1. Multimi si relatii In acest capitol expunem succint terminologia de baza din matematica, privind notiunile de multime, respectiv relatie. id. Muttimi Georg Cantor (1845-1918) a prezentat Ja Zurich in anul 1897 notiunea de multime ca “wn tot unitar cu elemente distincte in care ordinea de dispunere a elementelor nu are importanta’. Matematicianul David Hilbert (1862-1943) aprecia contributia lui Cantor ca fiind “produsul cel mai cuprinzdtor al gGndirii matematice, una dintre cele mai frumoase realizari ale gandirti umane in domeniul inteligibilului”. Dar nu orice clasi de “obiecte” este o multime. Astfel, daca consideram familia Zns a tuturor multimilor si aceasta ar fi multime, atunci T={xeEns: xgx} ar fi, de asemenea, multime, situatie in care nu se poate decide dacé TeT sau T¢7. Acest paradox, (aceasta antinomie) a lui Bertrand Russell (1872- 1970) ap&rut in anul 1899 impreuna cu altele au aratat ci elementele centrale ale Teoriei lui Canter trebuiau incadrate intr-un sistem de axiome care sé indeplineasca proprietatile fundamentale de non- contradictie, independenta, completitudine si categoricitate ale oricdrui sistem de axiome pe care se fundamenteaza, de regula, o stiinta. Mentionam ca antinomiile (paradoxurile), in general. nu pot fi eliminate pe o cale simpla, problema aparitiei antinomiilor in matematic’ neputand fi consideraté rezolvaté complet nici pana astazi. Dar, dat fiind faptul ca acestea apar in situatii speciale care nu afecteaza imediat nici fundamentele matematicii $i nici aplicatiile curente ale matematicii, paradoxurile alcatuiesc deocamdaté un capitol inedit al posibilitatilor gandirii umane. O modalitate de rezolvare a problemei antinomiilor au propus-o matematicienii E. Zermelo si A. Fraenkel printr-un Sistem de axiome adecvat (a se vedea, de exemplu, [1]): (Z;) Axioma determindrii Dacé A si B sunt multimi si orice element al multimii A este in B si reciproc, atunci A=B.(22) Axioma muttimilor elementare (2) Existé multimi vide; orice asemenea m time se noteazd ) Dacd a este un obiect arbitrar, atunci existé muljimea {a} care-! confine pe aca unic element. (3) Dacé a si b sunt “obiecte” diferite, atunci existd o multime {a,b} care contine pe a si b ca unice elemente (Z3) Axioma bazei Orice multime nevidd x confine mdcar un element y astfel incdt x gi y sd nu aiba nici un element in comun; daca p(x) este 0 proprietate sau un ansamblu de proprietdti pentru elementele x ale unei multimi A, atunci existad o multime T care contine acele elemente a€A pentru care p(a) [si mentine valabilitatea logica si nu confine alte elemente (24) Axioma submultimitor Pentru orice mulime A existé o multime P(A) care contine exact submultimile multimii A. (Zs) Axioma reuniunii Pentru orice multime A de multimi existdé o multime F care conjine numai elementele multimilor din A. (Zs) Axioma alegerii (consideratd a fi cea mai importania si cea mai disputata intre matematicieni, filosofi etc.) Peniru orice multime H de multimi nevide mutuai disjuncte, exist@ o multime care confine exact cate un element din fiecare multime situata in H. (Z;) Axioma infinitului Existé 0 multime M ce satisface conditiile: (1) Weste element in M. (2) Dacé a este in M, atunci {a} este, de asemenea, in M. Observatie. Asa dupa cum am anticipat deja, in axiomatica lui Zermelo, colectia tuturor multimilor nu este multime. De asemenea, este limpede ca functioneaz& (Zs) Principiul abstractiei Pentru orice multime nevidd x si orice predicat unar P,(y) exist o multime ce confine numai elementele y ex pentru care P,(v) este 6 propozifie adevarata. inainte de a prezenta asertiuni echivalente cu axioma alegerii, expunem cAteva utile consideratii preliminare. 1Fie (X,S) o multime ordonata, Definitia 1. Un element ageEX (respectiv bg EX) se numeste prim sau cel mai mic element (respectiv ultim sau cel mai mare element) dacd agxx, Vx EX (respectiv x x = Xo (respectiv xgSx (x EX) > x=xy/). O multime nevida este bine ordonard daca este total ordonata si orice submultime nevida a ei admite un prim element. Orice submultime total ordonat& a unei multimi ordonate se numeste /anj. Daca intr-o multime ordonata arbitrara orice lan} este majorat, atunci multimea se numeste inductiv ordonata. Prin functie selectivé atasata unei multimi nevide 4 se intelege orice functie f° Po(A)—A cu AB)eEB, VBePo(A) unde Po(A) denot& familia tuturor submultimilor nevide ale multimii 4. Teorema 1. Urmdatoarele afirmatii sunt echivalente: (1) Axioma alegerii (2) Lema lui Zorn: Orice multime ordonatd inductiv poseda un element maximal; (3) Principiul bunei ordondri (Zermelo): Orice multime nevida poate fi bine ordonata; (4) Lema lui Kuratowski: Orice lant al unei multimi partial ordonate face parte dintr-un lant maximal. (5) Axioma lui Zernelo: Pentru orice multime nevida exista o functie selectiva. Asadar, orice multime care nu contine nici un element se va numi vida si se noteaza cu @. Daca A si B sunt multimi astfel incat orice element din A aparfine multimii B, atunci 4 se numeste submulfime (parte) a multimii B si vom scrie 4 c B. Se considera @cA pentru orice multime A. Submultimile diferite de @ si A se numese proprii, iar © si A parti improprii ale oricarei multimi nevide A. Daca A si B sunt mulfimi supuse conditiei A ¢ B ¢ A, atunci A=B. in orice alta situatie vom scrie 4#B. Prin A c B se intelege ACBSiA#B. Reuniunea a dovd multimi A si B se defineste prin AUB={x: xeA sau xe B}, intersectia lor este data de ANB={x: xeA si xeB}, iar diferenta A \ B= {x:xeA sixeB}. 12