1.9. BOLI CHEIE ALE FASOLEI! ozaicul comun al fasolei Bean common mosaic virus Viroza este raspandit& in toate {rile unde se cultiva fasolea, producand pagube ce pot atinge valori ridicate de 5 -50%. Simptome. Manifestarea atacului variazé in functie de specie, soi, de faza de dezvoltare a plantelor si de conditiile pedoclimatice. La plantele tinere parazitate, pe frunze, apar pete de culoare verde deschis sau galbuie, care alterneaz& cu portiuni de culoare normaia, dandu-le un aspect mozaicat. Ulterior, petele se extind pe tesuturile dintre nervuri, ducand la decolorarea lor, cu exceptia unor benzi situate in lungul nervurilor. Tesutul verde normal se dezvoltA mai repede decat cel clorotic, ceea ce are ca rezultat gofrarea, ondularea frunzei, mai ales de-a lungul nervurii principale 181Rodi Mitrea_- Boli cheie ale principalelor specii horticole Frunzele plantelor parazitate prezinta limbul deformat, asimetric $i incretit. Plantele atacate au o inflorire salba, iar pastaile sunt mai mici si deformate. Aparitia si evolutia bolii este favorizaté de temperaturi medii cuprinse fnire 18 - 28°C. Temperaturile sub 18°C si peste 30 C mascheaza simptomele vizibile ale bolii. Agentul patogen. Bean common mosaic virus (sin. Marmor phaseoli Holmes). Virusul se prezintaé sub forma de bastonase flexuoase, de 15 x 750 jum, facand parte din grupa Potyvirus. in cursul perioadei de vegetatie virusul se propaga prin contact si in mod nepersistent de numeroase specii de afide ca: Aphis fabae, Acyrthosiphon gei, Myzuspersicae, $.a. De la un an la altul, agentul patogen se transmite prin seminte, in care virusul rezista timp indelungat. Profilaxie si terapie. Pentru prevenirea bolii, se reco- manda: samant&@ sanatoasa, liber de virus, far !oturile semincere sé fie amplasate la o distanté de cel putin 500 m de celelalte culturi de fasole; cultivarea de soiuri rezistente si tolerante; tratamente contra insectelor vectoare; BzRodi Mitrea - Boli cheie ale principalelor specit harticole ‘SA Arsura comuna a fesolei Xanthomonas campestris pv. phaseoli (Smith) Dye Boalé raspandité in toate continentele. fn conditii favorabile poate duce la compromiterea culturi, considerata cea mai importanta boal& a fasolei. Simptome. Boala se manifesta in toate fezele de dezvoltare, find atacate toate organele supraterane. Pe cotiledoanele plantelor atacate apar pete circulare sau neregulate, ugor adancite, de culoare brun&-gaibuie, in dreptu! carora apare un exudat apos. Pe frunze se formeaza pete mici, iranslucide, verzui in dreptul carora apare exudatul bacterian. intr-o fazi mei avansata a bolii petele se extind, conflueaza, tesuturile se usuca, se brunifica, flind marginite de un halou de culoare galbena de 3-5 mm [atime (fig.51 a). Pe tulpini, boala se manifesta sub forma unor dungi brun- rogcate, adesea cu exudat pe suprafata. Pe past&i apar pete mici care se extind, capaté forme neregulate, au culoare verde inchis, sunt hidrozate si prezint& ( un exudat vascos (fig.51 b), care uscAndu-se au aspect de solzigori pergamentosi, ulterior tesuturile din dreptul petelor se t usuca, iar marginea acesiora este rosie difuzé (§3Buceee wveeee cee = avyie Erecee wee py De cele mai multe ori, atacul trece pe boabe, care raman mici, sistave, de culoare galbena sau bruna. Agentul patogen. Xanthomonas campestris pv. phaseoli (Smith) Dye (sin. Xanthomonas phaseoli (Smith) Dowson)., din fam. Pseudomonadaceae, ord. Pseudomonadales, cl. Schizomycetes. Bacteriile au forma de bastonage fiind de regula monoiriche (fig. 51¢). Fig.51 Xanthomonas campestris pv. phaseoli — atacul pe frunze si pastai 184De la un an la altul bacteria se transmite prin seminte infectate sau prin resturi vegetale provenite de la o planta bolnava. Raspandirea agentului patogen fn timpul vegetatiei se realizeaza prin curentii de aer, apa de ploaie sau din irigatii, insecte, unelte. Profilaxie si terapie. Ca mdasuri profilactice se fecomanda: folosirea de samania sanatoasa, din soiurile rezistente, sau dezinfectarea semintei cu Mancoben 60 PTS - 4 kg/t; rotatia de 3-4 ani; adunarea gi distrugerea resturilor vegetaie dupa recoltare. Pentru protectia culturilor, in timpul vegetatiei se vor aplica tratamente cu fungicide cuprice, simple sau amestecuri cu fungicide organice (Funguran OH 50 WP- 0,25%; Super Champ FL- 0,3%, Champion 50 WP- 0,25%; Mancozeb 800 — 0,2%; Bouillle Bordelaise WDG — 0,75%). Pr Antracnoze fasolel ‘olletotrichum lindemuthianum (Sacc. et. Magn) Br. et. Cav Boala este prezenta in toate tarile cu climat temperat, flind mai frecventa in culturile de fasole din camp. 155Rodi Mitrea ~- Boli cheie ale principalelor specii herticole Simptome. Boala se manifesta in toate fazele de dezvoltare, find afectate toate organele supraterane (frunze, tulpini, fructe si seminte). Plantutele provenite din seminte infectate prezinta, pe ~cotiledoane leziuni circulare sau alungite, de culoare brun — negricioasa, adancite in fesuturi, care in general, determina moartea plantelor. Pe partea inferioara a frunzelor apar pete circulare sau neregulate, brune — galbui, cu o margine bruna, rosiatica, care sunt dispuse in tungul nervurilor (fig.52). Tesuturile afectate se necrozeaza gi se rup, iar frunzele apar zdrentuite. Pe tulpini apar leziuni alungite care se adancesc in substrat. Atacul pe pastai este cel mai caracteristic, cel mai frecvent si pagubitor (fig.52). Pe pastéi apar pete mici, de culoare ruginie, care se maresc, devin circulare, adancite si sunt delimitate de o margine rogiatica. Aceste pete sunt la inceput izolate, apoi conflueaza si prezint&é in partea centralé punctigoare de culoare rosietica, dispuse sub forma de cercuri concentrice, care reprezinta acervulii ciupercii. De pe pastai, atacul penetreaza pe seminte care prezinta pe suprafata lor pete galbui — brune, adancite. 156Rodi Mitrea - Boli cheie ale principatetor specii horticole Fig. 52 Colletotrichum lindemuthianum a - atac pe frunza; b - atac pe pastai; ¢ - acervuli; d - conidii (dup& M. PArvu 1998) Agentul patogen. Colletotrichum lindemuthianum (Sacc. et. Magn) Br. ef. Cav., din fam. Melanconiaceae, ord. Melanconiales, cl. Coelomycetes, subincr. Deuteromycotina. Ciuperca prezinta aparat vegetativ de tip tal filamentos cu dezvoltare endoparazit& intercelulara in fesuturile atacate. leape ete Miceliul formeaz& strome mici pe care se diferentiaza subcuticular lagare de conidiofori cu conidii (acervuli). Conidioforii din lag@r sunt cilindrici, unicelulari, scurti dispugi fn palisad& gsi poarté la capete conidii unicelulare, hialine, ovale sau cilindrice, drepte sau usor curbate (fig.52). ré conidiofori se g&sesc cativa peri lungi, bruni gi septati. Ciuperca se raspandeste fn timpul perioadei de vegetatie prin conidii, care sunt diseminate prin pic&turile de apa sau curenti de aer. De la o perioad& de vegetatie la alta ciuperca se transmite prin miceliul de rezistenté localizat in seminte sau in resturile de plante boinave. Prin germinarea semintelor infectate, miceliul devine activ si infecteaz& plantele tinere. Pe suprafata miceliului se formeaz& sporulatia ciupercii care asigura infectiile secundare. Profilaxie si terapie. Ca méa&suri preventive se recomanda: adunarea gi distrugerea resturilor vegeiale; cultivarea de soiuri de fasole rezistente; folosirea de sAamanta s€natoasa; rotatia culturii, in care fasolea sa nu revina pe agi suprafala de teren mai devreme de 3 -4 ani. Peniru combaterea chimica a agentuiui patogen se 4 — 5 traiamente chimice in timpul perioadei de 158Cele mai bune rezultate in combaterea patogenului se obtin prin utilizarea unui amestec de fungicide: Benlate (Fundazol, Topsin M, Metoben, Bavistin, Derosal) 0,1%+ Dithane M 45 (Sancozeb, Vondozeb) 0,2% (dup& M. Cosiache, 1998). Patarea unghiulara a frunzelor de fasole isariopsis griseola La noi in tara, boala se inialneste mai frecvent in regiunile umede, unde produce pagube insemnate. Simptome. Boala se manifesta pe frunzele si fructele de fasole (Phaseolus vuigaris). Pe partea superioara a frunzetor, in timpul verii, apar pete mici, cenusii sau brune, unghiulare ce sunt dispuse fntre nervuri. Pe fata inferioaré a frunzelor, in dreptul petelor, intr-o faz@ mai avansat& a bolii, apar numeroase punctigoare brune ce reprezinta partea asexuata a agentului patogen (fig.53). in regiunile umede, atacul este foarte intens, putand determina uscarea si defolierea prematura a plantelor. Atacul apare si pe pastai sub forma unor pete mici, colturoase. 159Rodi Mitrea - Boli cheie ale principatelor specii horticole Fig. 53 Isariopsis griseola a- atac pe frunza; b- conidii; c- coremie; Agentul patogen. JIsariopsis griseola din. fam. Stilbellaceae, ord. Moniliales, cl. Hyphomycecetes, subincr. Deuteromycotina. Ciuperca are aparat vegetativ de tip tal filamentos puternic ramificat gsi septat, cu dezvoltare endoparazité intercelulara. Pe miceliu se diferentiaza si ies prin stomate conidiofori cu conidii. (60Rodi Mitrea - Boli cheie ale principalelor specii herticole Conidioforii sunt cilindrici, septati, cenusii sau bruni, asociati in coremii caracteristice. Pe conidiofori se formeazi apical cate o conidie fusiforma, putin curbata, cenusie, alcatuitaé din 1 -— 4 celule (fig.53), Transmiterea agentului patogen de la un an la aliul se realizeaza prin miceliul de rezistenta, forma sub care ciuperca ierneaza in resturile vegetale. R&spandirea agentului patogen in timpul perioadei de vegetatie se realizeaza prin intermediul conidiilor. Profilaxie gi terapie. Ca masuri profilactice se recomanda: strangerea si distrugerea resturilor vegetale si rotatia culturilor. Pentru combaterea chimicaé a agentului patogen se recomanda ca imediat dupa semnalarea primelor simptome s& se aplice tratamente cu diferite fungicide (Captan 0,4%, Maneb 0,2%, Ziram 0,3% si altele). Af Raina fasolei Uromyces appendiculatus (Pers.) Unger Este o boalé des intalnitaé in cuiturile de fasole (Phaseolus vulgaris) si fasolita (Vigna sinensis). /elALUSES WRbLE oe ~ sruee etewee wee pe pare | Simptome. Boala se manifest tn special pe frunze gi pe tulpini si pasii (fig 54.a). 54 Uromyces appendiculatus @- alac pe frunza gi pastaie; b+ ecidiospori; c- uredospori; d - teleuiospori. frunze se observa pete ia inceput i — brune, fn dreptul cdrora pe partea punctigsoare mici care reprezinta 162picnidiile ciupercii, iar pe partea inferioara se formeaza ecidiile, galbui, dispuse ceseori in forma de cercuri. Acest stadiu apare mai rar in natura sau poate trece neobservat. In general, plantele atacate prezinté uredosori si teleutosori. jn tuna iunie, pe organele supraterane ale plantelor apar pustule mici, pulverulente brune — rosietice, ce reprezintaé uredosorii ciupercii, iar in juna august pusiule pulverulenie negricioase formaie din teleutosporii ciupercii. Frunzele atacate puternic $i mai de timpuriu se rasucesc, se usuca gi cad prematur cu implicatii asupra cantitatii recoltei. Agentul patogen. Uromyces appendiculatus (Pers.) Unger (sin. Uromyces phaseoli (Pers.) Wint)., din fam. Pucciniaceae, ord. Uredinales, cl. Teliomycetes, subincr. Basidiomycotina. Este o specie monociclic autoica, la care picnidiile si ecidiile joac& un rol secundar (fig.54.b). Uredosporii sunt unicelulari, binucleati, globulogi sau ovoidali, de culoare brun — deschis, avand episporul prevazut cu echinulatii (54.c). Ei servesc ca organe de propagare in cursul verii car pot servi si ca organe de rezistent& deoarece isi p&streaza viabilitatea 6-7 iuni. T leutosporii sunt unicelulari, sferici sau elipsoidali, cu membrana bruna, neteda fiind prevazuti la partea apical& cu oRodi Mitrea - Boli cheie ale principalelor specii horticole papila incolora, proeminenta, iar la partea bazala cu un pedicel scurt, hialin si fragil (fig.54.d). Ciuperca ierneaza in sol sau pe sol sub forma de teleutospori sau chiar uredospori liberi sau pe resturile plantelor atacate. Ciuperca are o specializare pronuntaté prezentand peste 30 rase fiziologice. Profilaxie si terapie. Se recomanda strangerea si distrugerea tufelor de fasole ramase dupa recoltare; cultivarea de soiuri rezistente; aplicarea unui asolament in care fasolea s& revina pe aceeasi suprafaté de teren dupa 3 — 4 ani. in timpul vegetatiei s& se aplice tratamente chimice cu diferite fungicide (Ziradin - 0,3%, sulf muiabil —- 0,4%) pentru a evita extinderea bolii si intensificarea atacului. lo?