Adele Faber Si Elaine Mazlish - Cum Sa-I Asculti Pe-Adolescenti Ai Cum Sa Te Faci Ascultat PDF

Adele FABER & Elaine MAZLISH Cum sa-i asculti pe adolescenti TE Rc tes coColectie coordonaté de ILEANA ACHIM‘Adele Faber a studiat dramaturgia la Queens College, are studii de master in pedagogic la New York University si 1 fost profesoara de liceu la New York timp de 8 ani de ile. Elaine Mazlish a studiat teatrul 1a New York University, fiind cunoscut’ si ca artist profesionist si compozitor. Adele Faber si Elaine Mazlish conduc de mai bine de zece ani atelicre de lucru cu parinfi si fin conferinte pentru tofi cei interesafi de educatia copiilor ~ p&rinti, profesori si specialigti, Lucrand la inceput alaturi de dr. Haim Ginott, specialist in psihologia copilului, autoarele au devenit in scurt timp experti de renume international in comunicarea dintre adulti $i copii Experienfa lor in cactrul acestor ateliere de tucru a dus la sefierea unor cirfi de mare succes, printre care Liberated Parenls/Liberated Children (cdstigdtoare a_premiului Christopher Award), How To Talk So Kids Will Listen & Listen So Kids Will Talk si Siblings Without Rivalry (carte care sa plasat pe primul loc in lista de bestselleruri a ziarului New York Tantes. {La Curtea Veche Publishing a apirut cartea lor Conn caren eficientt cu copiit. Acast si la scoalt (2002), scris& in colaborare cu Lisa Nyberg si Rosalyn Anstine Templeton. Adele Faber ¢ Elaine Mazlish Cum sa-i asculti pe adolescenti si cum sa te faci ascultat ‘Traducere din limba englezA de Antoaneta Olteanu Cocks BUCURESTI, 2007Descrierea CIP a Bibliotecti Najionale a Romani FABER, ADELE Cum si-iasculti pe adolesceni si cum si te faci ascullat / Adele Faber & Elaine Mazlish; trad: Antoaneta (Olteanu.— Bucuresti: Curtea Veche Publishing, 2007 Index ISBN 978.973-669-419.6 1. Maatlish, Elaine H, Olteanu Antoaneta (trad.) 1599227 Coperta: Giirron AND SwANs PRODUCTIONS wwwwgrifon 10 Copyright foto: Izabela Habur — Problem ‘ADELE FABER, ELAINE MAZLISH Howto Talk So Teens Will Listen & Listen So Toons Will Talk Copyright © 2005 by the Adele Faber and Elaine Maalish Published by arrangement with HarperCollins Publishers, Inc. All rights roserved. © Curtea Veche Publishing, 2007, pentru prezenta versiune in limba roman ISBN 978-973-669-419.6 Ca patringi, dorinta noastra este ca altii sit aibit nevoie de noi; ca adolescenti, dorinta lor este sit nu aibit nevoie de noi. Conflictul este real; avem de-a face cu el in fiecare zi pe mitsurit ce fi ajuttim pe cei pe care ii iubim sit devintt independenti de noi. Dr. Haim G. Ginott, Between Parent and Teenager, The Macmillan Company, 1969AM DORI SA MULTUMIM... Familiilor si prietenilor nostri, pentru c& au fost rabdatori si injelegatori in lunga perioada in care am scris cartea i pentru ca au fost suficient de draguti s& nu ne intrebe: ,,Si cand estimati c& veti termina de scris cartea?” Parintilor din grupul nostru de lucru, pentru dorinta lor de a incerca noi ci de comunicare cu familiile lor si pentru c& au impartisit experienta lor membrilor grupului. Povestile pe care ni le-au spus au fost 0 sursa de inspiratie si pentru unii, si pentru altii. Adolescenfilor cu care am lucrat, pentru tot ce ne-au spus despre ei si despre lumea lor. Descrierea lor sin- cera a fost pentru noi o ocazie extrem de pretioasa de a privi din prisma lor preocuparile pe care le au. Lui Kimberly Ann Coe, graficianul nostru extraordinar, pentru faptul c& a luat toate schifele personajelor noastre si cuvintele pe care le-am atribuit lor si le-a transformat intr-o palet& variat’, extrem de minunati, de personaje ale cSror cuvinte prind via’. Lui Bob Markel, agentul nostru literar si dragul nostru prieten, pentru entuziasmul manifestat chiar de In inceput fafa de proiectul nostru si pentru sprijinul stu ferm cand ne cdutam drumul printre nenumiratele variante pe care le-a avut aceasta carte.8 CUM SAL ASCULTI PE ADOLESCENT Lui Jennifer Brehl, editorul nostru. Ca un ,pirinte perfect”, a crezut in noi, ne-a sustinut in ce aveam mai bun si a scos in evident cu respect locurile in care am putea transforma ,binele” in si mai bine. A avut dreptate, de fiecare data. Doctorului Haim Ginott, mentorul nostru. Lumea s-a schimbat dramatic de la disparitia lui, dar convingerea sa ci ,pentru a atinge obiective omenesti avem nevoie de metode omenesti” raméne adevarati pentru totdeauna. DE CE AM SCRIS ACEASTA CARTE Nevoia exista de mult, dar o mare perioada de timp nu am v&zut-o. Apoi au inceput s& apara scrisori ca aceasta: Draga Adele si Elaine, AJUTOR! Cand copiii mei erau mici, How to Talk So Kids Will Listen era Biblia mea. Dar acum, cand au 11 sirespectiv 14 ani, m-am trezit in fafa a cu totul alte probleme. V-ati gandit s& scrieti o carte pentru parinti despre adolescenti? La scurt timp dupa aceasta, am primit un telefon: Asociatia noastré civicd intentioneazA si organizeze conferinfa anuala , Family Day” si speram c& ne veti oferi c&teva indicii prefioase despre cum si ne descurcim cu adolescentii. ‘Am ezitat. Nu am mai prezentat niciodat& un program care s& se fi concentrat exclusiv pe adolescenti. Dar aceast’ idee ne intriga. De ce nu? Am putea prezenta o trecere in revista a principiilor de baz ale unei comunicari eficiente, numai ca de data aceasta vor fi folosite exemple cu adolescenti si vom arata, prin rolurile jucate, care sunt tacticile.10 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI Prezentarea unei lucrari noi este intotdeauna o Provocare. Niciodata nu poti fi sigur daca publicul va rezona cu ea. Dar a facut-o. Oamenii ascultau cu atentie si raspundeau entuziasti. in timpul intrebarilor si al raspunsurilor voiau si afle care sunt opiniile noastre despre tot, de la interdici si gasti, pnd la rispunsuri obraznice si esecuri. Dupa aceea am fost inconjurate de un mic grup de parinti care doreau sa stea de vorba cu noi in particular. Sunt o mami singuré si baiatul meu de 13 ani a inceput si-si piard& vremea cu cei mai rai baiefi din scoala. S-au ocupat de droguri si de cine mai stie ce atceva. fi tot spun mereu s& stea departe de ei, dar nu vrea s4 ma asculte. Ma simt de parca lupt intr-o batilie deja pierduta. Cum s8-1 fac si ma asculte?” Sunt aga de suparatd. Am vazut un e-mail primit de fetita mea de 11 ani de la un coleg de clasa: «Vreau si fac sex cu tine, Vreau si-mi bag cocoselul in pasirica ta» Nu stiu ce si fac. Sa le dau un telefon parintilor lui? Sa fac 0 reclamatie la scoala? Ei ce ar trebui si-i spun?" wTocmai am descoperit ci fata mea de 12 ani fumeaza marihuana. Ce ar trebui s8-i spun?” Sunt speriata de moarte. Ficeam curafenie in camera fiului meu si am gisit o poezie, scrisi de el, despre sinucidere. La scoala inva bine. Are prieteni. Nu pare s& fie nefericit. Dar poate este ceva ce nu am reusit s& vad. Si-i spun ca i-am gissit poezia?” Fata mea isi petrece mult timp pe chat in ultima perioada cu un baiat de 16 ani. Cel putin el a zis cS are 16 ani, dar cine poate sti? Acum vrea si o intlneasci. M& gandesc si merg $i eu cu ea. Ce parere avefi?” iW DE CE AMSCRIS ACEASTA CART in magina, pe cand ne intorceam acas%, am vorbit frd intrerupere: uite cu cAte trebuie si se confrunte parintii acestia!... in ce lume diferita traim ast&zi!... Dar oare vremurile chiar s-au schimbat aga de mult? Oare noi si prietenii nostri nu eram ingrijorati de sex, droguri si de presiunea prietenilor si, da, chiar de sinuci dere, cand copiii nostri erau la varsta adolescentei? Dar, oricum, ce auzisem in seara aceasta prea a fi mai rau, mai infricosaitor. Erau si mai multe motive de ingrijorare. $i problemele incepeau mai devreme. Probabil pentru ci pubertatea incepea mai devreme. Dupa cateva zile am primit un alt telefon, de data aceasta de la un director de coal’: -Acum desfasuram tn program experimental pentru un grup de elevi atat de la gimnaziu, cat si de la liceu. Am dat cate un exemplar din cartea dumneavoastr’, How to Talk So Kids Will Listen, fiecarui parinte inclus in program. Deoarece cartea dumneavoastri ne-a fost de mare folos, ne intrebam dact nu afi dori s& va intélnii cu parinfii si 8% moderati céteva intélniri de lucru cu ei.” Lam spus directorului ci ne vom gandi la propune- rea lui si vom reveni. in zilele urmatoare ne-am reamintit de adolescent pe care i-am cunoscut cel mai bine — copii nostri. Ne-am intors in timp gi am inceput s& ne amintim anii din adolescenta copiilor nostri, pe care de mult iiingropasem — momente intunecate, pete luminoase si clipe in care am fost cu sufletul la gura. incetul cu incetul, am reintrat pe terenul emotional al anilor trecuti si am retrait aceleasi nelinisti, Inc o dati ne-am gandit la ce anume facea ca acesti ani si fie atat de dificili. Nu era vorba c& nu am fi fost prevenite. inci de la nasterea copiilor nostri am tot auzit: ,Bucur-te de ei acum, eat sunt ined mici”, ,Copii mici, probleme mici; copii mari, probleme mari.” Mereu gi mereu ni se tot spunea ci, la un moment dat, acest copil dragalas al nostru se va transforma intr-un strain posac care ne va critica gusturile, ne va contesta regulile si ne va res- pinge valorile. Deci, chiar daca fusesem oarecum pregatite pentru schimbari in comportamentul copiilor nostri, nimeni nu ne pregitise pentru sentimentul c& am pierdut ceva. Pierderea unei relafii vechi, stransa. (,,Cine este persoana aceasta ostila din casa mea?”) Pierderea increderii. (,De ce se comport’ asa? Am facut oare ceva... sau nu am facut?”) Pierderea satisfacfiei de a fi util. (,.Nu, nu trebuie s& vii. O s mearga cu mine prietenii mei!) Pierderea sentimentului c& suntem niste protectori atotputernici care fi pot fine pe copii lor departe de pericol. (,E trecut de miezul noptii. Unde este? Ce face ea acolo? De ce n-a venit inc’ acasi?”) Si chiar mai mare decat sentimentul de pierdere era frica noastra. (,Cum s& fi ajutém pe copii nostri sA depaseasc& fra probleme aceasta pericada? Cum sa depagim noi aceast’ perioada?”) Daca asa stiteau lucrurile cu 0 generatie mai devreme, ce se intamplé oare cu mamele si tatii de ast&zi? [si ctese copiii intr-o societate care este mai saracd, mai brutala, mai eruda, mai materialist’, mai sexualizats, f AM SCRIS ACEASTA CARTE 13 mai violent& decat era inainte. Cum s& nu se simti p&rinfii din ziua de azi depasiti? Cum sa nu se simt& impingi la decizii extreme? ‘Nu este greu de infeles de ce uni reacfioneazi mai dur — instituie reguli si pedepsesc orice abatere, chiar dac& e mic&, finandu-si adolescenfii strans in frau. Putem, de asemenea, s& infelegem de ce alfii renunti, de ce nu ridic’ mana, cautd o alt& perspectiva de intelegere si sper la ce e mai bun. Dar ambele abordari — /F4 cum fi-am spus” sau ,F& ce vrei” — inl&tura orice posibilitate de comunicare. De ce ar vrea un ténar si fie deschis cu un parinte care il pedepseste? De ce ar cduta el indrumare la un parinte care fi permite orice? Dar totusi bundstarea adolescentilor nostri — uneori chiar siguranta lor — presupune tocmai a avea acces la ideile gi valorile Parinfilor lor. Adolescentii au nevoie si-si poat& exprima indoielile, s8-si impartageasc temerile gi s& exploreze opfiunile alaturi de un adult care s-i asculte fara si-i judece si s4-i ajute s& ia decizii responsabile. Cine altcineva decat mama si/sau tata vor fi alaturi de ei zi de zi, in toi acesti ani critici, pentru a-i ajuta si reziste mesajelor ademenitoare din mass-media? Cine ii va ajuta sA reziste presiunii anturajului? Cine fi va ajuta si se descurce in fata gistilor si a cruzimii, a dorintei de acceptare, a fricii de respingere, a terorii, excit&rii si confuziei adolescentei? Cine fi va ajuta si se lupte cu impulsul de a se conforma si cu efortul de a fi sinceri cu ei ingisi? Poate fi extraordinar de greu sa traiesti al&turi de un adolescent. Stim. Ne aducem aminte. Dar, de asemenea, ne aducem aminte cum, in tofi acesti ani tulburi, ne-am impus anumite tactici care ne-au ajutat s& navi- gam pe cele mai agitate ape, fara si ne scufundam.4 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCEN’ Acum este momentul si transmitem mai departe tot ce a fost atat de util pentru noi. Si si invajaim de la aceastA generatie de astazi tot ce este util pentru ei. Lam sunat pe director si am programat primul grup de lucru pentru parintii adolescenfilor. NOTA AUTORILOR Cartea aceasta se bazeazi pe numeroasele ateliere pe care le-am finut prin fara si pe cele pe care le-am finut pentru p&rinfii adolescentilor, separat si impreuna, in New York si Long Island. Pentru a spune cat mai simplu posibil povestile lor, am comprimat toate aceste grupuri numeroase intr-unul singur, iar noi, autoarele, am devenit o singur& voce. Desi am schimbat numele si ordinea evenimentelor, am pastrat cu sfintenie esenta adevarului experientelor noastre. Adele Faber si Elaine Ma: ish1 A FACE FATA SENTIMENTELOR Na stiam ta co s& mat astept in timp ce alergam prin parcarea din fafa scolii imi fineam cu greu umbrela din cauza vantului si ma intrebam dacé alteineva si-ar fi parasit c&minul caldut intr-o noapte asa de rece side urat& pentru a veni la un atelier despre adolescenti. Sefa departamentului de consiliere m-a intémpinat si m-a condus intr-o clas unde m& agteptau doudizeci de parinti, vorbind animat. ‘M-am prezentat, i-am felicitat pentru curajul de a infrunta aceast vreme urdt& si leam dat ecusoane pe care fiecare sa si le completeze. Cat timp scriau si dis- cutau unii cu alfii, am avut ocazia s& studiez grupul. Erau persoane foarte diferite, un numar aproape egal de barbafi si de femei, cu origini etnice diferite, unele cupluri, altii singuri, unii in costume, alfii in blugi. Cand mi s-a parut cd tofi erau gata, i-am rugat s8 se prezinte si s4 ne povesteascé despre copiii lor. Au fcut-o fara nicio ezitare. Unul dupa altul, parinfii isi descriau copii a cror varst’ era cuprins& intre 12 si 16 ani. Aproape tofi subliniau dificultatea de a se intelege cu adolescentii in lumea de ast&zi. Dar mi se parea totusi c& sunt oameni care se controleaz8, care nu se deschid, avand grija si nu dezvaluie prea mult, prea curand intr-o sala plina de straini.18 CUM SA-1 ASCULTI PE ADOLESCENTI — fnainte de a merge mai departe, am spus, vreau si va garantez ¢& tot ce vom discuta aici va fi confidential. Tot ce va fi spus intre acesti patru pereti va rimane aici. Nu este treaba ninvinui al cui copil fumeaz’, bea, chiuleste sau face sex mult mai devreme decdt am fi dorit noi. Suntem toti de acord cu acest lucru? Oamenii au dat din cap in semn de aprobare. —Suntem cu tofii parteneri intr-o intreprindere extraordinar’ — am continuat. Sarcina mea este si vi prezint metode de comunicare pentru a vA ajuta si avefi relajii mult mai satisfacdtoare inte pArinti si copii. Sarcina voastra va fi s& testati aceste metode, si Je puneti in practic acasf la voi si s& ne spunefi tuturor care este rezultatul. Ce a fost sau ce nu a fost de folos? Ce a mers sau ce nu a mers? Unindu-ne forfele, vom gisi cele mai eficiente c&i de a-i ajuta pe copiii nostri sk depaseasca aceasta perioada de tranzitie dificil de la copilarie la maturitate. ‘Am facut aici o pauz& pentru a urmari reactia grupului. — De ce trebuie sa fie 0 ,tranzitie dificili"? a protestat un parinte. Nu-mi amintesc si fi avut o perioad’ asa_de dificil’ pe cand eram eu adolescent. $i nu-mi amintese sa Ie fi dat alata bataie de cap parintilor mei. — Asta pentru c4 poate tu ai fost un copil cuminte, a spus sofia lui, mangaindw-l si batandu-l usor pe mana. — Da, poate ci a fost mai ugor sf fii ,,cuminte” cand eram noi adolescenti, a comentat alt barbat, Azi se intampl& chestii de care nici nu putea fi vorba inainte. — S& presupunem ci ne intoareem toti ,inainte”, am zis eu. Cred ca sunt lucruri pe care le putem invita din adolescenja noastra si care ne-ar putea ajuta si ne facem o idee despre lucrurile cu care se confruntA azi AACE FATA SENTIMENTELOR 19 copiii nostri. Haideti sa incepem prin a ne aminti ce era cel mai frumos atunci pentru noi. aie Michael, bairbatul care fusese ,un copil cuminte”, a inceput si vorbeasea primul: fF —Cele mai frumoase lucruri pentru mine au fost sportul si prietenii. Altcineva a spus: . —Pentru mine a fost libertatea de a pleca si de a veni cand doream. Mergeam singur cu metroul. Plecam in oras. Luam autobuzul si ma duceam la plaji. Ce mai, distractie! Au intrat si alfii in discutie: : —SA mi se permit s& port tocuri inalte gi si ma machiez, si faptul c& asta producea o puternict im- presie asupra baiefilor. Eu si prietenele mele aveam o pasiune pentru acelasi baiat si tot timpul ne intrebam: Crezi c&-i place de mine sau de tine?” : — Pe atunci viata era mai usoara. In weekenduri puiteam s& dorm pana la pranz. Nu aveam nicio grija legat8 de serviciu, de plata chiriei, de intretinerea familiei. $i niciun fel de grija pentru ziua de maine. Stiam ca ma puteam baza mereu pe parintii mei. —Pentru mine a fost 0 perioad’ in care puteam vedea cine sunt si experimenta diferite identitati, puteam visa la viitor. Eram liber si ma ipostaziez dar, de asemenea, aveam securitatea dat& de familia mea. O femeie a dat din cap: —Pentru mine, a spus ea trist, cea mai frumoasi parte a adolescentei a fost cand am iesit din ea. M-am uitat la numele de pe ecuson. —Karen, am spus, se pare ci adolescenja nu a fost cea mai frumoasa perioada din viata ta. —De fapt, a spus ea, a fost o mare usurare s& scap de ea.20 CUM SA- ASCULTI PE ADOLESCENTI — Sa scapi de ce? a intrebat cineva. Karen a dat din umeri inainte de a rispunde: — Sia scap de grija de a fi acceptat... si de a ma stra- dui prea mult... si de a zémbi prea mult pentru ca oamenii si ma placa... si de a nu m& adapta niciodats.. de a ma simfi mereu ca un strain. Si alfii au inceput si brodeze repede pe aceasti tema, inclusiv unii care numai cu cdteva minute inainte vorbeau atat de frumos despre anii lor de adolescent’: — Pot si confirm si eu. Imi amintese ci ma simteam asa de ingrozitor si de nesigur. M-am ingrasat foarte tare si uram felul in care aritam. — $tiu ca am vorbit mai inainte de pasiunea pe care le-o provocam biietilor, dar adevarul este cA era mai mult un fel de obsesie — si-i placi, si te desparti de ei, s&-fi pierzi prietenii din cauza lor. Ma gandeam nurai la biiefi gi asta se reflecta in notele mele. Era cit pe ce s& rman repetenta. — Problema mea din acele zile era presiunea la care eram supus de niste tipi, ca si fac Iucruri care erau periculoase sau rele. Am facut o multime de prostii —Imi aduc mereu aminte ci eram confuz. Cine sunt? Ce imi place? Ce nu imi place? Sunt autentic sau sunt 0 copie? Pot si fiu eu insumi si s& fiu totusi acceptat de ceilalti? imi placea acest grup. I-am apreciat onestitatea. — Spunefi-mi, i-am intrebat, in timpul acestor ani nebuni, v-a fost de folos ceva ce au spus sau au ficut parintii vostri? Oamenii isi riscoleau amintirile. — Paringii mei nu au strigat niciodata la mine in fafa prietenilor mei. Daca ficeam ceva rau, cum ar fi sé vin tarziu acasd, iar prietenii mei erau de fat’, parinfii as- AFACE FATA SENTIMENTELOR 21 teptau pana cand acestia plecau. Abia atunci ma mus- truluiau. — Tata avea obiceiul s4-mi spuna: , Jim, trebuie sa te lupfi pentru convingerile tale... Daca ai dubii, consul- constiinfa... Sanu te temi mereu c& gresesti, pentru ca altfel nu vei avea niciodata dreptate.” Ziceam mereu: ,,lar incepe”, dar uneori chiar mi-au prins bine vorbele lui. —Mama m& obliga mereu si ma perfectionez. ,Poti mai mult... Mai verified... Mai f 0 data.” Nu ma lasa in pace in nicio privin{a. Tata, pe de alta parte, credea ca sunt perfect. Asa c& stiam la cine sai ma duc in diferite situafii. Am avut parte de o combinatie bund. — Parinjii mei insistau s8 inva tot felul de lucruri — cum sa fin socoteala economiilor mele, cum s& schimb un cauciuc. M-au obligat chiar s& citese zilnic cinci pagini in spaniola. Uram atunci acest lucru, dar pana la ‘urma am obtinut o slujba buna tocmai pentru c& stiam spaniola. —Stiu c& nu ar trebui si spun asta, pentru ci probabil aici sunt multe mame care lucreaza, ca si mine, dar chiar imi facea plicere si stiti ci mama era acasé cind ‘veneam de la scoala, Daca mi se intampla ceva suparator in ziua aceea, puteam sa-i povestesc totul. —Deci, am spus, multi dintre voi afi avut experienta unor parinti injelegatori in perioada adolescentei. — Ei, asta e numai o fata a lucrurilor, a spus Jim. Pe lang& vorbele bune ale tatdlui meu erau destul de multe lucruri care ma afectau negativ. Nimic din ceea ce féceam nu era suficient de bun pentru el. Si avea grijS s&-mi spund asta. Cuvintele lui Jim au deschis z4gazurile. A tagnit un torent de amintiri neplacute:22 CUM SA-I ASCULTIPE ADOLESCENTI Mama m-a sprijinit foarte pufin. Aveam o gré- mada de probleme si aveam mare nevoie de indrumare, dar tot ce primeam de la ea erau aceleasi povesti vechi: ,Cand eram la varsta ta...“ Dup& o vreme am invafat sa fin totul in mine. — Parintii mei obisnuiau s&-mi induca acest com- Plex de vinovatie: ,Esti singurul nostru baiat... Astep- tam mai mult de la tine... Nu dai tot ce pofi.” Nevoile pirintilor mei erau mult mai importante decdt ale mele. Faceau ca problemele lor sa fie problemele mele. Eram sage copii si eu eram cea mai mare, si trebuia sa gatesc, sii fac curat si si am grija de fratii si surorile mele. Nu mai aveam timp sa fiu adolescent. — La mine a fost invers. Am fost asa de cocolosit si de protejat, incat nu eram capabil s& iau niciun fel de decizie fr& aprobarea piirinjilor mei. A trebuit s& fac terapie ani de zile pentru a incepe sX am putin incredere in mine. — Parinfii mei erau din alta fara, cu o cultura total diferita. La noi acas& totul era strict interzis. Nu puteam cumpara ce voiam, nu puteam merge unde voiam, nu puteam purta ce voiam. Chiar cand eram major, la liceu, trebuia s& cer permisiunea pentru orice. O femeie pe nume Laura a vorbit ultima. — Mama era la extrema cealalta. Era mult prea ing’- duitoare. Nu impunea niciun fel de regula. Veneam si plecam cand voiam. Puteam s& stau afara pana la ora 2 sau 3 dimineata si nimanui nu-i pasa. N-am avut niciun fel de interdictie, n-a intervenit in niciun fel. Chiar mA lisa si ma droghez in cas’. Cand aveam 16 ani, lam cocaina si consumam alcool. Cel mai ingrozitor a fost cand a inceput sa-mi fie rau. {ned mai simt furie fata de mama pentru cé nu m-a ajutat deloc si ma structurez. Mica distrus mulfi ani din viata. A FACE FATA SENTIMENTELOR 23 Grupul tacea. Oamenii simteau impactul vorbelor pe care le auziser’. In sfarsit, Jima comentat: — Poate c& p&rintii au intentii bune, dar ei chiar pot istruge un copil. : Dar am aisravienal tofi, a protestat Michael. Am crescut, ne-am c&sAtorit, am pus bazele familiei noastre. Intr-un fel sau in altul, am reusit si devenim niste ‘adulti functionali. — Poate ca aga e, a spus Joan, femeia care ficuse terapie, dar ne-a luat mult timp si multi energie ca s& uittim lucrurile rele din trecut. ap — $i totusi rman lucruri pe care nu le poti uita niciodata, a adaugat Laura. De aceea ma aflu aici. Fata mea incepe s& se poarte intr-un fel care ma ingrijoreaza §i nu vrean si repet ce a ficut mama cu mine. Comentariul Laurei a readus grupul in prezent. Incet, oamenii au inceput si dea glas nelinistilor euurente legate de copiii lor: ; — Ce ma preocupi este noua atitudine a fiului meu. Nu vrea s& traiascd dupa regulile nimanui. Este un yebel, Asa eram si eu la 15 ani. Dar am ascuns acest lueru. El da totul pe fats. Continua s& forteze nota. —Fata mea are numai 12 ani si, in sinea ei, doreste foarte mult sa fie acceptata, mai ales de catre ‘Dilefi. Mi-e teama cA va ajunge intr-o situatie compro- Mnl|Atoare, numai pentru a fi mai popular’. : —Pe mine mi ingrijoreaza activitatea scolar’ a fiu- Jui meu. Nu se mai concentreaza deloc. Nu stiu daca tute prea pasionat de sport sau pur si simplu este lenes. —Singurul lucru de care pare preocupat fiul meu Sunt noii lui prieteni si dorinfa de a fi cool. Nu-mi place Mel vid in compania lor. Cred c& au o influentd proasta Abupra lui,24 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI — Fata mea pared are dubla personalitate. in societate este 0 printes’ — dulce, plicut’, politicoas’. Dar acasi — nici vorbi de aga ceva. Dac fi spun c& nu poate face ceva sai nu poate avea ceva devine foarte obraznica. —Parca ¢ fata mea. Numai ci devine obraznici tocmai cu noua ei mami vitrega. Este o situatie foarte tensionata, mai ales cand suntem toti acasa, in weekend. —Sunt ingrijorat de tofi adolescentil. Copii de astizi habar nu au ce fumeaz& sau beau. Am auzit atdtea povesti despre petreceri la care baietii strecoart droguri in bautura fetelor. Atmosfera era inc&reati de anxietatea colectiv’ a grupului. Karen a ras nervos: — Ei bine, acum ca stim care sunt problemele, avem nevoie repede de niste raspunsuri! — Nu exista raspunsuri rapide, am spus. Nu si cand e vorba de adolescenti. Nu puteti si-i protejati de toate pericolele din lumea de ast&zi sau sd-i crutati de agita- fia emotional a anilor de adolescenja, sau s4 sc&patide cultura pop care ii bombardeazi cu mesaje nesin’- toase. Dar daca putefi s& le creati un anumit tip de climat in familie in care copilul vostru si-si poata exprima liber sentimentele, existé marea sansi ca ei s& fie mai dispusi si vA impiirtageasca sentimentele. Mai dispusi si ia in considerare perspectiva voastr’ de adulfi. Mai capabili s& v4 accepte restrictiile. Mai dor- nici s& fie protejati de valorile voastre. —Spui c& mai exist’ inci speranta! a exclamat Laura. Nu e prea tarziu? Siptimana trecut&é m-am trezit cu acest teribil sentiment de panic’. Nu ma puteam gandi decat la faptul ci fata mea nu mai ¢ 0 fetita si c& nu mai e cale de intoarcere. Stateam in pat, paralizats, FACE FATA SENTIMENTELOR 25 gi ma gandeam la toate Iucrutile pe care nu le-am facut cum trebuie cu ea, si apoi m-am simtit foarte deprimat& gi foarte vinovata. Apoi am avut o revelafie. Hei, inc’ n-am murit, inc’ nu a plecat din cas’. $i eu o si fiu mereu mama ei. Poate voi reusi si fiu 0 mama mai bund. Te rog, spune-mi ci nu e prea tarziu. a — iti spun din experienja mea, am zis, c& nu e niciodata prea tarziu s8-ti imbundtatesti relatia cu copilul tau. — Adevarat? — Adevarat. Era timpul s& incep primul exercifiu. —S& zicem ci eu sunt adolescentul vostru, am spus grupului. O si vai spun cateva lucruri gi o si va rog st-mi raspundefi in felul in care este cel mai sigur co 88-1 enervati pe copilul vostru. Haideti si incepem. Nu stiu dacd vreau si ma duc la colegiu. P&rinfii” mei au sarit imediat: Nu fi ridicol. Binefnjeles cé te duci la colegiu. —Este cel mai prostesc Iucru pe care |-am auzit vreodata. u ; —Nu pot s& cred ca fi-a trecut prin minte si spui asta. Vrei s& frangi inima bunicilor tai? sent Toti au inceput s& rada. Am continuat si-mi exprim ingrijorarile si doleantele: Dee trebuie siduceu, mereu, gunoiul? — Pentru ci nu faci nimic aici, decdt s& mananci si si dormi. — De ce trebuie sa te plangi tu mereu? — De ce fratele tau nu face atatea nazuri cand il rog peel si ma ajute?26 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT! Astiizi, un polifist ne-a finut o lunga prelegere despre droguri. Ce prostie! Nu a ficut decat sf ne inspiménte. — Sate inspaimante? A incercat sa te ajute siti bagi mintile-n cap. > Daca te prind vreodata c& iei droguri, abia atunci © st vezi ce inseamma si fii inspaimantat. — Problema cu voi, copiii de azi, este c& voi credefi cé stifi totul. Ei bine, afla c& mai aveti incd multe de invatat. Nu-mi pas& daci am febra, in niciun caz nu voi lipsi de la concert! — Aga crezi tu. in seara asta nu te duci nicdieri, decat in pat. — De ce vrei si faci ceva aga de prostesc? Inca esti bolnav. — Nu e sfarsitul lumii. O s& mai fie destule concerte. De ce s& nu asculfi tu frumos ultimul album al trupei, sf inchizi ochii si s&-ti imaginezi o& esti la concert? Michael a pufnit: —O, da, asta ar trebui s& ajute foarte mult! — De fapt, am spus, in calitate de copil al tiu, n-am auzit nimic care ar putea si ma ajute. Mi-ati ignorat sentimentele, mi-afi ridiculizat ideile, mi-ati criticat rafionamentul si mi-ati dat sfaturi pe care nu vi le-am cerut. Si a fost atat de usor pentru voi toti. Cum asa? — Pentru cd asta e in mintea ne stra, a zis Laura. Asa am auzit si noi cand eram copii. Vine de la sine. — $i eu cred cA e natural, am spus, ca parintii 8 alunge sentimentele dureroase sai supAr&toare. Este dificil s4-i asculttm pe adolescenfii nostri expriman- du-si confuzia, resentimentele, dezamagirea sau descu- rajarea. Nu suportim s8-i vedem nefericifi. Aga ca, A FACE FATA SENTIMENTELOR 27 plini de bune intenfii, le ignorém sentimentele gi le Impunem logica noastri de adulfi. Vrem s& le arkt’m. felul ,corect” de a simfi. Si totusi, faptul ca fi ascultam Je poate da cel mai mare confort. Faptul c& putem sa le acceptim sentimentele nefericite fi va ajuta pe copii ‘Nogtri si se confrunte cu ele. —O, Doamne! —a exclamat Jim. Dac& sofia mea ar fi fost aici in seara aceasta, ar fi spus: ,, Vezi, asta incercam flsfi spun si eu. Nu-mi vorbi de logic’. Nu mai pune fonte aceste intrebari, Nu-mi mai spune unde am gresit stu cum ar trebui sé fac data viitoare. Doar ascuiltal” —$tii de ce mi-am dat seama? a spus Karen. Cea mai mare parte a timpului ascuft pe oricine, in afara de coplii mei. Dac& unul dintre prietenii mei este sup4rat, fn niciun caz nu ii spun ce ar trebui sa facd. Dar cu opiii mei este altceva. Preiau controlul. Poate pentru ef fi ascult ca un parinte. $i, ca un parinte, simt cf trebule sa rezoly lucrurile. —Aceasta este marea provocare, am spus. SA ne Achimbim felul de a gandi din cum trebuie ew s& Wolv lucrurile in ,cum fi determin pe copiii mei si tezolve singuri lucrurile”. ‘Am ciutat in servietd gi am scos desenele pe care le pPregitisem pentru aceasta prima intlnire. — Aici, am spus, sub forma desenelor, sunt cateva principii de baz& gi tactici care pot fi utile pentru adolescentii nostri cand sunt nelinistiti sau suparati. in flecare situatie puteti vedea contrastul dintre felul dis- iiflel care le poate accentua supdrarea si cea care fi Ponte ajuta sa treacd peste ea. Nu exist nicio garantie #K toate cuvintele noastre vor produce reactiile pozitive Fedate aici, dar cel putin nu au cum sé facd rau.28 ‘CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI A-FACE FATA SENTIMENTELOR: 29 in loc sa respingi sentimentele... Identificd gandurile si sentimentele acd 0 $4 vorbest, OSA) ppaibine. ‘Abby, cova e-a nec Tiebuia sim) astept la asta Mereu tite cu ate fete. | Mama nu vrea ca Abby si se simta riu. Dar, ignorand supirarea fetei, fara si vrea, o sporeste, Damian sp sunt singuala care {ine cu adevarat, Mama nu poate alunga toata durerea lui Abby, dar, ficind-o si-si exprime gandurile gi sentimentele, © ajuta pe fatd sX fack faf& realit3fii si si prinda curaj ca si treaci peste acest incident.30 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI A FACE FATA SENTIMENTELOR 31 Fa-le cunoscute printr-un cuvant sau sunet In loc s8 ignori sentimentele... (Oh... mmm... of... inteleg) (0, nal Maina trebuie s& prezint locrarea Sespre Shakespeare acd ru-t planific {otul dinainte, tm Dar acu Febuia so Termin Doha ach it cd infra cia si 02, A Mama are intentii bune. Vea ca fiul ei si aibs R&spunsurile minimale, empatice, ale mamei il fac rezultate bune la scoala. Dar, criticandu-i Pe fiu sx se sim’ infeles si-] ajutX s& se concentreze comportamentul, ignorandu-i nelinistea pe ceea ce trebuie si facd. si spunandu-i ce sa facd, ajunge ca totul si fie si mai greu pentru el,32 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT! fn locul explicatiilor logice... =| Et pd Ayes Cand tatal raspunde Ia cererea nerezonabil& a fiicei sale cu 0 explicajie rezonabil4, ea devine si mai frustrata. A FACE FATA SENTIMENTELOR 33 Ofera in planul fanteziei ce nu poti oferi in realitate Daci ai favut vole, a § ‘vst chiar aoum permis Oferindu-i fetei in planul fanteziei cea ce-si doreste in realitate, tatal o face si-i fie mai ugor sa accepte realitatea.a4 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI A FACE FATA SENTIMENTELOR 35 Accepta sentimentele si schimba comportamentul inacceptabil In loc sa renunti la decizia mai buna... Darruma mai | Tolnu eed deo oare deloc. 7 idee bund. Sti ce a I Darcy pce mal ca che Torogh A hoe {cere in rine! O s&:am gr}a!0 si md controle, Bale, OF | [acumincicafa medicubi ferct cand glezna] |g te adhinegi cite mui po, face! seva el : ‘pind dispare umf “a iY Ea a zl Pentru a-] face fericit pe fiul ei si pentru a evita Aritandu-si infelegerea faté de situatia neplacuta un conflict, mama nu fine cont de judecata sa in care se afl fiul, mama face ca acesta 54 accepte mai buna si adopta calea minimei rezistente. mai usor regulile ei clare.36 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT Comentariile au inceput chiar inainte sa-si termine tofi lectura. — Parc ai fi fost la mine acas&! Tot ce nu trebuie spus este exact ceea ce zic eu! — Ce mi nelinisteste este ca toate aceste scenarii au finaluri atat de fericite. Copiii mei nu vor renunta deloc Sau nu vor accepta atat de usor. — Dar nue vorba de a-i face pe copii si renunfe sau s& accepte. Este vorba de a incerca s& asculfi cu adevarat care sunt sentimentele lor. — Da, dar ca sa faci asta trebuie s& asculti in cu totul alt mod — $i s& vorbesti in cu totul alt mod. E ca si cum ai invaja o limba complet noua. — Si, ca s4 te simti bine cu o limba straina, am zis, ca S& tito insusesti, e bine s& exersezi. SA incepem de acum. $a zicem ca joc din nou rolul adolescentului vostru. © s&-mi exprim aceleasi ingrijorari, numai ca, de data asta, mama si tata vor reactiona apeland la una dintre tacticile pe care tocmai le-ati vazut in ilustratii. Oamenii au inceput imediat si risfoiasci paginile cu desene. I-am lisat cateva clipe, inainte dea le expune din nou lista mea de nelinisti. Unele dintre raspunsurile grupului au venit destul de repede, pentru altele a fost nevoie de timp. Oamenii incepeau, se opreau, reformu- lau si, in sfarsit, tsi gaseau cuvintele potrivite. Nu stiu daca vreau si ma duc la colegiu. — Mise pare c& ai niste indoieli reale referitor la asta. — Te intrebi, probabil, daca intr-adevar colegiul este potrivit pentru tine. — Stil ce ar fi misto? Daca ai putea sa te uiti intr-un glob de cristal si ai putea s& vezi cum ar fi viata ta dacd nu te-ai duce la colegiu... sau daci te-ai duce. AFACE FATA SENTIMENTELOR 37 De ce trebuie si duc eu mereu gunoiul? — Baiete, am inteles cat de mult urasti acest lucru. —Nu este activitatea ta preferata. Maine vom vorbi despre rotatia sarcinilor. Dar acum am nevoie de ajtito- rul tau. —Néar fi minunat daci gunoiul s-ar scoate singur afara? Ast&zi, un politist ne-a tinut o lung’ prelegere despre droguri. Ce prostie! Nu a facut decat si ne fnspaimante. —Deci crezi c& a exagerat incereand sé-i sperie pe copii s& stea departe de droguri. —Tactica asta a infricosrii chiar c& te-a enervat. —Mi se pare cA ai vrea ca adultii si dea copiilor o informatie clara si s& aiba in acelasi timp incredere in ei ¢X vor lua hotirari responsabile. Nu-mi pasa daci am febra. fn niciun caz nu voi lipsi de la concert! —Ce ghinion sa fii bolnay, tocmai azi, din toate zilele! Doar astepti acest concert de atatea saptamani! —Stiu. fn sufletul tiu, erai pregatit si mergi. Pro- blema este ci, la o temperatura de 39°C, trebuie sa stai fn pat. —Chiar dacé stii c& vor fi multe alte concerte, sunt sigur c& nu ai fi vrut si-l ratezi tocmai pe sta. Cand exercitiul s-a incheiat, oamenii s-au uitat mul- sumifi unii la al — Cred ca am inceput si inteleg, a zis Laura. Ideea e 88 incerci sa exprimi in cuvinte sentimentele pe care38 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT crezi ci le are copilul thu, dar s&-ti pastrezi sentimentele tale. —Este un aspect la care eu am obiectii, a zis Jim. Cand o sa incep s& vorbesc despre sentimentele mele, s& spun ce vreau et si spun? De exemplu: ,,A-ti indeplini sarcinile este 0 contributie la viata de familie”; ,,A te duce la colegiu este un privilegiu, {fi poate schimba viata’; ,E 0 prostie sa te droghezi, iti poate distruge viata”. —Da, a intervenit si Michael, la urma urmei, noi suntem parintii. Cand vom incepe s& vorbim despre ce credem noi sau despre valorile noastre? — O sa aveti destul timp s& va transmiteti mesajul, am spus, dar veti avea mai multe sanse si fiti auzifi dac& vefi incepe mai intai si va ascultati copii. Chiar daca nu exist garantii. Bi vi pot acuza ci nu-i infele- geti, cd nu sunteti rezonabili sau c4 sunteti de moda veche. Dar sa nu facefi nicio greseala. in pofida pune- rilor la punct si a protestelor, adolescentii vostri vor si stie exact care e pozitia voastr’. Valorile si convingerile voastte joacd un rol vital in determinarea alegerilor lor. Am respirat adanc. Am atins o grimada de probleme in seara aceasta. Era vremea ca p&rintii si se duca acasa si si testeze ceea ce invajaser’. Pan’ acurn ei se descurcasera cu ajutorul convingerilor mele. Doar punénd in practicd aceste tactici cu adolescentii lor si observand singuri rezultatele isi puteau forma convingerile proprii —Pe siptimana viitoare, am spus. Abia astept s8 aud cate ceva din experientele voastre. A FACE FATA SENTIMENTELOR 39 Povestile Nu stiam ce va iesi din prima noastré intalnire. Una ¢ sf incerci sA aplici noi principii la niste probleme ipotetice cand te afli la un atelier, inconjurat de parinti. Este cu totul altceva cand esti singur acasa, incercand 8X te descurci cu copiii si cu probleme adevarate. Si totusi multi dintre pSrinfi chiar asta au facut. Iata, cu putine modific&ri, o mostra experientelor lor. (O s& observati ci majoritatea povestilor provin de la aceiasi oameni care au participat activ in clas’. Dar unele apartin si p&rinfilor care au luat parte la discutie mai rar, dar care au dorit st impirtiseasc& in scris cum au influentat noile tehnici relatiile lor cu adolescentii). Jone Fata mea, Rachel, parea in ultima vreme la pamant. Dar de fiecare data cand o rugam s&-mi spuna care e problema, ea raspundea: ,Nimic"; cand ziceam: ,Cum pot si te ajut dact nu-mi spui?” ea spunea: ,Nu vreau 84 vorbesc despre asta”; eu ziceam: ,Poate daca ai vorbi despre asta te-ai simti mai bine.” Apoi imi arunca 0 privire si totul se termina asa. Dar, dupa discutia noastra de la atelierul de sapta- ména trecut, am decis s& incerc ,noua abordare”. Am spus: Rachel, pari aga de nefericitA in ultimul timp. Orice ar fi, e ceva care te face si-ti fie foarte rau. Ei bine, lacrimile au inceput s&-i curgi pe obraji si putin céte putin a iegit la Jumind toata povestea. Cele doua prietene ale ei din scoala primara si gimnaziu ficeau acum parte dintr-o noua gasck si pe ea o dadeau la o parte. Nu-i mai pistrau locul pentru masa de pranz, asa cum fSceau pana acum, n-o mai invitau la40 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI petrecerile lor. Abia o mai salutau cand treceau pe lang& ea pe coridor. $i ea era sigura c& una dintre ele a trimis un mail tuturor copiilor in care spunea c& hainele obisnuite pe care le poarti 0 fac si arate grasa gi c& nici micar nu are haine de firma. Eram socat&. Auzisem cA astfel de lucruri se petree la scoala si ci unele fete pot fi foarte crude, dar nu mi-am imaginat niciodata ca asa ceva se va intampla cu fata mea. Nu voiam decét si-i alin durerea. Sa-i spun si le uite pe fetele alea pretenfioase, mizerabile. O s8-si facd noi prieteni. Prieteni mai buni. Prieteni care vor vedea ce copil bun este. Dar nu am spus nimie de genul asta. in schimb, am vorbit numai despre sentimentele ei Am spus: —Vai, draga mea, este foarte neplicut. S& afli c& oamenii in care ai crezut si pe care i-ai considerat prieteni nu sunt deloc asa este foarte dureros. —Cum au putut si fie asa de rele? a spus ea sia inceput si planga si mai tare. Apoi mi-a spus despre alta fata din clasi, pe care o ,,barfeau” pe chat, spunand c& trupul ei pute gi miroase a pipi. Nu-mi puteam crede urechilor. Fam spus lui Rachel c& acest comportament spune totul despre ce fel de oameni sunt ele si nu despre ceilalti. Evident, singura modalitate prin care aceste fete se puteau simti spe- ciale, o parte a unui grup cu circuit inchis, era si se asigure ca ceilalfi sunt tinuti la distanta. A dat din cap si am vorbit mult timp dupa aceea despre prieteni ,adevarati” si, falgi” si despre cum pofi face diferenta. Dupa un timp am vazut c& incepuse deja s& se simt& mai bine. Dar nu puteam spune acelasi lucru despre mine. Asa ca, a doua zi, dupa ce Rachel s-a dus la scoali, am A FACE FATA SENTIMENTELOR 41 contactat-o pe consiliera lor. Iam spus c& telefonul era confidential, dar ci aveam conwingerea ca ar fi dorit s& afle ce se intampla. Nu binuiam ce rispuns voi primi, dar eaa fost foarte receptiva. A spus ci era foarte bucuroasé cA am sunat, pentru ca auzise din ce in ce mai multe povesti in ultima Vreme referitor la ceea ce ea numea_,,denigratorii electronici” si c& intenfionase si discute acest Iucru cu directorul, si vad& ce s-ar putea face pentru a-i ajuta pe levi si inteleaga cat de diundtor poate si fie un astfel de abuz electronic si cate neplaceri poate provoca. in incheierea conversatiei noastre ma simfeam mult mai bine. Chiar mi-am dat seama ci ma gandeam: Cine tie? Poate va iesi ceva bun din asta”. Jim Baiatul meu cel mare are un serviciu part-time la un fast-food. Duminica trecutd, cnd s-a intors de la servi ciu, sia aruncat rucsacul pe masi si a inceput s&-i injure pe sefi. Fiecare cuvant carci iegea de pe buze i uf sau p. era ou ides, atunci cand geful la intrebat daca e844 puna ore suplimeniare in weekend, fiul meu ia rispuns: ,Poate”. Dar cénd s-a dus la munc& duntinicé dimineat’ si se preg’tea s&-i spund gefului cd le va face sigur, ,nenorocitul”’ (ca sé-l citez pe fiul meu) daduse altcuiva orele suplimentare. Ei bine, baiatul a avut noroc ci nu m-am enervat si nu am spus ceea ce voiam si zic: ,.De ce te mira? La ce te asteptai? Maturizeaza-te! Cum yrei ca omul s&-$i conduca afacerea cu un angajat care fi spune ci «poate» va veni s& lucreze. «Poate» nu intra in discutie.” Dar nu i-am spus aga ceva. $i nici nu am pomenit de injurdturi, de data asta. Am zis doar:42 CUM SA-1 ASCULTI PE ADOLESCENT — Deci nu ai crezut c& trebuia si-i dai acpbeie i dai un raspuns Ela spus; —Nu, trebuia sai ma gandesc bine inainte! Am spus: —Aha —Am si eu viaja personala, nu crezi?! Chestia asta n-o si meargi” ma gandeam. Apoi, din senin, a spus: ie Cred c& am dat-o in bar’. Trebuia s8-l fi sunat sand am ajuns acas3, nu si-l las sa ma astepte. _ Ce zici de asta? I-am aratat putina intelegere si el a $i recunoscut ce ar fi trebuit s& facdi de fapt! Laura La cateva zile de Ja atelierul nostru am mers cu fica mea sa-si cumpere blugi. Mare greseala. Nimic din ce a Probat nu era ,bun”. Nu era masura bund, nu era culoarea, nici chiar marca. In sfargit, a gasit o pereche care i-a plicut, cu talie joasé, cu un numar mai mic, incat abia putea si traga fermoarul si care-i punea in evidenta fiecare parte a fundului. N-am zis nimic. Am lsat-o in cabina de proba si mam dus si caut un numar mai mare. Cand m-am intors, Inca se admira in oglinda. A aruncat o privire la Pantalonii pe care i-am intins si a inceput si url é —Nu pun dia pe mine! Vrei s& arat ca 0 idioata! hens Tien esti gras crezi ci toat’ lumea Poarte haine mari, Ei bine, n-o si-mi trupul asa cum faci tu! a Fusesem aga de ranit, eram asa de furioas’, incat eram cat pe ce s&-i spun c& eo scorpie. Dar n facut-o. Am zis: et eee A FACE FATA SENTIMENTELOR 43 —Te astept afar’. Era tot ce puteam face. Eaa zis: — Si cum rdmane cu blugii mei? Am repetat: — Te astept afar’. $i am lisat-o in cabina de proba. Cand a iesit din cabina, ultimul lucru pe care-I voiam era si ,,vad care-i sunt sentimentele”, dar pana la urma ‘am facut-o. Am spus: — Stiu cd iti pliceau blugii 4s rat{ c& nu sunt de acord cu ei. Apoi am facut-o sa stie cum ma simt: — CAnd mi se vorbeste aga, ceva se inchide in mine. Nu mai am niciun chef de cumparaturi, nici s8 ajut pe cineva, nici m&car s& vorbesc Niciuna dintre noi nu a scos niciun cuvant pe drumul de intoarcere. Dar, chiar inainte de a intra in casi, a baiguit: ,fmi pare rau.” Nu era cine stie ce scuz4, dar totusi am fost bucu- roasi si o aud. De asemenea, am fost bucuroasa ci nu i-am spus altceva, pentru care, mai apoi, eu ar fi trebuit si-mi cer iertare. . Si stiu c& esti supa Linda Nu stiu daca relatia cu fiul meu este mai bund, dar cred c& fac progrese cu ajutorul prietenilor lui. Sunt niste gemeni de 13 ani, Nick si Justin, amandoi foarte destepti, dar cam nestipaniti. Fumeaza (cred ci mai mult decat niste simple figiri), fac autostopul si odat’, cand parintii lor tau consemnat acasa, au iesit pe fereastra de la dormitor si s-au dus la mall. Bajatul meu este magulit de interesul lor pentru el, dar eu sunt ingrijorati. Sunt sigur c& si el face44 (CUM SA-I ASCULTIPE ADOLESCENT! autostopul cu ei, chiar daca neagi. I-ag interzice s& se intalneascd cu ei in afara scolii, dar sotul meu spune c4 asta ar inrdutati lucrurile si ci fiul nostra va gasi o modalitate s& se vada cu ei si ne va minfi. Aga c& strategia noastra in ultima lun’ a fost s&-i invitim pe gemeni la cina in fiecare duminie’. Ne gandeam ca, daca vor fi aici, vom putea sa-i supraveghem pe toti si sti ducem cu magina oriunde vor ei. Cel putin o noapte vom sti sigur c4 nu se afl in vreun colt intunecat, cu degetul in sus, asteptand ca un strain si-i ia in magin’. Oricum, ce e de refinut deocamdat’ e ci pani acum nu am putut inchega o conversafie cu niciunul dintre gemeni. Dar, dupa atelierul de siptémana trecuti, am Ricut deja cAteva progrese. Cei doi il vorbeau de riu pe profesorul de stiinte, numindw+ ,tampit prost”. in mod normal am fi luat apirarea profesorului. Dar nu si de data asta. De data asta am Incercat s& ne dim seama ce simt gemenii fata de el. Soful meu a spus: Acesta este un profesor de care chiar nu va place. Siau inceput si ne spun mai multe: —Este asa de plictisitor. Si mereu tipa la noi far& jun motiv. Si daci te strig& si nu stii rispunsul, te face de ras in fafa tuturor. Am zis: —Nick, pun pariu c& daca tu si Justin afi fi fost profesori, nu afi fi fipat la copii si nu i-afi fi umilit pentru c& nu stiau un rispuns. Au spus amandboi: ,,Aga el” aproape in acelasi timp. Soful meu a adaugat: $i niciunul dintre voi nu ar fi fost plictisitor. ar fi fost norocosi sa va aib& pe voi doi profesori A "ATA SENTIMENTELOR, fee ARICERA ASS S-au uitat unul Ja altul si au ras. Fiul meu se wita la ei cu gura deschis&. Nu-si putea crede urechilor ca prietenii lui cool purtau o astfel de conversatie cu parintii lui care nu erau cool. Karen Noaptea trecuti, Stacey si cu mine ne uitam pe un vechi album cu fotografii. I-am aritat 0 fotografie cu ea pe bicicleta, de cand avea 6 ani, si am zis: — Vite ce draguta erai atunci! — Da, a zis ea, atunci. Am zis eu: — Cum adied aenci? — Acum nu mai arat chiar aga bine, a zis ea. —Nu fi prostutd, arati bine, am zis. —Nu, nu arit. Arat ingrozitor. Parul e prea scurt, sini sunt prea mici si am fundul prea mare, a spus ea. Mereu ma enerveaza cand vorbeste asa despre ea. {mi aminteste de nesiguranta mea cand aveam varsta ei gicum mama mea era mereu alaturi de mine cu sugestii despre cum mi-as putea imbunat&ti imaginea: ,Nu sta cocosati... ,Ridicd-fi umerii”... ,FA ceva cu parul” Da cu niste farduri”...,,Arati ca urgia lui Dumnezeu!” ‘Aga ca ieri, cénd Stacey incepuse s& se ia la bani m&runfi, primul meu impuls a fost sa o asigur: — Nue absolut nici o problema cu fundul tiu, parul fi va creste, la fel si sdinii. Si, dac& nu, poti mereu s&-fi pui nigte vat’ in sutien. Ei bine, cam astea erau lucrurile pe care as fi urut si. Je spun. Dar de data aceasta m-am gandit ,OK, hai s& fi ascult sentimentele”. Am cuprins-o cu mana si am zis: —Nu prea esti incantaté de felul in care arti Sti ce as vrea? Ag vrea ca data viitoare s& stai in fata urtei coglinzi si s& vezi ceea ce vad eu.46 CUM SA-I ASCULTI FE ADOLESCENTI A FACE FATA SENTIMENTELOR 47 Deodata a parut interesata: —Si ce vezi? Tam spus adevarul: — Vad 0 fata care este frumoasi si in interior, si afar’. — Of, esti mama mea, a zis sia plecat din camera. Peste un minut am véizut-o sténd in fafa unei oglinzi mari, din hol. {si pusese mana in gold gi chiar isi zambea. Michael Mai tii minte ci am vorbit de atitudinea negativa a fiului meu fata de scoala? Ei bine, in dimineata de dupa atelier a coborat la micul dejun cu atitudinea lui obis- nuité. Topaia prin bucdtarie plingandu-se de presiunea sub care se afla. Trebuia si dea doua teste importante — cel de spaniol& si cel de geometrie — intr-o singur& zi. Era cat pe ce sa-i spun ce-i ziceam mereu cand se plangea asa: ,Dacé ti-ai fi fAcut temele si ai fi invatat aga cum trebuia, n-ai fi avut de ce si te ingrijorezi cu privire la promovarea acestor teste”, Dar sofia m-a inghiontit si mi-a aruncat o privire semnificativa si mi-am amintit de chestia cu fantezia. Aga c& am zis: — N-ar fi minunat daca ar anunta deodatt la radio: _Astizi este pad’ mare! Se asteapté o furtund uriasa. Toate scolile sunt inchise!”? Asta l-a luat prin surprindere. Chiar a zémbit. Asa c& am continuat: —Stii ce ar fi cu adevairat minunat? Daca de fiecare data testul pe care ar trebui s&-l dai s-ar amana din cauza zpezii. Aschitat un zambet sia spus: —Da...ag vrea eu! Dar, cand a plecat la scoala, avea deja o atitudine mai pozitiva. Steven M-am recasatorit de aproape un an si Amy, fata mea de 14 ani, a fespins-o pe noua mea sofie chiar de la inceput. De fiecare dat’ cand o luam pe Amy de la mama ei pentru a petrece weekendul cu Carol si mine, se repeta aceeasi poveste. Imediat ce se urca in masin& gaisea ceva de criticat la Carol. Si indiferent ce i-ag fi spus lui Amy, nu parea sé inteleaga. Am subliniat cat de nedreapt este fafa de Carol, ci nu fi da nicio sansa, gi cit de mult se straduieste Carol si fie prietene, Dar, cu cat vorbeam mai mult, cu atat ea incerca si ma convinga ca nu am dreptate. Am facut bine e{ am venit siptimana trecuta la atelier, pentru ci duminica urmatoare, cand am luat-o din now pe Amy, a inceput-o din nou: —Urisc s& merg la voi. Carol tot timpul se invar- teste prin casi. De ce a trebuit sa te cisitoresti cu ea? Nu aveam cum si ma descurc si cu asta si s& si conduc, asa c& am tras pe dreapta si am oprit motorul. Nu mi puteam géndi decat la un singur lucru: ,, Usurel, Nu te pune cu ea. Nici macar s& nu incerci sa te explici. De data aceasta numai asculta. Las-o st spund tot.” Asa c& am zis: —Ok, Amy, se pare c& ai o grimada de sentimente puternice. Mai vrei s& adaugi si altceva? —Nu cred c& vrei si auzi ce am de zis. Nu o faci niciodata, a zis ea. —Acum 0 fac. Pentru ca pot auzi cat de suparata si de nefericits esti. Ei bine, a mers. Aaparut o lista lung’ de nemultumir —Nu e chiar aga de dulce cum crezi... Este 0 mare mincinoas&... Nu-i pas& decat de tine... Doar se preface cai place de mine.48 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCEN’ Nu i-am fuat nici macar o data apararea lui Carol si nici n-am incercat s-o conving pe Amy c& mu are dreptate. Am zis numai ,o!” si,mmm’ si am ascultat. La sfarsit, a oftat sia spus: — Of, dar ce rost are? — Are rost. Pentru ca este foarte important pentru mine s& stiu ce simfi, am zis. S-a uitat la mine gi am putut s& vad & are lacrimi in ochi: — Stii ceva? am zis. Trebuie si avem grija sa petrecem mai mult timp impreuna in weekend, numai noi doi. —Dar cum ramane cu Carol? a intrebat. Nu se va supara? — Carol o si inteleag’, am zis. Oricum, mai tarziu, in acea zi, Amy si eu am iesit cu cainele la o plimbare lunga in parc. Acum nu pot sa demonstrez c& este o legatura, dar acel weekend a fost cel mai frumos pe care I-am avut vreodata Carol, Amy Nu uita! Afla care sunt sentimentele adolescentului tau Adolescenta: O, nu! Ce ma fac? Lam promis familiei Gordon c& 0 si stau cu copilul lor sambat’, si acum Lisa m-a sunat si mea invie tat si rimén la ea peste noapte! Parintele: Va trebui s&... in loc s& ignori sentimentele adolescentului tu si si dai sfaturi, Identified gandurile gi sentimentele: Se pare c& esti prins la mijloc. Ai vrea si sf te duci la Lisa, dar nici nu vrei s& dezamagesti familia Gordon. Ta cunostinta de sentimente print-un cuvant sau cu un sunet: —o! Oferd in planul fanteziei ce nu pofi oferi in realitate —Nu ar fi mai bine dac& te-ai putea impérfi in doua? O parte si se duca la copil si cealalta si ra- mina la prietena ei peste noapte. ‘Accept sentimentele prin redirectionarea unui comportament inacceptabil — Am auzit cat de mult ai vrea s& te duci la Lisa. Problema este ca fi-ai dat cuvantul in fata familiei Gordon. Ei se bazeazi pe tine.VREM ,,SA NE ASIGURAM” ram nerbdiitoare sé incep sedinta din seara aceasta. Es sfarsitul ultimei noastre intalnir, Jim m-a luat la © parte pentru a-si exprima frustrarea de a nu-i putea obliga pe adolescenti si facd cea ce voia el, chiar cand el dorea acel lucru. Am infeles problema si i-am spus ci, dact va putea si mai reziste o siptimand, o si discutim mai mult pe acest subiect. Imediat ce s-au adunat tofi, am scris pe tabla subiectul seri: Tactici pentru o cooperare angajanta —Hiaideti si o lum cu inceputul, am zis, Cand copii nostri erau mici, cea mai mare parte a timpului ne-o petreceam cu ei pentru ,a ne asigura”. Ne asiguram c& se spalau pe maini, ci se spalau pe dini, c& mancau legume, c& se duceau la culcare la timp si c&-si aminteau sa spuna ,,te rog” si ,mulfumesc”. Mai erau si lucruri de care ne asiguram ca nu le fac. Ne asiguram c& nu iegeau in fuga pe strada, ci nu se urcau pe mas§, nu aruncau cu nisip, nu se bateau, nu sculipau sau nu muscau. Ne asteptam ca atunci cdnd vor ajunge la varsta ado- lescenfei cea mai mare parte lectiilor sé fie invatata. Dar, spre frustrarea si exasperarea noastra, am descoperit c& fnci mai pierdem timpul cu aceste ,asigurari”. E REM _,SA NE ASIGURAM" 51 adevarat, adolescensii nostri nu mused si nu se mai ure’ pe masa, dar cei mai multi inc’ mai au nevoie s& li se reaminteasc& s&-si faci temele, s&-si indeplineasca sarcinile, s4 ménance rational, sA fact baie periodic, si doarmé suficient si s& se trezeasca la timp. Inc& ne mai asigurim c& sunt lucruri pe care nu le fac. ,,Nu-ti arunca hainele pe jos..”, ,.Nu bloca telefonul..”, ,Nu ridica ‘yocea cand vorbesti cu mine!” Fiecate familie este diferit8. Fiecare pirinte este diferit. Fiecare adolescent este diferit. Care sunt lucrurile pe care simtiti cd trebuie s& le verificati dacd adolescentul dumneavoastra le face sau nu in timpul unei zile? Hai si incepem cu dimineata. —Sa mA asigur ci nu adoarme din nou dup’ ce sund ceasul. —Saui ci nu uit si m&nance micul dejun — Sau ci nu poarté aceleasi haine trei zile Ja rand. — Sau ci nu sta prea mult in baie si nimeni nu mai poate intra. —Sau c& nu ajunge tarziu la prima ord pentru cia pierdut din nou autobuzul. — Sau cA nu se cearta cu sora lui. — Sati ci uit si-gi ia cheile si banii de mancare. — Dar care e situatia dupa-amiaz&? am intrebat. Ce se afla pe lista voastra de asigurari? —Sun’-mi la serviciu cum ajungi acasa. — Scoate cdinele la plimbare. — Incepe si-ti faci temele. —Nu manca prostii. — Sanu vii cu prieteni de sex opus cnd nu sunt acasa. —Nvu uita sd exersezi Ja pian (vioara, saxofon). —Nu pleca de acasa fara si-mi spui unde te duci. —Nu+ti tachina sora.52 (CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI —Acum, seara, am zis. Din nou, ce trebuie sd facd si nu trebuie sa faci adolescentii dumneavoastra? Oamenii s-au gandit o clipa si apoi... —Nu te inchide in camera ta. Petrece putin timp si cu familia. —Nu bate darabana in masa. —Nu te legana cu scaunul. — Nu sta la telefon toat& noaptea. Termini-ti temele. —Nu sta pe net toat& noaptea. Termind-ti temele. — Micar 0 dat spune si tu ,bine, cind te rog s& faci ceva. — Macar o dat raspunde-mi cand te intreb ce s-a intamplat. —Nu folosi toata apa cal’ numai la dusul tau. —Nu uita si-4i pui aparatul dentar inainte de a te duce la culeare. —Nu sta pana tarziu. O sa fii obosit dimineata. — Am obosit numai ascultand toate astea, a comentat Laura, Nu-i de mirare c& sunt aga de epuizata la sfargitul zilei. — Sinu se termina niciodata, a adiugat o femeie, pe nume Gail. Mereu sunt cu ochii pe baietii mei — imping, ii bat la cap, fi inghiontesc s& fac& una, alta. Si este din ce in ce mai greu de la divort. Uneori ma simt ca un sergent la instructie. — Eu sunt de alti parere, a zis Michael. Cred c& esti un pirinte responsabil. Faci ceea ce trebuie si fack un parinte. — Atunci de ce, a intrebat Gail cu durere, copiii mei nu fac cea ce trebuie sa fack? — De ce fata mea crede c& trebuie s& se comporte asa, a spus Laura, si-i faci mamei ei viata grea? Se cearta cu mine din cauza celui mai neinsemnat lucru. fi spun: ,Te rog, ia-ti farfuriile murdare din camer&” si VREM ,SA NE ASIGURAM” 53 ea-mi spune: ,,Inceteaz4 s4 m& mai bati la cap. Mereu esti cu gura pe mine.” In grup se auzeau murmure de sustinere. —Cu adolescentii, am zis, uneori cea mai simpli, cea mai normald rugiminte poate declansa o mica cearti sau o batilie indelungat’. Pentru a injelege mai bine punctul de vedere al copiilor nostri, haideti si ne punem fn locul lor. Hai si vedem cum am reactiona noi Ja metodele tipice folosite pentru a-i forfa pe acestia s& fact ce dorim noi. S& zicem c& eu joc rolul parintelui. Deoarece ma ascultati cu ,urechile unui adolescent”, vA tog si imi dati un rispuns imediat, necenzurat, visceral. Tata care sunt abordarile diferite pe care le-am exem- plificat si iat& care a fost reactia ,,copiilor” mei: Reprosuri si acuzat — Ai facut-o din nou! Ai pus ulei in tigaie, ai dat aragazul la maximum si ai plecat din camera. Ce e cu tine? Puteai sa ne dai foc! Nu mai fipa Ja mine!” »Nu am lipsit asa de mult!” A trebuit si ma duc la toalets.” Apelativele: —Cum ai putut uita s& pui lacttul la bicicleta ta nou-nouta? A fost o mare tampenie. Nu e de mirare c& fi-a fost furata. Nu pot s& cred c& ai fost aga de iresponsabil! Sunt un prost.” , Sunt iresponsabil.” Nu fac nimic bine.”54 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT! Ameninjari: i —Daca nu crezi c& este destul de important si-ti indeplinesti sarcinile din gospodarie, atunci nu cred nici eu cd este destul de important s8-ti dau bani de buzunar. Esti o scorpie!’ ule urasc.” ,O s& ma bucur cnd 0 sa plec din casa asta.” Ordine: —Vreau s& inchizi televizorul si si incepi si-ti faci temele. Gata cu scuzele! O faci acum! Nu vreau si fac asta acum.” Nu ma mai bate la cap.” 70 si-mi fac temele cand o sa fiu pregiitit pentru asta." Predici si morala: —Trebuie si vorbim despre ceva. Este vorba de ragaitul la masa. Poate c& pe tine te amuz&, dar de fapt este vorba de un obicei prost. $i, fie c& ne place sau nu, oamenii ne judect dupa obiceiurile noastre. Aga cA, dac& trebuie si ragai, macar acopera-fi gura cu un ser- vefel si spune: ,,Pardon”. Ce ai spus? Nu te-am auzit.” Am impresia c& 0 st rgai.” NE att de meschin. Bunele maniere or fi impor tante pentru tine, dar nu ma intereseaz& pe mine.” Avertizazi: —Te avertizez. Dacé te prind c& umbli cu gasca aia, sii vezi ce te asteapta, )Nu stii nimie despre prietenii mei.” REM ,SA NE ASIGURAM” 55 »Ce au aga de deosebit prietenii tai?” Putin imi pasa de ce spui. Stiu eu ce fac.” Victimizare: —Te rog si eu s faci un lucru neinsemnat pentru mine si pentru tine deja e prea mult. Nu inteleg. Eu muncesc asa de mult pentru a-fi da tot ce-ti trebuie si aga imi mulfumesti tu. Ok, deci sunt un copil ru.” 1 vina ta c& sunt aga. M-ai rasfatat.” Ma simt aga de vinovat...” Compara —Existi 0 explicatie pentru faptul c& sora ta este sunata de atata lume. Poate dac& ai face un efort s8 fii mai prietenos si mai deschis asa cum e ea, ai avea si tu a fel de mulli prieteni. nE.o mare mincinoas’.” 0 uriisc pe sora mea.” /Mereu ai iubit-o mai mult decat pe mine.” Sarcasm: — Deci intentionezi s& te duci de la antrenamentul de baschet direct la dans, fir sa faci dus. Ei bine, probabil c& o s& mirosi extraordinar! Fetele vor roi in jurul tu! Ha, ha... crezi c& esti foaaarte amuzant.” »Nici tu ma mirosi mai bine.” De ce nu vrei s& spui mai degraba care e problema?!” Profefie: —TTot ce faci e si dai vina pe alfii pentru problemele tale. Niciodata nu-fi asumi responsabilitatea. Iti promit,56 CUM SAI ASCULTIPE ADOLESCENT! VREM ,SA 57 daca o fii tot asa, problemele tale vor fi si mai mari sinu vei mai avea pe cine si dai vina. ,B&nuiesc c&4 nu sunt dec&t un ratat.” ‘Sunt irecuperabil.” Sunt blestemat.” — Destul! Sunt cuprins’ de remuscari, a strigat Laura. Seamand asa de mult cu lucrurile pe care i le spun fetei mele! Dar acum, cand am ascultat ca un copil, am urat felul in care suna. Tot ce am auzit ma face sa-mi fie rusine de mine. Jim arta complet nefericit. — La ce te gandesti? I-am intrebat —Cred c& multe dintre cele exemplificate de tine suna dureros de familiar. Asa cum am spus saptimana trecut’, tata niciodat’ nu a ezitat si ma puna la punct. incerc si nu m& port asa cu copiii mei, dar uneori aud cum ies din gura mea cuvintele lui. —Stiu! Uneori si eu simt cum mi transform fn mama! a spus Karen. Si doar am jurat c& n-o 4 se intample aga ceva. — OK, deci acum stim ce mu trebuie sf spunem, a zis |. Cand vom ajunge la ce pute spune? — Chiar acum, am raspuns, ridicind ilustratiile pe care le pregatisem. Dar, inainte de a le distribui, va rog si refineti cd niciuna dintre tacticile de comunicare pe care le veti vedea nu functioneazi mereu. Nu exist cuvinte magice care se pot folosi pentru orice adolescent, in orice situatie. De aceea este important si cunoastem cat mai multe tactici de acest fel. Totusi, cand vefi privi aceste pagini, o s4 vedeti c& principiul de baz’, comun tuturor acestor exemple, este respectul. Atitudinea noastra plina de respect si limbajul cuviincios fi fac pe adolescentii nostri sa asculte si s coopereze. Gai in loc si dai ordine... Ordinele creeazi adesea resentimente si rezistenta.58 CUM SA-IASCUI 11 PE ADOLESCENTI Descrie problema “Jef, este opiza micd. Nu putem primi deco singua fle fecare, Ot, Baus ey Descriind problema, ne invitim adolescenjii si gaseasc& o solutie. VREM ,SA NE ASIGURAM" 59 in loc s8-1 ataci pe adolescent... ‘Pentru cl rigodati nu mi potbaza pe tne! ‘Alpromis Ginga ci vel eva aleea, Cand suntem suparati, uneori le aruncim adolescentilor cuvinte care fi atac& sau fi umilesc. Rezultatul? Ei fie neaga tot, fie contraataca.60 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI Descrie cea ce simti Ken, sun dezaragi: Wal pris cpa ‘wing acest aleea acura. | “Da. Due nur pu acum dg Cand descriefi cea ce simtiti, este mai usor pentru copii si ne audi si sine rispunda plini de solicitudine. VREM ,SA NE ASIGURAM” In loc s& reprosezi... Tie cea Ganon sil Nuam facut nimicl De unde era sé gi cAvaina la apa? Cand adolescentii sunt acuzati, de obicei devin defensivi. 6162 Cand li se explicd, simplu gi decent, adolescentii sunt mai dispusi si-si asume responsabilitatea pentru treburile pe care le fac in casi. CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI Ofera informatii Drage mea, rf bine 5 veil eicheta nite da pune puower in masina de splat. spel de mn, numa napa ‘a, bine, de acum iat. VREM ,SA NE ASIGURAM* in loc si ameninti sau sd dai ordine... No‘ porticou la uzat a restaurant! arch eo zcreanla. Daca nu te imbraci cu ‘ceva decent, pot sf rami acasd. Bine.O sé stauacasé, E Multi adolescenfi reactioneaza la amenintiri sfidator si pe un ton ascultitor, dar suparati. 6364 CUM S&-I ASCULTI PE ADOLESCENTI WREM ,SA NE ASIGURAM” 65 Ofera-i posibilitatea de a alege An loc sa-i tii o predica lungi... Chris, mergers la un restaurant unde 1 cil or Fam spus 6 nu pul uesacl men sentra oh ta murda pe masa dn Ducati, Asa ca pitea spl tn cau mal pun Ni esieigenic Probab a stat zat... sau poate if pui un sacou peste cel pe pe os in autobuz, in toaleta soot sicine mi sie pe unde! Avem o sans mai mare sd ii facem s4 coopereze Adolescentii au tendinfa si nu auda predicile lungi. dac& fi propunem o varianti si pe placul nostru, si pe al lor.CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT VREM SA NE ASIGURAM” 67 Spune-o cu mai putine cuvinte | in loc sa scofi in evidenta problema... Epi asa de rea ou sora ta. O csi mareu. ine evrbe de lia are se bred gd och ia rosie pe car oat. ‘Sipretenl el Tok pricier mel red c& pretrial sunt cat. Destll Pretei th cuntla fl doi cas ine! O scurtd atenjionare le atrage atenfia si ai Adolescentii au tendinja de a fi iritafi de mai multe sanse si coopereze. comentariile critice.68 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI Fi-ti cunoscute valorile sif sau asteptirile Nurmi place s& aud ion in familia noast. acd este ceva c& wei ca sora tas tie s crezicd 0 so gute... ‘Ani ma aslpt i to spi int-o maniera care s nu réneascd sentimental Cand parintii igi fac cunoseute asteptirile, in mod clar gi decent, adolescentii sunt inclinafi s4 asculte si sd incerce s pund in practica aceste asteptari. VREM ,,SA NE ASIGURAM* in locul unor observatii nervoase... Adolescentii pot fi extrem de sensibili la dezaprobarea patintilor. 6970 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI FA ceva neasteptat Pow0c pe orcine dela masa asta finance un bol pin cu supa... (PFS Was 3 Face soul Pose ca So aca? Eupot) 8G 25) Sieu pot 1 folosifi umorul, ca sa schimbam dispozifia si sx incurajam spiritul ludic al tuturor. REM ,,SA NE ASIGURAM” 7 In loc sa cicalesti... [le crea degra sect afr pe Pepper ‘isu spe mal tai. eZ Ha, ha, foarte amuzant. Vorbesoseros, Jef. Nu ‘este 0 pls pentru ai face nevole in ivi Da, da, da y, Unii adolescenti reacfioneaza mai lent la o atenfionare rezonabil. #3)72 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI Adesea, in scris, pofi obtine mai mult decat vorbind. VREM ,SA NE ASIGURAM” 73 Comentariile au inceput s se auda dupa ce oamenii au rasfoit paginile gi au studiat desenele: —Nu este valabil numai pentru adolescenti. Nu m-ag supara dack soful meu ar folosi cdteva dintre chestiile astea pe mine. — Pe tine? —Bine, cu mine. Pentru mine. Treaba e c& probabil ar imbundtati relatia in multe cis&torii — Cred ca sunt oameni care s-ar uita la aceste tactici si ar spune: ,,Nu e nicio noutate. Este vorba numai de bun-simt ”. — Dar nu e ceva obignuit. Daca ar fi fost, nu ne-am fi aflat aici, in seara asta. —Nco si le tin minte pe toate. O sa lipesc desenele astea pe usa dulapului meu. ‘Un tat care era nou in grup si care nu mai vorbise pana acum a ridicat mana: — Buni, sunt Tony si stiu c& probabil mai bine mi-as fine gura pentru c& n-am fost aici siptimana trecuta. Dar pentru mine aceste exemple arat’ cum sa te descurei cu méruntisurile cotidiene, obisnuite — un ruesae murdar, un trieou rupt, lipa de maniere la mas. Am venit aici in seara aceasta pentru ci am crezut c& voiafla cum s& fac fata unor lucruri pe care adolescen{ii le fac, ingrijorandu-i de moarte pe pArinfii lor —cum ar fi fumatul, bautul, sexul, drogurile. —Acestea sunt cele mai mari probleme din zilele noastre, am fost de acord. Dar in funcfie de felul in care abordim ,mérunfisurile cotidiene” vom pune bazele abor- ditrii_,celor mai importante”. Este vorba de cum tratim problema unui rucsac murdar, a unui tricou rupt sau a unor maniere urate la masa, care pot imbundtati sau inrdutiti relafiile. Este vorba de cum rispundem la plu- surile si minusurile copiilor nostri, care fi fac si se74 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT REM ,SA NE ASIGURAM” 75 indeparteze de noi sau si se apropie mai mult. Este vorba de cum reactiondm la ce au ficut sau nu au fScut, fapt ce poate starni resentimente sau crea increderea $i intari legaitura cu noi. $i uneori numai aceast4 legAturA fi face pe adolescenti s& fie in siguranta. Cand sunt tentafi de ceva, pusi in situatie de conflict sau confuzi vor sti unde sa revina pentru indrumare. Cand vocile nocive din cultura pop fi cheamé la ele, ei vor avea o alti voce in interior, a voastra, cu valorile voastre, dragostea voastra, cu increderea voastr’ in ei. Dupa o hunga ticere, Tony a intrebat: — fntalnirea noastra s-a terminat? M-am uitat la ceas. — Aproape, i-am spus. — Bine, a zis, rasfoind setul de desene. Pentru c& vreau si incerc céteva din astea diseard si vreau s& ajung acasa inainte de a se culca copii. Povestile in povestile care urmeaza veti vedea cum au folosit p&rintii noile tactici, singure, in combinatii si uneori in situatii care depageau ,,maruntisurile cotidiene “. Gail Ultima sedin}a a fost special pentru mine. Am divor- fat recent, tocmai am inceput s& lucrez cu norma intreaga si daca este ceva de care am nevoie disperat& este cooperarea. Am doi biiefi adolescenti, dar ei nu prea mi-au fost de mare ajutor niciodata, lucru despre care stiu c& e vina mea, pentru ci nu-mi place s& cicdlesc pe nimeni, aga c& mereu sfargesc prin a face totul singura. Oricum, sambat& dimineata i-am rugat si ia loc si Te-am explicat c& nut aveam alt’ solutie, nu aveam cum s mA descurc si cu slujba mea cea noua si sd si continui ‘si fac tot ceea ce féicusem pana atunci. Le-am spus ci am nevoie ca ei s& se implice gi c& tofi va trebui sa tragem din greu pentru a fi din nou o familie. Apoi am citit toate sarcinile pe care trebuiau sa le facd in casa si i-am rugat pe fiecare s8-gi aleaga trei dintre ele, de care ar dori s& rispund&. Numai trei. Ar putea chiar s& faci schimb intre ¢i la sfargitul fiecarei saptamani Prima lor reactie a fost una tipic’. Lamentatii puternice legate de presiuinea de la scoala in care trdiau side cum , nu au niciodata timp pentru nimic”. Dar pana la urmé fiecare dintre ei a ales trei sarcini. Am pus lista pe frigider si le-am spus cd era pentru mine o mare usurare fie si numai sA ma gandesc cd voi veni acasi de la serviciu si voi gisi rufele spalate, magina de spalat vase ‘goal si masa curat4 si pregitit’ pentru cind. Ei bine, nu s-a intamplat tot timpul aga. Dar ei si-au indeplinit unele sarcini, o mare parte din timp. $i, cand nu au f&cut-o, doar le-am arilat spre lista si s-au si apucat de treaba. Daca as fi stiut asta acum cativa ani... Laura Fata mea are o noua modalitate de a ma informa ca am facut ceva care a ,nemulfumit-o”. Apeleazi la pro- testul tacerii, Daca indraznesc s-o intreb ce s-a intimplat, ridic din umeri sie uit’ in tavan, lucru care ma infurie. Dar, dupa intainirea de saptimana trecut’, eram pregatita si hotarata s& incerc ceva nou. Era la masa din bucétarie si manca atunci cand am ajuns eu. Am tras un scaun si am spus: — Kelly, nu-mi place ce se intampl& cu noi. $i-a incrucigat brafele gi s-a uitat intr-o parte. Nuam. Isat-o si ma opreasc4. Am spus:76 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI —Fac ceva care pe tine te scoate din mini; nu mai vorbesti cu mine, lucru cate pe inine ma scoate din minti; apoi am ajuns si tip la tine, lucru care ma innebuneste si mai mult. Deci, Kelly, imi dau seama acum ci am nevoie si-mi spui direct daca e ceva care te deranjeaza. Aridicat din umeri si s-a uitat din nou intr-o parte. Copilul asta nu-mi facea situatia prea usoar’. — $i daca este prea greu, am spus, atunci cel putin da-mi un semn, orice fel de semn. Putin imi pasa ce fel. Ciocaneste in masa, flutura un prosop, pune-ti o bucati de hartie igienica pe cap. Orice. —O, mami, nu te prosti, a zis si a iesit din camera. Am crezut of intr-adevitr suna prosteste, dar peste cAteva minute a venit inapoi in buc&t&rie cu o expresie amuzantd pe fafa si ceva alb pe cap — Cee chestia aia pe... 0, da... hartie igienicd, am zis. Améndoua am inceput si radem. $i pentru prima data dupa o lungi perioada de timp, chiar am stat de vorba. Joan Noaptea trecutd, fata mea de 15 ani m-a anuntat ca vrea si-si facd un piercing in nas. Am turbat. Am inceput s& strig la ea: — Ai innebunit? Dumnezeu ti-a dat un nas frumos. De ce vrei si faci o gaura in el? De ce vrei si te mutilezi? Este cea mai proast idee pe care am auzit-o vreodatd! Giea a inceput sa strige: — Vreau numai un mic cercelus in nas! Ar trebui s& vezi ce au alti copii. Kim are un cui in limba, iar Briana are un cercel in spranceani, iar Ashley are unul in buric! — Ei bine, siele sunt stupide! am zis. —Nu pot s& vorbesc cu tine. Nu intelegi nimic, a tipat ea si a tasnit din camera. VREM ,SA NE ASIGURAM” 77 St&team acolo si ma gandeam. $i sunt o mami care se duce la un curs de comunicare. Minunat! Dar nu aveam de gand si ma dau batut’. Aveam nevoie numai de o modalitate mai buna de a ajunge la ea. Asa ci am intrat pe net s& vad ce as putea gasi despre body piercing. Ei bine, reiesea cA este ilegal pentru cei sub 18 ani, in tara noastrd, si-si faci piercing, si se tatueze fara o scrisoare autentificata a unui parinte sau tutore. Singura exceptie se ficea pentru piercingul urechii. $i mai era, de asemenea, o intreaga sectiune cu boli care puteau fi c&patate prin intermediul unor instrumente nesterilizate sau din cauza unor conditii neigienice — hepatit&, tetanos, infectii, abcese... Ei bine, cand a revenit mai tarziu in camera, i-am spus c& imi pare sincer rau pentru lucrurile pe care le-am spus despre ea si despre prietenii ei, dar cX am gasit niste informafii pe internet pe care cred c& ar trebui s& le vad’. Apoi am aratat spre ecran. Sa uitat la el sia spus: —Ei bine, nimeni din cei pe care fi cunose nu s-a imbolnavit. Oricum, vreau s4-mi incerc norocul. — Problema este c& eu mu vreau si-mi incerc norocul, am zis. Sanatatea ta este mult prea important’ pentru mine. —Bine, atunci m& duc la un doctor obignuit si-1 las. s-0 facd el. Am nevoie numai de acordul t&u scris —a spus ea, —Nu pot fide acord cu asa ceva, am spus. Obiectia mea inifialA raméne inca fn picioare. Mai mult, ma cunose. Numai daci mi-as vedea fata purtand un cercel in nas as fi foarte suparata. $i nu vreau s& fiu suparata de fiecare data cand ma uit la tine. Cand o sa ai 18 ani, daca tot mai este important pentru tine, poti decide atunci daca vrei sau nu s& 0 mai faci.78 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI Ei bine, n-a fost prea incantata de decizia mea, dar se pare c& a acceptat-o. Cel putin deocamdata. Tony Baiatul meu de 14 ani, Paul, umbl& prin casi de pare’ ar fi de pe alt planet’. Daca il rog s& faca ceva, imi spune: ,Da, sigur, tat si asta-i tot. [i intra pe o ureche si pe alta fi iese. Asa ci in weekendul trecut ,,am facut ceva neasteptat”. De doud ori. Prima data: cu glas tare, precum contele Dracula, am spus: — Iki poruncesc s& duci afar& gunoiul! S-a uitat la mine gia clipit. —$i nu ma lasa si astept, am zis. Asteptarea ma face rull! Aras si a zis: —Bine, atunci mai bine o fac repede. A doua oar’: am observat un bol cu resturi de cereale pe podeaua din camera lui. Am ardtat spre el si, cu vocea mea obignuitd, am spus: — Paul, stii ce e asta? —Da, a zis, un bol. —Nu, am zis. Este 0 invitasie la o petrecere. —Ce? —O invitatie pentru tofi gandacii de bucdtirie din ‘imprejurimi s& vind in camera lui Paul si s petreacai. A zambit. — Bine, tat&, am priceput, a zis si chiar a ridicat de jos bolul si l-a dus la bucatarie. Stiu c& ,amuzamentele” nu merg mereu. Dar e bine cand functioneaza. VREM ,SA NE ASIGURAM” 79 Michael Fata mea m-a trisnit cu o chestie saptimana asta. Azis: —Acum, tati, 0 s& te rog ceva si nu vreau s& te enervezi isi spui nu. Asculté numai. — Ascult, am zis. — Pentru petrecerea de la aniversarea mea de 16 ani vreau sa servim vin. Acum, inainte s& te enervezi de tot, trebuie si stii ck mulfi copii de varsta mea au avut vin la petrecerile lor. Este o modalitate de a face aceast& noapte mai speciala. Probabil c& a citit pe fafa mea dezaprobarea, pentru c& a inceput s& bata in retragere: — Ei bine, poate nu vin, dar, daci nu am nici macar bere, nimeni nu va mai veni. De fapt, nu ar fi nevoie s& fac eu rost de ea, ci prietenii mei ar putea s-o aduca pe a lor, tot ar fi bine. Hai, tati. Nu e mare lucru. Nu se va imbata nimeni. Promit. Vrem numai s& ne distram. Era cat pe ce s& scot un ,nu” chinuit, dar am_zis in schimb: —Jenny, vad c& e foarte important pentru tine. Tre- buie sd ma gandesc. C4nd i-am spus sofiei ce vrea Jenny, s-a dus direct la insemnérile de sptména trecut si a aratat la ,,spune in scris". — Dac o sa scrii, 0 sa citeasca, a spus. Dacd doar ii spui, numai o sa se certe cu tine, Tata scrisoarea pe care i-am scris-o: Draga Jenny, Mama gi eu ne-am gandit serios la dorinta ta dea servi vin la petrecerea ta aniversara. Din urm&toarele motive nu putem fi de acord:80 CUM SA-1 ASCULTI PE ADOLESCENTI 1.In acest stat este ilegal consumul de bauturi alcoolice pentru orice persoand sub 21 de ani. 2.Daca ar fi s& ignorim legea si cineva de la petrecere ar avea un accident de magin& pe drumul spre casi, noi, ca p&rinti ai t&i, vom purta rispunderea legala. $i, chiar mai important, ne vom simfi responsabili din punct de vedere moral. 3. Dac& privim din alta perspectiva si-i lism pe Prietenii tai s&-si aduct bautura, ar trebui si spunem: ,,Nu e nicio problema ca tinerii si incalce legea atta vreme cat parinfii lor pre- tind c& nu stiu ce se intampla.” Lucru care ar fi necinstit si ipocrit. Aniversarea ta de 16 ani este o zi importanta. Hai s& discutim despre cum 0 vom celebra in moduri sigure, legale si amuzante pentru toata lumea. Cu dragoste, Tata Am strecurat scrisoarea sub uga de la camera ei. Nu a pomenit niciodat de ea, dar mai tarziu, dupa ce a vorbit la telefon cu prietenii ei, a venit la noi cu cateva propuneri ,,care s-ar potrivi cu lipsa unor bauturi reale” — cineva care si-l imite pe Elvis, 0 petrecere karaoke sau cineva care face horoscopuri. Totul este inca la stadiul de discufie. Dar eu $i sofia mea stim un singur lucru, c&, indiferent ce vom decide, in noaptea aceea s& fim in preajma. Am auzit c& uneori copii pleaca de la petrecere, beau cate ceva din bautura ascunsa prin masini si revin, zambitori si inocenfi. Am mai auzit c& unii copii isi aduc propria lor sticla de apa la petrecere, numai cai ,apa” de fapt este votc’ sau gin. REM ,,SA NE ASIGURAM” 81 Asa c& nu, nu vom fi niste intrusi. Vom incerca sa fim discreti. Dar vom fi cu ochii in patru. Linda Stii am zis c& © s8-mi lipesc desenele pe usa dulapului meu? Ei bine, chiar am facut-o. Si mi-a fost de mare folos. Ori de cate ori eram gata s& tip la copii siptiména asta, mA abfineam, fugeam pand fn dormitor, deschideam dulapul, m& uitam la desene si, chiar daca situafia mea era diferitd, giseam o idee mai bund pentru a m& descurca. Dar vinerea trecut baiatul meu a intarziat la scoal’, ceea ce insemna ca si eu voi intarzia la serviciu. Si am izbucnit: — Ai 13 ani gi inc nu apreciezi timpul. De ce trebuie s4-mi faci mereu asta? Ji-am cumparat un ceas nou. fl porti vreodat4? Nu. Si s§ nu cumva s& indraz- nesti s& pleci de aici cand vorbesc cu tine! S-a oprit, mi-a aruncat o privire si mi-a spus: —Mami, du-te mai bine i citeste ce scrie pe usa dulapului tau!Nu uita! Cum si-i faci pe adolescenti si coopereze in loc s& ordoni (,,inchide muzica! $i fa asta acum!”), poti: Sa desecrii problema: ,Nu pot s& gandesc sau si port o conversatie cnd urld muzica.” ‘Sa descrii ce simfi: , MA deranjeaza la urechi.” Sa oferi informafii: ,O expunere frecventi la su- nete puternice poate distruge auzul unei persoane.” Sa oferi o alternativa: Ce vrei mai bine — s& inchizi muzica sau s& o dai mai incet si s& inchizi usa?" Si spui cu un singur cuvant: ,, Volumul!” Si-fi faci cunoscute valorile si/sau asteptarile: Toti trebuie s& respectim gusturile celorlalfi pentru muzica tare.” Sa faci ceva neasteptat: Pune-fi mainile pe urechi, f& gestul inchiderii volumului, uneste palmele si apleac’-te in semn de recunostin}a. Sa 0 faci in scris: ,O muzica asa de tare Poate fi misto pentru o gasc3, Dar pentru mine si tine Este mult, mult prea TARE!!!” 3 A PEDEPSI SAU A NU PEDEPSI Cc de-a treia sedin{A nu incepuse inci. Oamenii erau strangi in mici grupuri, adancifi in conversa- sie. Fragmente de propozifii rizbateau pandi la mine. — Dup’ ce a facut, am pedepsit-o pentru o lun’! —Asga ci mi-am spus: gata, domnule Dragu}, am fost prea indulgent cu copilul asta. De data asta va fi pedepsit. »Bine, m& gandeam, inck n-am vorbit despre pedeaps’, dar se pare c& unii dintre ei sunt mai mult decat pregititi pentru asta.” — Laura, Michael, am spus. Vreti si ne spuneti tuturor ce au facut copiii vostri de sunteti asa de furiosi pe ei? —Nu sunt numai furioast, a izbucnit Laura. Am fost ingrijorata de moarte! Kelly trebuia sé fie la ziua de nastere a prietenei ei Jill la ora 6. La 7 am primit un telefon de la mama lui Jill. ,Unde e Kelly? Stia ca trebuia s8 ajungem la sala de bowling la 7.30. Scria pe invitatie. Acum stim tofi imbr&cati si o asteptim.” Inima a inceput si-mi bata tare. Am zis: , Nu inteleg. Aplecat destul de devreme. Ar fi trebuit sa fie acolo de mult”. ,Ei bine, sunt sigura ci nu e ceva grav. Sper numai si ajungi in curand“, a spus mama lui Jill gia inchis.84 CUM SAI ASCULTIP DOLESCENTI Am asteptat 15 minute inainte de a o suna eu. Jill a rispuns. ,Nu, Kelly nu a venit inca. Si chiar i-am spus azi la scoala s& nu intarzie.” Acum chiar c& intrasem in panic’. Imagini oribile imi treceau prin minte. Dupa 20 de minute de agonie telefonul a sunat. Era mama lui Jill. ,Cred ca te-ai bucura s& stii c&, pnd la urma, Kelly a ajuns. Evident, s-a intalnit cu un biiat pe drum si a fost asa de preocupata s& vorbeasc’ cu el, incdt a uitat c& o asteptam. Sper doar c& nu am pierdut rezervarea la sala de bowling.” Mi-am cerut scuze pentru fata mea si i-am multumit pentru telefon. Dar cand Kelly a venit acasi dup petrecere, m-am n&pustit asupra ei: ,,lfi dai seama prin ce m-ai ficut s& trec? Cum ai putut si fii atat de indiferent&? Cum ai putut si fii atat de iresponsabil&? Nu te gandesti niciodata decat la tine. Era ziua de nastere a lui Jill. Dar te-ai simtit tu cumva obligat’ fata de prietena ta? Nu! Nu-ti pas& decat de baieti si de distractie. Ei bine, distractia s-a terminat, domnisoar. Esti consem- nata pentru restul lunii! Si sA mu crezi cA 0 s§ ma raz- gandesc, pentru c& nu 05-0 fac.” Ei bine, asta i-am spus. Dar acum nu stiu... Poate am fost prea dura. —Mi se pare, a comentat Michael, c& a primit ce merita. Asa s-a intamplat si cu fiul meu. Toate capetele s-au intors spre el. —Ce's-a intamplat? a intrebat cineva. Cea fAcut? —Tocmai, c& nua facut, a rAspuns Michael. E vorba de tema pentru acasi. De cand Jeff face parte din echip’, il preocupa doar fotbalul. in fiecare zi vine tarziu de la antrenament, dispare in camera lui dupa cind si, cand il intreb daca isi face temele, zice: , Nu te ingrijora, tata. Nu e nicio problema!” A PEDEPSI SAU A NU PEDEPSI 85 Ki bine, duminica, atunci cand Jeff era plecat, am intrat in camera lui si am zarit o scrisoare pe jos. Am ridicat-o si am vazut c& imi era adresata. Fusese deschis’; fusese expediata acum o s&ptimana. Ce s& vezi? Era un avertisment de la profesorul de matematic’. Jeff nu facuse nicio temé, niciuna, in ultimele doua sépta- mani. Cand am vazut asta, am luat foc. Imediat ce a intrat in casi eram pregatit. Am luat scrisoarea si am spus: ,,.M-ai mintit c4-ti faci temele. Ai deschis o scrisoare care-mi era adresata. Sinu mi-ai aratat niciodat& acest avertisment. Ei bine, am noutafi pentru tine, domnule. Nu te mai duci la fotbal panda la sfarsitul semestrului. O si-l sun maine pe antrenor.” , Tata, nu poti si-mi faci aga ceva!“ a zis. , Nu eu ifi fac ceva tie, Jeff”, am zis. , Tu fi-ai fAcut singur. Discutia e inchis’.” — Dar intr-adevar e inchis&? a intrebat Laura. —Jeff nu se gandeste aga. A incercat toaté saipta- aména si ma conving’ si-mi schimb hot&rarea. Ca $i sotia mea. Michael a privit-o semnificativ. Crede c& sunt prea dur. Nu-i asa, draga? — Ce erezi tu”? |-am intrebat pe Michael. — Cred ci Jeff stie acum c& vorbesc serios. —Da, Tony a fost de acord. Uneori pedeapsa este singura cale de a-l face pe copil s& se supun’, s& fie mai responsabil. —MA intreb — m-am adresat grupului —, oare pedeapsa il face pe copil mai responsabil? Luati o pauza si gandifi-va la propriile voastre experiente din tinerete. Karen a raspuns prima. —Pedeapsa m-a facut mai pufin responsabila. Cand aveam 13 ani, mama m-a prins cu o figar si nu m-a mai lsat s vorbesc la telefon. Aga ci am inceput si86 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT! fumez si mai mult. Numai co fceam in curtea din spate, unde nu ma putea vedea nimeni. Apoi veneam incasa, ma sp&lam pe dinti si spuneam: Bund, mama”, cu un zambet mare. A durat ani de zile. Din pacate, inci mai fumez. —Nu stiu, a spus Tony. Dup& cum gandesc eu, exist o vreme si un loc potrivite pentru pedeapsd. Uite, eu, de exemplu. Am fost un copil rau. Gasca in care eram intra in tot felul de belele. Eram o adunitura de salbatici. Unul dintre baieti a ajuns la inchisoare. Jur, daca tatal meu nu mar fi pedepsit pentru o chestie pe care am facut-o, nu stiu ce ar fi fost cu mine ast&zi. —Si eu nu stiu unde as fi fost ast&zi, a spus Joan, dac& nu as fi facut 0 terapie pentru a scipa de efectele vremurilor in care eram pedepsita. Tony se arta surprins de acest comentariu: —Nu inteleg, i-a spus lui Joan. —$i mama si tata, a explicat Joan, credeau c&, dac& un copil a facut ceva ru si nu l-ai pedepsit, esti un parinte iresponsabil. $i imi spuneau mereu ci ma pedepsesc pentru binele meu. Dar nu era deloc bine pentru mine. Am devenit un adolescent suparat, deprimat, care nu avea deloc incredere in sine. $i acasA nu aveam cu cine discuta despre asta. Ma simteam foarte singur. M-am trezit oftand. Cea ce descriseseri ei repre- zenta toata gama de rezultate familiare ale pedepselor. Da, unii copii devenisers atat de deseuraj pedepsei si se simteau atat de neputinciogi, incat ince- puserd s&-si piarda increderea in sine. $i da, unii copii, ca Tony, concluzionau ci intr-adevar sunt , ri” si trebuie s& fie pedepsiti pentru a fi ,buni” A PEDEPSI SAU A NU PEDEPSI 87 Si da, unii, cum era Karen, devenisera atat de suparati si de nemultumit pastraserd acest comportament, dar ciutau modalitati si nu fie pringi. Au devenit nu mai onesti, ci mai precauti, mai ascungi, mai abili. Dar pedeapsa e unanim acceptata ca o metoda prefe- rati de disciplinare. De fapt, multi parinti vad disciplinarea si pedeapsa ca fiind unul si acelasi lucru. Cum mi-ag putea face cunoscuta convingerea cA inér-o relatie afec- tuonsit nu este loc de pedeapsit? Am zis cu voce tare: — Daca cumva am fi obligati st eliminam pedeapsa in calitate de instrument de disciplinare, am fi oare total neajutorati? Oare atunci adolescentii si-ar face de cap? Ar deveni oare silbatici, nedisciplinati, egoisti, niste indivizi rasfajati, lipsiti de capacitatea de a face diferenta dintre bine si rau, care ii calcd. in picioare pe purintii lor? Sau poate sunt metode, altele decat pedeapsa, care ii pot motiva pe adolescentii nostri si se comporte cu mai multi responsabilitate? ‘Am scris pe tabla: Alternative ale pedepsei i cunoscute sentimentele + Fi-fi cunoscute asteptarile * Araté-i cum poate si-si ceard iertare * Oferdi o sansa * Treci la actiune Tam intrebat pe Laura si Michael dac& ar dori s& incerce si aplice aceste tactici la situatia concret&, data de copiii lor. Au fost amandoi de acord sa accepte provocarea. {n paginile urmatoare veti vedea, sub forma88 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT! desenelor, rezultatele luptei noastre de a elabora scenarii, care ar putea apiirea in urmatoarele ghiduri, In primul rand vom vedea cum s-ar putea purta Laura cu fica ei, Kelly, al c&rei dispret fati de timp i-a produs mamei atata ingrijorare. A PEDEPSI SAU A NU PEDEPSI 89 Alternative ale pedepsei Fi-ti cunoscute sentimentele Penifu tinea fost pur. Perry ce care te-au apteptat a fst mull. of aufost “arte ing en rr cid rama lS Tika sys ica nu unos ma surat nperecee ‘Tam iin pe bala Gin Gas a Kely, ma astent dela tine ca atundi am sal Ga vrb Cre Sram oberat_4 nee ioe ts cand spi ple pent a ange undeva la fimp, aga sa se $i Intample.90 (CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT! Arata-i cum poate si-si ceard iertare ama ii paree exh de pera, SUL Trebuia sa hi, ar unl ar faoe-o pe mamta i oils se simtd rai bine, A PEDEPSISAU A NU PEDEPSI a1 Dar daca presupunem ca impolitetea va fi repetatal? SA presupunem c& mama primeste un alt telefon cu Unde este Kelly?” Data viitoare cand Kelly vrea si-si viziteze o prietend, mama poate Trece la actiune Nam, tocmal mva sunat at. Wea smi ‘De ve nu? Esti asa de rea! Numa pentru ce $-a imamolat data recut”? [ Dectcard —) Dupa ce vol vedea Tn eats sepseass { unpancaresbmidese garanti92 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT! Grupul era impresionat. Au urmat multe comentarii: —Mi-a fost teama atunci cand ai vorbit de alterna~ tive la pedeapsa c& vorbesti de 0 abordare de tip ,dragut”, in care parintii le trag copiilor un perdaf si-i lasa in voia lor. Dar asta ¢ tare. Spui ce simfi si ce astepti, si le dai o posibilitate de a-si asuma raspunderea pentru comportamentul lor. — $i nu esti rau sau dur, n-o faci pe fata sA cread c& eo persoand rea. Esti sever, dar plin de respect. Respect fat de ea si respect fata de tine. —Da, nu tu, parintele, esti dusmanul. Tu esti de partea copilului, dar il faci si se menfina la un standard inalt. — Si fi arti cum s& ajungé la el. —Si nu trimiti mesaje de genul: ,,Am toat& puterea asupra ta. Nu te voi lisa si faci asta... Este exclus.” In schimb, pui din nou puterea in mana adolescentului. Mingea e in terenul lui Kelly. De ea depinde si-si dea seama cu exactitate ce poate face pentru a-i oferi mamei linistea: 54 dea un telefon daca intarzie, si dea telefon cand se intoarce si s& se asigure ca trebuie sd dea telefon cand pleact de acas’. Laura gemu si-si duse m&na la cap. —Nu stiu..., a spus ea. Cand exerstim aici impreun’, cu voi toti, ma simt increzStoare. Dar ce se intampla cand sunt pusa in fata situatiei reale? AceastA abordare este extrem de solicitanti pentru un périnte. inseamna c& trebuie sa ai o atitudine total diferita. Adev&rul este ce mult mai usor s& pedepsesti un copil. — Este mai usor pentru moment, am fost de acord. Dar dac& obiectivul tiu este sd o ajuti pe fiica ta si-si asume responsabilitatea gi, in acelasi timp, s{ mentii relatiile bune cu ea, atunci pedeapsa ar fi total nepotri- vité. Dar ai dreptate, Laura. Aceasti abordare cere 0 schimbare a modului de gandire. SA presupunem ca avem mai mult& experienta. Si vedem cum pot fi apli- cate aceste tactici la problema lui Michael cu fiul lui. A PEDEPSI SAU A NU PEDEPSI 93 Alternative la pedeapsa F&-{i cunoscute sentimentele wert acum o splamana, Dar 2 me noises cu acevral este clint acest timp am erent od al tat trade. 0, da, amdesctis-o Gn greseala. Yoram si ard Eibine, a fost foarte pres! de total si de it, Fi-ti cunoscute asteptirile [uaastept de asomenea, ca, dacd te wired hci fal fat er, ssn cpu since, “elm asepl Gea te Sf reeralex pile. Scoala ese inanea foal,94 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT APEDEPSISAU A NU PEDEPSI 95 Si daca Jeff isi face temele, igi aduce la zi obligafiile scolare, dar treptat las din now scoala la o parte? Atunci tata poate Araté-i cum poate sa-si ceard iertare Trece la actiune ef, toate temee tale lips Poale cd va bebui ea sactiic ‘tebule fieut, Taro 88 outers et ries i dare ka cat een. ‘Aspus nud ect ni ema spt eno! [ati de ce wea Site vor avea Inapodimeciat os recuperedi Hid o pau } Ssipot respec un ora in cae iliac timp ‘Chiar siatund. Dup cum vad, Jef, Adoua, ti ai doud posta una— 38 renunt ‘impica i cook i ‘Goal Coded od te deseut96 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT Tony a dat din cap. — Poate nu injeleg eu ceva, dar nu vad care e diferenta Intre ,,a trece la actiune” si a-l pedepsi pe Jeff. in oricare dintre cazuri tata il Sndepirteaza pe biiat de echipa. — Stai, cred c4 pana la urma incep si infeleg, a zis Laura, intorcéndu-se spre Tony. Cand il pedepsesti pe un copil, inchizi in fata Iui o us, Nu are unde si se uci. Ce-i facut e bun facut. Dar, cind treci la actiune, copilului poate ca nu-i convine, dar usa este inca deschis&. Inc’ mai are o sansa. Poate indrepta ce a ficut. Poate schimba ,raul” in ,bine”. — Imi place felul in care ai spus acest lucru, am zis. Obiectivul nostru referitor la trecerea la actiune este nu numai de a pune capt unui comportament inacceptabil, ci si de a da o sansa copilului vostru de a invaita din gregelile lui. O sansa de a indrepta ce a gresit. Pedeapsa poate opri comportamentul, dar, de asemenea, il poate opri pe copil din a se corecta singur. Am aruncat 0 privire la Tony. fnc& privea sceptic. L-am provocat, incercdnd si ajung la el: — Cred of adolescentul care a fost consemnat pentru o siptmana nu sta cu ochii in tavan in camera lui si se gandeste: ,, Vai, ce noroc ci am asemenea parinti! Mi-au dat o lectie importanta. N-o s& mai fac asta niciodata!” Este mult mai probabil ci adolescentul se va gandi cam asa: ,,Sunt rai”, sau ,.Nu sunt corecti!”, sau edi urisc!, sau ,O s& le arait eu!”, sau ,O s-o mai fac, numai ci de data aceasta o s4 mé asigur ci n-o si fiu prins”. Grupul asculta acum foarte atent. Am incercat si trag concluziile: — Dupé cum vad, problema pedepsei este ci il face foarte usor pe adolescent sa ignore greseala $i s& se concentreze in schimb pe cat de neinfelegatori sunt parinjii A PEDEPSISAU A NU PEDEPSI 97 lui. Si mai ru, il priveaza de actiunile de care are nevoie pentru a deveni mai matur. Mai responsabil. Ce dorim s& se intmple dup ce un copil greseste? Sperdm s8 priveasc’ acest lucru ca find ceva gresit. CS el va intelege ca a facut o greseald. Ca va simfi regretul fata de cele faicute. Ca va gaisi ce sa fact pentru a se asigura ca nu se va mai intampla niciodata. $i cé se va gandi serios la felul in care si-ar putea cere iertare. Cu alte cuvinte, pentru ca o schimbare realit sit se product, adolescenfii nostri trebuie sit-si fact temele si int domeniul emotional. Si pedeapsa interfereazit cu acest proces emofional important. Clasa ticea. La ce se gdndeau oamenii? Incd mai aveau indoieli? Am fost suficient de clara? Ar putea accepta ei cele spuse? M-am uitat la ceas. Era tarziu. — Am facut o multime de lucruri dificile astazi, am spus. Ne vedem saptaména viitoare. Ména lui Tony s-a ridicat: —O ultima intrebare, a zis. —Spune, i-am facut semn. —Si daca folosim toate tacticile la care am lucrat in seara aceasta si copilul nu se schimb’ deloc? Si presupunem ca nu stie cum sai fact cea ce afi spus, ,si se corecteze singur“? Atunci ce se intampla? — Atunci este un semn c& la acea problema trebuie s& mai lucrim. Ca este mai complicati decat parea la prima vedere si c& trebuie s’-i acorzi mai mult timp si s4 aduni mai multa informatie. Tony se uita confuz: —Cum? —Prin rezolvarea problemei. —Rezolvarea problemei? — Este un proces despre care vom vorbi data viitoare. © s& lucr’m cu metodele prin care parintii si copii98 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI A PEDEPSI SAU A NU PEDEPSI 99 trebuie si-si uneasc’ fortele, si exploreze posibilitatile si sX-si rezolve impreund problemele. Pentru prima dat in seara aceea Tony a Ambit. — Suna bine pentru mine, a spus. Este 0 intalnire de Ja care nu am de gand s& lipsesc. Povestile In s&pt&mana care a urmat sedintei noastre despre alternativele pedepsei, numerogi p&rin}i mi-au raportat cum au aplicat noile tactici. Prima poveste a fost spus de Tony, despre fiul lui de 14 ani, Paul. Tony Paul si prietenul lui, Matt, au venit in fuga dinspre s0sea, gafaind, cu un zdmbet pand la urechi. —Ce s-a intamplat, baieti? am zis. — Nimic, au spus ei, si s-au uitat unul la altul siau ras. Apoi Matt a soptit ceva spre Paul si au plecat. — Ce fi-a spus si nu-mi zici? lam intrebat pe Paul Nua réspuns. Atunei am zis: — Spune-mi adevarul. Nu te voi pedepsi. in sfarsit, am scos tot de la el. Povestea era ci el gi Matt s-au dus cu bicicleta pana la bazinul comunitar pentrua inota, dar noaptea era inchis. Atunci au incercat toate usile, au gisit una care nu era inchisd si au intrat. Apoi au aprins toate luminile si au inceput si alerge peste tot, si facd timbaldu, sa loveasc& toate scaunele din sali, si arunce peste tot pernele de pe ele, inclusiv in bazin. $i asta insemna pentru ei o mare distractie. Copilul a avut noroc c4 i-am promis ci nu-l voi pedepsi, pentru c&, va rog s4 mA credefi, cand am auzit ce a facut, am vrut si-I pedepsesc cum se cuvine — si nu-i mai dau bani de buzunar, s8-i iau computerul, si-1 consernnez pe un termen nelimitat, orice pentri a sterge acel zambet stupid de pe fata lui. Am spus: — Asculté-ma, Paul. Este foarte serios. Ce ati facut are un nume. Se numeste vandalism. S-a inrosit. A inceput s& fipe: —Vezi, stiam c& nu trebuie s&-fi spun. Stiani o& 0 8% faci mare caz. Doar nu am furat ceva sau ne-am facut nevoile in bazin! —Ei bine, felicit&ri atunci, am zis, dar, Paull, este mare lucru. Mulfi oameni din comunitatea aceasta au facut multe economii pentru a castiga destul de multi bani ca si construiasci un bazin pentru familiile lor. Sunt méndri de acest Iucru si au. muneit mult si-l intrefind. $i, de asemenea, tot la bazin se fntampl& c& ai invaat gi tu s& inofi — Ce vrei si faci? a zis Paul. $4 ma invinovafesti? —Bineinjeles, am zis, pentru cd ce ai facut a fost gresit si acum trebuie sf indrepti lucrurile. —Ce vrei sii fac? — Vreau si te duci inapoi la piscina acum gi s& pui toate lucrurile la loc, aga cum le-ai gasit. — Acum?!... Doamne, abia am ajuns acasa! — Da, acum. Te conduc eu. — $i Matt? A fost ideea lui. $i el ar trebui si vin’! O si-l sun. Ei bine, la sunat si mai intai Matt a zis: , Nici gand”, mama lui il va omori daca va afla ce a facut. Asa cd m-am dus eu la telefon. Am zis: ,Matt, amandoi afi facut-o si amandoi trebuie si indreptati lucrurile. Tec sd te iau in zece minute.”100 CUM SA-1 ASCULTI PE ADOLESCENTI Ei, i-am dus pe copii inapoi la piscina, Din fericire usa era inc& deschis&. Locul arita ca dupa dezastru. Le-am spus copiilor: , Stiti ce aveti de facut. Va astept in masina.” Dupa douizeci de minute au iesit si au spus: ,Totul e in ordine. Vreti si vedeti?” Am zis: ,,.Da, vreau” si am intrat s& verific. Ei bine, locul era aranjat. Scaunele din sali erau aranjate, pernele erau puse la locul lor. Am zis: ,Bine. Totul pare in ordine. inchidefi luminile si si plecim.” _Pe drumul spre casa baietii au fost foarte ticufi. Nu stiu ce s-a intamplat cu Matt, dar cred c& Paul a infeles in final de ce nu trebuia s& faca acest lucru. Si cred c& a fost bucuros c& a avut sansa, asa cum spui, ,s8-si ceara iertare”. Joan Pregateam cima, cdnd Rachel a intrat in casi. Am aruncat o privire spre ochii ei injectati si spre zmbetul prostesc si mi-am dat seama cd se drogase. Nu eram sigura cA era iarba, dar speram sa nu fie ceva mai rau. Am zis: — Rachel, esti drogata. _—Mereu iti imaginezi tot felul de lucruri despre mine, a spus ea sia disparut in camera ei. Ramasesem blocati. Nu puteam si cred asa ceva Era chiar copilul meu, care luna trecuta imi f&cuse con- fidenge: ,,Jura c& nu vei spune nim&nui, mama, dar Louise a inceput sa fumeze iarba. ffi poti imagina? Nu-i aga cai e ingrozitor?” imi amintesc c& m& gindeam: ,Multumese lui Dumnezeu ca fata mea nu face asa ceva.” Si acum uite! Nu stiam ce s& fac. SS 0 consemnez? S&-i interzic sf se mai duca undeva dupa ore? (Bineinfeles c& Ja Louise, in primul rind!) Sa insist ca de-acum incolo s& vin de la A PEDEPSI SAU A NU PEDEPSI 101 scoala direct acasa? Nu, asta va starni tot felul de cer- turi si de lacrimi. Mai mult, nu era realist. Dar nu ma puteam preface cA nu se intamplase nimic. $i stiam c& nu are niciun rost sé incerc s4 vorbese cu ea pana ce efectele a ceea ce consumase nu s-ar fi dus. De asemenea, aveam nevoie de timp s& ma gan- dese. Si-i spun de propria mea ,,experienfi” ca adolescent? Si, daci da, cAt ar trebui s&-i spun? Ar ajuta-o s8 stie? Sau o va folosi ca pe o scuza pentru a justifica ce facuse (,,Tu ai facut-o si acum nu ai nimic, nu?“)? Ori- cum, timp de vreo cateva ore avusesem numeroase dialoguri imaginare cu ea. In final, dupa cina, cand piirea cé-si mai revenise, am stat de vorba. Uite cum s-au petrecut lucrurile: —Rachel, nu intentionez s&-mi faci o confesiune, dar am vazut ce am vazut si stiu ce stiu. —O, mami, iti place asa mult si dramatizezi! A fost numai putina iarb&. Nu-mi spune c& n-ai incercat niciodat& cand erai la varsta mea. — De fapt, eram mult mai mare. 16, nu 13. — Vezi... si acum nu ai nimic. — Atunci nu fusese chiar asa. Prietenii mei vechi, pe care tu i-ai numi_,biieti buni” au incetat s4-mi fie prieteni, iar notele mele erau din ce in ce mai mici. Adeva- rul este c&, atunci cind am inceput, nu aveam nicio idee in ce ma bagasem. Credeam ca este inofensiv. Nu aga de rele ca tigirile. —Sice te-a flicut sa te opresti? —Barry Gifford, un baiat din clas. A intrat cu masina intr-un copac dupa ce a plecat de la o petrecere unde tofi ne drogam. Oricum, Barry a ajuns la spital cu ruptura de splina. Apoi, peste cateva zile, toji a trebuit sA intrim intr-un program de prevenire a consumului102 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT! de droguri si ne-au dat fluturasii dia, Dup& aceea am decis c& nu merit’. —O, probabil c4 doar incercau sa te sperie. — Asa am crezut i eu. Dar apoi am citit tot flutura- sul. Unele dintre chestii le stiam, dar mai erau multe de care habar n-aveam. —Cumar fi? — Despre cum drogul poate rémane in organism zile intregi dupa ce il consumi. Despre cum iti da peste cap memoria, si orientarea, si chiar ciclul menstrual. Si despre cum este chiar mai rea decat tigArile. Nu aveam nici o idee c& marijuana contine mai multe chimicale cancerigene decat tutunul. A fost o mare surpriz& pentru mine. Rachel deodat& a inceput si fie ingrijorati. Am cuprins-o cu mana si am spus: —Asculta, fata mea, daci ag putea, te-as urma peste tot zi si noapte pentru a m& asigura c& nimeni nu-ti d& sau nu-ti vinde ceva ce-fi poate face riu. Dar asta chiar & ar fi ceva nebunesc. Deci trebuie si mai bazez pe tine <& esti destul de desteapta si te protejezi singuri de toat& mizeria de afar’. Si cred c& o vei face. Cred ci vei face ce este bine pentru viata ta, indiferent eat pre- siune s-ar exercita asupra ta. inci mai era ingrijorat’. Am imbritisat-o gi asta a fost tot. N-am mai vorbit despre asta. Cred cd a avut impact ce i-am spus, dar nu vreau deloc s& risc. Copii ii mint pe parinti in legatura cu drogurile (stiu, sieu am Facut-o), aga cd, chiar dac& nu prea imi place sii-mi bag nasul, cred c& voi controla camera ei din end in cand. Gail Neil, b&iatul meu de 15 ani, m-a intrebat daca Julie, prietena lui din copilarie, ar putea ramane la noi sambiti A PEDEPSI SAU A NU PEDEPSE 103 noaptea. Parinfii ei plecau din oras la o nunta si bunica ei, care intenfiona s& stea cu ea, se imbolnavise si nu mai venea. De ce nu?” m-am gandit. Fiul meu cel mic isi va petrece weekendul acasa la tatal lui, aga cA Julie ar putea primi camera lui. Desigur, am verificat si vad ce p&rere are despre asta mama lui Julie. A acceptat imediat oferta, bucuroasa la gandul c& un adult responsabil va avea grijd de ea in noaptea respectiv’. C4nd Julie a venit, i-am aratat unde va dormi. Apoi toti trei am avut o cind frumoasa $i ne-am uitat la un film. Dimineat’, mama lui Julie a dat telefon si ne spuna ca s-a intors acasa si ci ar vrea s& vorbeasca cu Julie. Am urcat s-o chem. Usa de la camera ei era pe jumitate deschisa gi patul arta de parca nimeni nu dormise in el! Pernele pe care le-am aranjat atat de atent cu 0 zi inainte erau asa cum le lsasem cand am plecat din camera. Cum stiteam asa impietrita, cu gura deschisa, am auzit rasete venind din dormitorul luti Neil. Am batut tare la usa si am strigat ci mama lui Julie e la telefon si asteapt si vorbeasc’ cu ea. Cand in sfarsit uga s-a deschis, Julie a iesit ciufulita si jenat’. Mi-a evitat privirea, a coborat in fuga si vorbeasca la telefon cu mama ei, a urcat din nou s&-gi ia rucsacul, mi-a mulfumit ,,pentru tot” sia plecat. Cum a iesit din casi am explodat: —Neil, cum ai putut sa-mi faci una ca asta? -am dat cuvantul mamei lui Julie c& voi raspunde pentru ea.C& va fi in siguranta si protejata! Neil a zis: — Dar, mama, ea L-am intrerupt: — Nu ma lua cu mami. Ce ai facut nu are nicio scuza. — Dar, mam, nu s-a intamplat nimic.104 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI — 0, sigur. Doi adolescenti isi petrec noaptea impreuna in acelasi pat si nu se intampla nimic. Probabil crezi cA sunt tampita. Ei bine, o s&-ti spun ceva ce nu se va intampla in weekendul urmator. Nu te vei duce in exctrsie cu clasa la schi. Am spus-o, si eram foarte hotarata, simteam ca chiar asta merita. Apoi am plecat din camer& ca sX nu-] mai aud cum imi tot repeta cat de neintelegatoare eram. Peste cAteva minute m-am rizgandit. Cum putea faptul ca eu ii interzisesem sa mearga fn excursie la schi s&-l ajute si-si dea seama ca nu trebuia s& faci tot ce fécuse? Asa ci m-am dus la el in camera si am zis: — Neil, uitk ce am spus despre excursie. Uite ce am vrut sa-ti spun de fapt: stiu c& sexul este un Iucru normal, un aspect sAnitos al vietii, dar problema este c& parinfii se ingrijoreazi cand e vorba de copiii lor. Se ingrijoreaza ca fetele lor vor raméne insarcinate, c& fill lor vor ajunge tafi. Se tem de SIDA si de multe altele... Nu m-a lsat sa termin. A zis: — Mama, gata! Nu am nevoie de predica asta pe fteme de educatie sexuali. Stiu cum ¢ cu astea, Mai mult, incere sa-fi spun ca nw s-a intimplat nimic! Am stat numai in pat, ne-am uitat la televizor. Ei bine, poate c& asa a fost, poate nu. Am decis si-i acord prezumtia de nevinovatie. Am zis: — M& bucur sd aud asta, Neil. Pentru cd atunci cand ai invitat-o pe Julie si-si petreaca noaptea in casa noastra fi-ai asumat o responsabilitate, atat fat de Julie, cat si faté de mama ci... si fata de mine. O responsabilitate eare trebuie sa fie onorata. Neil nua spus nimic, dar dupa expresia felei lui am infeles c& au avut efect cuvintele mele. Si asta a fost suficient pentru mine. Puteam sé inchei discutia. A PEDEPS! SAU A NU PEDEPSI 105 Jim Sofia mea si eu credeam c& eram sufficient de preg’- titi cind ne-am cumpirat noul computer. L-am pus in salon (in pofida obiectiei lui Nicole, fata noastra de 12 ani, care s-a chinuit mult s4 ne conving’ s4-l punem jn camera ei); am instalat un software de ultima generatie pentru filtrare (am auzit c& exist’ cel putin trei mili- ane de site-uri porno in care un copil putea intra acci- dental) si am lucrat la un orar flexibil pentru a da ocazia tuturor din familie s4 foloseascé noul computer. I-am spus destul de clar lui Nicole ci nu are voie s& lucreze la computer dup& 9 seara, iar pe internet nu putea intra decat dac& avea nevoie de ceva pentru teme sau pentru a conversa cu prietenii. Suna bine, #u? Ei bine, acum cateva nopti m-am trezit putin dupa miezul noptii, am vazut o lumina in salon, m-am dus s8 o sting si am gasit-o pe Nicole lipit’ de computer. Era aga de absorbita, ca nici nu m-a auzit. Stiteam in spatele ei si citeam pe ecran: ,Courtney, pari asa de drigut, de haios si de sexy. Cand ne putem intalni?” Imediat ce si-a dat seama ca sunt acolo a tastat atip (mai tarziu am infeles ci inseamna ,atenfie, parinti”) si a ters ce era pe ecran. Mca cuprins o transpiratie rece. Am auzit prea multe stiri despre ce se intmpla cu tinerele fete care intalnesc adolescenti pe chat. Baiatul o flateaza, fi spune cat de multe au in comun, o face si se simt% speciala si putin cate putin o face si accepte si se intélneascdi. Abia atunci se dovedeste ci nu e un adolescent dragut, ci un individ mai in varst§, un obsedat sexual foarte hotarat sa-i faca cine stie ce.106 CUM SA-L ASCULTI PE ADOLESCENT! Am spus: — Nicole, ce crezi tu ¢4 faci? Ai idee la ce fel de pericol te expui? Va trebui sa-ti interzic s& folosesti computerul pe o perioad& nedeterminata! Imediat a inceput sa se apere. A spus cA nu era nimic atat de gray, c& se distra si ea putin, c& niciodati nu gi-a folosit numele real si <4 era destul de desteapta si faca diferenta intre un , obsedat nebun“ si o persoand normals. ‘Am spus: —Nicole, asculti-ma. Nu exist& nici o modalitate si-ti dai seama de diferen{&! Cei mai rii obsedaji pot si arate perfect normal si s& fie fermecitori. Ei stiu exact cum sa prosteasca o tanara. Au destul& experient’. Apoi i-am spus ci vreau parola ei, pentru ci de acum eu $i mama ei o s& verificdim regulat daca a intrat sau nu pe net. Reactia ei? Ca nu avem incredere in ea... CA nu aveam niciun drept... CA atentam la intimitatea ei etc. etc. Dar inainte si-i termin de povestit citeva din povestirile de groaza pe care le-am auzit despre cum acesti tipi_,normali” se transforma in niste vanatori, rapitori, violatori sau mai ru, n-a mai putut s& zie’, cu un glas pierit, decat: — Ei bine, nu trebuie si crezi tot ce se spune. Cred c& incerca s& salveze aparentele. Dar cred ef 0 parte a ei era de fapt usurati cd tatal ei avea grijf de ea $i ci nu era vorba de o pedeapsa gratuit’. Nu uita! Altemative ale pedepsei Adolescentul: Ai jurat c& renunfi la fumat, dar n-ai facut-o! Esti asa de mincinos. Esti atat de plin de sine! Pirintele: Si tu, guré-mare, o s& fii consemnat acest weekend! In schimb: Fi-fi cunoscute sentimentele: — Nu-mi place aceast’ discutie. FAfi cunoscute asteptirile: : — Cénd incerc si ma las de fumat astept de la fiul meu un sprijin, nu un atac. Oferd o gansit lb ale —Apelativele dor. Pofi fie si-mi spui ce crezi tu c& ar putea si m& ajute s% m& las, fie poti s&-mi scrii. Arati-i cum poate si-si ceard iertare: ifi dai seama ca ai jignit pe cineva, e 0 buni idee s&-fi ceri iertare. Treci la actiune (in timp ce parisesti camera): — Am incheiat discufia. Nu mai accept insultele.A SA REZOLVAM PROBLEMA IMPREUNA aren incepuse sedinta chiar inainte ca oamenii si se fi asezat. —Ardeam de nerbdare s& ajung aici in seara aceasta. Mai fineti minte cand, siptaména trecuta, Tony a intrebat daca nu functioneaza niciuna dintre alterna- livele la pedeaps%? Ai spus ceva despre rezolvarea problemei. Oricum, acum am o mare problema cu Stacey $i n-am nici cea mai micd idee cum s-o rezolv. — Vestea bun’, am spus, e c& nu trebuie s-o rezolvi singura. Metoda in cinci pasi pe care 0 vefi invata azi arata in ce fel parintii si adolescentii trebuie s& ia loc si si rezolve problema impreuna. —S8 ia loc? a exclamat Laura. Cine are timp si ia loc? in casa mea toata Iumea alearg’ undeva. Vorbim unii cu alfii in fuga. —iIn zilele noastre oamenii au un program nebunesc, am zis. Nu este usor s8-fi faci timp. Dar acest proces tocmai de timp are nevoie. Nu putefi fi constructivi impreuna daca fiecare se grabeste sau e agitat. Pentru ca aceasta abordare si dea rezultate, cel mai bine este s& asteptati pana cand ambele parti vor fi relativ linistite. — Da, a zis Tony, dar imediat ce ii spui copilului thu c& vrei si vorbesti cu el despre ceva ce face sau nu face, indiferent ct de linistit ai fi in aceast& privinga, ef nu mai are deloc de gand si fie linistit. ‘SA REZOLVAM PROBLEMA IMPREUNA, 109 —Si, am zis, iat& de ce primul pas dupa ce puneti aceasti problema este s&-l invitati pe adolescent si-si spuna propria varianta a povestii. Asta inseamna s& va stpaniti temporar sentimentele si s8-1 ascultati. Odat& ce stie c& punctul sau de vedere a fost auzit si inteles, va fi mult mai receptiv s& poata intelege ce avefi voi de spus. —Si apoi? a intrebat Karen nelinistita. — Si apoi, am spus, depinde numai de voi doi si va puneti mintea la contributie gi s& incercati s& gasiti ceva ce vi s-ar potrivi amandurora. Poate c& ar trebui s& ilustrez printr-un exemplu din familia mea. Cand fiul meu avea 14 ani, a descoperit heavy-metalul. Punea muzica asta — daca fi putem spune asa — atat de tare, incat vibrau ferestrele. L-am rugat si binevo- iasc&i si dea mai incet. Nimic. Am fipat la el si dea mai incet. Tot nimic. Am incercat toate tacticile de care am vorbit in sedinja noastré despre angajarea coopera am descris, am dat informatie, am oferit alternative, am scris un bilet... Chiar am apelat la umor. Credeam c& eram foarte amuzantd. El nu. intr-o noapte am clacat. Am n&valit in camera lui, am scos din priz& casetofonul si -am amenintat c& 0 s4 i-liau pentru totdeauna. Va putefi imagina ce fipete au ‘urmat. Am adormit cu greu in noaptea aceea. A doua zi m-am hot&rat s& apelez la o noua abordare, pe care n-o mai folosisem — la rezolvarea problemei. Am asteptat pan& dup& micul dejun, cici pana atunci nici n-am indraznit macar s& aduc in discutie subiectul. Dar in clipa cand am rostit cuvantul muzicd, s-a incordat: —O, nu, si n-o nim de la capat! Am zis:110 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI —Da, 0 lua de la capat. Numai ci de data asta vreau s& incerc si vAd lucrurile din perspectiva ta... Chiar as dori si infeleg care e problema. Asta La luat prin surprindere. A spus: — Era si timpul! Apoi mi-a spus exact cum se simte: — Cred c& esti prea sensibila. Muzica nu este asa de tare, trebuie sa fie suficient de tare pentru a auzi versurile. Pentru ca versurile sunt importante, chiar daca le urdsti. Dar, daci le asculti cu adevarat, poate ca 0 si-ti placa si tie. Nu am ripostat. Am luat cunostinfa de tot ce a spus, apoi Lam intrebat dacd poate s& asculte si el cum ma simt, A spus: — $tiu cum te simfi. Crezi cd e prea tare. — Asa e. Incerc s& fac si nu m& deranjeze, dar m4 deranjeaza. — Atunci pune dopuri in urechi. Din nou nu am ripostat. M-am asezat si am spus: — Asta e prima noastra idee! Hai sé vedem la ce altceva ne putem gandi amandoi! Ei bine, am venit cu tot felul de solufii — tot, de la purtarea de casti pnd la izolarea camerei lui, la pune- rea unei carpete pe podea, la a da sonorul mai incet, 1a inchiderea usilor de la dormitor si bucdtarie. In final am trecut in revist& lista noastra, am eliminat rapid dopurile in tirechi (nu voiam s& merg peste tot cu urechile acoperite), cistile pentru el (volumul ridicat poate dauna auzului) si la izolare (mult prea scumpa). Totusi am c&zut de acord asupra covorului, a usilor inchise sia reducerii volumului, fie si numai putin. Dar reiesise ci ceea ce dorea el era si mi facd si ascult si eu muzici impreund cu el, macar ,,sd-i dau o sans”. SA REZOLVAM PROBLEMA IMPREUNA 1 Ei bine, am ascultat si, dupa un timp, am putut s& inteleg de ce muzica ar putea sd-i plac&. Chiar am inceput s& infeleg de ce cuvintele care mi se parusera atat de lipsite de sens puteau fi chiar interesante pentru tineri. Cred c& ei considera c& versurile le exprima ménia si frustrarea. ‘Am ajuns si-mi placi acea muzic&? Nu. Dar am inceput s& 0 accept din ce in ce mai mult. Si cred ca sa intamplat acest lucru pentru ci eram dispusé s& petrec mai mult timp cu el in Jumea lui, pentru c& el a devenit mai dornic si-mi fie si mie bine. Uneori chiar ma intreba: — Mami, e prea tare pentru tine? Ei bine, asta a fost experienta mea, Acum si vedem cum s-ar putea aplica o asemenea abordare la o situatie pe care multi dintre voi probabil o cunoasteti foarte bine — mizeria, dezordinea, haosul, sau oricum ii spu- i voi, din camera unui adolescent. ‘Oamenii au ras in semn de aprobare. Michael a spus: — li spun ,groapa de gunoi”. —La noi, a addugat Laura, i se spune ,,gaura nea- gra”, Ce intra acolo nu mai iese niciodat& la lumina. — Si cum le spuneti copiilor? Am auzit de peste tot: ,Mizerabil’... ,Porc”... Trdiesti ca un animal... , Dac aga ai grija de camera ta, cine 0 si vrea vreodata sa se cisdtoreasca cu tine?” Am cSutat in servieta. —Uite o alternativa la un asemenea tip de discutii, am spus si am impértit ilustratiile care vor arata, in actiune, procesul de rezolvare a problemei, pas cu pas. ‘in urmitoarele pagini veti vedea ce am oferit grupului.112___CUMSA-1 ASCULTI PE ADOLESCENT! SAREZOLVAMPROBLEMAIMPREUNA__113 Pasul 1 Sa rezolvim problema impreund Inviti-ti adolescentul sa-si spund punctul de vedere ltebuie £8 vorbim despre mizera asta, edi nu te deranjeazdi fll in ee ee eee cate arald camera ta? Am sisterul meu, Siu unde se afd oroe, np, unde ar tebui sa pun Wveurie? Dulapul meu e pln, {ae sl stonieru.114 CUM SA-1 ASCULTI PE ADOLESCENT SA REZOLVAM PROBLEMA iMPREUNA 115 Pasul 2 Pasul 3 Fi-ti cunoscut punctul de vedere Invitd-ti adolescentul sa gasiti impreuna solutii Decitu aineveie de mai mult spaiug | [Nurmi face deoo plow <4 ma ula Dec ce ma derarjeavd pe mine Trebule 58 existe 0 solute care of lunco- eu amt nevoie de mai muita ording toate gates Ha neze perry ama ay Pinu te uta, ) inch usa.116 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI Pasul 4 Scriefi toate ideile — proaste sau bune — fara a face nici o evaluare SA REZOLVAM PROBLEMA IMPREUNA 117 Pasul 5 Recitifi lista. Decideti care idei sunt acceptabile pentru amandoi si cum putefi s4 le puneft in practica Na vreau saci gr respirata oF de eit, ‘Arfide mare fol. zi ‘of iniru in camera ta. o,f ther ajuta sf. am mei mut A) (tos, ca in dapat,118 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT! —Nu vreau sa fiu negativista, a spus Karen, pentru c& vad c& aceasta abordare se potriveste unui copil a c&rui camera e un dezastru. Dar nu e 6 problemé foarte serioasa. Stacey, in weekendul Asta, a facut ceva care intr-adevar m-a pus pe gdnduri. Si stiu cd m-am enervat gi cd am inr&utatit lucrurile. Dar incX nu-mi dau seama cur ag putea folosi toate astea si in cazul ei. — Dar ce a facut? a intrebat Laura. Spune-ne si noua Karen a tras aer in piept. —Bine, ascultati. Vinerea trecut& eu si soful meu ne-am dus fn oras si vedem un film si si mancém impreuna. Inainte de a pleca, Stacey, care are 13 ani, ne-a intrebat daca pot veni in vizita la ea doua prietene, si bineinfeles ci am fost de acord. Filmul s-a terminat devreme si cand am ajuns acasi am vazut doi baieti iesind in fuga pe usa laterala. Soful meu a alergat dupa ei. Eu am intrat. Imediat ce am deschis usa stiam ci ceva nu e in ordine. Ferestrele erau larg deschise, casa era ca un frigider si peste tot mirosea a fum de tigard, iar Stacey si prietenele ei erau la bucatarie, indesand cutii de bere in cogul de gunoi si acoperindu-le cu ziare. Cum m-a vazut, a zis: — Nua fost vina mea, — Osa vorbim mai tarziu, am zis si am trimis fetele acasa. Imediat ce au iesit, Stacey a inceput si-mi spun 0 lunga poveste si si se tot scuze. I-am spus cA nu cred nicio iota din ea si cA stia care sunt regulile si c& le-a incalcat intentionat. $i i-am spus c4 eu $i tata inc’ nu am terminat. Asa ca de asta sunt eu aici in seara aceasta. Dar cu rezolvarea problemei? Nu stiu. Chiar nu stiu cum m-ar putea ajuta. — Nu vom sti daci nu vom incerca, am spus. Cine ar dori sa intre in joc ci mine? am intrebat. SA REZOLVAM PROBLEMA iMPREUNA 119 Karen se uita nehotarata: —Ce rol o sk joc? —Pe care il doresti. S-a gandit o clip: ; — Cred ca ar trebui s& fiu Stacey. Pentru ca stiu cum ar vorbi ea. Deci cum s& incep? ht — Din moment ce sunt mama ta, am spus, si eu sunt cea ingrijorats de problem, de mine depinde inceputul conversatiei. ; Mi-am tras scaunul lang cel al lui Karen. —Sper cA este un moment potrivit pentru tine, Stacey”, pentru c& trebuie s& vorbim despre asears Karen (acum Stacey) a sarit de pe scaun gi si-a dat ‘ochii peste cap: , — Am incercat s& vorbese cu tine, dar nu ai vrut s& ma asculti! ; — Stiu, am spus, si lucrul acesta poate fi frustrant. Dar acum sunt gata sé te ascult. Tat cum a continuat dialogul: Stacey: Aga cum am spus, nu ma asteptam s& vind b&iefii. Nici m&car nu-i cunose. Nu sunt in clasi cu mine. Sunt mai mari. ‘ ‘Mama: Deci baietii au fost o surpriza total pentru tine. Stacey: Exact! Cand am deschis usa pentru Jessie si Sue, acesti doi baiefi erau langa ele. Nu i-am invitat fn casa. kam spus lui Jessie ci parintii mei vor fi supirati daca ii las pe baieti in casa. ‘Mama: Deci le-ai spus foarte clar ci vrei s& plece. Stacey: Da, dar au spus c& nu vor s& stea decat cateva minute. Mamta: Si i-ai crezut.120 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI Stacey: Da. Aga cum nu am crezut c& o si fumeze sau 0 sa bea. Cand le-am spus sa nu 0 fac’, au inceput sd rad&. Nici m&car nu stiam ca Jessie fumeaza. Mama: Deci ai incercat serios sa-i opresti, dar, indiferent de ce spuneai, nimeni nu te asculta. Te-ai aflat intr-o situajie delicata, Stacey. Stacey: Chiar am fost! Mama: Stacey, si-ti spun cum a fost insi pentru min Am fost socata s& vin acasi si si vad niste bai fugind pe ust, sa simt in casa miros de tigara si s& gasesc la gunoi cutii de bere, s&... Stacey: Dar, mama, tocmai fi-am spus, nu a fost vina mea! Mama: Acum am inteles. Dar vreau si ma asigur ci n-o sa se mai intample niciodata. Asa c& intrebarea este cum impaci tu ideea invitirii prietenilor si cum putem, eu si tata, si mai avem incredere ci regulile noastre sunt respectate, indiferent daca suntem sau nu acasa? Stacey: Mami, nu e mare lucru. Tot ce trebuie si fac este s& le spun lui Sue gi Jessie ci nu mai pot aduce baieti cand nu suntefi acasi. Mama: Bine, o s& notez asta. Este prima sugestie pentru lista noastra. Acum ew am o idee: si punem un vizor la usa de intrare. In felul acesta poti vedea cine este afara inainte de a deschide usa. Stacey: $i dact cineva vrea s& fumeze, 9 si le spun ca trebuie sd se duc afara. Mama: Am putea pune prin cas& inscriptii cu FUMA- TUL INTERZIS. Pofi sa le spui tuturor motivul pentru care mama ta te-a pus s& le scrii... $i altceva? Deodata Karen a iesit din rol: ‘SA REZOLVAM PROBLEMA IMPREUNA 121 —Stiu... stiu ci: nu am terminat gi stiu c& ar trebui si trecem prin toate sugestiile si si decidem care este mai buni si toate celelalte, dar trebuie s&-fi spun ce mi s-a intamplat cdnd o interpretam pe Stacey. A fost asa de uimitor. M-am simtit asa de respectat&... cA mama mea chiar ma ascult’... ci m& simt in siguranti spunandu-i cum m-am simfit cu adevarat si ci ea nu voia s&-mi sarii-n cap... si ci am fost isteafi sd vin cu céteva idei si ca mama mea a fost un adevarat camarad. Lam zambit lui Karen. in felul ei unic a expus esenta a cea ce speram s& transmit. Tam mulfumit pentru ca s-a implicat atat de puternic in rol si pentru ca ne-a impartasit trairile ei. Unii oamenii au aplaudat. Karen le-a zambit: i — Nu aplaudati inca, a zis, marele spectacol ined nu a inceput. Acum mama adevarata trebuie si se duc& acasA si si se confrunte cu adevarata Stacey. Urati-mi toti succes! : “Din toate colfurile s-au auzit strigate: , Succes, Karen!” Pe tonul acesta ridicat, sedinta noastra s-a incheiat. Povestile CAnd pirin{ii si-au fécut timp s& stea la discufie cu adolescentii lor si au pus in practic noile tactici de rezolvare a problemei, au fost pusi in fafa unor noi perspective. lata cele mai interesante momente din cele povestite: Karen: Rezolvarea problemei te poate ajuta sit infelegi cu adevitrat ce se intamnplt Cand am plecat de la intalnirea de siptimana trecut, nu stiam daca Stacey va fi dispusa si vorbeascé cu122 CUM SA-1 ASCULTIPE ADOLESCENTI mine. Erau at&tea resentimente intre noi. Dar imediat ce am facut primul pas al , metodei”, stii, s&-i asculHi cu adevarat punctul de vedere si si-i accepti sentimentele, s-a transformat total. Dintr-odat& imi povestea lucruri pe care inainte n-ar fi dorit si mi le spuna. Am aflat ci unul dintre baieti era noul prieten al lui Jessie gi c& ea radea si se purta prosteste, gi cl umbla peste tot dup’ el, si cd fi oferise o tigarai pe care ea a luat-o gi a fumat-o. Nu am spus niciun cuvant. Doar am ascultat si am dat din cap. Apoi mi-a povestit ca baietii aveau cu ei ase cutii de bere si, cand le-au terminat, au inceput s& se uite in jur pentru altceva de baut. Unul dintre ei a gasit barul si s-au servit amandoi cu nigte whisky. Au incercat s& le conving’ pe fete si ia, gura”, dar numai Jessie a facut-o. Q, Doamine, a trebuit si-mi pastrez cumpatul, nu glum’! Dar m& bucur ci am facut-o, pentru ci, pe masur& ce vorbeam, intelegeam tot mai bine ce se int&mplase cu Stacey. Puteam vedea cum, pe deo parte, era incantat& de experient’, dar cel mai mult cred c& era speriata si complet depasita de situatie. Doar intelegand asta, restul discufiei noastre a fost mult mai ugor. Nu a trebuit s& pierd timpul explic du-i cum mé simt (Stacey stia deja care erau opiniile mele referitor la fumat si baut) si nua durat prea mult 8& facem impreund o lista de solutii. Jat’ asupra a ce am cazut de acord: * Niciun baiat nu are voie in cas& dac& p&rintii nu sunt acasa; * Nue voie cu niciun fel de b&uturi alcoolice; * Cine vrea s& fumeze trebuie s& ias& afar; SA REZOLVAM PROBLEMA IMPREUNA, 123 *Mama o si le spuna lui Sue gi Jessie despre noile reguli din casi (intr-un mod amical); Tata va pune 0 incuietoare la bar; *Dact enevoie de prezenta unui adult si parintii nu pot fi contactati, st sune la orice numér din cele scrise pe usa frigiderului. Cand terminasem de scris lista, amandoud ne sim- eam deja foarte bine. Am rezolvat lucrurile impreund. f loc s& insist pe reguli, Stacey a avut un cuvant de spus despre cum trebuie s& arate regula. Laura: Nu este mereu nevoie sit treci prin toti pasii rezoluitrii problemei pentru a ajunge Jao solutie Cand Kelly a intrat dansand in camera mea pentru a-si proba hainele, era foarte incantata: —Mami, uite ce mi-am luat cu banii de ziua mea! Nu e misto? Este asa la moda! Nu-i aga c’-fi place? ‘Am aruncat numai o singuri privire asupra ei si m-am gandit: ,,li mulfumesc lui Dumnezeu ci la scoala ei sunt restrictii la imbraiciminte.” Apoi mi-am zis: ,Bine, poate ci acum e momentul pentru o discutie intre mam’ gi filed, s& rezolvam cteva probleme.” Am trecut la primul pas — sentimentele ei. —Am inteles, Kelly. ffi place felul in care micutul tin tricou se potriveste cu acesti blugi strémti? ‘Apoi mi-am exprimat sentimentele: — Cred cd aceasta imagine este prea sugestiva. Nu vreau ca fata mea s& mearg’ afard lisand s& i se vada piclea gi mai ales buricul. Cred c& trimite un mesaj gresit. Nu ica placut asta. -a trantit pe un scaun si a zis: —O, mama, esti asa de critic’. —Poate ci aga e, am zis, dar am putea gisi oare 0 solutie care ar...124 CUM SA-1 ASCULTI PE ADOLESCENTI fnainte de a termina propozitia, ea a zis: —Deci n-o s&i port ,,in public’. Numai tn cast, cand o s& fiu cu prietenele mele. Bine? — Bine, am spus. $i discutia s-a incheiat. Cel putin temporar. Pentru c& acum stiu cum stau lucrurile, Fetele pleact aratand, cum ar fi zis mama, ,,ca niste domnigoare perfecte”. Dar imediat ce dau coltul, trico- urile sunt ridicate, blugii sunt lasati si din nou buricul este la vedere. Jim: Sit nu respingefi niciuna dintre sugestiile unui adolescent. Uneori cele mai rele idei pot duce la ceva foarte bun Jared, baiatul meu de 14 ani, a inceput deodati s& se planga de sora lui, care are 12 ani, spunand ca il scoate din minti. De cate ori prietenii lui vin la el, isi tot face de lucru s& intre in camera lui si s& fie bagata in seam’ Am infeles ce se intampla, dar lucrul acesta il face pe Jared furios. Tipa la ea pentru a o face sd iasa si tip’ la sofia mea pentru a o tine departe de camera. Intr-o seard, dup cin’, am decis s& incerc s& rezolv problema cu ajutorul lui. Primul pas a fost si ma cal- mez putin. A trebuit si ma fortez si ma asez si sai ascult toate nemulfumirile fata de sora lui. $i, odat& ce a inceput, nu mai putea fi oprit. — Este ca raia... Mereu se fataie cand vin prietenii mei... Foloseste orice prilej pentru a intra in camera mea... Are nevoie de hartie sau vrea s&-mi arate ceva... Si niciodata nu bate la usd... Si, cdind fi spun si plece, sti si se uit ca o proasti. lam spus cat de frustrant trebuie s& fie pentru el, dar m-am hotarat s& nu spun nimic despre cat de frustrant a fost pentru mine si-l aud vorbind asa despre SA REZOLVAM PROBLEMA iMPREUNA, 125 sora lui. Stiam c& nu avea dispozifia si-mi auda sentimentele. - Primul lucru pe care l-a spus cand i-am pomenit de faptul ci avem nevoie de cateva idei pentru a rezolva aceast’ situalie a fost ,S& o trimit pe Marte”. ‘Am notat asta si el a inceput si zémbeasca. Restul listei s-a facut foarte repede: + S§ pun un semn NU INTRATI pe usa mea. (Jared) « Tata trebuie sé-i spuna c& mu ponte intra niciodatd in camera mea decat daci fi dau eu voie. (Jared) Jared ar trebui sé-i spun singur surorii, in mod calm si diplomatic, c& vrea ca intimitatea sa-i fie respectat cind e vizitat de prietenii lui. (tata) * Sa fac o intelegere cu ea. Dac& ma las singur cind sunt cu prietenii mei, nu o si-i tachinez prietenele ei cand vor veni la ea. Jared) Ne-am oprit aici. Asta s-a intamplat acum doua zile. De atunci Jared a avut o discufie cu Nicole, si eu la fel. Dar marele test este incd inainte. Prietenii lui din formatie vor veni s& exerseze sambata Michael: Cand folosesti abordarea de rezolvare a problemei cu adolescenfii Fa, ei sunt mai inclinafi sit incerce o abordare asemineitoare cu tine. L-am auzit pe Jeff vorbind la telefon cu un prieten despre acest concert de rock ,,impresionant” la care ei trebutie s& mearg’. Cand a inchis, a zis: — Tati, chiar trebuie si vorbesc cu tine. Maam gindit, ,Of, 0 lim de la capat. O si avem vechea noastra discutie: Nu ma lagi si merg nicdieri. Nu se va intampla nimic ingrozitor. Niciun alt tat’... etc, ete.”126 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI Dar, spre uimirea mea, a spus: — Tata, Keith vrea s merg la un concert duminicd Noaptea. Nu este in oras. Dar, inainte de a spune ceva, vreau s&-fi aud toate obiectiile, Toate motivele pentru care nu vrei sé ma lasi. O sa le scriu. Stii, asa cum am facut siptména trecuta. Ei bine, am facut pentru el o list lung’. [-am spus ca sunt ingrijorat de faptul ci doi baieti de 15 ani stau singuri, noaptea, intr-o stafie de autobuz. Sunt ingrijorat de agresorii si de hofii de buzunare care isi cautti o prada usoara. Sunt ingrijorat de ranile care pot fi pro- vocate cénd copiii se arunc& de pe scend si alfi copii fi prind. Probabil. $i mai obiectez impotriva versurilor pline de ur& in care sunt criticate femeile, politia, homosexualii si minorit&tile. Cand am terminat, s-a uitat la notele mele si a inceput 84 vorbeasca despre fiecare lucru care ma ingrijora. A spus c& se va asigura c& el si Keith vor sta langs alti oameni in stafia de autobuz: ca-si va pune porto- felul in buzunarul interior al scurtei, pe care o va inchide cu fermoarul; si c& el si prietenii lui nu iau droguri; cd nu stie daca acolo va fi asa mult& agitatie, dar, daca va fi, va avea griji; si cd nu este att de slab de minte incat niste versuri prostesti dintr-un céntec si-l faci si fie un bigot. Am fost asa de impresionat de cat de matur sunau argumentele lui, incat am fost de acord si se duci la concert, dar cu anumite condifii: in loc si ia autobuzul, eu si mama lui o s&-i ducem in oras, vom merge la un film cat timp ei vor fila concert sio s&-iluam dupé aceea. — Daca planul acesta te mulfumeste, am spus, atunci nu trebuie decat si suni la casa de bilete si sa intrebi la ce ora se termina concertul. ‘$A REZOLVAM PROBLEMA IMPREUNA. 127 Mi-a mulfumit. Si eu iam mulfumit pentru faptul ca mi-a luat in serios ingrijorarile. I-am spus c& felul in care a tratat lucrurile m-a ajutat si ajung la aceast concluzie. Joan; Sunt cdteva probleme care apar pe langit momentul rezolviirii problemei. Uneori e nevoie de ajuutorul unui profesionist. Mai intai am crezut c& Rachel slabise din cauza tuturor exercifiilor pe care le facea in ultima vreme. Dar nu puteam sa inteleg de ce era obosita tot timpul si de ce mu avea pofti de mancare. Indiferent ce as fi preparat — chiar mancarea ei preferaté —, nu lua decat una, doua inghitituri, 1asa restul in farfurie si, cand o fortam sa m§nance mai mult, spunea: ,Chiar cA nu mi-e foame sau ,Oricum sunt prea grasa”. ‘Apoi, intr-o diminealai, am intrat din greseala peste ea c&nd iesea dela dus si nu mi-a venit sti cred ce am vazut. Corpul ei era extrem de slab. Era numai piele si os. ‘Am fost total debusolata, Nu stiam daca asta era 0 problem pe care o puteam zezolva impreuna sténd la 0 discufie, dar trebuia s& incerc. Primul pas — s& aflu care-i sunt sentimentele —a dat gres. Am spus: — Iubito, stiu cd m-am tot finut de capul tau in ultima perioada ci nu ménanci si stiu cat de enervant poate s& fie, si pot sa infeleg de ce... : 5 inainte de a mai apuca si mai scot un singur cuvant, a izbucnit: —Nu vreau s& discut despre asa ceva. Nu e problema ta. Este corpul meu si e treaba men ce mananc! ‘Apoi a intrat in camera ei sia trantit usa. Atunci l-am sunat pe medicul de familie. Iam spus ce se intampla si m-a somat s-o aduc pe Rachel la un control. Cand a iesit in sfarsit din camera, i-am spus:128 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT —Rachel, stiu c& tu crezi ci nu e problema mea ce manénci tu. Dar problema este cA sunt ingrijorat’. Esti fata mea, te iubesc si vreau si te ajut, dar nu gtiu cum, si de aceea am stabilit 0 programare la doctor. Ei bine, nu mi-a fost usor (,,Nu am nevoie de ajutor! Tu esti cea care are probleme!”’). Dar nu am dat inapoi. Si cand, pan la urm’, am ajuns la medic, el mi-a confirmat cele mai rele temeri. Rachel avea tulburari de alimentatie. Slabise sase kilograme, nu mai avusese ciclu in ultima perioada, iar tensiunea era mica. Doetorul a fost foarte direct cu ea. I-a spus c& are 0 problema de s4natate potential serioasi, care are nevoie de atentie imediata, c4 a fost foarte bine c& ne-am dat seama din timp si ci-i pregatise un program special. Cand a intrebat: ,,Ce fel de program?” isa explicat cai este o abordare ,,de echip&”, 0 combinatie de consiliere individuals, de grup si nutritionals. Cand plecam, Rachel arita extrem de tulburati, Doctorul i-a zambit si i-a luat mana. A spus: — Rachel, te cunosc de cand erai foarte mics. Esti un copil foarte curajos. Am mare incredere in tine. Cand vei intra in acest program, o sal faci si functioneze, spre binele thu. Nu stiu dact Rachel a putut infelege tot ce i-a spus, dar i-am fost recunoscatoare doctorului pentru aceste cuvinte si m-am simfit usurat&. Nu trebuia s& mA con- frunt singurd cu asta, Exista sprijin si din afara. Nu uita! Sa rezolvam problema impreuna Parintele: Este pentru a doua oar’ cand nu-ti indeplinesti obligatiile! Ei bine, poti s&-ti iei gandul de laa te duce undeva simbata viitoare. Esti consemnat pentru weekend. fn locul acestei solutii: Pasul 1: Inviti-l pe adolescentul tu si-si prezinte punctul de vedere : Parintele: Uneori e destul de dificil pentru tine s&-ti indeplinesti obligatiile. ; Adolescentul: Sunt singurul care trebuie s& fie acasa inainte de 10. Mereu trebuie si plec cand ceilalti se distreazi. Pasul 2: Prezinta-ti punctul de vedere Patrintele: Cand te agtept acasi la o anumits or’ si nu esti aici, sunt ingrijorat. Imaginatia mea incepe s& 0 ia razna. Pasul 3: Inviti-l pe adolescentul tau si gisifi o solutie impreuna Parintele: Hai s& vedem dacti putem gasi o solutie in aga fel incat tu si petreci mai mult timp impreuni cu prietenii si eu sa fiu linistit.Pasul 4: Serieti toate ideile, fara ale evalua. 1. Lasa-mé sa stau cat vreau si nu ma astepta (ado- Jescentul). 2..N-o sa te mai las sa iesi decat atunci cand vei fi casitorit (parintele). 3. Lasi-m s& stau pana la ora 11 (adolescentul). 4, Sa prelungim temporar termenul pana la 10.30 (parintele). Pasul 5: Revedefi lista si alegefi ideile pe care dorifi si le aplicati. Adolescentul: 10.30 este mai bine. Dar de ce temporar? Parintele: Poate si fie permanent. Trebuie numai si dovedesti ci de acum poli yeni acasa la timp. Adolescentul; S-a facut. 5 INTALNIREA CU ADOLESCENTII ‘oiam si ma intalnesc cu copiii persoanelor de la V atelier! meu. ‘Am auzit povesti despre ei, am vorbit despre ei, m-am gandit la ei si acum voiam si am si eu un contact cu ei. Iam intrebat pe parinti ce parere au de dorinja mea de a programa cateva intalnixi cu copii lor — una pentru a face cunostinta, alta pentru a-i invdta cateva principii de baza ale comunic&rii si apoi una pentru a ne intalni cu tofii: parinti si copii. Raspunsul a venit imediat: ,,Ar fi minunat! idee buna!”... , Nu stiu daca o pot face sA vin’, mi straduiesc”... ,Spune-mi numai cand. O sa fie aici.” ‘Am stabilit cele trei date de intalnire. MA uitam Ja copiii care intrau in camera, si am inceput s& ghicese care copil, al cui e. Oare baiatul slabut, fnalt, era Paul al lui Tony? Parca semana cu Tony. Fata cu un zambet prietenos era a Laurei, Kelly? Dar apoi m-am gandit, ,.Nu, nu proceda asa. Incearcé sd-i cunosti pe acesti tineri ca pe niste individualitati, nu ca pe o prelungire a mamelor sau tatilor lor”. 4nd tofi s-au asezat, am spus: — Asa cum parinfii vostri probabil v-au spus, pre- dau metode de comunicare ce i pot ajuta pe oamenii de132 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT toate varstele si se inteleaga mai bine. Dar, aga cum stiti foarte bine, ,a se intelege mai bine” nu este mereu chiar asa de ugor. Inseamna ca trebuie s putem s& ne auzim unul pe altul si, la sfarsit, si facem un efort s& infelegem punctul de vedere al celeilalte persoane. Acum, p&rintii sigur ca-si infeleg punctul de vedere. Dar cred ca ceea ce lipseste multora dintre ei —inclusiv mie — este o intelegere mai profunda a punctului de vedere al tinerei generafii. De aceea afi venit aici. Sper ca astaizi sa obtin o intelegere mai bund a ceea ce voi consi- derafi a fi bine — pentru voi sau pentru prietenii vostri. Baiatul care semana cu Tony a zambit: — Deci ce vreti sd stiti? Intrebati-ma. Sunt expert. — Da, sigus, a ras ironic un alt baiat. in ce? —O si aflim imediat, am spus, in timp ce impar- team pagina cu intrebarile pe care le pregatisem. Va rog s& va uitati la ele, si vedeti la ce doriti si raspundedi si apoi 0 88 discutam. S-a ridicat o mana —Da? — Cine va vedea ce scriem noi? —Numai eu. Nu trebuie si va scrieti numele pe hartie. Nimeni nu va sti cine, ce a scris. Ma intereseazi numai raspunsul vostru cinstit. Nu eram sigura c& ei vor dori s& scrie, dupa o lung’ zi la scoala, dar au facut-o. Au studiat fiecare intrebare, s-au tot uitat spre fereastra, si-au indoit paginile si au ‘inceput si scrie repede si onest. Cand toatti lumea a terminat, am parcurs impreund lista de intrebari si le-am discutat pe fiecare. Cei mai multi dintre copii isi citeau rispunsurile cu voce tare; alfii mai addugau spontan alte idei, iar cdtiva ascultau in liniste, preferand s4-si dea in scris rispunsurile. IatA care sunt cele mai interesante momente din discutia cu ei: INTALNIREA CU ADOLESCENTIL 133 Ce credefi cX vor si spund oamenii cand fac un comentariu ca urmitorul: ,,Ei, bine, e adolescent!” —CA suntem imaturi, 4 toti suntem rizgai aducem numai belele. Dar nu sunt de acord. Oricine poate fi asa, indiferent de varsta pe care o are. k —CA tati adolescentii sunt 0 pacoste. Dar e gresit. Este 0 exagerare. Nu existi un singur tip de adolescen{i. Toti suntem diferiti. atta Re —Mereu spun: ,Ar trebui sa stii mai bine” sau ,Comporti-te ca la varsta ta. Dar aceasta este varsta noastri. 5 — Este umilitor si insultator cand adulfii se gandesc atat de putin la calitAtile noastre. ; — Cred ca ne cunosc. Spun: ,,Am avut aceleagi probleme cand eram tineri.” Dar nu-si dau seama ci vremurile s-au schimbat si problemele s-au schimbat. Care credeti cd este cel mai bun Iucru ci aveti varsta voastr’, pentru voi sau pentru prietenii vogtri? —CA avem mai multe privilegii. Mai putine limite si restrictii. — Ck ne distraim si facem ce vrem. — CA avem prieteni. — Ca stam afara pana tarziu in weekend si mergem_ la mall cu prietenii. ta — CA ne bucuraim de viata faird responsabilitatile pe care stiu c& le vom avea mai tarziu. — C& ne apropiem de momentul cand vom putea sofa. — Ca avem libertatea de a experimenta, dar, de asemenea, $i siguranta si iubirea familiei noastre, la care putem reveni cAnd se intampla ceva ru. De ce anume sunt preocupati copiii de varsta voastra? — CA nu te poti adapta.134 CUM SA-1 ASCULTI PE ADOLESCENT! — C4 nu vei fi acceptat din punct de vedere social. — CA ii vei pierde prietenii. — Copii se preocup& de ce anume cred ceilalfi despre ei. —Ne preocupa felul in care aratim — haine, par, inclpSminte, marca. —Fetele trebuie si fie slabe si frumoase, iar baietii s& fie cool si atletici. —Ne preocupa competitia academicd si faptul c& avem 0 muilfime de teme pentru acasi in fiecare sear, si c& trebuie sa Iudim note bune la toate materiile. — Viitorul nostru si obtinerea unor rezultate bune. — Sunt ingrijorat de droguri si violenta, de teroristii care ne ataca si de chestii ca astea. — Sunt ingrijorat c& cineva ar putea veni cu arme la scoala si cd multi oameni ar putea si moara. Este asa de ugor s& faci rost de o arma. — Adolescentii sunt foarte stresagi. Poate mult mai stresafi decat parinjii lor. Ei pot spune tot ce dorese s& ne spuna, dar noi in niciun caz nu putem spune tot ce am vrea. Va ajut ceva din ce spun sau fac parinfii vostri? — P&rintii mei discut& cu mine diferite lucruri si incerc4m s ajungem la o solusie. — Mama mea stie cand sunt intr-o dispozitie proasta si mA las& in pace. — Mama imi spune mereu ca ar&t bine, chiar dac&d nu e aga. — Tata ma ajut dacé nu inteleg tema. — Odat& tata mi-a spus ce probleme a avut cand era copil. M-a facut si m4 simt mai bine cand am faicut ceva rau. — Mama ma invafi ce sa le spun oamenilor care ma tenteazA cu droguri. INTALNIREA CU ADOLESCENTH 135 — P&rinfii mei imi spun mereu: SA ai un scop, un obiectiv in viata. Cat timp il ai, o sA fii mobilizat. “ Ce nu vii ajuta din ce spun sau fac pirinjii vogtri? —Ma& acuai de lucruri de care nu sunt vinovat. De asemenea, cand le spun ce ma enerveazi, ei zic: ,FA 0 pauza” sau ,,Las-o balti”. Chestia asta ma enerveazai enorm. —Nu-mi place cand imi spun ca am o atitudine nepotrivita, Pentru c& nimeni nu se naste cu o atitudine nepotrivit’. Nu suntem asa in sinea noastra. Uneori ¢ vina parintilor. Ei pot fi un exemplu riu. —P&rinfii mei imi critic&t modul in care invat, dar nu e corect, pentru c& la scoala am rezultate bune. —Nu-mi place cand parintii mei fipa la mine. — Parinfii mei muncesc prea mult. Nu am niciodata timp s& vorbesc cu ei. Ma refer la chestiile care apar toat& ziua. —P&rintii nu trebuie s&-i critice si sai corecteze mereu pe copiii lor. Fratele meu a fost educat aga. Si acum are probleme cu autoritatea. A parasit toate locurile de mune& pentru c& nu recunoaste autoritatea. Siew sunt asa. Nu pot s& ascult criticile. Urasc criticile. Daci ati putea sa dafi niste sfaturi parinfilor, care ar fi acelea? — $4 nu spun’ enerveze si si ne fi facem. — SA nu spuna chestii ca: ,incd mai vorbesti la telefon?” sau ,,Mananci din nou?" cnd vad c& facem chiar ta. tea SAGER spuni s& nu facem ceva si ei si o fac, cum ar fi bautul sau fumatul tigarilor. Poti si-mi spui orice” si apoi s& se ‘A 0 predicd despre ce trebuie si136 CUM SA-1 ASCULTI PE ADOLESCENTI — Daca vin acasa intr-o dispozitie proasta, si nu-si Verse Suprarea pe noi si si ne reproseze nowA cl au avut 0 zi proasta. — P&rinfii nu ar trebui sa se poarte frumos in socie- late si apoi, acasi, sa te jigneasca, sf te loveasca si sai ‘u-fi mai arate niciun pic de respect. Dac copii sunt "Ai, pot fi asa pentru cai vid acasi chiar acest lucru, Deci chiar daca parintii sunt frustrati si vor si spun’ ceva rau, ar trebui pe bune s& se abtina. — Parintii trebuie sa creada in noi. Chiar dac& facem ceva radu, asta nu inseamnd ci suntem oameni rai, — Sanu ne criticati prietenii. Nu stiti cum sunt ¢i cu adevarat. —Nu ne faceti si ne simtim vinovafi dacd mai de- Braba preferdim si ne intélnim cu prietenii decat s& fim cu familia. — Daca vreti si vi spun’ copii adevarul, atunci nu-i mai pedepsiti pentru cel mai mic fleac. —Chiar dac& copiii vostri nu mai sunt mici, spunefi-le c& ii iubiti, — Daca este vreo posibilitate de a-i lisa pe copii si experimenteze viata, fard a fi in pericol, cdutati acel plan si aplicati-I, pentru c& de asta avem nevoie, Daca ati putea da un sfat altor adolescenfi, care ar fi acela? 5 —Nu face lucruri prostesti, ca drogurile, numai pentru ca alti copii sa te plac. ~ Fil prietenos cu toata lumea, chiar daca unii copii nu sunt foarte populari, —Nu te amesteca atunci cand copili sar pe cineva. —Nu le face rau altor copii trimifand prin. mail lueruri rele despre ei. INTALNIREA CU ADOLESCENTIL 137 — Mizeaza pe adevar, pe relatiile de prietenie bune. Atunci cand viata ta e grea si nu ai pe nimeni, ei iti vor fi alaturi, — Daca vrei ca pirinfii thi s& te lase si stai afard pana mai tarziu, incepe prin a veni acasa la timp. —Dacé& prietenul tau iti spune c& te va pardsi dac& nu te culci cu el, atunci tu ar trebui s&-l parasesti pe el. —SA nu crezi c& poti fuma cateva tig&ri din cfnd in cand, ci nu eaga, Pentru cd prietenul meu a inceput asa gi acum a ajuns la un pachet pe zi — Daca bei sau iei droguri, si stii c& iti pot afecta sinitatea si viitorul tau. Unii copii spun: , Nu-mi pasa. Este corpul meu gi fac ce vreau cu el.” Dar nu au dreptate. Nu numai ei vor avea de suferit. Toti oamenii c&rora le pas& de ei o sa fie afectati si dezamagiti. Ce ati vrea si fie diferit in viaga voastri — acasi, la scoala sau cu prietenii? — As vrea ca p&rintii mei s8-si dea seama cti nu mai sunt un copil si s& ma lase s& fac mai multe lucruri, cum ar fi si m& lase si m8 duc tn oras cu prietenii. — As vrea ca profesorii 4 ne dea teme mai putine. Toti se poart& de parc am fi ales numai materia lor. Trebuie s& stim pana seara tarziu si sai terminam tot. Nu ede mirare c& suntem obositi in clasd. —As vrea ca orarul sai nu fie chiar asa intesat de studiu si ore de muzic& i sX am mai mult timp liber pentru a sta cu prietenii. — As vrea ca prietenii si nu se poarte frumos cu tine pe fata gi apoi sa te vorbeasca pe la spate. —As vrea ca prietenii mei s& se inteleag’ mereu bine si sé nu ma forteze s& iau partea cuiva. — As vrea ca oamenii s4 nu te judece dup cum ardti sau dup& cum esti imbracat. De aceea imi place s&138 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI intru pe chat. Pentru cii acolo, chiar daca arafi ciudat sau esti urdt, nimanui nu-i pasa. 5 — As vrea ca nimeni s& nu se b i ; ati pentru lucruri prostesti, cum ar fi: ,,Te-am vazut cu prietenul meu.” Bataia nu rezolva nimic. Tot ce obfii e si fii suspendat si para te vor pedepsi si ei. — As vrea ca parinfii si nu-i forteze pe copii i 2 pili lor sa fie perfecti. Vreau si spun ca ne traim viata numai o data, asa ca de ce s& nu ne oprim putin si si ne bucu- Fim c& suntem adolescenti? De ce trebuie sX excelaim mereu? Da, avem obiective si visuri, dar nu putem sa ni le infaptuim fara tot stresul Asta? Cand s-a raspuns si la ultima i 4 i la mine asteptind cans Am ae ee oa —Stibi ce ag vrea eu? As vrea ca parinfii gi adolescentii de peste tot s& fi auzit tot ce aji spus in du- p&-amiaza asta. Cred cA ar fi aflat multe lucruri importante, care le-ar putea fi si lor folositoare. Copii pareau a fi multumiti de comentariul meu. K —Inainte de a pleca, am adaugat, este ceva despre Sees desi si despre care parintii vostri ar O mana s-a ridicat timid, i ii tidicat. Era baiatul care one Loa —Da, spune-le c& uneori fipim gi spunem lucruri care fi enerveazi. Dar nu trebuie s-o ia personal. De cele mai multe ori nu o facem la modul serios. = Aga ©, a spus fata al cdrei zambet semana cu cel al Laurei. Si spune-le s4 nu ia foc cand nu facem curat in camera sau nu facem chestiile in gospodarie. Nu pentru stanies niste indolenfi. Uneori suntem prea Sbosi 2 : an ibn cov, 0 vrem si vorbim cu prietenii. ENTALNIREA CU ADOLESCENTII 139 —Si intreaba-i pe parinti cum le-ar pliicea daca imediat ce ar ajunge acasi de la serviciu le-am spune: ,lar ai lsat farfuriile murdare in chiuveta!” sau ,Vreau sa te apuci chiar acum SA faci mancare!”, sau ,Fara televizor pana nu-ti platesti toate facturile! Toti au ras. —De fapt, a addugat ea, mama nu mai fip’ aga de mult de cand a inceput s& vin’ la cursul asta. Nu stiu ce invat’ aici, de nu mai este aga de agresiva. —Ce invaté mama ta si ceilalfi paringi, am spus, sunt aceleasi metode de comunicare pe care abia astept s& vi le impirtasesc si vous sAptamana viitoare. O s& exploram idei care fi pot ajuta pe oameni si se descurce mai bine in relatiile lor. — in toate? a intrebat o fata. Asta inseamnA c& vor fi bune si cu prietenii nostri? — Si cu prietenii vostri, am asigurat-o. Dar ceva in felul in care a pus problema ma facut si fac o pauza. Nu am planificat sX m4 concentrez pe prieteni in gedinta urmiatoare, dar deodati mi-a trecut prin cap c& poate ar trebui s& 0 fac. Poate ar trebuie s ma inspir de la copii. ‘Auzind numeroasele lor comentarii de astaizi despre importanfa relafiilor lor de prietenie, am avut revelajia constientizarii a cat de multa energie emotional inves- tesc adolescentii in interactiunea cu cei de-o varsta cu ei. —Ce pirere afi avea, am intrebat grupul, daca folosim intalnirea de data viitoare si vedem cum se pot aplica aceste metode de comunicare la relatiile voastre cu prietenii? Nimeni nu a réspuns imediat. Copiii se uitau uni la alfii si apoi la mine. Pand la urma cineva a zis: —E cool. Capetele au inceput si se miste in semn de aprobare. — Atunci asta o s& facem, am spus. Ne vedem s&pta- mana viitoare.6 DESPRE SENTIMENTE, PRIETENI $I FAMILIE ar: M c&-}i fundul, handicapatule! — Taci-ti fleanca, gunoiule! Aceste cuvinte mi-au trecut pe langa urechi pe cand ma strecuram printre grupurile de adolescenti ce se tot invarteau pe langa dulapurile lor la sfarsitul zilei de scoala. Sefa departamentului de consiliere a venit repede pe hol, in intémpinarea mea. — Sunt asa de bucuroasa ci v-am prins! a exclamat ea. Astazi o si facefi in sala 307. Nu vA nelinistifi, iam contactat pe toti copiii gi le-am spus despre schimbare. Lam mulfumit si m-am grabit pe scari, incercand s& ocolesc grupurile de copii care se impingeau, se inghe- suiau coborand pe scari. — Au, uitd-te pe unde mergi, umflatule. — Uita-te tu, ratatule! — Hei, cap-patrat, asteapti-ma! Ce se intémpla? In felul acesta se adresau unul altuia adolescentii din zilele noastre? intre timp am ajuns in sala 307 si cei mai multi dit tre copii ma asteptau deja acolo, in fata usii. Le-am im- partigit nedumerirea mea c&t se agezau, descriindu-le seam auzit. — Spunefi-mi, am zis, voi asa vorbiti de obicei? Ej au rés de naivitatea mea. DESPRESENTIMENTE, PRIETENISI FAMILIE 141 — Nu va deranjeaza? i-am intrebat. —Nu, glumim si noi. Toat& lumea face aga, —Nu toata lumea. —Dar multi copii o fac. Acest lucru m-a blocat. — Asa cum stifi, am spus, eu luerez in domeniul relafiilor interumane. Este vorba de felul in care cuvintele folosite pentru a comunica ne afecteaza felul in care ne manifestim sentimentele unii faji de alti. Deci trebuie sa va intreb, la modul serios: imi spuneti ci nu va deranjeaza deloc si va trezifi gi sA va duceti la scoala in fiecare zi, stiind ci acolo exist’ marea posibilitate ca inainte de sfarsitul zilei cineva s& vi spund ratat sau umflat sau chiar mai ru? Unul dintre baiefi a dat din umeri: —Nu ma deranjeaza. —Nici pe mine, a adaugat altcineva. Nu puteam si ma opresc aici. —Deci nimeni nu obiecteazi impotriva acestui fel de adresare? A fost 0 scurta pauza. — Uneori ma deranjeaza, a recunoscut o fata. Si stiu c& ar trebui si n-o fac, pentru c& prietenele mele si eu ne spunem in tot felul si e ca si cum ne-am prosti. $tii, ne distram. Dar daci nu ai luat un test si cineva iti spune handicapatule — mi s-a intamplat o data — sau atunci cand m-am tuns si prietena mea mi-a spus c& arit ca o ciudatenie, nu prea m-am distrat. Deci mi-am impus s& cred c& nu mA deranjeazi. Dar doar artam acest Iucru, de fapt altceva simfeam. —Ce crezi c4 s-ar fi intémplat, am intrebat-o, dact nu ai fi reusit s& te prefaci s& crezi, dac& i-ai fi spus in schimb prietenei tale cum te simti de fapt? Adat din cap.142 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI DESPRE SENTIMENTE, PRIETENISIFAMILIE 143 —Naar fi fost bine. —De ce? —Pentru c& m-ar fi facut praf sau ar fi ras de mine. —Da, a fost de acord o alta fata. Bi ar crede cA esti prea sensibild si c& incerci s& fii altfel sau mai buna, si atunci nu ar mai vrea sd fie prietenii t&i. S-au ridicat mai multe maini. Oamenii aveau multe nu sunt adevaratii prieteni. Vreau s4 spun c& dack trebuie sé fii mincinos si si te prefaci ci nu-fi pasa, c& trebuie si te adaptezi lor, este o mare porcirie. — Da, dar multi copii o si faci asta pentru a fi acceptati. — Asa este. Stiu pe cineva care a inceput s& bea si si fac si alte chestii doar pentru c& asa faceau $i prietenii lui. — Dar este asa de prostesc, pentru c& trebuie s& fii in stare s& faci ceea ce crezi c& e bine gi s4-i lagi pe prietenii t&i si fac cea ce vor ei s& facd. Eu zic aga: ,,Trdieste si lasi-i gi pe allii s& trdiasc&!” — Da, dar nu asa merg lucrurile in viafa real. Prie- tenii t&i au o mare influenfa asupra ta. Si dacd nu o accepfi, pofi fi dat afar. —$i ce? Cine vrea asa prieteni? Cred cA un prieten adevarat este unul cu care po} fi tu insufi, unul care nu incearcd sA te schimbe. —Unul care te asculta si caruia fi pasa cum te simfi. —Da, unul cu care pofi vorbi cand ai o problema. Am fost marcat de ceea ce au spus copiii. Prietenii lor erau atét de importanti pentru ei, ci unii chiar doreau s& renunte la o parte a lor doar pentru a face parte din grup. Si totusi tofi stiau, pana la un punct, ce era important pentru 0 relatie de prietenie reciproc satisfacdtoare, —Trebuie si fim pe aceeasi lungime de und’, am spus. Chiar de la ultima noastra intalnire m-am gandit foarte mult la felul in care metodele pe care le-am folosit cu adultii ar putea funciona in relatiile dintre adolescenfi. Acum afi spus foarte clar c& lucrul cel mai de pret pe care il apreciafi la un prieten este capacitatea de a asculta, de a accepta si de a respecta ce spui Acum, cum ar putea fi pus’ in practic aceast idee? Am scos din servietd materialul pe care lam pregatit. —O si vedeti cateva exemple in care un prieten incearca si ajungé la celalalt. O sa vedeti, de asemenea, contrastul dintre tipurile de rispuns care pot submina o relatie si cele care ofera sprijin si incredere. —Haidefi si parcurgem impreuna aceste pagini, am zis, si le-am impértit grupului. Vrea cineva dintre voi s& joace vreunul dintre roluri? A fost un moment de ezitare. Toti ar fi vrut s& ,joace” rolurile. Printre hohotele de ras isi citeau rolurile cu energie si implicare. Cand stiteam acolo, uitandu-ma la ilustratii si ascultind vocile unor copii reali, m& simteam de parc’ urm4ream un film de desene animate.144 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI in loc si ironizezi pe cineva... DESPRE SENTIMENTE, PRIETENI $I FAMILIE 145 Asculta dand din cap, scotind un simplu sunet sau un cuvant Cand oamenii sunt supirafi, chestiondrile si criticile ii pot face s& se simt& si mai riu. wi ! u (0 sti doar. Ea este een eo cere oo Salgime = vided. os “oe &,) > Uneori un sunet de compatimire, un oftat sau un cuvant il poate ajuta pe un prieten sa se simta mai bine si si gandeasc4 mai bine.146 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI DESPRE SENTIMENTE, PRIETENISIFAMILIE 147 In loc sd respingi gandurile si sentimentele... Exprimi-ti in cuvinte gandurile si sentimentele ‘Tatdl meu viteg este un mare magart [Tata mew este un mare ant NU Lael totul e numai o guma_ Nupot si creda po deel aha racubtad bund! Hal Hal ga Cisiiog Lasé-pe bietul rhe Nuria c& tu nu crea or és (Cascone az ) 5 ” fe i } = S ¥ eS fs} Asta pant ca nu Webuie sa traiegd atu [Ba nie sich pace, ce li sii asc gumole ots daca ar merle in Cand un pricten nu iti intelege sentimentele, nu Este mult mai usor si vorbesti cu cineva care iti prea mai vrei s4 continui conversatia. accepta sentimentele si-ti da o sansa sd-ti formulezi concluziile.148 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENT! in loc si respingi dorintele... DESPRESENTIMENTE, PRIETENISIFAMILIE 149 Oferd in planul fanteziei ceea ce nu poti oferi in realitate ©, uliela Gamele z = Se Rome tanaa [Ale mele afai etn. Asiea sunt 0, wemate riste ime attea exraotinar exact ca astea. 3 Cand un prieten nu iti infelege dorinfele gi te ironizeaza, te simti umilitd si frustrata. Nigiol As curmpara <8 perl Ura piu ming, tuna, pentru, Este mai usor si faci fafa realit4fii dacd prietenul ne poate oferi in planul fanteziei ce ne dorim in planul realit3tii.150 CUM SA-1 ASCULTI PE ADOLESCENTI — Deci ce credeti despre aceste exemple? am intrebat. Raspunsurile copiilor au venit incet. —Noi nu vorbim asa, dar poate c& ar fi bine daca am face-o. — Da, pentru ed exemplul arat& ci directia ogresita” te face intr-adevar s& te simti un nimic. —Dar nu poti spune doar cuvinte ,corecte”. Tre- buie si le si crezi, altfel oamenii o s& cread& cX esti un mincinos. — Intr-un fel, multe dintre cele de mai sus nu sunt firesc. Este un alt fel de a worbi. Dar poate c&, dac& te obignuiesti cu el — M-ag putea obisnui s& aud asa ceva. Nu stiu daca m-as putea obignui si spun aga ceva si nu stiu ce ar crede prietenii mei daca ag face-o — Cred ca toatai chestia e impresionanta. As vrea ca tofi si poata vorbi aga unii cu altii. — Asta i-ar include si pe copiii care ar vorbi ,in felul acesta” cu parintii lor? am intrebat, Asta i-a oprit. — De exemplu cind? a intrebat cineva. — Cand mama sau tatail tau este nemultumit de ceva. Am putut observa expresia lor confuzi care spunea cai e 0 nou’ abordare pentru ei. — Imaginafi-va, am continuat, cd intr-o sear, mama sau tatél vostru vine de la serviciu obosit gi se tot plinge de ziua aceea: traficul a fost aglomerat, computerul a c&zut, seful a tipat mereu si toti au trebuit si stea este program ca sa recupereze timpul pierdut. Ei bine, ati putea reactiona, spundnd: ,,Crezi c& ti ai avuto zi rea? A meaa fost si mai proast’,” Sau afi putea sd va arAtati compatimirea cu un ,o!” graitor sau expri- mand in cuvinte gandurile si sentimentele pirintelui, DESPRE SENTIMENTE, PRIETENI SI FAMILIE 151 sau oferindu-i in planul imaginar ce nu le puteti oferi in realitate. Grupul era intrigat de provocarea mea. A fost o pauza scurta si dupa aceea, unul dupa altul, au iesit in intampinarea parintilor lor imaginari: —O, Doamne, mami, se pare c& ai avut intr-adevar zi grea! — Este o mare belea cind computerul cade. —Cred c& uristi cand fips seful. —Nu e deloc amuzant si ramai blocat in trafic. —Pe pariu ca ai vrea s& ai un serviciu la care ai ajunge mergand pe jos. — Si c& nu va trebui niciodata s& stai peste program! — Si cA seful tu cel btran se va pensiona $i ca va veni unul care nu tip’. LE ‘Toti imi zambeau acum, evident, multumiti de sine. —$tii ce? a spus o fat&. O s& incerc chestia asta disear& cu mama. Mereu se plange de serviciul ei. — Eu vreau sa o incerc cu tata, a spus un bajiat. in ultima perioada vine acasa tarziu si ne spune mereu cat de obosit este. : — Banuiesc, am spus, c& in seara asta cei mai multi parinti va vor fi recunoscatori. Si nu uitati sd-i aduceti gi pe ei la ultima noastra intdlnire de siptamana viitoare. Va fi interesant s& vad ce se intampl& cand ne punem cu tofii mintea la contributie.Nu uita! Sentimentele trebuie facute cunoscute Fata: Briana este aga de snoaba! A trecut chiar pe léing’ mine cind m-a vazut pe hol. Ea nui salut decdt pe copilii cool. Prictena: Nu ldisa ca asta sa te afecteze. De ce pasa de ea? In loc s& negati sentimentele: Fi-ti cunoscute sentimentele cu un sunet sau un cuvant: —Oft Exprima-ti sentimentele: —Chiar daci stii cat de snoabi este, tot te poate enerva. Niménui nu-i place si nu fie bagat in seama. Ofera in fantezie ceea ce nu poi oferi in realitate —Nuai vrea ca unul dintre cei mai sociabili copii s&i dea Brianei 9 lectie? Sa treac’ pe langa ea ca si cum mar exista. Apoi si zambeascd gi s4-I salute larg pe unaltul. a PARINTI SI ADOLESCENTL IMPREUNA Fn seara aceasta erarn pentru prima data impreuna. In timp ce fiecare familie intra si se aseza, se simjea o usoara tensiune. Nimeni nu stia la ce s& se astepte. mai ales eu. Vor fi inhibafi parintii de prezenja adolescentilor lor? Tinerii se vor inchide, tinand cont c& parintii erau cu ochii pe ei? Puteam oare si fac ambele generatii si se simt mai bine una cu cealalts? Dupii ce i-am salutat pe tofi, am zis: — in seara asta am venit aici si exploraim moduri de discutie si de ascultare care pot fi folositoare tuturor membrilor familiei. Acumn, asta nu parea fi ceva aga de ‘greu, dar uneori chiar este. De cele mai multe ori pen- fru simplul fapt cd intr-o familie nu sunt dowd persoane la fel, Suntem niste personalitzi unice. Avem interese diferite, temperamente diferite, gusturi diferite si nevoi diferite, care adesea se ciocnesc $1 intra fn conflict unele cu altele. Petreceti mai mult timp acasa si vei auzi replici de genul: — Basa de cald aici. O s& deschid fereastra. — Nu! Nu! Mor de frig! — D& muzica mai ineet! E prea tare! — Tare? Abia se aude,154 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESC) ENTI — Grabeste-te! Am intarziat! — Stai linistit. Avem destul timp. $i in timpul adolescentei pot aparea alte diferente. Péringii vor ca progeniturile lor si fie in siguranti, si le Protejeze de toate pericolele din lumea de afari. Dar adolescentii sunt curiosi. Ei vor o sans de a explora Jumea de afara. Cei mai mulfi pirinti vor ca adolescentii lor si le accepte ideile despre ce ¢ bine gi ce e riu. Uni adolescenfi pun sub semnul intrebirii aceste idei si doresc 5% accepte ceea ce prietenii lor consider c& e bine sau rau. $i dac& nu este suficient pentru a alimenta tensiunile din familie, mai trebuie gi s& facem fa} faptului c& parinfii, in zilele noastre, sunt mai ocupati decdt au fost vreodata si mai stresati decat au fost vreodat’. — Mai poti s-o spui odata! a izbuenit Tony. Adolescentul care statea lang’ Tony a murmurat: — Si copiii din zilele noastre sunt mai ocupati decat au fost vreadata si chiar mai stresati decat au fost vreodats. Aizbucnit un cor de ,,da’-uri dinspre ceilalti adolescenti. Am ras. — Deci nu e nici un secret, am continuat, de ce oa menii din aceeasi familie, desi se iubesc unii pe alti, ti supara, ii plictisesc $i uneori chiar ii infurie pe ceilalti. Acum ce am putea face cu aceste sentimente negative? Uneori ele izbuenese din interiorul nostru. M-am auzit spunandu-le copiilor mei: ,,De ce faci mereu asta?” #Nu inveti niciodatat”... ,Ce se intémpl& cu tine?"... Si iam auzit pe copiii mei zicand: Este 0 prostie!”... Esti aga de nedreapta!”... ,,.Pe alfii mamele lor fi las... Am vazut zambete de aprobare din partea ambelor genera| INA 155 PARINTI $1 ADOLESCENTL IMPI — Totusi, am continuat, chiar dac& aceste cuvinte ne ies de pe buze, stim oarecum cf acest tip de discutie fi face pe oameni mai supara{i, mai inchisi, mai putin capabili s& ia in considerare punctul de vedere al alteuiva. — Tat’ de ce, a oftat Joan, uneori ne indbusim sentimentele si nu spunern mimic, pentru a nu tulbura lucrurile. — i uneori, am spus, cand ne hotaram ,,sA nu spunem nimic’, este o idee buna. Cel putin nu facem ca lucrurile s4 fie mai rele. Dar din pacate tacerea nu este singura noastr opfiune. Daci ne-am da seama ci ne enervaim sau ne supardm pe cineva din familie, trebuie sa ne oprim, sa tragem aer in piept si si ne punem o intrebare crucial&: ,,Cum imi pot exprima sincer sentimentele intr-un fel care ar face posibil ca persoana cea- lal s& m& aud& gi chiar s& ia in considerare ce am de spus?" Stiu cai nu este usor ce va propun. Asta inseamna ci trebuie si luim o decizie constienté de a nu spune cuiva doar ce se intampla rau cu el, ci s4 vorbim numai despre noi insine, despre ce simtim, ce vrem, ce nu ne place sau ce ne-ar plicea. Aici am facut o micd pauzi. Print sera pana acum introducerea. Copii o auzeau pentru prima dati. Cativa se uitau la mine ironic. — Osi va dau cAteva ilustrafii simple, am spus, care © s& vA spun la ce ma refer. Mie imi arat& puterea pe care o au atat parintii, cat si adolescentii, de a intefi sau de a potoli sentimentele neplacute. Uitati-va la ele cateva minute si spunefi-mi ce parere avet Jat desenele pe care le-am dat grupului. imi mai auzi-156 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI PARINTI $1 ADOLESCENT, IMPREUNA. 157 Cand parinfii sunt frustrati, uneori dau frau unor Uneori copii ti enerveazi pe pirinti Nu face muta ata! incere sexes de ce nu 5 le dud iri-o excursle de dou le inaine dea vr cu tata ire sd verbeascd ‘ox nsogtorul, ar ex ou, ‘Gu tine vorbesc! Nu‘ intoarce spatele! Est asa de nepoltionasa! acuzafii suparaitoare. {n loc si acuzi... s pune ce sentimente ai si/sau ce ai prefera Ds TT 7 A a Sunt spare dnd sunt a jumatatea nel propoaiis cnava plan i f i t Aus Daca te deranjeaz coea cei spun, ‘pune-i go si te asl (astra, mama, To devine aya de conplcat, Adolescentii sunt mai dispugi si va asculte cind le spunefi cum vi simt , decat atunei cand le ziceti c& sunt nepoliticosi si cA nu au dreptate.158 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI Uneori parintii fi enerveaza pe copii ‘Mui spune cd lest ‘imbracat asal ET RSRET Coc ruin tet! sa. incare ait? C7 C4nd adolescentii sunt insultafi, uneori sunt tentafi s& intoarcd insulta. PARINTISI ADOLESCENTI, IMPREUNA 159 in loc si contraataci... spune mai bine cum te simfi si/sau spune ce ti-ar placea 1a at, dar. place era copay ‘Siu ci hainele mele nv sunt pe qustul Gu, dar as vrea s& imi respecti alegerea. Parinfii sunt mai inclinati sd asculte cand le spui cum te simfi, decat atunci cand le spui care e problema lor.160 CUM SA-I ASCULTI PE ADOLESCENTI MA uitam la ei in timp ce studiau paginile. Dupi cdteva minute am intrebat: —Ce parere avefi? Fiul lui Tony, Paul, a fost primul care a rSspuns, (Da, baiatul inalt, sl&but, era fiul lui Tony.) — Cred c& e in ordine, a spus, dar cand m& enervez nu ma gandesc la ce ar trebui s& spun sau si nu spun. Doar imi dau drumul la gura. —Da, Tony a fost de acord, este ca mine. Apasi repede pe tragaci. — Am inteles, am spus. Este foarte greu si te gin- desti sau si vorbesti rational cand esti surat. Erau momente cind si adolescentii mei fAceau lucruri care ma determinau s& fiu atat de furioas3, incat am fipat: »Chiar acum; sunt aga de supirat&, cA nu mai sunt ris- punzitoare pentru ce as putea spune sau face! Mai bine stai departe de mine!” MA gandeam ca asta ii putea proteja cumva si-mi didea putin timp s& ma racoresc: —S$i apoi? a intrebat Tony. —Apoi ma duceam s& alerg putin in cartier sau scoteam aspiratorul si spalam toate podelele — ceva fizic, ceva care s8 ma faci si m& migc, Ce va ajuta sa va ricoriti cand suntefi cu adevarat suparaji? Au fost cateva zAmbete sfioase. Copiii au rispuns primii: — Inchid usa si dau drumul Ja muzica. = Injur cu voce scazuti. — Fac o plimbare lung cu bicicleta. — Bat la tobe, — Fac flotiiri pn’ cad jos. — Il provoc la bitaie pe fratele meu. Am facut semn citre p&rinti: —$i voi? PARINTI $I ADOLESCENT, IMPREUNA 161 —M& duc direct la congelator si dau gata o jumatate de kilogram de inghefata. —Eu pling. —Tip la toata lumea. — ii dau telefon sotului meu Ja serviciu si-i spun ce s-a intamplat. — Iau doug aspirine. — Scriu o scrisoare lung, rea, si apoi o fac bucati. — Acum imaginati-va, am spus, c& ati f€icut tot ce considerati ci vi calmeazA si cA suintefi oarecum in stare si va exprimati mai coerent. Putefi s& o facefi? Puteti spune celeilalte persoane ce vreti, ce simtifi, de ce aveti nevoie in loc s8-i invinovatiti gi s4-i acuzati? Sigur c4 puteti. Dar e nevoie s& va ganditi mai intai gi putin exercitiu o s& va fie de folos. In desenele pe care vi le-am dat am folosit exemple din propria mea familie. Acum ag vrea si va rog pe toti sa va amintiti ceva din familia voastra care va nelinisteste, va irit& sau va enerveaza. Dupa ce va amintifi, va rog si le scrieti pe hartie. Grupul parea si fie surprins de cererea mea. — Poate fi o problema mai mare sau mai mica, am addugat. Poate fi ceva care s-a intamplat deja sau ceva despre care credeti ca s-ar putea intampla. Parintii si copiii s-au uitat unii la alfii cu precautie. Cineva a ineeput si rad nervos si, dupa cateva minute, tofi au inceput s& serie. — Acum, cf afi atins problema, am spus, haideti si incercim dou& moduri diferite de abordare a problemei. Mai intai scrieti ce afi fi spus si ar fi inriutitit situatia. — Am facut o pauza pentru a lsa tuturor timp s& scrie. — $i acum, ce afi fi spus pentru a fi cealaltai persoand si pentru ca aceasta s& ia in considerare punctul dumneavoastra de vedere.162 CUM SA-I ASCULTI PE A DOLESCENTI PARINTISI ADOLESCENTI, IMPREUNA. 163 Camera era foarte linistita cand oamenii s-au lasat antrenafi de provocarea pe care le-am propus-o. Cand tofi plreau sd fi terminat, am spu: —Acum fiecare dintre voi si-si ia lucrarea si s& gaseasca un p&rinte sau un copil care nu este al lui si st se ageze lang’ el. Dupa cateva minute de confuzie generali, printre zgomote de scaune mutate si strigate de felul: ,, Mai am nevoie de inc& un copil!” si ,Cine vrea sa fie parintele meu?”, oamenii s-au asezat in sfarsit al&turi de noii parteneri. —Acum, am spus, suntem gata pentru pasul urmator. V4 rog sa va intoarceti unul spre celéilalt cand va Cititi marturiile si observati-va reactia. Apoi 0 s vorbim despre asta. Oamenii sunt foarte nerabdatori s& inceapa. A durat «un pic pana s& se hotirasci cine incepe. Dar, odaté ce s-a luat aceasti decizie, si p&rinjii si adolescentii si-au asumat cu convingere noile roluri. Vorbeau cu grijé unul cu cel8lalt la inceput, ca si ajunga din ce in ce mai animati sis& vorbeasc tare. O ceart’ inscenata de Michael si Paul (fiul lui Tony) a atras asupra lor toate privirile. — Dar tu mereu o lagi pana in ultimul moment! —Nu-i adevarat! Ti-am spus c& 0 fac mai tarziu! — Cand? — Dupa cin’. — Este prea tarziu. —Nu, nu este. —Ba da, este! — Te rog s4 nu ma mai enervezi si si mi lasi in pace! Deodaté s-au oprit amandoi, constienti c& se facuse Jiniste si toti se uitau la ei. — incere s&-I fac pe copilul meu s&-si faca temele mai devreme, a explicat Michael, dar imi face probleme. — Asta pentru ct nu ma las deloc in pace, a spus Paul. Nu-gi di deloc seama c&, cu cat ma preseazi mai tare s& fac asta, cu atat sunt mai incip&tanat. —Bine, renunf, a zis Michael, acum lasi-m& si incerc altfel. A tras aer in piept si a zis: Fiule, m-am mai gandit... Te-am tot obligat s&-ti faci temele mai devreme pentru ci asa mi se pare mie mai potrivit. Dar de acum inainte o s am incredere in tine c ai si-ti faci temele cnd fi se pare fie potrivit. Te rog numai s& incerci s& le faci pan’ la 9.30 sau 10 cel tarziu, ca s4 poti avea un somn normal. Paul a dat drumul unui zambet larg: — Hei, ,,tat&”, acum a fost mult mai bine! imi place! — Deci am facut bine, a zis mandru Michael. —Da,a replicat Paul. $i o sa vezi, si eu 0 si fac bine. O si-mi fac tema. Nu va trebui si-mi mai aduci aminte. Grupul parea puternic marcat de demonstratia la care fusesera martori. Cateva echipe de parinfi si copii s-au oferit voluntar si-si citeasca declaratiile cu glas tare. Toti ne-am aplecat mai in fata gi am ascultat cu atentie. Parinte (acuzator): —De ce mereu trebuie s& te ceri cu mine cand te rog si faci ceva? Niciodata nu te oferi si ajufi. Tot ce aud de la tine este ,,De ce eu? De ce nu el? Sunt ocupat”. Parinte (descriind sentimente): — Nurmi place si ma cert cand te rog sii ma ajuti. Ag fi aga de fericit s& aud: ,,Nu mai spune nimic, mami. M& apuc imediat de treaba!”164 CUM SA-1 ASCULTI PE ADOLESCENTI Adolescent (acuzator): — De ce nu mi-ai transmis mesajele? Jessica si Amy mi-au spus ci m-au sunat si nu mi-ai spus. Acum am ratat meciul gi e numai din cauza ta! Adolescent (descriind sentimente): — Mami, este chiar foarte important pentru mine sd-mi primesc toate mesajele. Am ratat meciul pentru c& au schimbat ziua si am aflat numai cand a fost prea tarziu. PArinte (acuzator): — Tot ce aud de la tine este ,DA-mi...”, ,Da-mi...”, ,Du-ma aici”, ,Du-ma acolo”. Indiferent ce fac pentru tine nu este niciodata suficient. $i primesc pentru asta macar un mulfumesc? Nu! Parinte (descriind sentimente): — Sunt bucuros si ajut ori de cAte ori pot. Dar cand 9 fac, as dori si aud un cuvant de apreciere. Adolescent (acuzator): —De ce nu poti fi cum sunt celelalte mame? Toate prietenele mele pot s& se ducd la mall singure. Ma tra- tezi ca pe un copil. Adolescent (descriind sentimente): — Urise s& stau acas% samba noaptea end prietenele mele se dlistreaz’ la mall. Mi simt destul de mare
You might also like
Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore
From Everand
Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore
Jay Sekulow
Rating: 3.5 out of 5 stars
3.5/5 (137)
Her Body and Other Parties: Stories
From Everand
Her Body and Other Parties: Stories
Carmen Maria Machado
Rating: 4 out of 5 stars
4/5 (821)
A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story
From Everand
A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story
Dave Eggers
3.5/5 (231)
Magazines
Podcasts
Sheet music
Fear: Trump in the White House
From Everand
Fear: Trump in the White House
Bob Woodward
3.5/5 (738)
The Light Between Oceans: A Novel
From Everand
The Light Between Oceans: A Novel
M.L. Stedman
4.5/5 (789)
Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America
From Everand
Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America
Gilbert King
4.5/5 (266)
A Tree Grows in Brooklyn
From Everand
A Tree Grows in Brooklyn
Betty Smith
4.5/5 (1929)
Little Women
From Everand
Little Women
Louisa May Alcott
4/5 (104)
The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)
From Everand
The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)
Viet Thanh Nguyen
4.5/5 (121)
On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal
From Everand
On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal
Naomi Klein
4/5 (74)
Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln
From Everand
Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln
Doris Kearns Goodwin
4.5/5 (234)
Sing, Unburied, Sing: A Novel
From Everand
Sing, Unburied, Sing: A Novel
Jesmyn Ward
4/5 (1103)
Wolf Hall: A Novel
From Everand
Wolf Hall: A Novel
Hilary Mantel
4/5 (3811)
A Man Called Ove: A Novel
From Everand
A Man Called Ove: A Novel
Fredrik Backman
4.5/5 (4610)
The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)
From Everand
The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)
Sarah M. Broom
4/5 (98)
The Perks of Being a Wallflower
From Everand
The Perks of Being a Wallflower
Stephen Chbosky
4.5/5 (2104)
The Woman in Cabin 10
From Everand
The Woman in Cabin 10
Ruth Ware
3.5/5 (2322)
John Adams
From Everand
John Adams
David McCullough
4.5/5 (2409)
The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century
From Everand
The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century
Thomas L. Friedman
3.5/5 (2259)
Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race
From Everand
Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race
Margot Lee Shetterly
4/5 (895)
Brooklyn: A Novel
From Everand
Brooklyn: A Novel
Colm Tóibín
3.5/5 (1937)
Testul Ceasului
Document2 pages
Testul Ceasului
Cabinet Psihologic Gheorghe Anca
100% (1)
The Constant Gardener: A Novel
From Everand
The Constant Gardener: A Novel
John le Carré
3.5/5 (104)
The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living
From Everand
The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living
Meik Wiking
3.5/5 (400)
Yes Please
From Everand
Yes Please
Amy Poehler
4/5 (1891)
The Art of Racing in the Rain: A Novel
From Everand
The Art of Racing in the Rain: A Novel
Garth Stein
4/5 (4200)
The Unwinding: An Inner History of the New America
From Everand
The Unwinding: An Inner History of the New America
George Packer
4/5 (45)
The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer
From Everand
The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer
Siddhartha Mukherjee
4.5/5 (271)
Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future
From Everand
Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future
Ashlee Vance
4.5/5 (474)
The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life
From Everand
The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life
Mark Manson
4/5 (5795)
Whodas 2.0
Document6 pages
Whodas 2.0
100% (1)
The Outsider: A Novel
From Everand
The Outsider: A Novel
Stephen King
4/5 (1839)
Manhattan Beach: A Novel
From Everand
Manhattan Beach: A Novel
Jennifer Egan
3.5/5 (792)
The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers
From Everand
The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers
Ben Horowitz
4.5/5 (345)
Bad Feminist: Essays
From Everand
Bad Feminist: Essays
Roxane Gay
4/5 (1016)
Grit: The Power of Passion and Perseverance
From Everand
Grit: The Power of Passion and Perseverance
Angela Duckworth
4/5 (588)
Angela's Ashes: A Memoir
From Everand
Angela's Ashes: A Memoir
Frank McCourt
4.5/5 (440)
Principles: Life and Work
From Everand
Principles: Life and Work
Ray Dalio
4/5 (599)
Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike
From Everand
Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike
Phil Knight
4.5/5 (537)
The Glass Castle: A Memoir
From Everand
The Glass Castle: A Memoir
Jeannette Walls
4.5/5 (1713)
Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It
From Everand
Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It
Chris Voss
4.5/5 (838)
Steve Jobs
From Everand
Steve Jobs
Walter Isaacson
4.5/5 (806)
The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are
From Everand
The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are
Brené Brown
4/5 (1090)
Ordin 3674 15 - 04 - 2021
Document3 pages
Ordin 3674 15 - 04 - 2021
No ratings yet
Plan Cadru Clasa 10 Tehnologic
Document1 page
Plan Cadru Clasa 10 Tehnologic
No ratings yet
Anexa 1 - 3500 - 2018
Document70 pages
Anexa 1 - 3500 - 2018
No ratings yet
40 Repere Metodologice IPT
Document13 pages
40 Repere Metodologice IPT
No ratings yet
GDS
Document2 pages
GDS
No ratings yet
Plan de Lectie Demonstrativa
Document2 pages
Plan de Lectie Demonstrativa
No ratings yet
Volumul 2
Document572 pages
Volumul 2
No ratings yet

Adele Faber Si Elaine Mazlish - Cum Sa-I Asculti Pe-Adolescenti Ai Cum Sa Te Faci Ascultat PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Adele Faber Si Elaine Mazlish - Cum Sa-I Asculti Pe-Adolescenti Ai Cum Sa Te Faci Ascultat PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like