat de grew a fost pentru Dommul sii faci pe Apostoti ‘sf accepte necesitatca Cruci, La fel este gi eu noi. Nu e destul s& crezi intr-un mod teoretic c& Hristos a realizat © A Fault, Lénigme dela soufrance et la niponse de Dieu ta «Dieu vivant», ar 17 (1950), p80156 Ce este ortodoxia ? Iucrarea Sa de mtntuite prin crace. Mai trebuie si inje- Jegem i mod real, concret, cu och inimii noastre iluminate de Duhul Sint cf, pentru fiecare dintre no, Crucea, suferinfa acceptata, este unicul drum spre Inviere, cd in Crucea insisi se confine puterea fnvieri, in discutia cu Sfintul Grigorie Sinaitul, relat in Filocatie, Sfintul Maxim Cepsocalivitul spunea ci atunci cand Sfintul Duh stépéneste duhul unui om, i face 88 vadi lucrurile inte-ua mod cu cotul difert de modul stu obisnuit de a le pecepe.’ Crestinul mu este are in esenfa un om care, sminat de Duhul Sfint, per ‘cepe in sufetinga, in moarte, i toate formele pe care le Jmbrac& pentru noi erucea, ca tctulaltceva decit ceea ce vede inea omul obignuit, sine slava hnvieri? "Cr P. Deseille, Une rencont Maxime le Capsocalysite, Mi 1995, p.13, a soins, Grégoire le Sina et 5 Soint-Antoinede-Gran 2 Capitolul X: ,,Moartea este infrainta” Sfarsitul veacurilor potrivit Parinjilor Bisericti Crestinul este un om care asteapté, Dommul ne spune fn Evanghelie: Sa fre mijloacele voastre incinse 1 (ficliile voastre aprinse; $i vot fit asemenea oamenilor care asteapra pe stipanul lor cand se va intoarce de la -nunti, ca, venind $i Batdnd, indatd s&-i deschids (Luca 12, 35-36). Pufine texte ne reveleaza atét de clar sensul gi orien- tarea profunda a vieficrestine. Scopul creatiei este indumneztirea omului si a ‘universulu. Intreaga iconomie a mintuiri, opera mancu- itoare a lui Hristos, actiunea sfinttoare a Sfantului Duh au ca finalitate si readucd omenirea cfzuté Ia seopal pentru care a fost creati, la desivarsirea indumnezeirit Prin cea de-a doua venire a lui Hristos, asteptm s& se realizeze infiptuirea deplind a acestui plan al lui Dumnezeu, cfind iconomia mintuiri va atinge fmpli- nirea sa ultima acd vrem si regisim un crestinism vi, care sé fie pentru noi un permanent izvor de bucurie si de révni duhovniceasc’, trebuic si reagezim in central viet