Capiiotut 8 AMPLIFICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE 8-1, INDICII DE BAZA AI AMPLIFICA- TOARELOR DE JOASA PRECVENTA 1. Coeficientul de amplificare, Se pot distinge coc- ficien{t de amplifieare in tensiune, in curent si in putere Pentru schemale cu tuburi electronice cel mai folosit in praclici este eveficientul de ampliticare in tensiune, care repreaint& raportul dintre tensiunea de iesire a amplifica- torului, sau a unui etaj al acestuia, si tensiunea de intrare, Y tee K Vener Covficientul de* amplificare poate fi exprimat tn decibeli Kap=Dlgk. In cazul mai mulior olaje coofiefentil de amplifi care tolal va fi: Kop =KiKiKa Kg sau in decibeli Keotag= Kian Krap* Keay + -+0 + Kags 2. Puterea nominald de iegire este puterea maxima in sarcina’ amplificatorului_ pentru’ care distorsiunile nu de- pasesc valoarea admisa. Pulerea se delerminé cu ajutorul relatiel we eg P= [wh in care: Urge estetensiunea de iesire pe sarcina amplilica- forului, V5 Z — impedanja de sarcind, 0. 3. Puterea normalii de iesire reprezinta 0,1 din va- loatea’ puterii maxime de iesire 4: Tensiunea nominala de iegire este tensiunea efec- {iV8-pe-sarcina amplificalorului, corespunzitoare puterii no- minale ‘de iesire. 5. Tensiunea normal de iesire este tensiunea pe sarcina_amplificatorulu, corespunzitoare pulerii normale de’ iesire. Ea se determina’ cu formula Uporm= VOIP-Z. 6. Banda de trecere a frecvenfelor (banda de tre- core) este acel domeniu al frecvenfelor in limitele cérula variatille coeficientului de amplificare nu depasesc valorile stabilite. De obicei 1a frecvenfele limita Fax $t Fin S0-a- mite micyorarea coeficientului de amplifieare eu 34B fafé de valoarea acestuia Iw freevenfele modii 7. Gama dinamick a amplitudinilor este raportul dintre amplitudinile tensiunii (puterii) maxime si miaime a Semnalului. Nivelul inferior ai gamet dinamico este limi- tal de zgomotul propria al am) jx dw: dalorita neliniaritaii caracleristicilor tubului. O tvensmisi satislcdloare se ob- fine atunei cind sint repro" putaci al céror raport este de ordinul 10%, tensiunile tras.sise in acest caz diters intce ele de 10% or, iar gama dinamicé a ampliticatorului ‘este egala cu 60dB, : 8. Rezistenfa de intrare a amplificatorului este re- zistenfa dintre bornele de intrare pentru. curentel alt tiv; ea reprezinta sarcina pentru sursa de semnal de joasé Srecvena. Rezisteafa de intrare dopinde de freevenfa’ten- siunii de intrare. Valoarea acestei rezistente se alege in Suncfie de proprietafile sursei de semnal. in majornatea cazurilor, rezistenja de intrare-este bine sé fie cit mai mare pentru a mari tensiunea de semnal aplicalé de sursi la intrarea ampliticatorului, Rezistenfa de intrare a ampli- icalorulul ce urmeaza dupa detector in radioreceptor, in picup sau magnetofon trebuie s8 fie de cel pujin U5 MQ. 9. Caracteristica amplitudine-frecvenfa (citrba de rispuns) este reprezentata de variajia coetidentului de amplificare in funcfie de frecventa sau — cea ce este ace- lagi Incr — de variajia tensiunit- de iesire in funcfie de lrecvens, ia cazul tn care Valoarea tensiunii de joasa frec- Vena aplicata la bomele de intrare ale ampliticatorulul amine eonstant3, Procedeut de objinere a curbiei de raspwns. La bornele de Intrare ale ampliticatorului se aplicé de la generatorul Ge joasa frecven{a o tensiune de 0,25.V cu freevenja 1000 Hz. Cu’ ajutorul potentiometrului de volum se stabileste tensiuc fea normal pe-sarciaa amplifieatorului sau 0.25 din ten- siunea nominalé de iesire. Potenfiometrul de ton se agazi in positia corespunzitoare benzii de trecere cele mai larg! Apoi, varlind frecventa generatorului si mentintnd constantd fensiunea la borniele de intrare ale amplificatorului; se ridica curba. ce reprezinla variatia tensiunii de iegire in funcfie de freoventa. Pacind raportul dintre tensiunile de tesire obti- ute gi tensiunea de intrare consienta, se poate trasa curba142 AMPLIFICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE €e indica variatia coeficientului de amplificare ia functie de freeventé. Pe axa ordonatelor, de obicel, se noteazd va- Hlafia tensiunil de iesire U in-decibeli sau a coeficientului de amplificare K ta ireeventa data, in comparatie cu ten- siunea de iesire Useoo sau amplilicarea Kies, corespunztioare leeovenjel de 1000" Hz. Acsasta variate se caleuleaza ca formula 201g 0 Togo 7 Rios 10, Distorsiunile de freevenfi sint datorate modili- ‘clr coeficientului de amplificare la diferite irecvenfe. Gra- = Gul de deformare la diferite frecvente se exprima prin coc cientul de distorsiuni de freeven{d, care este egal cu raportul dintre coeficientul de amplificare la frecvenfamedie $1 coe ficiental de amplificare la Lreeventa dati. Coeficienlul de _ distorsiuni de ireeventi in gama freovenfelor audio infe- rioare este egal cu K, ‘med King Ming= iar in gama freeventelor audio superioare : K, M = Kmea leu KO Kup unde Kmegs King $1 Keay Sit cocficientii de amplificare la Sreevenfele medie, inferioard si superioara. Procedeu! de mdsurare. De la generatorul de joasd frecven{% se aplicd la bornele do intrare alo amplificatorulul 9 tonsiune de 0,25 V cu freeventa 1000 Hz si cu ajutorul potenfiometrului de volum se stabilesie o tensiune egal cu cea normal pe sarcina amplificatorulul. Apoi se acordeazai goneratorul, pe freevenja limita a gamel si, fard a varia fensiunea de intrare si pozifia potentiomelralui de volum, sermésoard din nou fensiunea po sarcine amplificatorulut Raportul celor dowd tensiuni, exprimat in unitati relative sau_in decibeli, va indica tocmai coeficientul de distorsiuni de frecvents. Coeficientul de distorsiuni se poate determina gi din curba de raspuns a amplificatorului. + a 1, Distorsiunile de neliniaritate sint datorate fentel in’ schema amplificatoarelor a clementelor nelintare (tuburi electronice, transformatoare sau bobine de soc ct tmiez de fier etc.). Distorsiunile de neliniaritate se mani- fest prin aceea c& la fesirea amplificatorului jaw nagtere freevenfe noi (armonice 91 batai) care nu existau in sem- Ralul de intrare, Cele mai importante in practicd sint ar- monica a doua si a treia, Cosficientul do distorsiuni de melt hiaritate este egal cu raportul dintre radicalul din suma, patratelor tensiunilor de iesire ale tuluror armonicelor superioare, aptrute ca regultat al distorsiunilor de nelinia- ritaie, 9i fensiunea de iesire de icecventa fuacamentala, in cazul’ aplicérii la intrarea amplificatorului a unui semnal sinusoidal : uae eee Procedeul de mésurare, Coeficientul de distorsiuni de “ neliniartate In’ banda. de trecere 2 amplificalorulul ‘se m soard la feeevenjele de 50, 100, 200, 400, 1000, 2000 si °5000 Hz. La bornele de intrare ale amplificatorului se aplicd de Ja generatorul de jpasii_troeven{d 0 tensiune de 0,25 'V cu una din frecventele indicate. Cu ajutorul poten jiometrului de volum se stabileste pe sarcina amplificatorului © tensiune egal cu cca nominalé, iar potentiometrul de ton se agaza in pezitia de amplificare maxima a irecven- felor limtli. Apoi cu ajutorul analizorulul de armonice se Inisoard lensiunile de iesire a freevenfel fundamentale si ale tuturor armonicelor existente. Coeficientul de distorsiuai de neliniarilate se calculeazd eu formula dat mal inainte, In caaul in care nu dispunem de un analizor de armoni coolicientul de distorsiuni dé neliniaritate poate fi determi nat cut ajutorul eparatului pentru masurarea dislorsiunilor de neliniaritate, care mascara direct valoarea 3 in pro- cente, inst nu permite masurarea tensiunilor de iesire ale diferitelor armonice. In cazul in care la intrarea amplificatorului se aplic& dou sau mai multe osctlayii sinusoidale cu freevenfe dife- rite, la fesirea amplificatorului apar, datorita distorsiunilor de neliniaritate, nut numai armonice ‘ale acestora, ef gi osci- Jafii cu irecven{e de combinatie egale cu suma si diferenja frecventelor fundamentale ‘ inmulfite cu umére intregi (1, 2 3). Acest fenomen se mai numeste si ,modulatie miltuala""(intermodulatie). Caracteristicile calitative spe- clale pentru cscilafille de combinafie sint intrebuinfate rar, deoarece aparifia lor este conditionata de neliniaritatea am: plificatorulti, ori aceasta esie caracterizatd suficient de bine Gu ajuiorul distorsiunilor de neliniaritate. 12, Reglajul manual al volumului se apreciaz’ dupa gama de variatie @ coelicientului de amplificare in cazul rotirii complele a cursorului potenjiometrulul de volum. Pentru majoritatea amplifieatoarelor aceasta trebuie 8 fie de cel putin 40.48. Procedeul de masurare. Avind potentiometrul de volum in ponitia de amplificare maxima, so aplicd la bomele de fesire ale amplificatorului tensiunea cu frecvenfa 400 sau 1000 Hz de ia generatorul de joasé freeven{a, In aga fel ineit pe sarcina amplilicatorului s& se obfind tensiunea de josire normal. Dupa aceesta, potenticmetrul de volum se aga2A pe porifia de ampliticare minima si se mérepte ten- siiinea de la generatorul de joasd freeventa pind cind pe sarcina amplificatorului se va obfine din nou tensiunea corespunzitoare puterii normale de iesire. Raportul dintve tensiunlle generatorulul de joasa free- vena, in ezzul amplfiedrii maxime gi minime, exprimat in deciveli, caracterizeaza gama ae reglaj a volumului. 13. Efectul reglajului de ton se determind dupa va- riafiile caracteristicii amplitudine-treevenfa a amplificatoru- lui pentru difesitele pozifti ale potenfiometrelor .de ton, Procedeul de determinare. La bornele de intrare ale amplificatorului se aplicd de 1a generatorul de joasd frec- Venja 0 tensiune de 0,25 V cu frecvenja 1000 Hz. Poten- fiometrele de ton se apaz& in poaijia In cere amplificarea recvenfelor superioare si inferioare este maxim’, iar cu ajulorul potenjiometrulut de volum se stabileste pe sarcina amplificatorului tensiunea normala, Variind apoi frecventa genteratorului in limitele gamei dale si menfimiad constant tensiunea la intrare se determina caracteristica de variatie @ lonsiunii la fepire.in’funetic de frecventa. Dupa aceasta, fairs a varia pozitia potenfiometrului de volum, s¢ asazi potentiometrele de ton in pozifia de ampliticare minima a frecvenjelor superioare gt Inferloare (banda de trecere cea mai ingustd) si din nou se determing caracieristica de variafie a tensiunii de iesire in functie de frecven{’. Dupa datele objinule so traseazi curbele care arata efectul reglajului de ton.Uneori se ridicd caracleristicile pentru, diferite pozitit limita ale potentiometrelor, Unul, in pozitie de amplificare maxima, celalalt, in pozijie de alenuare maxima 9i invers. 14, Limita de reglaj a tonului este valoarea care indica de cite ort putem sa marim sau s& micgordim cu ajue torul potentiometrului de ton amplilicares Ja Ireevenfa data. Gteodata amplificdrile maxima si minima la freevenja data objiaute pentru pozitile limita ale potenfiometrului de tom ‘Au se compara inire ele, ci se compara cu ampliticarea le recvenja mujlocie a bendii de trevere (de obicei 1000 Hz). Procedeul de mdsurare este analog cu ee) ardiat ante- rior, Insa dilera prif aceea cé masurarile se executd La {rei Trecveuje ; 1WU Hz gi trecventele limit ale benzit daie. Se ypoleaza vensiuiea de iesire normaia ia Irvevenfa 1000 HZ, Gi potenfiometrele de tou in pozijia ampliticarii maxime pentru irecventele maxime gi minime. Se niasearé apot teu Siunea de fiesire pe Irecvenfele limita ale benzil date, pentru dileritele poziji ale polenfiomelcetor de ton, jinind nesenim- bata pouitia potenfio:netruiay de volum. Raporiul diutee tensiunile obfinule cx polen{imetrele de ton in pozifile limita (pe trecvenja data), exprimat in Gecibeli, indica limita de reglaj @ tonului 36. Compensarea tonului in cazul reglajului de volum reprezinta variajia caracieristicii de trecvenji @ Ampiilicatoruiui in luncie de pozijta polenfiometrulu de Yolum, Compensarea are ca scop a realizeze 0 asuel de Vanaie a caracleristicii de {reeven{a a amnpliticatorulut in ncye de intonsitatea sunelulul, inet accasia sat corespunda Yaciapilor caracterisiciior de Ireevenfa ale auzulut omenese Ja semnale de intensitate dite Realizarea acestei vompensdti permite sa se pastreze constania porveperea de catse auditori a timbruiui sunetu- {ai atunci ‘cind potenfiometrul de volun se alla in dil rite poziii. Procedeul de determinare. De la generatorul de joasé irecventé se aplica la bornele de intrare ale ampiiticatoruli © teasiune cu irecvente de 10W) Ma, asllel ineit pe sarcina Gmphnicatorulul s4 se oblina tensiuea de iepire nowinala, polwijioiiettul de Volum hind sus pe pozifia de ampuneace Maxima, Astle) sc ridiea earacterisiiva de Wrecveuja a an pliicatorului, Kidicarea caracteristieli de trecvenja se repela Ge citeva ori, de liceare data micyorindu-se cu ajutorul po~ feijiometrului de volum tensiunea de fesire cu cite 10 av. Pe baza datelor ovjinute se construiesc caracteristicile am. pliicatorului pentru diteritele pozipi ale potenyiometrmui s Volum. Acestea trebuie sa corespuuidd aproxiinativ curbe- lor de volum egal, Aceasta se ovjine auunci cind pentru fiecare Yariajie cu 20 dB a tensiutii de trecventa 10U0 He fensiunea variazd cu 11¢24B 1a trecvenja de 10v Hz. 16. Nivelul electulut local este raportul dintre tene sivinea de fect local (brum) si lensiunea nominala 1a iopl- rea amplificatorulu Procedeu! de mdsurare. Tensiunea de brum se ma- soard ia iesirea amplificatorulul, Bornele de intrare trebuie 4 fie seurieireuitate, jar potenfiometrele de volum si ton 3° aaza pe pozifia de tensiune de brum maxima. ‘Tensiunoa tisuratd, raportald la tensiunea de iogire nominala si ex- primata in decibel, indica nivelul efectului local (do brum) Al amplificatorului. Daca amplificatorul ate'la iesire un dis- poaitiv antibrum (de exemplu bobina antibrum in difwzor), btunel masurarea fensiunit de brum se face inaintea acestu fispozitiv (pe infdjurarea secundard a transformatorulu de iesire) 17, Rezistenfa de fesire a ampliicatorului este re- aistenja in curent alternativ (de joasd freeven{a) masurata CONSTRUCTIA §T CALCULUL AMPLIFICATOARBLOR DE JOASA ¥RECVENTA 143 fiilre bomele de iesire ale amplificalorului, cu condifia ca Ssursa de semnal sa fie conectati ta intrarea ampliticato- Fului, 4ara ins a debita tensiune (deci la intrarea ampl Ticatorului este conectatii rezisten{a intern’ a sursei de somnal, tensiunca find egalé cu zero). Rezistenta de iesire a amplificatorului sunteaai difu- a sifel rezonanjele, cea ce produce finiiormizarea caracteristicii de freeventd a difuzorului, De ceca, rezistenja de iesire a ampiilicatorului trebule si Tie nied | fa amplificatoarele de bund calitale aceasta este de ordinul zecimilor sau chiar sutimilor de ohm. Daca etajul final lucreaza ct curenti de grild, etajul precedent trebuie si aia o rezistenté de iesire eit mal mi fecesara pentru a micgora distorsiunile de neliniaritate create de curentii de grild. 8.2, CONSTRUCTIA $I CALCULUL AMPLIFICATOARELOR DE JOASA FRECVENTA Amplificatoarele de joasé frecvenfé pentru _amatori, care urmonzd s4 lucreze in radioreceptoare, televizoare. sau €2 amplilicatoare separate, de exemplu pentru picupuri, se construiesc de obice! dupa schema-bloe indicata in fig. 8-1. o Fig. 02, Sehemarbloc a ampiitioatoruius de JoasA freeventi, [Anpiticetor |__| Cini deie- Pre if earl | wD outere || sre serena) Gireuitde calor ‘anirere Astiel de ampliticatoare au intotdeauna wn circuit de intrace Galeulat pentru 0 enumita valoare a tensiunil de intrare (sursa: microfon, cap de picup, etajul detector al recep- torului ele.), un preampliticator (amplilicator de. tensiune), Gestinat pentru a'mari tensiunea pina la 0 anurnlla valoare fhoeesaré tuncfionarii, normale a etajului final, un amplifi- ator de pulere (claj final), care transmile in cireuitul de fesire puterea necesard a Semnalului util, gf circullul de iesire Sau sarcina amplificatorului (difuzor, linie de radio Hieare, cap de magnetofon etc.) In functie de destiaafie, amplifieatorul poate avea unul say mai mulie otaje de prearmplificare, un etaj simplu sau dubluamplifieator de putere, precum si circuite de corecfic sau de reaclie negati La calculul amplifieatorului, de obicei, se cunoaste tensiunea sursei semnalului util, banda de frecvenfe nece- sard 2 ampiificatorului, coeficientul de distorsiuni de neli- Diaritate, impedanfa i’ pulerea (sau tensiunea) in sareind. in alard de aceasta, este necesara s& se cunoascl valoarea distorsiunilor de ireeven{’, care s& se distribuie eorect pe Gileritele elaje. Distorsiunile ce Irecven}i sint eonditionate fe existen|a elementelor reactive in schema. In eazul tn care distorsiunile de frecvenfa sint apreciabile, tonul poate vari aiit de mult incit cuvintolo transmise au mai sint inteligi- bile, far sunelul diferitelor instrumente muzicale este foarte fre de decsebit, Pentru reproducerea corecis, fara distor Siuni, a diferitelor programo este necesari o amplificare luniforma a tuturor frecventelor in limitele benzii de free venfe date. Tolusi in practic nu se poate indeplini tnlot, deauna aceasté condifie. Experionfa a aréiat of distorsiue nile de frecvenja nu sint sesizate de auz in cazul in careat valoarea lor la marginile benzit de trecere nu depaseste 256 he Rae ee O71 M145. Deoarece coeticientul total al distorsiunilor de ireeventa amplificatorului, compus din mai multe elaje, se determina ‘cu expresia ‘MusiMlyMaMa My» unde M,, Mz ele, sint coeficientii distorsiuuilor de frecventa ale difetitelor ctaje Juate separat, trebule s8 se tind scama de distorsiuaile de frecventa admise pentru fiecare etaj in parle, distorsiuni ce depind de destinatia eiajelor si de condifiile de functionare. Problema cea mai grea, slit din punct de vedere consteuctiv, cit si din punct de’ vedere economic, const in asigurarea’ unor distorsiuni de froeventa minime in etajul de"ampliticare a puterii. De aceca, pentru a nu complica consiruclia transiormalorului de iesire, de obicei se admit pentru elajul final distoraiuni de treeven{a de ordinul 3...5 dB. In acest caz in preamplificalor trebuie si se inirodued corectia caracteristicii de frecventé prin accen~ ftuarea treevenfeior joase si inalte, Asifel se conipeusea distorsiunile -de freevent. Daca preamplificatoral este format din inai_ multe ctoje, distorsiunile de frecvenja se distribuio in mod egal intre ele. Ordinea de calcul a ampliicatorulul de jousd recvenf este urmatourea. Ini se calculeaza etajul final si in functie de tensiu- nea de exclinfie, necesard 1a inirarea sa si de tensiunea ata la intrarea preampliticatorului se calculeazé ainplitica- Fea clajului preampliticator si numarul de elaje. necesare (cu rozerva respeciival peniru scdderea aniplilicarit datorita introducerii corectiei sau reactiei negative). Apoi se dimen- sioneazd piesele diferitelor etaje incepind de la iegire spre intrare. : Citeodata este folositor sa se miireaseé considerabil amplificarea elajelor preamplificatoare, pentru ea, surplusul de amplificare sa tie compensat prin reacjie negativa puter nicd $1 prin aceasta 3A se miesoreze distorsiuinile de notin rilaig, Sau s& se iniroducd reglajul tonului, Ta acest mod se poate schimba caracteristica de frecventa a_amplitiva- iorului in limitele benzii de trevere intre 10-15 dls. 8-3, PREAMPLIFICATORUL Preamplilicatorul amplifcd tensiunea semnalului pin la valoarea necesard la intrarea etajului final, Etajul cu sarcing rezistiva In otajul de amplificare in joasa frecventa cu sarcind rezistiva (lig. 8-2) ca sercina in cireuitul anodic al tubului servesie rezistenja activa Ry. Acest tip de amplificator are (© schoma simpla, deoarece nu cere piese scumpe sau grou de procurat si asiguré amplificare uniforma in banda de frecvente de la 30—60 pind ta 1200016 000 Hz si chiar mai mult, © deficient a acestuia este ins valoarea mare fa reaistentei de iesito, cova eo oxcluds posibilitatea ea tubul din etajul urmator sf poata Iuera eu curenti de grild, pre- cum si necesitatea unei tensiuni anodice relativ mari din cauza’ cAderii de tensiune pe rezistonta Ry, Intr-un ustfel AMPLIRICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURE ELECTRONICE de elaj se folosese triode cu p mare saw pentode, Tn prirmul car, clajul poate asigura 0 amplificare de ordinul 50-70, iar in ab doilea caz — pina la 150-200, ? Schemele tip ale etajului de ampliticare a ten- Siunii de joast freevent& cu, sarcing rezistiva ‘@ ea trod; — cn pentoaa, lui amplificator cu sarcind reaistiod. Ry se alege in functie de sciderea nplifiearii 1a freevenfa limita superioard j, in gama de frecvente stabilitd. In acest caz tretuie 8 se tind Scama ci 0 daté cu mirirea rezisientel R creste coefictentul Ge amplificare, insa in acelasi timp se ingusteazt banda de lrecere in comeniul frecventelor audio superioare. Pentru trioda reristenta de sarcina (k@) este: Ram 2... 5)Rys unde R, este rezistenfz intern’ a tubului, KO. In cazul folosirii pentodei, rezistenta de sareint (k@) este: oot Rye WT” M,esiecoclicientul de distorsiunt Ue free- venti; fg — freevenfa limita superioar’, kHz: Co= Cy + Char Cn — capacities montajla si a tuba " ul, PP. + Dac Ja freeveuita limita superioar’ f, este admis o seadere a amplifiedirii de 3 4B, atunci rezistenja de sarcind a pentodei este (kil) unde unde fz estedat tn Kitz; Cy) — in pF. Reristenta de grild a lubului din etajul urmator este : gt 0.1 MO Alunci cind etajul urmator este un etaj final, Rynu trebuie ‘88 depdgcased valoarea limita admis pentru tubul respeetiv, prevaautd in fisa tehnicd a tubului sau in catalog. Capacitatea (uF) condensaiorulul de cuplaj Cy se aloge in functie de sedderea admisi a amplifiedrit la frecvenfa limita inferioara f, a benzii de freevente date siin functie de marimea rezisivnjei de grild Rya ubului dia etajul urmator, conform relafici 159 7 TR Me in care :M, este coclicientul de distorsiuni de freevent f, — freoventa limita inferioard, He; Rz — redistenta de grild, 9. ‘Atunei cind este admis o selidere a ampli 3¢B la freevena limita inferioard, capacitatea condensato- rului de cuplaj (pF) rezull din formula urmatoare : € In practicd condensatorul Cy are valori cuprinse intre 0,025 $i 0,05 pF, ceea ce asigitré distorsiuni minime de freeventa Trebuie subliniat cf rezistenta de fuga @ condensatorului de cuplaj trebuie sd fie cit mai mare (cel pufin 1000 MQ), inductanta sa minima. In calitale de condensatoare de cuplaj cele mai indicate sint condensatoarele de tip KBI-H. ‘Tensiunea de negativare (in V) pe grila de comanda a tubului se alege conlorm relafiei Ug= Vine 08 13). In continuare se stabileste pumctul de functionare pe carac- teristicile statice ale tubului, jar apul se determina rezis- tenfa intern Ry, paula S gi eoclicientul de amplificare pentru regimul de lucru ales. Pe baza datelor objinute se caleuleaza amplificarca clajului in regimul considerat care pentru triodé este egald cu: x: iar pentru pentoda, in cazut RA Ugg — lensiunea grilei-ectan a tubului, V5 Tg — curentul grilei-ecran, mA; fim Sreeventa limits inferioart, Hz. Exemplu de caleul, $8 se calculeze un etaj preampli- ficator de joast freevenfa cu trioda GH2IT, avind datele = lint =O. Vi Vjeg=5 Vi ‘0 Hz; 'f,==10000 Hai Uq=200 Vj S=2 mAIV; Rpwt9 kQ $i Cig pl Etajul urmator este echipat cu tubul OT1141, avind Cjpyy =I] pF, Distorsiunile de frecven}a admise la limitele benzii do trecere sint de cel mult 1 dB (M=M,=1,12); ne oy 50; Rg=2Xs9=98 KO (se alege Ry=100 kQ); Ryx0,15- 10016 kot ; —Vy=0,1-+0,75=0,85 V (pentru cal cullele practice se ia Ug=—-1V). Pe graficul varaclerisicilor anodice {fig. 8-3) se tra- seazi dreapia de sarcin& pentru BeaRq+ Rpl00-p l= 15 k@. In acest caz, curentul anodic se determina cu formula 200 Tigi = N74 mA. Punetul de funcjionare a tubului se sila la inter socfia cintre dreapta de sarcind si curba corespunzitoare fensiunit de negativare aleasd (punctul 7). In regimul obti- ut, in repaus, tensiunea pe aaodul tubului este Ugg=116 V, jar cureniul anodic — Jg,=0,725 mA. In continuare, se determing din caracteristici 1, S si Rp Pentru calculul coeficientului de amplificare ys trebule 34 implrtim diferen{a dintre tensiunile anodice peyteu pune:146 AMPLIFICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE 3 nave J, apol se lraseazii o linie paralelé cu aceasta tangent& mA son 1 & Sy prin punctul de intersectie a axelor tensiunii si curentului. I es Pe aceastt linfe auxillari se alege un punct arbitrar 4, 25 pentru care Ug=100 V si J g=1,45 mA. In acest caz: / | Yu, 100 — s = i 2 W T= Tpntas 900 2=69 Ke; STP TL Ty |_| 159 ee 15 —— a} Re 0.0085 iF ‘i A s 70-108 J 1-12 ca oY Fig. £4. Caracteristicile anodice ale tubului GM, Exempt de caleul grafie al unui etaj de amplificare a tensiunil de joasi deecventa. tele 1 $1 2 la diferenfa corespunzitoare a tensiunilor pe grila de comand’ (in eazul nosiru 0,5 V): 116 O5 Panta S se obtine féicind raportul dintre diferenta curentilor In punelele J gl 2 gi diferenta corespunzitoare a iensiunilor pe grila de comanda a tubului: 96. 1,08-0,72 gan = 5 =1,9 mA/V. Pentru determinarea rezistenfel interne a tubului Ry se duce © tangent la caracteristica anodie& in punctul de funcfio- = 4500 pF (valoarea standardizala cea mai apropiaté a condensatoru- lui necesar este de 4700 pF) Amplificarea depigeste intrucitva valoarea necesard. In acest caz, tensiunea de iesire a ctajului este egal cu: Ugg K+ Vinge 545+ OL 2,5 +102 C= eis Valorile aproximative ale rezistentelor si condensatoarclor clajulul amplificator de joasd freeven{’i cu sarcind rezistiva, in cazul in care se folosese tuburile de tip OHI, GH2I1 GH8C, GHIC, 6K3M, OKS, 63M. 151M, IKIN si 1K2T gi pentru diferiic tensiuni ale sursei de alimentare, sint dale in tabela 8-1 ff Tabela 8-1 Daie asupra ctajulut ampliticalor de joas& freeventa cu sa Dabie triode Oi #1 Dubie triode 6H2M1 et GHOC 1 1 ] 1 | ¢ « > -lelg fs > a e {> Spa fel] ele] PRS [Ble [ele le Sla le} ele} | 5) |S) &) = SiS) mo] ole] | S| oo | o & 5 &| é]é] is Sie fle ig] Else] S/F id] Fis fe] | y 7 gprr| 9] 39 | noe | 20 on, | 00/4 Joo] 32 | a0 out, | 0| 30 | anar | 1p | ao | 0,047] Ot 1200) 2,9 | (037 | 26 1 | 0,22 | 2000 | 3,5} 0,013 | 25 | 47 0,22 | 2200 | 3.1 O14 | 25 | 35. tia | 1201 23 | tng | 3 ra | a0 | 33 [Alone | 2 | 32 ota | 00 | 25 | as | 2 | Ge | 20001 12 | tous | be | auno| 21 foo | 24 | as 2 | Sim | 22 | one | Bt | Se sao fog |i | 260) ae | ime | 3 | 12 | aso | ove] ear |S | 31 [ce] 34 | a | 4io0| 17 | cow | 3 | eat | 30| 8 | coor | ‘o 1 | S500 | 3 | aos | 30 | 5 1 | dooo | 13 | opus | 38 | at 2 | 3500] 3 | co | a Byer Bat | 13 | nm | 30 | Be ar | com | 1 | ne | 39 | a om |WH | 330) te |e oy] P| feo | Lt |G ore | 33 | eT Si | | oon | 38 | So Y | 10000 | Oya | 3d 22 |T400| 1" | oz | 45 | 68 22 | oi00 | of | 0,002 | 3 | ar Joa (92) 33) 2 | eee |S ft |fam| 40] to | 2 |S Si | 1m | st | oa | ai | 3a | oar || Sap] 3 | cost | Be ox | m0 | 300 | 4° | Sor | a7 | 2 Goa | Ico $3 | art | Bs | 3s Oe | 1500] Bu | tows | 6 gt | Hm | 35 | un | 68 | Br | Bin | | ota | 3 | | \- [ee | 18m | 18 | aoe | 2 2am | 3° | Gora | sa | 3 O22 | Som | 35 | Os | | a2 amo |or jolz2 | soon] 173 | cow | os ann | 0.22 Gar | 2800] 2.3 | ons | 69 | 6 ot | 3200 | 19 | etsoos | @ | a6 | tba | coo] 1% | Gon | & PT) Ei09| 2 [clog | 39 | 8 rT | 00 | Wp | cow | 77 | 8 | 0,22 | 5300] G9 | C015 | 57 0,47 | 4300 | 1,6 | 0,006 | 62 | 69 OAT | 5200] 1,2 | 0006 | ot | 4 0.22 | O47 | $800) Oje2| Ooor | & az | 1 | 5300) 13 | ong | 72 | 73 i | G00} 1° | o;o0gs | 74 | 20 | Ei pe O46 | of008s | 92 22 E00 | 00k | 92 | 22 |e 9 | of002 | 85 | 51wat PREAMPLIPICATORUL Z| ai RBABSRISSHASSISRSS é £ TenTea=5o RARRAAROE é é = aT = <|_| oto | gegeueeee eudeotes z sel SSSSSS8s85E5Se5ec= } § — = a g aig § alg a "| ake ae | unity | 28-qeRguzn-n fabte | = Sere | S| aio | Bosstssasusseesecs ow %y| 85.5.9 c08% Sa a0 2) oxy S28 8020088SS__ 23S ww) 8S. 8 8 aa | a si sont? | | SRENSRRRE REALS ISS SSe25 a2SgnaeRnenas efBae ee z a | |S eepeseeee cesses) 3 A. —— am 3] ae SagbIese etn aan Benes sesgngeagscgaagens | [2) oy ty | | \.cup| easgemseanegenazce bw Oa | owea| § 3. | — BRRARRAEON: s | Z Baeeranre nm BB al c aaa ea = 3] or 8 gealengelzezecuusd i sities | f s852822scdezeceses eettse aa | |G BQESUe22z ant BSRLT SoneGhee cae | |e Seaseezees 8 SoS meee \3 9228 a0 qsiSareees | S-ReSSES_E_8 | |S eoeeasendeereener | =e 8S Se anh Sa an S@ Fe 2 = a Leone eee eS $38 & f= .28: | 8 & | « @ eu maior tre yack un rot a faze ae 5 3 2 ita 3 8 3 holrttor. ‘Dintre deficientele ela ule amin! Btajul cu iegire pe transformator § s BES 8ige BS zoe eee oe 235285 5°3 eyes cbse SSSERe he Be tobe 2gS 05555 Perri t S3s8.a_8 80s ogee S25 5e2Ge es aeaer ae 28 S8es sg has ereessses Ssshosese > pe transtormator pentru amplificavea ‘Be joasd freeventa : @—senema tp ; 0 ~ schema cu sunturl gecegl’ getedhs alton’ 552.838 getase Besos tne Eeiige148 frecventa in comparafie cu clajul ett sarcina rezistiva, ceca ce ingreuiazi aplicarea reaclici negative. In alari de aceasta, valoarea mare a ampliticdrit etajulut se objine pe a intdutdjiril calitalive a caracleristieli de frecven{a, Ca amplificatoare de joasd frecven{a cu transformator pot fi folosite triodele eu y nie si pentodele cu caracteristica seurid, legate ca triode, Caieulul etajului cw iesire pe transjormator Calculut etajului cu iegire pe transformator se reduce in esenja la determinacea parametrilor electrici ai trans- formatorului. Rezisienja activa (kK) a infgurdirii primare a trans- formatorului se alege din relajia ns (Ol unde R; este rezistenja intern a tubulut, kQ. Rezistenja echivalenta a circuitului primar se objine din formula : DRes Ren= Rtn Inductanja minima (H) a infasurdrii primare a transforma- torului se determing pe baza distorsiumlor de irecvenja admise: 0,162, ra ect aie unde: f; este ire limita inferioara, Hz; My — factorul de disiorsiuni de irocvenfé la frecvenja limita inierivaré, In caleulele ulterivare se vor considera freeventa generali- Zath-p pentru ampiiicarea maxima si alenuaea d, obfinute conform relagiilor : pa View jin care M, caracterizeaza distorsiunile de freevenfai la free- venfa limita superioard, Induvtanja de scdpari a transformatorului se deter- ming cu relajia: di a= V20-24, O,16R, LS 3S Fd in care fy este Irecvenfa limita superioara, IH. Coelicientul de scépiri al transtormatorului : oP indicd posibilitatea realizérii constructive a inductantei cu scuparile admise. [n cazul intrebuintadi otelului de wans- formatoare esie greu sd se objin& ¢ mai mic de 0,003, In cazul folosirii miczului de permailoy, eoelicientul de scapari poate fi redus pind le 0,001. Cind se objine cocficientul de scapari minim este necesar sf se introdueé un gunt in paralel cu infayurarea secundaré 2 transformatorului. In acest ca creste coeficientul de scapari al transformatorului gi in acclast timp se micsoreazi amplificarea la ireeven- [AMPLIFICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE Coeficientul de transformare este: nan [Blea Tsk Ce unde: f, este frecventa limita superioara, kis ; Co=Cintet Cyt ClChr — capaciiates distribuité a tnfasur wii secundare a trausformatorului ; de obicei ea nu depaseste 50 pF). Amplificares la freevenjele medii este : Komp re In cazul intrebuinfarit unui punt fn paralel eu infagu- rarea secundara a transformatorului, parametrii etajului se schimba. Inainte de a trece la caiculul for, trebuie sa se aleagi un coeficient de sarciné a, care pentru triode este cuprins intre 8 si 10. Ciud vaiuarea lui @ e mai mace, se poale objine o crestere pronuntatd a caracteristicii de freevenga. In acest caz': (Rt ne 0828 +p . Reet Gee 7" p- fae V ¢ + a) 1600 | 15a = ws te VY tse? ea Rezistenta suntului se determina din relatia : Rugs Bene Riri (2). Exemplu de calcul, Si se calculeze etajul de ampli- ficare cu iesite pe transformator, echipat cu tubul CII, poniru banda de Ireevenje j.../p=80... 80U0 Lz, dack se permite o seddere a ampliticarii la freevenje joase cu 1 dB(M=1,12). La irecveuja limita supericara (/,) carac~ feristica de freevenfa va prezenta o crestere de | dB (Ms 20,89); Cite 30 PP; Co =40 pP gi Uy 0,2 V. Peru tubul GCL, w=26 si Ry=11,6 k2. Cateulut : ISX LIG174 kG; Regy=H,G-+1,7413,34 kQ. 0,18 11,6 x 0,07 «ge ONS SKIES ONS Hs om 5F5 0.0028. Valoarea objinuta pentru covliciental de seapairi o este mai mia decit limna adinisa si in acest caz trastormatorul va Hi foarte greu de realizat. Pentru a simphtica constructia tanslormaioruiui este necesar sé se uuuzeze suntul Kyp conectat in paralel cu taltisurarea secundard, C4=30-+-40-++50=120 pF [ 38+108 0,67 1,05 BXTL6X120 Pentru calculul etajului cu sunt se alege a4.Alunel (11,64 1,74) 4 oe Rees a 10,67 KO; 160 10,67 = = 24,7 H; SOY 1128 0,32 11,6 0.67 Seen Act 81054 / 1,05: 4a) =0,19 Hy Bg, O° BT Cu un astfel de coeficient de sediptiri transformatorul se poate construi ugor = =0,0044. 160 x 0,67 8 Kq= 263,08% peg Ot Ryg= 1,3XAX 116K 308572 kO. Etajul cu iesire pe transformator cu alimentare in paralel Amplificatorul de tensiune de joasd frecventi cu transformator cu ullmentare in paralel este reprezentat in fig. 86. ‘Aceasta schema se foloseste pe scar’ larga in recep- lozrele cu baterie si are avanlajul cl prin infasurarea pti- maré_a transformatorului au circulé curentul anodic al _tu- bulul. Datorita acestui fa creste inductanta inflisurd primare, se tmbundt flaritatea. amplificarii (me ales in domeniu! freevenjelor audio inferioare) si se micso- read distorsiunile de nelinia- rilate datorite mat magnetic al transforn In afar de accasta, dacd se alege Ireoventa de rezonanti a circuitului format din inf’. surarea transformatorului si condensatorului Cy, in apro- pierea limitei inferioare a ben- zit de trecere, alunet caracte- ristica de frecventa 2 etajului va prezenta 0 crestere la frec- venjele audio inferioare, cova co permite executarea simpla a corectici la aceste frecvente, De asemenea, lipsa curentului continuu tn infagurarea pri- mart permite simplificarea constructiva transformatorulut si miesorarea gabaritului sau. Ca deficienta sc poate considera pierderea unei parfi din tensiunea sursci de alimentare pe rezistenja de sar- cin Rg Caleulul etajului cu transformator cu alimentare in paralel este anolog cu cel al unui elaj cu transformator Fig. 6-3. Dia} cu transformo- tor pentru amplifiearea ten= Shin de joasa freeven{a, cu alimentare in paraiel, AMPLIFICATORUL FINAL 149 obignuit. In plus, se determing valoarea sezistenfei de sar- cink R, (k) si capacitatea condensatorului de cuplaj Cy (uF) 16-101 Yar? a= fz estefreeventa limita superioaré, kHz; M, — factorul de distorsiuni de freeven4’, la Freeventa limit superioara ; ~ capacitatea parazité a schemel unde: Co=Ciatr+ Cn ACs (C; — capacitatea distribuité a in- fagurdrii primare a transiormatoru- lui, de obieci cuprinsa intre 25 si 50 oF); unde: p= Vi=ms M;, este factorul, de distorsiuni de frecventa la free- vorifa. limita ; fy — freeventa limita inferioard, Hz; a inductanta infiigurdrit primare a transformato- rului, H. 8-4, AMPLIFICATORUL FINAL Etajul final al omplificatorului de joasi freevenfa funcfioneaza intr-un regim in care poate ceda putere suti- cient de mare. In circuitul anodie al tubulut final se conec- teazi transformatorul de iesire, necesar pentru adaptarea sarcinii_amplificatorului (diluzor, linie, cap de magneto- fon ete.) la valoarea optima pentru tubul dat. Etajul tinal asimetrie ( Schema etajului final asimetrie (eu un singur_tub) este indicata in fig. 8-6. Etajul functioneazd cu pentoda sau fetrodé cu fascicul dirijat, ta regim clasé A. Fig. 0-6, Eto} sina} asimetrie (eu un singur tub) @— eu negativare outomata ; b — cu negativare fix. Caleulul etajului final asimetric Tensiunea continua pe anodul tubului Ugg (V) se alege egal cu 0.9 Ug (lensiunea sursei ce alimentare). Tensiunea continua pe grila-ecran a tubului U yp se alege ta150 fel ca Uy. Punctul de functionare f se fixeazti pe earacte- risticile anodice ale tubului folosit (pentru exemplificare se d& fig. 8-7). Esle necesar sii se observe la ce valoare a tensiunii pe geila de comand’ Uy distanja dintre carac- teristicile anodice incepe si se ingusteze. Curba limita supe- 4 mE 100 § m0 5 Wile iS oo o 109 Fig. 8-1 29 a0 rloard se aloge ca Uy mae Astiel, punciul £ se va afla la intersecfia dreplei Ug,—constant cu caracteristica Uy max/2 Pentru trasarea drepict de sarcin’ se asazti intre curbele Vgmax® tigli si se determin’ punctele 2, 2 in asa it segmentelea si b sii fie cgale. Dreapta de sarcind odtiaulA corespunde fumefionitii tubului cu dislorstunt de neliniaritate minime (ipsa armonicet a dua). Pentru regimul de functionare ales puterea disipati (W) pe anodul {ubilut in repaus este exgalit cui: Vootlao “1000 ~ Pag . unde [gq este cureniul anodic al tubului (mA) in punctul de funetionare 1 Este fnecesar ea aceastti putere sti nu depiiseased puterea de disipajie maxim admis pentru tubul dat, indi- caté in cataloage. In caz contrar, se realege punctul de functionare J. L.a un unghi dat al dreptei de sarcind, puterea lila debitaté (VA) este: Pa pens la max — Harte) a mre Ha rie» nade q este randamentul transformatorului (0,7—0,75 in camul in care P&S VA si 08-085 pentru P>5 VA) Cooficientul armonieei a doua 100%, Coeficientul total al armonicelor i= are. Caracteristicile anodies ale tubulut 67111, Exemplu de constcuc- fle graficd in cazul caleululut ctajulut inal asimetric. AMPLIPICATOARP DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE Amplitudinea componentei alternative a curentutut anodic (mA) lige 7 "la max fa mtn) Amplitudinea | componentei alternative a iensiun (V) pe infaisurarea primer matoralul : ‘a transfo a= (4a mae — Me mn)> Valoarea rezistentei de sarcina (@) din cir- cuitul anodic Ug R,=1000-52 « fa Daci din caleule se ob{ine 0 valoare insu- ficient pentru P,, sau un coeficient y prea mare, va trebui_modilical unghlul droplet de sarcind (rotind-o in jucul punctilué de functionare I si deplasind corespunzaitor pimetele 2 si 3 in care ea inlersecteazii caracteristicile pentru Uy=U g min si Ug=-Uy mig). De asemenea se poate alege un alt punet ‘de functionare (1), dar astfel nett ten- slunea Vag sf puterea disipali Py, st nu tulreactt valorile maxime admise de catalog pentru tubul dat. Rezistenja de negativare automata din cireuital cato- dului este: Oa), unde Iypeste curcniul gerllel-ecran a tubulul, mA. Calculul electric at transformatorutui de iegire Rezist continuu lenta (2) infagurdivii primare p curentat O,5Rg (Ln). Rezistenta (2) viare pentru curentul continua Inductanta (H) infasuravii primare 130R, 7 t, Vue - unde M; este coclicientul de distorsiuni de freevena la frec- venta limita inferioard ; R, ~ rezistenta de sarci Fy — Srecventa limita inferioara, tz tla f; se admite o atenuare egal cu 3 AB, inductanfa cevine : Da 130, LeyAMPLIFICATORUL FINAL 151 Coeficientul de transformare Atunet Ygq80 MAS Ly max 88 MAS ig mig 12 mA; =93 V; =419 V; 5K pes Ww

100% ¢ Alegem 0; U, 55 V. PUB Sy, 'e0' ae 100%=6,9% Tabela 8-2 Regimurile de lucru tipice peniru etajele finale asimetrice ‘ a sue Ua V | Ugo V | Ugo | Ug | Ro® Reta | Po W | Tagmd | TarmA | Iga mA | Tyo, mA 70 | m | -36) 25 | 12 0,09 58 = 14 - 20 90 | 7 | — 36 2,5 | _ 18 0,12 6 14 = 9 | 9 | —45| 32 | = 10 vie | 95 = 21 7 | = | \ i wo | o | -35) 25 | — 15, 0,07 34 37 08 1 m2 | 99 | 9 | —7 4 3 15 O15 a3 | 5 12 14 | | | ie Poh fnae | | too | 100 | — 35 - 65 | 03 us | us | 2 g | 150 | 150 | — 6; 46 = 5,5 OF 23 23 26 54 | 200 | 200 | -9 83 - 4 18 5 | 3 2.6 a5 250 | 100 | -5 aa - | 20 1 45 | 145 | 08 16 omit 250 | 150 | — 75 5,3 ‘oe 10 17 215 215 14 3,9 250 | 200 | -9 6,3 at 65 23 wv 37 24 63 250 | 250 | 12,5 | 88 — 35 | 33 45 475 | 3 9 a0 | 20 | = 83 240 4 14 34 ap | 25 45 250 | 20 | = 88 270 35 | 28 M4 a | 8 lave | a ta -35) 6 - 5 15 32 34 3 4 | =125 | 88 = | 5 | as a7 50 45 72 -13 | 92 | — 7) 4 36 40 25 55 = 6 240 5 | 42 32 35 | 3 35 2 88 240 5 28 46 45 4 8 \ } wo | -3 | 21 7 0 30 al if 90 | | | | | 150 | 150 | —39| 26 - o3 | 1. | 2 235 | 28 | 200 200 — 52 35 | ae 53 2,3 | 34 36 4 \ a0 | 20 | —64| 43 — 48 | 4 48 50 51 array | 150 | 150 | = 2,6 160 6,3 08 21 20,5 2,2. 200 200 | - 3,5 130 5,3 2 34 32, 3,9 250 | 210 | _ 38 150 65 27 33, 32 = 250 | 30 | | 4 120 6 33 42 3 | 44 | | | wo | 0 | -| 43 120 48 | 35 47 455 | 5 I | | \152 AMPLIFICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE Coeficientul total al armonicelor in acest caz este determinat numai de armonics a treia gi este egal cu 69%. i. TROT 700% Etajul in contratimp Etajul final in contratimp (Sig. 8-8) foloseste triode, atode sau telrode cu fascicul divijat gf funciioneaz’ sime- gim clasd A sau AB, Calculul etajulut in contratimp Juncfionind cu pentode Sawt fetrode cu fascicul dirijat in regim clasé AB Tensiunea continu’ pe anozii tuburilor Uys se alege egal cut 0,9 Uy, iar tensiunea pe grilele-eeran Uy»=U,. S Tensiunea de negativare pe "4 grila de comanda’ ¢ fiecdrui nia a9 tub se determina din grafie pe caracteristicile de grild ale tubului, dupa cum esle indicat in fig, 8-9. ea Apol_se alege punctul | po 3 J de functionare po caracteris- IZL |] tisile 2 anodice ale tubului, ev \ | Uge st se dotormind “astfel cutentul anodic de repaus Za, |” de safeind incepe prin alege: | punciului 2 “pe i | (lig. 8-10). 60° ajutorul tensiunilor U gy si Constructia_graficd a dreptei 20 caracteristica statica Ug 4 ®A. Bij tinal in contraiinp : @~ cu tuburi cu filament ; b= cu tuburl la baterle. Im regim clas B de obicei se folosese numai triode. Indicele 1 alaturat literelor A sau AB aralé c& tuburile joneaz fra curenti de gril, spre deosebire de indi- cele 2, care aratd existenta curentilor de grils. La functio- narea in clasa B indicele 2 nu este notat, deoare-e regimul normal de Iueru in aceasta clas& este cu curenti do gril&. Caleutal etajului in contratimp funcfionind cu pentode sau tetrode cu fascicul dirfjat, in regim clasd A Caleutul pentru un beat al schemei este analog celui indicat la amplificatorul cu un singur tub. Particularitatile schemei in contratimp sint luate in considerare prin urma- toarele modificiri ale valorilor objinute. Curentul total in circuitul anodic se dubleazd fatS de ntul pe un brat. Pulerea P, se dubleazi Coeficientul total al armonicelor este 7=ys, docarece atmoniesle de ordinul doi se anuleazit la moniajul in eontra- limp (valoarea y2 nu se introduce in calcul). Rezistonja dintre afiozi Rag=2Rae Rezistenta de negativare automata in circuiti] cato- dului se micsoreaza de doua ori. cur i tpa av of Pentru pentode si tetro- iE ge JO de cu Eascicul dirijat acest 2 punct trebuic s& coincida’ cu Fig. 0-9. Caracteristica ge punciul de inflexiune al carac- gril a tabului 6 «is. Deter teristicii (unde aceasia trece minarea tensiunit dé nega tivare pe grila de comand’ ‘a tubulul, de ta o regiune curba accen- tuala la o porfiune reetitinie). Punelul 2 ‘determin’ famax ¥ Ue min. Prin punetole f gi 2 se traseazii dreapta de sarcina Puterea disipald admisi pe anodul tubului tn caaul lipsei semnalului este delerminala de condijia Usg*lon Pao= “Hag ~SPa max? Linde vdloareaP ymax 8€ ia din catalog pentra regimul normal al tubului ETT wo) 3) T ue 200 ‘sticile anodice ale tub ‘eh Ja caloulul ctajul we ‘aos ulul 6i1!71, Exemplu final in contratlmp. wie. Carae ¢ constructic ar Daci aceasiti condifie nu este indeplinita, este necesar 88 se schimbe pozitia punclulul de funetionare spe o alt caracteristicd, corespunzdtoare unei tensiuni de negativare Ug tnai matt." AMPLIPICATORUL FINAL * 153 Puterea utili cedati in sarcind de cele dowd tu- buri este: Pu aang fa mox Veo Ua min Valoarea randamentulul transformatorului de iesire 4 se alege ca tn cazul montajului cu un singur tub. Coelicientul de neliniaritate, care la elajul in contra. timp este determinat in general de armonica a treia, este egal cu: _ 2b—a 1 3ar6 Amplitudinea tensiunii (V) pe intreaga inffsurare imar& a transformatorului de iegire este : U=2 Ugo Ua min» Amplitudinea (mA) componentei alternative a curen- tului anodic al fiecdrui tub este : 1 Te= 3 fa max* 100% Comporenta continu’ a curentului anodie (mA) al fectirul tub in cazul puterii maxime transmise : Jog max= a maz 2a) Curentul in cireuitul comun anodic va fi de dou ori mai_mare. Se verified put maxime transmise : Urolo — ?, Oo a ca i000 ~ 2 max Valoarea necesard a rezisten{ei intre anczi este: a anodicd disipaté in cazul puterii You= Ya min Rg 4000 famaz Amplitudinea tensiunii de semnal aplicali po grila unul tub necesara pentru objinerea puterit maxime : U_=|Upol In cazul negetivarii automate, rezistenfa (2) in cir- cuitul comun al catozilor este : Calculul electric al transjormatorului de iesire Rezistenfa (2) infgur 1=0,3R age (I—n)- Rezislenfa (2) infdsurarii secundare primare 4 rem0ARy . Inductanta (H) infSsurdcit primare 150Re@ Vay 1 Daca ja limitele benzii de trecere se admite o ate- nuare de 3 dB, 0,150Rq a Raportul de (ransiormare este egal cu: Ry Raa Regimurile tipice de functionare ale tuburilor electro- nice in etajele finale in contratimp sint indicate in tabela 8-3. Exemplu de calcul, Date: tubul tip 6; Ug= 300 V; Ugs=250 V; randamentul transformatorului de fegire 0,85; fy=70 Hz; Rymd,5 O. 18 V; =140 mA; Determiniina : U gg=09X300—=270 Vi YU, 20 MA; Pay=5AW< Py max=l2 Wi L ‘a max La U, fate =80 V. 085 P= ggg - 140+ (27080) = 11.3 W; 2XB3—157_ oy, . Fetoreea OTe t U, = 2(270—-80)=800 V; 140 yz EIOMAS Io max™ 7 —apgg, 270-80. _ unde /gyeste curentul grilei-ecran a tubului pentru Uy ENS Reg —g 800 Tabela 8-2 Regimurile tipice de lucru ale tuburilor electronice in etajele finale in contratimp | eaitiny | Reetmut | Yar¥ [Yay | Uge V | Ugur ¥| Res ® | Rear k® | Pas W | Fons mA| Zar mA |Zponema | ZgasmA — a al wo | 20) -5 | a2 | - | w | m | a | is | - | | 2 25 | -19 | 27 | = 10 9 63 | 2 | 155) | 300 | 27 | -19 | a | = 10 10 | 6 | 86 | = | | | | —s 250 | 20 | — | 152 | 120 8 | 9 | sw | m | 65 | a5 25 | 25 |-35| 7 - T 5 52 5 | 52 | 75 | 250 | 20 | —140] 156 | - 8g 9 | 0% | 2 | 15154 1, = 0,3%4300( 10,85) 1 t= OAX25 GRE Penta: My 4B _, _ 150x4. © TOY 1,127 anf ¥ 085% 4300 1 clast B Etajul final tn contratimp, in reg Un. etaj final economic pentru amplificatoarele la baterie este ardiat in fig, 8-1. In repaus curenlul anodic Iipseste, Pulerea. maxima in sarcind este de aproximativ 1,5 VA la un coeficient de distorsiunt de neliniaritate de 10% si curent anodic 30 mA. Fig. #11, Schoma ctajului final pentr receptor le baterie, Decuplarea unei jumatati din filament prin eomuta- torul Ke micsoreaza puterea consumata si pulerea in sarcind de 2 orf. Rezistenta necesari tntre anozi: Ryg=4500 2. Transformatorul de intrare Try este construit_ cu tole IN—20%20 mm avind un intrefier de 0,1 mm, Jafasurarea primard are 2000 de spire, iar cea secundard 21200 de spire din, siema 1191 0,12; ta etajul prefinal true sH se foloseascd de asemenea tubul 2C1IN1, Traasformatorul de iesite Tr are tole de tip I—20%30 mm. Inlisurarea_ pri- mari are 2X880 spire din simi M3J10,14. Inidsucarea secundarl se caleuleazé tn funciie de veloarea revisten- fei Rgg Si in {unetie de raportul de transformare unde Etajul final in contratimp fird inversor de faz In acest etaj ambele tuburi au o rezistenfa comuna R conectata intre catozii tuburilor si inlsucarea secundard a transformatorului de iosire (fig. 8-12). Grila de comand a tubului 7, este legaia la sasiu, deci tubul [ucreazi in montaj cu grila de comanda Ja masti.'Un astfel de ctaj funetioneazt in felul urmator. AMPLIFICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE Tensiunea de exeitafie se aplict pe grile tubulut 7, Legatura intre etaje se lace prin rezislenia comund de negativare R. Datorita acestui fapt potenfialul catozilor ambelor {uburi variaz’ porporfional cu variajia tensiunit pe 4 516A See 705 Seat Fig, 8-12, Btajul final in contratimp ca inversor de 227d. 706g — grila tubului 7. Dar grila de comand’ a tubulul 7 find Ja masa, potentialul ei nu variazd si ca urmare @ acesluj lucru intre grila si catodul tubului 72 acfioneaz& tensiunea alter- nativa'a semnalului. Tensiuntle aplicate pe grilele tuburilor T, si Tz au ampliludinile de valoare apropiata, dar sint opuse ca faza, ceca co este necesar pentru iunctionarea normal a clajului final in contratimp. Datorité conectarit tubulut 72 cu_grila de comand la masa apare in schema o reactie negativa nedorita, provo- cata de capacitates anod-grild a tubului, Pentru inléturarea ci, necesard simetrizarif elajuluf, in circuitul anodic al tuba- ui 73 este introdus un {illu RC, Transformatorul de iesire Tr este construit pe miez cu tole de tip LU—20 cu grosimea pacholului de 30 mm. Infaguririle T si JV au cite 1000 de spire, iar infisurzrile 17 si 1/7 au eile 260 de spire din sirma T19J10,14. Infasurarile V si VIZ au cite 30 de spire, fisurarea VI, 16 spire si infdsurarea VIII, 50 de spite din sirma T19J1 0,47. 8-5. ETAJUL INVERSOR DE FAZA Etajul inversor de faz’ creeaz’ doud tensiuni de am plitudini cgale inst decalate ca fazd cu 180°. De obicei el precede elajul final in contratimp. In amplificatoarele de joasi freevenfa ale receploa- relor alimentate de ta retea etajul inversor de faza este de ip RC. In reveptoarele la balerie si in ampliticatoarcle de putere, cind etajul final lucreaz in clas& B, se intrebuin- jeaz ca inversor de faza un etaj cu transformator sau un ropelor catodie. ‘Transformatorul dintre claje are o prizi la fAsurarit secundare. In receptoarele obignuite si in construcfiile de ama- tori cea mai larga intrebuintare o au etajele inversoare de fazi construite dup’ schema cu autoechilibrare sau dup’ schema cit sareind distcibuit3, Etaj inversor de fazi cu autoechilibrare Acest taj poate ft construit atit dupa schema cla (ig. 8-13, a), cit si dupa scheme simplificata (Fig. 18-13, 6) Caleulul schemei clasice se face in urmatoarea ordine : In functie de banda de trecere de joasi freeventa aleg valorile rezistentelor R,. Apoi se determina valoarea/ : ETAJUL INVERSOR DE FATA 155 rezistenfel Row Ri+R2, astfel incit aceasta sé nu depigeascii valoarea maxima admisi a reristenfei de grilé a tubn- hui final Pig. 6:18. Eta} inversor de rmra cu autoechittbrar @ = schema clasici; ¥ - schema simplicicata. Se consider’ R,=0,2 Ry Reristenta de sarcin pentru cureniul alternativ este . R, (Ry + Ra) Rane = BER ERe Amplificarca etajului este : R, RAR, Kom unde y. este coeficientul static do amplifieare in punetul de funcfionare ales. Se determina valorile rezistentelor Ri si Re: Reristenta (2) de negativare este Capacitalea condensalorului de cuplaj Cy se calcu leazi cu aceeasi formuld, ca si la amplificatoral RC, insa locul rezistenfei Ry se substituie rezistenta Ry, Calculul schemei_simplificate (fig. 8-13, 6) se deose- beste doar prin aceea cA rezistenta care nu trebilic sa depi- ga3e valoarea admis Remax pentru tubul final este Ka Rezisten{a R08 Re, iar Rg=0,3 Re. Celclalte elemente se aleg la fel ca in schema precedent, Efaj inversor de fazi cu sarcina distribuita Acest etaj (fig. 8-14) are 0 caracteristicd de freeventa mai buna decit etajul studiat anterior, dar prezinté ne- ajunsul unei amplific&ri subunitare (Ko <1). Caleulul eta- jilul se face tn urmatoarea ordine. Ca_ si in cazul anterior, se alege in primul rind valoarea R. Atunci See R, si Rs, egale intre ele, se aleg in funefic de tipul tubulut final, Rezistenta de sarcina pentru curentul alternativ este ee) n= Reh Rezistente interna a tubului, Iuind in consideratie roacjia negaliv’ eo ia nagtere in accast sehem’, este: Rm Ri Rew , a Rezistenfa_ echivalenii a unui brat al etajului R, Rees FER Capacitatea (pF), care sun- partea din catod 2 sar- este Coat=Cort Cm Cinte ain » unde C, este capacitatea catod filament a tubului ; Fig, 814. Etajul inversor ‘Ge taza cu sarcin’ distri- Cy — capacitatea monta- build, jului; Ciniedin — capacitatea do intrare dinamict a unui brat al elajulul final in contratimp. Pentru a inlatura asimetria caracteristicii de frec- venta a bratelor Ia freeventele audio superioare, ceea ce este foarie important la amplificatoarele de band& larga, in civeuitul anodic al tubului se conecteaz& un condensator de liniarizare Cy, a clirui capacilaie trebuic s4 fie comparabila cu capacitater Cay Coeficientul de distorsiuni de frecven{i la frecventele audio superioare M,= VT Cal Recnty © Cat! Se construieste apoi caracteristica dinamicd din care, ca si pentru clajul RC, se determina regimul de functionare a \ubului si celelalte elemente ale schemei. Exemplu de calcul. Date: tubul tip 6HITT, la care p=%5; Rill kQ. Se alege: Mj=l,12 (14B): fy=70 Hz $1 Uggm2 V. So considerd Rg=20 kO gi Ry=500 kO Se determina : 20x 500 . Ran WEST = 1975 HO: 19,95 Kens a 500 .) Ra= peg 728 KO: Ri=500—-22,5=477,5 kQ ; Rg=0,2X501 100 1. Din caractoristicile Jags pentr Ug=200 V si Ra: podico ale tubulut_se determing 20 KO, rezulld gg=7 mA agai 286 9; 19 _. 0,001 pF. 70x500 1,121 Practic trebuie ales un condensator Cy eu capacitatea de 0,01 uF.156 AMPLIFICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE 8-6. ETAJUL FINAL SUPRALINIAR In etajul final supraliniar se folosesc numai pentode sau tetrode cu fascicul dirijat. Grila-ecran a tubului este coneetata la o prizi pe inftgurarea primars a transforma- torulul de iesire (lig. $-18). I 53 S200pF 472 Pa eee Jason <2opF “2 “By Fig. @15, Schema etajulul tinal supraiinier. In acest caz regimul de functionare a tubulul este intermediar intre pentoda si triod’. Spre ceosebire de func~ flonarea inbuluf ca pentoda, in acest regim, la o sci imperceptibild a putetii de iesire, se objine o sotid tanta a rezistenfei interne si a coelicientului de distorsiuni ée neliniaritate. Aceasta se explicd prin actiunea unei ten- siuni de reacife negativ care se aplict pe grila-ceran a tubului, Ca rezultat se obline un regim de jucru nou (ea si cum ar functiona un tub nou cu alte caracteristici statice). Aspectul acestor caracteristict statice not depinde de ,,coefi- cientul de divizare a sarcinii“ p, care este egal eu: unde Z, gi Zyy sintimpedantele de sarcind din circuttele anodului si grilel-eeran ; fq $i gy -- numirul de spire corespunzitor anodu- lui si respectiv grilei-ecram. Rezultale optime pentru acest mod de conectare a tubului se obtin in amplificatoarele in contratimp funciio- HA Fig. #10, Schema amphificatorviui cu eta) final supra- unlar fa eontratimp, nind in clasi AB), unde coeficientul de distorsiuni de ne- iatitate poate atinge valori minime (ce nu se obtin nici ja cazul conectirit tubulul ca penlodd, nici ca tried). De aceea reqimul supraliniar de funcjionare a tuburilor se in- trebuinjeaza, de cele mai multe ori, in etajele finale in con- tratimp. Coslictenlul de divizare a sarcinii este egal cu: pentru tuburile de tipurile 6IILAMT gi GTC... 18.5% ; pentru tuburile de tipurile OMIT $i 6I16C <1. 8%. tf cazul acestor valori ale tui p si cind intregului amplificator fi esie aplicata o reactie negativa de 15—20 dB, coaticientul de distorsiuni de neliniaritate obfinut este Schema practicé a unui elaj final in_contratimp, dup’ montajul supralintar, este ardtata in fig. 8-16. Transtormatorul de fesire este bobinat pe miez din tole dia placi VIlI-19 — grosimea pachetului find de 8 mm (tole din ofe| electrotetinic, marea €-330, grosime 9,35 mm). Iafagurdirile 7 si 1V au cite 1140 spire, far init surarile IT si Hf, cite 86) spire din sirma MOV10,18. Infd- surarea V esie Calculal pentru registenja de sareina de 18. si are 176 spire din sirma T19V1 0,63. REACTIA NEGATIVA IN AMPLIFICA- TOARELE DE JOASA FRECVENTA Reactic negativa se numeste conectarea icsirii am- plificaiorului ex int Feactie si se gasea semnal, Fig. #1, Scheme de aplicare a tensinr pe un singur etaj. Reactia negativé micsoreazé toate tipurile de distor-; siuni in elajele pe caro le cuprinde si de accea se foleseste pe scara larga in ampliticatoarele de joasi frecven{i. TA afar& de acest avantaj, prin aplicarea ieacfici negative se micsoreazd ‘brumul prods de curentul alternativ si se im- bunatalesle caracteristica de frocventi a ampliticatorults Dupa principiul de actiune deosebim : reactia nega- liv de tensitine, de curent sau mixta,REACTIA NEGATIV. Reactia negativi de tenstune se caracierizea’ prin conectarea circuilului de reactie in paralel eu sareina_am- plifieatoridui, actiunea ci flind proportional cu tensiunca IN AMPLIFICATOARELE DE JOASA FRECVENTA 187 ficatorului, acjiunea ei flind proporjionalé cu curentul de fosire al ‘amplificatorului. Reactia negativé de curent se ‘obline prin. introducerea ‘unei rezistenje de negativare in circuitul catodic al tubului /2r& a o sunta cu un condensator (fig. 8-19). Reacfia negativa de curent mBresle impe- danja de iesire a amplificatoruiui si de aceea aplicarca of in etajul final nu este intotdeauna indicat. Se poate foiosi numai la consteuirea unui amplilicalor simplu eu pret minim gi ox pa- rametti de calitate redusd, Calculul reactiei negative de tensiune Cenifialiv acliunea reacfiei negative este caracerizati de coeficientul de reactie A, care arala de cite ori reactia micsoreazi amplificarea etajelor pe care se aplicd : A= BK, apun g este coeficientul de transfer, eare indies ce parte din tensiunea’de iesire se aplicd la intrarea amplificatoarelor saul etajelor cu reactic ; K — amplificarca ctajelor respective, fara reactie. Adesea reactia este caracterizata prin adincimea el, coeficientul A find exprimat ti decibel: Agp=20 lt (48K) te Amplificarea etajului cu reactie negativa este K Ka = T+ek * Micsoratea coofivienfilor de distorsiuni de neliniaritate si de Sreeven|d, precum si a tensiunii de brum in curent aliornaliv, Ja introducerea in & ampillicalor a reacfiei -negative, este exprimata prin urmatoarele formule P RAB) tke Be gag, Fa= a? Fig. 6-19. Scheme de aplicare a tenshunii de renetle negativa pe doud etaje. de iejire a amplilicatorului, In fig. 8-17 91 8-18 sini indicate schemele de conectare ale reac{iei negative, Apliciad o reac~ fie negativa de tensiune in cla jul final, se micgoreaza impedaata do iosire a amplificaiorului, ceea ce are o influenté pozitiva asupra i functionarii difuzoarelor. m Cacia jeamanjaor pee ree (oondensatoare si inductante) in ‘ circuftul reacfiet negative face ca acesta s& fie dependent de fre ven{a, lueru folosit adesea pen tru variafia caracteristicli de frocven{i a amplificatorului si pentru reglajul tonului. Redcfia negativa de curent se caracterizeaza prin conectarea circuitului de reactie in serie cu sarcina ampli- ‘Pig. 819. Schema etajulut ‘cu reactie negutiva de eu- rent. Tensiunca care trebule aplicath amplifica-. tortlui in cazu) existenfei reactiei negative Ginte p= Vinee Ae Formulele de calcul pentru fievare schema cu reactie nogaliva sint indicate pe fig, 8-17 si 8-18. Exemplu de calcul. Se dau: un amplificator eu dou’ ctaje (schema de sus din fig. 8-18) cu K=70 ; Ug =0,1 Vs 1=5% 5 U_p=0,01 V; 2j=2000 spire. Se considers 20,03. Se determina A=1+0,03X70=3,! (9,8 4B); 70 5 Kya py F205 Wye Gp THOM: oot Ym= Bi = 0,032 Vina g=01X3,'—=031 V5 ro0,03X2000—60 spire.Etaj cu sarcina in catod Schema acestui etaj (fig. 8-20) numit yrepetor cato- dic* repreainta un caz, particular al amplificatorului de ten- siune cu reactie negaliva, pulernicd. Accasti denumire este data etajulut pentru cd tensiunea allernativi la iesize ro- pel tensiunea de Ia intrare, corespunzind ca faz 9i fiind ca valoare apropiald de aceasta. Ye Fig. £20, Schemete etajului cu sarcina in caiod @ ~ schema clasick ; B — schema eu sursé Suplimentara pentru tensiunea de negativarc. Repetorul catodie are revisienja de inirare mare si rezistonja de fegire micti, Rezistenta de sarcina (de iesire) este: 1 Rowe unde S este panta tubulut. La repetorul catodic coclicientul de transfer gl De aceea, un asifel de etaj nu amplified feiisiunea de in- trare (K<1). Fig. #21. Scheme practice ale repetorulut catodic : a ~ etaj final nesimetric (cx un singur tub) ; > — etal final sn contratimp ; ¢~ etaj preampiiticator ; @ — etal Inversor de a7, AMPLISICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE Cu toate acestes, repetorul catodie igi giiseste o largit intrebuinfare mai ales’in schemele aparalelor de masurat, In amplificatoarele de joasa_ ireeventa repetorul catodic poate ti folosit ca etaj final (fig. 8-21, a $1 b) si ca etaj de Separare intre etajul inversor de faz si cel final, cind acesia din wema funcfioneazé cu curenti de grilk (lig. 8-21, 4). Calculul repetorului catodic In cazul folostrii repelorilui eatodie ig sehemele am- plificatoare de joasi [recvent’, valoarea rezistenfel de sar- cind R si vegimul de Iucru al tubului se aleg astiel incit sctiderea de tensiune continut pe rezistenta de sarcind sa ereeze © tensiune necesard de negalivare pe grila de co- manda a fubulut. Cooficfentil de tran die este: al ionsiunii la repetorul cato- Rezislenta intern echivalenta (2) a repetorului ca- todic la Ireevenjele audio inferioare este : unde $ este panta tubului, A/Y. Rezistenta de icsire ofecti @ a repetorului catodic este: RR Rok Stabilitatea ampliticatorutui cu reactie negativa In amplilicatorul de joasa froevenfa eu reactie nega- iva poate aparea autoexcitatia, care se manilesié sub form do fluieraturi. Uneori, din cauza autoexcitatiei amplificato- rului pe frecvenfele” superaudibile crese distorsiunile de neliniaritate. Aceasta se explicd in modul urmator. In schema amplificatorului cu reactie negativa, iw circuitele de amplilicare si de reacfie sint posibile defazaje mari. De exemplu, cind pe una sau mai multe freevenfe defazajul_va fi egal cu 18”, atunci reactia devine pozitiva, iar amplificatorul ineepe si autoosctleze.. De obicel aceasta se observ la frecventele superaudibile, iar citeodata gi la freeventele joase. Tn cazul aparitivi reactiet pozitive, ‘cind produsul Kf > 1, ampliticatorul poate genera oscilatii de o anumité irecventi, cliiar dact la intrarea acestuia nu este aplicaté tensiunea’ de excitatic Probabilitatea de aparitie a autoexcitatiei ia ampliti- catorul cu reactio este cu aiit mai mare, cu cit creste nu- marul de elaje cu reactie si cu uli este mai mare produ. sul KB. In cazul reactie! pe un singur etaj, de obicei, nu apare aulocxcitajia, Pentru a asigura funejionarea stabila a amplificatorulii se recomand& aplicarea reactici la cel mult frei etaje, iar in acest caz coelicieulul de reactio A trebute sii nu depasease’ valoarea 2 (6dB). In cazul apli- carii veactiei negative la doud etaje ale amplificatorului, coc- ientul de reaclie poate ajunge pind la 3-5 (10~15dB) In afar& de aceasta, este indicat 54. se intrebuinfeze con- densatoare de treceré de capacitate eit mai mare, iar trans- furmatoarele si alba induclante de sedpari cit mai mici posibile.REGLAJUL IN AMPLIFICATORUL DE JOASA FRECVENTA 8-8. REGLAJUL IN AMPLIFICATORUL DE JOASA FRECVENTA Reglajul volumului (amplificirii) Pentru a menfine constant& valoarea amplitudinit semnalului util si pentru a evita astfel supraincéredrile amplifieatorului de joasti freeven{a in elajele de intrare ‘ale acestuia se intrebuinteazi reglajul de volum (fig. 8-22), realizat cu potentio- metrul R. Dac& amplificaiorul de joast 159 R, esterezistenta intema a sursei de semnal, MQ (daca potentiometrul de volum este sittiat dupa primul eta) ce functioneazt cu pentod’, aunci in loe de R; trebuie sd introducem valoarea rezistentel de sar~ cind Ry) In amplificatoarele de joasii frecventa de inalta cali- tate cu banda de trecere mare se intrebuinteaza reglajul de volum ett compensarea tonului, datorila clirula se creeazi un timbru sonor constant pentru diferite intensi producere. Citeva dintre scliemele de acest tip sint indicate in fig. 8-23. Valorile clementelor circuitului R,C;, compen- sator de ton, se pot determina cu ajutorul nomogramei din fig. 8-24. Sreeventd este destinal pentru iadio receptoare sau picupuri, atunei po- fenfiometrul R se monteazé de obi cei ia locul rezistenlel de s. a deiectorulti sau a picupului, adicd la intrarea amplificatorului, La anv plificatoarele cu sensibilitate marc, destinate sa luereze cu microfon sau de magnetofon, potentiometrul de volum se introduce “ipa_primul ¢laj, coea ce duce la slabirea influentei cim- purilor exterioare. Fig. 8:22. Schema ax sled pentru regiajul volumulut Fig. 828. Schema de regia} a volumutul eu compensare ‘2 tonulul : @ si b ~ cu ajutorul cireuitulul RO; ¢ ~ cu ajutor! cuitulut RO gi al reacticl negative ;'d — numal ca Teactiel negaiive Vaivarea maxima adi isteifol_ (MQ) pentru potentiometrul de volum, la care nu se iniredue distorsiuni de ireevenfi, se determina ct relatia : unde Jy, eslefreeventa superioari a benzii de treeere, kHz — capacitatea de intrare a etajului_ce con- {ine potenfiometrul de volum, pF; G intr 0 Li Sea - a a a Evy zg Tig. 824. Nomograma pentru calculul rozistentel si condensato- sully din elveuitul 2C pendty compensare de ton tn azul resia- Julai de volum, Exemplu de calcul. Se di R’=0,1 MQ. Accentuarea freevenfelor audio inferioare — 10 4B (de 3 ori) Se determina : Iniersecfia curbel R’=0,1 MO cu dreapta orizontala A=3 (punetul J din fig. 824). Punctul aflat astiel se aduee printr-o miscare de translatic In partea de jos a nomogra- mei pind Ia interscetia cu. curba similara R (punctul 2) si apot verlicala se conlinud pind la interseefia cu axa 2 Pentru exemplul nosiru Ri10 k, iar Ci0,025 pF. Reglajul tonulut Prin reglajul tonului se injelege modificarea carac- lerislicli do irecventii a amplificalorulut de joasi frecvents. In prezent se intrebuinteazé atit reglajul continu al tonu: lui, care permite variatia amplificarii pind la lintitele benzii do’ freevenfo reproduse de amplificator, cit si regiajul in trepte (registre de ton), care modificé dintr-odata toalé ca- racteristica de freoventa a amplificatorului pentru reprodu-z AMPLIFICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONIC! Fig, 6-25, Scheme pentcu regiajul tonulul in domeniul frecventelor audio superioar ‘@ Gi D = cu ajutorul amplificarli varjabile ; ¢ — cu ajutorul renejiel negstive, A25nF OSH BOLpl aH AWN GMD ye Bol " wt 47apt | wean] ch 142 I NiipF Ay ® =z Big. 826. Scheme pentru reglajul tonulul fn dome- Fig, 0-27, Scheme pentru reglaful tonuluf care ast- nlul freevenjelor audio inferioare gurd accentuarea si deaccentuarea caracteristlell Ge frecventA la greevenyele audio superioare $i ine ferloare a= tn cireuitul de ampliticare ; 6 ~ cu ajutorul renctici negative. a sib eu ajutorul amplificarit variapile ; ¢ — cu ajutorul reactio! negative.cerea cit mai bund a unel anunile pacti din program. Tre buie ardlat c& pentru a regla ionul in limite lacgi i la cres- terea caracteristicit de frecven{a Ia limitele benzii reproduse este necesar, indiferent de procedeul de reglaj utilizat, sa existe 0 rezerva suficienta de amplificare in elajele pre- amplificatoare de joasi freeven{&. Modificarea tonului se ove canoe pea Teva Sipe 4.4 4. A p ororaird Seo sortie at Bas > Fig. 8-28. Schemele regiatrulul de ton : 4 ~ 12 lesirea amplificatorulul ; 0 = la intrarea amplisieatorulul, poate obfine prin folosirea unei amplificdri variabile in funcfie de freeven{Z, a unei reacii negative dependent de frecventi i ia sfirsit pra combinarea ambelor provedeo. Pentru primul procedeu de rezlaj al tonului sint caraeteris- tice panta variabila i freeventa fixd de trecere. Al doilea procedeu al reglajului de ton este caracte- rizat dimpotriva printr-o freeventa de trecere variabild yi printro pant a caracteristic#t de frecven{2 eonslanta. Cole miai-simple scheme penira roglajul de ton care permit sc&derca amplificiii la frecvenfele superioare ale game! audio'sint indieale tn fig. 8.25; sehemele montajelor cu ajutorul clrora se obfine sciiderea amplificirii la frecven- fle audio inferioare sint indicate in fig. 8-25. In afara de aceste reglaje simple, se folosese destul de des reglaje de i complexe, care permit cresterea sau sctiderea ampli- i ta freeventole inforioare cit gi la cole suporioare ‘audio (fig. 8-27). Schemele registrulai de ton Ul — Indreptar de radioeieetroniet AMPLIFICATOR DE JOASA FRECVENTA PENTRU RECEPTOARE CU SONORIZARE IMBUNATATITA 16 sink indicate in fig. 8-28. Ele au cinci p&rfi: yorchestra*, soto", ,jaz", ,vorbire" si ,bas” — fiecare dintre ele schim- bind caracteristica de freeven{%i a amplificalorului fn asa fel ‘ncit s asigure 0 reproducere elt mai bun& a programulul transmis. Astfel, in pozifia ,vorbire" sint atenuate bruse freevenfele audio superioare si inferioare, in porifia ,s6lo~ caracteristica de freevenfa prezinté accentuari ne- insemnate la frecventele audio superioare si infe- ioare, in pozitia ,Jaz" ea capa o erestare aocen- tuatd la freevonfele audio superioare, far in poaitia bas“, 0 erestere le frecyenfele audio inferioare. Tn poaitia orchestra" amplificatorul: are caracleristica de freeventA obisnuita cu o oarecare crestere la limitele benzii de trecere. Din punct de vedere constructiv, comutatorul registrului de ton sse execuld in aga fel incil trecerea pe pozilia bas 88 se poatii face ca un adaos la orieare alld pozi- fie 2 acostuia, 8-9. AMPLIFICATOR DE JOASA FRECVENTA PENTRU RECEPTOARE CU SONORIZARE IMBUNATATITA Imbunatitirea sonorizarii se obfine prin dis- punorca special’ a difuzoarelor in cutia recepto- rului gi prin distribuirea acestora pe dliferite irec- vente ale spectrului audio. In ampliticatoarele de joasi frecventi cu tun canal imparfizea benzii de frecvenje audio in ct (de obicel fn dowd ci) se face Ia dosirea eta. Julul final, fiind posibile dou! moduri de conectare @ difuzoarelor. In primul caz (fig. 8-29,), in anodul tubului final sint conectate dowd transior- matdare de iegire. Difuzoarele din gama freevenjelor audio joase si medii D, si D; sint alimentate de la transformatorul 7r;, Infisurarea primard a acestui transfor- mator este guniala de un condensator in scopul corectarii ‘caracteristicil de freevonja in domenite! frecventelor audio su- porioare. Difuzoarcle Ds si Ds, pentru freevenfele supérioare, 8¢ alimenteazd de la transformatocul de iesice Tra, care este conectat in anodul tubulul final prinir-un conden- salor. Capacitatea condensatorului se alege astfel inet reac- tanja lui la freevenfa limits (de obieci 8001600 Hz) sa lie egald cu revisten{a de intrare a transformatorului Tre. In acest caz, la difuzoarele D; si Dz se vor aplica frecvenfele joase si medi, iar lz diluzoarele Ds si Dy, numai fresvenfele audio inalte. In cel de-al doilea caz (fig. 8-29, 6), toate difuzoarele se alimenteaz& de la un singur transformator de icsire, insa ifuzoarele pentru freevenfele superioare se conecteaza intre capetele infagurdrit secundare (sau la diferite prize ale aces- tela) printr-un condensator de mare eapacitate, In cazul162 unei_asifel de conecttiri valoarea eapacittitii condensatorului de cuplaj se alege astfe) incit ceactan{a lui la frecvenja limita si fie egala eu rezistenta totala @ bobinelor difuzoa- relor de taalt& ireeventa. 442 Gath Fig. ion AMPLIFICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE 800... 1500 Hz) reduce sim{ilor dislorsiuuile de intermodu- lati “care apar in amplilicatoarele de joasa frecventa 3i bands largi. Yn al trellea rind, imbundtafirea sonorizicil poate fi ubjinuld atunei cind se’ aleg corect puterile ce se |. Scheme de ampltsfeatoare de jonsl frecventi cu sonorizare imbunkesyith + a ~ en dowd transformatoare de fesire ; 6 — cu un singur transformator, de iesire. 8-10. AMPLIFICATOR DE JOASA FRECVENTA CU DOUA CAI Amplificaiorul de joast freeven{f, in care gama de frecvente reproduse se imparte cu ajutorul fillrelor RC in ci separate imediat cupt ctajul preamplifieator, se numeste smulticanal". In receptoarele radio, precum si in cousirue- fille de amatori, cea mai mare rispindire o au amplificatoa- ele in care banda de trecere se imparte in doud cai : calea Irecveutelor superioare si calea irecventelor inferioare. Acest ampiificaior, deaumit si amplilicator ca doua canale, pre- zint o serie de avantaje in comparatie cu amplificatorul obipnuit monocanal, de banda larg’. 1n privmal sind, in cazul amplificarii pe doud canele, fieeare canal are etajul sau final, coca ve, in cazul sistemului cu sonorizare imbundita- jit, permite nu numai realizacea unei adaptari optime intre etajul final si sistemul acustic, dar gi objinerea unei carac- tefistici de freoven{a cit mai adecvate canalului respectiv, prin introducerea reacjicl negative dependente de frecventé. In al doilea rind, imparfirea benaii de treeere reproduse do amplificatoare in canale si alegerea corectl a frecven- olor co le separa (freeverifa limita se afla de obicei in gama aplict diferitelor grupe de difwzoare, iar acest Iueru este mai usor de objinul in amplifiestoril cu doug canale. In sfiryit, in al patrulea sind, in amplificatorul cu dou’ otaje roglajul de ton se poate efectua prin simpla varlajie a amipliticarit canalulul respectiv. In lig. 8-30 este indicaté una dintre schemele simple ale amplificatorulut de joas% freevenjai cu dou’ canale, in eare se observa principiul de realizare u unor asifel’ de montaje. Trebuie subliniat e& pentru canalul freevenjelor inferioare este mai convenabil sa existe un etaj final. in contratimp, deoarece pulerile din, spectrul sonor siitl Wans- mise in cea mai mare parte po Irecvenjele inlerioare, Schema unui astiel de amplificator este data tn fig. 8-31 In prezent se introduce reproducerea stercofonicd a sunetului cu ajutorul discurilor sau al benzii“de magnetoton. In acest caz partea de amplificare a picupului sau a magne- fofonulul trebuie s& fie construité tot dupa schema eu dou canale, ins cu deosebirea cd ambele canale trebuie sa fie identice ca schemé, si reproducd aceeasi banda de {reevente, avind aceeasi putere de iesire si elemente comune pentra reglajul volumului si al tonului. Una dintre schemele simple ale amplilicatoarelor reprodueerea de curi stereofonice este dat in fi destinate pentru 8-52,AMPLIFICATOR DE JOASA FRECVENTA CU DOUA CAT Fig. #80, Schema amplificatorulut Ge foasd freeventé cu doud canale, cu eta) final simplu. Fig. 6-01, Schema ampliticatorulul de joasi freeventé cu dou’ canale, ‘cu etaj final in contratimp. ‘aner | Ine ae oe 2atyh 27m ic’ ana | Fig. €32. Schema ampliicatorulul de joasa frecventa pentru reprodu- @ cerea stereofonies a impcimariior ) * de pe placi. ona ms 3K oy Hg t wesea AMPLIFICATOARE DE'JOASA FRECVENTA CU TUBURI BLECTRONICE 7 Numérul de spire ale infasurarii primare se determin’ 8-11. CALCULUL CONSTRUCTIV AL din expresia TRANSFORMATOARELOR DE JOASA fe Tins FRECVEN’ m= , FRECVENTA Ts In functie de condifiile de lucru si de pozitia in in care Ineq este lungimea medie a linist de forté a mie- schemd, transiormatoarele de joasa frecventa se impart iN yului, om. transformatoare de jntrare, intermediare si de iesice. Transformatoarele de intrare se folosese de obicei in amplificatoarele de microfon sau magnetofon atunci eind este mecesar s& se lrgeasei gama dinamict a acestora prin mdrirea semnaliiui faja de nivelul de zzomot. Transformatoarele intermediare se tnirebuinjeazd pentru legiitura dintro elejele amplificatorulut atunet cind alte procedee de cuneelare sint ineomode sau_nerationale. Transformaioarele inlermediare se intrebuialeazti gi in cazul in care ctajul urmator funefioneazdl cu euren{t do grila, este in contratimp sau necesita o tensiune de excilatie conside- rabil, avind in acolasi limp distorsiuni mict. Transformatoarele de iesire cupleacd sarcina de micd impedanté (cifueoare) la eiveuitul anodic al tubului final, realizind 0 transformare a acesiei impedanje ta aya fel iacit amplificatorul si luoceze pe sarcina optimd, reaul- tala din caleulul regimului de funcjionare a etajulul Calculul transtormatorului Sectiunea (em?) barei mijlocit a miezului este: Bot 8000 Imes tunde Fyg este componenta continua a curentulai anodie, mA; 2, — inductanfa infaigurdrii primare a transforma- torului, H. Folosind valoarea objinuld pentru qmaq din tabola 8-4 se Numérul de spire ale infésuririi seeundare ngayon. Diametral (mm) sirmei din taf’jurdrile primare si secundare Tea eas | x, r unde J, estelungimea medie a spirei, m; r — rezistenta activa a infasurdrii, 2. Dac transformatorul luereazii cu curent de magneti- zare (inlSsurarea primara este conectat in cireuitul anodic al {ubului si prin ea circulé curentul anodic), atunci miezul izansformatorului este prevazul cu un intrelier de lungi- mea ty determinal din relatia : Tog 16 Cind una dintre infégurdrile primar sau secundard se conecteaza la etajul in coutratimp, de la mijlocul acestor infagurari se scot prize. In incheierea caicululut transformatorului, trebuie s& se verifice dac& inféigurtiile lui ineap in fereastra micau- lui ales. Grosimea initisurarii (mm) la bobinarea spira lingd spit se afla cu relatia Tired «9-5 (mm), dyn aieg tipul si dimenstunile miezului (restul de date pentru A mae . tole sint indicate tn tabela 16-10) eB Tabela 8-4 Ciieva date ale miezurilor de ofel pentru transformatoare de fesire Tiput miceutut | Gets em* | tinea, em | forem | ipa mtesniat | Mmed emt | tots em | ter em yuizxi =| Lar 8,74 7 UWr12x 12 427 6,68 65 } ymax | 9 8,74 82 W-12 18 19 668 | 77 | Yul-12x24 2.54 674 94 T1224 2.54 8,68 89 YiN-16 x16 | 2.25 8,03 928 || T1616 225 89 8,6 YUISx24 | 3,38 9'03 109 | u-t6x24 3,38 8,9 10,2 Ym-16x32 | 4B 9103 125 I-16 x32 a5 8,9 118 YOI-I9x19 318. 10,6 i |) m-418xis 2,85 10 | 98 YIL-19 x28 4,68 10,6 128 | Uh I8xaz 4,28 10 116 Yi-19 x 38 6,35 10,6 148 | Ue 18x36 5,71 10 13,4 Yutl-22 x 22 4,26 12,4 13 | 111-20%20. 3.52 id 10,9 VUI-22x33 | 6,39 24 0 | 15,2 11-20% 30 5,28 WL 12,9 | Yuli-22x44 8.52 wa | oan 1-20 40 7,04 il 14,9 YIH-26x26 595 14,7 154 T2424 5,07 13,4 13 YII-26 x 39 892 14,7 18, 1-24 x 36 761 13,4 15,4 V26%52 | 19 147 20/6 | UI-24x 48 10,1 13,4 178in care giz cote dlametrul sttmot tnftgurdeli eu tzola- fic, mm 5 n — numérul de spire ale infsurdrii; ke, — coeficientul de umplere a ferestret tnta- surérii (valorile pentru diferite pro- cedee de bobinaj si diferite diametre ale sirmei se dau in tabela 8. Iig=h—Ah — indltimea bobinajului, mm (Af mea peretilor carcasel; deci hp este grosimea infasurarit in cazul bovine- jului fara carcesd; valoarea f se ia din tabela 16-10). CALCULUL CONSTRUCTIV AL TRANSFORMATOARELOR DE JOASA FRECVENTA 165 Se daw: tipul de infasurare: obignuitd ; izolatia din- tre siraturi, pentru tnftigurarea primard, din hirtic telefoni (820,05 mm); izolatia intre infasuraci si intre straturile secundarului din hirlie de cablu (20,12 mm); grosimea perefilor carcasai 2,915 mm si Ak=-3 mm; sirma pentru inisurarea primar si secundaré — de tip TIS, Se determing : _ 2500 9,5 mea = By 2,96 cm? Tabela 8-5 Coeficientul de umplere &,, al ferestret infagurdrit infdgurare strmel cu strat izolater Cocficieniut de umptere snfigurare cu strat izotator | a careasa cilindricd carcasa dreptunghiwiard careasa cilindrict carcasa dreptunghiutara | 1 an =a | 0,05 0,75 0,85 05 0,1 Os o7 oO 02 0,85 0,78 a7 os 09 08 0,75 Numarul de straturi pe infasurare (la bobinarea nor- mala) se afl din expresia In cazul bobindrii obisnuite cu izolatie intre straturi, grosimea infasur&rit (mm) se determina din formula I= (1,2... 1,4) [4p N48, (NII, re Bjp este grosimea izolafiet dintre straturile infitgu- ‘i, mm. Coeficientil 1,4 se aloge in cazul tn care tnftisurarea se bobineaz’ cu sirma subtire: in aceasti situatie numarul streturilor este mare si raportul dintre leturile carcasel este ogal cu 1:2. Coeficientul 1,2 se folosesie tn cazul strmei de diametra ‘mare, cind oumérul de spire ale inftisurdrit este mic,-iar sectiunea miezului, patratt. Grosimea total (mm) a bobinajului transformatoru- lui este: App =B(M—1) 48 + Area, unde: m este numarul de infasurfri ale transformatorului ; ‘8 — grosimea izolafiel dintre infapurdri, mm ; 8, — grosimea peretilor carcasei, mm. Dispunerea infisurdrilor transformatorului pe miezul sde dimensiuni date se posle face tn bune condifiuni atunci alege un alt tip de miez sau un miez cu soctiune mai mare si se repeta calotlul constructiv al transformatorlul Exemplu. S§ se determine datele constructive $i posibilitates dispunei rarflor transformatoruhil de fesire al cdrui calcul elecirie a fost facut la subeap. 8-4, Se alege miezal de tip VIN-I6X24, pentru cae deg 3,38 cm’, Imeq=9,08 cm; 250,109 m, Pentru tolele de transformator ti 0 mm si 6=10 mm; 2766,5 spire (se aleg 270 spite); 2770X0,028-=77,5 spire (se aleg 78 spire): 0,108 2770 15 | Bars OL mm (3 z=0,115 mm); sis | SOB se mm 086 mm) 0,115 x 2770 Cee Ny =12,74=13 straturt ; 0,66%78 ~ 25 Ayo t Af 0,(153¢ 134-005 (13 —1) ]=2,023. mm ; Ag=1,210,66%3+40,12 (3—1)} =2,664 mm ; Ag, =0,12(2—1) 4-1,54-2,923-4-2,6¢ 7,2 mm <10 mm. Prin urmare, infagurlirile vor incdpea usor in fe- reastra miezulut ales. Ne =2,05=03 straturi ; Calculul transfermatorului de iesire pentru dowd sareini Citeodata se cere ca la infasurarea secundara a trans- formatorului de iesire sé se conecteze doua difuzoare de puteri diferite sau ‘dou grupe de difuzoare, In acest caz {ransformatorul de iesire poate fi execulat dupa schemele aratate in fig. 8-33,166 AMPLIFICATOARE DE JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE Rapoartele de transformare pentru un astiel de transformator sint ezale cu: syn tte Rye aay wR, (Ira) y= 2 ha en aR, (la) * unde Ry st Rep sint rezistenjele primei si respectiv celei de a doua sarcini, 2; A; estenumarul de spire ale infasurarii_pri- mare; gq GH May = numarul de spire ale infasurarilor so- cundare ; 1). randamentul transformatorulut ; a=PyP, — raportul puterilor in sarc’ othe a i . 2, || e > . Fig #33, Schemele transtormatoarclor de sesire ‘pentru cous cazurt a ~ cazul conectarit sarcinilor la infigurti di- ferite ; b — cazul conectarit sarcinilor prin prize intermediare la acecasi infagurare. Dact Rgy/Ryy a, ambele sarcini se pot conecta in serie Ja_aceeasi inldsurare secundard, Raportul de trans- formare in acest caz va fi: Ra tRe aeRa Cind R,,/Rypl/a, ambele sareini se pot conecta la o singuré infsurare, dar legate in paralel. In acest caz, raportul de tral e este: Numiirul de spite in infasurtrile secundare se deter- mind cu forinulele Mgr Myyp 5 Higgs" Mins unde Map este raportul de transformare al parti inferioare ; Agu — taportal do transformare al pArtii superioare. In rest, caleultl transformatorului de fesire pentru doua sareini este analog caleulului indicat anterior. Caleulul transformatorului ta frecvente superioare pentru etajul final cu dow transtormatoare de iesire In receptoarele cu sonorizare imbundtatita, in anodul tubulut final pot fi conectate dowd transformatoare de iesire Calculul unuia dintre ele (?'r, in fig. 8-29, @), care alimen- teaza difuzoarele de freeventé inferioard, se’ face in mod obignuit. Celdlalt transformator 77a) ete conectat Ia, ano- dul tubului final printr-un condensalor de cuplaj si im- preund cx: acesta alcatuieste un filtru ZC pentru freeventele superioare, Inductanta (H) infasurarii primare a acestui transformator se calculeszd eu formula __ 2,53 +108 1= ae in care: festefrecventa limitl, kHz; C = capacitatea condensatorului de cuplaj, pF. Intrueit acest treasformator este destinat difuzoare- lor de freevente superioare, este necesar si se asigure o inductanfa de sedpari cit mai mica. In acest scop, infasu- rarea primara trebuie sf se bobineze pe o carcasa cu sec- fiuni, sau-sa se intrebuinteze infisurarea in galefi. Tn rest, iransformatorul se calculeaza analog trasformatorului de iesire obignuit. L 8-12. PARTICULARITATI CONSTRUCTIVE * ALE TRANSFORMATOARELOR DE JOASA FRECVENTA Micsorarea nivelulul de zgomot Limita inferioart 2 frecventelor de trecere prin am- plificator este cuprinsa intre 40 si 70 Hz. De aceea, la con- structia amplificatoarelor moderne de Joust freeven{ 0 deo- sebita alenfic trebule acordats atenuarii maxime a pivelilui de zgomot, mai ales ta cazul amplifieatoarelor de mare sensibilitate. In acest scop, intotdeauna se intrebuinjeazt in etajul redresor un filtru de netezire cu dowd sau trei secfiuni. Rezultate mai bine se pot obtine prin folosirea filtrolor de netezire separate pentru preamplificator si pen- tru elajul final. Atunet cind ‘din conisiderente constructive sotrare *hyG sce ashe Fig, #24. Schema mutrului de neteatre a carul bobing de soc este prevagutn eu 0 infasurare de compensare, sau economice acest lucru nu este realizabil, se recomanda s8 se adauge la bobina de soc a filtrului o infasurare de compensare Ly (fig. 8-34 Numiarul de spire in infdsurarea de compensare se caleuleazt eu formula in care: 1 estonumiirul de spire ale infasurdrii principale a bobinei de soe; % = numarul de spire ale taf’igurdirli de com- pensare ; U, — tensiunea alternativti pe al doilea con- densator al filtrului redresorului, masurat& fré infdsurarea de compensate, V; Uz — tensiunea allernativis pe infaigurarea prin- cipala bobinel do se, misurati far infdpurarea de compensate, V.PANTICULARITATT CONSTRUCTIVE ALE TRANSFORMATOARELOR DE JOASA FRECVENTA 167 Uneori so pot obfine reaultsie destill de bune prin conectarea unui, condensator in paralel cu tnfiigurarea bo- binel do soc ¢ filtrulul. Se obfine in acest caz un filtru LC pentru freevente inferioare, care trebuie acordat pe Trecventa pulsatiilor (100 Hz la redresorul dubla alternanta si 60 Hz fa redresorul_monoalternanti). Acordul se realizeaz’ prin alegerea unui condensator de capacitate corespunziitoare. La amplificatoarele de mare sensibilitate se reco: ‘mand& ca filamentul primului tub s8 fie limentat in curent continuu, tensiunea necesard obtininduse de obice, de la © infsurare separata a translormatocului de fort; ca redro- soare se folosesc elemente de seleniu sau diode de germaniu montate in punte, Filtrul de neiezire al redcesorulei din circuitul de filament al primului tub, de obicei, ni confine bobind de soc. In afara de aceasta, se conccteazt in pacalel ci: filamentele celorlalte tuburi un potenffometru de 100— 2008, al clirui punet median se leagi la masa. Poritia ‘cursorului potentiometrului se stabileste o data cut efeclua- tea reglajului amplificatorulul, astfel incit s& se obtind nivel minim pentru 2gomotul de fond. Se poate de asemenea sti se pund la masa punctul medi al infitgurdril de nt insi aceasté masurli nu permite intotdeauna sit se obi nivel minim al zgomotului, (© mare imporlan{% o are pentru micsorarea nivelului de zgomot ecranarea circuilelor de intrare sia grilelor de comanda ale tuburilor. Nu trebuie 38 se foloseascit sasiul amplifieatorului drept masd. Punetele din sclemi conectate ja mas se vor leza Ja o sind separatd, care, trebule unitd cu sasiul numai intr-un punct ales po calo experimental’ dup nivelul minim al zgomotului de fond. Particularitifi constructive Indicii calitativi ai amplifteatorulul de. joast freeventa depind fn mare misur& de imbinarea corecta a pieselor gi ansamblucilor. Aslfel, de exemplu, pentru a se evita induetiile para ite, treble’ st se plaseze circuilele si transformatoril de cit mai departe de transformatorul de forlt si de bobina de soe a filtrului de redresare. Cel mai indicat este ca redresorul s& se monteze pe un sasiw separat si si se dispund la 0 carecare distant de amplifieator. Ta amplificatoru! de mare sensibilitate, primul tub, se recomandi $4 fio montat in ecran metalic sau sH_ se fntre- buinfeze un tub ct balon de metal, de exempli XS. Tre~ buie remarcat e& acest tub, mai aies in montaj de trloda, are un nivel foarte sciizut al zzomotului de fond, lueru extrem de important pentru amplifieatoarele de mate sen- sibilitete (acelasi Iueru_se poste, soune si despre tuburile miniaiurd de tip KIM sau GHSIT). Toate punctele din schema in care pot apirea inductil parazile trebuic st fie legate intre ele numal prin cablu ecranat. Acest Inert se referd mai ales la piesele folosite la rezlajul volumului. si al tonului, care trebuie protejat si_printr-un ocran. Tn at plifieatoarele de band& larga isi piescle folesite pe Feglaje nu se pot conecta prin cable ecranat cu capacitafi mari intre conductorul central si climaga de ecranare, deoa- Fece aceasta poate duce la o scddere important& a amplifi- i freeventelor audio superioare, In amplificatoarele de mare sensibilitate trebuie evi- tata intrebuintarea unor rezistente mari in primele etaje, deoarece acestea pot fi surse ale diferitelor inductii para- ile si zgomote de fond, In afach de aceasta, in cazul in care in circuitele sivodulul si grileiseeran se folosese rezistente de tip BC, este Tovomandal ca_acesiea si so aleagd cu o rezervd pentru puterea disipati, deoarece In eazul suprainetizirii nivelul zgomotelor termice al revistentelor creste, ceea ce serveste Grept sus de zgomot in ampliticator. Alciituires schemelor La aledtuirea scherei unui ampliticator de joasa freeven{ii trebuie 5% se aibé tt vedere nu numai, sursa fensiunii de semnal, ci si sarcina conectata la etajul final Fig. f-35, Schema preampiiticatorulut de tensiune de josst Preovang cu ebviaarea epectrutat de. frecvenje intel anu folosirit unui sistem acustic nedirectiv ext un mare nat de difuzoare (mai mero de patru) este bine si se intrebuinfeze schema de amplificare cu dowd eanale. In ea- zuti mai complicate se poate fafmpla s& fie necesar® divi- zarea spectrului {reeventelor reproduse do amplificator in tiei canale (fig. 885), La construirea unui amplificator pentru reproducerea stereofonied este fonrte impoctant en ambele eanale, in cazul in care se apiicd tonsiuni de intrare egele, s& alba aceeasi pulore Ja iesire. In caz contrar, simettia canalelor nefiind perfect&, va fi imposibil s& se obtind efectul stereofonic. ‘Trebuie mentionat c& numai alegorea minutioast a pieselor si tuburilor nu poate asigura acest lucru, de aceea egali zarca puterilor de icsire trebuie fieita in mod artificial. De exemplu, se poate revomaiida un procedeu simplu i elicace, care corsti in inlocuirea rezistentei fixe de gcila 2 unula dinire tuburile fiecdrui canal printr-un potenfiometru de aceeasi valoare. Axele acestor pofentiometre se fac cu sant si s0 scot pe panoul interior al sasiulul, iar dup! reglajul final al amplificatorului se fixeazd cu vopsea La alc&tuirea schemei amplificatorului de inalt& sen- sibilitate 0 mare important 0 are procedeutl de obfinere @ tensiunii de negativare. Descori schema cu negativare fixt, ‘in care tensiunea necesard se obfine pe rezistenta conectata jn eircuitul minusului comin, nu se poate folosi in acest cay, din caurza cresterii considerabile a nivelului de zgomot la fesirea amplificatorulul. Procedeul eel mai indicat pentru obfinerea tensiunii negative este folosirea unui redresor suplimentar conectat la infisurarea de filament a trans- formatorului de putere (tig. 8-36) Daci tolusi se preconizenri folosirea schemei de nogativare aulomatd, atunel rezisten{a care se introduce in168. AMPLIFICATOARE DU JOASA FRECVENTA CU TUBURI ELECTRONICE circuttul calodulul tubului trebuie 8 fie blocata printr-un condensator ctt capacitatea de minimum 50100 AP. Det 62 O2eMe Fig, #406, Schema redresorulul pentru obtl- hnerea ‘ersiuni do negativare, In practica radicamatorului apare desiul de des ne- cesitatea iolosirii unul_amestee de joasd frecvenfé. El se Inirebuinjeazi, de exemplu, pentru inregistrarea simultand de Ia dout suise de semnal. De obi- cel In etajul de amestee so foloseste © dubla triodg, La grilele de comanda bbiare!’ fst) a acaslela so aplied tonsiunile die he titelor surse prin informediul potentio- desire roetrelor, iar semnalul ufil se culege taped @ de pe rozisienta comunti de sarcind, conectaté la ambi anozi ai tubului Dacd semnalele stil aproxi- mativ egale ca nivel, se poate folosi ua singur potentiometru (fig. 8-37). 4 Fig. $07. Schema eia~ juli de amestec ou ‘un potentiometry. 8-13. AMPLIFICATOR DE JOASA FRECVENT? FARA TRANSFORMATOR DE IESIRE Transformatorul de iesire al amplificatorslui de joasd frecvent& are curba de magnetizare a imiezului neliitard, ‘ceea ce poaie constilul o sir38 suptimentard pentru produce: tea distorsiunilor de neliniaritate. In afar’ de accasla, ol nu permite aplicarea unei teaclii negative puternice din’ cauza pericolulul de aparitie a unor defaraje considerabile, ce determina autooseilarea montajului, Schemele etajuful final fara translormator de iesire sint aratate in fig. 838. Fig. 0-38, Schemele etajulul tinal fir4 transformator de tesire t @= ev aplfearea tensiunit de excitatie De tnul din tuburi : D'S cu inversor de S323. Si analizim fusctionarea schemel 8-98, a. Tenstunga de excitatie ce se aplica pe grila de comand a tubului Tr este amplificald de acesta si transmis pe rezistenta de sarcina Re De pe aceasta, tensiunea amplificatd se aplicd prin rezistenfa de grild Rs la grila de comenca a tubuldi Ty. In aoolasi timp reaistenta Ry serveste si pentru oblinerea tonsfunii de negativare 4 tubului Ty. Sarcina etajulut (ditu- rorul D) este conectatd in eatocul fubulut 7; prin condensa- torul de cuplaj Cs de mare capacitate. Schema analizata asi- gurl o reproducere a freevenfelor audio inferioare limilaté doar de capacitates condensatoarelor de cuplaj, iar a frec- venfelor superioare, de gama dinamica a difuzorului. Carac- {orislica do freevenft a amplificatorulul se tmbundiiteste sim- jitor in gama frecventelor audio inferioare, lueru care so explicd prin amorlizaroa difuzorului de catre reristenta in teint mica ctajulut final. Datorita acestui lucru este evi- {tnt si_rezonanta difuzorulu. Dezavantajul acestei scheme, celativ simple, consti ‘in faptul 8 valoarea cocficientului de distorsiuni de’ nelinia- ritate este intrucitva mariti, Aceasta are loc pentra cA ten siunea de excitatie se apliei la tubul T din elreuital anodic al tubului 7, care poate introduce pind la 23% distor- Siuni, deoarece in acest etaj nu are Joc compensarea armo- nicelor pare, lueru caraeteristie pentru schemele in contra- timp. In afaré de aceasta, un asifel de ela] poate fune- fiona numai in regim elasd A. Pentru a elimina. delicienta specificati mai sus, se alimenteazd tubul 7 separat, de la un inversor de fazi special. Schema unul astfel de eta) final este ardtata in fig. 8:38, 0. Trebuie mentionala existenta unor dificultafi in ali- mentarea grilei-ecran a {ubului din schema de mai ineinte. In seopul obfinerii regimulud de peatodi, grila-ecran a tu bulid trebuie s& fie scurteircultat& pentru curentul alternativ, la catod. In acest caz rezistenta de disipatie, conectata in: tre plustl sursei de alimentare anodied si grila-ceran a ti- bului, se afld pentru curentul allernativ legata in paralel cu sarcina elajulul si pe a se va produce Plerdere din puterca de iesire. Mi p fie duce insa la micsorarea teasiunii pe grila-ecran $i, lurmare, la miesorarea pulerit de icsire a ctajului, De accea, ‘robuie aleasi 0 astiel de valoare pentru rezistoita do dist. patie, incit s& se asigure o fensiuie suficient de mare grilacoran a {ubulut si 0 scfdere neglijabila a putetii ae igre Jn etajul final Fert transformator de iegire,” ambele fuburi sint conociate fn serie din panct de vedere al eir- cultulul de curent continuu. De aceea, pentru alimentarea unui astiel de etaj este necesard o tensiune dublé dela sursa de alimentare anodied sati folosirea unor tuburi finale spe ciale, capabile sa Ivereze cu fensiuni anodice miei (de ordt- ‘nul 100150 V) 3i care s8 afb o revistenta interna redusa. In afar de aceasta, drept sarcina se vor folosi difuzoare slectrodinamice cu rezistenta mare. Dale asupra difuzoare- or de mare rezisten{a construite penteur acest tip de scheme se indied tn tabela 8-6 Dintre tuburile sovictice fabricate i prezent, tn ela- jul final far8 transformalor de tesire, pot fi folosite deocam- ‘ata numai pentodole tip 61118HL, Pentru o tensiune @ sursel do alimentare anodiv& de cirea 300—350 V elajul final con: struit cu asifel de tuburi poate dao pulere de 6—8 W pentru un coeficient do distorsiuni de neliniaritate de 2—3%, Schema practica a amplificatorului de joasi frecvena folosind tuburi de tipul 6MI8H este aritaid tn fig. 890. In aceasta sechem’, prevazuli eu roglaj de ton fin pentru freeventele audio inferioare (Re) si superioare (Ry), celajele preamplificatoare functionea’ cut dubl’ triode) SHI iar etajul final funcfioneaza cu pentoda 6MISu. Avind pi ferea de iesire 2 W, cooficientul de distorsitini de neliniac fate al ampliffcatorutti nu depaseste 1.5%. Acest Iucru se objine prin introducerea nei reaclii Tegative pronuntate (de circa 20 dB) a cdirei tensiune se objine de pe sarcina amplificatorulu! 91 se aplicd in cireuitul calodulul fubu-AMPLIFICATOR DE JOASA PRECVENTA FARA TRANSFORMATOR DE IESIRE 169 Tabela 8-6 Date asupra difuzoarelor electrodinamice de mare rezistenta ] Bobina difwzoratal —_ | atu, | Gama de TT ~ Tipu | difuzorutul | frecvenie Impedanfa Namarui ditazorctui | anslog de | raproduse, | Resistenia | a\frecvenje | Diametrut | Latimee Numarat | de stesturt | re i ‘acti, io siemet | tnftgurtri, | Ge'tptre | 4g infise | i | | ara-9 [190-000] 200 | 220 0,05 4s | aa 6 200-3 90-7000} 400 20 0,05 65 635 6 300-7 80-7000; 420 440 0,05 6,0 575 6 4r0-t 60-1200 420 440 0,05 60 575 6 Sra-14 | 70-12000) 420 440 0,05 6,0 575 6 Brat | 800-1500} 250 260 0,04 35 421 6 lui Te prin intermediul rezislenfel Ris. Ca sareind a_ampli- ficatorului se folosesc patru difuzoare de mare rezisten{a, doud dintre ele (Di si Ds), de tip 20-6, pentru irecvente joase si alte doua (Ds si D.), de tip 17-17, pentrs fr venfe inalte. Astfel se poate obline o reproducere de cali- tate a programelor si imbunititirea sonoriz&rii, schemd ée sus al etajului WIM Giiph Fig. 8-59, Schema amplificatorulul de joast sreeventa cu etaful tinal fare transformator de legire. in fig. 840. Introducerea inversorului de fazi cu saveind distribuit, care unelioneazd cu una dintre triodele tubu- lui 7, a permis si se mareasci considerabil puterea de iesite a etajului final, iar introducerea unei reac{ii negative (de ordinul 304B) a permis micsorarea apreciabili a dis torsiunilor de neliniacitate. Un astfel de ctaj final dio putere de iesire pint la 6 W 5i are un coelicient de dislorsiuni de noliniaritate de maximum 1%. Sarcina Iui poate fi constituitS fie din doua difuzoare de freevente joase 511-16, fie din trei fuzoare de freevente inalte de tip BA-2. In acest din urma caz este recomandabil ca valoarea capacitatii condensato- ruloi Cig s& fie micsoraté pind la 5uF. a +R0F Fig. 6-{0. Schema etajulul final irk transtormator ‘ae iesire alimentat de Ja inversorul de fazd. Dintre particularitatile acestei scheme trebuie remar- cata alimentarea circuituldi anodie al tubului 7. Tensiunea de excitatie pentru tabul 75 nu poate fi lualdi ‘de pe toaté rezisionts de sarcind a inversorului de fazi, deoarece in acest caz ea se va aplica nu inlre grila de comanda si cato- dul tubului, ci inte grila de comanda si anod. De aceea, iensiunea de excitatie pentru tubul Ts se culege de pe re- istenta Ro, conectata intre anodul tubulut 7s si grila-eeran a tubului