Ghid practic pentru asistenta medicala comunitara Volum coordonat de: Vladescu, Marian Matei, Raluca Sfetcu Autor Mircea Alexiu, Venera Bucur, Vasilica Constantinescu, Cristina Crintea, Liana David, Irina Dobanda, Mihaela lotu, Francisc Jeszensky, Felicia Lirca, Mariana Malczyk, Doina Merla, Petru Milos, Mona Moldovan, Zita Molnar, Ana Munteanu, Rodica Neagoe, Lavinia Panait, Raluca Sfetcu, Mihaela Tomita, Roxana Ungureanu, Daniela Valceanu Ghid dezvoltat in cadrul proiectului “Promovar prin dezvoltarea resurselor umane $i institutionale din asistenta medicals comunitars", finantat de Uniunea Europeana - Fondul Social European prin Programul Operational Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritara 6, DMI6.1 “Pentru o viata mai buna"; ID 18786 Bucuresti, 2012CUPRINS Introducere. ast —— artea 1 PLANIFICAREA, ORGANIZAREA $1 RAPORTAREA ACTIVITATII DE ASISTENTA. MEDICALA COMUNITARA (AMC) - POR... POR 1 -Procesul de ingrijri de sinétate mrmmnnnnes POR 2- Activitatea de asistents medicald comunitar’ POR 3 - Pagiin inflingarea unui serviciu de asistenta medicala comunitars POR 4 -Identificarea nevoll de asistent’ medicals comunit POR 5 - Relatii de colaborare AMC in cadrul echipei multidisciplinare de asistenta medicala primara de la nivelul comunitati POR 6- Model de protocol de colaborare intreasistenfa medical comunitar& (de la nivelul primarei) medicul de familie wan POR 7 - Planificarea activitati AMC. POR 10 - Macheta de raportare periodic’ a activit3tilansnnesnnnn POR 11 - Macheta de raportare anualé a populatiei catagrafiate gi asistate.. POR 12 Macheta de preiuare a beneficiarilor dela medicul de familie POR 13 - Macheta de preluare a beneficiarilor de la asistentul social artea 2 - LUCRUL CU COMUNITATEA ~ COM snr COM 1 -Diagnosticul comunitatii smn COM2- Structura raportului de diagnostic al comuni COM 3 - Model de raport de diagnostic de sdnatate public’ COM 4- Catagrafierea populatiel, stabllirea grupului tints sia populatie’ asistate Partea 3 - LUCRUL CU FAMILIA ~ FAM swnsnsnunnennn FAM 1 - Figa medicala a familie nn. FAM 2 - Factori de risc de mediu la nivelul famil FAM3 - Metodologie pentru fisa de identificare a factorilor de rsc la nivel de gospodar FAM 4 ~ Fig pentru evaluarea factorilor de rsc la nivel de gospodatie mu FAM 5 ~ Metodologia pentru figa de identificare a problemelor sociale ale familiei/gospodariei FAM6 - Figa de identificare a problemelor S0Ciale wnnw FAM 7 - Alte instrumente de evaluare a situatiei familiale (Genograma gi ECOmaPa) nnn FAM 8 - Metodologie pentru fisa de identificare a victimelor maltratari FAM 9-Fisa de identificare a victimelor maltratari snenneennnnnnn FAM 10- Metodologie pentru fisa de identificare a violentei domestic FAM11 -Fisa de identificare a violentei domestic partea 4 - LUCRUL CU INDIVIDUL = INDennnesnsnnnsnnnninnennn IND 1 - Model de figa de evident a beneficiarilor de servicii AMC sees IND 2- Metodologie pentru figa de urmarire a gravidel la domi IND 3 - Fisa de urmarire a gravidei la domicilu in trimesttl len IND 4- Metodologie pentru figa de urmarire a gravidei la domicilu, in triMeSttUl Hevnennnnnnne 76 IND 5 -Figa de urmarire @ gravidei la domiciliu in trimestrl I IND 6 - Metodologie pentru fisa de urmarire a gravidei la domiciliuin trimestril Il ms IND 7 - Figa de urmarire a gravidei la domiciliu in trimesttUl Il wm IND 8 - Manevre si tehnici de urmaire a evolutiel sTCinil mmm IND 9- Metodologie pentru fisa de urmarire a léuzei la domicili IND 10-Fisa pentru urmérirea lauzei la domiciliu IND 11 -Fisa cu manevee si tehnici de urmarire a uzei..IND 12-Metodologia de utilizare a figei de evaluare a nou-nascutuluila 1 lund. IND 13-Figa de evaluare a nou-néscutuluila 1 lun an IND 14- Metodologia de utilizare a figei de evaluare a sugarului a 3 luni ww IND 15 Figa de evaluare a sugaruluila 3 unin. rn IND 16- Metodologia de utilizare a figei de evaluare a sugarului la 6 luni IND 17 -Figa de evaluare a sugarului la 6 luni... IND 18- Metodologia de utlizare a figei de evaluare a copilul IND 19-Figa de evaluare a copilului de 1 an IND 20- Metodologia de utilzare a figei de evaluare a dezvoltari IND 21 -Figa de evaluare a dezvoltari copilului de 2 ani IND 22 Metodologia de utilizare afigei de evaluare a dezvoltarii copilului de 3 ani... IND 23 - Figa de evaluare a dezvoltarii copilului de 3 ani sem IND 24- Metodologia de utilizare a figei de supraveghere a bolnavului de 1B IND 25 - Figa de supraveghere a bolnavului de tuberculozé (TB). IND 26 - Metodologia de supraveghere a bolnavului cronic IND 27 - Fis de supraveghere la domiciiva bolnavului cror IND 28- Metodologia de supraveghere a bolnavului HIV/SIDA... IND 29 - Fisé de supraveghere a bolnavului cU HIVISIDA mma IND 30- Metodologia de supraveghere a a bolnavului cu Diabet zaharat tip Il. IND 31 - Fig de supraveghere la domiciliu a boinavului cu Diabet zaharat tip I... IND 32 Alimentatia bolnavului cu diabet zaharat .. IND 33 -Figa informativa diabet.. IND 34- Metodologia de supraveghere a boinavului psihi IND 35 -Figa de supraveghere a bolnavului psihic.. 7 IND 36- Metodologie pentru fia de identificare a gradului de autonomie a varstnicului... IND 37 -Fisa de identificare a gradului de autonomie a varstnicului IND 38 -Fisa de identificare a statusului nutritional al persoanei varstnice neu partea 5 - PROMOVAREA SANATATU $1 EDUCATIE PENTRU SANATATE — PES. PES 1 - Metodologie pentru fisa de evaluare a factorilor de risc la nivel Ulivi ual eacsesseserssererreesse 130° PES 2- Fis pentru evaluarea factorilor de risc la nivel individual. PES 3 - Machetele de evidents a actvitatilor de promovarea sanstatlisi educate pentru sénatate . PES 6 -Figa privind prevenirea si combaterea fumatul PES 7 - Chestionarul Fagerstrom de apreciere a severitatii dependent. PES 8 - Fisa privind promovarea igienel individuale. PES 9- Planificarea familial. PES 10 - Autoexaminarea S8nil0F nnn oe PES 11 -Fisa privind masurile de prevenire a bolilor cardiovasculare.. PES 12- Figa privind masurile de prevenire a bolilor cerebrovasculare (AVC ischemic, AVC hemoragic).. se PES 13 -Figa privind prevenirea si controll tuberculozel (TB) PES 14. Figa privind prevenirea si controlul diabetului zaharat... PES 15 -Figa privind combaterea consumului de alcOOl man PES 16.- Testul AUDIT de evaluate a consumului de alcool. PES 17 -Fisa privind prevenirea si controlul astmului brongi PES 18 - Frecventa examenelor paraclinice recomandate pentru adolescenfisvn. PES 19 - Frecventa examenelor paraclinice recomandate pentru adulfippartea 6 - ACORDAREA PRIMULUI ALUTOR IN CAZ DE URGENTA ~ PA sevenennnenernenee 181 PA 1- Metodologia de completare a figelor care cuprind activitatile desfasurate de asistentul medical 182 comunitar in acordarea primului ajutor in caz de urgente medicale PA 2-Fig8 de luctu cu activitatile efectuate la locul acordsrii primulul alutor - AMPUTATIA DE MEMBRE .. aan PA 3- Figa de luctu cu activitatile efectuate la locul acordri primului ajutor - ARSURI PA4- Fig de luctu cu activitaile efectuate la locul acordarii primulul ajutor - ENTORSE $1 LUXAT II smvnermnnrstntnnnne PAS - Fis8 de luctu cu activitatile efectuate la locul acordarii primului ajutor - RESUSCITAREA CARDIORESPIRATORIE sen PAG - Fisi de lucru cu activititile efectuate la locul acordarii primului ajutor - HEMORAGIA anno. 197 PA? - Fisa de lucru cu activitatile efectuate la locul acordarii primului ajutor ~ INTOXICATI sno 194 PAB Fisa de lucru cu activitatile efectuate la locul acordarii primului ajutor - ELECTROCUTARE... 198 PA. Fisa de lucru cu activitatile efectuate la locul acordatii primului ajutor - FRACTUR PA 10- Figa de lucru cu activitatile efectuate la locul acordarii primulul ajutor — LESIN sass PA.11 -Figa de lucru cu activitatile efectuate la locul acordaril primului ajutor ~ PLAGI. PA 12- Fig de lucru cu activitstile efectuate fa locul acordarii primului jutor- TIPURI SPECIALE DE PLAG snr PA 13 -Figs de lucru cu activitatile efectuate la locul acordrii primului ajutor — POLITRAUMATISME te vse 205 PA 14-Figa de lucru cu activitagile efectuate a locul acordarii primului ajutor -TRAUMATISMUL CRANIANewnnmnnmnnns 187 snnnnnnnnnnnnseesinrnn 206, partea 7 - ADMINISTRAREA UNOR TRATAMENTE LA DOMICILIUL PACIENTILOR - AT.. AT 1 - Metodologia de lucru pentru administrarea tratamentului mmmnnmnmnenenesninnnnne208 AT 2- Administrarea medicamentelor prin pictur’ aUricUlare wmmmnnnnsse AT3- Administrare medicamentelor pe cale oral’ AT6- Administrarea medicatiei pe cale nazal& AT7 - Administrarea medicamentelor pe sonda nazogastrica $i gastrostorma x AT8- Administrarea medicatiei pe cale OCUIarS wrnnannene AT9- Administrarea mucodermali a medicamentelor a AT 10- Administrarea transdermala a medicamentelor AT 11 - Administrarea tratamentulut in tuberculOZas0 ‘AT 12-Ideile principale pentru discutia cu pacientii a diferite momente ale tratamentului sin situatii particulare..Introducere Acest set de instrumente a fost dezvoltat in cadrul prolectului "Promovarea incluziunii le prin dezvoltarea resurselor umane si institutionale din asistenta medical’ comunitar Proiectul a fost implementat de Scoala Nationala de Séndtate Public3, Management si Perfectionare in Domeniul Sanitar (SNSPMPDS) in parteneriat cu Universitatea de Vest, Timisoara (UVM), Directfa de Sanatate Publica Judeteana Timisoara (OSPJ TM), Centrul Regional de Sanitate Publica Timisoara (CRRSP TM), Directia de Sénatate Public Judetean Mures (DSP MS), Centrul Regional de Sanatate Public’ Mures (CRSP MS), in perioada 2009 - 2012 fiind finanfat de Uniunea European - Fondul Social European prin Programul sectorial Operational pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, Axa prioritard 6.1. "Pentru 0 viat8 mai bun3", Proiectul s-a derulat in toate cele 10 judete din Regiunile de Dezvoltare Vest si Centru, sia avut @ obiectiv principal reglementarea activititii de Asistent Medicalé Comunitara atat la nivelul organizarii profesiei (dezvoltarea standardului ocupational) dar si la nivelul structurarii si uuniformizéri activitagit de asistenté medicala comunitars, Prin acest set de instrumente (toolkit) ne propunem, asadar, s8 oferim o colectie de Instrumente care sa faciliteze munca in teren a asistentului medical comunitar (AMC), fie acesta novice sau profesionist experimentat. Acestea acoperd toate categoriile de activitati derulate de AMC, de Ia planificarea si organizarea activitatii pana la managementul unor categorii specifice de beneficiari sau activititile de promovare a sandtaji. Aceast8 resursi este, asadar, destinaté preponderant practicii AMG, fiind o completare a manualului de asistenta medical comunitars dezvoltat, de asemenea, in cadrul prolectului mai sus mentionat. Setul este organizat in 7 parti si confine 111 de instrumente individuale ce pot f utilizate ‘ca atare sau adaptate le nevoile locale. Fiecare instrument este insotit de 0 metodologie 2 acestuia, care detaliaz’ conditile si modul de utilizare, Acest set de instrumente poate fi utilizat fn functie de necesitatile fiecdrui utilizator in parte, ne-existand o regula strict de utilizare. Acest lucru este posibil decarece fiecare instrument este direct utilizabil (impreund cu ‘metodologia) fara afi necesaré lecturarea intregului manual pentru infelegerea acestuia, in “Partea 1 - Planificarea, organizarea si raportarea activitati de de asistenta medical ‘comunitara” abordim aspectele organizatorice ale practicil AMC, oferind - pe de o parte - instructiuni pas cu pas pentru infiintarea unui serviciu de AMC, identificarea nevoilor de AMC la nivelul unei comunitati sau pentru planificarea activitstii AMC iar ~ pe de alté parte ~ machete de planificare si raportare @ activitatii care pot fi direct ut so ate sau adaptate la nevoile locale. Urmand apoi modelul asistentei comunitare centrat pe individ, familie si comunitate, in urmatoarele 3 parti ("Partea 2~ Lucrul cu comunitatea’, “Partea 3 ~ Lucrul cu familia” si “Partea 4 — Lucrul cu individul’) oferim instrumente de diagnostic, interventie si management, specifce ‘AMC (de ex. Diagnosticul comunitatii, diagnosticul familiei, etc). in “Partea 5 - Promovarea snatati si educatie pentru sanatate” punem la dispozitie AMC at&t fise informative cat gi fige de lucru pentru fiecare grup vulnerabil in parte (de ex. Boli cardiovasculare), iar in “Partea 6 -Acordarea primului ajutor in caz de urgent” am inclus fise de lucru pentru cel mai frecvent intélnite tipuri de urgenfe in practica AMC. Ultima parte este dedicat administrarit tratamentului la domiciliul paciengilor, cuprinzand © metodologie generala de administrare a tratamentului la domiciliu si una specifica pentru TB. Ne dorim ca acest set de instrumente sa fie utlizat, adaptat si imbunatatit pe parcursul anilor, servind ca un inceput pentru standardizarea practicii de AMC in Romania Bucuresti, 20 februarie 2012 Autorii$1 RAPORTAREA ACTIVITATII DE ASISTENTA MEDICALA COMUNITARA (AMC) - POR CUPRINDE URMATOARELE INSTRUMENTE: POR 1 - Procesul de ingrijiri de sanatate POR 2- Activitatea de asistentd medical’ comunitard - POR 5 - Relatii de colaborare AMC in cadrul ulechipei mmulticisciptinafe'des ‘Bistenta mmedlcala primar de la nivelul comunitayit POR 6 - Model de protocol de colaborare intre asistenta medical" comunitaré (de la nivelul primdriei) si medicul de familie POR 7 - Planificarea activitéqii AMC. POR 8 - Instrumente pentru planificarea si raportarea activitatii POR 9 - Macheta de planificare si organizare a activitatit dé teren POR 10 - Machete de raportare perPlanificarea, organizarea si raportarea activitatii de asistenta medicald comunitar’ (AMC) POR 1 - Procesul de ingrijiri de sanatate Selectarea $/ utilizarea unui model teoretic pentru organizarea activitatii practice poate facilita mult munca AMC prin oferirea unui cadru structurat pentru actiune, prin etapizarea proceselor de munca 41 prin evidentierea prioritatifor la nivelut flecdrei etape. Aceasd fsa prezinta pe scurt unul dintre cele mai utilizate modele teoretice in asistenta medicala internagionald, modelul procesului de ingrijiri de sdndtate. Conceptul de “proces de ingrjri de sindtate” (‘nursing process”) a fost introdus de OMS si feprezinté “un termen aplicat unui sistem de interventii specifice.ce vizeaz sénatatea indivizilor, famililor si/sau comunitatilor’. Procesul de ingtijiri de sanatate reprezintd mai degrab& un cadru conceptual de organizare, planificare si implementare a activit8tilor de asistenta medical comunitara, decat un instrument luat ca atare. El ofera o grld de infelegere a nevoilor de ingrijri de sénatate si a etapelor necesare pentru o ingrijre adecvat’, Conform modelului de ingrijiri de sdnatate al lui Roper, Logan i Tierny, sunt luate in consideratie 12 activitéti ale vietii (mentinerea unui mediu sigur, comunicare, respiratie, alimentatie, eliminare, spalat si imbracat, controlul temperaturi, mobilizare/miscate, munca si joacd, exprimarea sexualitatii, somnul, moartea) care pot fi influentate de-a lungul vietii de 5 grupe de factori de risc: biologic, psihologici, socio-culturall, de mediu gi politico-economici. In functie de actiunea factorilor de risc, activitatile pot fl indeplinite sau nu de catre individ, acesta fiind intr-o stare de dependent3/independenta continua. Procesul de ingrijiri de sdnatate are patru etape distincte: identificarea nevoilor de sdndtate, planificarea activitatilor, implementarea planului de ingrijire si evaluarea rezultatelor. Pasii care trebulesc urmati in fiecare dintre aceste etape sunt prezentati in cele ce urmeazé, pe scurt, cu scop informativ. Etapa | - Identificarea nevoilor de sanatate (in 6 pasi) 1. Culegerea datelor (diferite metode); 2. Stabilirea problemet (actuals sau potentiala); 3. Identificaree factorilor de risc specifici fiecdreia din cele 12 activitati ale vietii: biologici, psihologici, socio-culturali, de mediu si pol 4, Identificarea grupurilor cu rise crescut; 5. Identificarea problemelor actuale specifice starli de dependenta, mediului si rutinei; 6. Formularea diagnosticului de ingrijire. iico-economici; Etapa a Il-a ~ Planificarea activitatilor (in 6 pasi) 1. Stabilirea scopului si obiectivelor: a. Scop (de ex. Imbunatatirea/mentinerea starii de sindtate); b. Obiective (de ex: prevenirea problemelor potentiale determinate de problemele actuale, rezolvarea sau ameliorarea problemelor actuale, prevenirea recidivelor si 2 complicatilor, iar in cazul problemelor care nu pot fi rezolvate dezvoltarea de ‘ 10metode alternative pentru adaptarea la deficientele actuale). 2. \déritificarea membrilor echipei multidisciplinare si stabilirea de respohsabilitati specifice flecdrui membru; 3. Identificarea resurselor proprii, familiale si comunitare necesare in procesul de ingrjire sia instrumentelor de acces la aceste resutse; 4. Stabilirea modalitatii de monitorizare si evaluare; 5. Stabilirea interventilor; 6. Elaborarea Planului de ingrijire. Etapa a Il-a- Implementarea planului de ingrijire AMC desfaisoard activitati specifice adresate individului, familie si comunitatlt 1, Interventii preventive de nivel t: a. educatie pentru sanstate; b. profilaxie primordiala: interventii de prevenire a aparitiei factorllor de isc - populatie sinstoasé, factori de rise absengi (-} ©. profilaxie primara: interventii de prevenire a aparitiel imbolnavirilor ide reducere a factorilor de rise populatie sénatoasa, fectori de isc prezenti (+). 2. Interventii preventive de nivel Il (profilaxie secundara): interventii pentru tratarea bolilor si de prevenire a aparitiei complicatilor si incapacitatii - populatie cu boli acute, factori de tisc prezenti (+); 3. Interventii preventive de nivel il (profilaxie tertiar8): interventii de reducere a incapa- Relatii.de colaborare:AMC:in.cadrulechipel ‘ 1 <<, multidisciplinare de.asistenta:medicala primara de la nivelul comunitatii Unitatea de competenta generald 3 din Standardul Ocupational pentru asistentul medical comunitar este “Comunicarea interactiva cu toti actorii de fa nivelul comunitatir, Aceasta competent include colaborarea cu echipa multidisciplinara de asistenta medicald primard. In aceasta fisa prezentam pe scurt situatia actualé si facem referire ia legislagia in vigoare care reglementeaza lucrut in echipa multidisciplinara la nivelul comunitati Asistentul medical comunitar isi desfésoara activitatea in cadrul serviciilor publice de asistenta socials constituite la nivelul autoritatilor administratiel publice locale, alaturi de mediatorul sanitar si asistentul social. in vederea indeplinirii atributilor sale, acesta colaboreazé si cu medicul de familie cate deserveste comunitatea, pundndu-se astfel bazele unei echipe de asistenta medicala primaré multidisciplinara. Aditional, alti profesionisti cu atributii in domeniul asistentei medicale primare (atunci cénd acestia exist’) se pot alatura echipei multidisciplinare (de ex. moasé, fiioterapeut, etc). Atributile asistentului medical comunitar si ale mediatorului sanitar sunt reglementate prin HG 56/2009, atributile asistentului social sunt stipulate in legislatia privind asistenta socials (Legea nr. 292/2011, Ordonanta 68/2003) iar ale medicului de familie in Legea 95/2006. Responsabilitatile medicilor de familie referitoare la furnizarea de servicii in cadrul sistemului de asigurari de sanatate sunt consemnate in Contractul - Cadru gi in Normele de aplicare ale acestuia. Echipa multidisciplinara de asistent’ medicals primard de la nivelul comunit&tii are ca obiectiv fundamental promovarea si mentinerea sinatatii individului, famiiei si comunitati, prin oferirea uhor servicii eficiente care s4 raspunda unor nevoi complexe de ingrijire intr-un timp ~ ‘cat mal scurt, in mediul de viaga al beneficiarilor. Aceasta activitate in echipa interdisciplinar’ va contribui la consolidarea capacitatil asistentei primare de a asigura ingrijirea unui procent cat mai mare de pacienti chiar in cadrul ‘comunitatii. Componenta echipel va inlesni o comunicare imbunatatita intre membrii sai, va ‘reste eficienta si calitatea servicillor oferite populatiei si, in acest fel, ajungandu-se la o extindere a serviciilor medicale in zonele rurale si localititile mici a céror populatie nu este acoperita corespunzator in prezent. Desi necesitatea lucrulul in echip’ multidisciplinara transpare atat din legistatia sociala si medical comunitar’ cat si din recomandsrile facute in Raportul Comisiei Prezidentiale pentru analiza $1 elaborarea politicilor din domeniul sanatatii publice din Roménia -, Un sistem centrat pe nevoile cetateanului’, pana in prezent nu a fost dezvoltat un cadru care s8 reglementeze colaborarea si coordonarea intre membril echipel Jn scopul facilitatii colaborarii intre actor hele cu atributii in asistenta medicala primar dela administratiei publice locale si cabinetele medicilor de familie din teritoriul deservit de acestea (prezentat la pagina 22). Acesta poate fi adaptat in functie de necesitatile locale si corelat cu legislatia tn vigoare fa data incheieri ll a ul comunitatii, am elaborat un model de protocol de colaborare intre autoritatile | TeauedPOR6 - Model de protocol de colaborare intre asistenta medicald comunitara (de la nivelul primariei) si medicul de familie (Antetul unitayii care Nr dite PROTOCOL DE COLABORARE NR. / sossesecone2012 Incheiat intre: PRIMARIA snmnny SHE reprezentata. de Primar si ‘CABINETUL MEDICAL INDIVIDUAL (CMI) ny St, Feprezentat de Dr. serene +» €U sediul in loc. ART. 1 SCOPUL PROTOCOLULUI Protocolul se incheie intre cele doud parti in vederea integral activitatilor de asistentd medicalé comunitaré cu cele de medicina de familie desfasurate la nivelul comunitatil. Colaborarea dintre parti se va baza pe oblectivele si principille prevazute de actele normative de reglementare ale asistentei medicale comunitare, asistentei medicale primare si asistenfei sociale. Obiectivul specific al protocolului consta in dezvoltarea une relatii de colaborare intre asistentul ‘medical comunitar, mediatorul sanitar de la nivelul primariei si medicul de familie care activeazs in teritoriul administrat de primarie, in vederea derularii unor activitati/programe/proiecte ce au drept scop imbunatatirea si eficientizarea asistentei medicale la nivelul comuniART. 2 DOMENIILE DE COLABORARE Primaria prin asistentii medicali comunitari in colaborare cu medicul de familie: \ediatorii sanitari realizeaza urmatoarele activitati a) _ identificarea problemelor medico-sociale ale individului, familiei si comunitati; b) educarea individului, familiei si comunitatii pentru sénatate si pentru asigurarea unui mediu sanatos; )__promovarea unor atitudini si comportamente favorabile unui stl de viata sinatos; 4d) mobilizarea populatiei pentru participarea la programele de vaccinari, la controale ‘medicale profilactice sila alte actiuni pentru sanatate, prevenirea si profilaxia bolilor; e) _ promovarea sanstatii reproduceri si planificarea familial ) _acordarea de ingrjiri medicale curative la domiciliu. ART. 3 RESPONSABILITATILE PARTILOR 3.1. Responsabilitatile PRIMARIEI Primaria prin asistentii medicali comunitari si/sau mediator responsabilitati: sanitari are_urmatoarele 1. culege date despre starea de sanatate a indivizilor/famililor din teritoriul arondat. identifica indiviziifamilille cu rise medico-social si semnaleazi medicului de familie problemele medico-sociale identificate; 2. participa la elaborarea si implementarea masurilor de interventie convenite de comun acord cu medicul de familie gi cultiv’ increderea reciproca comunitate; tre medicul de familie si 3. identificd, urmareste si supravegheazS medical gravidele cu risc medico-social in cola- borare cu medicul de familie gi cu asistenta din cadrul cabinetului medical individual, pentru asigurarea in familie a conditilor favorabile dezvoltarii nou-nascutului; 4, efectueazi vizite la domiciliul uzelor Iuate in evident, recomandand masurile necesare de protectie a sanatatii mamei si a nou-ndscutului; promoveazé aléptaree si practicile corecte de nutriie; 5. supravegheazé in mod activ starea de sindtate a sugarului gi copilului mic din evidenta proprie; efectueaza vizite la domiciliul sugarilor cu risc medico-social tratat la domiciliu si urmareste aplicarea masurilor terapeutice recomandate de medic; 6. urmareste si supravegheaz activ nou-nascutii ale cror mame nu sunt pe lista medicului de familie, initiand tn acelagi timp toate demersurile necesare pentru luarea in evident’ aacestora; 7. participa in echipa cu medicul de familie, la desfégurarea diferitelor actiuni preventive, pe teritoriul comunitatii: vaccinari, programe de screening populational, implementarea programelor nationale de sinstate; 23.8.indrum’ persoanele care au fost contaminate/infestate/infectate, pentru control si participa la aplicarea masurilor de prevenire si combatere a eventualelor focare de infect 9. semnaleaz’ mediculul de famille cazurile suspecte de boli transmisibile constatate cu ocazia activitatilor in teren si/sau persoanele cu boli cronice neluate in evidenta acestuia, dupa caz; participa la depistarea activ’ a acestor tipuri de afectiuni, sub indrumarea medicului de familie; 10. urmareste si supravegheaza in mod activ copiii din evidenta speciala (TBC, HIV/SIDA, Prematuri, anemici etc) care nu sunt sub o alté supraveghere medical sau institutional’ si face in acelasi timp demersurile necesare pentru luarea in evident’ a acestora de citre medicul de familie; 11. identifica persoanele din comunitate neinscrise pe listele medicului de familie, le semmaleazi. medicului de familie si conlucreaz’ cu acesta pentru intocmirea documentatiei necesare inscrieril acestora; 12. ofera ingrijiri medicale curative recomandate de medicul de familie, 1a domiciliu pacientilor; 13. desfasoard activitati de consiliere si demonstratii practice pentru insusirea unor deprinderi utile, i combateriibolilor; 14, colaboreazé cu medicul de familie pentru realizarea de programe/activitati ce se adreseaza unor grupuri-finta 15. disemineaza informatii specifice de planificare familiala si contraceptie; 16, efectueazs activitati de educatie pentru: sénatate in vederea adoptarii unui stil de viaya sanatos, scopul prevent 3.2 Responsabilitajile CMI Cabinetul_ medical individual prin reprezentantul legal al acestuia are urmstoarele responsabilitat 1. réspunde solicitarilor venite din partea asistentilor medicali comunitari si a mediatorilor sanitari cu privire la probleme de sinatate ale persoanelor aflate in evidenta acestora, $1 intervine potrivit statutulut i situaflel medico-sociale ale pacientilor; 2. evalueaza situasia persoanelor neasigurate aduse la cunostint& de catre asistentii medicali comunitari $i mediatorii sanitari, in vederea obtinerii statutului de asigurat in cadrul asigur&rilor sociale de sanatate sia inscrierii pe ta proprie a acestora; 3. organizeaza si desfasoara impreund cu asistentul medical comunitar si mediatorul sanitar activitati de promovare a séndtatii si de educatie pentru sandtate in comunitate, 4. initieaz’ $i implica asistentul medical comunitar si mediatorul sanitar in activit3yi de Promovare a unui mediu de viata séndtos, de planificare familialS si de sandtate a reproducesil; 5. desfagoaré activitagi de consiliere si demonstratii practice pentru insusirea_unor deprinderi utile, in scopul prevenirii si combateri bolilor, 246. colaboreaza cu asistentul medical comunitar si mediatorul sanitar pentru realizarea de programe ce se adreseaza unor grupurl-yint’; 7. acorda servi medicale de profilaxie, preventie, curative, de urgenta side suport tn limita ‘competentei profesionale, si prevederilor impuse de legislatia in vigoare; 8. inscrie pe lista proprie copiti neinscrisi la un medic de familie, care sunt semnalati de asistentul medical comunitar, mediatorul sanitar, parinti sau apartinatori legali; 9. inscrie pe lista proprie gravidele si lehuzele neinscrise pe lista unui medic de familie, care sunt prezentate de asistentul medical comunitar/mediatorul sanitar; 10.ia in evident copiii cu TBC, HIV/SIDA, prematuri, anemici sau alte boli speciale, semnalati de asistentul medical comunitar/mediatorul sanitar; 11. inregistreaza pacientil cu afectiuni cronice depistati de asistentul medical comunitar in comunitate si neluatj In evident; 12. informeaz’ asistentul medical comunitar si mediatorut sanitar despre campanille de vaccinare ce urmeaza a fi desfagurate in vederea mobilizarli populatiei din comunitate aflata in asistenta acestora; ART. 4 DURATA PROTOCOLULUI: Prezentul protocol se incheie pe durata de 1 an, care decurge de la data semnéii | La expirarea termenului de 1 an, protocolul se prelungeste automat pentru urmatorul interval de 1 an, daca vreuna din parti nu notific’ celeilalte in scris, cu cel putin 30 de zile inainte de acest termen, dorinta ca protocolul s& nu fie prelungit. ART. 5 DISPOZITI FINALE Prezentul protocol de colaborare intra in vigoare la data semnarii de cStre cele doua part. Prezentul protocol a fost redactat in 2 (dows) exemplare originale, cate unul pentru fiecare dintre partile semnatare. PRIMARIA: cmt: Primar Doctor 25.Unitatea de competensa generala 2 din standardul occupational AMC este “Planificarea propriet activitayi”, Aceastd competenta este foarte importanté pentru AMC, deoarece acesta trebule sa-s1 organizeze si sa-siplanifice singur activitatea proprie, avand un grad mare de independentd in acest proces. Aceastd fisa oferd informatii generale despre tipurile de activitati pe care AMC le desfisoard slinclude un model de stabilire al agendei zilnice. Planificarea const tn stabilirea programului de activitate pe baza analizel si ierarhizarii activitatilor in functie de prioritati si de baremul de vizite la domiciliu. In mod concret, aceasta insemna stabilirea lstei de beneficiari sia traseulul de parcurs precum si consemnarea traseului tm caletul de activitate si in registrul de teren. © buna planificare va tine cont si de timpul necesar pentru preluarea beneficiarilor cu probleme medicale gi sau sociale, de posibllitatea aparitiel unor situatii neprevazute si de alte activitati specifi Controalele profilactice/periodice planificate Controalele profilactice la grupele populationale la risc inalt (nou-nascuyi, sugati, gravide, liuze) ila controalele periodice la varstnici si bolnavii cronici sunt planificate in caietul de activitate si in registrele de evidenga. Este recomandat ca, la vizita curenta, s& fie stabilita data si ora aproximativa a urmatoarei vizite la domiciliu impreuna cu beneficiarul, sub rezerva replani vizitei in caz de situatit neprevazute. Baremul de vizite la domiciliu Se recomanda ca asistentul medical comunitar s8 efectueze in medie, (in condi normale s1 conform planificarii $i organizarii activitatii, un numar de 8-10 vizite pe zi. La fiecare din aceste domicili, asistentul medical comunitar va observa/intervieva/examina toti membrii familiel care sunt prezenti si fac parte din grupul tint’ al AMC, astfel cd numarul de beneficiari poate varia intre 10 beneficiari/zi (1 persoand) si 40 beneficiari/zi (4 persoane din familie asistate), Planificarea controalelor profilactice/periodice trebuie sd tind cont de o anumita ritmicitate (atat in functie de problemele medicale si sociale cat siin functie de tipul beneficiarului): '* nou-nascut (copil 0-28 zile) sénatos — 1 vizité/saptamand; sugar 1-3 luni snatos — 2 vizite/luna; sugar 4-12 luni sindtos ~ 1 vizité/lund; © gravida cu sarcing normals ~ 1 vizitd/luna; * gravid’ cu sarcina la risc/tisc de abandon al copilului - 2 vizite/luni ‘* bolnavi cu boli cronice compensate- 1 vizita la 3 luni sila solicitare Planificarea deplasérilor pe teren se va face tinand cont si de numérul de comunitati asistate (ex. cartiere, sate apartinatoare) cat si de distantele de parcurs. In practic, se obisnuieste a se elabora un program orar cu specificaree zilelor din saptiman in care se va face eplasarea in fiecare din comunitatile arondate. 26Situatii neprevazute Fara de planificarea/organizarea initial, asistentul medical poate sd fie pus in situatia de a-si teplanifica/reorganiza activitayile in functie de situatille nou aparute inaintea deplasiil pe teren saUIn teren: mai multe afectiuni acute, mai multe cazuri sociale, cazuri de violent§ in familie sau alte violente, cazuri de abandon, situatii de urgenté ce necesit8 acordarea primului ajutor, epidemii, focare epidemice, inundatii,canicula/ger, altele, Adaptarea programului de activitate la aparitia unor situatii neprevézute, trebuie sa tind cont de: © echilibrarea activitatilor pe termen scurt (prima vizité fa nou-nascut, vizite la beneficiari preluati de la medicul de familie side la asistentul social, situasii de urgent, mobilizari la vaccinari, $.a) cu activititile pe termen lung (precum controalele profilac- tice/periodice planificate, actiunile de promovare a sénatatil, 5.2). incercarea de a indeplini obiectivele si cutarea de solutii convenabile; * solutionarea obiectivelor cu potential rise si diminuarea posibilului impact negetiv; * adoptarea masurilor adecvate intr-un stadiu incipient. 2 Alte activitdti specifice Pe linga activitatile curente, asistentul medical comunitar are obligatia de a participa periodic la: © sedinfele lunare de indrumare tehnicé si metodologica cu persoana desemnata s& ‘coordoneze activitatea AMC din cadrul compartimentulul de AMC de la nivelul DSP- ului (Directiei de Sandtate Publica) sedintele la care este solicitat de primar/alyi reprezentantiai autoritatii publice locale; * intalniri cu reprezentanti ai institusillor guvernamentale/neguvernamentale; * forme de educatie medicals continua organizate de citre CAMGMAMR,. si alte organizati j Preluarea beneficiarilor cu probleme medicale (de la medicul de familie) si sociale (de la asistentul social) Preluarea beneficiarilor de la medicul de familie se face periodic, cu ritmicitate stabilita ‘impreund cu acesta i in functie de necesitatile existente la nivelul comunitatii. Preluarea listel cu beneficiari de la asistentul social se va face in mod similar, in timpul activitayii desfagurate in biroul de la primarie. < Propunere de program zilnic de activitate: (08,00-10.00 - Birou primarie: # consemnarea informatillor In fise, registre $i alte documente, centralizarea informatillor $i raportarea periodica a activit8ti, reactualizarea evidentelor, planificarea/replanificarea controalelor profilactice/periodice, planificarea actiunilor de promovare a sén&tati, preluarea persoanelor cu probleme sociale de la asistentul social, 7organizarea siravortar Planificares * organizarea/reorganizarea activitéyii pe baza planificari/replanificarl, a listel de beneficiari preluati de la medicul de familie gi asistentul social si a situatiilor nou aparute (epidemii, focare, inundatli,canicula/ger, alte), * organizarea activitatilor si consemnarea domicililor/deplasarilor in caietul de activitate siin registrul de teren. 10.00-16.00 - Munca de teren: ‘+ Realizarea activitatilor de promovare a sinatatii conform planificariisi/sau * vizite la domiciliu pe baza planificarl (controale profilactice, controale petiodice/boal8) sipreluarii de la medicul de familie si asistentul social si/sau ‘+ mobilizari la controale profilactice/periodice si/sau ‘* mobilizéri la vaccindri si/sau ‘* actiuni in focar, prim-ajutor, participarea la anchete epidemiologice/sociale, 5.2. 28POR 8.-instrumenta pentru planificarea siraportarea activitaqi Documentarea activitatil este o componenta importantd pentru AMC deoarece ajutd practicianul sai cunoasca mai bine populatia deservita si reprezintd baza pentru rapoartele de activitate. Aceastd fs prezinté metodologia de lucru cu un set de machete model utilizate pana la data realizérii acestui ghid in judetul Sibiu. Datele primare privind beneficiari, evaluarea si monitorizarea starii de snatate, interventille la domiciliu trebuie centralizate in vederea evalusrii activitati si raportarii. Evaluarea consta in centralizarea datelor, evaluarea obiectivé a rezultatelor, compararea calitativ a rezultatelor obtinute cu cele preconizate, cuantificarea diferentelor si definirea actiunilor ce se impun. Rapertarea este transmiterea informatilor privind activitatea desfasurat8, pe formulare tipizate, Catre primarie, directia de sanatate public’ si alte institutii, conform prevederilor legale. Centralizarea datelor Se face din catagrafia populatiel la risc, caietul de activitate, registrul de teren, figele de supraveghere activa la domiciliu a beneficiarlor, registrele de evidenté generald si specials, instrumentele de lucru i de raportare. Centralizarea zilnicd a activitatii/vizitelor la domiciliu se face pe Macheta de centralizare a activitafi Raportarea activitatii Rapoartele de activitate sunt lunare, trimestriale, semestriale si anuale. Pentru raportarea lunar’, trimestriala si semestrialé se va completa gi transmite "Macheta de raportare a activitafii Junare/trimestriale/semestriale/anuale". Lunar se va raporta situatia ingrijrlor la domiciliu ‘efectuate in luna in curs, pe categorii de interventil. Lunar, se va face un raport narativ al activitatii si un studiu de caz. Trimestrial se raporteaza situatia bolnavilor cronici aflati in cevidenga la sfarsitul trimestrului, pe sexe si grupe de boli. Pentru raportarea anual, asistentul ‘medical comunitar va completa si va transmite “Macheta de raportare anualé privind beneficiari flag in evident& in anul precedent’. Utilizarea instrumentelor de raportare © Centralizarea vizitelor la domiciliu Se completeaz’ in caletul de activitate tipizat “Macheta de centralizare a activitafi", completandu-se in timpul vizitei la domiciliu rubricile din prima parte a machetei c nr, ert, numele si prenumele beneficiarului, varsta, adresa de domiciliu conform planificarii vizitelor pe ziua respectiva (Macheta de planificare si organizare a activitagiN, ‘poi, dupa fiecare beneficiar planificat se trec datele despre fiecare membru al famili care a fost examinat cu ocazia vizite’ la domiciliu, se bifeaza la fiecare motivul vizitei la 29\ctivitatii-de. asistent’ medical comunitara (AMC) ranortarea a Planificares, organizarea si domicitiu (CRp, Cn, CBm, Cbe, ID, AS, U, M) si, pentru fiecare familie, se trece (in rubrica corespunzitoare) marimea familiei (total beneficiar) si numarul de persoane din familie care au beneficiat de vizita la domiciliu (total beneficiari directi) si la sfarsit distanja Parcursi in km sI mijlocul de deplasare. La intoarcerea din teren, asistentul medical ‘comunitar va centraliza in partea a doua a machetel de centralizare a activitatii datele consemnate in teren, respectiv: total beneficiari si total beneficiari pe fiecare grup’ de varst8 (0-1 an, 1-14 ani, $-64 ani, 65+ ani), total activitati realizate cu ocazia vizitelor la domiciliu (CPp, CPn, CBm, Cbe, 1D, AS, U, M) pe total beneficiari si total beneficiari pe fiecare grupa de varsta. La sférsitul luni se vor centraliza datele consemnate in partea a doua a machetel, se vor analiza $i raporta Raportarea activitatii, Pentru raportarea lunaré, trimestriald si semestrialé se va completa si va transmite macheta continnd datele centralizate privind nr. populatiei asistate (beneficiari) respectiy, total in evident din care persoane cu probleme sociale, Persoane cu probleme medicale si total beneficiari de servicii (vizite la domiciliu), pe sexe si grupe de varsta. Pe aceesi macheta se raporteaza situatia gravidelor (existenge la fnceputul intervalului, luate in evident, scoase din evidenta si motivul scoateri, ramase in evidenta) si a copillor (imunoprofilaxie) cat si actiunile de educatie pentru sanatate gi alte actiuni. Pentru raportarea anualé, asistentul medical comunitar va completa gi va transmite ‘macheta de raportare anuala privind beneficiari aflasi in evidenga in anul precedent, pe sexe, varste de la 0-100 ani si peste respectiv gravide, bolnavi cronici, bolnavi psihici, ‘cazuri de violent domestic’, decese. 30Data; ua ra Wr cr. ‘Numele si] Varsta | Adresa__| Motivul viziteila domiciln MFTTB prenumele de beneficiarului domiciu | CPp | CPn | CBm | CBe | 1D | CS |U|M Legenda: Pp ~ control profilactic/control periodic planificat Pn ~ control profilactic/control periodic neplanificat €Bm ~ control boala - preluat de la medicul de familie Cbe - monitorizare evolutie boalds I~ ingrifri la domiciliu S—caz social - preluat de la asistentul social U-urgenta M ~ mobilizare la vaccinéri sau control profilactic/periodic ME/TB - marimea familiei total beneficiari Nr. Crt. Activitagi realizate cu ocazia vizitelor la domiciliu Grupa de varsta Nr. beneficiari CPp Pn CBm CBe iD AS u M 0-1 an 1-4 ani 15-64 ani & joys 65 ani si peste Total 31activitatil de asistenita medical comunitara (AMC) rtarea POR 10 - Macheta de raportare periodica a activitagii ‘Anul20, et PRIMARIE Aststant medical comunkar apactibiyaty Hace lume si prenume Semnatura Semnatura Stampila RAPORT DE ACTIVITATE PE LUNA.......0..o(TRIMESTRUL....SEMESTRUL___) Nr. | Oragul’ [A 8 c crt. | Comuna | Populasie Persoanecu | Persoanecu asistatd probleme probleme sociale medicale domicitiu {bolnavi croni Total [F [M | Total [F [M|Total | F Total__[F 4 | Necopit o-an ‘Nr. copit 2 | b-t4ani Nr 3 | persoane 15-64 ani Nr | Persoane peste 6s ani Total 5 | rvaeaes Total 6 | general AYBHC+D Gravide Imunoprofilaxie ‘A. Total gravide existente la nceputet suuiectiunel Numar copii catagrafiati Trimestruli de ane Numéar mobilizari efectuate Trimestrulide ac Numar copii vaccinagi Trimestrul lide = Sane ‘Numar copii nevaccinayi, din care: B. Total gravide luate in ; evidenga in semestrul actual eae Trimestrul ide pie Neprezentafi Trimestrulirde : cael Plecasi/mutati Trimestrul Mi de sarcing tthe 32C. Total gravide scoase din evidenta in semestrul actual a. prin nastere din care: 6. prin plecare c.prin avort d. prin deces D. Total gravide rémase in evidenté la sfarsitul semestrului Trimestrul 1 de sarcind : Trimestrul W de din care: : sarcing Trimestral iii de sarcind Nr. actiuni educatie Alte pentru séndtate activitagi Teme acgiuni 33Planificarea, organizarea si ranortarea activitatil de asistenté medical comunitara (AMC) POR 11 - Macheta de raportare anuala a populafiei catagrafiate si asistate ‘Comunitate: ‘sistent medical / Mediator sanitar Populagie catagrafiata si asistata in anul {Situagia la 31 decembrie) Nurse : beneficiari ener |Anul [Persoar rome] 4| Tot! TT Wweincri| Gra aotnai] "6°" [vice | Bota] a M/F |lamedic | vide |cronici psihici ' violenga care handicy Pin familia m fF M[Fl Me M[F[M] F on luni tan 2ani Bani “4ani Sani, 6ani 100 peste 100 Total Lgeneral] 34POR 12- Macheta de preluare a beneficiarilor de familie MEDIC DE FAMILIE Cazuri medicale Poate administra la domiciliu tratamentul conform indicatillor din Rp.(se anexeazi copie retet3) Alte recomandari generale Data: Semnatura si parafa medicului 35POR 13 - Macheta de preluare a beneficiarilor dela asistentul social ASISTENT SOCIAL Cazuri sociale cu probleme de sanatate Alte informatii privind cazurile sociale cu probleme de sanatate: Data: Semnatura asistentului social 36Parte LUCRUL CU COMUNITATEA - COM CUPRINDE URMATOARELE INSTRUMENTE: COM 1 - Diagnosticul comunitayi COM 2- Structura raportului de diagnostic al comunitatii COM 3- Model de raport de diagnostic de snatate publics COM 4 - Catagrafierea populatiei, stabilirea grupului tintd sia populatiei asistateLucrul cu comunitatea COM 1 - Diagnosticul comunitatii ‘Scopul diagnosticului de sinatate publica Diagnosticul de snatate public’ reprezint’ o baz important pentru serviciile de sinatate publica, fiind necesar pentru: * aidentifice problema majora de sandtate publicé din comunitatea respective; ‘* a cduta posibilele cauze $i factoril de risc care contribuie la producerea problemelor de sandtate publica; #2 identifica problemele de sénatate public’ ce trebuie solutionate, grupurile fintd gi factorii asociati; © a asigura evaluarea iniyiald a eficacitatli servicillor de sanatate din comunitate, pentru a formule planul de servicii de sindtate comunitaré si pentru a solutiona problemele de sanatate publica reiesite in urma diagnosticului de sinatate publica. Evaluarea trebuie efectuatd pentru a verifica daca aceste servicl ig indeplinesc obiectivele. Principalele metode de diagnostic de sdnatate publica ‘* Analiza datelor secundare: obtinerea dpiniei generale asupra informatillor legate de sanatate gi asupra varietapii de date inregistrate. Informayiile colectate sunt: informal disponibile in urma recensémantului national si local, informatiifurnizate de organizatil medicale, de servicile de sanatate public’, anuarul statistic etc. Aceste date sunt usor de obtinut intr-un interval scurt de timp, Ins atunci cand acestea nu sunt complete, sunt necesare unele investigatil suplimentare, «# Vizite la domiciliu: scoput vizitelor la domicilly este acela de a strange date obiective, in mod direct, cu privire la comunitate, la mediul de viaté, la facilitstile existente in comunitate gi in gospodaril, la mijloacele de transport disponibile, la tipul si locatia serviciilor, la situatia eliminarii si depozitarii degeurilor, la locuitori si locuintele acestora, Asistentele comunitare recunosc comunitatea prin observarea fenomenului, prin studierea modului de viata si prin relatia dintre sanatate si boal’. Etapele diagnosticului de sinatate publica © Strangerea de informatii: strangerea datelor de sanatate public’ este fundamentala pentru diagnosticul de sinatate public’. Numai informatiile complete si corecte pot fi utile in gésirea gi in punerea diagnosticului corect. Informatille generale stranse cu privire la diagnosticul de sanatate publicd includ caracteristici demografice ale comunitatii, date despre mediul inconjurator, mediul social, starea de sandtate, resursele comunitati ete ‘Analiza informatillor se realizeaza in dou’ etape: (1) introducerea datelor in calculator si {2) analiza statistics propriu zis8 Stabilirea diagnosticului de sénatate publica Stabilirea diagnosticulul de ingrjire comunitars (nursing comunitar) lerarhizarea, problemelor identificate si alegerea celor ce vor fi solutionate in mod preferential 38© Crearea planului de interventie publicd. Planul de interventie publicd este creat pentru a solutiona problemele de sanatate comunitar’ si include stabilirea beneficiatilor si a obiectivelor de ingrijire a sanatafii si dezvoltarea unui program de masuri concrete. Item Diagnostic de Sandtate publica Thgrijiri de snatate in comunitara comunitate Beneficiari__| Comunitatea - colectivitati, mediu Indivizii - Persoane fizice 51 grupuri informe Starea de sanatate si evenimente Semne, simptome, istoric de obiective si | comunitare sanatate subiective Sursa de Anchete si chestionare in randul comunitatii | Anamneza informatii Raportari statistice de la furnizorii de servicil | Examen fizic medicale Examene de laborator Statistica nationala, judeteana Alte investigatii Metode de | Chestionare si vizite in teritoriu Discutii individuale strangerea_| Metode epidemiologice Observare, examen clinic, ete informatiilor | Screening comunitar Prelevare de probe biologice Interviuri ete Demografie social’ : Rezultate Identificarea problemelor majore de Diagnosticul de ingrijjiri s8ndtate gia resurselor disponibile comunitare Identificarea principalilor factori care Stabilirea prioritatilor afecteaza sdnatatea Formularea obiectivelor de Stabilirea prioritatilor Ingrijiri de sinatate Propunerea de programe de sanatate si | Alegerea metodei de preventie servicii de sanatate noi Crearea unui plan de ingrijiri Evaluarea planului de ingrijiri F Tabelul 1. Diferenja dintre diagnosticul de sénatate publica gi diagnosticul de Ingriin (nursing) de sanatate comunitaret * Sursé: Ming Zi Li. 2008 "Nursing Comunitar , editia 2, Peking University Medical Press 39 :Lucrul cu comunitatea COM 2- Structura raportului de diagnostic al comunitat Istoria medicali a comunitatii este un instrument indispensabil pentru serviciile medicale ‘comunitare, este o informatie importants prin care putem infelege starea snatatii comunitati, identificd principalele probleme de sanatate, in urma carora se dezvolta planurile de ingrijre a sanatatil. Conginutul raportului trebuie si acopere urmatoarele aspecte: * Situatia de baza a comunitatii,incluzand zona totalé a comunitafil, populatia, numarul de gospodarii, procentul sexelor, stratificarea dupa varsta, distributia etnic’, samd. * Situatia economics si cultural a comur \cluzand venitul pe cap de locuitor al comunitatii, numarul de persoane cu venit scazut, acoperirea asigurarii de sanitate de bazé, gradul de educatie, etc; © Sanatatea rezidentilor comunité \cluzandcunostintele despre _sdnatate, predominanta total’ a bolilor, mortalitatea si cauzele acesteia, mortalitatea materns si a nou-nascutilor, acoperirea vaccinatilor, proportia de comportamente nedorite, etc.; * Resursele disponibile ale comunitati, numarul de spitale si institutii sanitare, numsrul personalului medical, numarul de paturl, numarul de voluntari in vecinatate sau in comunitate, ;coli sau intreprinderi mari, amd; ‘* Programul comunitar de interventie sanitard sau masurile de interventie in contextul existent, include sugestille pentru imbunatatirea politicii de sindtate, prevenirea primar, secundaré i tertiara a bolilor comunitare majore, cooperarea departamentelor relevante sam ‘* Stabilirea concentrarii pe prevenirea bolilor in comunitate si a prioritatii problemelor de sinatate. Folosirea inregistrarilor medicale comunitare Inregistrarile medicale comunitare servesc AMC pentru ‘* Identificarea problemei majore de sanatate in comunitate, a nevoilor comunitatii si prioritatilor; ‘+ Identificarea cauzei gi a factorilor care influenteaza problemele majore de sanatate in comunitate s1 dezvoltarea unui plan de munca pentru urmatorul pas; ‘ Identificarea prioritatilor pentru sanatatea comunitai a grupulul tinta de interventie, In conformitate cu dorintele membrilor comunitatii, disponibilitatea resurselor si a obiectivelor comunitati. 40COM 3 - Model de raport de diagnostic: de'sdnatate publica 1. Scopul diagnosticului de sanatate publicd la nivelul comunitagii 2, Metode de cercetare utilizate 2) Determinarea populatiei tintS (prezentati modalitatea de identificare si selectare a populate’ tints); b) Metode de strangere a datelor (prezentati in detaliu modul de colectare a datelor/informatilon 3. Rezultate gi continut 3.1. Caracteristicile geografice ale comunitagii a) Nume b) Suprafata Wecini ees 4d) Institutit relevante (numar): gradinite, scoli, firme, instituyii medicale, institutit sociale, facilitaituristce,altele ee €) Servicii de sénatate de la nivelul comunitatii (listati toate servicile medicale existente la nivelul comunitafii si precizati tipul acestora - de ex. spital, medic de familie, farmacie, etc) 3.2. Caracteristicile demografice ale comunit&jii a) Numar gospodarit: b) Total locuitoriz, din care de gen feminin__si masculin. ©)Locuitori dupa criteriul varst&-sex (completati tabelul de mai jos): Varstain ani Barbati (%) Femei (%) Total o-1 2-4 5-9 10-19 20-29 30-39 40-48 50-59 60-69 70-79 Peste 80 Total Se completeaza atat in valoare absolutd cat s relativd (dup modelul NUMAR (PROCENT)) 4a.Lucrul-cu comunitatea ) Locuitori dupa nivelul de educatie Ultima scoala absolvita Barbagi(%) | Femei(%) | Total Mai putin de scoala primara ‘Scoala primara Primii ani de iceu Liceul Facultate gi studii post-universitare 4, Starea de sénatate a locultorilordin comunitate a) Predominanta bolilor cronice la diferite varste piaget | BOALA Nt] varsta [MTA | Panama | CORONARIANA | INFARCT | ave | CANCER cert, | VArsta ACUTA Te [eN'|TS [BN | TB [BN | Te [ON [TB [BN | Te [BN 1 [aa 2 [15-34 3 [35-44 a [45-54 5 [55-64 6 | Peste 65 7 [Total b) Cauzele deceselor (pentru anul in curs, se va centraliza la sfarsitl luni ianuarie anului urmator) heat Cauza (numele bolii Numar total decese din certificatul de deces) de cauza in anul in curs 7 2 3 a 3 2 Nr total boinavi in evidenta * golnavi nol in anul in curs 425. Stil de viata si cunostinte despre sinatate la nivelul comunitatii Comportamente cu rise Barbati(%) | Femel (%) Total Fumat Bauturd Prea mult sare Lipsa exercitilr fzice ‘Alimentatie bogatd in grasimi Cunostinge despre sinatate ale locuitorilor Procentaj Griterile de diagnosticare a hipertensiunii arteriale Indicele de masa corporal Nivelul normal de glucozi in sange Aportul zilnic de sare standard ‘Sursele de cunostinge despre sanatate ale locuitorilor Procentaj Asistent medical comunitar ‘Mediator sanitar Medic de familie Medic Specialist Cari, ziare wv Radio Brosuri 6. Programele de interventie In aceasta sectiune se vor propune programe de interventie la nivelul comunitatii, in functie de analiza datelor colectate in rubricile anterioare. Continutul specific trebuie sé cores- punda cu datele fiecdrei comunitati in parte si s& adreseze problemele identificate anterior. 1. Principalele probleme de sandtate care necesitd interventie (de ex. hipertensiunea) 2. Obiectivele interventiei (de ex. cresterea constientizérii asupra cunostingelor despre sinatate, reducerea incidentei complicatilor provocate de hipertensiune, etc) 3, Interventii propuse la nivelul intre Pentru pacientii ce suferd de hipertensiune) ‘comunititi (de ex. intocmirea de fige medicale 3 1 eomedi.:Lucrul cu comunitatea COM 4 - Catagrafierea populatiei, stabilirea grupului tinta sia populatiei asistate Stabilirea grupului finta $i catagrafierea populate se realizeaza la infiinfarea unui serviciu de asistenjai medicalé comunitard (sau la angajarea ca asistent medical comunitar) si se revizuleste ori de cdte ori este cazul, Acesta prima etapd este esentiald pentru o bund organizare a activitail, $i resupune inventarierea populatiel de la nivelul comunitagii deservite. Aceasta fisd propune un model de realizare a catagrafiel Etapa 1: Catagrafierea populatiei generale Pentru a facilita munca ulterioara de diagnostic al comunitaii intr-o prima etapa se realizeazs catagrafierea populatiei generale. Aceasta const in obtinerea/elaborarea unei liste complete care 58 cuprinds tofi locuitorii comunitatii deservite (numele si prenumele persoanei, varsta, CNP, adresa de domiciliu, date de contact (tel, e-mail). Pe cat posibil, in aceasta etapa, se incearca $i obsinerea de date privind structurarea populafiei pe grupe de varst’, sex, nivel educational, venit, samd, informatii necesare in realizarea diagnosticului comunitafi, 0 list cu Populatia comunitatii deservite poate fi obtinutS de la serviciul de Evidenta a Populatiet Ia care ‘comunitatea este arondata. Etapa 2: Catagrafierea populatiei sinta Populatia tints pentru asistenta medical comunitard este alcatuita din persoane vulnerabile, care cel mal adesea au nevoi complexe de ingrijire. Nevolle complexe de ingrijre presupun existenfa unor probleme de natura social’ pe langa problemele/vulnerabilitatile medicale, Astfel, din populatia finta pot face parte: populatie rroma, femei insarcinate, lauze si noi nscufi, Persoane cu un nivel economic sub pragul saraciei, someri, persoane cu nivel educational scazut, persoane cu dizabllitati sau cu 0 afectiune cronicd, persoane aflate in faza terminals, varstnici, persoane sub 16 ani, copil care provin din fami monoparentale, copii cu paringiin alts {218, fernel insarcinate, persoane care nu au asigurdri de sindtate, persoane cu risc de excluziune social8, etc. Catagrafierea populatiei yint’ presupune inregistrarea tuturor persoanelor de la nivelul comunitatii care indeplinesc criterile de mai sus, pentru fiecare dintre acestea inregistrandu-se: ‘numele si prenumele persoanei, varsta, CNP, adresa de domiciliu, date de contact (tel, e-mail), data luarii in evidenta, nr. Fisel de evident, medicul de familie pe listele céruia este inscrisé ersoana ca pacient, mentiuni speciale privind incadrarea in populatia la rise (v. Tabel 1). in uunele comunitai (de ex. comunitai rurale cu o pondere crescuta de varstnici, comunit3ti sirace, etc.) lista obsinuta din catagrafierea populatiei generale poate fi destul de asemanatoare cu lista obtinuts din catagrafierea populatiel tints. 44Catagrafierea se face grupand persoanele identificate pe familii si strézi. Aceast mod de grupare va facilita atat procesul de diagnostic al familei cSt si planificarea ulterioard a vizitelor la domiciliu, Pasi de urmat in procesul de catagrafiere a populatiei tintd: ‘© Planificayio vizité/intalnire cu medicul de familie de la nivelul comunitati si obtinet! de la acesta o lista cu persoane care indeplinesc unul sau mai multe din criteriile de incadrare in populatia finta; acestea vor fi cu preponderenta criterii medicale (de ex. femei insdrcinate, persoane cu o afectiune cronicé, persoane care sufer’ de mai multe afectiuni, etc); ‘© Obtinesi de la servicille sociale 0 listé cu persoanele care au una sau mai multe probleme de natura social (de ex: persoane cu un nivel economic sc&zut, someri, persoane care primesc ajutor social, persoane cu dizabilitati, etc); ‘© Obfineti o listé cét mai complet’ cu populatia trom’ din comunitatea dumnea- voastra; pentru a realiza acest lucru puteti accesa atat resurse oficiale (registrul de evident a populatiei, alte baze de date detinute de autoritatile locale, medicul de familie, mediatorul sanitar) dar si resurse informale (de ex, liderul comunitafit roma din localitatea dumneavoastra); ‘© Obtineti/creatio list cu persoanele fara asigurare medical; * Verificasi dacd ati adunat date despre toate grupurile vulnerabile de Ia nivelul comu- tai + Creati o lista comuna din toate informatiile obtinute in pasii anterior; aceasta list reprezinta grupul dumneavoastra tinta Nr. crt. ‘Numele si | yp | Adresade | Dataluarii | Nr.Fisé | Medicde | Mengiuni prenumele domiciliu_| inevidenga | evidenga | _familie_| speciale Tabel 1 Model de table pentru catagrafierea grupului finta Etapa 3: selectarea populatiel asistate Dupa alcatuirea unei catagrafil primare, asistentul medical comunitar se deplaseazd la adresele persoanelor/familiilor din grupul tint’, unde face evaluarea medicala $i sociala (vezi si figa de Inregistrare) a persoanelor si familiilor acestora. Daca lista cu grupul tint contine mai mult de 500 persoane, din aceasta list va trebui sd selectati un numar de 500 de persoane cate si reprezinte populatia asistaté de dumneavoastra. 45 Zz eaued461 LUCRUL CU FAMILIA ~ FAM CUPRINDE URMATOARELE INSTRUMENTE: FAM 1 - Figa medicala a familiei FAM 2 - Factori de risc de mediu la nivelul familie FAM 3 - Metodologie pentru figa de identificare a factorilor de risc la nivel de gospodarie FAM 4-- Fis pentru evaluarea factorilor de risc la nivel de gospodarie FAM 5 - Metodologia pentru figa de identificare a problemelor sociale ale familiei/gospodiriet FAM6- isa de identificare a problemelor sociale FAM7- Alte instrumente de evaluare a situatiei familiale (Genograma si Ecomapa) FAM 8 - Metodologie pentru figa de identificare a victimelor mattratéril FAM 9 - Figa de identificare a victimelor maltratarii FAM 10- Metodologie pentru figa de identificare a violentei domestice FAM 11 -Figa de identificare a violentei domesticeLucrul cu familia FAM 1 - Fisa medicala a familiei 1. Nume proprieter .. 2. Membrii familie (nr) 3. Numar membri rezidenti 4, Venitul mediu lunar al famitiei: (referire la venitul total anual al membrilor familiei impartitla 12) 5. Tipul de gospodari 6. Tipul de combustibil folosit de familie 7. Tipul de grup sanitar: 8. Informatii despre membril familiei Sere [nme [Medias |goqousie [sentence [eon T 2 q 3 a 5 9. Genograma familiei (pentru mai multe informagii despre cum se realizeazé aceasta, verificati si figa de la pagina 61; imaginea de mai jos reprezinté un exemplu schematic ~a seinlocui in figa finale)10. Ciclul de viata al familiei Perioad 7 Perioada de Perioada de 7 bed Peteeegeceusaere contractaré slabiciune Stadiul de |~rmare. a ean Nestea careau || cop sfamitel | Turd, [unui |vartade |

Jos, (rezultatele INTREBARI PENTRU MEMBRII FAMILIE! RASPUNSURI POSIBILE 277 Yo 1 | Sunt satisfécut c& pot apela la ajutorul familiei atuncl cand ceva este {in nereguls, Sunt satisfécut ca familia abordeaza si imparte problemele cu mine, ‘Sunt satisfacut cd familia accept si sustine dorinjele mele de a Intreprinde activitati noi. 4 | Sunt satisfacut cé familia rispunde starilor afectiv-emotionale (dragoste, supsrare, mane) 5 | Sunt satisfécut c& in cadrul familiel exist un mod placut dea petrece timpul liber. Stustin pu gi loan Zanc ~Sociologie medicalé-Teore st oplicop Ed. Polirom 1995, “2xaproape intotdeauna; 1= cateodatis O=niciodat&FAM7 - Alte instrumente de evaluare a situatiei familiale (Genograma $i Ecomapa) Genograma Genograma este un instrument utilizat intru intelegerea dinamicii famililor si caracteristica ei principalé const in descrierea relatillor intergenerationale intr-o familie prin utilizarea unor coduri a ciror descifrare este mentionat’ intr-o legends care ajuta la exprimarea schematicd a relatillor intergenerationale cu relevant pentru istoricul social. in Figura 1 sunt aduse exemple de coduri utilizate in realizarea genogramei. Fig.1 Familia cu 2.coptr ‘Casatorte Divor Avort 61 € eyedLucrul cu familia Ecomapa Ecomapa reprezint& un instrument cu ajutorul cdruia asistentul social precizeaz’ grafic locul individulul si al familiei in context social, evidentiind natura relatilor existente, intensitatea conflictelor. Ca gi genograma, ecomapa se realizeaz cu ajutorul unor coduti si simboluri care exprim’ 0 gama variata de raporturi interindividuale $1 sociale ale subiectilor analizati (vezi exemplul din Figura 2). Fig.2 62FAM 8 - Metodologie pentru fisa de identificare a victimelor maltratarii Aceastd isd prezinté metodologia de lucru cu fisa FAM 9. Scopul fisei FAM 9 este de a identifica victimele maltrataril si @ le semnala institutilor cu atribugit in domeniu. In aceasté fisd, oferim si cdteva informatii generale despre ce este considerat maltratare $i care sunt formele cel mai frecvent Intdlnite ale acesteia, Ceeste maltratarea Prin maltratare ir jelegem abuzul si/sau neglijarea unei persone. In general, copili sunt victimele ‘maltrat&ri, se poate insa intampla si persoanelor adulte (mal ales celor de varsta a tela). Maltratarea se refers la: ‘* abuzul emotional (cuvinte si denumiri urate, injurdturi, respingeri, amenintéri, ton ridicat care sperie); © abuzul fizic (lovituri cu palma, pumn, diferite obiecte, imbranceli, intepaturi, arsuri, provocarea de réni si durer fizice); © abuzul sexual (expunere la imagini si filme porno, manipulari ale organelor genitale ale victimei de cdtre agresor, mangaierea zonelor intime, contacte sexuale orale, anale, genitale}; ‘© neglijare (fizicd, medicals, educativ, emotionala); ‘© abuzul societal (de exemplu: din lips’ de fondu, primariile nu mai oferd sprijinul adecvat persoanei ce necesiti insotitor, desi persoanele au certificate care le dau 30, furnicéturi, perceptia senzatiei de cald/rece, prezenta unor dureri spontane 110IND 31 - Fis de supraveghere la domiciliu a bolnavului cu Diabet zaharat tip II Date de identitate Nume Prenume Varsta Sex Numa telefon ‘Ocupatia Domiciliu Starea civila Diagnostic Data confirmarii diagnosticului Parametrii masurasi Temperatura Greutatea Inatyime Indicele ponderal* Puls mana dr Puls mana stg (IP) =(G/P) Puls picior dr Puls picior stg TA, Gliceria Vedere:anormala calteraté —Sensibilitate cutanati__laba Piciorului: onormals calterata Evaluarea stilului de viags Fumeazi aDA oNU Consuma bautur alcoolice GDA oNU Alimentatie adecvatd boli : ODA oNU Desfagoard activitate fizicd in limitele permise de starea de séndtate GDA _oNU Prezenta de factori stresangi @DA_oNu Educarea pacientului privind stilul de viatd adecvat boli Educatie privind alimentafia, activitatea fizicd, consumul de alcool, consumul de tutun, evitarea stresului Bee Urmarirea tratamentului SDA__GNU Respecta tratamentul medicamentos prescris ODA GNU Respecté tratamentuligieno-dietetic recomandat de medic CDA oNU Evaluarea condifiilor sociale Existenfa unei persoane de suport DA aNU Spatiul de locuit este ordonat si curat DA oNU Constatar si recomandari ‘Am constatat alterarea stari bolnavului DA oNU ‘Am recomandat pacientului sé se adreseze medicului de familie aDA NU ‘Am semnalat cazul asistentului social DA _oNU ‘Am instruit pacientul cu privie la apelarea serviciului de urgenfé-112,Ia GDA aNU caz de urgents Observatii Data Semnatura AMC Semnétura pacientului 1 y eaued :Lucrul cu individul IND 32 -Alimentatia bolnavului cu diabet zaharat Aceasta fis prezinta informatii esentiale privind alimentatia bolnavului cu diabet zaharat . AMC poate utiliza aceasta fisd pentru reactualizarea cunostinfelor sau o poate distribui beneficiarilor ca {isd informativa, Diabetul zaharat se caracterizeazi printr-o dereglare complexi a metabolismului. In cazul Pacientului cu diabet zaherat scopul unei alimentatii speciale are rolul de a echilibra dezechilibrul metabolic si astfel prevenirea sau intérzierea aparitiei complicatiilor. O terapie complexé a diabetulul cuprinde si 0 alimentatie adecvata prin care se urméreste normalizarea valorii glicemiei, concentratiei lipidelor {colesterol si trigliceride), cSt si a hemoglobinei glicozilate (HbA1). Este foarte importants mentinerea la valori normale a greut8tli corporale prin cresterea activitatilor fizice. Chiar o scédere de cateva kilograme a greutatii corporale poate si imbunstateascd toleranfa la glucoza (metabolizarea mai ugoard a glucozel). Prin normalizarea greutatii corporale se imbunatstesc si parametrii lipidelor din singe (trigliceridele si colesterolul). Meniurile diabeticului trebuie s8 tind cont de natura si cantitatea diferitilor factori Ruttitivi (glucide, lipide si proteine) din alimente. Necesarul de calor si de factori nutritivi al unei persoane cu diabet zaharat nu se deosebeste fata de cel al unei persoane normoponderale, sandtoase. Necesarul de energie depinde de ‘Modul de viata, de activitatea desfésuraté si de varst8. Necesarul de energie pentru o persoand adulté, sénatoasd, normoponderala, pentru 24 ore, exprimata in kilocalori (kcal). Tabel nr. |. Calorii necesare/24 ore in functie de activitatea depusa: Tin repaus complet 2000-2200 kcal Efort usor (munca de birou) 2600-2800 kcal Efort fizic ugor sau efort intelectual intens 3000-3400 kcal Efort fizic medi 3200 keal Efort fizic mare (prelucrarea metalelor, prelucrarea lemnului) 4500 keal Efort fizic foarte mare (minerit, metalurgie, munci agricole manuale) 5000-6000 kcal Pentru asigurarea unei alimentagil adecvate varstei este utilé cunoasterea necesarului de calori i factori nutritivi (glucide, lipide, proteine, minerale etc) pe grupe de varste (vezi tabelul W.Necesarul zilnic de calorii trebuie repartizat in 3 mese principale si 2 mese intermediare. 12Tabel nr.ll. Necesarul de calorii sifactori nutritivi pe diferite categorli de varsta $i categori ‘Varsta si Total Prote Lipide | Glucide | Ca Fosfor | Fier ocupatia (Keal) | proteine | animale | (g) | (9) | (mg) | (mg) | (mg) () ‘g) Vani 1200 45 32, 42 160, 700 | 500 8 3-4 ani 1400 50 32 55 180, 700 | 500 10 5-6 ani 1600 55 32 60 200 800 | 600 12 7-10 ani 1900 65 34 65 260 800 | 600 12 11-12 ani 2400 84 42 80 325 820 | 600 1S 13-15 ani 2800 95 54 88 400 1000 | 800 1S 16-20 ani 3100 105 50 95 450 1000 | 800 1s 14-18 anielevi, | 3300 110 55 100 460 1000 | 800 15 coli profesionale. 18-24 ani 3350 [105 50 woo /300 [800 | 600 | 72 studenti 25-64 ani 3350 105 50 100 500 800 | 600 12 Gravide 2900 100, 50 80 420 1150 | 900 15 Mame care 300 110 60 85 440 1250 | 900 15 alapteaza Varstnici 2400 80 30 58 380 650 | 400 12 (peste 65 ani) | } Dacé pacientul nu este normoponderal trebuie sa fie redus atat aportul de caloril, c&t si cel de glucide gi lipide. ‘Modelul de calcul al greutatii normale este formula lui Broca Greutatea normala (kg)= inal} ea in centimetri - 100, Necesarul de energie = (greutatea normala x 24)+ randamentul activitstli fizice 24 reprezinta consumul de energie pe kg/corp/24 hin situatia de metabolism bazal. Randamentul activitatiifizice corespunde unei treimi (1/3) din catoriile necesare unei persoane ce desfasoard o activitate fizicé usoaré, 2/3 din calorille necesare unei persoane ce desfsoaré 0 activitate medie si 3/3 din calorilile necesare unei persoane ce desfasoard o activitate grea (efort crescut). a alcdtuirea unui meniu zilnic se recomanda s8 fie 55-70% glucide (hidrocarbonati) si un aport de lipide (grasimi) de 20-30%, Este important ca la diabetic aportul de alimente bogate in fibre 3 fle ctescut fat de regimul normal. in acest caz meniurile pot sa fle intr-o proportie de 40% glucide, 40% lipide si 20% proteine, 113 y. eouedLucrul cu individul Alimentele bogate in fibre au un indice glicemic mai redus, ceea ce exprima o resorbtie mai lenta a glucidelor in tubul digestiv so eliberare mai intarziata de glucoza. Tabel nr. Ill, Alimentele cu un indice glicemic redus: ‘Alimentul Indicele glicemic glucoza 100- este valoarea de referinta zaharozé 39 paine alba oo rez decojit 2 spaghete 50 Tinte 29 fasole 36 mar 39 banane 62 Indicele glicemic Indicele glicemic se considers mare, cand resorbtia si eliberarea de glucozé este rapids, Din tabelul Ill rezulta c& orezul decojit are un indice glicemic mai mare decat zaharoza (zahsrul normal), Fasolea, lintea, mazérea au un indice glicemic mic si sunt mai bine tolerate decat péinea, cartofli $i morcovil, care au un indice glicemic crescut. Dintre fructe, merele au un indice Glicemic sc8zut fati de banane, smochine, prune si pere. Este de mentionat faptul ci, desi ‘malaiul (mamaliga) este considerat in multe comunitati un aliment indicat pentru diabetic, acesta are un indice glicemic mare - 79 (se resorbe rapid si eliberarea de glucoza este crescuta). Rol AMC Asistentul medical comunitar trebuie si promoveze indicatiile medicului cu privire la alimentatia stabilits, explicandui pacientului importanta includerii in meniul zilnic a alimentelor bogate in fibre, cu indice glicemic scézut (paine graham, legume gi fructe), repartizate in cele 5 mese pezi. Este important ca orarul meselor sé fle respectat si si se discute importanta respectirii stricte a tratamentului medicamentos prescris, in special la diabetici ti linsulinodependenti. Este bine ca AMC sa atentioneze pacientul c3 trebuie sa se abtind de la consumul de bauturi alcoolice tari (coniac, rom, fuicé, palinc’, whisky) $l s8 consume numai ocazional cate 200 ml vin ‘osu, mai mult sec sau demisec. Alcoolul consumat in cantit3ti mai mari poate s& provoace stari de hipoglicemie. La alcatuirea meniurilor AMC poate sd se orienteze si pe baza pictogramelor 1 $12 prezentate in fisa IND 33, 114,‘In continuare sunt prezentate diferite alimente, cu continutul acestora in factori nutri Tabel nr. IV. Confinutul principalelor alimente in factori nutritivi Factori nutritivi ‘Alimente principale Proteine (albumine) Carne, ou, lapte, produse lactate, cluperel Grasimi (lipide} Ulei alimentar, untura de porc, unt, margarind Glucide (hidrocarbonati) Paine, faina, orez, faina de porumb,cartofi Minerale Ca Lapte si produse lactate Mg Produse din cereale, zarzavaturi Fosfor Produse din cereale, peste Vitamine Vitamina A Lapte, oua, ficat, morcovi, piersici, dovieac, pepene Vitamina E Cereale incoltite, ficat, oug, carne Vitamina B Cereale necojite, inclusiv orez.came, ficat,drojdie Vitamina C Legume si fructe proaspete:citrice, ardei,salata, varzd,etc. Vitamina D Peste gras de mare, ulei de porumb Intr-o zi, pentru omul santos se recomanda ca factoril nutritivi s8 fie intr-o relatie procentuala dup cum urmeazé: © 5% ulei, unturi si glucide, © 20%6 proteine (cane, oud, lapte, produse lactate), © 25% legume sifructe, ‘© 50% hidrocarbonati (cereale, cartofi, orez nedecorticat, zarzavaturi). AMC va ajuta pacientul si familia pentru intocmirea meniurilor, into componenta optim’ recomandaté, repartizatd pe cele 5 mese pe zi. (vezi tabelul Vs pictogramele 1 si 21 figa IND 33). Tabel nr. V. Confinutul in calor, proteine, lipide, glucide al unor alimente Denuminea alimentulu Calorii_ | Proteine(g) | Lipide(g) | Glucide(g) (pt.100 9) (Keal) Cereale Faina de gradu (fina) 345 135 10 704 Faind de grau (integral) 342 80 03 775 (Orez nedecorticat 345 80 03 775 Paste fainoase 376 134 18 768 Paste fainoase cu 2 0u8 380 140 26 75.1 Paste fainoase cu 4 ous 382 15.0 34 729 Produse panificate Paine alba 261 70.00 08, 535 Paine semineagra 257 28 1.0 523 Paine graham 265 10.47 1.0 54.0 115 ‘4 BayedLucrul cu individul Paine de secara [255 ai 09. 530 Carne Miel sioaie 194 187 127 O38 Viel ~ manzat 120 195) 45 03, ‘Carne slaba de pul 0 215 25 Om Fazan vos [223 19 05, Porumbel 99 (221 10 05: lepure 158 163 80, 4 (aie grasa 303 160 263 03, Rats, gascd 280 215 35.0 02 Cal 12 205 25 09) Vitd slaba 116 {206 35 06. Porc carne grasa [392445 37.0 02 Pore -carne normala{cotlet) | 296 7.0 253 03, Porc - carne slaba (pulpa) [144 [203 68 oa Certo si caprior 1120 120.7 3.9 06 Mistret 110 216 39) 06 ‘Organe Ficat vita, vitel 126 208 31 36 ‘Maduva os vita [22 32 89.9 0 Ficat gasc 452 22.1 402 05; Limba vita, vigel 222 157 176 oH Rinichi 138 72 75 O4 Burta 164 159 12 ° Ficat pore 136 195 53 25, ba pore 213 168 160 05 Rinichi pore 213 168 16.0 05 Preparate din cane ‘Salam Sibiu sialt salam uscat___| 458 198 a9 03 Parizer-cremvusti 231 125) 20.0 02 Cérnat afumat 292 155) 255 03 Toba 314 145) 283 0.2 | Sunci pore afumat’ 366 17.2 33.0 1 june presat’ 156 226 71 O4 ‘Carat proaspat pore 392 178 355 03, Pateu ficat 314 159 277 03 Caltabo: 298 140 23.0 a7 [Séngerete 291 134 23.0 80 ‘Salam, sunci pui, curcan 159 22 82 02 Peste si preparate din peste Pastrav wu 190 os 02 tics 78 175 08 02 Crap 100 16.0 40 Ot Sardine 283 225 214 0 Heringi 254 13.2 216 18 Saldu 87 19.4 05 12 Lipide Staning crud’ 699 42 758 0 Slanina afumats 693 90 73.0 oO Untur’ pore 898 0 997 0 Ulei floarea soarelul 898 0 998 oO 116‘Margaring 760 05 [840 04 ‘Unturd gasc& 893 05 99.0 o Lapte $i produse lactate Lapte integral vacd a 35 36 46 Lapte vacd degresat 34 35 1 47 Lapte capra 8 36 39 a7 Taurt, kefir gras: a 35, 35 46 laurt, kefir degresat 33 35, On 46 laurt cu fructe a3 28 20 134 ‘Smantand 173 33, 20 134 Smantana batuta 292 26 30.0 3.0 Unt 724 04 80.0 05 Branzl de vaci grasé 197 179 12.4 35 Branza de vaci semigrasi 113 162 37, 37 Branza de vacislab& 76 141 05, 38 Branza topi 216 15.1 88 19.1 Branza oaie proaspats 276 18.2 212 30. ‘Cascaval fermentat gras 375 268 29.1 15 ‘Cascaval fermentat semigras 343 25.2 261 18 Cascaval fermentat degresat 204 28.6 9.0 22 Crema de cascaval 259 28 262 31 Lapte praf integral 493 255 27.0 37.0 Lapte praf degresat 371 37.0 20 513 us (Oud 1 bu. 66 54 48 03 ‘Albus ou 57 128 03, 07 Gilbenus ou 351 16.1 317 03 Galbenus ou 1 Buc. 54 24 49 01 ‘Albus ou uscat 312 2A 03 41 Praf de oud 561 47 40.1 52. Zarzavaturi gifructe Cartofi vara 85 25 02 184 Cirese 61 08 07 140) Visine 51 08 14 11.0) Maceye proaspete 50 3.6 13 80 ‘Agrise 38 06 14 80 [Dude 48 04 03 13 Pepene 29 os, 02 65 Grapefruit 35 Os) 16 72 Pietsici 46 09 06 102 Pere 50 04 03 120 ‘Mandarine 44 07 08 98 Zmeura 28 12 08 54 Mure 32 08 18 60 Coacéze 33 06 12 7.0 Cpsuni 34 09 06 72 Prune 57 07 05 13.1 Strugur 76 06, 05 18.0 Nui, seminge: Nuci 654 186) 37.0 uz Castane 167 48 15 326 17 ny eauLucrul cuindividul Migdale G7 276 322 6B Mac 537 20.5 38.2 23.9 ‘Alune: 691 156 635 87 Seminte dovleac 636 33.9 51.9) 36 Seminte floarea soarelul 645 340 521 34 Arahide 610 26.7 47.2 14.7 Glucide Zahar 400 0 oO 99.9 Praf cacao, 442 19.0 22.0 A20 Miere albine 326 0.4 0 81.0 Ciocolata 562, 46 35.0 57.1 Sursa: Horvath llona:Tanulj fozni, Editura Pannon HU, 2010 H. Kasper: Emahrungsmedizin und Diatetic Urban u, Schwaizenberg, Munchen-Wien- Baltimore, 2002 118IND 33--Fisainformativa diabet.- Pictograma nr. 1 HC - g reprezinta cantitatea de glucide din alimentul respectiv (ca ex: 0 felie de paine elibereaza 15 g. glucoza, 100 g. suc de mere natural elibereazé 12 g. glucoza, un mar mic cliberearS 120.glucorh) Pictograma nr.2 Produsele din pictograma contin grasimi. Cantitatea exprimata in g.contine 10 g, ges (de ex: unt-2 linguriterse, apt int . ial | qicteassoats ee 119 y eauedLuerul cu individul IND 34 - Metodologia de supraveghere a bolnavului psihic ‘Aceastd fisd prezinté metodologia de lucru cu fisa IND 35. Scopul fisei IND 35 este de a facilita supravegherea bolnavilor psihici si a monitorizdrii evolutiei boli, Asistentul medical comunitar trebuie sé supravegheze respectarea tratamentului stabilit si respectarea stilului de viaté recomandat. De asemenea, poate sé-si dea seama dacé a inceput sau a continuat sd consume bduturi alcootice, dacd neglijeazd tratamentul medicamentos, respectiv terapiile insositoare recomandate (psihoterapie, kinetoteraple, teraple ocupationalé etc.) Consinutul fisei: Figa confine date cu privire la identificarea pacientului, date cu privire la diagnostic si la activitétile pe care asistentul medical comunitar trebuie si le desfasoare tn timpul vizitel, ‘Modul de completare a figeit + La tubrica Date de identificare se vor completa datele personale ale pacientulul luat in evidenta. © la a Diagnostic se vor trece datele cu privire la confirmarea diagnosticului La rubrica Activitagi desfasurate sunt masurai parametrii importanti pentru evaluarea sari Pacientului; sunt evaluate semnele, simptomele, stil de viat3, cunostintele pacientului cu Privire la boals, conditile sociale; sunt abordate modalitatile de urmarire a tratamentulul $i constatarile si recomandarile efectuate de ctre asistentul medical comunitar. Consemnarea activitatilor desfésurate se va face prin marcarea uneia dintre cele doud variante Da sau Nu, cu exeptia rubric corespunzitoare datel de incepere a tratamentulul, unde se scrie data Urmarirea elementelor enumerate la acest rubricé se face conform curticulei de pregatire profesionals. 120Date de identitate Nume Prenume Varsta Sex Numér telefon Ocupatia Domiciliu Starea civilé Diagnostic Data confirmsrii diagnosticului Parametrii masurati Temperatura Greutatea Pulsul Evaluarea starli psihice si a stilului de via ‘Are somnullinistit SDA oNU Are vise neplacute, aude glasuri sau are viziuni GDA oNU ‘Are momente de agresivitate sau ganduri de suicid DA oNU Este multumit de anturaj si familie BDA ONU Prezinta semne de agitatie si suparare. ODA _oNU Poftd de mancare SDA oNU Scddere in greutate in ultima lund GDA ONU Consum de bauturi alcoolice ODA _oNU Consum de tutun SDA _oNU Prezenta altor boli cronice ODA _ONU Desfagoara activitate fizic& SDA ONU Urmarirea tratamentului Data inceperii tratamentului la medicamentele prescrise in doza corespunzatoare BDA oNU Administrarea medicatiei se face sub supravegherea familiei BDA oNU Urmeaza tratament medicamentos pentru alte atectiuni BDA GNU Evaluarea condifiilor sociale Existenta unei persoane de suport oDA GNU Spatiul de locuit este ordonat gi curat DA oNU Este imbracat in raport cu anotimpul OA GNU Are conflicte cu membrii familiei DA oNU ‘Are conflicte in cadrul comunitatii ODA GNU 121Lucrul cu individu! Constatari si recomandari ‘Am constatat © modificare favorabilé a situatiei bolnavului fata de a BDA oNU situatia anterioara ‘Am constatat alterarea starii bolnavulul ODA oNU ‘Am recomandat pacientului si se adreseze medicului de familie ODA NU ‘Am semnalat cazul asistentului social ODA = aNU Data Semnatura AMC 122 Semnatura pacientuluiIND 36 - Metodologie pentru fisa de identificare a gradului de autonomie a varstnicului ‘Aceastd isa prezinté metodologia de lucru cu figa IND 37. Scopul fisei IND 37 este identificarea gradului de dependenta al persoanei varstnice $i prevenirea complicasilor legate de varsté precum si nnecesitatea de a orienta profesionistul in alegerea servicillor medico-sociale optime de care varstnicul are nevoie. Evaluarea sin&tatii persoanelor varstnice Trebuie s4 includ’ evaluarea individuala, familia’ $1 sociald, gi in acelasi timp trebule luat in considerare mediul cultural al comunitatii. ‘+ Evaluarea individuala include observarea vietii, a rolului curent si a schimbérilor recente aparute in viata varstnicului, stilul de viat’, mediul cultural, locul de resedin’ si mediul, resursele $1 statutul economic, starea mintala, scopurile si planurile de viitor, etc: Evaluarea familiala include infelegerea statutului si vietii persoanelor varstnice, structura familiei, forma si functia familiei, rolul membrilor familiei; resursele speciale ale comunitatii unde tréiesc in prezent persoanele varstnice si cerinjele speciale ale comunitatil. © Evaluarea functiondrit sociale include evaluarea calitéyli interacfiunii personale a persoanelor varstnice, gama si numarul de interactiuni(de ex, toaté gama de resurse sociale), dar far8 a pune accent pe sprijinul social Cum se completeaza figa Pentru fiecare activitate evaluata se identifica trei posibilitat: © 0-activitate facuté frd ajutor, in mod obignuit si corect- nu necesité supraveghere si ajutor. * 1 - activitate facutd cu ajutor partial si/sau mai putin corect - necesitd supraveghere ‘temporara si/sau ajutor partial. ‘* 2-activitate facuté numai cu ajutor-necesité supraveghere permanent s/sau ajutor integral Evaluarea statusului functional si psihoafectiv se realizeazé avndu-se in vedere conditia obligatorie de integritate psihica si mentala a persoanei pentru a fi apta si efectueze activitatile de bazé si instrumentale ale vietti de zi cu 2. Gradul de dependenya © gradul IA - persoanele care si-au pierdut autonomia mentalé, corporal8, locomotorie, social i pentru care este necesara prezenta continu a personalului de ingrijire; © gradul 1B - persoanele aflate la pat, lucide sau ale c&ror functii mentale nu sunt in totalitate alterate si care necesité supraveghere si ingrijire medicala pentru marea majoritate a activitatilor viet curente, noapte sii. Aceste persoane nu isi pot efectua singure activitatile de baz’ de zi cu zi; 123 y eayedLucrul cu individul gradul IC - persoanele cu tulburari mentale grave (demenfe), care stau conservat in totalitate sau in mod semnificativ facultatile locomotorii, precum si unele gesturi cotidiene pe care le efectueazd numai stimulate. Necesité 0 supraveghere permanenté, ingrijir destinate tulburarilor de comportament, precum $i ingriji regulate pentru unele dintre activitatile de igiend corporal; gradul 1A - persoanele care sau conservat autonomia mentala si partial autonomia locomotorie, dar care necesita ajutor zilnic pentru unele dintre activitatile de bazé ale vieti de zi cuzi; gradul IB - persoanele care nu se pot mobiliza singure din pozitia culcat in picioare, dar care, © data ridicate, se pot deplasa in interiorul camerei de locuit si necesita ajutor partial pentru gradul IIC - persoanele care nu au probleme locomotorii, dar care trebuie si fie ajutate pentru activitafile de igiend corporald si pentru activittile instrumentale; gradul IIIA - persoanele care se deplaseazi singure in interiorul locuings se alimenteaza gi se imbracé singure, dar care necesita un ajutor regulat pentru activitatile instrumentale ale Viesii de zi cu zi; in situatia in care aceste persoane sunt gizduite intr-un cdmin pentru ersoane varstnice ele sunt considerate independente; gradu IIIB - persoanele care nu si-au pierdut autonomia si pot efectua singure activit Vietiicotidiene. 124IND 37- isa de identificare a gradului de autonomie a varstnicului Asistent medical comunitar (nume si prenume): Persoana asistati: Nume si prenume: Varsta: Localitatea de domiciliu: Adresa: Data evaluaril: Evaluarea ‘A. Evaluarea statusului functional A.1 Activitati de baza ale vietii de zi cu zi 1. Igiena corporala (toaleta generalé-baie generala, intim8, speciala- pieptinat/ras, capacitatea de a se autoingrijii in mod adecvat) 2. Imbricat/dezbracat (posibiltatea de a se imbrica/ dezbraca, ‘capacitatea de a se imbraca adecvat anotimpului, de a se intoarce de pe o parte pe alta, de a se ridica, de a avea un aspect ingyijt) 3. Alimentajie (posibiltatea de a se servi /hrini singur, posibiltatea de a se alimenta in conformitate cu nevoile nutrisionale) 4. Igiena eliminarilor (continena /incontinenta) 5. Mobilizare (trecerea de la o pozifie la altar ridicat/asezat, asezat/culcat, migcarea dintr-un sens in altul, etc) 6. Deplasare in interior (deplasarea sau fara baston, cadru, scaun rulant, recunoasterea pericolelor existente in spatiul de deplasare din interiorul locuintei, etc) 7. Deplasare in exterior (deplasarea in exteriorul locuintei fara mijioace de transport, capacitatea de a se intoarce la domiciliu) ‘8. Comunicare (utilizarea mijioacelor de comunicare la distanya cu scopul de aalerta: telefon, alarma, sonerie etc.) All, Activitdqi instrumentale 1. Prepararea hranei (capacitatea de a-si procura alimentele, de a-si prepara singur mancarea adecvaté din punct de vedere calitativ si cantitativ) 2, Activitati de menaj (efectuarea activitatilor menajere: intretinerea casei, Wu necesita supraveghere sau ajutor; 1=necesitd supraveghere temporar’ gi/sau ajutor parjial:2=necesité supraveghere permanent® si/sau ajutor integral 125 bp eayegLucrul cu individul spilatul hainelor, spalatul vaselor etc) 3. Gestiunea si administrarea bugetului si a bunurilor (gestioneaza propriile bunuri, bugetul, recunoaste banii si stie s8-ifoloseasca, etc. 4. Efectuarea cumparaturilor (capacitatea de a-si efectua cumparaturile ecesare pentru un trai decent) 5. Respectarea tratamentului medical (capacitatea de a se conforma recomandarilor medicale, de a infelege modul de administrate si _periodicitatea administrarii) 6. Utilizarea mijloacelor de transport (capacitatea de a utiliza adecvat mijloacele de transport) 7. Activit3yi pentru timpul liber (persoand are/participa la activi cultu- rale, religioase, de sustinere a familiei lrgite, activitati intelectuale /conti- ‘huarea unei activitdti, actiuni de voluntariat, etc. solitare sau in grup) Evaluarea statusului senzorial si psihoafectiv 1. Acuitate vizuald cu sau fara ochelari 2 Acuitate auditiva cu sau fara proteza auditiva 3. Deficienta de vorbire 4. Orientare 5. Memorie 6 Judecata/intelegere/rationament/ coerenfa despre lucrun, 7. Comportament (prezenta comportamentelor agresive fafa de alfi membrii ai familie’) 8, Tulburdri afective (prezenga depresiei, tulburari de somn, nivel sclzut de emotii, tristeye, auto-acuzare, pierderea libidoului, scéderea placerii dea participa la activitati sociale) 9 Capacitatea de @ se adapta la modificarile bruste din viaja de zi cu zi(decesul partenerului_de viat3, schimbarea/pierderea_domiciliului, institusionalizatea, recasatoria, pensionarea 10.Capacitatea de a face planuri pentru viltor, infelegerea sensului viet gi al mortii, capacitatae si dorinta de a invata, capacitatea de a fi motivat Pentru schimbare, intelegerea relatiei dintre 2 accepta ajutor sia fi independent. C. Evaluarea social 1, Evaluarea sanatafii sociale, relafiile dintre varstnici si ceilalfi membri ai familiel precum si nivelul de adaptare socialé la comunitate 2. Evaluarea functiei sociale, interactiunea sociala (ntalnirile cu prietenil sau vizite la rude, etc, si dorinta de a participa la sprijinul comunit3tii din care face parte 126IND 38 - Fisa de identificare a statusului nutritional al persoanei varstnice sistent medical comunitar (nume si prenume): sana asistata: Nume si prenume: Varsta: Localitatea de domi Adresa: Data evaluari Va rugam incercuiti valoarea corespunzatoare in situatia evaluat Varstnicul este independent la ada onu : - domiciliu Varstnicul urmeazé tratament cu —_1-da O-nu = mai mult de 3medicamente Varstnicul prezinté 0 afectiune acuta 0-da >nu = = sau stres psihologic in ultimele 3 luni Mobilitatea persoanei varstnice O=delapatla t= 2=iese fotoliu autonomie inafera - in locuingei interiorul locuintei Probleme neuropsihologice O=demente T= 2= fre sau/sidepresie demenjS problem - severa sau /si e depresie _psihologi moderaté. ce Prezenfa escarelor cutanate O=da nu = = Indicele de masé corporalé (kg/m) O=IMCS19-1=19s 2=21< 3=IMC= IMC<21 IMC<23. 23 Circumnferinta brahielé (CB, cm) Oo=CBs2i OS=2is 10=cB - B<22>22 Circumferinta moletului (CM,cm)_0=CM<31-*1=CM>_—~ - 3 Scdere recentS in grevtate O=pierdereint=nugtie 2= 3a tare (<3 luni) greutate > 3 kg scddere perder in Ponderal greutate aintre 1 3kg Numar de pranzuriziinice O=1 pranz 1=2 233 Pranzuri__prénzuri Consumul de alimente (0,0 = daca da, i= 127: -produse lactate, odatd pezisau de 0-1 ori do,de2ori_ dacé de, | mairarda/nu de 3 ori ~ oud sau leguminoase, 1-2 © ori/séptémand da/nu : ~carne de vitd, peste sau pasate, 2ilnic da/nu Consuma fructe sau legume zinc _O=nu ia : ~ probleme digestive, diffcutayl de norexie 1 2s masticatie sau deglutitie sever’ anorexie _anorexie moderata Cate pahare de bButur alcoolice _00=malpujin 05=inte 10=mal consume zlnic de3pahare 3-5 pahare_ multde S vin, bere ete) pahare Cate pahare de lichid consumi 0 0=malpujin 05=inwe 10=mal = zilnie de3pahare 3-5 pahare multdes (2p, suc, ceal, apte) pahare Modaltatea de alimentayie O= necesits else asistenya hraneste _hrdneste singurcusingur dificultate fara dificultat e Varstniculse considera bine nutrit_O=melnutrjie 1=nuge 2=f8ra sever’ sau problem malnutritie ede moderat _nutritie Varstnicul se simte intr-o stare de 05=nu s8ndtate mai bun/mai proast& buna stle dacat majoritatea persoanelor de aceeasi varst’ Calcularea Scorului (maxim 30 de puncte):: © 224 puncte: status nutritional satisfécator © 17-235 puncte: risc de mainutritie © <17 puncte: status nutrigional prost 128 2,0 = mai bunaPROMOVAREA SANATATII $1 EDUCATIE PENTRU SANATATE ~ PES CUPRINDE URMATOARELE INSTRUMENTE: PES 1- Metadologie pentru figa de evaluare a factorilor de risc la nivel individual PES 2 - Fis pentru evaluarea factorilor de risc la nivel individual PES 3 - Machetele de evidents a activitatilor de promavarea sanstatii si educatie pentru sdndtate PES 4 - Figa privind stilul de viaya sinatos PES 5 - Fisa privind promovarea alimentatiei sSnatoase PES 6 - Figa privind prevenirea si combaterea furnatului 7 PES 7 - Chestionarul Fagerstrom de apreciere a severitiyii depéndentel de fumat PES 8 - Fisa PES 9 - Planificarea familiald: ind promovarea igienel individuale PES 10- Autoexaminarea sanilor PES 11 - Fisa privind masurile de prevenire a bolilor cardiovasculare PES 12 - Fisa privind midsurile de prevenire a bolilor cerebrovasculare {AVC ischemic, AVC hemoragic) PES 13 - Fisa privind prevenirea si controlul tuberculozei (TB) PES 14 - Figa privind prevenirea si controlul diabetului zaharat ES 15 -Figa privind combaterea consumului de alcool PES 16 - Testul AUDIT de evaluare a consumului de alcool PES 17 - Figa privind prevenirea si confrolul astmului bronsic PES 18 - Frecventa examenelor paraclinice recomandate pentru adolescenti PES 19 - Frecventa examenelor paraclinice recomandate pentru adultig & a < a 3 & z a i 3 5 3 = = 3 3 = a 8 5 8 z £ é PES 1 - Metodologie pentru fisa de evaluare a factorilor de risc la nivel individual ‘Cu gjutorul aceste’ fise, asistentul medical comunitar va identifica factorii de risc individuali care pot pune in pericol starea de sdndtate a persoanei, in vederea promovarii unor conditii favorabile mentinerii sandtatii si cresterea nivelulul de constientizare al beneficiarilor in privinta efectelor rnocive ale factorilor de rise. Prin educatia pentru sdndtate, asistentul medical comunitar va incerca schimbarea comportamentelor ce au fost identificate ca fiind factori de risc pentru anumite boli. Informasii generale despre factorii de risc la nivel individual ‘* Organizatia Mondiala a Sénatatii definea in urma cu peste 50 de ani sandtatea ca flind nbunastare completé fizicd, psihicd si social, si nu doar absenta boll sau infirmit + Constituind © unitate multidimensionals, starea de sénatate se prezinti ca efectul interactiunii permanente dintre organismul uman si mediul inconjurator. ‘* Starea de sénatate presupune studierea tuturor factorilor fizici $i sociali care conditioneazé sanatatea, precum i aplicarea masurilor adecvate pentru preveni inlaturarea factorilor nocivi. a, reducerea $i * Cele patru categorii de factori determinanti al starii de sanatate si ponderea in care acestia influenteaza starea de sanatate: 6G stilul de viata ~ 51% 3 factorii biologici - 20% © mediul ambiant- 19% © sistemul ingrijirilor de sanatate - 10% * Factorul de rise este un aspect comportamental, geneti , demografic, de mediu sau fiziologic, ce creste probabilitatea imbolnavirii unei persoane sindtoase. * Pot exista diverse tipuri ; genetici ~ hipercolesterolemia femiliala; de mediu - toxine, poluanti, drogurr; sociali = alcool, furnat. ‘* Expunerea reprezinté contactul cu un factor de risc sau manifestarea unui factor de rise. ‘+ Expunerea poate fi unicé sau accidentals (accidente casnice, rutiere, ete) si cronicd (alimentatia nesdnatoasa, sedentarismul etc). ‘+ Factorii de risc se pot imparti in doua mari categori: neinfluentabil $i influentabil: © Factorli de rise neinfluentabili sunt: varsta, sexul, ereditatea. * Odatd cu inaintarea in varst8 creste gi riscul de 2 dezvolta o boala cardiac3. La brbati acesta creste odaté cu depasirea varstei de 45 de ani, iar la femei odata cu apar I din cauza disparigiel efectulul protector al estrogenilor. Istoricul familial constituie un alt factor de risc, prin asocierea componentei genetice cu factorii de mediu si alte obiceiuri. ‘+ Factorii de risc influentabili sunt: alimentatia nesdnatoasé, fumatul, hipertensiunea arterials, dislipidemiite, diabetul zaharat, obezitatea, stresul, activitatea fizica etc. Givorg, somaj, moartea unui membru de familie; comportamentali ia menopauzel 130.Alimentatia nesanatoasé Alimentatia nesdnatoasé creeazi dezechilibre grave de nutritie, atat din punctul de vedere al raportului dintre principiile alimentare care alcStuiesc meniul, cét si din cel al necesitatilor calorie. Se poate ajunge la dezechilibrele metabolice care se gases¢ la originea multora dintre bolile cronice caracteristice civilizatiei actuale. Grupele de nutrianti de care organismul nostru are nevoie pentru a functiona la capacitate maxima sunt: vitamine, proteine, carbohidrati i grasimi, siruri minerale, oligoelemente, fibre alimentare. Dezechilibrele (excesul sau aportul insuficient) aportului acestor nutrienti au consecinge asupra s&n&tayil, 75% dintre bolile din zilele ‘oastre sunt consecinga alimentatiei neséndtoase sia stilului de viet dezordonat. Modul in care ne hranim, originea produselor, obiceiurile alimentare in general, au o importanta majora pentru echilibrul organismului si starea sa de sénatate.Consecingele alimentatiei nesanatoase pot fi: malnutrtia, deshidratarea, demineralizarea (cu aparijia osteoporeze, rahitismulul si a problemelor dentare), tulburari endocrine, echimoze cutanate (deficitul de vita cardiovasculare, dislipidemil, afectiuni obezitate. ), afectiuni igestive, atrofie musculara, depresie, diabet zaharat, Fumatul Fumatul are 0 contributie majora la producerea bolii coronariene, a accidentelor vasculare, a bolil arteriale periferice etc. Renuntarea la fumat are efecte incepand cu prima zi, la un an se reduce la jumatate riscul de infarct miocardic, iar la 15 ani ajunge la nivelul unui nefumtor. Fumul de figara este o mixtura complex’ de substanfe chimice aflate sub forma de gaze si particule. Gazele toxice includ monoxidul de carbon, care provoacd reducerea transportului oxigenului catre fesuturi. Alte gaze, cum ar fi oxizi de azot, sunt agenti oxidanti sau iritanti si pot contribui la aparitia bolilor pulmonate cronice obstructive. Acidul cianhidric impiedica functionarea cililor vibratili la nivel pulmonar si poate determina infectii pulmonare. Nitrozaminele volatile si alte substante gazoase, cum ar fi formaldehida, pot contribui la aparitia ‘cancerului. Expunerea la nicotind si monoxid de carbon determina scdderea tolerantei la efort la pacientii cu angina pectorala si iocardic, cu aparitia morgii subite la Persoanele cu boli coronariene. Nicotina induce vasoconstrictie si poate contribui la producerea spasmului coronarian, Gudronul este un amestec complex de substange chimice care include cei mai multi dintre carcinageni si cocarcinogeni, precum gi precursoril tumorali din fumul de tigara. Acestia includ: benzopirenul si alte hidrocarburi aromatice policiclice, nicotina - derivat al beta-naftilaminei (0 nitrozaming), polonit 210 si metale cum sunt nichelul, arsenul si cadmiul. In medie, 75% din furmul de tigara este eliberat in mediu, Nefumatorii expusi la furul de figaré, prin fumat pasiv, pot absorbi 0 cantitate de nicotina care poate fi evaluata la 1-2 tigari pe zi. Exist 0 aseménare intre nefumatoril puternic expusi gi fumatoril incepator. resterea riscului de infarct 2BHipertensiunea arteriald Hipertensiunea arteriala este unul dintre cei mai importanti factori de risc. Valoarea optima este sub 130/80 mmHg §i trebuie menfinuta sub acest nivel. Urmarirea cu constiinciozitate a tratamentului prescris de catre medic si reducerea consumului de sare constitule cele mai bune metode de a scédea riscul aparitiei afectiunilor cardiace, renale sau a accidentelor vasculare cerebrale, Dislipidemiile Dislipidemiile adica cresterea colesterolului sau trigliceridelor serice peste valorile normale, sunt foarte frecvent intalnite. Se considera optime valorile colesterolului total sub 200 mg/dl, LDL- colesterolul (colesterolul rau) sub 100 mg/dl, HDL-cofesterolulul (colesterolul bun} peste 40 mg/dl (peste 60 mg/dl este considerat factor protector) si trigliceridele sub 150 mg/dl, cu mici Variatii in functie de valorile normale ale fiecérui laborator. Exist persoane care au dislipidemii familiate, mostenite, care se manifesta de la varste tinere. Este necesar3, deci, efectuarea de controale medicale de rutind si analize medicale. Se recomanda evitarea grasimilor de origine animala (uleiurile vegetale nu contin colestero)), iar tratamentul medicamentos trebuie facut in functie de prescriptie. Diabetul zaharat Diabetul zaharat creste, printre altele, riscul unei boli cardiovasculare. Se recomanda controlul Periodic al glicemiei la persoanele peste 45 de ani, la cele supraponderale, la persoanele cu rude diagnosticate cu diabet zaharat, la femelle care au ndscut copii cu greutate la nagtere de peste 4000 4, la cei cu hipertensiune arterials gi dislipidemii, O valoare a glicemiei de peste 100 mg constituie un rise mare we 'stalare a diabetulul zaharat, dar si a bolilor cardiovasculare. Diabetul este cauza diagnosticarii tardive a bolii cardiace ischemice, durerea tipicd lipsind sau fiind atenuatd. Un regim alimentar sarac in glucide si o greutate corporal normala reduc riscul de apariie a diabetului Obezitatea Obezitatea poate conduce la consecinte serioase asupra starii de sénatate (boli cardiovasculare, diabet zaharat etc.). Factorii ereditari pot creste predispozitia la ingragare, desi deseori este vorba despre factori de mediu si obiceiuri comune in familille de obezi. Obezitatea abdominal ‘creste de 5-7 ori riscul de infarct si diabet zaharat, crescdnd, de asemenea, si riscul de moarte subita. Sedentarismul Sedentarismul (lipsa activitatiifizice) apartine unui stil de viata nesénatos si poate avea urmai negative considerable asupra stirii de sanatate precum: boala coronariané, hipertensiunea arterials, accident vascular cerebral, diabet zaharat, obezitate, osteoporoz’ si anumite forme de cancer. Exercitiul fizic este un factor de combatere al sedentarismului, Activitatea fizic’ 132efectuata sistematic (se recomanda cel putin 30 de minute zilnic) creste calitatea vietii gi induce © imagine mai optimists despre sine si despre viata. Exercitile fizice pot fi: mers pe jos in ritm rapid, alergat, inot, mers pe biciclets, gridinarit etc, Stilul de viags Stilul de viata se referd la aspectul subiectiv al modului de viafd. El reprezintd o strategie de viata Pentru care individul opteaz’ si care orienteazé toate menifestarile sale particulare. Aceasta strategie are la baz’ anumite credinte, imagini si reprezentari ale individului despre lume si Viaté, in virtutea cdrora el alege, se comport, actioneazé, alege optiuni care il pot conduce la reusita sau la esec, Din acest punct de vedere, stlul de viata se refera la decizii, actiuni si con: de viayé care afecteazi sandtatea persoanelor. Este vorba de riscuri autoasumate, cum ar fi: tabagismul, abuzul de alcool, consumul de droguri, alimentatia excesiva, dezechilibrat’ sau subnutritia, promiscuitatea sexual, practicile sexuale riscante, stilul de conducere auto imprudent, sedentarismul, ipsa timpului liber, insuficienta odihnei/somnului, incapacitatea dea face fata stresului cotidian si profesional intr-un mod adecvat. Toate acestea sunt riscuri imputabile persoanei, care isi pune in pericol sdnatatea proprie. Uneori, aceste riscuri sunt impuse de conditiile social-economice ale persoanei, cum ar fi: sdracia, somajul, discriminarea social, sexuala, etnica, inegalitatile si conflictele sociale. Stilul de viata const’ din combinatii ale diferitelor practici si deprinderi comportamentale si conditii de mediu ce reflect modul de viaté, influentate de antecedentele familiale, conditiile culturale si socio-economice ale persoanei. in esent’, stilul de viaya este tipul de comportament repetitiv, habitual, conditionat de nivelul de cultura si de nivelul de trai, este modul de viata bazat pe interactiunea dintre conditiile de viata in sens larg si tipurile caracteristice de comportament, determinate de factorii socio-culturali si de caracteristicile personale. Modificarea stilului de viata implica schimbarea concomitenta a comportamentului personal sia conditillor de viata. Stilul de viata este personal gi social (grupal) in acelasi timp, deoarece optiunile pe care persoana le alege si in functie de care isi structureaza stilul de viata sunt individuale, dar valorile, reprezentarile, felurile si aspiratille in virtutea cSrora face alegerile au o determinare sociala. Se poate spune ca, daca modul de viata se refera la aspectele exterioare ale vietil, la conditiile economice si sociale, stilul de viata priveste felul in care persoanele gi grupurile sociale valorizeazé aceste conditii, in functie de anumite optiuni valorice-normative. Fiecare individ este protagonistul unui anumit stil de viafa propriu si constant, precum si al unor “subvariante” proprii fiecdrei etape de via\a parcuse. Daca la un copil nu se poate vorbi inca de un stil de viata propriu-zis, odata cu adolescenta, cu procesul de cristalzare @ personalitati incepe s se contureze si un stil de viata propriu, pe care tineretea si maturitatea il vor desdvarsi. In structurarea lui, influenta familiei, a scolii, a altor institutii educative, interfereaz cu influenta persoanelor apropiate, cu influenta literaturi, a televiziunii, a mass-mediei in general, care pot oferi tipologii diferite ale stilurilor de viata si care pot fi copiate, refuzate, prelucrate critic $i valorizate de cdtre individ, Alaturi de st de viata nefavorabile pentru sanatate - care Ccuprind factorii de risc mentionati anterior ~ exista i pot fi modelate, prin actiuni de educatie pentru sénatate, stiluri de viagé favorabile sinatati: practicarea sistematicd a exerciilorfzice si 133evitarea sedentarismului, alimentatia echilibrats si variata (bogat8 in legume si fructe proaspete, séracd in grasimi), evitarea fumatului si a consumului de droguri, consumul moderat de alcool, igiena personala si sexual, prudenta in alegerea partenerilor sexuali si utilizarea mijloacelor de protectie pentru evitarea bolilor cu transmitere sexual, inclusiv SIDA, efectuarea de controale medicale periodice, folosirea strategillor adecvate de ajustare la stresul cotidian, profesional. Promovarea unui stil de viata care s8 maximizeze, in limitele unor conditii date, sinatatea, bundstarea si implinirea umand, reprezint un obiectiv a cérui realizare presupune o actiune conjugati a disciplinelor medicale si comportamentale, a factorilor economici, politic, sociali si culturali, Programul OMS “Sanitate pentru toti” se bazeazi, in mare masura, pe capacitatea camenilor de a-si cunoaste si optimiza stilul propriu de viata, de a corija deficientele constatate in structurarea lui, de a opera modificari, remodelati, In sensul realizérii unui stl de viaga sinatos. Dupa cum se poate observa mai sus, stilul de viafé are o important majoré in determinarea starli de sinatate a camenilor (o pondere de aproximativ 519).in acelasi timp, stilul de via este Fesponsabil de mai mutt de jumatate din anii de viata pierduti prematur de catre oameni. Cum se completeaza figa * _ Fisa se completeaza la luarea in evident a beneficiarului, apoi se va completa anual; © Se vor bifa factorii identificati © AMC va sensibiliza beneficiarii in privinga efectelor nocive ale factorilor de rise si prin activitati de educatie pentru sanatate va incerca schimbarea comportamentelor ce au fost Identificate ca fiind factori de risc pentru anumite boli. ‘* AMC solicits Compartimentului de Asistent3 Medical8 Comunitara din cadrul DSP judetene materiale promotionale pe diverse teme de educatie pentru sndtate precum si efectuarea de actiuni specifice de educatie pentru sanatate, pe plan local * Seva respecta confidentialitatea datelor. 134Asistent medical comunitar (nume $i prenume): Persoana asistata: Nume si prenume: vars ani SexM/F Localitatea de domiciliu:. Adresa: Data evalua . (ZZILL/AAAA) Bifati pentru fiecare categorie de factori de tisc variant care corespunde situatiei. factori de risc identificayi planificati activitssi de promovarea sanatatil adecvate. Alimentasia nesanatoasé © consum scézut de legume (< 3 legume/zi) * consum scazut de fructe (< 2 fructe/zi) * consum excesiv de sare (alimente sarate, adaos de sare in mancare, etc) * consum excesiv de dulciuri concentrate (ciocolata, zahar, etc) + consum excesiv de gra 15nind, unturd, carne grasa, etc) Consum necorespunzitor de apa © consum scazut de apa (< 2 litri/zi) © consum frecvent de bauturi dulci concentrate Activitatea fizicd insuficientd '¢ sedentarism (lipsa activitayifizice) '* mai putin de 30 de minute pe zi activitate fizicd energica Consumul de tutun * fumator © expunere la fum de figard (fumnat pasiv) Consumul excesiv de alcool © barbati- mai mult de 3 unitati de alcool pe zi © femei - mai mult de doua unitati de alcool pe 2i '* consum zilnic de alcool © unitate de alcool = 12 mg de alcool pur = 1 bere {330 ml) = 1 pahar de vin (125 mil paharel de tarie (40 de ml) 235 Tn functie def 4.Folosirea droguritor itegale © ocazional © frecvent Igiend sexual * sex neprotejat (nu utilizeazs prezervativ) © parteneri multiplisi/sau necunoscusi Igiend personals © curdtenie corporala deficitara ‘© _imbrécéminte, lenjerie sl incalfaminte neigienice Greutate corporala necorespunzatoare IMC = greutatea in kg/patratul i © subnutrit - IMC < 18,5 © supraponderal — IM iin metri (kg/m2) 5-29,9 © obez ~ IMC = 30 sau mai mare Circumferinfa abdominals (cm) © barbati - peste 102 cm © femei—peste 88 cm Hipertensiunea arterial * TA> 140/90 mmHg Expunere excesivi la radiafil solare ‘* expunerea la radiatil ultraviolete (UV) intre orele 10-15 © nusse utilizeaza creme cu ecrane de protectie solara 136PES 3 - Machetele de evident a.activitatilor-de promovarea:” sAnatafii si educafie pentru sanatate Jn cadrul vieitelor ta domiciliu la diversi beneficiari in completare la activitaile de interventie este <° nevoie sa destasurati si activitati de educatie sanitard specifice. Pentru acestea vd puteti ghida dupa Aigele specifice de educatie pentru sdndtate PES 4 - 19, Acestd fisé oferd o imagine de ansamblu a activitdyil AMC de promovarea sandtatil si educatie pentru sénatate precum si machete utile pentru lanificarea siimplementarea acestora. Planificarea/implementarea activitisilor ta nivel fn tabelul de mai jos notati numele beneficiarului céruia ‘-ati facut educatie. De exemplu ‘merge! la lauza in activitatea de supraveghere si faceti si o sesiune de 20 minute de educatie id alaptarea $1 igiena in lauzie - pentru aceasta folositi informatie de la capitolul sarcina si lauzie. Atunci cand mergeti la beneficiar si luati TA este indicat s& faceti o sesiune de educatie Pentru sanatate privind alimentatia sanatoasa sau stilul de viat’ sau combaterea fumatuluiin functie de situatie, Puteti folosi in acest sens figele specifice anexate. Activitate Timp | Beneficiar* Educatia pentru sénatate a pacientului si famili minute Educarea pacientului privind stilul de viata 6 Educarea pacientului privind alimentasia sinatoasa 15 Educatie privind prevenirea si combaterea furnatulul 1s Educatie privind efectele nocive ale consumului de alcool si | 15 indrumarea catre servicii de suport Educatie privind aliptarea siigiena in uzie 20 Educatie privind igiena adolescentului 3 Educatie privind prevenirea si controlul TB 25 Macheta 1- Planificarea/implementarea activitatilor la dividual *Se tece numele beneficiarului. Diferitele tipuri de educatie pentru sanatate la nivel individual se pot introduce gi direct, de exemplu in fisa de monitorizare a mamei si copilutui, putem avea rubrica de educatie privind alaptarea $l igiena in lauzie, 137Planificarea/implementarea activitatilor de grup (in colectivitati) Atunci cénd intragi in colectivitati cu actiuni de promovare a sdndtatli si educatie pentru sdndtate puteti constitui fie grupuri mici de pana la 10— 12 persoane sau puteti lucra cu o grup’ de gradiniga sau o clas de scoalé si puteti aborda unul din subiectele de educatie sanitar’ specifice grupului de varsta, Veti nota petioada de desfasurare, locatia si numarul de participanti prezenti. In ajutorul dvs pentru realizarea acestor activitati vi puteti ghida dupé fisele PES 4 — PES 19, ‘Activitate Timp | Perioada $i locul | Numar minute | desfagurarii Participangi In gradinige Educajia privind reguli de igiend indivi | 35-40 duala (cu demonstratii practice si jocuri) Educatie privind alimentatia sinatoasé si | 35-40 activitatea fizica In scoli - pentru elevi, educatie privind Regul de igiend individual 35-40 (cu demonstratii practice si jocuri) Alimentatia sinatoasa gi activitatea fizic’_| 35-40 Viata sexuald gi BTS 35-40 Prevenirea TB 35-40 Riscurile legate de consumul de drogui__| 35-40 Prevenirea violentei 35-40 Pentru parinti - educate privind Responsabilitafile si modalitatile de a fi] 35-40 Parinte, cum sé disciplinezi un copil fara a folosi violenta Prevenirea bolilor cu trast re sexuala 35-40 Alimentatia sAnatoasa in familie 35-40 Importanta activitatii_fizice asupra | 35-40 sanatatii fizice si mentale Prevenirea accidentelor la copii 35-40 Macheta 2 - Planificarea/implementare activitatilor de grup (in colectivit&ti) 138Centralizarea activitstilor in cadrul campaniilor de promovarea sdnatatii * In tabelul de mai jos veti trece evenimentul din calendarul cu zilele sénatatii, perioada de desfasurare a campaniei si tipul materialelor distribuite si /sau al activitatilor desfagurate in cadrul campaniei respective. ‘Campari Perioada Tipul activitagii Ziua Mondialé a SSndtati Tapiilie 2017 Distribuyie de brosur, concursuri de desen etc.. Ziua Mondiala de combatere a 1B * Se va completa nationale si/sau judeyene. functie de actiunile de promovarea sin&taji' din programele Macheta 3 ~ Centralizarea activitatilor in cadrul campanillor de promovare a sinatatil Centralizarea materialelor distribuite in cadrul campaniilor de promovare a sanatatii In tabelul de mai jos veti trece data desfayurérii campaniei, denumirea actiunil (Ziua Mondiala a Sénatapi) $I In coloanele urmatoare veti trece numarul de materiale distribuite (10 afige, 75 pliante) si actiuni desfasurate (0 confering8 de presé, 2 apariti in ziarul local, o sesiune de informare etc) Wr Denumirea Fluturagi | Confernje | Mass | Ate forme cat |°* | actiuni Agen. | ptiantenr_| or Medianr_| mr. or [oo fo3 of [05 06 07 08 ; & | ua Mondiats oe 1 Jos, | BeeMondiaida | ag 75 1 2 1 SBn8t3ti 2011 Macheta 4 - Centralizarea materialelor distribuite in cadrul campaniilor de promovare a san&tatll 139Figele de educatie pentru sanatate specifice In tabelul de mai jos sunt listate figele de educatie pentru sinatate specifice in care sunt detaliate informatiile pe cate le veti prezenta tn cadrul sesiunilor de informare - educare - comunicare sustinute pacientilor sau colectivitatilor. Nr. Crt] Denumirea figel de educatie pentru sanatate @ pacientilor sicolectivitatilor | Cod 1 __| Fisa privind stilul de viata sanatos PES 4 2 _| Figa privind alimentatia sanatoasd PESS 3__| Figa privind prevenirea combaterea fumatului PES6 4 | Fisa privind promovarea igienel individuale PESB Figa de planificare familial PESS Figa de autoexaminare a sénilor PES 10 5 | Figa privind masurile de prevenire a bolilor cardiovasculare PEST 6 | Fisa privind masurile de prevenire a bolilor cerebrovasculare PES 12 7 | Fisa privind prevenirea gi controlul tuberculozet PES 13 8 | Fisa privind prevenirea gi controlul diabetului zaharat PES 14 ‘9° | Figa privind combaterea consumului de alcool PES 15 10 | Fisa privind prevenirea si controlul astmului brongic PES 17 Aditional la figele de educatie pentru sanatate specifice, este necesar ca beneficiatii s3 fie informati cu privire la frecventa examenelor paraclinice preventive, ce sunt necesar a fi efectuate de adolescenti side adulti. ‘A. Frecventa examenelor paraclinice recomandate pentru adolescenti B, Frecventa examenelor paraclinice recomandate pentru adulti Nr ert | Denumire fis Cod 1__| Frecventa examenelor paraclinice recomandate pentru adolescenfi PES Ta 2___| Frecventa examenelor paraclinice recomandate pentru adulfi PESI9 140PES 4 - Fisa privind stilul de viata sindtos ‘Aceasté fisd poate fdistribuita beneficiailor AMC cu scop informativ sau folosité ca bazé de discugle {in cadrul sesiunilor individuale de promovare a sana Pentru a asigura un stil de viata sinstos, OMS recomanda s& consumém multe fructe si legume, si reducem consumul de sare, zahar si grésimi si s8 efectudm exerciti fizice. 12 pasi pentru a manca sénatos '* Mancati un regim alimentar bazat pe o varietate de alimente provenind, in principal, din surse vegetale, mai degraba decat surse animale. ‘* Painea, cerealele, pastele fainoase sunt surse importante de glucide, care asigura energia ilnica necesaré organismului, Ele mai contin si fibre alimentare, vitamine, elemente | minerale necesare unei diete echilibrate ‘* Mancati legume si fructe, de preferat proaspete si autohtone, de mai multe ori pe zi (cel putin 400 de g pe zi) * Mentineji-va greutatea corporala in limitele recomandate (un IMC de 185 - 25), prin efectuarea unui nivel moderat de activitate fizics, de preferinta zilnic. © Controlati-va aportul de grisimi (nu mai mult de 30% din cantitatea de energie pe zi) $1 Inlocuiti grasimile saturate cu uleiuri vegetale nesaturate ‘* Inlocuiti carnea grasa si produsele din carne cu fasole, legume, linte sau carne alba (peste, pul. © Beti lapte si produse lactate (chefir, lapte acru, iaurt si branza), care sunt sdrace in grasimi si sare. © Consumasi produsele alimentare care au continut scézut de zahar, consumati cu moderatie zahar rafinat si limitati consumul de bauturi care contin zahar si dulciuri + Alegetio dieta saracd in sare. Aportul total de sare nu ar trebui s3 fie mai mult de o lingurits (6 9) pe zi, aceasta cantitate incluzand sarea din paine si alimentele procesate, gatite si conservate. (Consumul de sare iodata ar trebui sé fie universal in cazul in care deficitul de lod este endemic) ‘+ in cazul in care consumati alcool acesta trebuie sé se limiteze la cel mult 2 pahare (fiecare continand 10 g de alcool) pe zi. © Preparati alimentele intr-un mod sigur si igienic. Preparatie la abur sau prin coacere, fierbere pentru a ajuta la reducerea cantitatli de grésimi. © Promovai alaptarea la san pana la cel putin 6 luni, precum §i introducerea de alimente sigure si adecvate complementare de la varsta de aproximativ 6 lunt Nota. Indicele de masa corporal (IMC) este derivat din greutatea unei persoane, exprimata in kilograme, impartité la inaltimea la patrat, in centimetri, OMS recomanda 18.5-24.9 ca fiind un IMC normal. 141Aceastdi fisd poate fi distribuitd beneficiarilor AMC cu scop informativ sau folosita ca baza de discutie in cadrul seslunilor individuale de promovare a sandtaji Alimentatia sanatoasi O alimentatie sinatoasa presupune o alimentatie echilibrata, astfel incdt s8 cuprinda elemente esentiale pentru organism: proteine, glucide si lipide, vitamine Proteinele sunt formate din cei mai simpli componenti, numiti aminoacizi. Unii dintre acestia sunt fabricati de cdtre organism. Majoritatea celorlalti aminoacizi provin ins dintr-un aport exterior, realizat prin intermediul alimentatiel, in care proteinele pot avea o dubla origine: ruri minerale. * origine animala: cantitati mari se gasesc in carne, peste, branz’, oud, lapte; ‘* origine vegetalat in soia, migdale, alune, cereale integrale sin unele leguminoase. ‘dealul este de a consuma atat proteine de origine vegetald, cat si proteine de origine animala. Consumul de proteine, pentru un adult, trebuie s& reprezinte cel pusin 15% din aportul energetic zilnic. Glucidele sunt substante organice care au componenta lor carbon, oxigen si hidrogen. In functie de puterea lor glicemic’ (cresterea glicemiel pe care o induc, adic’ in functie de cantitatea de glucoza produsa), definita prin conceptul de indice glicemic, glucidele se clasifics in © Zaharuri simple (glucoza gi fructoza din fructe gi miere) © Zaharuri complexe (cereale, fain3, cartofi, legume uscate] * Zaharuri duble (zahar alb, maltoza din bere, lactoza din lapte) INDICE GLICEMIC RIDICAT INDICE GLICEMIC SCAZUT Maltozi 110 Fuigi de ovaz 50 Glucoz’s 100 \Cereale cu tarae 50 Paine foarte alba 95 JOrez complet 50 Fulgi de cartofi instant 95 Paine de gréu integrals 50 Miere, dulceats 90 Paste din fain - cernuta 45 Com flakes 85 Paine de secara completa 40 Morcov 85 IMazare verde 40 Zaharozs (zahar alb) 75 Fasole alba 40 Paine alba 70 Paine integrals 35 Orez alb 70 Lactate 35 Cartofi 70 Fructe proaspete 35 Porumb 70 Linte 30 142Sfecla 70 aut 30 Biscuiti 70 Fasole uscaté 25 Paste (fina alba) 65 Giocolata amaruie 2 Banane 60 Fructoza 20 Stafide 60 Arahide 15 Legume verzi <15 "Glucide bune” sunt cele cu indice glicemic scdzut (*cereale brute, orez integral, unele finoase «2 lintea si bobul, majoritatea fructelor si al tuturor legumelor, pe care le includem si in categoria fibrelor alimentare-praz, nap, salata, fasole verde) si “glucidele rele” sunt cele cu indice glicemic ridicat (zahar, faind, orez, cartof, porumb etc). Lipidele sunt substante organice grase, insolubile tn ap8, dar solubile in majoritatea substantelor organice, ce contin grupa hidrocarbon. Se deosebesc dou’ mari categorii de lipid * lipidele de origine animala (lipidele pe care le contin camea, pestele, untul, branza, smanténa proaspaté etc) * lipidele de origine vegetala sunt lipidele din uleiul de arahide, margarina etc. Lipidele se pot clasifica siin doua categorii de acizi grasi: ‘© acizii gragi saturati, care se gasesc in carne, mezeluri, oud si lactate (lapte, unt, smantand, branza); '* _acizii grasi mono-nesaturati sau poli-nesaturafi; acestea sunt grasimile care rman lichide la temperatura ambientala (uleiul de floarea-soarelui, de rapiya si masline), desi unele pot fi solidificate prin hidrogenare (fabricarea margarinei). Totodaté, in aceasta categorie trebuie incluse toate grasimile de peste. Lipidele sunt necesare in alimentatie. Pe langa aceasta ele contin numeroase vitamine (A, D, E, K) si acizi grasi esentiali (acidul linoleic si acidul linolenic) $i servesc la elaborarea unor hormoni. Fibrele alimentare sunt substantele continute in special de legume, leguminoase, fructe $i cereale in stare bruté (ex salate, andive, praz, spanac, fasole verde, conopida, telina, dovlecei, vinete, ciuperci, ardei gras ete). Desi ele nu au © valoare energetic a prior, fbrele alimentare joacd un rol extrem de important in digestie, in special datorita celulozei,ligni i, pectinei si a mucilagiilor pe care le contin, Ele asigura un bun tranzit intestinal, iar absenta lor std la originea majoritati cazurilor de constipatie. Fibrele fiind, totodata, foarte bogate in vitamine, oligoelemente si in saruri minerale, insuficienta lor poate duce la grave carente. 143O dieta sanatoasé necesita un plan, un scop, precum si efortul de a include in mese o varietate de alimente, Majoritatea persoanelor nu consumé suficienti nutrienti deoarece nu includ in ese 0 cantitate corespunzatoare din fiecare grup alimentar. Piramida alimentara se refers la clasificarea alimentelor in functie de proportia ideald a fiecdrui aliment in dieta zilnica, Un regim echilibrat 51 diversificat contine alimente de la toate nivelurile piramidel, dar in cantitati diferite, Bauturi - Din plin pe tot parcursul zi Recomandarea zilnica: 1-2 litr de lichide pe zi, de preferat bauturi neindulcite, cum ar fi apa de la robinet/apa minerala sau ceaiurile din plante. Consumati bauturi cofeinizate (cafea, ceai verde/negru) cu moderatie. Optati in schimbul cafelei pentru bauturile calde fara cofein’. Fructe silegume - 5 pe zi, de diferite culori. Recomandarea zilnica: 3 portii de legume pe zi, cel putin o portie de legume crude: 1 portie ‘minim 120g in garnituri salate sau supe; 2 portii de fructe pe zi, O portie de fructe sau legume pe zi poate fi inlocuita cu 200 mi de suc de fructe sau legume neindulcit. Cereale integrale, pastai, mazare, cereale si cartofi - la fiecare masa. Recomandarea zilnicd: 1 portie de amidon la fiecare masa ~ de 3 ori pe zi; 1 portie = 75-1259 Paine sau 60 ~ 100 g legume (greutate nepreparatd) cum ar fi linte/naut, 180-300 g cartofi, sau 45-75 q fulgi/paste/porumb/orez/alte cereale. Optati pentru 2 portii de cereale integrale oi de cate ori este posibil. Este de preferat ca jumatate din cerealele consumate si fie integrale. Lapte, produse lactate, carne, peste si oud in cantitapi moderate. Recomandarea zilnica: 1 portie de carne, peste, ous, branza sau alte proteine, cum ar fi tofu, pe 2, variind portiile cand este posibil: 1 portie = 100-120 g camne/peste, 2-3 ou3, 200 g branzé de vaci, 60 g branza tare sau 110-120 g tofu: in plus, 3 portil de lapte sau produse lactate pe zi, preferabil cu continut redus de grasimi: 1 portie = 200 ml lapte, 150-180 g iaurt, 200 g branza de 144vaci sau 30-60 g branza. Dacd nu puteti sau nu consumati lapte, alegeti produsele fara lactoza sau alte surse de calciu. Uleiuri, grdsimi si alune - in cantitafi mici Recomandarea zilnica: 2-3 lingurite de ulei vegetal, cum ar fi uleiul de floarea soarelui sau uleiul de masline pentru bucatele nepreparate si 2-3 lingurite pe zi de ulel de masline folosit la gatit; daca se doreste, 2 ingurite (10g) unt sau margarin8 pe paine; 1 portie de alune pe zi: 1 portie= 20-30 g alune, nuci, arahide etc. Dulciuri, gustari sérate si bauturi bogate in calorii-in cantitagi mici sirar Consumati dulciuri, gustari sdrate si bauturi bogate in calorii doar in cantitsji mici si rar. Consumati alcool cu moderatie si numat in preajma orelor de masé. Sinuuitasi: ‘* Realizati un echilibru intre alimentatie si activitatea zilnic3, ‘* Faceti miscare cel putin 30 de minute pe zi, in majoritatea zilelor. ‘© Copil si adolescentii trebuie s& facd miscare cel putin 60 de minute pe zi. 145Prima pagind a aceastei fise poate fi distribuitd beneficiarilor AMC cu scop informativ sau folosité ca ‘bazd de discusie in cadrul sesiunilor individuale de promovare a sdinditati. Cea de-a doua pagind este destinatd AMC. Impactul negativ al fumatului asupra sénata ‘+ Fumatul contribuie la aparitia bolile cardio-vasculare, cerebrovasculare, a aterosclerozel, cancerului, emfizemului pulmonar, ‘* Fumatul afecteaza sistemul imunitar pe mai multe cai: 3 Leucocitoza (creste numarul globulelor albe). 1 Limfocitoza (creste numarul limfocitelor). . Modificarea echilibrului dintre diferite sub-seturi de limfocite. 5. Scéderea numarului celulelor Natural Killer (NK) care au un rol important in apararea organismulut impotriva cancerului 5 Scaderea numarului celulelor Langhans (importante componente ale sistemului imunitar la nivelul epiteliului colului uterin) - motiv pentru care fumatul contribuie la aparitia displaziei colutui. ‘© Fumatoriisuferd de gripa de trei ori mai mult decét nefurnatorill Acest lucru este cauzat side fragilitatea imunitara generat de fumat. © Fumatul distruge viata sexual! Impotenta sau disfunctia erectilé este incapacitatea repetata dea avea sau a mentine o erectie. in Romania, prevalenta disfunctiei erectile este de 25% in Populatia generalé, ceea ce inseamns c& unul din patru barbayi suferd de impotenta. Studii realizate de Action on Smoking and Health (ASH) si British Medical Association (BMA) aratd cd furatul creste riscul impotentel cu 50%, risc care poate fi chiar mai mare in cazul asocierit fumatului cu factori de stres. ‘+ Pe lang’ impotenta, printre problemele cauzate in mod direct de fumat se numéra reducerea volumului de ejaculare, micsorarea numarului de spermatozoiz ejaculagi precum siaparitia unor forme anormale sia unei mobilitati reduse a spermatozoizilor. ‘* Fumatul produce infertilitate atat la femei cat sila barbati! ‘+ Fumatorii au de trei ori mai multe carii decat nefumstorii din cauza plicii dentare care duce la dezvoltarea bacterilor $i apoi la carierea dingilor! ‘+ Gingivita este o inflamatie a gingiilor ce apare din cauza unei slabe igiene orale asociate furnatului. Fumatorii pasivi pierd dinti de trei ori mai frecvent decat nefumatorii! ‘¢ Halena fumatorului se refera la mirosul neplicut pe care il exhalé si pe care nici o aps de gura sau past’ de dinti nu reuseste sa o indeparteze. 146Ce se poate e Consumul tabagic se defineste cu ajutorul numarului de pachete-an (nr. de PA), reprezentat de produsul dintre numarul de pachete de tigéri fumate/zi si numarul de ani de fumat. (ex: dacé timp de 10 ani se fumeazi 15 tigéri/zi, acest consum echivaleazd cu 10x15/20 = 7,5 PA. indivizii care au un consum mai mare de 20 PA se numesc “mari fumatori” si reprezintd grupul de pacienti cel mai dificil de tratat. Aprecierea severititii dependentel de fumat se poate realiza cu ajutorul scorulul de dependensa nicotinicd determinat cu ajutorul testului Fagerstrom (dependenta usoar’, medie sau severa), pe baza céruia se vor formule iindicatille terapeutice (v. PES 7). ‘Analiza tentativelor anterioare de renunfare la furat este un element important in stabilirea diagnosticului depenengei de nicotin’, dat fiind ca ea permite aprecierea modului cum subiectul va traversa perioada de sevraj si se pot anticipa probleme de complianta la tratament, Abordarea pacientului fumator este diferit in functie de profilul psihologic, de sex, varst’, motivatia de a fuma, numarul de tentative esuate de renuntare la furat si rspunsurile la chestionarele de evaluare a statusului fumatului Toti fumatoriitrebuie sfétuitl si incurajatiin mod profesional s4 renunte permanent la fumat. Oprirea furatului este un proces dificil si complex, deoarece implici dependenta farmacologica si psihologica, astfel c& doar un numar mic dintre fumatori (1-3%) nu necesita o strategie speciala pentru a renunta la furnat In practica, exist trei tipuri principale de interventiin scopul renunsarii a fumat: © Sfatul minimal antifumat (interventie recomandatd in asistenta medicala primara) | Feprezinta 0 suma de indicatii verbale de a opri fumatul, la care se pot adduga informatii despre efectele déundtoare ale furatului © Consilierea de specialitate reprezinté forma de interventie aplicata pacientilor cu tabagism cronic, Este recomandat si se fac de catre echipe mixte de medici,asistente sipsihologi care au dobandit o prealabila pregatire in domeniu. 5 Consilierea de grup 17Aprecierea severitagii dependentei de fumat se poate realiza cu ajutorul scorului de dependent hicotinica determinat cu ajutorul testului Fagerstrom (dependenta usoara, medie sau severd), pe baza céruia se vor formula $1 indicatile terapeutice. Bifati rSspunsul corect in dreptul flecirei cifre si calculati totalul prin adunarea scorurilor pe verticald. In acest fel puteti incadra beneficiarii fumstori in diverse grade de dependents, ‘Nume Data intrebare Raspuns Punctaj 1. Cand furnati prima tigard dupa trezire? Tn primele $ minute 3 Dupa 6-30 minute 2 Dupa 31-60 minute 1 Dupa 60 minute ° 2. Este dificl s8 nu furmati in Jocuri interaise? Da 1 Nu ° 3.La ce figard renunjati mai greu? Prima 7 Lacelelalte 0 4. Cate tigari fumagi pe zi? 10 0 11-20 1 2130 2 231 3 5. Fumati mal des in prima ord de la trezire decat | Da 7 in restul zilei? Nu ° 6. Fumayi chiar daca sunteyi atat de bolnav incat | Da 7 trebuie sa stati in pat in timpul zilei? Nu ° Total punctaj Interpretare: 7-10 puncte = dependent severs; 4-6 puncte = dependents moderata 0-3 puncte = dependent usoara 148,PES 8 - Fisa privind promovarea igienei individuale Aceastd fisd poate f distribuita beneficiarilor AMC cu scop informativ sau folosité ca bazé de discutie jn cadrul sesiunilor individuale de promovarea sandtayil. Igiena este stiinga sina populatiel, a pastrarii si perfectionarii sinati Scopurile igienei + pastrarea sindtatil si perfectionarea ef, la nivelul individulul si al colectivitatilor umane; + ridicarea rezistentel organismului: + prelungirea duratei medii de viaya a populatiei; © prelungirea duratel biologice active a viel Igiena pielit Pielea este organul de legstura intre mediul ambiant si organismul uman. Rolurile principale ale pieli sunt: * Rol de protectie impotriva unor agenti externi fizici, chimici,infectiosi, rol realizat de stratul cornos al epidermei. Elasticitatea pielii i fesutul adipos subcutanat protejeaza fesuturile $1 corganele de sub piele de traumatisme. Pigmentul melanic reduce actiunea nociva a radiatilor solare. ‘Rol in excretie realizat de glandele sudoripare. Pielea elimina din organism, prin transpiratie, apa séruri minerale si produsi de catabolism. ‘* Rol in termoreglare. Prin stratul de grasime subcutanata si prin vasoconstrictia periferic’ pielea apard organismul de pierderea unei cantitati de céldur8. Prin evaporarea transpiratiei si prin vasodilatatia perifericd organismul este ajutat $4 nu se supraincdlzeascd. Caldura organismului se pierde in proportie de 95% la nivelul piel, prin radiatie, convectie, conductie si evaporare. ‘+ Rol in receptie. La nivelul pielii se gasesc numerosi exteroceptor: tactil, termici, durerosi, care ajut organismul s& receptioneze diferiti stimuli din mediul extern © Rol antiinfectios realizat prin stratul comos, care impiedicé agentii patogeni sé patrunda prin epiderma si prin aparare chimicd; transpiratia acida distrugand o parte din microbii cu care pielea vine in contact. ‘© Rolin rectivitatea general4. La nivelul pielii pot aparea modificari in suferingele unor organe, {in bolile infecto-contagioase. In unele stari pe emotive pielea poate reactiona prin inrosire, patoare, transpiratie. © Rol In sinteza vitaminei D. in fesutul adipos subcutanat se gaseste provitamina D, care sub influenta razelor ultraviolete se transforma in vitamina D. 149Masurile de ingrijire a pielli sunt simple, usoare si accesibile. Pielea se gseste in contact permanent cu diferite impuritati din mediul extern (praf, fur, substante toxice, microbi) sau de origine interna (transpiratie, sebum, celule epidermice deshuamate). Aceste impurit’ti se acumuleaz’ pe suprafafa pielii si fi pot stanjeni functille normale; in acelasi timp creaza un E52)» mediu prielnic de tnsémantare si de inmultire a microbilor patogeni si a ciupercilor. Pentru Indepartarea acestor impuritati de pe suprafata pielli se recomanda unele masuri: 3 ‘* - Splarea zilnicd sub forma de dus cu apa si spun, dupa efectuarea gimnasticii de dimineata - ‘+ Pielea fetei se spala cu apa la temperatura camerel sau cu apa calda alternatd cu apa rece (se oe termina cu apa rece). Se asigur’ o alternanta intre vasodilatatie si vasoconstrictie, care asigura o mai bund hrénie a pieli. Daca fata este spalatd numai cu ap8 rece, pielea nu este bine curatata, devine uscatd si aspré. Apa fierbinte curaya bine pielea grasi, dar folosita timp indelungat produce o vasodilatatie persistentd (roseata persistent’ a obrajilor si nasului) $i dincauza slabiri tonusului muschitor pielogi, tegumentul fefei devine flasc. O data sau de dous ori pe siptimana, pielea fetei trebule spalata cu spun. Spalarea mai frecventé cu sépun degradeazs gi subtiaz8 statul cornos si reduce reactia acida a pieli * Spalarea mainilor cu apa si sipun ori de céte ori se murdaresc si obligatoriu inaintea fiecarei mese. © Spalarea zilnica a picioarelor, in mod obligatoriu seara inainte de culcare sau dupa orice activitate sportiva. Neglijarea ingrijii picioarelor poate cauza rani, degerdturi, eczeme micotice, infectii stafilococice, etc, in caz de transpiratie abundenti, picioarele trebuie spalate mai des, ciorapii trebuie schimbagi zilnic. * Baia generala, sub forma dusului cu apa si spun, Jetul de api calds are actiune de spalare, dar si de masaj usor al pielil, Masajul piel are efect linistitor asupra sistemului nervos central. O daté pe saptménd, se recomands bala de aburi, ca mijloc de tonificate si dezintoxicare a organismului, SSpunul are rolul de a dizolva grasimile de pe piele si de a indeparta impuritagile depuse pe ea. © Sapunul nu trebuie sé fie prea alcalin, pentru c& neutralizeazé aciditatea secretillor piel Spélarea pielii este usurata si de folosirea buretelui sau a periei de corp, care trebuie si fie strict individuale. © Se recomanda terminarea spalarii corpului cu un dus rece, care contribuie la célirea organismului. Stergerea se va face cu prosopul, strict individual; constituie un mijloc de frictiune a piel Igiena unghiilor Unghiile trebuie taiate scurt, dar nu exagerat, pentru ci sub ele se adund murdaria. Spatiile de sub unghii trebuie spalate zilnic cu perie si sapun.Dacd unghia se deslipeste de patul digital, se protejeaza cu leucoplast. 150jena p&rului * 0 data sau de dou ori pe saptaménd pielea capului si parul trebuiesc spalate cu apa si spun sau sampon. '* Spilarea in fiecare zi duce la uscarea pielii capului prin indepértarea sebumulul, mancérime, matreata, cdderea parului. ‘+ Parul trebuie ingrijt si prin periere zilnicd; se indeparteaza praful, matreafa, se produce o repartizare egal a sebumului si creste fluxul sanguin la nivelul pielii capului, efect care duce {a hranirea mai bund a parulul Igiena cavitatii bucale Z Cavitatea bucald este primul segment al tubului digestiv, Este locul de intrare al alimentelor. In ‘ea au loc primele faze ale digestiel Este si o poarté de intrare a microbilor in organism. © Cel putin o data pe an este obligatoriu controlul stomatologic si tratarea carillor depistate. O carie dentara se poate complica cu procese inflamatoril. © Pentru prevenirea aparitiei cari fiecare masi principals. reste obligatoriu spalatul pe di u periuta si pasta, dup ‘* Dacd apar leziuni ale buzelor sau mucoasei cavitiii bucale, acestea trebule tratate cu licerina boraxaté 10%. Igiena nasului ‘* Nasul este locul unde aerul care intré in aparatul respirator este fltrat,incalzit si umezit. ‘+ Nasul se ingrijeste prin spilare, dimineata si prin curdtirea cu batistd de cdte ori este nevoi ‘* Trebuie evitate deprinderile de a introduce degetele in nas sau de smulge perii din nas, deoarece se poate leza mucoasa nazala; deasemenea se pot introduce numerosi microbi in organism. Igiena ochilor Oct ‘rebuie ingrijiti cu mare atentie deoarece sunt intens solicitagi pentru aprecierea corecta a distantelor, pentru vederea periferic’, pentru perceperea precisa a semnalelor luminoase gi pentru diferentierea culorilor. Se pot produce conjunctivite si blefarite. Pentru prevenirea imbolnavirilor se indicé urmatoarele: ¢ stergerea ochilor cu batista si nu cu mana sau tricoul; ‘© _instilarea in fiecare ochi a 1-2 picdturi de solutie dezinfectanta; Igiena urechilor Urechile au rol importantin orientarea in spatiu si pentru echilibru. Utechile se ingrijesc prin: 4 spilare cu apa gi spun; 151‘* daca sau produs dopuri de cerumen pe conductul auditiv extern, ele se inmoaie cu aps calda si se indeparteaza cu un betisor infasurat in vata si inmuiat in glicerin8, Folosirea in acest scop a corpurilor ascutite poate duce la iritari ale pieli si timpanului, urmat de infect, 152PES 9 - Planificarea familiala *:.;~ Planificarea familiala inseamna reglarea conceptiei, adic& planificarea numérului de copii in raport de conditiile sociale si de sanatate ale cuplului care se poate realiza prin contraceptie pe timp limitat sau pe 0 duratd indelungats. Planificarea familiala inseamna si controlul natalita (birth contro!) care include intreruperea evolutieie unel sarcini AMC are printre sarcinile sale si educasia cuplurilor pentru cunosterea si folosirea_masutilor de contraceptie recomandate de medicul de familie sau de specialistul din cadrul cabintulul de planificare familia. Este important ca AMC s nu recomande din initiativa proprie anticonceptionalele hormonale. Acest tip de anticonceptionale trebuie sé fie recomandate de catre medic ca o masura medico social in urma unui examen medical si o analiza atenté de risc avantaj pentru fiecare femeie, individualizat. In prezent exista pe piata zeci de preparate de anticonceptionale din care medicul trebuie s8 aleaga preparatul optim in raport cu varsta, constitutia fizicd, starea de sdnatate si situatia medico sociala a pacientel. ‘AMC are datoria sa informeze pacienta despre importanta respectarii recomandsrilor medicului 3is8 atentioneze asupra unor simptome care prefateaza eventualele complicati: ‘© Dureri si tumefierea gambelor ~ pericol de tromboza ¢ Icter constatat la nivelul conjunctivelor - leziuni hepatice © Tulburari acute de vedere ~ accident cerebral ‘¢ Cresterea tensiunii arteriale © Cresterea glicemiei Exist’ Ite metode anticonceptionale: ‘+ Folosirea prezervativului la contactul sexual '* Aplicarea unei diaftagme intravaginale , respectiv pentru colul uterin '* Introducerea unor dispozitive intrauterine (sterilet) de diferite forme si confectionate din materiale diferite Aceste dispozitive medicale se prescriu $1 se aplicd de catre medicul specialist ginecolog. Posibile complical ‘¢ Sangerdri menstruale mai abundente sau cu durata de peste 5 zile ‘© Dureri siscurgri mai abundente din vagin ‘© Expulzia spontand a steriletului In cazul in care ca AMC constatd una din complicatiile de mai sus, aceasta trebuie s8 indrume Pacienta la medicul ginecolog. De preferat, ca din 6 in 6 luni, sa fie facut un control ginecologic al pacientel purtatoare de dispozitiv intrauterin. 153PES 10- Autoexaminarea sanilor Aceasta fisd poate fidistribuita beneficiarilor AMC cu scop informativ sau folosité ca bazd de discugie in cadrul sesiunilor individuale de promovare a sanatagl, De ce trebuie sa practicim autoexaminarea sanilor? ‘+ Sénul este un organ glandular bilateral situat pe fata anterioara a toracelui, cu rol in sexualitate si matemitate. ‘© Sani difera ca forma si marime de la femeie la femeie * _Sanii se modificd pe parcursul vietil, de la pubertate pand la batranete pe parcursul flecdrui ciclu menstrual (lunar), datoritd nivelelor variabile ale hormonilor ferninini. * _Inaintea menstruagiel sanii pot fi mariti de volum, sensibili i de consistent mai fermd. © Odatd cu aparitia menstuagiei, aceste modificari ale sdnilor pot s& se accentueze sau chiar si dispara. + Modificdrile lunare ale sénilor dispar odata cu instalarea menopauzei. ‘+ Autoexaminarea lunard a sanilor este simpla gi usor de efectuat de catre orice femeie care oate observa schimbarile aparute la acest nuvel ‘* Modificarile observate pot fi consecinfa unor boli obisnuite, lipsite de gravitate, dar in acelasi timp pot fi si semne ale unui cancer, motiv pentru care trebuie sé vi adresati in cel mai scurt timp medicului. ‘Asadar, atensie la semnele de alarma * Noduli sau umflaturi * Adancituri neregulate sau orice altd modificare la nivelul pi * Scurgerila nivelul mamelonului (sfarcului) ‘© Mancarimi cruste sau retractia mamelonului © Durere la nivelul sénulul © Cresterea in volum a unui sin Cand se face autoexaminarea sanului? * Momentul cel mai potrivit pentru autoexaminarea sdnului este la cateva zile dupa terminarea menstruafiei, cénd sanii nu mai sunt tensionati © In cazul ciclurilor menstruale neregulate si dupa instalarea menopauzei, efectuati autoexaminarea sanilor lunar, la aceeasi data a lunii. 154‘Cum se face autoexaminarea snului?? Examinarea in fata oglinaii, mai intai cu brafele ridicate deasupra capului, iar apoi cu méinile use pe sold Observati dacd apar modificati de forms, marime, contur, roseata sau secretii Palparea sénilor se poate face in pozitie culcat sau in picioare (la dus) + In pozitie culcat pe spate, cu o pera agezata sub umarul drept si cu bratul drept sub cap. Cu degetele mainii stangi se palpeazs snul drept utilizand una din urmatoarele migcari:in cerc, de sus in jos sau radial, Palpati si axila dreapta (subtioara) pentru a simti eventual nodul. © Examinati-va sanul sting gi axila stanga dupé tehnica descrisé anterior, utilizand degetele mainii drepte In picioare {la dus cu mana sipunita) ridicati braul drept deasupra capului si palpati s8nul drept cu mana stangé folosind tehnica descrisa anterior. Se repetd manevra si pentru palparea sénului stang. * erp: //Awww.patient.co uk reast-Lumps-and-Breast-Examination htm betp//n 3 i 155Nu uitagi ‘+ Frecvent, descoperitea unor modificari la nivelul sdnilor este facut in mod accidental chiar de catre femeie, Desi majoritatea nodulilor mamari nu sunt cancerigeni, este bine ca, practicand in mod regulat autoexaminarea sdnului, sa ti descoperiti cat mai repede de la aparitia lor. Autoexaminarea sdnului va poate salva viata! ‘+ Autoexaminarea sénilor este cea mai bun’ metods de depistare precoce a cancerului mamar. ‘* Ea poate fi completaté de 0 examinare a sdnilor efectuaté de medic si de o examinare paraclinic’ + In cazul depistarii unor modificéri, consultasi de urgen$a un medic! Pec een. 156PES 11 - Figa privind masurile de prevenirea bolilor ; cardiovasculare Aceasté fisa poate fi distribuitd beneficiarilor AMC cu scop informativ sau folosité ca bazd de discugie in cadrul sesiunilor individuale de promovare a sanatatil Bolile cardiovasculare (BCV) sunt principala cauza de deces, internare in spital si handicap fizicla nivelul populatiei adulte si varstnice din Europa. BCV reprezintd cauza a 42% dintre decesele inregistrate in réndul populatiei masculine si respectiv 55% din decesele din randul femeilor din Uniunea Europeana. In cadrul acestor afectiuni, boala coronariana (BC) se situeazé pe locul 1 ca si numar de decese de cauza cardiovascularé, iar accidentul vascular cerebral (AVC) pe locul al doilea. Studille observafionale au demonstrat cé reducerea incidentel principalilor 3 factori de rise cardiovascular (FRCV) majori (fumat, dislipidemie, hipertensiune arteriala) este responsabila de este 50% din reducerea mortalitatii CV. Preventia BCV reprezint& astazi, cu certitudine, principalul mijloc de reducere a ratei de apatitie a manifestarilor i complicatillor CV. Se delimiteazs dous cai distincte dar cu actiune complementard in realizarea dezideratelor Preventiel CV: in primul rand strategia individualizat’ ,a riscului inalt” - adresata pacientilor cunoscusi cu BCV sau cu rise crescut de a dezvolta in viitor BCY, lar in al doilea rand strategia populationala” ~ aplicaté global la nivelul populatiei. Numeroase studi stiintifice, pornind de la studii observationale la trialuri clinice randomizate susfin eficienta interventilor de schimbare a stilului de viata (in principal oprirea fumatului, dieta si cresterea nivelului de activitate fizica), tratamentulul HTA, dislipidemiei si DZ, precum si utilizarea selectiva a terapiei medicamentoase profilactice (aspirina, beta blocante, inhibitoril enzimei de conversie ai angiotensinei, agenti hipolipemianti si anticoagulante). Toate aceste masuri reduc morbiditatea si mortalitatea la cei cu BCV i de asemenea reduc riscul dezvoltaril acestor afectiuni. Fumatul - este un FRCV major si independent, ale cérui efecte sunt direct proporfionale cu numarul de figari fumate zilnic si cu perioada de timp de cand individul fumeaza (vezi figa de lucru pt educatie pentru sanatate a pacientilor si colectivitaylor ~ ES 3 Combaterea fumatul) Activitatea fizicd - Multe dintre beneficile activitati fizice privind profilaxia BCV (influentarea profilului lipidic, a sensibilitatii a insulind sau a valorilor tensionale) au ins8 un caracter ,acut” {adic se mentin doar scurt timp dupa Incetarea activitati fizice). Exercitiul fizie zilnic (doza Zilnic’ de efort) devine astfel o necesitate terapeuticd. Combaterea sedentarismului la adulti 157conduce la cresterea sperantei de viata si intarzierea debutului BCV. Chiar si un nivel moderat de activitate fizicd poate avea un efect benefic asupra mortalitatii dar si asupra evenimentelor 5) coronariene nefatale, Hipertensiunea arteriala - Ameliorarea TA reprezintd una dintre cele mai importante masuri de preventie si scddere a decesului de cauza CV In intreaga lume, find prezenta la aproximativ Jumatate din totalul pacientilor cu BCV. Valorile TA pot fi reduse atat prin interventia asupra stilului de viagé cat si prin tratament farmacologic. Studiile demonstreaza scaderea moderaté a valorilor tensionale odata cu reducerea aportului de Sate si alco}, cresterea aportului de potasiu si a ulelului de peste, sc&derea in greutate, cresterea nivelulul de activitate fizicé si renunfarea la fumat. Masuri pentru schimbarea stilului de viatS trebuie instituite oricind este necesar, la tofi Pacientii, incluzdnd subiectii cu tensiune la limita superioar’ a normalului $i pacientii care necesita tratament medicamentos. Scopul este reducerea tensiunil arteriale, controlul altor factori de rise si reducerea numarului 51 dozelor administrate de agent antihipertensivi in consecinta masurile legate de stilul de viat3 care trebuie avute in vedere la toti pacientii hipertensivi sunt © oprirea fumatului © reducerea greutatil la pacientl supraponderali © moderatie in consumul de alcool © cresterea nivelului de activitate fizics © reducerea aportulul de sare © cresterea aportulul de fructe gi legume * _ scdderea aportului de grasimi saturate si totale. Schimbarea stilului de viata la pacientul hipertensiv trebuie initiata si urmarita pe termen lung. Cu toate acestea, masurile legate de stilul de viagS nu trebuie niciodata s8 intirzie instituirea tratamentului medicamentos, in special la paciensii cu nivele crescute ale riscului CV, 158Elemente de nutritie Recomandari generale: + 0 alimentatie variata si echilibrats din punct de vedere al confinututui caloric, asociats activitati fizice regulate, sunt esentiale pentru pastrarea unui stil de viata séndtos - aceasta are rolul de a asigura un aport optim de nutriengi, vitamine si minerale; © trebuie incurajat consumul de peste, fructe si legume, creale si produse din cereale, lactate degresate si came slaba; © aportul caloric trebuie ajustat pentru a ige sia mentine greutatea ideala © Inlocuirea grasimilor saturate si a acizilor grasi trans saturaji cu grisimi mono- sau Polinesaturate de origine vegetala. * trebuie incurajat consumul de fructe si legume (3 pana la 5 portil pe 2i) si reducerea aportului de sare in alimentatie (sub 6 g pe zi). Recomandari speciale: + Reducerea LDL-c poate fi obtinut8 prin scdderea aportului de acizi grasi saturati (came si Produse din lapte, prajitur, biscuit, ulei de cocos, ulei de palmier, alimente semi-preparate) si transsaturate (margaring, lactate si carnea de vita) precum i inlocuirea acestora cu Produse degresate sau cu grasimi polinesaturate de origine vegetals. ‘* Cresterea concentragiei de HDL-c poate fi obtinuta prin cresterea nivelulul activitati fizice la subiectii sedentari si controlul glicemiei la diabeticl. Consumul moderat de alcool poate reste HDL-«c (aceasta nu este o recomandare fermé dar nici nu reprezinta o contraindicatie la subiectii cu HOL-< scdzut). Consumul de dulciuri rafinate se asociazi cu reducerea concentratiei de HDL-c © Scdderea trigliceridelor poate fi obyinutd prin cresterea nivelului activitatiifizice la sedentari, scderea in greutate la obezi, controlul glicemiei la diabetici, controlul aportului de dulciuri rafinate $1 alcoolutul in exces si aportul de acizi grasi omega-3 (prezenti in uleiul de peste si in unele uleiuri vegetale). * Sciderea TA poate fi obsinuta prin controlul aportului de sare si alcool si sciderea in greutate la obezi. Pentru a reduce aportul de sare, subiectii trebuie s3 consume alimente Proaspete sau conservate prin congelare si si limiteze adaosul de sare la prepararea sau consumarea alimentelor. Oberzitatea Studille epidemiologice efectuate in rndul populatillor vest-europene au evidentiat asocierea dintre obezitate si mortalitatea generalé - datoratd in mare masuré complicatiilor CV ce cresc direct proportional cu cresterea in greutate © Scaderea in greutate este recomandata tuturor subiectilor cu indice de masé corporala IMC > 30 kg/m? sau a celor cu IMC peste 25 kg/m? daca asociaza si alti FRCV. Recomandari recente sustin mentinerea citcumferingei abdominale la valori mai mici de 94 cm pentru barbati gi respectiv 80 cm in cazul femeilor. 159© Pentru a obtine sciderea in greutate, se recomanda reducerea aportulul caloric $i racticarea zilnica a activitatilor fizice. Reducerea aportului caloric se obfine prin reducerea consumului de alimente cu valoare energeticd crescutd - ex. grdsimea alimentara (9 kcal/g) sialcoolul (7 keal/g) ‘© Este necesara diminuarea aportului de alimente cu indice glicemic crescut {cele cu continut crescut de zahar) si continut scézut de micronutrienti © Aportul de grasimi trebuie ajustat astfel incat acestea sé asigure 20-35% din energia ecesara,in special pe seama reducerii consumului de grasimi saturate. ‘© Scaderea in greutate implicé 0 motivatie puternicé din partea subiectului, incurajare si suport pe termen lung din partea medicului, cu consiliere refritoare la aspectele practice ale sc&deriiin greutate, Dislipidemi Riscul CV creste proportional cu nivelul colesterolului plasmatic. Pentru tofi pacientii Colesterolul total plasmatic trebuie menfinut sub 5 mmol/ (190 mg/dl), iar LDL-colesterolul sub 3 mmol/l (115 mg/dl). La persoanele cu risc CV crescut, in special la cei cu BCV aterosclerotica clinic instalata si la paclentii diabetici, valorile tints ale tratamentului trebuie sa fie mai mi colesterol total <4,5 mmol/| (~175 mg/d), optional <4 mmol/| (~155 mg/dl} daca este posibil si LDL-colesterol <2,5 mmol/l (~100 mg/dl), optional <2 mmol/l (~80 mg/dl) daca este posibil. Daca atingerea acestor valori fint’ nu este posibili, riscul total poate fi totusi redus prin eforturi mal sustinute de control al celorlalti FRCV. Diabetul zaharat Studii epidemiologice au demonstrat cé hiperglicemia este asociatd cu un rise crescut de a dezvolta atat boli cardiovasculare cat gi alte afectiuni aterosclerotice. Desi diabetul in sine creste riscul CV atét in diabetul zaharat DZ tip 1 cat si in DZ tip 2, trebuie subliniat faptul cd FRCV conventionali (HTA, LDL-c crescut si fumatul) au acelasi impact asupra riscului CV ca si in cazul pacientilor nediabetici, iar asocierea lor la conditia de diabetic determina cresterea aditionala a riscului CV. Modificarea lor aduce astfel beneficii substantiale si oferd un potential crescut masurilor de preventie, Este astfel necesara individualizarea atat a riscului global cat sia strategiilor de preventie. Aceastea urmeaz8 aceleasi principii ca si in cazul Pacientilor nediabetici, doar ca tintele terapeutice sunt mai stricte in cazul diabeticilor. Sindromul metabolic Sindromul metabolic reprezint3 asocierea mai multor FRCY, iar diagnosticarea acestuia confers Pacientului un risc cardiovascular crescut. Ameliorarea stilului de viat’ este cea mai eficients metoda de interventie in vederea combaterii tuturor componentelor sindromului metabolic. 160Exemplu de poster/mesaje pentru prevenirea bolilor cardiovasculare La 53 de ani nu mai esticata 35! Dacd vrei sa fii sinatos, gandeste-te de 2 ori la cele 7 caractetistici pe care este bine si le al ° zero tutun : 3 merg 3 km pe jos zilnic sau fac 30 minute exerciqi fizice moderate in fiecare zi s 5 portii de legume gifructe zilnic : 140 tensiunea arterialé sistolicd mai mic’ de 140 mm Hg 5 colesterolul total sub 5 mmol/ 3 LDL colesterolul sub 3 mmol/ ‘nu au diabet gi nu sunt supraponderali Evaluarea on-line a riscului CV global Evaluarea riscului CV global se poate realiza prin accesarea on-line la adresa: http://www.heartscore.org/to. Posibilitatea evaluaril computerizate a riscului CV global usureazi sarcina medicului prin rapiditatea si reprezentarea grafica a rezultatelor oferind posibilitatea creerii unei baze de date cu rezultatele curente si cele de la evaluarile anterioare, facilitand totodata comunicarea acestora catre pacient. Pentru a accesa pagina pe care o doriti aveti nevoie de un cont valid My ESC. ule step] aspx?returnURL=/M ‘¢s/dashboard/default.aspx Dupa accesarea linkului de mai sus, urmati pasii enumerati in ghidul utilizatorului: ore.org/t ents/Romania_UsersGuid: 161‘Aceasta fisd poate fi distribuitd beneficiarilor AMC cu scop informativ sau folosita ca bazé de discutie in cadrul sesiunilor individuale de promovare a sandtagit Recomandati cu scopul de a reduce riscul de AVC la persoanele asimptomatice: ‘© Tensiunea arteriala trebuie verificata regulat. Se recomands ca hipertensiunea arterialé sa fie tratatd prin modificarea stilulul de viata si terapie medicamentoasé individualizata avand ca tintd niveluri de 120/80 mmHg. © Pentru pacientii prehipertensivi (120 - 139/80 - 90 mmHg), cu insuficient& cardiacd congestiva, infarct miocardic, diabet sau insuficienta renala cronica este indicat medicatia antihipertensiva, © Glicemia trebuie verificatd cu regularitate. © Se recomanda ca diabetul si fie tratat prin modificarea stilului de viag’ si terapie ‘medicamentoasd individualizata. * La pacientii diabeticl, tensiunea arterialé ridicata trebuie intensiv tratatd avand ca tints niveluri sub 130/80 mmHg. ‘* Atunci cénd este posibil tratamentul ar trebul s& includ un inhibitor de enzima de conversie a angiotensinei sau un antagonist de receptori ai angiotensinei. ‘+ Colesterolul sanguin trebuie verificat cu regularitate. Se recomanda tratarea hipercolestero- lemiei (LDL > 150 mg/dl (3,9 mmol/l) prin modificarea stilului de viatd si 0 statina: © Serecomanda descurajarea fumatului. © Serecomanda descurajarea consumului cronic de alcool in cantitati mari. © Se recomands activitatea fizicd regulata. * Se recomanda o dieta cu continut scdzut de sare si grasimi saturate si bogat’ in fructe, legume $i fibre. © Serecomanda sciderea ponderala pentru persoanele cu index de masa corporal ridicat. © Nuse recomanda suplimentele vitaminice antioxidante. Terapia de substitutie hormonala nu se recomands pentru preventia primara a accidentului vascular cerebral. © Unstil de viayd sinatos, constand din: ©. abstinenfa dela fumat 1G. index de masa corporala la limita de jos a valorilor normale © consum moderat de alcool 1D activitate fizica regula 15. alimentatie sanatoasa 162PES 13 - Fisa privind prevenirea si controlul tuberculozel (TB) Aceasta fisd poate fi distribuita beneficiarilor AMC cu scop informativ sau folosita ca baza de discutie Jn cadrul sesiunitor individuale de promovare a snatai Date generale + Ceeste o infectie? Este 0 boald determinatd de un microb care se deavolta in organism. ‘* Ce este un microb? Este un microorganism atét de mic incdt nu poate fi vazut cu ochiul liber. Pentru al vedea trebuie s& utilizsm un microscop care il mareste de mai multe ori. ‘+ Tuberculozs este o infectie daté de un microb care se numeste bacil. Bacilul care produce tuberculoza se numeste Mycobacterium tuberculosis sau bacilul Koch=BK. Toate organele Pot fiafectate de bacilul Koch $i pot fi afectate mai multe organe in acelagi timp, ins8 cel mal frecvent afectat organ este plamanul. ‘© Tuberculoza este o boalé cu declatare obligatorie; fiecare caz este declarat autoritatilor Pentru a putea lupta eficace impotriva acestei maladil a cdrei recrudescenta se inregistreazé in zilele noastre. Boala poate fi combatuts! * Tuberculoza se transmite prin aer! De la omul bolnay, prin tuse, stranut se elibereazi mici Particule si astfel bacillintré in organism pe cale respiratorie iar de acolo se vor fixa in orice loc in organism, se multiplica, depasesc capacitatea de aparare a organismului si astfel infectia se transforma in boala. * Localizarea cea mai frecventd se intalneste la nivelul plimanilor! Infectie si boala © persoans poate fi infectatd cu bacilul Koch care cauzeaza tuberculoza dar poate si nu a boala. Multe persoane pot fi infectate cu bacteria care determin’ tuberculoza dar numai céteva dintre aceste persoane (cam 10% ) pot dezvolta boala. Persoanele santoase, care sunt infectate cu bacteria care cauzeazi TB, sunt capabile s8 se lupte cu infectia gi s8 nu se imbolnaveasca de TB, Bacilul este dormant (inactiv) in plamanii lor. Dacé organismul lor nu este capabil sé lupte cu infectia, numarul bacililor continu’ s8 creasca si astfel apare tuberculoza Conditille care pot determina progresia infectiei spre boala depind de: * Marimea dozel infectante, ex.cat de multi bacili au fost inhalayi © Apararea persoanel infectate (rezistenta gazdel). Apararea poate fi slabité de malnutriie, alte boli ori de varst aintata, 1631e este contagios? Exista grade diferite de contagiozitate, depinzand de cantitatea de bacili eliminata si de durata siimtimitatea contactului punctul de vedere al cantitatil de bK eliminata, cei mai contagiogi pacienti sunt cei pulmonari, bx pozitivi la microscopie, * Din punctul de vedere al duratei/intimitaii contactului, cei mai expusi sunt conta intradomiciiari, © persoand care are tuberculoza extra-pulmonard (in alte locuri decat in plamani) nu este contagioasa. Persoane contagioase Persoane necontagioase Persoane cu TB pulmonara Persoane cu tuberculoza non-pulmonara Persoane cu TB boal Persoane infectate cu bK, dar care nu au boala Pacienti care nu urmeaza tratamentul/corect _| Pacienti care iau DOTS Cel mai multi dintre copii sunt mai putin infectanti decat alte persoane Cine prezinté risc crescut dea se imbolnavi de tuberculoz8? ‘+ Toata lumea se poate imbolnavi de tuberculoza deoarece aceasta este 0 boala contagioasil ‘+ Unele persoane sunt mai receptive decat altele: 1 Persoane care vin in contact cu persoane bolnave de TB 1 Persoane seropozitive sau bolnavi de SIDA © Persoane cu deficienfe imunitare (persoane sub tratament chimioterapic, corticoterapie, diabetict, alcootici, malnuttit) a Ake con (conditil socioeconomice precare, batrani, copii mici pana la 4 ani, femei insarcinate). Care sunt: ptomele bolii? Cel mai frecvent, tuberculoza se manifesta prin semne putin specifice dar a céror persistent ar trebui sé te alerteze: * tuse persistenté, cu o durata mai mare de 15-21 zile ‘+ pierdere in greutate (60% din greutatea ideal gi far ameliorare in 4 saptamani) © oboseals ‘+ febré mai mult de 3 s8ptamani; febra poate fi de orice tip(poate fi doar o crestere usoard a temperaturii spre seard sau poate fi foarte mare sau neregulata) © transpiratii nocturne © dispnee (‘sufla greu’) ipsa poftel de mancare '* expectoratie intial mucoasé, apoi muco-purulenté, purulent 164‘© hemoptizie (expectorasie cu sange) '* junghi toracic (mai mult de 3 sptamani) Orice tuse care dureazi mai mult de trei séptamani ar trebui s& alarmeze pacientul si s& it determine s8 consulte un medic! Alte simptome sunt dependente de localizarea boli ee Care sunt examenele medicale necesare diagnosticarii acestei boli? ‘+ Evidentierea bacillor in sputa: '* Confirmarea bacteriologica fundamenteazé diagnosticul de certitudine! * Radiografia pulmonara permite vizualizarea leziunilor fard a oferi o certitudine diagnostic Cum se trateaza? * Tratamentul dureaza de obicei 6-8 luni dar durata se poate modifica in functie de gravitate silocalizare. bacitului ‘* Durata tratamentului, chiar daca este considerata a fi suficient de lunga, este necesars pentru a evita aparitia recaderilor. * Dacd tratamentul este oprit prea repede, nu mai este eficace iar tuberculoza devine rezistenta la tratament si va fi mult mai dificil de tratat. © Tratamentul este obligatoriu si gratuity ‘* Tratamentul trebuie luat sub direct observaie a unui cadru medical ‘* De tratament beneficiaza ti perscanele neasigurate '* Daca boala este tratata corect, sub direct observare a personalulul medical inci de la debut, se vindecat Tratarea corecta a pacientului reprezinta cea mai importanta forma de preventie, Daca detectati tun bolnay de TB anuntati-i pe cei din anturajul su si indrumatl cétre medic pentru a permite in acest fel depistarea si tratarea persoanelor bolnave ! 165PES 14 - Fisa privind prevenirea si controlul diabetului zaharat © Aceastd fisd poate fi distribuitd beneficiariior AMC cu scop informativ sau folosita ca baza de discutie 5 4. in cadrul sesiunilor individuale de promovare a sanatafii Educatia terapeutica a pacientului face parte integrant din managementul diabetului zaharat. Procesul educational se desfisoaré continu, sub diferite forme si este absolut necesar pentru =] obtinerea unui bun control metabolic si ameliorarea calitatii viet. Scopul acestui efort este acela de a ajuta persoana cu diabet s4 se adapteze cat mai bine la noua sa conditie de viata side a impiedica aparitia complicatiilor. Educatia poate fi individual sau in grup. Trebuie s4 ne asigurdim ci educatia terapeuticd este accesibilé tuturor pacientilor cu diabet zaharat, tinand cont de apartenenta culturalé, etnics, psihosociala etc. Managementul stilului de vias Pacientii cu diabet zaharat tip 2 sunt in majoritate supraponderali sau obez! si au, in general, un stil de viaya nesnatos (obiceiuri alimentare nesSndtoase, sedentarism) care a contribuit, alaturi de alti factor fa aparitia afectiunii, De aceea, se impune ca imediat dupa diagnosticare s8 se identifice modalitayle de interventie asupra stilului de viat&. Prin ameliorarea stilului de viatd se urmareste atingerea si mentinerea greutitii corporale ideale, scdderea valorilor glicemice, normalizarea valorilor lipidelor serice si a acidulul uric (sau aducerea ct mai aproape de normal), mentinerea unor valori optime ale tensiunii arteriale, uneori in asociere cu medicatia specificd, Fumatul reprezinté un factor de risc cardiovascular independent, de aceea se va insista pentru renunjare la fumat sila consumul de etanol. Recomandri standard: * Se recomanda modificarea obiceiurilor alimentare anterioare si se asiguré accesul la un dietetician, * Se individualizeaza dieta in functie de varstd, sex, inaltime, greutate, gradul de efort fizic, preferinte, traditia local8, nivelul de cultura. * Monitorizarea aportului de carbohidragi este 0 componenta esenjiala a strategiei de obtinere a controlului glicemic optim. ‘* Se restrictioneazé consumul de alcool. ‘+ Aportul de grdsimi saturate trebuie s& reprezinte < 7% din aportul caloric total ‘+ Aportul de lipide trans va fi redus la minimum. ‘+ Exercitiul fizic se introduce treptat, in functie de abilitatile individuale; se incurajeaza prelungirea duratei si cresterea frecventei activitatiifizice (acolo unde este necesar) pand la 30-45 min./zi, 3-5 zile/saptamana sau 150 min/saptamana. 166‘+ Inabsenta contraindicatillor persoanele cu diabet zaharat tip 2 trebule incurajate s8 practice | ~antrenamente de rezistenta de trei ori pe saptamana. © Se recomanda renuntarea la fumat (Studi epidemiologice au asigurat 0 documentatie convingatoare privind legatura cauzalé dintre fumat $i riscul de sénatate. Studille efectuate be pacienti diabetici au evidentiat constant un risc crescut de boal cardiovascular’ gi deces Prematur la fumatori. Fumatul este deasemenea asociat cu aparitia prematurd a ‘complicatiilor microvasculare si ar putea juca un rol in aparitia diabetului zaharat de tip 2). Tinte terapeutice actuale Importanta controlului glicemic a fost demonstrat in numeroase trialuri clinice, controlul glicemic adecvat generand reducerea risculul evenimentelor cardiovasculare, a mortalitatii Echilibrarea metabolic’ urméreste valorile glice bazale, glicemia postprandiala, —_. hemoglobina glicaté, valorile lipidelor serice, acidului uric dar si optimizarea valorilor tensiunii arteriale. Recomandari standard: ‘* Tintele recomandate pentru adultiin afara sarcinii sunt HbAICc < 7%, glicemie preprandrial din sange capilar 90 - 130 mg/dl, glicemie postprandriald din singe capilar < 180 mg/dl. ‘+ In ceea ce priveste controlul glicemic la femeile cu diabet gestational, se recomand’ reducerea concentratillor de glucoza in séngele capilar integral matern pana la: preprandrial 40 mg/dl a barbati si> 50 mg/dl la feel; ©. Trigliceride < 150 mg/dl. 5 Mentinerea tensiur teriale sistolice < 130 mmbg gi diastolice < 80 mmHg. 1 Mentinerea indicelui de masé corporals < 25 kg/mp. © Tintele terapeutice prezentate pot fi modificate in functie de prezenfa diversilor factori de risc cardiovascular cunoscuti, de asocierea altor afectiuni si de speranta de viata. 167Automonitorizarea glicemiei Autocontrolul glicemiei face parte integranté din strategia de tratament atat a pacientului cu diabet zaharat insulinotratat cat sal celui cu tratament oral. In cadrul procesului de educatie terapeutics, automonitorizarea este esentiala pentru adaptarea corespunzatoare a dozelor de insulina in diferite situat pentru gradarea efortului fizic sau a aportului alimentar, toate acestea in scopul atingerii si mentineriifintelor terapeutice. Recomandari standard: + Autocontrolul glicemiei (folosind glucometrul) este indispensabil pacientilor cu diabet zaharat insulinotratati sila femelle cu diabet gestational, Autocontrolul la pacientii cu DZ 2 tratafi cu antidiabetice orale (ADO) poate fi util pentru a da informatii despre hipoglicemie, poate evidentia variatille glicemice datorate modificarilor de medicafie sau ale stilului de viata si poate monitoriza schimbarile survenite in cursul afectiunilor intercurente. ‘Automonitorizarea este beneficd daca persoanele cu diabet sunt instruite si efectueze autotestarea, sd inregistreze datele, 8 inteleagd semnificafia acestora $i s& intervin in schema terapeutica sau sa se adreseze unui specialist. Lista de verific pentru sesiunile dedicate pacientilor diabetici Revizuiti glicemia HgbATC Verificati TA Masurafi greutatea Masurati circumferinja taliei Verificati picioarele Revizuifi alimentafia Discutati despre activitatilezilnice Revizuiti medicatia 0 Discutati despre consumul de alcool u Discutati despre consumul de tutun 168,PES 15 - Fisa privind combaterea consumului de alcool Efecte asupra organismului ‘Aceasté fisd poate fi distribuita beneficiarilor AMC cu scop informativ sau folositd ca bazé de discupie in cadrul sesiunilor individuale de promovare a sanatatii Efecte nocive ale alcoolului * Alcoolul incetineste functionalitatea sistemului nervos central alcoolul blocheazé o parte din mesajele care ar trebui s& ajunga la creler alterand astfel perceptile, emotiile, migcarea, = vederea si auzul persoanei. + In cantitayi moderate alcoolul poate ajuta persoana sé fle mal relaxata si mai putin anxioasd. in cantitate mal mare alcoolul provoacs modificéri majore la nivelul creierului astfel rezulténd intoxicatia. * Persoanele care au abuzat de alcool isi vor pierde concentrarea, abilitatea de a se exprima coerent sau de a-i mentine echilibrul; vor si dezorientati si confuzi. ‘+ In functie de persoans, intoxicatia poate face consumatorul extrem de prietenos si vorbarey sau foarte agresiv si nervos. ‘+ Viteza de reactie este diminuata dramatic, motiv pentru care este interzis8 conducerea autovehiculelor dupa consumarea de bauturi alcoolice. Cand sunt consumate cantitati foarte mati de alcool intr-o perioada de timp scurt3 poate rezulta intoxicatia cu alcool. '* Intoxicatia cu alcool este exact ceea ce spune si denumirea sa: corpul devine intoxicat cu 0 cantitate mult prea mare de alcool. Voma violent’ este unul din primele semne ale intoxicérii cu alcool; somnolenta extrem, inconstienta, dificultati in respiratie, glicemie extrem de scazutd, palpitagii si chiar decesul sunt rezultate ale intoxicariicu alcool. Starea de ebrietate ‘Starea de ebrietate denumitd fin limbajul popular “betie" reprezintd o tulburare pasagera a consumatorului, cauzata de factori externi si avand un substrat organic. Tipul de reactie in cazul st&rii de ebrietate este influentat de mai multi factori precum starea fizics si psihicd a consumatorului, gradul de toleranté asupra alcoolului cat si factorii perturbatori ai mediului extern. In stare de ebrietate apar o serie de modifica Dispozitia psihica trece de la buna dispozitie la deprimare, suparare si agresivitate; initiativa va trece de la stimulare la inhibare; Comportamentul social este afectat si va trece de la facilitarea tunor contacte la manifestari de agresivitate. Una din principalele modificiti survenite este asupra starii de constient care va trece de la senzatia de a fi mai treaz si constient la starea patologic’ manifestatd prin ameteli, prin 169ierderea temporara a constientei si com3; rationamentul va prezenta o incetinite, idei obsesive, scddere a capacitati critice, ceea ce uneori este privit ca si gandire creativa. O alté modificare evident este asupra motricitatii: vorbirea devine mai greoaie sau cu alte modificéri, apar perturbari evidente in coordonarea miscarilor s1 0 gesticulatie necontrolata cu migcari ample; Modificarile neuro-vegetative se vor manifesta prin vasodilatasie, modificarea pulsului, grequri si varsaturi, tulburari ale termoreglirii, pierderea controlului asupra sfincterelor. Aceste modificari devin tot mai evidente cu accentuatea starii de ebrietate, In functie de gradul de alcoolemie, se vor diferentia: stiri de ebrietate usoare (0,5 -1,5%c), medi (1,5 - 2,5%0) $i avansate/coma alcoolicd (peste 2,5%e). Modificarile insé vor fi foarte diferite de la © persoand la alta afiaté in aceeasi stare, tinand cont mai ales de gradul de obisnuinta in consumarea de bauturi alcoolice. Ce semnificd abuzul de alcool? Consumul abuziv de alcool poate s devin’ un obicei. in unele cazuri si membrii familiel sau ai anturajului consuma alcool, de aceea acest lucru poate prea normal. In cele mai multe cazuri,o Persoana care sufers de alcoolism, nu realizeazi ce cantitate consuma si de asemenea, nu realizeaza c& acest lucru are implicagii medicale gi sociale grave. Cu cat consumul de alcool este ‘mai indelungat si cu c&t se consumé o cantitate mai mare de alcool, cu atét riscul de aparitie a problemelor de sanatate este mai mare. Un consum moderat de alcool (normal) inseamna: © osticla de bere (330 ml) * un pahar de vin (150 ml) © un pahar mic (44 mi) de tarie Un consum exagerat de alcool, se caracterizeaza prin: ‘* ofemeie care consumé mai mult de 7 bauturi pe séptémana sau mai mult de 3 bauturi pe zi © unbarbat care consuma mai mult de 14 baut 3e saptimana sau mai mult de 4 bauturi pezi * probleme apérute la scoala sau serviciu (absenteism, imposibilitatea respectarii orarului impus, performante reduse); © consumul de alcool in situatli potential periculoase (de exemply, inaintea sofatului); * episoade de pierdere a constientel, acest lucru insemnand c& dupa un episod de consum exagerat de alcool, persoana nu igi aduce aminte nimic despre ce s-a intamplat in aceast perioad’; ‘+ probleme legate de consumul excesiv de alcool, precum retinerea pentru sofatul sub influenta constientizeaza gravitatea acestui fapt ‘membrii familie si prietenii din anturaj, sunt ingrijorati in legturé cu acest comportament ‘© prezenta semnelor fizice de dependenta, precum pierderea constient; excesiv de alcool in cazul consumului © tendinja de a ascunde faptul cd exist 0 dependenta de alcool (fie c& persoana In cauzS consumé alcool pe ascuns, fie nu recunoaste c& bea in cantitati excesive) * jena, discomfort in situatille in care este implicat consumul de alcool (in special cele sociale). Persoanele care suferd de alcoolism cronic, au in cele mai multe cazuri si probleme de ordin Psihic, precum depresia sau anxietatea. De asemenea, alcoolicii sunt predispusi fa abuzul si dependenta pentru alte substante toxice, precum fumatul sau drogurile de orice fel. Simptomele abuzului de alcool la copii sila adolescenti, sunt diferite de cele care apar in cazul adultilor. Complicatii Consumul cronic de alcool poate cauza diferite probleme de sanatate, apsrute in special la nivelul anumitor organe, precum, ficatul,sistemul nervos central (in special creierul) $i inim’. De asemenea, agraveaza hipertensiunea arteriala, afectiuni ale sistemuului digestiv (tecidive ale ulcerului peptic), poate agrava osteoporoza sau poate cauza diferite tipuri de cancer. Apar, de asemenea, probleme legate de interactiunite medicamentoase $i alcool sau probleme legate de activitatea sexuala (disfuncti erectile, sc&derea libidoului sexual). Alcoolismul poate conduce la aparigia unui comportament violent, accidente, izolare sociala si dificultati aparute la locul de munca sau in familie. Alcoolismul poate cauza probleme grave in randul adolescentilor, femeilor ins&rcinate si in randul persoanelor care prezinta diferite afectiuni. Femeile insircinate nu trebuie sé consume alcool pe toata perioada sarcinii, pentru a evita aparitia problemelor legate de devoltarea fizicd sipsthic’ normald a nou nascutului a7.‘Tratament © Succesul tratarilalcoolismului depinde in primul rand, de identificarea si acceptarea faptulul 40 persoani are o problems legaté de consumul excesiv de alcool. © Tratamentul suportiv, ca de exemplu consilierea psihologic’, pot fi utile in tratamentul alcoolismului ‘+ Tratamentul trebuie s8 tind cont si de identificarea dependentei psihice de alcool, in acest caz tratamentul fiind bazat in special pe psihoterapie. Alcoolicii trebuie sd intrerupa consumul de alcool, in acest moment fiind necesar tratamentul simptomelor de sevraj (tremor accentuat, obnubilare, agitatie psihomotorie). Odaté cu tratarea acestor simptome este necesard gasitea unor metode eficiente pentru a incerca s se mentin’ abstinenta la alcool. In unele cazuri, cand simptomele de sevraj sunt grave si nu dispar dup un anumit interval, este necesaré administrarea unui tratament medicamentos adjuvant, detoxifiere. Consilierea psthologicd, integrarea intr-un grup al alcoolicilor anonimi, educatia corespunzatoare si uneori administrarea anumitor medicamente, sunt folosite pe toat erioada recuperati. In acest moment, reciderile sunt cel mai frecvent intalnite. Cu toate ci deseori odata cu recaderile apar si sentimente de vinovatie, abandonul tratamentului nu este considerat 0 optiune. Mentinerea abstinentei la alcool este un proces care dureaz toata viata * Incele mai multe cazuri, sunt afectati si membrii fami persoanelor alcoolice. Acestea pot, de asemenea, sa participe la diferite programe de educatie sau terapie familiala. in marea majoritate a cazurilor, membrit familie! incearca s8 descurajeze consumul de alcool in cazul Persoanei cu probleme, gisind diferite scuze si evidentiind problemele aparute secundar acestui viciu ‘+ Consilierea este utila pentru c& ajuta alcoolicul s8 inteleaga ca acest viciu este o problems Qrava, pe care trebule s& o accepte si pentru care trebuie s8 gaseasca solutile adecvate. Consilierea intdreste, de asemenea, relatile pozitive cu membrii familiei si persoanele din anturaj, Se f 172PES 16 Testul AUDIT de evaluare a consumului de alcool Puteti aplica acest test pentru a evalua consumul de alcool si a furniza informatii priving — / witate de fe riscutile legate de consumul excesiv de alcool sia. ~ 228. de allcool pur indruma pacienti spre tratament de specialitate 1 bere (330 ml) Eero eee cere I pahar de vin (125 ml) J shot de tdrie (40 de ml) Testul AUDIT de evaluare a consumului de alcool 1, Cat de des befi o béuturé confinand alcool? Niciodata Lunar sau mai rar a a © 2la4oripeluna 0 2la3ori pesaptamana 0 4 sau mai multe ori pe sptémana 2. Cate bauturi consumati intr-o zi obignuita, atunci cénd beti? DY sau2 5 3sau4 5 Ssau6 5 7la9 © 10sau mat mult 3. Cat de des bei 6 sau mai multe bauturi de alcool la o singurd ocazie? © Niciodata © Lunar sau mai rar © Lunar 1 Séptimanal © Zilnic sau aproape zilnic 4. Cat de des afi constatat in ultimul an ci nu putefi s& va opriti din baut odata ce afiinceput? Niciodata Lunar sau mai rar o 5 © Lunar 8 Saptamanal 0 Zilnic sau aproape zilnic 1735. Cat de des in ultimul an nu afi reusit s8 faceti ceea ce era asteptat 4 faceti din cauza bautului? © Niciodata © Lunar sau mai rar © Lunar © Saptamanal © Zilnic sau aproape zilnic 6. Cat de des in ultimul an afi avut nevoie sa beti prima bauturd de dimineata ca s& va reveniti dupa o betie zdravana? 15 Niciodata 5 Lunar sau mai rar 5 Lunar 0 Saptaménal 1 Zilnic sau aproape zilnic 7. Cat de des in ultimul an afi avut un sentiment de remuscare sau de vinovatie dupace afi but? 0 Niciodata © Lunar sau mai rar o Lunar 3 Saptamanal © Zilnic sau aproape zilnic 8. Cat de des in ultimul an nu afi putut sé va amintiti ce s-a int&mplat in noaptea trecuté din cauzé cé asi baut? 1 Niciodata © Lunar sau mai rar © Lunar © Saptémanal © Zilnic sau aproape zilnic 9. Dvs. sau altcineva a fost ranit ca rezultat al faptului cé ati fost baut? o Nu 0 Da, darnuin ultimul an 5 Da,inultimul an 10. 0 ruds, un prieten, un doctor sau o alta persoa dvs, sau v-a sfétuit sé-l reducesi? oO Nu © Da, darnu in ultimul an © Da, in ultimul an a fost ingrijorata de bautul Dacé testul AUDIT este ,pozitiv” (scor >8), iar semnele clinice de alcoolism lipsesc, ise propune subiectului o interventie scurté la medicul specialist pentru un diagnostic adecvat. Dacé sunt prezente si semnele clinice de alcoolism, persoana este indrumata la specialist pentru un diagnostic si un tratament adecvat. 174Aceasté fisd poate fidistribuitd beneficiarilor AMC cu scop informativ sau folositd ca baza de discutie ‘in cadrul sesiunilor individuale de promovare a sanatatii eC Ceeste astmul? Astmul brongic este © boala inflamatorie cronica a cailor aeriene, care se manifest’ prin cresterea réspunsulul bronsic la stimuli variati, manifestat8 prin obstructie si limitarea debitului aerian (prin bronhoconsttictie, dopuri mucoase si infiltratinflamator). Care sunt simptomele astmului brongic? © dispnee © tuse © wheezing (respirafie suierétoare) * — senzatia de constrictie toracicd Care sunt factorii care cresc probabilitatea de aavea astm brongic? * asocierea mai multor simptome de astm. ‘* anumite caracteristici ale simptomelor prezente: _variazd ca intensitate in timp (chiar intermitente cu perioade asimptomatice) se agraveaza in timpul noptii sau dimineaya devreme 0. apar dupa efort, expunere la alergene, medicamente (antiinflamatoare nesteroidiene, | betablocante) se amelioreaza sau dispar dupa medicatie antiastmaticd * _antecedente personale de boli atopice (dermatita atopicé, rinit& alergica) © antecedente heredocolaterale de boli atopice (astm, ri itd alergicd, dermatits atopic) Modalitati de prevenire a astmului bronsic/crizei de astm brongic © Dacd pacientul prezintd simptomete descrise la punctul anterior recomandati-i si mearg’ la medicul specialist * Daca pacientul a fost diagnosticat cu astm bronsic, educafi-: D sSevite factor de rise ©. s3iamedicamentele corect G_ sd ingeleaga diferenta dintre medicamentele care controleazs si cele care amelioreazd rapid simptomele astmului © s8-si monitorizeze conditia in functie de simptome si, dacd se poate, de PEF - peak- flow- metria, debit expirator maxim (masurat cu peakflowmetrul) | sBrecunoascé semnele agravarll astmului sis ia masurile necesare. 175,G._s& caute asistenta medicalé dacd este nevoie. * Pacientul trebuie sa iba un plan de management al astmului care s& cuprinda: 2. pasii preventivi pentru controlul pe termen lung (factorii de risc ce trebuie evitati si medicamentele administrate in fiecare zi) 2 pagii activi pentru oprirea crizelor ‘© Prezentati indicatorii de severitate in prezenta carora trebuie si solicite asistenta medical 2 criza instalata brusc © thierea respiratiei cdnd pacientul se odihneste sau a spus cateva cuvinte 15. sentimentul de panics 8. storie de crize grave. © Recomandat}i si facd o lista cu denumirea, adresa $i numarul de telefon ale cabinetului medicului,clinici sau spitalului. © In cazutin care astmul este bine controlat, exist’ un risc sczut de a dezvolta un episod grav de astm si persoana poate fi activa, ‘+ Recomandaji efectuarea vaccinarii antigripale (exceptie, situatiile in care acesta este contraindicat), '* Faceti demonstrat privind utilizarea dispozitivului inhalator. ‘+ Se recomanda pacientului si mearga la medicul specialist pneumolog in urmatoarele situatié: 1D _ anual, orice pacient cu astm pentru spirometrie 5 astm care nu este controlat (pentru evaluare si stabilirea regimului terapeutic si evaluate periodic’ la 3-6 luni) 1 disfunctie ventilatorie ireversibila @_exacerbar frecvente si/sau amenintétoare de viata 0 diagnostic incert * Informagi pacientul s8 fac’ un examen de screening pentru osteoporoza in cazul in care utilizeaza corticosteroial inhalatori pentru astm si prezinta urmatorilfactori de risc: 1D varsta> 60 de ani stare post:menopauzé, fird terapia de substitutie hormonal impotenta/infertilitate fracturi anterioare dupa traumatisme minore terapie cronica/in antecedente cu glucocorticoizi furmat sau alcoolism doooaa inactivitate fizicd 176PES 18- Frecv ita examenelor paraclinice recomandate:-. pentru adolescenti : {in tabelul de mai jos, este prezentata frecventa recomandaté pentru efectuarea ‘examenelor de screening/ paraclinice. Bifat! in tabel daca acestea au fost efectuate si observati dacd a fost respectati frecventa recomandats. Dacé aceasta nu a fost respectat’, desfasurati sesiuni de educafie pentru sinatate, pentru intelegerea importantel controalelor preventive. Nume Prenume Gen Data nasterii, a) 6/8) /4 ; a] |3 siels/slalelgigiale eee 3 alg Freeventa VHPLTHVE §/s 4/5 a ee} e/2| 22/2 i Masurarea tensiunii arteriale anual Masurarea greutatii | anual Masurarea inaltimii_| anual Examinarea snilor | La fiecare 5 ani ones profilacticd oral anual Tulburari de anualintrebati-l despre alimentatie obiceit imentare) ‘Anual (includeti Fumat renuntarea la fumat) Alcool Anual Droguri Anual Activitatea sexuala_| Anual Depresie Anual (rise de suicid?) Anual (Fizic,sexual, Abuz emotional) La fiecare 5 ani (mai des Colesterol/HDL daca este la risc) Anual dacé este Testul Babes activ sexual sau peste 18. panicolau ani BTS. Anual (cand este cazul) Hepatita B 11-12 ani varicela. 11-12 ani Altele 7scteening/ paraclinice. Jn tabelul de mai jos, este prezentatd frecventa recomandata pentru efectuarea examenelor de jifati in tabel daca acestea au fost efectuate si observati dacé a fost respectata frecventa recomandat. Dacd aceasta nu a fost respectatd, desfésurati sesiuni de educatie pentru sanatate, pentru infelegerea importantei controalelor preventive. s 3g g) i3) | 3 Frecvenga 3 3 3 3 a 5 |i | 8 é é| 2/4/23 Masurarea arteriale anual Masurarea | greutatii anual Examenul Babes 21-29 anio daté la 2 ani; peste 30 anio data la 3 ani dacd exist’ 3 determinari Papanicolau | consecutive normale Examinarea intre 18-40 ani la fiecare 3 sdnilor ani, dupa 40 de ani, anual Titre 40-50 ani, Ia fiecare 2 Mamografie__| ani; peste $0 ani, anual Tuseu rectal (examinarea | intre 40-50 ani la 2ani; prostatei) peste 50 ani se face anual. PSA peste 50 ani se face anual Examinarea tegumentelor | fa fiecare 2 ani {cancer de piele) | (autoexeminare la 6 luni) Examinarea tiroidei la fiecare 2 ani Examinarea profilactics orata_| anual Colesterolul si functia hepatica Ta S ani cel putin (mai frecvent in cazul in care existd indicayi) Hepatita B, C, D- Persoane aflate la rise lafiecare 5 ani sau cand ex. indica testul 178la fiecare 5 ani sau mai frecvent daca persoana : BIS/HIV este larisc ECG peste 50 anila fiecare 5 ani peste 40 ania fiecare 5 ani; | glicemia peste 50 anila fiecare 3 ani peste 40 ani annual dacé existd un istoric examenul test | personal/familial; de singe ocult_| peste 50 ani anual peste 50 anila fiecaré 5 ani; Colonoscopie | mai frecvent/mai devreme (exscreening) | dacd exista factori de risc) Examen ‘dupa 50 ani dar si mai ‘oftalmologic-pt_| devreme daca exista factori glaucom de risc, apoi a 4 ani 179180ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR IN CAZ DE URGENTA - PA CUPRINDE URMATOARELE INSTRUMENTE: PA1-Metodologia de completare a figelor care cuprind activitatile desfasurate de asistentul ‘medical comunitar in acordarea primulul ajutor in caz de urgente medicale PA 2- Fig de lucru cu activitatile efectuate la locul acordarii primulul ajutor - AMPUTATIA DE MEMBRE PA3 - Fis8 de lucru cu activitatile efectuate la locul acordarii primului ajutor - ARSURI PA4- Fis de lucru cu activitatile efectuate la locul acord&ril-primulul ajutor - ENTORSE $1 LUXATII PAS - Fig8 de lucru cu activitatile éfectuate la locul acord&ril primului ajutor - RESUSCITAREA CARDIORESPIRATORIE PA.G- Fis8 de lucru cu activitstile efectuate a locul acord&ril primulul ajutor - HEMORAGIA PA Fis de lucru cu activitatile efectuate la locul acordaril primului ajutor ~ INTOXICATII PAB -Fid de lucru cu activitatile efectuate la locul acordéril_ primului ajutor - ELECTROCUTARE PAQ.- Figé de lucru cu activitatile efectuate la locul acordril primului autor - FRACTURI 203, PA 10- Fis de lucru cu activitatile efectuate le locul acordarii primului ajutor—LESIN. 204 PA 11 - Fis de lucru cu activitatile efectuate {a locul acord&rii primului ajutor—PLAG! 206 wului ajutor - TIPURI SPECIALE PA 12- Fig de lucru cu activitatile efectuate Is locul acordirii ps DEPLAG! PA 13- Fisd de lucru cu activitatile efectuate la locul acordérii primului ajutor ~ POLITRAUMATISME PA 14. Fis de lucru cu activitatile efectuate Ia locul acordarii primului ajutor - TRAUMATISMUL CRANIANAcordarea primului aiutor in caz de ureenta PA 1 - Metodologia de completare a figelor care cuprind activitasile desfasurate de asistentul medical comunitarin acordarea primului ajutor in caz de urgente medicale Scopul Figele de lucru au fost concepute in scopul de a va facilita acordarea primului ajutor in situatii de urgenté, de a vi reaminti care sunt activitatile pe care le aveti de urmat in acordarea primului ajutor in diferite tipuri de urgente. De asemenea, reprezint3 un mod de a va simplifica munca, prin scaderea timpului necesar completarll documentelor pe care trebuie sé le atasati la dosarul beneficiarului Primul ajutor - definire Primul ajutor de bazé este doar un ajutor temporar acordat de asistentul medical comunitar in caz de urgenté unel persoane bolnave sau accidentate, le fata locului, pentru salvarea viet Prevenirea unor complicatii ulterioare si ameliorarea suterintelor, inainte de interventia medicului de familie sau a echipajetor de urgenta specializate (Ambulanté, SMURD). Primul ajutor se constituie dint-o serie de tehnici medicale simple pentru salvarea viefi Continut si obiective Asistenga medical de urgenté ocupa un loc special, deoarsce asistentul medical comunitar aléturi de medicul de fami sunt profesionistii care iau primi contact cu victimele accidentelor si Incidentelor si trebuie si rezolve prompt si competent toate cazurile care pun In pericol jinent sandtatea, dar si viaga acestora, Conginutul acestor fise ajuta asistentul medical comunitar in stabilirea urm&toarelor elemente: © natura urgentei * cauza care a produs-o, daca este posibil © numérul victimelor fin caz de accident colectiv) ‘+ estimarea timpului scurs de la producerea urgentei pn’ la primele masuri intreprinse si pan’ ls sosirea Ambulantei Figele enumerd interventille care constituie aplicarea masurilor de prim ajutor care s& ducd la limitarea efectutul produs de agentul primar, efectuarea bilantului lezional, aprecierea rezultatelor in urma mésurilor aplicate. Pe baza figelor de lucru se identifics mat usor masurile ce trebuie Intreprinse si succesiunea acestora, Resursele necesare in primul ajutor sunt pastrate in trusa de prim ajutor. 182Primul ajutor trebuie sa aiba in vedere urmatoarea triad: © fard oxigen nu exista activitate cerebrala © fara activitate cerebralé nu este respiratie © 1818 respiratie nu exist’ viet’ Prin urmare, pentru acordarea primului ajutor este de o importants covarsitoare: controlul constientei, al respirafiei si al circulatiei. Arborele decizional pentru initierea masurilor de prim ajutor in cazul in care victima nu este constienta, este prezentat mai jc PRIMUL CONTACT CU VICTIMA. § COMUNICARE/ATINGERE ESTE CONSTIENT NU ESTE CONSTIENT ACORDA AIUTOR NECESAR DUPA CAZ CONTROLUL RESPIRATIEL -HEMOSTAZA NU RESPIRA RESPIRA. -iMosuizare 1 TU ArcpIRaTIE AGRTATA DECUBIT LATERAL q controuut CONTROLUL PULSULUI Pee -CONSTIINTEL RESUSCITARE CONTINUAREA RESPIRATOR §1 RESPIRATIEL Mod de completare: Pentru a completa fisele de lucru se va bifa cdsuta care corespunde cel mai bine simptomatologiei prezentate de victima si tipului de interventie practicaté pentru tipul de urgent’ identificat. 183Date de identitate Data nasteri Nume si prenume Domicitiu Nrtelefon Ambulanfa a fost anuntata la ord Parametrii masurati TA Ritm respirator Ritm cardiac Temp ‘Membrulafectat Interventii + Am degajat plaga © Amoprit hemoragia prin: © aplicarea unui garou la rédacina membrului init © bandaj compresiv ‘+ Am introdus membrul sectionat intr-o punga de plastic plus: 3 unrecipient cu gheats © untecipient cu gheata si apa ‘© Amagezat victima cu membrele inferioare mai sus decat capul * Am asezat victima cu membrul rénit ridicat deasupra nivelului inimii © Am curatat si dezinfectat tegumentele din jurul plagii © cuun tampon cu apa si spun 9 cuundezinfectant ‘* Am curajat si dezinfectat plaga; am folosit: O. dezinfectant tampon din tifon ©. amturnat dezinfectantul direct pe plaga * Am pansat plaga lacoperirea plagit cu pansamente sterile si bandaje) © Am supravegheat victima pana la sosirea Ambulante', a ora Observatii: Data: Semnatura AMC 184Date de ider Data nasterii Nume si prenume Domiciliu Nrtelefon Ambulanga a fost anunjata la ora Parametrii masurasi Ta Ritm respirator Ritm cardiac Temp Zone lezate Arsura este cauzata de: foc expunerea la soare substange calde substange chimice oooa Semne, simptome © Victima a inhalat fury © Victimae: Dconstienta 1D inconstients © Victima prezinta 1D ameteals 1D greaya D varsaturi D. convulsii 1D leziunilacap 0. rBni la nivelul abdomenului Interventii *Afost nevoie de resuscitare cardiorespiratorie, timp de ‘¢ Am indepartat substanta de pe tegument © Am scézut temperatura din zona expusd arsuti © Pentru a prevent infectia, am acoperit zona cu: 2 ocompress steril& (nu se foloseste vata) 5 opanza curata 185Am pozitionat victims: a oooa intinsd la orizontala jin decubit lateral cu capul pe o parte ‘cu capul si umeril usor ridicati pentru probleme respiratorii agezata pe o parte (nu cu fafa in jos), cu capul usor pe spate pentru a preveni inecarea cu lichide de voma sau alte secretii © Am administrat victimei, dupa doua ore: oD o apa © solutie usor sérata (1 lingurité de sare si 1/2 tingurité bicarbonat de sodiu, amestecate intr-un litru de apa rece) ‘* Am supravegheat victima pang la sosirea Ambulantei, la ora Observatii: Data Semnatura AMC 186Date de identitate Data nasterii Nume si prenume Domicitiu Nr.telefon Data nagterii Ambulanfa a fost anuntata la ord Parametrii masurati TA Ritm respirator Ritm cardiac Temp Semne, simptome © Victima prezints: D_ Dureri articulare care se accentueazi @_Limitare functionals a articulatiei Impotenta functionala a articulatiei Atitudine vicioas& a membrului Deformare articulara ooo © Deplasarea segmentelor osoase © Articulatia prezinta: 2 tumefactie (edem) © eritem (inrosgire) 2 caldurd locals © echimoza (vanataie) Intervenii © Amaplicat: 1 pungé cu gheats 0 comprese reci oN iobilizat provizoriu membrul afectat © Am supravegheat victima pana la sosirea ambulantel, ia ora Observatii: Data Semnatura AMC 187Date deidentitate Data nasteri Nume si prenume Domiciliu Nrtelefon Data nastert Ambulanta a fost anunfata la ora Parametrii masurati TA Ritm respirator Rit cardiac Temp : Evaluarea starii de constients Pentru aprecierea stirli de constienta se va urmari raspunsul victimei la stimuli auditivi, vizuali si durerosi, incercand s& se stabileascd un dialog cu aceasta, zgalfaind-o usor de umeri sau ciupind-o. Se urmareste urmatorul algoritm: © Verifics siguranta mediului/locului © Verifica dacé victima raspunde: 5 scuturare umeri © "sunteti bine / totul ein regula?” acd pacientul raspunde: 1 seas pacientul in poziia gasita 1D se reevalueazi starea pacientului periodic Dacé pacientul nu réspunde: 2. pozitionare in decubit dorsal si se elibereaza caile aeriene (0 mand se pozitioneaz’ pe fruntea pacientului sise pune madibula) Verificd dacé pacientul respira: 1D priveste (se urmaresc migcarile toracelui) 15 ascultd (se ascultd cu urechea pozitionata in dreptul gu 1D simte {in primele minute dupa un stop cardiac, victima poate s& respire foarte superficial sau foarte neregulat. Nu trebuie confundat acest mod de respiratie cu cel normal, de aceea pacientul nu trebuie evaluat mai mult de 10 secunde iar dacd exist dubii asupra modulul in care respira pacientul trebuie luatd 0 atitudine conforma cu cea din cazul in care pacientul nu respiré. 1881D seageazd in pozitia de siguranya © apel pentru ambulanya © evaluare continua © Dacé nu respir’ normal: ‘cheama ambulanta masaj cardiac extern se pozitioneazé mainil centrul toracelui victimel ooo0 se comprima sternul aproximativ 4-5 cm 15 frecventa compresiilor: 100/min * Se combina compresiile toracice cu ventilatia artficialé 2 dupa 30 de compresiitoracice se elibereazs calle respirator i se penseaza nasul se executé 2 respiratii succesive 30/2 se intrerupe resuscitarea numai daca pacientul respiré normal o |S _se continua cu alternanta compresii/respira 8 © Secontinud resuscitarea pana cand: © soseste personalul calificat 1 vietima incepe s8 respire normal © salvatorul este epuizat Recunoasterea stopului cardiorespirator Verificarea pulsului la artera carotida este 0 metoda inexact de confirmare a circulatiei, se recomanda inceperea manevrelor de resuscitare daca pacientul nu raspunde la stimuli si nu respira normal. Ventitaia In timpul RCR scopul ventilate’ este de a mentine oxigenarea adecvati a sangelui. Se recomands: © Respira 8 dureze peste o secunda si cu volum suficient pentru a determina miscarea toracelui, dar si se evite respiratille prea puternice. © Res; tia guré la nas este o alternat posibila. eficienta in cazul in care cea gurd la gurd nu este ‘Masajul cardiac extern (MCE) MCE determing aparitia unul flux sanguin prin cresterea presiunii intratoracice si prin compresia direct’ a cordului Recomandari * De fiecare data cand se reia MCE miinile salvatorului trebuie s& fie agezate in centrul toracelui © Frecventa compresilor trebuie sa fie 100/min © Toracele trebuie comprimat 4-Sem 189* Dup’ fiecare compresie toracele trebuie lsat sd revina i pozitia initials * Durata compresiei toracelui trebuie sé fle egala cu cea a decompresiel RCRLACOPIL Raportul compresii/ventilat ‘Se recomanda ca in situatia in care este doar un singur salvator sa se practice RCR cu un raport 30:2 (ca la adult) n cazul in care sunt doi sau mai multi salvatori se va practica RCR cu un raport 152. Masajul cardiac extern la sugar MCE se practicd cu doud degete in cazul unui singur salvator iar dacd sunt doi se practica folosind ambii polici. La copilul mai mare de un an se practicé MCE folosind una sau ambele maini. Observasii: Dats: Semnéatura AMC 190Date de identitate Data nasterii Nume si prenume Domiciliu Nrstelefon Data nagterii Ambulanta a fost anunfaté la ord Parametrii masuray TA Ritm respirator itn cardiac Temp Tip hemoragie Extema DB Interna Hemoragie | Semne Clinice Primul ajutor externa Hemoragie | starea general bund, |e verificarea si mentinerea permeabilitagii_cailor mica tensiunea arterial | _—_aeriene. normals, freeventa | identificarea locului hemoragiei cecinaimald ‘© asezarea victimel in decubit dorsal sau lateral Hemoragie | senzatie de slabiciune, * limitarea sangerdrii: agezarea victimel in pozitie de medie ameteli la ridicarea in repaus cu segmentul sangerand in poztitie ridicata Ortostatism, —paloare | (mai sus decét restul corpului) tegumentaré, aa _ | © oprirea singers: extremitsti ree : 1D cu degetul aplicat pe vasul sangvin: tensiunea _sistolica compresie digital peste 100mmHg, © cu pansament compresiv: se acopera si se comprima rana cu mai multe comprese sterile frecventa cardiaca sub 100 batai/minut sau in lipsa lor cu bucati de panzé curata (batiste, haine etc) cu garoul - un cordon elastic cu care se leaga in amonte de leziune (in sensul de unde curge sangele); in lipsa unui garou se poate folosi un fular, curea, cordon, elastic ete. Hemoragie | agitatie, _transpirati mare reci, paloare tegumentaré, hipotensiune (TA sis- tolica scade sub 100 mmHg) tahicatdiehecventa. | ComPrimares punctelor de presiune-presind atera cardacé peste 109| Wald pe planul dur al osu invecinat,realzand cua astfel intreruperea circulatiei cétre zona afectata 191,Hemoragie | confuzie sau pierderea |e anuntarea numérului unic de urgent 112 - in caz masivé constientei, de hemoragie medie sau mare, obligatoriu in caz de hipotensiune (TA sub| —hemoragie masiva 70 mmHg), puls slab, |¢ gsistare la preluareapacientului de catre greu perceptibil ambulants. Hemoragie | Semne Clinice Primul ajutor interna © Varsitura. care seamana cu zatul de cafea sau este colorata cu singe osu. + Sange — eliminat prin tuse (hemo- ptizie de un rosu deschis si /sau cu aspect aerat (cu ule mici de zen). * Scaune de culoare neagrd lucioasé sau care contin singe rosucdeschis © Paloare. © Pielerece gi lipicioasa. © Puls rapid si slab. © Dezorientare. © Abdomen destins {umflat). © Neliniste, agitatatie. Sete intensa. © Spaima © Confuzie mental, + Menginerea cailor aeriene libere © Efectuarea resuscitarii respiratorii daca este cazul © Asezarea victimel in pozitie culcat, cu picioarele mai sus decat capul © Hidratarea victimei, daca este constienta * Daca victima este inconstienta sau daca prezinta greturi si varsaturi va fi agezaté in decubit lateral (culcat pe 0 parte) si nu in decubit dorsal (culcat pe spate) © Anuntarea numsrulul unic de urgent 112 Hemoragia intema este adesea greu de observat. Puteti suspecta o hemoragie intern’ daca victima a avut un accident, a cdzut sau a fost lovité puternic la nivelul trunchiului. 192Epistaxisul este hemoragia de la nivelul foselor nazale. Primul ajutor Asezati victima pe un scaun, aplecata in fata si cu gura deschisd in aga fel incét singele sau cheagurile s8 nu astupe caile aeriene, Strangeti narile timp de aproximativ 15 minute dupa ceas (sub portiunea osoas, nu in partea de sus). Eliberayi incet nasul. Nu permiteti victimei si-i sufle nasul sau si-| stranga, Dacé hemoragia continu, mai strangeti narile inca 5 minute, Asigurati-va ca bolnavul nu inghite singele. Puneti o buceté de panzé rece sau gheat’ intr-o compress de tifon pe nasul si pe fata victimei, pentru a ajuta constrictia vaselor sanguine. Daca sangerarea continua, dacé este implicat un traumatism (lovituré) sau exist’ suspiciunea de fracturd 2 piramidei nazale, anungarea numarului unic de urgent 112. Nu lasagivictima si irte sau s8 sufle nasul timp de céteva ore dupa incetarea hemoragiei. Observagii: Data: Semnétura AMC 193Date de identitate Data nasteri Nume si prenume Nrtelefon Data nastert ‘Ambulanta a fost anunfata la or8 Parametrii masurati TA Ritm respirator Ritm cardiac Temp Intoxicagia Intoxicatia reprezinté starea patologics determinats de actiunea unei substante toxice ce a pp8truns in organism si de reactia organismului la prezenta toxicului. Prin substanta "toxicd" se infelege orice substanti care patrunsi in organism pe diverse c&l, provoacé tulburari functionale si/sau alterari structurale, avand ca rezultat o stare patologicé. Intoxicatiile pot fi voluntare~fn cazul tentativelor de suicid, sau involuntare -accidentale. Prima etapa: Identificarea sursei de intoxicasie si verificarea starii pacientului Bifati in coloanele de mai jos variantele care corespund situati Identificarea sursei de intoxicagie Verificarea stiri paclentului 1G Intoxicatie cu monoxid de carbon - CO 0 Stare de rau, gret arsaturi 0 Intoxicatie cu fum_ a dureti intempestive in cavitatea abdominala 1 Intoxicagie acuta cu medicamente a dureridecap G Intoxicatie cu substante corozive 0 stari de ameteala 0 Intoxicatie cu ciuperci necomestibile 1D accelerarea pulsului 1D Intoxicatie cu pesticide a Incetinerea pulsului 2 stare de agitatie 15 tulburéri ale constientei 1 stare de inconstient 1 tulburdri de respiratie 1 stop respirator 1 stare de soc 194Etapa a doua: interventia adecvata situtiei. Pe baza elementelor identificate in prima etapa, continuati cu sectiunea adecvata situatiei Intoxicafie cu monoxid de carbon - CO Bifatiin coloanele de mai jos variantele care corespund situatiei Manifestari clinice Primul ajutor 1 tulburari neuropsihice agitatle, somnolenta) 0D tahicardie 1 tulburari respiratoril coma (stare ebrioas3, 1 culoarea rosie-zmeure a fetei deschiderea usii si ferestrelor evacuarea victimei 1G demarare manevre de resuscitare (respirasie antficiala, masaj cardiac) © anuntarea numarului unic de urgent 112 Qdacé este disponibil, administrarea de ‘oxigen Intoxicagie cu fum Bifati in coloanele de mai jos variantele care corespund situatie. Manifestariclinice Primul ajutor © cefalee, 1D evacuatea victimel Baghtatie, 1 demarare manevre de resuscitare (respiratie pani la coma, C depozite de funingine ta nivelul orificilor nazale, a gurl a faringelui, otuse, © dispnee, 0 voce ragusita, 1D semne ale intoxicatiei cu CO. tulburari de constient artificial, masaj cardiac) 1D anuntarea numarului unic de urgenta 112 D daca este disponil oxigen | administrarea de Intoxicatie acuta cu medicamente Bifati in coloanele de mai jos v intele care corespund situatiel. Manifestari clini Primul ajutor 5 greturi,varsturi 1 dureri abdominale CO diaree G hipo sau hipertensiune 1D hiperventilasie 0 tahicardie D evaluarea stirii de constienfa si a functillor vitale, CD resuscitarea cardio-respiratorie in cazul in ‘care victims este in stop cardio-respirator 2 apelarea servicului de urgenta 112 [LD dacd este inconstienté sau varsé, se va ageza 195,Dagitaie in pozitia de siguranta (culcat peo parte) 1 somnolents Ci dac& victima este constienta se poate G alteratea staril de congtient incerca provocarea de varsaturi 3 coma 1D se caut ambalajele medicamentelor posibil a firaspunzatoare de intoxicatie Intoxicatie cu substange corozive Substantele corozive (caustice) sunt: acizii(azotic, clothidric, sulfuric, etc) si bazele corozive (Soda de rufe, soda caustic’, amoniacul). Bifati in coloanele de mai os variantele care corespund situatiei Manifestari clinice Primul ajutor Gevaluarea nivelului de constienfd si a functillor vitale 1 inceperea manevrelor de resuscitare cardio respiratorie dac& este necesar: In timpul respiratiel gurd la guré nu se va intra in contact direct cu gura victimei decat prin intermediul unui tifon (deoarece de contaminare) © apelarea serviciului de urgenta 112 1G spilarea cu multé apa (et) timp de 20 minute, in cazul leziunilor cutanate sau oculare, i ricul iuperci necomestibile ‘Manifestaile clinice ale intoxicatiei cu ciuperci variaza in functie de tipul de ciuperci, mai exact de tipul de toxind continuta de acestea si de durata petioadei de incubatie (timpul scurs de la ingestie pan’ la aparitia manifestarilor clinice) In intoxicatille cu incubatie scurts, simptomele apar dupa 1-2 ore de la ingestie, si desi tabloul clinic poste fi zgomotos acestea sunt de obicei mai putin grave decat cele cu incubatie lunga. Bifay coloanele de mai jos variantele care corespund situatiel Manifestari clinice (incub. lunga) Primul ajutor sindromul phalloidin: cea mai grava | cevaluarea nivelului de congtienta si a intoxicayie (Amanita phalloides), cu| —_functiilor vitale perioada de latenta de 6-12 ore, manifestata | o inceperea manevrelor de resuscitare cardio- prin tulburari digestive, afectare hepaticé si} respiratorie daca este necesar 196renala grav, edem cerebral 1B sindromul gyromitrian: interval de latenta de 10-24 ore, dupa care apar tulburéri digestive, neurologice (delir, coma), hemoliza toxicé convulsi 1 sindromul orellanian: incubatie peste 24 ore, dup care apar tulburari digestive si se instaleaza insuficlenta renalé acuta © apelarea serviciului de urgent’ 112 se poate incerca provocarea varsétu cazul intoxicatillor cu durat& scurtd de incubatie. in Intoxicatie cu pesticide Aceste substante pot fi absorbite pe toate caile: digestiva, respiratorie si cutanata, Bifatiin coloanele de mai jos variantele care corespund situatiei Primul ajutor Cevaluarea nivelului de congtients sia functillor vitale Inceperea manevrelor de resuscitare cardio respiratorie daca este necesar © apelarea serviciului de urgenta 112 Qdecontaminare externa: inlaturarea ‘imbrdcémintei si incalfamintei contaminate sispalarea tegumentelor sub jet de apa © provocatea varséturii Observatii: Data: ‘Semnatura AMC 197Date de identitate Data nasteri Nume si prenume Nitelefon Data nasteri Ambulanga a fost anuntaté la ord Parametrii masurasi TA Ritm respirator itm cardiac Temp Prin electrocutare se intelege trecerea unui curent electric prin corpul omenesc, Interventii © Anuntarea numarului unic de urgenta 112 © Oprirea sursei de curent © Scoaterea accidentatului de sub tensiune * Verificarea starii de constient&; pacientul este: © Congtient - asezarea intr-o pozitie de decubit lateral 3. Inconstient- trebuie intins pe un loc neted si comod, © Dacé prezi © Eventuale arsuri sau plagi trebuies¢ acoperite cu tifon, batista curat’, pansament steril 3 stop respirator si cardiac se asigurd resuscitarea cardio-respiratorie © Predarea pacientului catre: 1 serviciul de urgent’ prespitaliceasca © serviciul de medicind legal 3 medicul de familie © altd situatie ‘¢ Am supravegheat victima pané la sosirea Ambulantei, la ora Observatii: Data: Semnétura AMC 198ar ig je Date deidentitate Data nasterii Nume si prenume. Domiciliu Nrstelefon Data nagterii Ambulanta a fost anunfaté la or8 Parametrii masuragi TA Ritm respirator Rit cardiac Temp Zonele fracturate Tipul fracturii © fracturi deschise © inchise 1D fard deplasare (capetele osoase rezultate in urma fracturii ramén in contact) © cudeplasare: (capetele osoase rezultate se deplaseazs) Victima prezinté 5 durere vie 1B impotenga functionala © deformarea regiunii ranite 3 mobilitate osoasé anormal 1 modificari locale ale zonei © tumefactie (edem) © eritem (roseata) 8 cBldurd local Intervensii © Amefectuat manevrele pentru oprires hemoragiel 2 Amefectuat toaleta si pansamentul plagii 2 Am imobilizat provizoriu fractura © Am supravegheat victima pana la sosirea Ambulantei, la ora Observatil: Data: Semnatura AMC 199Date deidentitate Data nasteril Nume si prenume Domicilia Nrtelefon Data najteri Ambulanga a fost anunfata la ord Parametrii masurati TA Ritm respirator Ritm cardiac Temp Semne, simptome Respiratie 3 Persoana lesinata respira normal 0 Respiratia nu este perceptibila © Gaile aeriene sunt 3 libere 0 partial obstruate © Dupa ce si-a revenit, persoand e constient& © Dupa ce -a revenit, persoana nue orientatd in timp si spatiu © Piclea este: rece calds palida umeda cu cianozs cueruptie oo0000 cueritem © Exemenul ochilor arata: upile normale (cercutile negre) Pupile (cercurile negre) sunt mari si acoperé o mare suprafata din iris Pupilele foarte mici, constrictie pupilard, cam 2mm diametru pupilele sunt relativ mici inegalitate pupilara © Examenul corpului: ooaona exist deformari pe corp aparute datoritd caderii 200© exist’ deficite motorit 1D existé hematoame © Victima prezinta: 2 amegeala 5 greats © varséturi Interventii © Victima a necesitat resuscitare cardiopulmonaré ‘© Dupa reluarea respiratiei.am pozitionat victima cu picioarele cu 20 pané la 30 cm deasupra odelei (in afara cazului c& suspectati o lovitura la cap datorata céderi) # Amaplicat garoul:la nivelul la ora: © Daca victima varsé: 2am pozitionat-o in decubit lateral am pozitionat doar capul pe o parte * Am supravegheat victima pana la sosirea ambulantei la ora Observatii © Amaflat cd victim a ingerat: 2 alimemente pupile normale (cercurile negre) © medicamente 2. alte substante care ar fi putut provoca lesinul © Langa victima s-au gis © recipiente 5 pulberi echipajului de pe ambulanta pe care le-am predat Data Semnatura AMC 201Date de identitate Data nasterii Nume si prenume Domiciliu Nrtelefon Data nagter Ambulanta a fost anuntaté la ord Parametrii masurasi TA Ritm respirator Rit cardiac Temp Semne, simptome © Plagi este veche de Plaga este la nivelul Plaga este produsa prin: © lovire talere flacara comp incandescent 0 0 a © substante chimice 3 muscare 3 impungere © Impuscare 0 zdrobire © Plaga alezat 3 vase 3 neni © ligamente © case © organe * Plaga s-a complicat pri 5 sangerare hemoragie infectil durere 0 oo 202Interventii © Amefectuat manevrele pentru oprirea hemoragiel ‘© Am procedat la degajarea plagii (se scot hainele sau incalyamintea care acopera plaga; dac& aceasta este intr-o zona acoperitd de pir, se va incerca indepartarea parului) © Am curdtat $1 dezinfectat tequmentele din jurul plagii cu: Dun tampon cu apa si spun 1 undezinfectant © Am curdgat si dezinfectat plaga cu: 1D dezinfectant 1D ajutorul unui tampon din tifon 5 amturnat dezinfectant direct pe plag’ + Am pansat plaga: am acoperit plaga cu pansamente sterile si bandaje © Am asistat victima pana la sosirea Ambulantei, la ora Observatii: Data Semnatura AMC 203Date de identitate Data nasterii Nume si prenume Domiciliu Nrtelefon Data nasteri Ambulanta a fost anunfata la ord Parametrii masurati TA Ritm respirator Ritm cardiac Temp Plaga muscata de pisica sau de caine ‘+ Am explicat cosecintele accidentului, necesitatea efectuarii vaccinului antirabic si am ‘anuntat medicul de familie Plaga mugcata de sarpe ‘© Victima prezinté: 1 sangerare © transpirati © grefuri 5 varsaturi © tahicardie © paloare © puls filiform © insuficienta respiratorie acuta stop cardiorespirator © Interventil © Am asezat victima in poziie orizontala © Am procedat la legarea zonei de membru afectat cu 0 banda elasticd latd, care 8 permita circulatia venoasa si arterialé a sAngelui, dar s& realizeze compresiune linnfatica © Am récit zona muscatd (cu gheata, daca este posibil, sau cu apa rece) © Amasistat victima pané la sosirea Ambulantei, la ora Semnatura AMC. 204Date de identitate Data nasterii Nume si prenume Domicilie Nr.telefon Data nasteri Ambulanta a fost anuntata la ora Parametrii masurati TA Ritm respirator Ritm cardiac Temp Semne, simptome * Victimae: D_ constienta 5 inconstients © Victima prezint’: D cdiaeriene libere ai aeriene partial obstruate respiratii/minut perioade de apnee, cudurat’__secunde contuzii in zona plagiin zona hemoragiiin zona fracturi |uxati (capetele oaselor care formeazs 0 articulatie isi pierd contactulintre ele) in zona amputatii de membre traumatism cranio-cerebral in zona oo0000000g Intervengii ‘© Am evacuat rapid victima din mediul periculos, faré 2 produce leziuni suplimentare * Amindepartat factorul de agresiune, fara a produce leziuni suplimentare ‘Am controlat cavitatea bucala pentru indepartarea corpilor straini ‘* Am aplicat masurile de resuscitare cardio-respiratorie primara (ABC-eliberare cai respiratori respiratie artificial si masajul cardiac), de la ora_la ora ‘* Amaplicat masurile de oprire a hemoragi ‘* Am imobilizat provizoriu fracturile * Amasistat victima pané la sosirea Ambulanfel, la ora Observatii: Data Semnatura AMC 205Date deidentitate Data nasteri Nume si prenume. Nrtelefon Data nasterii Ambulanfa afost anuntata la ord Parametrii masurati TA Ritm respirator Ritm cardiac Temp Zona lovits Semne, simptome © Vietima prezinta: © cefalee grejuri varsaturi tulburari de memorie confuzie somnolents Pierderea constienjei hemoragii sau scurgeri sero-sangvinolente de la nivelul gurii hemoragil sau scurgeri sero-sangvinolente de la nivelul urechilor hemoragii sau scurgeri sero-sangvinolente de la ceoo0 oooca Jul nasului Intervensit © Am procedat la degajarea plagil (se scot hainele sau incalfimintea care acoperd plaga; daca aceasta este intr-o zoni acoperité de par, se va incerca indepartarea parului) © Am curdtat si dezinfectat tegumentele din jurul plagii cu: un tampon cu apa gi spun 0 undezinfectant © Am curdfat si dezinfectat plaga cu: Ou dezinfectant © ajutorul unui tampon din tifon G__amturnat dezinfectant direct pe plaga * Am pansat plaga:am acoperit plaga cu pansamente sterile si bandaje © Amasistat victima pana la sosirea Ambulanfei, la ora Data Semnétura AMC 206ADMINISTRAREA UNOR TRATAMENTE LA DOMICILIUL PACIENTILOR - AT CUPRINDE URMATOARELE INSTRUMENTE: + AT1-Metodologia de tucru pentru administrarea tratamentulul ‘+ AT2-Administrarea medicamentelor prin picdturi auriculare + AT3-Administrare medicamentelor pe cale orala ‘+ AT4~ Administrarea medicamentelor pe cale bucalé si sublingual’ ‘+ ATS Administrarea medicamentelor pe cale parenteral + AT6-Administrarea medicatiel pe cele nazala ‘+ AT7~Administrarea medicamentelor pe sonda nazégastrica si gastrostoma + AT8-Administrarea medicatiei pe cale ocularé ‘+ AT9-Administrarea mucodermala a medicamentelor © AT 10- Administrarea transdermala a medicamentelor + AT11-Administrarea tratamentului in tuberculozs * AT 12-Idelle principale pentru discutia cu pacientii ia diferite momente ale tratamentului gin situatii particulareAdministrarea unor tratamente la domiciliul pacientilor AT 1 - Metodologia de lucru pentru administrarea tratamentului’? Unul dintre obiectivele generale ale asistentel medicale comunitare il reprezinta activitatile medicale curative, la domiciliu, complementare asistentei medicale primare, secundare gi tertiare! Administrarea medicamentelor se inscrie astfel in competentele asistentei medicale comunttare. Scopul Scopul fiselor de lucru este de a ‘* _fisuport pentru un raspuns adecvat la situatile medicale comune * recomanda actiuni suficiente si eficiente, ce nu sunt nici excesive, nici deficiente Protocoalele de practicé - definire Protocoaiele de practica reprezinté un instrument foarte util pentru asistentul medical ghidéndu-t precis in timpul activitatit, deoarece ele descriu descriu pas cu pas modul in care se executé fiecare manoperd, Respectarea protocoalelor de practica inseamna realizarea corecté a fiecérei manopere si atributii, ducand le eradicarea erorilor profesionale, Continut si obiective Fisele privind administrarea tratamentului sunt elaborate dup8 protocoalele de practic’ medicalé ale Ordinului Asistentilor Medicali Generalist, Moagelor si Asistentilor Medicali din Roménia Ele fi ajuts pe asistentii medicali comunitari s8 ofere cele mai bune servicil in comunitate recomandandu-le o practica medicala bazaté pe doveri stiintifice si opinii clinice de specialitate. Figele sunt destinate pentru 2 acorda consultants practica si accesibild (usor de respactat) tuturor asistentilor medicali in vederea prestarli unor servicii eficiente pentru pacienti. Pe baza figelor de lucru este faciltata administrarea tratamentului in conditii de siguranté pentru sandtatea beneficiarilor. Toate actiunile pe care le executé asistenta medicala comunitaré privind administrarea medicamentelor sunt efectuate numai la indicatia medicului. Ea trebuie s& cunoascé toate catile efectele adverse). Pentru a asigura pacientului o terapie medicamentoass eficientd si corecta, asistenta medicals datele despre medicamente (doza,contraind comunitara trebule sa fie familiarizatd cu cile de administrare a medicamentelor si cu practica “Surse: Ordinui Asistentilor Madicali Generalist, Moaseior gi Asistentilar Medical din Romania - Proceduri de practic’ pentru asistenti medicali gi moase ~ 2010; Practice Nurse Information and Support Network, http://wurw.wales.ns.uk/sites3/home.ctm?orgid=739 208Fecomandaté in cadrul acestui proces: prevenirea erorilor, controlul medicamentelor, operatii generale de ruting, urmarirea efectelor adverse. Calle de administare a medicamentelor * calea de administare mucodermica: administrare ocular, vaginala, nazala, auricularé, transdermala (prin absorbtie}, orofaringeal (inhalati) © calea de administare enteral ibsorbtia medicamentelor prin tractul gastrointestinal * clea de administrare parenterala: injectii sau perfuzii intradermale, subcutanate, intramusculare, intraevenoase, intrarectale, intraosoase, Intraarticulare * calea de administrate endotraheala: administarea medicamentelor in sistemul respirator cu ajutorul sondei endotraheate ‘* calea de administare epidurala: administare de medicamente (anestezic sau analgezice opioide) printr-un cateter introdus peridural ‘© calea de administare intrapleuralé: injectarea de medicamente in spatiul pleural Prevenirea erorilor in administarea medicasie! Inaintea administrarii oricérei medicatii, aceasta trebuie comparata cu medicatia prescriss de medic. Se va verifica mental regula celor cinci “p" (‘potrivit”): © pacientul potrivit © medicamentul potrivit + doza potrivits © calea de administare potrivita ‘© timpul (ora) de administare potrivit Controlul medicamentelor ‘+ medicamentele sunt tinute in recipientele originale, in conditii de sigurang8, astfel incat s& poata fi identificate in mod clar in momentul utilizéri ‘* intodeauna se va vetifica si data expirariifiecdrui medicament care se administreaz’ ‘© nu se admite transferarea nici unui medicament din recipientul original tn care se afld in orice alt recipient ‘* dulapurile/sertarele care contin medicamente trebuie sé fie incuiate in orice moment gi cheile tinute in siguranta Operatii generale de rutina: ‘* se spala mainile inainte si dupa administrarea tratamentulul © se verifica numele pacientulul, numele medicamentului si doza prescrisi de medicament, calea de administrate, orarul administrarii © se citeste eticheta de pe recipient de trei (3) ort: inainte de a scoate medicamentul din 2091 " Administrarea unor tratame nte la dulap/sertar, inainte de deschiderea recipientului in care se g3seste medicamentul si atunci cand se pune la loc © severifica data expirarii medicamentelor * pacientul trebuie intrebat inaintea fiecdrei administrari despre eventualele reactii alergice din trecut la substanta respectiva # _testulalergic se face inaintea administrarii primei doze dintr-un medicament se verificd cu atentie medicatia prescrisé de medic si se compara cu cea primité de la farmacie se explicd procedura pa se asigurd intimitate pacientului se dozeaza cantitatea de medicament care trebuie administrats cand tratamentul se administreaza pe cale oralé, trebuie 8 va asigurati cd pacientul a Inghitit toate medicamentele ‘se noteazd procedura si eventualele efecte adverse sau complicati in fisa pacientului © orice administrare de medicament, calea de administrare, dozajul, refuzul pacientului, aparitia efectelor adverse, trebule notificate corect si eligibil in planul de ingrijire cu semnitura asistentei satului Urmarirea efectelor adverse ‘+ La administrarea unui medicament este necesard recunoasterea $i identificarea efectelor adverse, reactillor toxice si alergiilor medicamentoase. Unele efecte adverse sunt trec3toare si de intensitate redusd, pacientul dezvoltand o tolerant fata de medicament. Altele necesita o schimbare a terapiei medicamentoase. * 0 teactie toxics la un medicament poate fii acuta sau cronicd, datorata acumulail rogresive a medicamentului tn corp. © O reactie alergica la un medicament este rezultatul unei reactii antigen-anticorp. Reactia poate fi de la o urticarie banalé pana la soc anafilactic. De aceea inaintea administra medicamentelor se verifica eventualele reactii alergice. Testul alergic se face inaintea administrarii primei doze dintr-un medicament. De asemnenea trebuie avut in vedere 4 un istoric de alergie negativ la un anume medicament, nu exclude posibilitatea apartiei teactiei alergice in prezent sau vitor. NOTA: Modificarea, deteriorarea formelor solide de medicamente, de exemplu tablete strivite sau capsule deschise, pot duce la eficacitate redusé sau un rise crescut de toxicitate a medicamentelor. Dacé totusi se doreste administrarea acestor medicamente in aceasta stare, acest lucru ar trebui sé fie efectuat numai in cazul in care medicul il autorizeaz in scris. Daca aveti dubil cu privire la un medicament, ISmuriti aceste lucruri cu medicul si/sau farmacistul. Asistenta medicala comunitar’ care administreaza tratamentul trebuie si verifice si situatia auto-administratli de catre pacienti a medicamentelor. 210Instilatile auriculare se folosesc pentru tratamentul infectiilor si inflamatiilor urechilor, indepartarea cerumenului, anestezie localé, sau indepartarea insectelor ajunse accidental in ureche. Materiale necesare © picdturile prescrise © sursa de lumina © aplicator cu capaitul de bumbac © bol cu apa cdlduya * dopuri pentru urechi din bumbac Pregatirea medicamentelor Pentru a preveni efectele adverse ce pot apare la administrarea de instilatii auriculare prea reci (vertij, greasa , durere) se vor pregati instilatille la temperatura camerei Administrarea ‘se ageazs pacientul culcat pe partea opusd urechii afectate, pozifionandu-se canalul auditiv (la adult se trage urechea in spate si in sus, la copil in spate si in jos) pentru o mai bund patrundere a medicamentului © se va sterge orice sect tie observatd cu aplicatorul cu capt de bumbac, deoarece orice colectie poate reduce efectul medicamentului ‘+ se verifici medicamentul care trebuie administrat, data de expirare si se compara inca o dat’ cu indicatia medicului ‘* cu urechea corect pozitionata se aplicé numérul indicat de picdturi findnd in asa fel picurdtorul incat picdturile s& fie aplicate nu direct pe timpan ci pe peretele canalului audit, pentru a dimuna disconfortul pacientulul se mentine urechea in aceiasi pozitie pand cand medicamentul dispare cu totul in interiorul analului audit, apoi este eliberata in pozitia obisnuitd ‘* se cere pacientului sa ramand culcat inci 5-10 minute pentru a lasa medicamentul s& fie absorbit si se poate pune un dop de bumbac pentru a impiedica scurgerea medicamentului, avand grijé s8 nu fie introdus prea adanc pentru a nu crea presiune in canalul auditiv; se ccuraja gi usuca urechea externa © daca este indicat se va repeta act si procedura in cealaltd ureche dup’ cel putin 10 minute ‘© daca se indica administrare de picaturi si unguent, se vor aplica intai picaturile * pacientul trebuie supravegheat pentru a observa eventualele reactii adverse ca: vert, greats, colectil, durere etc 21domicitiul dcientilor Deoarece medicamentele cu cale de adminstrare orala sunt cele mai lipsite de risc, mai ieftine si ‘mai convenabile ca mod de administrare, o mare parte din tratamentele medicamentoase se administreaza pe aceasta cale. Dozele mediamentoase orale normale pentru un adult pot fi periculoase pentru un varstnic. Tratamentul pe cale oralé este contraindicat pacientilor incongtienti, celor care prezints varsatur, cat si celor care din diverse motive nu pot inghiti Administrare © se verificd starea pacientului (constient8) si semnele vitale. O schimbare in starea acestuia Poate justifica schimbarea sau anularea medicatiei (de exemplu, nu se vor mai administra antihipertensive la un pacient care prezinta hipotensiune) © se administreaza medicatia impreun’ cu apa sau alt lichid adecvat © siropul nu se administreaz’ cu apa pentru a nu-i di Wua efectul © daca este necesar, se vor sférdma tabletele pentru a facilita inghitirea lor © se va sta lénga pacient pana cand acesta va inghiti medicamentul si dacé este nevoie, se va verifica deschizandu-i gura. Consideratii speciale * nu se va administra niciodata medicatie prin indicatie verbala ‘* se va anunta medicul pentru orice medicatie neadministratd din diverse motive sau efecte adverse ‘* muse va adminstra niciodaté un medicament dintr-un flacon neetichetat. Nu se va eticheta niclodata un flacon decat de catre farmacist, ‘© pacientul va fi informat asupra posibilelor efecte adverse sii se va cere s8 anunte echipa de ingrijire despre orice schimbare in starea sa ‘* se vor adminstra preparatele lichide pe baz3 de fier, de exemplu, cu ajutorul unui pai, pentru a preveni afectarea dentaré; tot cu un pai se pot adminstra i lichidele cu gust neplacut, deoarece in acest fel vor intra in contact cu acesta mult mai putine papile gustative ‘* acd pacientul nu poate inghiti o tablets sau capsuld, fie aceasta se va sfarama dacd este Posibil, fie se va cere medicului si farmacistului s8 ofere o varianta lichid’ a aceluiasi medicament. Capsulele se pot deschide si administra pulberea dinduntru, * anumite medicamente sunt administrate bucal, sublingual sau translingual (pe limbs) Pentru a evita transformarea sau distrugerea lor in stomac sau intestinul subtire. De ‘exemplu, translingual se administreaza spray-uri medicamentoase pe baza de nitrafi pentru pacientii cu angina cronica. 212* Inadministrarea pe cale bucald, medicamentul se plaseaza intre obraz si gingie ‘+ Pentru administrarea sublingualé, medicamentul se plaseaza sub limba pacientului * Se instruieste pacientul s& tina tableta la locul plasat pani cind se dizolv pentru a fi absorbit8 in intregime totalitate ‘* Nu trebuie atinsé tableta cu varful limbii sau mestecatd, pentru a nu finghitits ‘* Dac pacientul este fumator, nu trebuie s4 fumeze pana cind medicamentul nu s-a dizolvat complet deoarece nicotina are efecte vasoconstrictoare care incetinesc absorbtia Administrarea translinguala © pacientul va fiinvayat s8 tind pulverizatorul vertical, cu orifciul de iesire cat mai aproape de guri ‘+ va fi instruit si pulverizeze medicamentul doar pe limba printr-o apasare fermé pe butonul flaconului trebuie reamintit pacientului cé nu trebuie sd inhaleze sprayul ci doar sa tl pulverizeze pe limba $i s8 astepte 10 secunde dupa adminstrare inainte de a inghi Consideratii speciale + nu se vor da lichide sa bea pacientulul dupa administrare de medicamente pe cale bucala, deoarece unele necesité aproape o ord pentru a fi absorbite in totalitate. De asemenea, nu trebuie nici s8-si clateasc’ gura pana la absorbtia completa a medicamentului Unit pacienti care iau frecvent nitroglicerin3 sublingual pot simfi furnicaturi la locul de administrare. Se poate alterna locul de administrare pentru a nu provoca iritati. 213‘medicamentelor sunt contraindicate dacé acestea nu sunt compatibile fie pentru & precipita, fie pentru c& isi anuleazd unul efectul celuilalt, fie cAnd cantitatea combinati este prea mare pentru a fi absorbitd printr-o singurd injectie. Consideratii speciale © desi multe medicamente incompatibile precipita vizbil, unele isi schimba doar proprietatile far8 a se vedea ceva viaibil (si schimbs structurd chimicd si proprietatile) ‘* multe medicamente sunt eficiente si compatitbile doar daca sunt administrate imediat ce au fost preparate, Astfel, dupa aproximativ 10 minute, sub influenta luminii, cAldurii si a altor factori externi, igi pot schimba proprietatile, culoare si pot deveni incompatibile medicamente din doua flacoane cu multidoze de medicament va trebui schimbat acul cu care se trage substanta din cele doua flacoane pentru a evita si introducem intr-un flacon picaturile de substanté care rman pe ac din celalalt flacon © daca se combir ‘hu se vor combina niciodats medicamentele despre care asistenta nu este sigur c& sunt ‘compatible © nu se vor combina niciodata mai mult de doua medicamente ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTII necesare © manus! seringa siac © ser pentru dizolvat © garou * pad-uri alcoolizate si cu betadina sau iod © comprese sterile © bandaj adeziv Medicatia prescrisé trebuie s& fie sterilé. Seringa si acul trebuie alese adecvat. Injectia se efctueazd prin tehnica sterils. Injectile sunt contraindicate tn zonele inflamate, edematiate, care prezinta felurite leziuni sau semne din nastere. Pot fi, de asemmnea, contraindicate persoanelor cu tulburari de coagulare. Cand tratamentul injectabil se administreaz’ timp Indelungat, locurile de adminstrare se vor alege prin rotasie. 214Pregatirea echipamentului ‘© se verific medicatia prescrisd, data de expirare, coloratie, aspect ‘* se compara medicatia prescris& de medic cu cea ridicata de la farmacie ‘* se testeazé pacientul sa nu fie alergic, in special inaintea administrarii primei doze + dacé medicatia este in fiola, aceasta se dezinfecteazi, se sparge si se trage doza indicat, scofnd aerul din seringa. Apoi se schimba acul cu unul potrivit pentru tipul de injectie + dacd medicamentul este in flacon sub forma de pudrs, se dezinfecteaza capacul de cauciuc, se reconstituie lichidul, se trage doza indicatd, se scoate aerul si se schimba acul cu cel pentru injectie © tehnica de extragere a substantei dintr-un flacon este urmatoarea: se dezinfecteaz3 capacul flaconului, se introduce acul, seringa se umple cu aer, tragand de piston aceea cantitate echivalent& cu dozé care trebuie extrasd din flacon, se atageaza apoi la acul din flacon i se introduce aerul, se intoarce flaconul i seringa se va umple singura cu cantitatea necesars ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTIA INTRAMUSCULARA Injectia musculard introduce substanta medicamentoasa adanc in fesutul muscular. Administrarea ‘* se pozitioneaza pacientul si se descoperd zona aleasé pentru injectare se fixeaza si se intinde pielea cu ajutorul mai nedominante * se introduce printr-o singuré migcare, repede, acul prin piele, fesut subcutanat, pana in muschi * se aspird pentru a verifica daca nu relua tehnica sange. Daci apare sange, se va retrage acul si se va * daca la aspirare nu apare singe, se va injecta substanta lent pentru a permite mugchiului si se destinds $i s8 absoarga gradat medicatia dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singuré migcare, brusca, sub acelagi unghi sub care a fost introdus se acoperd locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor (masajul nu se va efectua atunci cand este contraindicat, cum ar fila administrarea de fier) * dacd existé sangerare, se va aplica compresie localé sau gheata in caz de echimoze se va revent si inspecta locul injectiei la 10 minute si a 30 de minute de ora administrarit * _ sevor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare ‘+ [a pacientii anxiosi se poate tine gheata cateva secunde pe zona de injectare inainte de adminstrare, pentru a anestezia intrucatva locul ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTIE SUBCUTANATA Cele mai comune locuri de injectare subcutanat& sunt: partea exerioaré a bratelor, partea exterioara a coapselor, Jesutul adipos al abdomenulul inferior, partea superioara a soldulul, partea superioars a spatelui, partea superioard a feselor. 215Administrare se selecteaza un loc pentru injectare (avandu-se in vedere c& trebuie alternate) ‘* cuo mana se pliaza pielea din zona aleass, cu o migcare ferms, formand un pliu de fesut adipos ‘+ se elibereazé pliul cutanat pentru a nu introduce substanta se iit fibrele nervoase fesutul sub compresie sia nu © dacd apare sange la aspiratie se va arunca seringa si se va incepe tehnica de la inceput © nu se aspird atunci cand se fac injectii cu heparina sic {ar la heparina poate produce hematom) sulind (nu este necesar la insulina, © se injecteaz substanta scofandu-se apoi bland dar repede acul, printr-o singurs migcare, sub acelagi unghi sub care a fost introdus ‘+ se acoperd locul injectarii cu o compres sau pad alcoolizat masénd bland, circular pentru a facilita absorbtia medicamentului (masarea nu se va face atuncl cnd se adminstreazi insulina sau heparin) ‘+ se indeparteaza compresa $i se verificd locul pentru a depista eventualele séngerari sau echimoze ADMINISTRAREA TRATAMENTULUI CU INSULINA Se va acorda 0 grijé deosebita administrarii insulinei care se prezinté sub forma de flacoane ‘multidozate. Daca avem de adminstrat insulin’ cu efect imediat 51 insulina cu efect retard, se va trage intal insulina cu efect imediat si apoi cea cu efect retard. Astfel, daca ajung cateva picsturi de insulin cu efect imediat in flaconul mutidozat de insulind cu efect retard, acestea nu fi vor iba proprietatile, daca se intampla invers insd, pot fiafectate proprietatile. ‘*_cénd tratamentul subcutanat se administreaza timp indelungat, locurile de adminstrare se Vor alege prin rotatie © _insulina se administreaza preferabilir portiunea superioara a bratelor si abdomen © dupa introducerea acului pentru injectie, NU se aspiré (nu este necesar la insulin’) © se acoperd locul injectarii cu compress sau pad alcoolizat si NU se maseaza atunei cand se adminstreaza insuling ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTIE INTRAVENOASA DIRECTA Injectia intravenoas’ direct’ permite o abordare rapida si un efect imediat. Este folosit’ in turgente (bolusuri) sau in cazutile in care nu se poate face intramuscular administrarea, Pacientul trebuie supravegheat deoarece efectele sunt rapide si imediate, 216Administrare + se selecteazd 0 vend accesibilé si destul de larga (cu cét vena e mai larg’ si solutia mai diluaté cu atat e mal putin irtanta) si se aplica un garou deasupra locului de punctionare ‘* se aspird in seringa pentru a vedea dacd acul este introdus corect in vend (apare singe) se Indeparteaza garoul si se injecteaza substanta {a terminarea injectarii se aspird din nou pentru a vedea dacé acul a fost tot timpul in vena si daca intreaga medicatie a fost corect introdusé. Dupa verificare se schimba seringa goal cu una cu soluyie normal salina pentrua spala vena '* se scoate acul din vena printr-o migcare rapids si se preseaza locul punctionarii cu compresa sterila timp de 3 minute © se aplicé un bandaj adeziv Considerafii speciale © deaorece medicamentele administrate prin injectie intravenoasa directa au efect imediat, in

You might also like

• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Invoice Drmax 2615756

  

  Document1 page

  Invoice Drmax 2615756

  ancaaaa22

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Important

  

  Document1 page

  Important

  ancaaaa22

  No ratings yet
• Acord

  

  Document2 pages

  Acord

  ancaaaa22

  No ratings yet
• Teme Disertatie PDF

  

  Document4 pages

  Teme Disertatie PDF

  ancaaaa22

  No ratings yet
• Tematica Psiholog Stagiar

  

  Document11 pages

  Tematica Psiholog Stagiar

  ancaaaa22

  No ratings yet
• APT Apt Conditionat Inapt Temporar Inapt

  

  Document1 page

  APT Apt Conditionat Inapt Temporar Inapt

  ancaaaa22

  No ratings yet
• Balneofizioterapie

  

  Document4 pages

  Balneofizioterapie

  ancaaaa22

  No ratings yet
• Retete Dukan

  

  Document139 pages

  Retete Dukan

  George Toma

  No ratings yet
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5794)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1891)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (400)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (588)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (895)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (838)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1713)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1090)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1839)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (121)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4609)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1937)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2322)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1103)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4200)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)