MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE CENTRUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A INVATAMANTULUI PROFESIONAL $I TEHNIC Anexa nr. I la OMEN ar. 3501 din 29.03.2018 CURRICULUM pentru clasa a XI-a CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI - FILIERA TEHNOLOGICA Calificarea profesionala TEHNICIAN TRANSPORTURI Domeniul de pregitire profesional: MECANICA 2018 Protest at & fost elaborat ca urmare a implement proicei “Curriculum Revizuit in fnvdfiméntul Profesional si Tehnic (CRIPT)”, ID 58832. Prolectul a fost finanfat din FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programal Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 ~ 2013 can eT “Educate si formaren profesional im spinal eresleri economice gi deavolii sect harate pe ‘cunoastere™ Pomeniul major de intervene 1.1 “Accesul la educates formate profesional initial de cate”GRUPUL DE LUCRU: Ing, Alina MELNIC Ing. Angela OSAIN Ing. Georgeta BARBALAU Ing. Gheorghe Barbu Ing. Carmen Felicia CALINESCU Ing. Diana GHERGU Ing. Anca GORDIN STOICA Ing. Melania FILIP Ing. Maria [ON Ing.Carmen MARGINEAN Ing. Jeaneta Stelut2 MAIDANIUC Ing.Valentina MIHAILOV Ing. Carmen PETROIU Ing. Mona Aliss RUDNIC Ing. Dat Ja Gabriela BURDUSEL Ing. Nicoleta GAIDOS Ing. Maria SALAT Ing. Elena SANDU Ing, ISTRATE Dima Ing, Nicoleta ANASTASIU COORDONARE CNDIPT: ing.grad didactic I, Liceul Tehnologic Transporturi ‘Timisoara prof.ing.grad didactic I, Liceul Tehnologic Transporturi ‘Auto, Timisoara profesor, gradul I, Colegiul Tehnic .D. Leonida” Bucuresti profesor , gradul I, Liceul Tehnologic de Transporturi ‘Auto, Craiova profesor, grad 1, Colegiul Tehnic de Aeronauticd Henri Coanda”, Bucuresti profesor, grad I, Colegiul Tehnic Energetic Bucuresti profesor, grad I, Colegiul UCECOM, Spiru Haret, Bucuresti profesor dr. grad I, Colegiul Tehnie ,Mircea Cristea”, Brasov profesor, grad |, Liceul Tehnologic ASTRA Pitesti profesor, gradul I, Colegiul Tehnic .,Panait Istrati” Braila profesor, Grad I, Colegiul Tehnic ,,Latcu Voda", Siret profesor, grad didactic I, Colegiul Tehnic Energetic Bucuresti profesor, grad I, Liceul Tehnologic ,,Constantin Brancoveanu”, Targoviste profesor, grad I, Colegiul Tehnic "Dinicu Golescu”, Bucuresti profesor, grad I, Colegiul Tehnic Mecanic ,,Griviga”, Bucuresti profesor inginer, grad didactic 1, Colegiul Tehnic Mircea cel Batrdn”, Bucuresti profesor, grad I, Colegiul Tehnic Resita profesor, grad I, Liceul de Transporturi Ploiesti profesor, grad.t, Liceul Tehnologic de Marina Galati profesor, grad I, Colegiul Tehnic ,Radu Negru’, Galati Angela POPESCU ~ Inspector de specialitate / Expert curriculum Cecilia-Luiza CRACIUN — Inspector de specialitate : Tehnician transporturi -a, Domeniul de pregitire profesional: Mecanic&NOTA DE PREZENTARE Acest curriculum se aplica pentru calificarea profesionalé TEHNICIAN TRANSPORTURI, din domeniul de pregatire profesionala Mecanica. Curriculumul a fost elaborat pe baza standardului de pregatire profesionala (SPP) aferent calificarii ‘sus mentionate, Nivelul de calificare conform Cadrului national al califiedrilor — 4 Corelarea dintre unitifile de rezultate ale invitirii si module: Unitatea de rezultate ale invatarii - uri) Denumire modul ‘URI 8. Realizarea desenelor de ansamblu |MODUL TE. Desen de ansamblu [URI 12. Exploatarea tehnic a mijloacelor |MODUL Il. Exploatarea tehnicd a mijloacelor ide transport ide transport ‘URI 13. Coordonarea transportului si activitatilor togistice! MODUL III. Sisteme de transport I ‘URI 9. Manipularea mirfurilor [MODUL IV. Manipularea marfurilor ‘URI 11. Montarea sistemelor mecanice [pentru transmiterea si transformarea (misedrii MODUL VI. Trans 'mecanisme mecanice $i * Rezultatele invataii din URI 13 Coordonarea iransportulul actvitailor logistie din standardul de py ‘rofesionala aferent caiticrii profesionale Tefnician mansporturi prevazute a fi dobandite tn el, 13.11,13.2.1, 132.2, 13.23,13.24 13.23, 1331, 1332. 1333, CCalificarea: Tehnician transporturt Clasa a X1-a, Domeniul de pregitire profesional: MecanietPLAN DE iNVATAMANT ‘Clasa a XI-a Ciclul superior al liceului — filiera tehnologic’ Calificarea: Tehnician transporturi Domeniul de pregatire profesionala: Mecanici Culturii de specialitate si pregitire practic Modul I. Desen de ansamblu Total ore/an: din care: Laborator tehnologic Instruire practicd eT Modul II. Exploatarea tehnicd a mijloacelor de transport Total ore/an: 165 din care: Laborator tehnologie 33 Instruire practica 66 Modul III, Sisteme de transport Total ore/at 33 dincare: _Laborator tehnologic 16 Instruire practica 0 Modul IV, Manipularea mirfurilor Total ore/an: 33 din care: Laborator tehnologic 7 Instruire practica 0 Modul V «ss. ssseeeee Curriculum in dezvoltare locala* Total ore/an: 66 care: Laborator tehnologic 0 Instruire practic’ 0 ‘Total ore/an = 11 ore/sipt. x 33 siptimani = 363 ore/an Stagii de pregitire practic Modul VI. Transmisii mecanice si mecanisme Total ore/an: 150 din care: _Laborator tehnologic 90 Instruire practicd 60 ‘Total ore /an = 5 spt. x 5 zile x 6 ore /zi = 150 ore/an TOTAL GENERAL: 513 ore/an Nota: Pregitirea practicd poate fi organizat’ atét in unitatea de invatimant cét si la operatorul cconomic/institutia public& partener’ + Denumirea si continutul modulului/modulelor vor fi stabilite de cfitre unitatea de invatamdnt in sriat cu operatorul economic/institutia publica partenerd, cu avizul inspectoratului scolar. : Tehnician transporturi Domeniul de pregitire profesionala: MecanicaMODUL I. DESEN DE ANSAMBLU © Nota introductiva Modulul ,Desen de ansamblu” este component a ofertei educationale (curriculare) pentru calificarea profesionala Tebnician transporturi, domeniul de pregatire profesional’ Mecanica si face parte din cultura de specialitate si pregatirea practic sAptimanala aferenta clasei a XI-a, ciclul superior al liceului, filiera tehnologica. Modulul are alocat un numarul de 66 ore/an, conform planului de invaimant, din care: * 33 ore/an — laborator tehnologie Modulul ,,Desen de ansamblu” este centrat pe rezultate ale invatarii si vizeazi dobandirea de cunostinfs, abilitati si atitudini specifice calificarii profesionale Tehnician transporturi in Perspectiva folosirii tuturor achizitiilor in practicarea acestei calificdri, implici in perspectiva angajarii pe piata muncii in una din ocupatile specificate in SPP-ul corespunzator calificatii sau in continuarea pregatirii intr-o calificare de nivel superior. Competentele construite in termeni de rezultate ale invafirii se regiisese in standardul de pregatire profesionala pentru calificarea Tehnician transporturi. © Structura modul Corelarea dintre rezultatele invafarii din SPP si continuturile invatarii URT8-REALIZAREA DESENELOR DE ANSAMBLU Rezultate ale invitirii (codifieate Confinuturile invatarii conform SPP) Cunostinfe | Abilitigi | Atitudi 8.11 82.1 1. Reguli de reprezentare pentru desenele de 8.2.2 8.3.1. | ansamblu 83.2. B12. 823. 2. Pozifionarea pieselor componente 813, 824 3. Cotarea desenelor de ansamblu 8.2.5. 3.1, Cotarea dimensiunilor de gabarit; 8.2, 3.2. Cotarea dimensiunilor de legatura; 3.3. Cotarea dimensiunilor nominale si campurile de toleranga; 3.4. Cotarea dimensiunilor realizate la montare; 3.5. Cotarea dimensiunilor pozitiilor extreme, B14, 8.2.10, 4. Tabelul de componenfa, indicatorul redus $i 8211, inseriptionarea desenelor de ansamblu 8.212, 4.1. Tabelul de component; 4.2. Indicatorul redus; 4.3.{nscriptionarea desenului de ansamblu, 8.15. 8.2.13 5. Intocmirea desenutui de ansamblu dup model 8.2.1 (releveu) 8.2.1 5..ldentificarea unui ansamblu model; 8.2.16. 5.2.Stabilirea pozitiei de reprezentare a ansamblului 8.2.17. model; 8.2.18. 5.3. Intocmirea schijelor pieselor componente; Calificarea; Tehinician transporturi Clasa.a XI-a, Domeniul de pregatire profesionala: Mecanicd82.20. 5.4. Intocmirea schifei de ansamblu ; 8.2.21. 3.5.Jntocmirea desenului de ansamblu la seara; 5.6.;ntocmirea desenelor la scar pentru toate piesele componente; 5.7 Reprezentarea unor ansambluri gia pieselor ‘componente; 5.8.Extragerea de piese dintr-un desen de ansamblu prezentat. _| B16. © Notarea pe desene a materialelor pentru executarea pieselor componente dintr-un ansamblu 7. Citirea si interpretarea desenelor tel irea desenelor de executie; Citirea desenelor de ansamblu si de montaj. B18. 8. Desene speciale 8.1, Desene de constructii metalice: 8.1.1. Reprezentarea si notarea pe desene @ profilelor laminate; 8.1.2. Executarea desenelor de construcfii metalice. 8.2. Desene de operat: 8.2.1. Desenul de semifabricat; 8.2.2. Desenul de operatii pentru preluerari mecanice 8.3. Scheme cinematic 8.3.1. intocmirea schemelor cinematice: 8.3.2. Citirea schemelor cinematice. 8.4. Desene de instalatii industriale: 8.4.1. Reprezentarea instalatiilor pentru flui 8.4.2. Reprezentarea instalatilor electrice de utilizare; 8.4.3. Reprezentarea instalatiilor termoenergetice; 8.4.4, Reprezentarea instalafiilor de automatizare. © Lista minima de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, materi prime si materiale, documentatii tehnice, economice, rezultatelor invatarii (existente in scoali juridice etc.) necesare doband sau la operatorul economic): instrumente si materiale specifice reprezentarii desenului de ansamblu: plangett, righ gradata, echere, compasuri, florare, cteioane, gum& de sters, hartie de desen; seturi de corpuri geometrice, piese: videoproiector, calculator, soft-uri educafionale; materiale: hartie de desen, gum de sters; piese mecanice simple: subansambluri, ansambluris desene de ansamblu, desene speciale. co Tebmnician ransporturi -a, Domeniul de pregatire profesional: Mecanica© Sugestii metodologice Continuturile modulului Desen de ansamblu trebuie s& fie abordate intr-o maniera flexibila, diferentiata, findnd cont de particularititile colectivului cu care se luereaza si de nivelul initial de pregatire. Notiunile teoretice necesare aplicatiilor practice vor fi incluse (in materialele de invafare) in cadrul orelor de laborator si/sau orelor de instruire practica, inainte de efectuarea lucririlor de laborator si/sau lucrarilor de instruire practica. Numarul de ore alocat fiecdrei teme raméne la latitudinea cadrelor didactice care predau confinutul modulului, in functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinfe anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor de eatre colectivul instruit. Modulul Desen de ansamblu poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomanda a se desfisura in laboratoare saw/si in cabinete de specialitate din unitatea de invatimént sau de la agentul economic, dotate conform tecomandarilor precizate in unititile de rezultate ale invaférii, mentionate mai sus. Pregitirea practicd in cabinete/laboratoare tchnologice/ateliere de instruire practica din uunitatea de invagimant sau de la agentul economic are importan{a deosebita in atingerea rezultatelor ‘invajarii/ competenjelor de specialitate. Pregatirea practic& in cabinete/laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practic din tunitatea de invakimént sau de la agentul economic are important deosebita in atingerea rezultatelor invatirii si dobindirea competentelor de specialitate Pregitirea practic’ in laboratorul tchnologic se realizeaza respectind specificitatea activitifilor de invajare (prin efectuarea unor lucriri de laborator) pentru care profesorul va pregati materiale de invatare — indrumsri de laborator. Avand in vedere c& prin lucririle de laborator, in afard de insusirea cunostinfelor teoretice, clevii isi formeaziv/dezvolta abilityi practice si probeaza atitudini legate de activitatea desfasuratd, se recomanda antrenarea elevilor in toate etapele pe care le presupune efectuarea unei lucrari de laborator: pregitirea standului de lucru, alegerea aparatelor necesare, rezolvarea creativa a ¢ventualelor probleme de adaptare a echipamentelor/mijloacelor de inyajgimént folosite la conditile concrete din laborator si/sau la specificul sarcinilor de Iucru pe care le presupune efectuarea lucrarii te. Astfel, elevii beneficiazd de mai multe oportunitii pentru a proba atitudinile conexe modulului Desen de ansamblu iar profesorul are la dispozitie un context mai larg pentru a observa si evalua aceste atitudini. Considerand lista minima de resurse materiale (echipamente, unelte 51 instrumente, machete, materii prime si materiale, documentatii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobandirii rezultatelor invatarii, existente in scoala sau la operatorul economic, sugerim urmatoarea lista orientativa de teme pentru Iucrarile de laborator: de aplicare a regulilor de reprezentare pentru desenul de ansamblu. 2. Exercitii de aplicare a regulilor de pozitionare a pieselor componente ale unui ansamblu, 3 de reprezentare a dimensiunilor de gabarit si a dimensiunilor de legiturd. 4. Exerciii de reprezentare a dimensiunilor nominale si a edmpurilor de toleranya. 5. Exercitii de reprezentare a dimensiumilor realizate la montare. 6. Exercitii de completare a tabelului de componenfa, a indicatorului redus si ionarea desenului de ansamblu i de intocmire a desenelor de ansamblu dup’ model( releveu). Exercitii de notare pe desene a materialelor necesare executaii pieselor componente dintr-un ansamblu. ea Calificarea: Tehnician transporturi Clasa a XI-2, Domeniul de pregatire profesional: Mecanica9. Exercitii practice de cotare a diferitelor piese 10. Exercitii de citire si interpretare a desenelor de execute gi a desenelor de ansamblu gi de montaj. 11. Exercifii practice de citirea desenelor de executie 12. Exercitii practice de citirea desenelor de ansamblu 13, Exercitii de reprezentare a unor desene speciale 14, Realizarea desenului la sara pentru piesele componente ale unui ansamblu practice de realizare a desenului de ansamblu 16. Exercitii practice de extragerea unor piese din desenul de ansamblu 17. Exercitii practice de realizare a desenelor unor profile laminate 18, Exercifii practice de realizare a desenelor de constructii metalice Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitati de invatare variate, prin care sa fie luate in considerare stilurile individuale de invatare ale fiecdrui elev, ‘Acestea vizeazi urmatoarele aspecte: + aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive si operatorii ale clevilor, pe exersarea potensialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului in coparticipant la propria instruire si educatie; = jmbinarea si o alternanta sistematica a activitaqilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie, exercifiul personal, instruirea programata, experimentul i luerul individual) cu activitijile ce solicita efortul colectiv (de echip’, de grup) de genul discuyilor, asaltului de idei, ete. = folosirea unor metode care s& favorizeze relatia nemijlociti a elevului cu obiectele cunoasterii, prin recurgere la modele concrete: + insusirea unor metode de informare si de documentare independent, care ofer’i deschiderea spre autoinstruire, spre invajare continua. Pentru atingerea obiectivelor si dezvoltarea_-—cunostinfelor, ——_abilitatilor si aptitudinilor/competentelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi folosite urmatoarele medode de predare-invajare: 1. metode de comunicare orala: expozitive, interogative (conversative sau dialogate); discutiile si UStEsIl. Stabilifi valoarea de adevir a enunturilor de mai jos. Notafi cu litera A dack enuntul este adeviirat si cu F, daci este fals. 2,5 puncte 1. Nu este admisé sublinierea sau incercuirea numerelor de pozitie. 2. Este admis caliniile de indicatie trasate si fie sistematic paralele. 3. Atribuirea numerelor de poziie pieselor dintr-un desen de ansamblu se face aleator. 4, Piesele sau subansamblurile se pozitioneaz in orice proiectie. 5. Numerele de pozitie se seriu cu cifre arabe. IIL. Realizai pozitionarea pentru desenul de ansamblu din desenul de mai jos. 3 puncte NOTA Timp de lucru: 30 de minute. Se acorda 1 punct din oficiu TEST DE EVALUARE (Rezolvare) Subiectul 1 (7 X 0,5p=3,5 puncte) 1. in afara, paralele 2. indicafie, continua 3._ inclinat, simetrie, cotare Pentru fiecare riispuns corect se acord edie 0,5 puncte; pentru réspuns incorect sau lipsa acestuia se acorda 0 puncte. Subiectal II (SX0,5-2,5 punete) 1-A;2-F;3-F:4-F:5-A Pentru fiecare réspuns corect se acorda edie 0,5 puncte; pentru raspuns incorect sau lipsa acestuia se acorda 0 puncte. : Tehnician transporturi ‘XI-a, Domeniul de pregatire profesional: Mecanica 18Subiectul I1I (3 puncte) Pentru fiecare pozifionare corectti se acorda cate 0,25 puncte; pentru reprezentarea corectii a liniilor de indicaqiese acordét I punet; pentru raspuns incorect sau lipsa acestuia se acordé 0 puncte. © Bibliografie Gh. Husein, Desen tehnic de specialitate, E.D.P., Bucuresti 1996 Gh. Husein, Aplicafii si probleme de desen tehnic, E.D.P., Bucuresti 1981 M. Manescu, s.a., Desen tehnic industrial, Editura economica, 1995 *** Colectie de standarde, Desene felnice, Editura Tehnicd, Bucuresti 1996 P. Precupetu, C. Dale, Desen felnie industrial, Editura Tehnic’, Bucuresti 1990 M. Ionescu, D. Burdusel, 5.a., Desen Tehnic, Editura Sigma, Bucuresti 2000 (Crenguta -Licramioara Optea- Strategii diEditura Didaetica si Pedagogica 2009 KAKA ARK CCalificarea: Tehinician transporturi ‘Clasa a XI-a, Domeniul de pregiitire profesional’: MecanicaMODUL Il. EXPLOATAREA TEHNICA A MIJLOACELOR DE TRANSPORT © Nota introductiva Modulul ,Exploatarea tehnicd a mijloacelor de transport” este componenti a ofert educationale (curriculare) pentru calificarea profesional Tefmician transporturi din domeniul de pregatire profesionala Mecanicd si face parte din cultura de specialitate si pregitirea practica aferente clasei a XI-a, ciclul superior al liceului, filiera tehnologic’. ‘Modulul are alocat un numérul de 165 ore/an, conform planului de invagimént, din care: = 33 ore/an — laborator tehinologic * 66 ore/an — instruire practic’ Modulul ,Exploatarea tehnici a mijloacelor de transport” este centrat pe rezultate ale invajarii $i vizeaza dobindirea de cunostinte, abilitati si atitudini specifice calificarii profesionale Tehnician transporturi in perspectiva folosirii tuturor achizitiilor in practicarca acestei calificari, implici in perspectiva angajarii pe piata muncii in una din ocupatiile specificate in SPP-ul corespunzator calificarii sau in continuarea pregatirii intr-o calificare de nivel superior. Competengele construite in termeni de rezultate ale invayarii se regisese in standardul de pregitire profesionala pentru calificarea Tehnician transporturi © Structura modul Corclarea dintre rezultatele invatirii din SPP si confinuturile invita (URI 12 -EXPLOATAREA ITEHNICA A MIJLOACELOR |DE TRANSPORT [Rezultate ale invafarii (codifieate ‘conform SPP) Cunostinge | Abilitiqi | Atitudini Continuturile invatarii > Mijloace de transport rutier '~ Clasificarea mijloacelor de transport rutier — Constructia $i functionarea mijloacelor de transport rutier: * Compunerea generala + Variante de motorizare pentru vehicule rutiere + Transmisii + Sisteme de conducere + Componente de sustinere si propulsie 12.24 | + Echipamente electric 12.2.2 > Mijloace de transport feroviar 1211 12.23. | 123.1. |+ Clasificarea mijloacelor de transport feroviar 122.13. + Clasificarea sistemelor de tractiune 12.2.16. + Clasificarea mijloacelor tractate (vagoanelor) - Constructia gi functionarea mijloacelor de transport feroviar: + Motoare si transmisii + Structuti portante + Instalatii electromecanice > Mijloace pentru transportul naval Clasificarea navelor. Caracteristici dimensionale, de volum si de masa ale navelor (oP cahina J Chis )XI-, ‘ehnician transporturi Domeniul de pregatire profesional’: Mecanica 20- Elemeniele constructive ale navelor: + Sisteme de propulsie + Corpul nav + Instalatii si sisteme navale > Mijloace de transport aerian - Clasificarea aeronavelor — Elemente constructive ale aeronavelor, > Aplicatii practice pentru: — identificarea si localizare a principalelor componente constructive ale mijloacelor de transport — studiul comparativ al diferitelor variante constructive Pentru componentele mijloacelor de transport rutier, feroviar, naval si aerian ii de control/verificare a mijloacelor de transport rutier, feroviar, naval si aerian ~ inigiale (la primirea unui mijloe now de transport ) pul rodajului ~ fn timpul exploatirii ‘~ dupa realizarea unor operatii de reparatie curent& sau capitals > Mijloace tehnice pentru controlul/verificarca mijloacelor de transport rutier, feroviar, naval, aerian > Norme de sinatatea si securitatea muncii, de prevenire si stingere a incendiilor si de protectia mediului care reglementeaza activitatile de control/verificare a mijloacelor de transport > Aplicafii practice de stabilite a starii tehnice a mijlocului de transport pentru o situatie data ~ Selectarea informatiilor necesare pentru desfisurarea 12.3.2. | setivititlor de testare / verificare (din documentatia en 123.3, | thnicd a mijlocului de transport si a mijloacelor de ie 123.4, | ‘stare / verficare - cag tehnice, instructiuni de aie 1235, | ¢xploatare, normative privind reviziile tehnice, norme de 12.3.6. | tehnica securitatii muncii, de prevenire gi stingere a 8 | incendiilor) |+ Programarea activitatilor de verificare necesare pentru stabilirea starii tehnice a mijlocului de transport (claborarea planurilor de operatii, stabilirea responsabilittilor si termenelor, planificarea resurselor, instruirea echipei) Analizarea rezultatelor verificarilor gi luarea unei decizii privind reeepfia mijlocului de transport, in conformitate cule; receptia unui mijloe nou de transport, a mijloacelor supuse unor lucrari de reparatie sau a pieselor de schimb, respingerea mijlocului de transport sau a lotului de piese de schimb, oprirea din circulatie.) '- Completarea concluziilor privind starea tehnica in documente de receptie si de dare in exploatare a mijlocului de transport (procese verbale de primi predare, rapoarte de constatare, foi de parcurs) CCalificarea: Tehmician transporturi Clasa a XI-a, Domeniul de pregitire profesional: Mecanica> Controlul si ingrijirea zilnici a mijloacelor de transport (CIZ): - rolul C1zZs - operatii si mijloace de lucru specifice. > Spilarea si salubrizarea mijloacelor de transport > Norme de sinatatea si securitatea muncii, de prevenire si stingere a incendiilor side protecfia mediului care reglementeaza activititile de intrefinere / Ingrijire zilnic& a mijloacelor de transport 28 > Aplin practice: — 2211. — de planificare a resurselor necesare efectuarii activitailor aie de intretnere J ingrijire zilnic8 a mijloacelor de transport: 2215. umane, materiale, financiare, de timp (in funetie de ose structura parcului de mijloace, caracteristicile activitdjilor a de transport desfisurate, gradul de utilizare al mijloacelor); — de coordonare si evaluare a unor operatii de intretinere / ingrijite zilnica a mijloacelor de transport (cu respectarea instructiunilor de exploatare, a planului de operal normelor de tehnica securitajii muneit); — de elaborarea a unui plan de imbunatatire a activitatilor de| {ntretinere / ingrijire zilnicd a mijloacelor de transport (obiective, actiuni, responsabilitati, termene, rezultate asteptate, evaluate) > Documente normative / tehnice cu privire la reviziile tehnice si periodicitatea acestora > Revizii tehnice periodice (RT1 si RT2) si sezoniere (RTS) ale mijloacelor de transport 12.1.3. 12.1.6. 12.17. = defini ~~ operatii si mijloace de lucru specifice. > Norme de sAnatea si securitatea muncii, de prevenire si stingere a incendiilor si de protecfia mediului care reglementeaza executarea lucrarilor de revizie tehnici a mijloacelor de transport 12.2.10, | 12.3.2. > Aplicatii practice: 12.241, | 123. Extragerea din documentatia tehnicd (acte normative. 122.12. | 12.3.4. | c&irfitehnice, manuale de reparati, instructiuni de 122.15. | 12.3.5. | exploatare) a informatiilor privind lucrarile de revizie 122.18. | 12.3.6. | tehnic& necesare si period! ~ Elaborarea unui plan de activitati pentru realizarea reviziilor tehnice (obiective, responsabilitati, aciuni, | termene, resurse umane, materiale si financiare, evaluare) — Monitorizarea activitatilor de revizie tehnic& realizate intt-o situajie data (consemnarea lucririlor de revizie executate in documente tipizate specifice) |- Completarca documentelor necesare pentru intrarea / iegirea mijlocului de transport din revizia tehnica (consemnarea lucrarilor de revizie executate in documente tipizate specifice) 12.1 12.1 12.16. 12.1.7, : Tehnician transporturi ‘a, Domeniul de pregitire profesionala: Mecanica 2© Lista minima de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, materii prime si materiale, documentatii tehnice, economice, juridice ete.) necesare dobandirii rezultatelor invatarii (existente in scoali sau la operatorul economic): = computer, videoproiector: ~ suporturi de curs / aplicative (audio-video); - softuri educationale; > statie ITP (in cazul efectuarii stagiilor de pregatire practicd la agentul economic gi optional pentru atelierele scoala); ~ documente $i formulare tipizate pentru planificarea, executarea si evaluarea lucratrilor de intretinere, reparare gi exploatare a mijloacelor de transport rutier; ~ repere, subansambluri si ansambluri, componente, machete functionale ale unor mecanisme si instalafii ale mijloacelor de transpo ~ SDV-uri, utilaje si echipamente pentru mentenanfa mijloacelor de transport (truse de scule, clevatoare, cticuri, macarale, suporturi, redresoare si roboti pentru pornirea motoarelor, recuperatoare de ulei, echipamente pentru reglarea geometriei directici, echipamente pentru aer conditionat, tehnica de testare si scanare a defectelor etc.). © Sugestii metodologice Continuturile programei trebuie s& fie abordate intr-o maniera flexibila, diferengiata, tindnd cont de particularitajile elevilor cu care se lucreaza si de nivelul initial de pregatire. Nofiunile teoretice necesare aplicatiilor practice vor fi incluse (in materialele de invajare) in cadrul orelor de laborator si/sau orelor de instruire practic, inainte de efectuarea lucrailor de laborator si/sau lucrarilor de instruire practica. Repartizarea numarul de ore alocat modulului pe fiecdre tema riméne la latitudinea profesorului, in funcjie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinfe anterioare ale elevilor cu care Iucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostinjelor de cdtre colectivul instruit, Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de @ adapta procesul didactic la particularitatile elevilor, de a centra procesului de invatare, pe nevoile si disponibilitagile acestora, in scopul unei valorificdri optime a acestora, individualizarii invari largirii orizontului si perspectivelor educationale. Modulul ,Exploatarea tehnick a mijloacelor de transport” poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Orele se recomandi a se desfagura in cabinete, in laboratoare si in ateliere din unitatea de invatamant sau de la agentul economic, dotate conform specificatiilor din standardul de pregatire profesionala. Se recomand& abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitii de invajare Yariate, prin care sa fie luate in considerare caracteristicile de invatare ale fiecarui elev. Pentru obtinerea rezultatelor invatarii vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate urmatoarele activitati de invajare: elaborarea de referate interdisciplinare, exercitii de documentare din diferite surse (reviste de specialitate, cataloage de produse, Internet, documentafia tehnica furnizata de producatori, operatori de transport sau unititi economice furnizoare de servicii de mentenanta), studi de caz asupra unor defecte ale mijloacelor de transport si asupra modului de remediare a acestora, vizioniri de materiale video demonstrative pentru tehnologiile abordate, srupuri de discuti, jocuri de roluri care si abordeze teme specifice din comunicarea profesionala. Considerdnd lista minima de resurse materiale (echipamente, unelte $i instrumente, machete, materii prime si materiale, documentatii tehnice, economice, juridice et Calificarea: Tehnician transporturi Clasa a X!-a, Domeniul de pregitire profesional; Mecanicarezultatelor invafirii, existente in gcoala sau la operatorul economic, sugerim urmatoarea lista orientativa de teme pentru : © laborator tehnologic = exercitii de identificarea si localizare a principalelor componente constructive ale mijloacelor de transport; = studii comparative asupra diferitelor variante constructive pentru componentele mijloacelor de transport rutier, feroviar, naval si aerian - exercitii de utilizare a documentatiei tehnice specifice (acte normative, ctrti tehnice, manuale de reparaji, instructiuni de exploatare) pentru: © extragerea valorilor optimale / limita ale unor parametrii functionali © programare a activitatilor de verificare necesare pentru stabilirea stirii tehnice a unui mijloc de transport dat; ‘© realizarea unor grafive de intretinere pentru diferte categorii de mijloace de transport; © planificarea resurselor necesare efectuairii activititilor de intrefinere / ingrijire zilnica a mijloacelor de transport; © planificarea reviziilor tehnice; = aplicafii practice de analiza a unor simptome de functionare defectuoasa, de determinare a tunor parametrii de diagnosticare, de interpretare a rezultatelor si de planificare a unei interventii specializate pentru remedierea defectiunilor; © instruire practices = lucrari practice de verificare a starii ehnice pentru un mijloc de transport dat; = lucriti practice de intrefinerea / ingrijirea zilnica a mijloacelor de transport: = lucrari practice care vizeazi executarea unor operatii din cadrul reviziilor tehnice ale mijloacelor de transport. Lucrul in grup, simularea, practica in laborator / la locul de munca, discutiile de grup, prezentatile video, multimedia si clecironice, temele si proiectele integrate, vizitele etc. contribuie la invatarea eficienta, prin dezvoltarea abilititilor de comunicare, de negociere, de luare a deciziilor, de asumare a responsabilitafii, de sprijin reciproc, precum si a spiritului de echipa, competitional si fi elevilor. ‘Se recomanda: ‘ransformarea elevului in coparticipant la propria instruire si educatie; ‘invaarea interactiy-creativa; = imbinarea gi o alternanja sistematic’ a activitatilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie, exercifiul personal, instruirea programata, experimentul si lucrul individual, tehnica muncii cu fige) cu activitayile ce soliciti efortul colectiv de genul discutiilor, asaltului de idei, ete. # folositea unor strategii care si favorizeze relatia nemijlocita a clevului cu mediul de afaceri fn care va putea valorifica rezultatele dobindite ale invatari gi isi va construi o carier’ insusirea unor metode de informare si de documentare independenta, care oferd deschiderea spre autoinstruire, spre invatare continua. ‘Avand in vedere volumul mare de cunostinje noi vizate de acest modul si necesitatea de a le organiza si sistematiza, recomandam utilizarea unor metode de predare si invajare care si sustind acest demers, ca de exemplu: .Organizatorul grafic”, ,,Harta conceptelor”, tehnica ,Lotus”, Cubul”, metoda invatirii reciproce, metoda ,Mozaic”, metoda , piramidei” ete. »Ciorchinele”, Modulul ,,Exploatarea tehnic& a mijloacelor de transport"poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, metode, mijloace sau resurse didactice care s& faciliteze tranzitia de la scoala la viata activa. Vizita de studiu la agenjii economici din domeniu poate oferi posibilitatea ca datele informational-aplicative objinute in cadrul obiectivelor vizitate si aiba un rol instructiv, jonstrativ sau aplicativ. : Tehnician transporturi Domeniul de pregatire profesional: MecanicaRecomandim si strategiile didactice inspirate de practica industrial prin utilizarea urmatoarelor metode si tehnici: .Brainstor ~Explozia stelara”, ,,Palariile ganditoare”, »Caruselul” (Metoda Graffiti), Metoda ,.Multi-voting”, masa rotunda, interviul de grup, ,.Incidentul critic", Phillips 6-6, tehnica 6-3-5, .Controversa creativi lui, tehnica focus — grupului, metoda Frisco, sinectica, Buzz-groups, metoda Delphi, discutia panel etc. Aplicarea acestor metode va consolida caracterul interactiv al invatarii si va contribui la formarea elevilor ca persoane active, cababile sa ia decizii si si rezolve problemele vietii prin actiune. Vom exmplifica utilizarea acestora in formarea integrata a competentelor specifice si a competentelor cheie prin ,Metoda mozaic”. Rezultate ale inyatirii avute in vedere sunt: 1. Cunostinge 12.1.4. Tehnici, tehnologii si si proceduri pentru intretinere / ingrijire zilnic& a mijloacelor de transport rutier, feroviar, naval si aerian 12.1.5. Documente normative / tehnice cu privire la revi 2. Abiliteqi 12.2.8. Planificarea resursclor necesare efectuarii activitaqilor de intretinere / ingrijire zilnicd a mijloacelor de transport 12.2.10. Planificarea si urmairirea realizar revi vigoare 3. Atitudini 12.3.3, Respectarea procedutilor interne privind lucraile de exploatarea tehnica mijloacelor de transport le tehnice si periodicitatea acestora r tehnice in conformitate cu legislatia in Prezentarea sinteticd a metodei: Metoda ,,Mozaic” (Jigsaw sau ,metoda grupurilor interdependente”) este o strategie bazati pe invafarea in echipa (team-learning). Fiecare elev are o sarcini de studiu in care trebuie sa devind vexpert”. El are in acelasi timp si responsabilitatea transmiterii informatilor asimilate, celorlalti colegi. Etape |. Profesorul stabileste tema de studiu (de exemplu, Planificarea Iucrarilor specifice mentenanjei de bazd a mijloacelor de wansport rutier) si o imparte in 4 sau 5 sub-teme (de exemplu: Controlul si ingrijirea zilnicd, Spdlarea, Revizia tehnici de gradul I, Revizia tehnica de gradul 2, Revizia tehnicd sezonierd). 2. Se organizeazi colectivul in echipe de invatare de céte 4-5 elevi (in functie de numarul lor in clas). Fiecare dintre elevi care formeazi un grup vor primi o fis de invajare sau de documentare. Pentru exemplul propus, aceste fise pot fi realizate in felul urmator: © Fisal Controlul si ingrijirea zilnici (CIZ): cuprinde lucrarile de prewatire si de verificare a starii tehnice generale sau pe agregatele, ansamblurile si subansamblurile componente ale automobilelor si remorcilor, legate in special de siguranta circulatie Cine executa? soferii automobilelor respective Unde se execut? | in incinta unitafii sau in locuri de parcare | inainte de plecare Cand se executa? © dup& sosirea din curs | [+ in parcurs © Fisa 2 Calificarea: Tehnician transporturi Clasa a X1-a, Domeniul de pregitire profesionala: Mecanica‘Spilarea automobilelor si remorcilor: consta din lucrari care au drept scop menfinerea lor in stare de curaenie si facilitarea efectuairii celorlalte lucrari de deservire tehnica. Pentru anumite categorii de transport, in cadrul spalarii se executa si lueriiri de salubrizare / dezinfectare, cu scopul preintimpinarii pericolului contaminairii si deprecierii marfurilor ce urmeazai a se transporta cu un automobil ce a fost utilizat la transportul vietdtilor, produselor de origine animal sau. unor substante chimice. ‘Condifii specifice in care se realizeaz& salubrizarea principalelor categorii de vehicule: Autobuze gi autoturisme destinate mi in it transportului in eomun Ja recomandarea organelor sanitare Automobile si remorei ce transporta vietiti produse i subproduse de origine animals | !mainte si dupl descdrcare Automobile si remorci care transporta produse chimice cfind se trece la un altfel de transport Ta punctul de frontier’ (la exterior) ila autobaza din refeaua proprie cea mai apropriata de locul descircari (la interior) ‘Automobile si remorei sosite din trafic international * Fisa3 Revizia tehnicd de gradul I (RT-1): consté in verificarea, reglarea, strangerea si ungerea agregatelor, ansamblurilor si subansamblurilor automobilelor si remorcilor, cu scopul mentineri unei stiri tehnice corespunzatoare si prevenirii defeetiunilor tehnice in parcurs. Cine executs? personal calificat incinta stafilor de iniretinere auto, la punctele de tnérefinere din cadrul unititilor de transport auto si la autocoloanele exterioare stabilite de catre intreprinderea detinatoare de parc, in misura asiguririi bazei tehnico ~ materiale necesare Unde se executi? Cand se executa? (Geriodicitateay | 2000-3000 Km echivalent © Fisa4 Revizia tehnica de gradul I (RT-2): cuprinde pe Kinga lucrarile prevazute la revizia de gradul |, o serie de lucrari suplimentare, a c&ror necesitate apare cu o periodicitate mai mare. ] Cine executt? personal calificat Unde se executa? | in incinta stafiilor de intretinere auto Cand se executa? (Genodicittea) | 8000-12000 Kim echivalengiRevizia tehnicd sezoniera (RTS): consti din operatii specifice trecerii de la exploatarea de vara la cea de iama si invers, sau din operatii cu periodicitate mare, Cine executa? personal calificat ‘in incinta stajfilor de intrefinere auto, la punetele de inirejinere din cadrul unitatilor de transport auto ‘Cand se executa? | se realizeazi de dou’ ori pe an, la fiecare schimbare de sezon, ca luerari (periodicitatea) __| suplimentare la o revizie tehnic& (RT-1 sau RT-2) scadenta Unde se executa? 3. Are loc o regrupare a clevilor, in functie de numarul figei primite, in grupuri de experi: tori elevii care au numarul 1 ,, EXPERTII 1” vor forma un grup, cei cu numarul 2 ,, EXPERTII 2° vor forma alt grup 5.a.m. 4. In cadrul grupurilor de experti se realizeazi invatarea prin cooperare a parti care a revenit grupului din tema de studiu: elevii citesc, discuts, incearcd si infeleaga ct mai bine, hotirasc modul in care pot preda cea ce au infeles colegilor din grupul din care au ficut parte initial. Strategiile de predare si materialele folosite rimén la latitudinea grupului de experi, Este foarte important ca fiecare membru al grupului de experti s4 infeleaga ci el este responsabil de predarea sectiunii respective celorlalfi membri ai grupului inifial 5. Fiecare elev revine in grupul initial si preda sectiunea pregatita celorlalti membri. Daca sunt neclaritii, se adreseazé intrebari expertului. Dac& neclaritiile persist se pot adresa ‘ntrebari si celorlalti membri din grupul expert pentru secjiunea respectiva. Daca persista atunci problema trebuie cereetatd in continuare. dul © Sugestii privind evaluarea Evaluarea reprezint& partea final a demersului de proiectare didacticé prin care cadrul didactic va masura eficienta intregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmareste masura in care elevii si-au format competentele propuse in standardele de pregitire profesionala. Evaluarea poate fi : a. realizaté in timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continua a rezultatelor invajarii; + instrumentele de evaluare pot fi diverse, in functie de specificul modulului si de metoda de evaluare — probe orale, scrise, practice; * planificarea evaluatii trebuie sa aiba loc intr-un mediu real, dupa un program stabilit, evitindu-se aglomerarea evaluarilor in aceeasi perioada de timp; * va fi realizata pe baza unor probe care se referi explicit la criteriile de performant’ si la conditiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat in Standardul de Pregitire Profesional& pentru fiecare rezultat al invatarii . finala, realizatt printr-o lucrare cu caracter aplicativ si integrat la sfarsitul procesului de predare/invajare si care informeaza asupra indeplinirii criteriilor de realizare a cunostinelor, abilitatilor gi atitudinilor. Propunem urmatoarele instrumente de evaluare continua: © fise de observatie, de lucru si de autoevaluare; * teste cu itemi cu alegere multipla, itemi alegere dual, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip intrebari_structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme. Propunem urmatoarele instrumente de evaluare final: " proiectul, prin care se evalueazi metodele de lucru, utilizarea bibliografici, materialelor gi echipamentelor, acuratetea tehnicd, modul de organizare a idcilor si materialelor intr-un raport; poate fi abordat individual sau de catre un grup de elevis = studiul de caz, care poate viza un aspect problematic din exploatarea tehnicd a mijloacelor de transport; Calificarea: Tehnician transporturi Clasa a XI-a, Domeniul de pregatire profesionala: Mecanica= portofoliul, care ofera informatii despre rezultatele scolare ale elevilor, activitaile extrascolare etc. prin raportare la rezultatele asteptate ale invitirii in parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formatiy si la final de tip sumativ pentru verificarea atingerii rezultatelor invairii. Elevii trebuie evaluaji numai in ceca ce priveste atingerea rezultatelor invatarii specificate in cadrul acestui modul, Un exemplu de instrument pentru evaluarea sumativa a cunostintelor este testul urmator. El vizeaza urmatoarele rezultate ale invattarit: 12.1.4, 12.1.5 gi 122.10. 1. Citeste cu atentie intrebatrile de mai jos si alege varianta corecta: 1. Periodicitatea lucrarilor de intrefinere a mijloacelor de transport rutier se exprima in: a. tipuri de intretineri b. kilometri echivalenji . unitai de timp d. reviziile sezoniere 2. Verificarea plinurilor face parte din: a. intretinerea zilnic’ b. revizia tehnicd de gradul I c. revizia tehnica de gradul II d. revizia sezoniera. Planul de intrefinere se realizeaza in functie de : lista defectelor cu grad mare de repetabilitate; . lista tuturor defectelor posibile: cartea technica, normative sau alte prescriptii furnizate de producdtor; calificarea personalului care deserveste mijlocul de transport. Ip /alegere corectt II, Apreciacit valoarea de adevir a urmatoarelor enunturi: AlF 1, Planurile de inirefinere specifici operafiile de intrefinere preventiva si termenele corespunzatoare. 2. Monitorizarea utilizeaz’ informatiile obfinuie prin evaluarea activiti(ilor de intretinere. 3. Periodicitatea lucrarilor de intrefinere @ camioanelor si remoreilor este stabilita de proprietarul acestora.. I p/apreciere corecia IL. Scrieti asocierile corecte dintre fiecare categorie de lucrari din coloana A si caracteristica corespunziitoare din coloana B A, Luerari de intrefinere B. Caracteristici 1. curdfenie gi ingrijire ‘a, au 0 periodicitate prevazuidi de normative 2. revizii tehnice RT-1, RT-2 b. se realizeaza zilnic 3. revizii tehnice sezoniere ¢. se realizeaza in cazul aparitici unui defect d._se realizeazi de doui ori pe an. Tp/asociere corect Nota: Se acorda 1 punet din oficiu Solupii: 1 1-b; 2-a; 3-¢; MIA; 2-F; 3-F; ML 1b; Vom exemplifica modalitatile de evaluare pentru activitatile practice prin urmatoarea fish de toevaluare. Sunt vizate rezultatele invatiri 12.2.8, 12.2.9, 12.3.3, 12.34 si 12.3.5 din standardulFiga de autoevaluare Lucrarea de intrefinere executata: Peo scar de la | la 10 evalueaza activitatea desfasurata. Vei avea in vedere urmatoarele criteri Modul de organizate a locului de munca Respectarea normelor de tehnica securitaqii ‘muneii in timpul Iuerului Respectarea normelor de protectie a mediului Respectarea sarcinii de lucru personale Corelarea sareinii de Tueru personale cu cele ale celorlalti membri ai echipei Seriozitate si responsabilitate in realizarea sarcinii Nota: cifra 1 corespunde unui nivel minim al satisfactiei faga de calitatea activitatii desfeisurate Care sunt aspectele pozitive ale activitifi desfésurate? Dar cele negative? ai schimba in organizarca activitatii pentru a reduce aspectele negative? © Bibliografie Calificarea: Tehnician transporturi Clasa.a XI-a, Domeniul de pregatire profesional: Mecanic&[1] Gheorghe Frafilé, Mariana Fratila, Sterian Samoild ~ Aueomobile, Cunoastere, intrefinere si reparare, Editura Didactica si Pedagogic’, Bucuresti, 2008 [2] Catalin Cruceanu—Consiructia vehiculelor pentru transport pe sine, Ed. Matrix Rom, 2013 [3] A. Dragalina, Traian Florea $.a. ~ Masini i instalatii navate, Editura Muntenia, Constanta 2008 [4] *** —Santierul Naval Gatayi, Manuatul mecanicului naval, 2007, https:/o.scribd,com/doc/36720632/Manualul-Mecanicului-Naval-PDF [5] Mihail Ionescu 5.2, - Tehnologia de iniretinere, exploatare si reparare a autovehiculelor rutiere, EEditura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997 [6] T. Nagy, C. Salajan— Exploatarea si tehnica transportului auto, Editura Didactica si Pedagogic3, Bucuresti, 1983 [7] Gabriel Popa, Bogdan Tarus ~ Exploatarea vehiculelor de cate feratd, Ed. Matrix Rom, 2005 [8] D. Rusu, 1, Popa l ~ Exploatarea si tniretinerea instalatiei de propulsie a navei, Editura Militara, Bucuresti, 1995 [9] Ilie Patrichi — Exploatarea si repararea instalafiilor si sistemetor navale, Editura Academie Militare Mircea cel Batrén” Constanta, 2000 [10] *** — Norme interne se service auto [11] ##*—Caifétehnice ale automobilelor, manuale de inurepinere si reparoti [12] *** — Normativul feroviar "Vehicule de cale feraté. Tipurt de revizi si reparagii planificate. Normele de timp sau normele de kilomeer! parcursi pentra efectuarea revizilor si reparatiilor planificate" [13] ##* —Norme tehmice asociate parametrilor ce trebule verificati la punerea in functiune a vehiculelor ‘feroviare din Romdnia [14] *** —Norme, convenji internationale $i directive CE care viseazd inspectia si supravegherea tehnied a navelor, in vigoare la data parcurgerii modululud; [15] Angela Osain s.a.— Auxiliar curricular ,Exploatarea tehnicd a mijloacelor de transport”, 2008, bp ro/Anexe/4,Anexe/Aux Phare/Aux_2005/Mecani [16] Simona Pavelescu s.a. — Auxiliar curricular ,ntrefinerea si repararea automobilului”, 2009, www vet.to/Anexe/4,Anexe/ Aux. Phare/Aux 2006/Mecanical [17] Carmen Marginean s.a. — Auxiliar curricular ,Executarea hucrarilor de intretinere si reparare a masinilor si instalatiilor navale”, 2009, http://www tvet.ro/Anexe/4,Anexe/Aux_Phare/Aux_2006/Mecanical [18] Florentina Filipovici ~ Auxiliar curricular ,Exploatatea instalatilor electromecanice navale”, 2009, ://www Avet,ro/Anexe/4. Anexe/Aux_Phare/Aux. mecanic! [19] Adriana Leahu ~ Auxiliar curricular ,,Tractiumea electric&", 2009, http://www. tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux Phare/A\ eetromecanic! [20] Mihaela Tascdu — Auxiliar curricular ,Mecanica materialului rulant”, 2005, /wewow.tvet.ro/ Anexe/4, Anexe/A\ 2002/Electromecanic/ELECTROMEC: q OMECANICA®%20MATERIALULUI%20RULANT.pdf [21] Teodora Balan — Auxiliar curricular ,Exploatarca instalatilor clectromecanice navale”, 2005, ntip:/www.tvet.ro/Anexe/4,Anexe/Aux_Phare/Aux_2002/Electromecanie/ELECTROMECANICX1%42 OEXPLOATAREA%20INSTALATIHLOR®%20ELECTROMECANICE*20N, [22] Marius Zaharescu — Auxiliar curriculer Exploatarea instalafilor de la bordul navei”, 2005, http://wwwtvet.r0/Anexe/4.Anexe/Aux Phare/Aux_2002/Mecanic/ MECANICXI%20EXPLOATARE 4201NSTALATILOR%20DE%20LA‘ 5620NAVI [23] Mariana Marcu — Auxiliar curricular ,Probe si incercari ale aeronavelor”, 2009, http://www. tvet,r0/Anexe/4, Anexe/ Aux Phare/Aux_2006/Mecanical : Tehnician transporturi Domeniul de pregitire profesionala: Mecanic& 30MODUL III. SISTEME DE TRANSPORT © Nota introductiva Modulul ,,Sisteme de transport” este componenta a ofertei educationale (curticulare) pentru calificarea profesionalii Tehnician transporturi din domeniul de pregitite profesionala Mecanica si face parte din cultura de specialitate si pregitirea practic aferente clasei a XI-a, ciclul superior al liceului, filiera tehnologica. Modutul are alocat un numarul de 33 ore/an, conform planului de ‘invajamant, = 16 ore/an — laborator tehnologic Modulul ,,Sisteme de transport” este centrat pe rezultate ale invafirii si vizeaza dobén de cunostinte, abilititi si atitudini specifice calificarii profesionale Tehnician transporturi in perspectiva folosirii tuturor achizitiilor in practicarea acestei calificari, implici in perspectiva angajarii pe piaja muncii in una din ocupatiile specificate in SPP-ul corespunzittor calificarii sau in continuarea pregatirii intr-o calificare de nivel superior. Competentele construite in termeni de rezultate ale invajirii se regasesc in standardul de pregatire profesional pentru calificarea Tehnician transporturi. in care: ¢ Structura modul Corelarea dintre rezultatele iavatirii din SPP si confinuturile invatirit URT 13 - COORDONAREA TRANSPORTULUI ST ACTIVITATILOR LOGISTICE Rezultate ale invafirii (codificate conform SPP) Cunostinte | Abilitagi_| Atitudis Confinuturile invagirii > ‘Sisteme de transport * Nofiuni generale - Concepte de bazi: transport, activitate de transport, sisteme de transport ~ Functiile sistemelor de transport = Particularitatile activitatilor de transport © Clasificarea transporturilor = Moduti de transport, 1324, - Categorii / tipuri de activitati de transport si Boz | 3a ‘conexe transportului 134A aa: 5) | © Componentele sistemelor de transport 13.2.3. 13.3.2. rporesriere is ‘por 1333, ~ infrastructurile de transport = mijloacele de transport ~ _utilizatorii transporturilor = operatorii de transport public si 13.2.23 + _sistemele de pozitionare si navigatie © Cadrul legal si institutional de desfsurate a activitatilor de transport - Institutii $i organizatii profesionale nationale si internationale din activitatea de transport ~_Elemente legislatie a transport Calificarea: Tehnician transporturi 7 Clasa a Xa, Domeniul de pregitire profesional: Mecanica‘© Strategii de dezvoltare a sistemelor nationale i internationale de transport ~ Dezvoltarea durabila a transporturilor = Factorii care influenfeaza politicile nationale in domeniul transporturilor = Proiecte nationale si internationale in domeniul transporturilor « Lista minima de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, materii prime si materiale, documentafii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobandirii rezultatelor invitirii (existente in scoala sau la operatorul economic): = calculator/rejea de calculatoare, videoproiector; = filme cu specifice domeniuluis = softuri specializate = colectii de documente normative care reglementeazi activitatile de transport; © Sugestii metodologice Continuturile programe’ trebuie si fie abordate intr-o maniert flexibili, diferentiata, gindnd cont de particularitaqile elevilor cu care se lucreaza gi de nivelul initial de pregatire. Notiunile teoretice necesare aplicatiilor practice vor fi incluse (in materialele de invatare) in cadrul orelor de laborator si/sau orelor de instruire practicd, inainte de efectuarea lucrarilor de laborator si/sau lucrarilor de instruire practic’. Repartizarea numarul de ore alocat modulului pe fiecdre tema ramane la latitudinea profesorului, in funetie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostin{e anterioare ale elevilor cu care lucreaz, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didacticd si de ritmul de asimilare a cunostingelor de cAtre colectivul instruit. ‘Alegerea tehnicilor de instruire revine profesorului, care are sarcina de a individualiza si de a adapta procesu! didactic Ia particularitajile elevilor, de a centra procesului de invafare, pe nevoile si disponibilitatile acestora, in scopul unei valorific8ri optime a acestora, individualizarii invayirii, largirii orizontului si perspectivelor educationale. Modulul Sisteme de transport poate incorpora, in otice moment al procesului educativ, noi loace sau resurse didactice. Orele se recomanda a se desfasura in cabinete si laboratoare dotate conform specificafiilor din standardul de pregitire profesional. Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitiji de invatare variate, prin care si fie Iuate in considerare caracteristicile de invajare ale fiecarui elev. Pentru obtinerea rezultatelor invatarii vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate urmitoarele activitati de invajare: elaborarea de referate interdisciplinare, exercitii de documentare din diferite surse (mass-media, Internet, literatura de specialitate, colectii de legi, agenfi evonomici din domeniul transporturilor), studii de eaz asupra unor particularitati ale modurilor, categoriilor gi tipurilor de transport, vizionari de materiale video, grupuri de discutii, jocuri de roluluri care sa abordeze teme specifice din comunicarea profesionalA. Considerdind lista minima de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, materii prime si materiale, documentatii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobandirii rezultatelor invafarii, existente in scoala sau la operatorul economic, sugeram urmatoarea lista vrientativa de teme pentru laboratorul tehnologic: : Tehnician transporturi -a, Domeniul de pregitire profesional: Mecanica- studi de caz. asupra principalelor caracteristici ale diferitelor moduri, categorii si tipuri de transports = activititi de documentare cu privire la particularitaqi ale infrastructurilor de transport rutier, feroviar, naval si aerian din Romania si din alte state ale Jumii; + _ studii de caz asupra principalelor operatiuni de transport rutier, eroviar, naval si aerian; ~ studii comparative asupra diferitelor metode de combinare a modurilor de transport; - analiza comparativa a avantajelor si dezavantajelor modurilor de transport pentru o situatie data; = analiza comparativa a sistemelor de transport din diferite regiuni geografice (de exemplu, din punctul de vedere al densitatii refelei rutiere, densitatii rejelei de autostrazi, evoluti parcului de mijloace de transport intr-o perioada data, evolultiei volumului de marfuri si / sau de calatori transportati intr-o perioada dati, pe diferite moduri, categorii gi transporturi ete.); ~ _ exercitii de documentare asupra cadrului legal si institu de transport rutier, feroviar, naval si aerian; = exercitii de documentare cu privire la principalele proigcte nationale si internationale in domeniul transporturitor. nal care reglementeaza act Lucrul in grup, simularea, discuyiile de grup, prezentrile video, temele si proiectele integrate, vizitele ete. contribuie la invatarea eficientd, prin dezvoltarea abilitatilor de comunicare, de negociere, de luare a deciziilor, de asumare a responsabilitajii, de sprijin reciproc, precum si a lui de echip8, competitional si a creativitatii elevilor. Se recomanda: * transformarea elevului in coparticipant la propria instruire si educatie; * invatarea interactiy-creativa; * imbinarea si o alternanfa sistematic’ a activitaqilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea dup’ diverse surse de informare, observatia proprie, exercitiul personal, instruirea programat, Iucrul individual, tehnica muneii cu fige) cu activitatile ce solicité cefortul colectiv de genul discutiilor, asaltului de idei, ete.; * folosirea unor strategii care si favorizeze relatia nemijlocité a clevului cu mediul de afaceri in care va putea valorifica rezultatele dobandite ale Invatari si igi va construi o carierd insusirea unor metode de informare si de documentare independenta, care ofera deschiderea spre autoinstruite, spre invaare continua. Avand in vedere volumul mare de cunostinfe noi vizate de acest modul si necesitatea de a le organiza si sistematiza, recomandim utilizarea unor metode de predare si invatare care s& sustind acest demers, ca de exemplu: ,Organizatorul grafic”, Harta conceptelor”, tehnica Lotus”, »Ciorchinele”, ,Cubul”, metoda invaarii reciproce, metoda ,Mozaic”, metoda ,,piramidei” etc. Modulul ,,Sisteme de transport™poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, ‘metode, mijloace sau resurse didactice care sa faciliteze tranzitia de la scoala la viata activa. Vizita de studiu la operatori de transport poate oferi posibilitatea ca datele informational-aplicative obfinute in cadrul obiectivelor vizitate si aiba un rol instruetiv, demonstratiy sau aplicativ. Recomandim si strategiile didactice inspirate de practica industriala prin utilizarea urmatoarelor metode si tehnici: Brainstorming”, ,Explozia stelara”, ,Paldriile ganditoare”, »Caruselul” (Metoda Graffiti), Metoda ,.Multi-voting”, masa rotunda, interviul de grup, .JIncidentul critic”, Phillips 6-6, tehnica 6-3-5, ,Controversa creativa”, tehnica aevariului, tehnica focus — grupului, metoda Frisco, sinectica, Buzz-groups, metoda Delphi, discusia panel etc. Aplicarea acestor metode va consolida caracterul interactiv al invatirii si va contribui la formarea elevilor ca persoane active, cababile si ia decizii si si rezolve problemele viefii prin actiune. Vom exmplifica utilizarea acestora in formarea integrata a competentelor specifice si a competenjelor cheie prin metoda ,,Caruselul” sau ,Graffiti. Calificarea: Tehnician transporturi Clasa a X!-a, Domeniul de pregitire profesional: Mecanic&Rezultate ale invifirii avute in vedere sunt: 1. Cunostinge 13.1.1. Sisteme de transport 2. Abilitaqi 13.2.1. Identificarea componentelor sistemelor de transport utilizand surse de informagii specifice 13.2.4. Analizarea factorilor care influengeaza strategiile de dezvoltare a sistemelor nationale si internationale de transport 13.2.23. Folosirea terminologiei de specialitate pentru a comunica in legaturd cu: modurile de transport, sistemele de transport, factorii care influenteazi dezvoltarea transporturilor, elementele procesului de transport, activitatile de transport $i logistice, documentele de transport 3. Atitudini 13.3.1. Adoptarea unui comportament responsabil in legatura cu acele aspecte ale activitiilor de ‘transport care au impact asupra mediului si calitagii vietii Prezentarea sinteticd a metodei: ‘Metoda presupune parcurgerea urmatoarelor etape: 1. Blevii, impairtiti in grupuri de cfte 3-4 persoane, vor lucra la rezolvarea unci probleme sau fntrebiiri, ce se poate materializa intr-un poster. Posterul poate fi descriptiv sau realizat sub forma unui organizator grafic, tabel, colaj sau desen, pe un suport cu formatul minim A3; 2. Posterele se afiseazA pe peretii sili de predare, aceasta transformandu-se, la modul figurat, intr-o ,galerie de arti 3. Fiecare echipa vine in fata propriului poster, iar la sensul acelor de ceasomic, parcurgand toata galeria Rolul deplasarii nu este numai acela de a urmari sol consemna completirile, intrebarile, observatiile lor vis-a-vis de acestea. Elevii tebuie avertizati asupra faptului ca ei nu au voie s8 facd referiri jignitoare la adresa colegilor sau si interpreteze forma posterelor, ci exclusiv confinutul acestora. Nu se vor folosi observatii de genul: ,Ati scris frumos/urat!”, ,Bravo!”, ,Felicitari!” ete. Dupa ce se incheie .turul galeriei”, grupurile revin la locul initial si isi reexamineaz posterele prin prisma observatiilor colegilor. Acest moment al lectiei este echivalent cu fixarea cunostinfelor din lectia traditionala, deoarece cursantii isi lAmurese unele probleme apirute pe parcursul derularii lectiei, discutind cu ceilalti colegi. In aceasté etap’, rolul profesorului este acela de a coordona desftigurarea discutiilor si de @ oferi informagii suplimentare, acolo unde este cazul. smnalul profesorului se deplaseaza in *, in calitate de vizitatori sau critici le propuse de colegi, ci si acela de a Pentru aplicarea metodei in cadrul modulului ,,Sisteme de transport” recomandam aducerea jn discutie a unor probleme reale gi sensibile legate de dezvoltarea infrastructurilor de transport sia impactului asupra mediului si calitatii viefii. O astfel de problema poate fi, de exemplu, realizarea unei autostrade care si intersecteze rutele de migratie ale unor specii de animale protejate. Pentru rezolvarea acestei probleme, elevii vor trebui s& valorifice intr-un mod creativ cunostintele referitoare la clementele de infrastructurd ale unui drum, abilitatile de utilizare a unor surse de informatii cu privire la reteaua de transport rutier existenta, dar si la principale proiecte nationale sau internationale care vizeazi dezvoltarea acesteia. in acelasi timp se pot construi atitudini responsabile fata de acele aspecte ale activitajilor de transport care au impact asupra mediului si ccalitagii vieti ‘Tebnician transporturi , Domeniul de pregatire profesional i: Mecanic’ 4© Sugestii privind evaluarea Evaluarea reprezint& partea final a demersului de proiectare didactica prin care cadrul didactic va masura eficienta intregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmireste masura in care clevii si-au format competentele propuse in standardele de pregatire profesionala, Evaluarea poate fi: @ realizatd in timpul parcurgerii modulului prin forme de verificare continua a rezuliatelor invagérii; + instrumentele de evaluare pot fi diverse, in functie de specificul modulului si de metoda de evaluare — probe orale, serise, practice; * planificarea evaluarii trebuie sa aiba loc intr-un mediu real, dupa un program stabilit, evitdndu-se aglomerarea evaluirilor in aceeasi perioada de timp; * va fi realizata pe baza unor probe care se refera explicit la criteriile de performani si la conditiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat in Standardul de Pregatire Profesionala pentru fiecare rezultat al invaaris ‘. finalé, sealizat printr-o lucrare cu caracter aplicativ si integrat la sfirsitul procesului de predare/invatare si care informeaz asupra indeplinirii criteriilor de realizare a cunostinfelor, abilitatilor si atitudinilor. Propunem urmatoarele instrumente de evaluare con fige de observatie; fige de Incru; fige de autoevaluare; teste cu itemi cu alegere multipls, itemi alegere dual, iter pereche. de completare, itemi de tip mi de tip intrebairi_ structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme. Propunem urmatoarele instrumente de evaluare final: * proiectul, prin care se evalueazi metodele de lucru, utilizarea bibliografiei, materialelor gi echipamentelor, acuratefea tehnica, modul de organizare a ideilor si materialelor intr-un Faport; poate fi abordat individual sau de catre un grup de elevis * studiul de caz, care poate viza un aspect problematic din sistemul national de transport; = portofoliul, care ofera informatii despre rezultatele scolare ale elevilor, activitiqile extrascolare etc. raportate la rezultatele asteptate ale invatarii. in parcurgerea modulului se va utiliza evaluare de tip formatiy si la final de tip sumativ Pentru verificarea atingerii rezitatelor invafarii. Elevii trebuie evaluati numai in ceea ce priveste atingerea rezultatelor invari specificate in cadrul acestui modul. Un exemplu de instrument pentru evaluarea cunostintelor descrise in standard prin rezultatul 13.1.1. Sisteme de transport, este propus in continuare: IL Alege vi inta corectil: 1, Care este modul de transport cel mai putin conditionat de capriciile yremii? {@) feroviar (b) naval (©) aerian (@) rutier 2. Care dintre urmatoarele mijloace are capacitatea cea mai mici de incdrcare gi transport? (@) feroviar (b) naval (©) aerian (@) rutier 3. Care dintre urmatoarele moduri de transport prezinta cele mai seaizute costuri pe distante mari, fiind recomandat in cazul marfurilor de masa cu valoare redusa: (a) feroviar ¢b) naval (©) aerian (@) rutier I p/alegere corectaIL. Apreciaz valoarea de adevar a urmétoarelor enunturi: 1. Transporturile navale se caracterizeazi prin rapiditate gi regularitat. 2. In comparatie cu celelalte mijloace de transport, autovehiculele prezint& cea mai mare eficien{& pe distante scurte. 3. Transportul pe cale feraté necesiti investifii mari comparativ cu celelalte moduri de transport in ceea ce priveste infrastructura. 4 Consumul energetic pe unitatea de prestatii este mai mic in cazul ‘ransportului rutier sau aerian decét in cazul celui feroviar. 0,5 p/apreciere corecta IIL. Reformuteaza dowd dintre emunturile false, astfel ineat si devin’ adevarate: 2p pentru raspuns corect, I p pentru raspuns partial corect TV. Asociazi modurilor de transport din coloana A avantajul corespunzator din coloana B: ‘A. Moduri de transport B. Avantaje | 7 ‘a rapiditate | lL rutier b. mobilitate ridicata 2. feroviar i " 3 naval . din poarta in poarta’ . d. sistem radial 4. aerian e. regularitate 5. multimodal 2 f. complet nepoluante | 0,4 p/asociere corecta Notii: Se acorda Ip din oficiu Soluii. 1 1~a;2-d:3-b. M, 1~F;2-A;3-A;4-F. Uil. | ~ Transporturile aeriene se caracterizeazéi prin rapiditare si regularitate 4—Consumul energetic pe unitatea de prestatii este mai mare in cazul transportului rutier sau aerian decéit in cazul celui feroviar, W. 1b; 2-e;3-d; 4-4; 5c. Un exemplu de instrument pentru evaluarea rezultatelor obtinute prin activi fi practice: Sarcina de lucru: Analizati prin comparatie infrastructura de transport din judetul vostru si unul dintre judeiele vecine. Rezultatele statistice vor fi prezentate comparativ pentru cele dous Judete, in format electronic, sub forma tabelard sau graficd (histograme, diagrame cere, hari ete.) si se vor referii la urmatoarele caracteristici: = modurile pentru care exist o infrastructurd de transport la nivelul judetului; ~~ densitatea refelei rutiere exprimaté prin numar de km de drum / 100 km?; = densitatea refelei rutiere exprimaté prin numar de km de drum / 1 milion de locuitori; itea de autostrazi exprimata prin numar de km de autostrada / 100 km"; = densitatea de autostrazi exprimata prin numar de km de autostrada / 1 milion de locuitoris = numérul de terminale intermodale functionale si modurile de transport deservite. Coneluziile analizei comparative vor fi prezentate in fata clasci. Pentru documentare utilizati documentele, computerul si conexiunea puse la dispozitie pentru a consulta urmatoarele surse de informatii: = rapoarte / anuare statistice furnizate de institufii i autoritafi din domeniul transporturilor; + harti rutiere digitale din judetele respective; + alte informatii cu caracter public de pe site-urile autoritatilor, organizatiilor profesionale gi operatorilor de transport din cele doua judete, relevante pentru tema primitd. Tehnician transporturi -a, Domeniul de pregitire profesional: MecaniciTimp de lucru: 1 ord Rezultatele invari vizate de aceasta proba sunt; 1. Cunostinte 13.1.1. Sisteme de transport 2. Abitineyt 13.2.1. Identificarea componentelor sistemelor de transport utilizand surse de informatii specifice 13.2.23. Folosirea terminologiei de specialitate pentru a comunica in legatura cu: modurile de transport, sistemele de transport, factorii care influenfeaza dezvoltarea transporturilor, elementele procesului de transport, activitatile de transport si logistice, documentele de transport 3. Atitudini 13.3.1, Adoptarea unui comportament responsabil in legatura cu acele aspecte ale activitéjilor de transport care au impact asupra mediului si calitatii viet Grili de evaluare: Criterii de icatori i Punctaj | odo Indicatori de realizare aarait Criterii de evaluare pentru proba practich Citirea cu atenfie a sarcinilor primite si solitarea (daci este cazuly ee a unor informaii suplimentare 5P Verificarea functiondrii conexiunii la Internet 3p sarcinii de lucru oa - aa Stabilirea pasilor pentru realizarea sarcinii de lucru 10p Consultarea documentatiei puse la dispozifie si extragerea 7 informatiilor relevante pentru rezolvarea sarcinii primite Pp ‘Consultarea surselor de informatii din mediul virtual si extragerea 5 informatiilor relevante pentru tezolvarea sarcinii primite Pp dentificarea corecti a modurilor pentru eare exist 0 : infrastructura de transport la nivelul celor doua judete 3P Extragerea corecti a valorilor densitafii de rejelei rutiere din cele | doua judete, exprimata prin numar de km de drum / 100 km? $P Extragerea corecti a valorilor densitatii retelei rutiere din cele 5 esihaces cat ude, exprimati prin numar de km de drum / 1 milion de Sp sarcinii de lucru Extragerea corect® a valorilor densitifii de autostrazi din cele : doua judefe, exprimata prin numar de km de autostrada / 100 km? G Extragerea corecti a valorilor densititii de autostrazi din cele doua judefe, exprimata prin numair de km de autostrada / | mi 5p de locuitori; Stabilirea corecta a numdirului de terminale intermodale functionale din cele doua judefe si a modurilor de transport Sp deservite, Sistematizarea informatiilor si prelucrarea lor grafica 3p. Elaborarea materialului de prezentare. Sp Criterii de evaluare pentru proba orala, prob’ complementara probei practi | Utilizarea corecti a limbajului tehnic pentru a comunica in 0 1. Prezentarea _-legaturi cu sarcina primite P eaultatelor | P'€2entarea rezultatelor si a concluziilor 15p Oferirea de precizari suplimentare Ta solicHarea profesorului gi? | — ¢ sau colegilor. et Total | 100p Calificarea: Tehnician transporturi Clasa a Xl-a, Domeniul de pregatire profesional: Mecanica 37* Bibliografie [1] Serban Raicu — Sisteme de transport, Editura A.G.L.R., 2007 [2] Mihaiela Herman - Sisteme si mijloace de transport, Editara MIRTON, Timisoara, 2007 [4] A. Melnic, M. lancovici-Wolf, S. Pavelescu, A. Osain— Sisteme de transport, Editura CD PRESS, Bucuresti, 2007 [5] Gheorghe Caraiani, Constantin Georgescu ~ Transporturt si expeditii internationale, Editura Universitara, 2012 [6] Toader Gherasim ~ Sisteme de transport: transporturi feroviare, Editura Universitatii .G. Bacovia”, 2007 [7] Anton Beziris, Gheorghe Bamovi — Transportul maritim, Editura Tebnic’, Bucuresti, 1988 [9] 1. Cristea, C. Ionescu, V. Stanciu ~ Transportul aerian de pasageri si de marfé, Editura Tehnic’, Bucuresti, 1989 [10] Monitorul Oficial — Legistatie in domeniul transporturilor [11] Alina Melnic s.a. — Auxiliar curricular .Sisteme de transpory”, 2008, http://www tvet.ro/Anexe/4.Anexe/Aux_Phare/At 15/Mecanica/ : Tehnician transporturi [-a, Domeniul de pregatire profesional: MecanicdMODUL IV. MANIPULAREA MARFURILOR © Nota introductiva Modulul .Manipularea mirfurilor”, component a ofertei educationale (curriculare) pentru calificarea profesionali Tebnician transporturi din domeniul de pregttire profesionala Mecanied, face parte din cultura de specialitate si pregitirea practic aferente clasei a XI-a, invagmant liceal tehnologic, aria curriculara .,Tehnologii”. Modulul are alocat un numarul de 33 ore/an, conform planului de invatamant, din care: * 17 ore/an —Laborator tehnologic Modulul ,,.Manipularea mirfurilor” este centrat pe rezultate ale invatirii si vizeaza dobandirea de cunostinte, abilitati si atitudini necesare angajévii pe piafa muncii in una din ccupatile specificate in SPP-ul corespunzitor calificdtii profesionale de nivel 4 Tehnician transporturi, din domeniul de pregatire profesionala Mecanicd, sau continuarea pregatirii intr-o calificare de nivel superior. © Structur’ modul Corelarea dintre rezultatele invatarii din SPP si confinuturile invitirii URI 9- MANIPULAREA MARFURILOR Rezultate ale inviti conform SPP) Cunostinge | Abilitati_ | Atitudis (codificate Continuturile invatarii > Clasificarea marfurilor ~ in functie de starea lor fizica: = dupa modul de inearcare si/sau descaircare; ~ dup’ conditiile de transport, depozitare, conservare ~ dupa cantitafile care se transporti. > Conditii impuse pentru transportul diferitelor categorii de marfuri (de legislatie, de contractul de oi transport, modul de prezentare a incdreaturii la 922 preluare) 923 > Mijloace si amenajari necesare pentru transportul diferitelor categorii de marfuri > Aplicatii practice de analiza a marfurilor pentru 0 92.4 situafie data, in vederea stabilirii conditiilor de He transport, a mijloacelor si amengjrilor necesare. 928 > Operatii de maniputare a marfurilor: céntarire, ee transbordare, incdrcare, stivuire, calare, nivelare, aaa fixare, conservare, descarcare, depozitare > Echipamente si instalatii pentru manipularea marfurilor (electrocare, motostivuitoare, macarale, benzi transportoare, instalatii de climatizare § frigorifice), de manipulare a marfurilor (identificarea operatiilor, stabi necesare si a conditiilor de exploatare eficienti / sigura a acestora, elaborarea planului de operatii) Calificarea: Tehnician transporturi Clasaa X!-2, Domeniul de pregitire profesionala: Mecanica> Monitorizarea activitajilor de manipulare a mirfurilor (supravegherea respectarii planului de operati, instructiunilor de utilizare a echipamentelor si instalatiilor, —conditiilorimpuse pentru manipularea marfii, normelor de tehnica securititi muncii, de prevenire si stingere a incendiilor; evaluares unor indicatoritehnico-economici specifici activitatilor de manipulare a marfurilor) > Analizarea indicatorilor specifici activitajilor de manipulare a marfurilor (compararea cu valori normate, intocmirea unor rapoarte) > Tntoemirea unui plan de imbunatitire a activitatilor obiective, actiuni, responsabilitati, termene, rezultate asteptate, evaluare) « Lista minima de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, materi prime si materiale, documentatii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobandirii rezultatelor invitarii (existente in scoali sau la operatorul economi = computer, videoproiector, suporturi de curs, fise de Iucru, filme si softuri educationale; = machete funetionale ale unor dispozitive, utilaje, echipamente si amenajiri pentru manipularea marfurilor. metodologice Confinuturile programei modulului ,Manipularea marfurilor” trebuie si fie abordate intr- ‘o maniera flexibilé, diferentiata, tindnd cont de particularititile colectivului cu care se luereaz nivelul inifial de pregatire. Numarul de ore alocat fiecarei teme rimane la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, in functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinje anterioare ale colectivului cu care lucreazd, de complexitatea materialului didactic implicat in stratezia didactic& si de ritmul de asimilare a cunostintelor de catre colectivul instruit. Modulul ,Manipularea mirfurilor” are o structura elastic’, deci poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregatirea se recomanda a se desfiisura in ateliere de instruire practic& din unitatea de invatamant sau de la operatori de transport, dotate conform recomandarilor precizate in unitifile de rezultate ale invafirii, mentionate mai sus. ‘Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitati de invatare variate, prin care si fie Iuate in considerare stilurile individuale de invajare ale fiecarui clev. Acestea vizeazi urmatoarele aspecte: * aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive si operatorii_ ale levilor, pe exersarea potentialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului in coparticipant la propria instruire si educatie; = imbinarea si alternarea sistematica a activitatilor bazate pe efortul individual al elevului (@ocumentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie, exercitiul personal, instruirea programata, experimental si lucrul individual, tehnica muneii cu fise) cu activitagile ce solicits efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul discutiilor, asaltului de idei, metoda Phillips 6 ~ 6, metoda 6/3/5, metoda expertului, metoda cubului, metoda mozaicului, discutia Panel, metoda evintetului, jocul de rol, explozia stelara, metoda ciorchinelui, ete; : Tehnician transporturi 2, Domeniul de pregitire profesionala: Mecanici 40* folosirea unor metode care si favorizeze relatia nemijlocita a elevului cu obiectele cunoasterii, prin recurgere la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activitatile de documentare, modelarea, observatia/ investigatia dirijata etc. * insusirea unor metode de informare si de documentare independenta (ex. studiul individual, investigatia stiintific8, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care ofera deschiderea spre autoinstruire, spre invatare continua (utilizarea surselor de informare: ex. biblioteci, internet, biblioteca virtual). Pentru atingerea rezultatelor invatarii si obfinerea rezultatelor vizate de parcurgerea modulului, pot fi derulate urmatoarele activitati de invatare: elaborarea referatelor interdisciplinare; activitati de documentare; vizionati de materiale video; problematizarea; demonstratia; investigatia stiintific8; invajarea prin descoperire; activitati practice; studii de caz; jocuri de rol; simularis elaborarea de proiecte; activitati bazate pe comunicare si relationare; activitati de lucru in echipa. Pentru obtinerea rezultatelor invatarii vizate de parcurgerea modulului ,,Manipularea marfurilor”, se recomanda urmatoarele activitifi practice in cadrul laboratorului tehnologi = _ studii de caz asupra conditii impuse pentru transportul diferitelor categorii de marfuris ii de caz asupra principalelor operajii de manipulare a marfurilor si a mijloacelor utilizate in acest scop; ~ exercitii de planificare a activititilor de incdrcare/descarcare a marfii pentru o situatie data; ~ _exercitii de determinare si analizare a indicatorilor activitatilor de manipulare a marfurilor. ‘Vom exemplifica utilizarea acestora in formarea integrata a competentelor specifice si a competentelor cheie prin utilizarea ,Hartii conceptuale”. Rezultate ale invagarii avute in vedere sunt: 1. Cunostinge 9.1.3. Operatii si echipamente pentru manipularea marfurilor 2. Abilitati 9.2.4. Identificarea operatiilor de manipulare a marfii care intr in sarcina sa 9.2.5.Selectarea echipamentelor si instalatiilor necesare pentru derularea unor operatii de ‘manipulare a marfii 3. Atitudini 9.3.4.Respectarea legislatici privind manipularea diferitelor categorii de marfuri Prezentarea sinteticd a metod Harta conceptuali este 0 modalitate de organizare logic’ a informatiilor, evidentiind rela dintre diverse concepte si idei. De asemenea, o hart conceptuala reprezint& si o expresie a felului in care mintea noastra organizeaza si asimileazé informatiile. Utilitatea hirtii conceptuale const& in faptul ca acela care invafii, poate avea o viziune de ansamblu asupra informatiilor si poate sa-si dea seama ce anume stapdneste si ce anume nu stie inc’, Harjile conceptuale antreneaza o serie de functii ale creierului gi il ajuta pe elev sisi formeze 0 gindire logica. Ele presupun si operatii de analiza, de identificare a semnificatiei conceptelor (prin procedura de ierarhizare), comparatii, clasificari si rationamente, Realizarea unei hari conceptuale presupune parcurgerea urmtoarelor faze: 1, Faza de brainstorming presupune inregistrarea aleatoare a ideilor, cuvintelor, ilor care au legaturd cu subiectul pentru care trebuie intocmita harta conceptuala. 2. Faza de organizare presupune notarea, inca odatd, a ideilor din faza de brainstorming, ‘nsd mai structurat si rezumat, sub forma unor idei ori sintagme cheie. Acestea trebuie impriistiate Pe 0 foaie de hartie, ins cu spatii intre ele pentru a le putea citi cu mai mare usurinfé. Apoi urmeazi gruparea dupa diverse criterii: importania, relevantd, costuri-beneficii, utilitate, grad de realizare etc. Se obtin in acest fel grupe si subgrupe de informatie si se pot elimina cele care nu sunt de prea mare folos. Daci unele aspecte au fost uitate, se pot adauga, iar daca trebuie realizata 0 noua grupa propo: sau subgrupi, modificdrile de rigoare vor fi posibile ffra vreo constringere. Calificarea: Tehnician transporturi Clasa a XI-a, Domeniul de pregatire profesionala: Mecanica3. Faza de asezare in pagina urmareste aspectul de organizare si aranjare in pagina pentru ca, printr-o simpli privire asupra foii, s& rezulte cu claritate gi ugurint& despre ce este vorba. Atat persoana care a creat harta conceptual, ct si o alt persoana care nu stie despre ce este vorba, trebuie sé inteleaga ierarhizarea si legiturile dintre concepte. Elementul cheie trebuie agezat fie in partea de sus a paginii, fie la mijloc, dupa care se asaz& in jurul lui, in functie de relatiile existente cu celelalte concepte, cuvintele ori sintagmele din grupurile si subgrupurile formate in faza de organizare. Se recomanda utilizarea de culori diferite pentru elementele cheie si restul componentelor. in acest fel se vor observa cu usurintl, dup& criteriul important si relevant. in aceasta fazd, se mai poate modifica asezarea in pagina, dupa cum se apreciaza cd ar fi mai util. 4, Faza de legitura continua faza anterioara prin fixarea relatiilor de legatura dintrc lemente, Se scoate in evidenta conceptul cheie si relafiile pe care le are in interiorul hart conceptuale, prin utilizarea sigetilor unidireetionale sau bidirecjionale, a arcelor fntre concepte (in cazul in care unul dintre componentele finale se leagi direct de cuvantul cheie, se poate trasa un are cu rolul de a sublinia aceasta relatie, in afara intregii scheme, pe margine), dupa caz ‘aducerea rampa ‘deschideroa remorcilor ‘mijlocului de transport pentru 0 noua curs® Tntocmirea documentelor Aducerea gi agezaroa marti ih milocul de transport manuala >| (~ mecanizata “automat5, Faza de finalizare a hrtii conceptuale consta in a oferi o imagine de ansamblu si de a detalia aspectul acesteia. Se evidentiazi anumite lucruri, se elimina eventualele greseli, O ultima privire asupra hartii, de la distant&, cu ochii unei alte persoane care nu stie nimic despre subiect va constitui un mijloc de autoevaluare: daca persoana respectiva va citi harta conceptuala creat’, va intelege ceea ce s-a expus, elementele importante, relatiile dintre ele? in cazul in care rispunsurile sunt afirmative, inseamna cd s-a obtinut o hart conceptuala de calitate. Mijloace de manipulare a marfurilor pentru transport terestre si suspendate © Sugestii privind evaluarea Evaluarea reprezinta partea final a demersului de proiectare didactica prin care profesorul ‘va misura eficienta intregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmareste masura in care elevi au obtinut rezultatele invayarii propuse in standardul de pregatire profesional. Calificarea: Tehnician transporturi Clasa.a Xi-a, Domeniul de pregatire profesional: MecanicdEvaluarea poate fi: @._realizaia in timpul parcurgerii modululul prin forme de verificare contin a rezultatelor invari + instrumentele de evaluare pot fi diverse, in functie de specificul modulului si de metoda de evaluare — probe orale, scrise, practice; * planificarea evaluaiii trebuie s& aiba loc intr-un mediu real, dupa un program stabilit, eviténdu-se aglomerarea evaluarilor in aceeasi perioada de timp: = va fi realizata pe baza unor probe care se refera explicit la criterile de performanta sila conditiile de aplicabilitate ale acestora, corelate cu tipul de evaluare specificat in Standardul de Pregatire Profesionalé pentru fiecare rezultat al invatarii; ‘._ finald, realizata printr-o lucrare cu caracter aplicativ si integrat la sfarsitul procesului de predare/invaitare si care informeaz& asupra indeplini ilor de realizare a cunostintelor, abiltatilor si atitudinilor, Propunem urmatoarele instrumente de evaluare continua: fige de observatic; fige de Iucrus fige de autoevaluare; grila criteriala; teste cu itemi cu alegere multipl, itemi alegere duala, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip intrebaristructurate sau itemi de tip rezolvare de probleme, Propunem urmatoarele instrumente de evaluare final: proiectul, prin care se evalueazi metodele de Iucru, utilizarea corespunzitoare a bibliogratiei, materialelor si echipamentelor, acuratejea tehnici, modul de organizare a ideilor i materialelor intr-un raport; poate fi abordat individual sau de etre un grup; studii de caz si referate cu caracter interdisciplinar care s& cuprinda si 0 deseriere a unui proces de manipulare a marfurilor, activitate ce poate fi evaluat& printr-o grild criteria portofoliul, care oferi informatii despre rezultatele scolare ale elevilor, activitatile extragcolare. Vom exemplifica modalititile de evaluare specificate anterior prin cateva exemple de itemi: I. Alege varianta corectd: CAte elemente de determinare cantitativa (masa, volum, metraj, bucdti etc.) se indica obligatoriu tn actele de livrare a mérfurilor si in documentele de transport: @)—unul (b) dou (© niciunul (@) _atatea cate considera beneficiarii a fi necesare Ce operatii se realizeazi (a) ridicare ~ coboriire (b) deplasare pe orizontal —ridicare (©) coborire — deplasare pe orizontala (@) ridicare ~ deplasare pe orizontala — cobordre ‘timpul transbordaiii? Care din urmatoarele utilaje realizeaza ridicarea sarcinilor pe ghidaje (@) podurile rulante (b) ascensoarele (©) macaralele piyotante (@) transportoarele cu banda I p/alegere corecté : Tehnician transporturi -a, Domeniul de pregatire profesionala: Mecanici “4IL. in coloanele A si B sunt inscrise acronime si concepte cheie si legate de gruparea si transportul marfurilor, respectiv document de insotire a mérfurilor. Asociazii fiecdrui element din coloana A, elementul corespunzator din coloana B. 1. ADR. a. serisoare de transport 2. navi Lo-Lo b. vrachit universal 3. navi OBO ©. container 4. frigorific S.CMR 0,4 p/alegere corectd TEL. Apreciaza valoarea de adevar a urmétoarelor enunturi: A|F ‘Transvazarea reprezinta transferul containerelor de pe un mijloe rutier sau feroviar pe un vas. 2. Transportatoarele elicoidale se utilizeaz pentru vehicularea materialelor granulate. 3. Portcontainerele sunt mijloace pentru manipularea containerelor in terminalele navale. 4. Sprederul este utiizat la manipularea mérfurilor in vrac. 0.5 p/apreciere corecti IV. Reformuleazit enunturile false, astfel incat si devind adevarate. 2p pentru rdspuns corect, 1 p pentru rispuns partial corect Not: Se acorda | p din oficiu Solupit: L 1-6; 2-d;3-b. M, 1d: 2-6; 3-8; HL 1 -F;2-A;3-F;4-F, IV, 1 ~ Transvazarea reprezinta trecerea de pe un mijloc de transport pe altul a mérfurilor lichide sau pulverulente. 3~Portainerele sunt mijloace pentru manipularea containerelor in terminalele navale. 4—Sprederul este wilizat la manipularea containerelor Caliticarea: Tehnician transporturi Clasa a XI-a, Domeniul de pregatire profesionala: MecanicaRezultate ale invitarii avute in vedere sunt: 1. Cunostinge 9.1.1.Clasificarea marfurilor impuse pentru transportarea si manipularea diferitelor categorii de marfuri 9.1.3. Operatii si echipamente pentru manipularea marfurilor 2. Abilitti 9.2.1 incadrarea marfii in categoria corespunzatoare 9.2.2. Identificarea conditiilor impuse pentru transportul diferitelor categorii de marfuri 9.2.3. Alegerea mijloacelor si amenajiirilor necesare pentru transportul unei categorii de méarfuri date 9.2.4. Identificarea operatiilor de manipulare a marfii care intra in sarcina sa 9.2.5. Sclectarea echipamentelor si instalatiilor necesare pentru derularea unor operatii de manipulare a marfii 3. Atitudini 49.3.1. Preocuparea continu’ pentru urmiirirea modificarilor / completirilor prevederilor legale privind circulatia marfurilor Pentru laboratorul tehnologic recomandim urmatorul instrument de evaluare, Rezultatul invatarii vizat este: 9.2.9. Analizarea indicatorilor specifici activititilor de manipulare a marfurilor I. La un punct de incircare-descarcare s-au organizat Xp = 4 posturi pentru operarea unor autovehicule cu lifimea de B = 2,48 m si lungimea de L = 13,60 m, amplasate perpendicular pe frontul de incateare la o distant de b = 1,5 m unul fata de celalalt. Cerinte: 1. Determinati lungimea frontului de inearcare 2. Ce lungime ar avea frontul de incarcare dac& autovehiculele ar fi amplasate lateral (paralel cu frontul de incarcare) la aceeasi distanta (@ = b= 1,5 m)? 3. Plecand de la raportul dintre cele dou lungimi, stabil = care este modul de amplasament cu manevrarea cea mai usoar = care este modul de amplasament cu cea mai mica lungime a frontului. TI. Ce capacitate de manipulare are un punet de inedrcare-descireare dac& capacitatea maxima a autovehiculelor ce se pot afla simultan la incdrcare sau la descdrcare este C,= 120 t, iar timpul de jinc&rcare sau de descarcare al unei tone de marfa este de t= 4 h? IIL, La un depozit este necesard incircarea in timp n= 4 ore a 10 t de marfa. Daca timpul de inedrcare pe or a unui post este de te = 2 th, care este numirul necesar de posturi? Barem de notare: LL. Ln =Xp(B¥b)—b (lp) Ln = 14,42 m (0.5p) 2. Le = Xp(Lta)—a (ip) Le = 58,9 m (0.5p) 3. manevrare ugoara — agezare laterald (paralel&); (ip) lungime redusi a frontului de incarcare — asezare cu spatele (perpendiculara) (Ip) IL alt (p) Cm = 30t/h (0,5p) m1. tian (lp) posturi (0,5) Punctaj din oficiu (ip)jografie [1] T. Alcaz, V. Russu, A. Oprea, C. Straistari—Tehnologia organiz&rii transportului de marfur, ciclu de prelegeri, Chisindu, UTM 2007 [2] N. Boteanu — Instalatii de ridicat si transportat, note de curs, Craiova, 2007 [3] A. Melnic s.a. ~ Auxiliar curricular ,Operatii si echipamente pentru manipularea marfurilor”, 2008, htinwAvwwjvetrvAnexe/4Anexe/AuX Phare/Aux. 2005/Mecanica Calificarea: Tehnician transporturi Clasa a Xl-a, Domeniul de pregatire profesionald: MecanictMODUL V. TRANSMISII MECANICE $I MECANISME © Nota introductiva Modulul ,Transmisii mecanice si mecanisme” este componenta a ofertei educationale (curriculare) pentru calificiti profesionale din domeniul de pregitire profesional Mecanici, face parte din stagiile de pregatire practic aferente clasei a Xl-a, ciclul superior al liceului, filiera tehnologica. Modulul are alocat un numar de 150 ore/an, conform planului de invayamant, din care: = 6ore/an — laborator tehnologic © 90 ore/an- instruire practica Modulul ,,Transmisii mecanice si mecanisme” este centrat pe rezultate ale invatarii si vizeaza dobandirea de cunostinte, abilitafi si atitudini specifice calificdrii profesionale Tehnician transporturi in perspectiva folosirii tuturor achizitiilor in practicarea acestei calificari, implici in perspectiva angajarii pe piaja muncii in una din ocupatiile specificate in SPP-ul corespunzitor calificarii sau in continuarea pregatirii intr-o calificare de nivel superior. Competentele construite in termeni de rezultate ale invatarii se regasesc in standardul de pregitire profesionala pentru calificarea Tehnician transporturi. = Structuré modul Corelarea dintre rezultatele invatirii din SPP si continuturile invatarii ‘URI 11. MONTAREA SISTEMELOR MECANICE PENTRU TRANSMITEREA $I ‘TRANSFORMAREA MISCARIIT Confinuturile invafarit Rezultate ale invifirli (codificate conform SPI Cunostinfe | Abilitati_| Atitudini ILL 12.1. 11.3.1 Transmisii mecanice: (definitie, clasificare, caraeteristici principale ale 113.2, | transmisiilor de larga utiizare) 11.1.2. 11.2.2, Transmisii prin curele si cabluri: 11.2.3. 11.3.3. ~ elemente componente: curele de transmisie si cabluri 1124. (definitic, materiale de execuitie, clasificare, tipuri 11.2.5. 11.3.4. caracteristice, avantaje ); 11.26. = principiul de functionare (rol, exemple de transmi | 113.5. prin curea gi cablu, avantajele si dezavantajele utilizarii acestor transmisii, clasificare, domenii de utilizare, 11.3.6. variatoare de turatie cu curea); = montarea si demontarea transmisiilor cu curele gi a 11.3.7, transmisiilor prin cabluri, verificarea montajului, recomandari de exploatare: 11.2.6. 11.3.8. | Transmisii prin lanfu 11.27. = elemente componente: lanturi, rofile pentru lan{uri 11.3.9. = (definitie, clasificarea lanturilor, materiale de executie, avantaje); 11.3.10. | - principiul de funetionare (rol, exemple de transmisii prin lanquri, avantajele si dezavantajele utilizarii acestor transmisii, domenii de utilizare): 113.11.= monitarea si demontarea transmisiilor prin lanfuri, verificarea montajului, recomandari de exploatares Wa | T2T ‘Transmisii prin roti de frictiune: 112.12. ~ elemente componente: roti de frietiune (materiale de 112.13. execufie, tipuri constructive): ~ principiul de functionare (rol, avantajele si dezavantajele utilizarii acestor transmisii, domenii de utilizare, clasificare, elemente de calcul, variatoare gi inversoare de turatie); = montarea $i demontarea transmisiilor cu roti de frietiune, verificarea montajului, recomandari de exploatare; 11S. T1214, Transmisii ew roti dinfate: 11.215. ~ elemente componente: roti dinfate (clasificare, 11.216, elementele geometrice ale rotilor dinfate si ale unui 11.217. angrenaj, materiale de executie); principiul de functionare (rol,definitia angrenajului, avantajele si dezavantajele utilizar transmisici prin angrenare, clasificarea angrenajelor danturate, domenii de utilizare); ~ angrenaje cu rofi dinfate cilindrice; = angrenaje cu rofi dinate conice; angrenaje cu surub-mele si roati meleata; montarea si demontarea transmisiilorcu roti dinfate (operatii pregatitoare, defecte aparute la asamblarea rojilor dinfate), verificarea montajului, recomandari de exploatare; TG | W218, Mecanisme: 112.19. (definitie, elemente componente ale unui mecanism, clasificarea mecanismelor,elemente cinematice, lanfuri cinematice); TAT. ‘Mecanisme pentru transformarea migedrii de rotafie | ‘in migcare rectilinie continua: W171. | 112.20. © Mecanismul surub-piuli 1.2.21, - elemente componente, materiale utilizate; 11.222. ~ avantajele utilizarii acestui mecanism, schema de 11.2.23. functionare a mecanismelor surub-piulit, clasificare; WAL7.2. | 1.2.24, exemple de utilizare a mecanismelor surub-piulitf: cricul, presa manuala pentru indreptat bare si profile, micrometrul; montarea si demontatea mecanismelor surub-piulita, verificarea montajului, recomandari de cxploatare. = Mecanismul pinion-cremalier’: 11.225. ~ elemente componente, materiale utilizate; 1.2.26. ~ domenii de utilizare, 11.227. ~ montarea $i demontarea mecanismelor pinion- cremaliera, verificarea montajului, recomandari de exploatare. TTB. Mecanisme pentru transformarea migcarii de rotafie {in migcare rectilinie alternativi: W181. | 11.228. *_ Mecanismul bieli-manivela: Calificarea: Tehnician transporturi Clasa a XI-a, Domeniul de pregatire profesional: Mecanica1.2.29. ~ schema mecanismului biela-manivela, elemente | 11.230. componente, roluri functionale; 112.31. - domenii de utilizare; 1.2.32. = montarea si demontarea mecanismelor biel&-manivelat (moniarea pistoanelor, montarea bielei, montarea arborelui, montarea volan{ilor), verificarea montajului, recomandairi de exploatare. * Mecanismul cu culisi - elemente componente: - tipuri de mecanismecu culis: cu culisé oseilanta, cu culisa rotativa, cu culisd de translatie; ~ domenii de utilizare: = montarea si demontarea mecanismelor cu culisé, verificarea montajului, recomandari de exploatare. | T1T9. Mecanisme de transformare a migedrii de rotafie continu in migcare de rotatie intermitentii: ‘Mecanismul eu clichet 1.1.8.2, WAG. | 112.37, 11.238, = schema mecanismuluicu clichet, elemente componente, 11.239. materiale utilizates 11.240. - tipuri de mecanisme cu clichet; 112.41 ~ domenii de utilizare; = montarea si demontarea mecanismelorcu + clichet, verificarea montajului, recomandari de exploatare. 1192. | 112.42 + Mecanismul cu eruce de Malta 112.43. - schema mecanismului cu cruce de Malta, elemente 11.2.44, componente, materiale utilizate; 11.2.45. ~ tipuri de mecanismecu cruce de Malta; 11.2.46. ~ domenii de utilizare; = montarea si demontarea mecanismelorcu cruce de Malta, verificarea montajului, recomandari de exploatare 111.10. Mecanisme diverse: = Mecanisme cu came 1.101 - variante constructive, avantajele si dezavantajele mecanismelor cu came, elemente componente, materiale utilizate; - montarea si demontarea mecanismelor cu came, verificarea montajului, recomandari de exploatare. + Mecanisme patrulatere 114.102. | 11.251. - variante constructive, avantajele si dezavantajele 11.252. mecanismelor patrulatere,elemente componente, 1.2.53. materiale utilizate; 112.54, = montarea si demontarea mecanismelor patrulatere, verificarea montajului, recomandari de exploatare. Tit, | 1235. Prevederi legale referitoare la SSM, PSI si 11.2.56. protectia mediului specifice | 11.257. * Lista minima de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, materii prime si materiale, documentafii tehnice, economice, : Tehnician transporturi Domeniul de pregitire profesionalit: Mecanic& 50juridice etc.) necesare dobandirii rezultatelor inva sau la operatorul economic): (existente in gcoali - Videoproiector, calculator, softuri educationale = Organe de transmitere a miscérii: curele, lanjuri, cabluri, roti dintate, roti de curea, roti de fic ~ Mecanisme pentru transmiterea si transformarea miscdrii de rotatie in migcare in miscare rectilinie continu, in miscare tectilinie altemativa, mecanisme de transformare a migc&rii de rotaie continu in migcare de rotafic intermitenta, mecanisme cu came si mecanisme patrulatere - Sisteme tehnice in constructia cdrora sii se regiseasc& diferite tipuri de transmisii mecanice si mecanisme - Bane de lueru, menghina ~ Lubrifiani: uleiuri, unsori ~ Organe de asamblare: suruburi, piulite, saibe, pene, stifturi, bolturi nituri, flange, fitinguri, armaturi, inele elastice, brafari elastice - SDV-uri pentru montarea si demontarea transmisiilor mecanice: truse de chei, clesti, surubelnite - SDY-uri pentru montarea si demontarea mecanismelor de transmitere si transformare a miscarii de rotatie = Utilaje: prese manuale, masini de gaurit stabile si portabile ~ Mijloace de mésurat si verificat: sublere, micrometre, lere de filet, calibre - tampon, calibre inel, rigle, echere + Echipamente de protectie specific. © Sugestii metodologice Confinuturile prevazute pentru modulul Transmisii mecanice si mecanisme, trebuie sa fie abordate intr-o maniera integrata, diferentiata, tinand cont de particularitatile colectivului cu care se lucreaza gi de nivelul initial de pregitire. Nofiunile teoretice necesare aplicajilor practice vor cadrul orelor de laborator si/sau orelor de instruire practica, laborator si/sau lucrailor de instruire practic’. Numérul de ore alocat fiecdrei teme riméne la latitudinea cadrelor didactice care predau confinutul modulului, in functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinje anterioare ale colectivului cu care Iucreazi, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostinfelor de c&tre colectivul instruit. icluse (in materialele de invajare) in inte de efectuarea lucrarilor de Pregatirea practica in cabinete/laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practica din Lnitatca de invatimént sau de la agentul economic are importantA deosebita in atingerea rezultatelor inva{arii/ competentelor de specialitate. Pregitirea practic in cabinete/laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practied. din unitatea de invafamant sau de la agentul economic are importanta deoscbita in atingerea rezultatelor ‘nvatirii si dobandirea competentelor de specialitate, Pregatirea practic’ in laboratorul tehnologic se realizeazi respectind specificitatea activititilor de invajare (prin efectuarea unor lucrari de laborator) pentru care profesorul va pregati ‘materiale de invaare ~ indrumari de laborator. Avand in vedere cd prin lucrarile de laborator, in afara de insusirea cunostintelor teoretice, elevii igi formeaza/dezvolta abilititi practice si probeaza atitudini legate de activitatea desftgurata, se recomandei antrenarea clevilor in toate etapele pe care le presupune efectuarea unei lucrari de laborator: pregatirea standului de lucru, alegerea aparatelor necesare, rezolvarea creativ: eventualelor probleme de adaptare a echipamentelor/mijloacelor de invatamént folosite la condi Califfearea: Tehnician transporturi Clasa a X1-a, Domeniul de previtire profesionala: Mecaniciconerete din laborator si/sau la specificul sarcinilor de Tucru pe care le presupune efectuarea lucririi etc. Astfel, elevii beneficiazt de mai multe oportunit&ti pentru a proba atitudinile conexe modulului Transmisii mecanice si mecanisme iar profesorul are la dispozitic un context mai larg pentru a observa $i evalua aceste atitudini, Considernd lista minima de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, materi prime si materiale, documentatii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobandirii rezultatelor invatarii, existente in scoala sau la operatorul economic, sugerdim urmitoarea lista orientativa de activitati/teme pentru Iucrarile de laborator/instruire practici: - exereitii apli functionare; live si practice de identificare a transmisiilor mecanice dupa constructie si dupa - exercitii aplicative si practice de identificare a diferitelor elemente componente ale transmisiilor mecanice si mecanismelor; - exercitii aplicative si practice de identificare a mecanismelor pentru transformarea miscdrii de rotatie in miscare rectilinie continu& dupa constructie si dupa functionare ; ~ exercitii aplicative si practice de identificare a mecanismelor pentru transformarea rotatie in migcare rectilinie alternativa, dup constructie si dupa functionare ; aplicative gi practice de identificare a mecanismelor pentru transformarea miscarii de rotajie continua in migcare de rotatie intermitenta, dupa constructie si dup’ functionare; ~ exercifii practice de montare si demontare a transmisiilor mecanice; - exercifii practice de montare si demontare a mecanismelor; itii practice de verificare a montajului realizat; - documentare dupa diverse surse de informatii pentru o tem dats; = studiu individual privind utilizarea materialelor si fluidclor cu rise mare de intoxicare /inflamabilitate /explozie; - studiu individual referitor la prevederile normelor de sinatate si securitate a muncii, apirare impotriva incendiilor si protectia mediului la montarea si demontarea transmisiilor mecanice si mecanismelor. Se considera c& nivelul de pregittire este realizat corespunzitor, daca poate fi demonstrat fiecare dintre rezultatele invatirit. Modulul ,,Transmisii mecanice si mecanisme”, are o structuri flexibila, deci poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregatirea se recomanda a se desfiigura in laboratoare sau/si in cabinete de specialitate, ateliere de instruire practica din unitatea de invaimant sau de la operatorul economic, dotate conform listei minime de resurse materiale menfionate mai sus. Pregitirea practicd, desfasurat& in cabinete/laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practic din unitatea de invatamant sau de la agentul economic are importané deosebita in dobindirea rezultatelor invatarii prevazute in Standardul de pregatire profesionala al calificarii. Se recomandi abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitii de invajare variate, prin care si fie luate in considerare stilurile individuale de invajare ale fiecdrui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES. Aceste activitati de invatare vizeazi: = aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive si operatorii ale elevilor, pe exersarea potentialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului in coparticipant la propria instruire si educatie; ea: Tehnician transporturi L-a, Domeniul de pregatire profesionala: Mecanicd~ imbinarea si alternarea sistematicd a activitifilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie, exercitiul personal, instruirea programati, experimentul si lucrul individual, tehnica muncii cu fige) cu activitatile ce solicita efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul discutiilor, asaltului de id ‘i, metoda Phillips 6 — 6, metoda 6/3/5, metoda expertului, metoda cubului, metoda mozaicului, discujia Panel, metoda cvintetului, explozia stelara, metoda ciorchinelui, etc; - folosirea unor metode care s& favorizeze relatia nemijlocité a elevului cu obiectele cunoasterii, prin recurgerea la modele concrete cum ar fi modelul experimental, activitatile de documentare, modelarea, observatia/ investipatia dirijatd etc.: ~ _insusirea unor metode de informare si de documentare independents (ex. studiul individual, investigatia stiintifica, studiul de caz, metoda referatului, metoda proiectului etc.), care ofera deschiderea spre autoinstruire, spre invajare continua (utilizarea surselor de informare: ex. ioteci, internet, bibliotec virtuala). Pentru atingerea rezultatelor invatarii pot fi derulate urmatoarele activitati de invajare: = elaborarea de referate interdisciplinare; - _activitati de documentare: - _vizionari de materiale video (filme didactice, documentare video, ed/ dvd ~ uri); - problematizarea; ~ invatarea prin descoper - activitati practice; - — studii de caz; = elaborarea de proiecte: + activitati bazate pe comunicare $i relationare: itdti de lucru in grup/ in echipa. Un exemplu de metoda didactic’ ce poate fi folosité in activitatile de predare/invajare este Metoda Piramidei sau metoda bulgirelui de zipada. Metoda piramidei sau metoda bulgirelui de zipadi are la baz impletirea activitatii individuale cu cea desPigurata in mod cooperativ, in cadrul grupurilor, Ea consti in Incorporarea activititii fiectirui membru al colectivului intr-un demers colectiv mai amplu, menit si ducd la solufionarea unei sarcini sau a unei probleme date. Fazele de desftsurare a metodei piramidei: |. Faza introductiva: profesorul expune datele problemei in cauza si pune la dispozitia elevilor 0 fis de documentare referitoare a “Transmisii prin curele”; 2. Faza lucrului individual: elevii lucreaza pe cont propriu la solutionarea problemei timp de cinct minute. in aceasti etapa se noteaza intrebirile legate de subiectul tratat. 3. Faza lucrului in perechi: elevii formeazd grupe de doi elevi pentru a discuta rezultatele individuale la care a ajuns fiecare. Se solicit rispunsuri la intrebaile individuale din partea colegilor si, in acelasi timp, se noteazi daca apar altele noi. 4. Faza reuniunii in grupuri mai mari. De obicei se alcatuiese dou mai grupe, aproximativ egale ca ‘numar de participanti, aledtuite din grupele mai mici existente anterior §i se discuta despre solufiile la care s-a ajuns. Totodatd se raspunde la intrebarile rimase nesolutionate. Calificarea: Tehmician transporturi Clasaa Xi-a, Domeniul de pregitize profesionali: Mecanicd5. Faza raportarti soluiilor in colectiv. Intreaga clasa, reunitd, analizeaza si concluzioneaza asupra ideilor emise. Acestea pot fi trecute pe tabla pentru a putea fi vizualizate de catre tofi participantii $i pentru a fi comparate. Se lamuresc si rispunsurile la intrebarile nerezolvate pani in aceasta faza, cu ajutorul conducatorului (profesorul); 6, Faza decizionald. Se alege solujia finala si se stabilese concluziile asupra demersurilor realizate Ca si celelalte metode care se bazeazi pe lucrul in perechi si in colectiv, metoda piramidei are avantajele stimularii invatarii prin cooperare, al sporirii increderii in forfele proprii prin testarea ideilor emise individual, mai inti in grupuri mici si apoi in colectiv. 6.Faza decizionala 5. Faza raportiirii solutiilor in colectiv 4.Faza reuniunii in grupuri mati 3. Faza lucrului in perechi 2. Faza lucrului individual 1. Faza introducti Mai jos, prezentim un exemplu de utilizare a METODA PIRAMIDEI sau METODA sARELUI DE ZAPADA in activitttile de invatare: TEMA: Transmisii prin curele-lucrare de laborator Rezultate ale invatirii vizate: RI: 11.1.2 Transmisii prin curele si cabluris RI: 11.2.2 Identificarea elementelor componente ale transmisiilor prin curele si cabluris RE; 11.2.4, Executarea operafiilor de montare gi demontare a transmisiilor prin curele si cabluris 1.2.5, Verificarea transmisiei prin curele si cabluri; ‘Tehnician transporturi , Domeniul de pregatire profesionalit: Mecanica 4RE:11.2.55. Aplicarea normelor legale referitoare la SSM, PSI si protectia mediului specifice RI: 11.2.56. Utilizarea corecta a vocabularului comun si a celui de specialitate; RI: 11.3.2. Colaborarea cu membri echipei de lucru, in scopul indeplinirii sarcinilor de la locul de munca 3.Autoevaluarea activititii desfagurate; RI=11.3.4. Manifestarea preocuparii de imbunatagire a propriei sale activitayi ; RI: 11.3.10. Respectarea termenelor/ timpului de realizare a sarcinilor. RI: 1.3.11, Respectarea normelor legale referitoare la SSM, PSI si protectia mediului specifice Lucrarea se poate realiza in laboratorul sawsi cabinetul de specialitate din unitatea de ‘invagamant dotat cu echipamentele si/sau componentele acestora necesare rezolvarii sarcinilor de lucru. Scopul lucrarii este acela de a prezenta © transmisie mecanicd combinati, care are in componen{a o transmisie prin curele trapezoidale, o transmisie prin roti dinfate si o transmisie prin anf. in cadrul lucrarii elevii trebuie si identifice transmisia prin curea trapezoidala, elementele componente ale transmisiei, si cunoasca operatiile de demontare si de montare a transmisiei prin curea trapezoidala ( montarea/demontarea rotilor de curea, modalititi de intindere a curelei pe ‘masini special, montarea curelei, verificarea intinderii curelei, montarea rojilor pe arbori, ) si sa verifice functionarea transmisiei, Pe toaté durata lucrului elevilor, se va avea tn vedere respectarea normelor de sdnitate si securitate in munca, a celor privind prevenirea gi stingerea incendiilor, precum si legislatia privind protcctia mediului si gestionarea deseurilor. 1. Faza introductivat: Profesorul_ enunji tema: MONTAREA SI DEMONTAREA TRANSMISHLOR PRIN CURELE si pune la dispozitia elevilor o fis de documentare referitoare la “Transmisii prin curele”. Prezentarea dispozitivului: Dispozitivul din figura se compune din motorul electric 1 (B3-90SX 1,5X800A), reductorul intate 2, roata de curea conducatoare 3 (SR ISO 4183), roata de curea condusd 4 (SR ISO cu rofi 4183), curea trapezoidala ingusta profil SPA 5 (DIN 7753T1), lanful cu role si zale scurte 6 (STAS 5174) si transportorul cu banda 7. Se identifica cele trei tipuri de transmisii care intra in componenta transmisiei mecanice combinate. Se pomeste instalajia si se urmareste functionarea ei in ansamblu, dar si functionarea fiecarui tip de transmisie mecanica. Calificarea: Tehnician transporturi Clasa a XI-a, Domeniul de pregatire profesional: Mecanica2. Faza lucrului individual: clevii studiaza si identifica elementele componente ale transmisiei prin curea: roata de curea conducitoare 3 (SR ISO 4183), roata de curea condusi 4 (SR ISO 4183), curea trapezoidal ingusta profil SPA 5 (DIN 775371). 3. Faza lucrului in perechi: Elevii discuta cate doi despre elementele componente pe care le “observa si posibila utilizare a lor, avantajele si dezavantajele transmisiilor cu curele, 4. Faza reuniunii in grupuri mal mart: Elevii formeaza grupuri de cate patru sau cinci pentru a discuta despre opcratiile de montare si demontare a transmisiei prin curea trapezoidala: montarea rotilor de curea, verificarea montarii rotilor de transmisie prin masurarea bataii radiale si frontale cu ajutorul comparatorului, montarea curelei in canalele rofilor de curea, intinderea curelei in diverse moduri, pentru a se climina sigeata curelei, verificarea turatiei rotii condueditoare cu cea a roti conduse in plina sarcina, 5. Faza raportirii solutiilor in colectiv: Intreaga clas, reuniti, analizeaza transmisia prin curea trapezoidald. Se noteaz pe tabla denumirea elementelor componente ale transmisiilor prin curele, materiale de executie, avantaje si se specific’ domeniile lor de utilizare, se discutt despre tehnologia montarii, demontarii si reglajului transmisiei cu curea. Profesorul lamureste problemele si intrebarile apairute. 6. Faza decizionald:. Se stabilese concluzii rezultate din efectuarea lucririi si concluzii asupra participarii elevilor la activitate Concluzia: impreuna cu elevii se va decide dac& mai sunt si alte probleme de clarificat la tema propusa. Pentru activitatile desftisurate in atelierele scoala din unitatea de invafimdnt si/sau de la agentul economic, prevazute la instruirea practic’, conform planului de invajimant, se recomanda urmatoarea activitate de : Luerare practicd ‘Tema: Realizati demontarea/montarea mecanismului bieli/maniveli Contextul de interventie:atelier scoala sau atelier scoala/hala agent economic Rezultatele inviitirii vizate a fi dobandite prin lucrarea practic Cunostinte: ‘11.1.8, Mecanisme pentru transformarea misc&rii de rotafie in migcare rect + Mecanismul bieli-maniveli Abilitat: 11.2.28. Identificarea elementelor componente ale mecanismului bielé-manivela 11.2.29. Citirea schemei mecanismului 11.2.31. Executarea operatiilor de montare si demontare a mecanismelor bielS-manivela 1.2.32. Verificarea funcjionarii montajului realizat 11.2.55. Aplicarea normelor legale referitoare la SSM, PSI si protectia mediului specifice 11.2.56. Utilizarea corecté a vocabularului comun si a celui de specialitate; Atitudit 11.3.2 Colaborarea cu membri echipei de Iueru, in scopul indeplinirii sarcinilor de Ia locul de muneit: 11.3.3. Autoevaluarea activitatii desfisurate; 11.3.4. Manifestarea preocuparii de imbundititire a propriei sale activita 113.10. Respectarea termenelor/ timpului de realizare a sarcinilor. 11.3.1 Respectarea normelor legale referitoare la SSM, PSI si protectia mediului specifice “Tefnician transporturi Domeniul de pregitire profesionala: Mecanica 56Sarcini de lweru 1. Identificati elementele componente ale mecanismului bielé manivela 2.Alegeti S.D.V-urile necesare realizirii demontarii/montarii mecanismului bieki/manivela 3. Realizati demontarea/montarea mecanismului bield maniveli (demontarea/montarea pistonului, _demontarea/montarea ielei, demontarea/montarea—_arborelui, demontarea/montarea volantului) 4. Verificati functionarea montajul realizat 5. Respectafi normele de sindtate si securitate in mune’, apirare impotriva incendiilor, de protectie a mediului. © Sugestii privind evaluarea Evaluarea reprezinta partea final a demersului de proiectare didactica prin care profesorul Ya masura eficienta intregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmareste masura in care elevii au atins rezultatele invajarii si si-au format competentele stabilite in standardele de pregatire profesionald. Evaluarea rezultatelor invayarii poate a Continua: + Instrumentele de evaluare pot fi diverse, in functie de specificul temei, de modalitatea de evaluare ~ probe orale, scrise, practice — de stilurile de invatare ale elevilor. = Planificarea evaluirii trebuie si se deruleze dup& un program stabilit, evitandu-se aglomerarea mai multor evaluati in aceeasi perioada de timp. * Va fi realizata de catre profesor pe baza unor probe care se refera explicit la cunostinfele, abilititile si atitudinile specificate in standardul de pregatire profesionala. b. Finalat: * __Realizata printr-o prob cu caracter integrator la sférsitul procesului de predare/ invajare si care informeaz& asupra indeplinirii criteriilor de realizare a cunostin{elor, abilitatilor si atitudinilor. Sugerim urmatoarele instrumente de evaluare continu: = fige de observatie; > fige de Iuerus = fige de documentare; + fige de autoevaluare/ interevaluare; - seul; ~ referatul stiintific; = proiectul; ~ _activitati practice; ~ teste docimologice: + lucrari de laborator/ practice. Sugerim urmatoarele instrumente de evaluare finalii = proba practicas ~ proiectul; + studiul de caz; = portofoliul = testele sumative; Se recomanda ca in parcurgerea modulului si se utilizeze atat evaluarea de tip formativ cat si de tip sumatiy pentru verificarea atingerii rezultatelor invafarii. Elevii vor fi evaluafi in ceea ce priveste atingerea rezultatelor invajarii specificate in cadrul modulului. In vederea evaluarii rezultatelor invatirii, se prezint& doud exemple de teste de evaluare: test de evaluare sumativa, = proba practic’. Caliticarea: Tehnician transportui Clasa a X1-a, Domeniul de pregatire profesionala: MecanicaTEST DE EVALUARE SUMATIVA © Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu. ¢ Timpul efectiv de lucru este de 50 minute, L1.. Pentru fiecare dintre cerintele de mai jos (1 — 5), scriefi, pe foaia cu raspunsuri, litera ccorespunzaitoare rspunsului corect: (10 puncte) 1..Rolul functional al transmisiilor mecanice este : a. dea transmite migcarea , momentul de torsiune si putereas b. dea transmite numai migcarea de rotatie; ¢. dea sustine organele de transm d. dea face legatura intre doua axe. 2. Transmisia prin cablu functioneaza prin : a. aderentas b. alunecare; . angrenare; 4. antrenare. 3. Transmisia prin curea are rolul : a. dea bloca migcarea; b. dea favoriza migcarea; . de a transforma miscarea; d, de a transmite migcarea. 4. Cureaua este: a, o banda inchisé, flexibila si extensibila; b. o banda inchisi, rigida si extensibila; ¢. o banda deschisa, flexibila si extensibila; 4. 0 banda deschisd, rigida si extensibila, 5. Cablul este un ansamblu format din fire: a. metalice sau plastices bb. neferoase sau metalice; ¢. textile sau metalice; d. textile sau plastice. 1.2. Serieti pe foaia cu rispunsuri litera corespunzatoare fiecarui enun{ si notati in dreptul ei litera ‘A, daca aprecia{i ca enuntul este adevarat sau literaF, dact apreciaji ci rispunsul este fals. (20 punete) 1, Mecanismele cu roti de frictiune pot asigura transmiterea uniform’ a miscarii arborilor, cu 0 valoare constant a raportului de transmitere gi transmiterea unor puteri mari 2. Principiul transmisiei prin lant se bazeaza pe aderenta lantului cu rotile speciale de lant. 3. Transmisile prin cablu se folosesc in special la masinile de ridicat gi transportat. 4. Transmisiile prin curea permit transmiterea migcarii la distante mari, de pind la 10 m. intate, una conducatoare, iar cealalta condust. TTehnician transporturi Domeniul de pregitire profesionala: Mecanic& 58L3.in coloana A sunt date tipuri de transmisi iar in coloana B schemele acestora. Scrieti pe foai de rispuns asocierea corecta dintre fiecare tip de transmisie din coloana A. si schema acesteia din coloana B: (10 puncte) A B. 1. transmisia inerucisata prin curea; a A y 2. transmisia paralelé prin curea; b, 3. transmisia prin lant; e B ie 4. transmisia cu roti dintate cu axe perpendiculare; d. ) 5. transmisia cu roti dintate cu axe paralele; e f. Subiectul If TOTAL: 30 puncte Th. i, Scrieti, pe foaia cu raspuns informatia corecti care completeazi spatiile libere: (5 puncte) a. Mecanismele cu roti dintate pot asigura transmiterea « rotatie. b. Mecanismele cama ~tachet realizeazi (2). miscatii, Calificarea; Tehnician transporturi Clasa a XI-a, Domeniul de pregatire profesional: Mecanica. Mecanismul cu Cruce de Malta realizeazi transformarea migcarii_ de 13).nvecontinud in migcare de rotatie intermitenté. 4. Mecanismul surub-piulits realizeaza transformarea migcirii de rotafie in migcare seveesene( continua. e. Rolul mecanismului cu culist oscilant& este de a transforma miscarea circulard a elementului conducator in miscare de translafie........(5)........a elementului condus. 112. in figura alaturata este reprezentata o transmi Precizati: a. Tipul transmisiei mecanice; b, Elementele componente ale transmisiei mecanice; ¢. Rolul functional al transmisiei mecanice; 4. Principiul de functionare al transmisiei mecenice. ie mecanica. (20 puncte) IL3. Un mecanism cu roti dintate cilindrice si angrenare exterioara asigurii transmiterea migcarii de rotatie intre doi arbori. Precizati sensul de migeare al rotilor puncte) Subiectul I TOTAI 30. TILA. in figura aliturata este reprezentat un troliu cu actionare manuala, (20 puncte) Realizaji un eseu cu tema “Transmisia prin cablu”, avand in vedere urmatoarele: a. Definirea trast prin cablu; b. Elementele componente ale transmi ¢. Clasificarea cablurilor; 4. Utilizari ale transmisiilor prin cablu. lor prin cablus 111.2. Daca o transmisie prin lant are diametrul rotii motoare DI = 30 mm, iar diametrul roti conduse D2 = 60 mm, calculati raportul de transmisie (i). (20 punete) BAREM DE CORECTARE $I NOTARE ¢ Toate subiectele sunt obligatorii, Se acordi 10 puncte din oficiu. Subiectul. I TOTAL: 30 punete L1.6x2p 0 puncte) 1.—a; 2.—a; 3.—d; 4.-a; 5.-c. Pentru fiecare rispuns corect, se acorda cate 2 puncte; pentru raspuns gresit sau lipsa acestuia, se acorda 0 puncte. Tehnician transporturt Domeniul de pregatie profesionalé: Mecaniet 601.2. (5x 2p =10 puncte) a.—F; b-F; @—A; dA; @ A, Peniru fiecare raspuns corect, se acordé céte 2 puncte; pentru réspuns gresit sau lipsa acestuia, se acordd 0 puncte. 13. (Sx 2p= 10 punete) 1-8; 2-0 3.-b; 4.-€; 5.-4. Pentru fiecare asociere corectd, se acorda eéte 2 puncie: peniru asociere gresita sau lipsa acesteia, se acorda 0 puncte. Subiectul. 11, TOTAL: 30 puncte ILL(S x Ip = 5 puncte) (1) -uniforma; (2) —transformarea; (3) =rotatie; (4) — reetilinie; 6) alternativa. Pentru fiecare cuvant identificat corect, se acorda cdte I punet; pentru réspuns gregit sau lipsa acestuia, se acordé 0 puncte. 112. (20 puncte) a.transmisie prin curea; Pentru rispuns corect se acordei 2 puncte. Pentru raspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte. b, roata motoare (conducatoare), roatd condusd (antrenat’), curea de transmisie; Pentru raspuns coreet se acorddé 12 punete (3X4 puncte). Pentru raspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte. ¢. transmite miscarea de rotatic intre doi arbori, prin intermediul curelei; Pentru raspuns corect se acordaé 4 puncte. Pentru raspuns partial corect se acordé 2 puncte. Pentru réspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte. 4, functionarea se bazeaza pe aderenta. Pentru raspuns corect se acord 2 puncte. Pentru raspuns incorect sau lipsa acestutia, 0 puncte. 13. (5 punete) Roile se rotese in sensuri diferite (se realizeaza inversarea sensului de rotatie). Pentru raspuns corect se acordé 5 puncte. Pentru raspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte. Subiectul. UE, TOTAL: 30 puncte TILL. 20 puncte) a. Transmisia prin cablu este un mecanism care are rolul de a transforma migcarea de rotatie a tamburului pe care este infigurat cablul, in miscare rectilinie a capatului liber al cablului de care este fixat cérligul. Pentru raspuns corect se acordé 5 puncte; pentru rispuns incorect seu lipsa acestuia, 0 puncte. b, Transmisia prin cablu se compune din: arbore conducator, tambur, cablu, célig. Pentru raispuns corect se acorda 5 puncte; pentru raspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte. ¢. Cablul este un ansamblu format din fibre textile sau metalice, objinut prin risucire sau impletire. Se disting: cabluri cu toron rotund sau profilat; cabluri cu inima metalica sau nemetalica; cabluri rasucite spre dreapta sau spre stnga. Calificarea: Tehnician transporturt Clasa a XI-a, Domeniul de pregitire profesionalf: MecanicitPeniru raéspuns corect se acordé 5 puncte; pentru raspuns partial corect se acorda 3 puncte; pentru raspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte. 4. Cablurile se utilizeazi la masini de transportat si ridicat, macarale, trolii, seripeti, palane, tcleferice, ascensoare. Pentru raspuns corect se acorda 5 puncte; pentru ritspuns incorect sau lipsa I11.2. (10 puncte) i=60/30=2 Pentru scrierea formulei de calcul se acorda 5 puncte; pentru tnlocuirea datelor numerice in formuls, se acorda 2 puncte; pentru efectuarea caleulelor se acorda 2 puncte; pentru precizarea rezultatului se acorda 1 punct; pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte. PROBA PRACTICA Rezultatele invita Cunostinte: 11.1.4. Transm Abilitti: 1.2.10, Identificarea elementelor componente ale transmisiilor cu roti de frictiune 11.2.11. Selectarea elementelor necesare realizarii unei transmisii cu rofi de frictiune 1.2.12. Executarea operaiilor de montare si demontare a transmisiilor cu roti de frictiune 11.2.13.Verificarea function&rii transmisiei cu roti de frictiune 1.2.55. Aplicarea normelor legale referitoare la SSM, PSI si protectia mediului specifice 11.2.56. Utilizarea corecté a vocabularului comun si a celui de specialitate; Atitudini: 11.3.2. Colaborarea cu membri echipei de tucru, in scopul indeplinirit sarcinilor de la locul de muni 11.3.3. Autoevaluarea activitatii desftigurate: 11.3.4. Manifestarea preocuparii de imbundtaire a propriei sale activitai 11.3.10. Respectarea termenelor/ timpuui de realizare a sarcinilor. 11.3.1. Respectarea normelor legale referitoare la SSM, PSI si protectia mediului specifice ce vor fi verificate prin proba practici: cu rofi de frictiune Enunful femei pentru proba practicd: Demontafi / montafi transmisia cu rofi de fricjiune din sistemul tehnic_ pus la dispozitie, in conditii ‘optime de munca si de securitate. Enunful temei pentru proba or: Prezentati operatiile realizate si precizati rolul transmisiei cu royi de frictiune in cadrul sistemului tehnic pus la dispozitie , enumerati normele de sénatate si securitate in muned pe care le-ai respectat, utilizénd limbajul tehnic adecvat. Sareini de lueruz Identificarea elementele componente ale transmisiei cu roti de fricyiune Alegerea SDV-urilor si utilajelor necesare demontarii / montarii transmisiei cu roti de frietiune © Executarea operatiilor de montare/demontare Verificarea integritatii elementelor ( depistarea fisurilor); Verificarea coaxialitatii arborilor: ine pe arbori: ‘Tehnician transporturi Domeniul de pregitire profesional: Mecanic& o(© Montarea (pe pene). cu fefele frontale in acelasi plan; © Verificarea bataii frontale si radiale; Realizarea presiunii de contact: © Montarea dispozitivului de apasare. Verificarea transmi Verificarca contactului corect (metoda petei de contact); Verificarea finala ( verificarea sub sarcina) Respectarea normelor de stinditate si securitate in munca. GRILA DE EVALUARE Nr Criterii de evaluare Indicatorii de realizare Punctaj ert, acordat [-ldeniificares mijloacelor de Tucru | 10 1, | Primirea si planificarea necesare executarii Incr puncte | sareinii de lueru 1.2.Organizarea ergonomicd a locului | 10 de munca puncte 2.1. Respectarea algoritmului logic §1 tchnologic de efectuare a operatiilor| 15 de montare si demontare a puncte transmisiei cu roti de friotiune | 22Realizarea coreeti a operator, | 5 2. | Realizarea sarcinii de lucru land omeepunaioe: SDV) sie " urile/utilajele e 2.3.Verificarea moniajului realizat 5 punete ZARespectares normelor de sinitae | yy si securitate in munca si protectia mediului puncte 3. | Descrierea operajillor exeeutate in vederea montirii si demontarii} 10 i cu roti de frictiune si a puncte Prezentarea sarcinii de Incru lui efectuat 3.2.Utilizarea adecvaté a limbajulul tehnic in comunicarea cu privire la sarcinile primite si realizate * Bibliografie Constantin, V., Palade, V.— Mecanisme si organe de masini, voll si II, Galati, 1995, Mikos .I.- Organe de masini si transmisii mecanice,editura Mirton, Timisoara 2005 Musat M. si Stoica G., Transmisii mecanice cu reductoare fntr-o treaptdi (indrumar de proiectare), Universitatea Politehnica Bucuresti, 2004 Joan Cerghit —*Metode de invaymant”, Editura Polirom, 2006. ¥ ¥ _ Drobota .V.- Organe de masini si mecanisme,Craiova 1993 v v v Jos, Galati, 2008 v v Calificarea: Tehnician transporturt Clasa a X!-a, Domeniul de pregiitire profesional: Mecanica Oprea Crenguja- Strategii didactice interactive, Editura Didactic& si Pedagogica, 2009. Palade V., Reductor de turafie cu o treapta - indrumar de proiectare, Universitatea Dunirea de