You are on page 1of 88

INDRUMATOR DE LUCRARI DE

LABORATOR DE CALCUL NUMERIC

ALEXANDRU MIHAI BICA VIORICA PURJE

2

Cuprins

Introducere 5

1 Metode de interpolare a functiilor continue 7
1.1 Diferente divizate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.2 Polinomul de interpolare al lui Lagrange . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1.2.1 Algoritmul lui Aitken . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10
1.2.2 Algoritmul lui Newton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
1.3 Polinomul de interpolare a lui Taylor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
1.4 Interpolarea Hermite neteda pe portiuni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
1.5 Interpolare spline liniara . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
1.6 Interpolare spline parabolica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
1.7 Interpolare spline cubica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
1.7.1 Spline cubic complet general de conditii bilocale . . . . . . . . . . . 22
1.7.2 Spline cubic natural generat de conditii initiale . . . . . . . . . . . 25

2 Ajustarea in medie patratica 29
2.1 Metoda celor mai mici patrate: dreapta de regresie . . . . . . . . . . . . . 29
2.2 Metoda celor mai mici patrate: parabola de regresie . . . . . . . . . . . . . 31

3 Formule de cuadratura 35
3.1 Exemple de functii continue cu primitiva in forma de serie in…nita . . . . . 35
3.2 Formula trapezului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
3.3 Formula perturbata a trapezului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 42
3.4 Formula lui Simpson . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 44
3.5 Formula lui Newton . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48

4 Rezolvarea sistemelor liniare 51
4.1 Metoda directa a lui Gauss . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 51
4.2 Metoda iterativa a lui Iacobi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53

5 Metode numerice pentru ecuatii neliniare 57
5.1 Metoda injumatatirii intervalului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
5.2 Metoda aproximatiilor succesive pentru ecuatii scalare . . . . . . . . . . . . 59
5.3 Metoda aproximatiilor succesive pentru sisteme neliniare . . . . . . . . . . 61
5.4 Metoda lui Newton pentru ecuatii scalare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
5.5 Metoda lui Newton pentru sisteme neliniare . . . . . . . . . . . . . . . . . 66

3

4 CUPRINS

5.6 Metoda coardei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70

6 Metode numerice pentru ecuatii diferentiale 75
6.1 Metoda retelelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
6.2 Metoda lui Euler . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
6.3 Metoda lui Heun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
6.4 Metoda Runge-Kutta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
6.5 Metoda aproximatiilor succesive . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 83

Bibliogra…e 87

5. sociologie. psihologie. cat si pentru cea perturbata a trapezului) si metoda aproximatiilor succesive pentru problema Cauchy asociata ecuatiilor diferentiale ordinare de ordinul intai. 3.2.6. interpolarea spline cubica naturala generata de conditii initiale. 1. Capitolul intai este dedicat procedeelor de interpolare a functiilor continue. for- mula trapezului. spline parabolica generata de conditii initiale.1. [21]) inclusiv rezultate proprii. motivand astfel utilizarea formulelor de cuadratura. obtinute prin consultarea unor elemente bib- liogra…ce noi (in acest sens putem mentiona lucrarile [2]. neliniare in capitolul 5). respectiv algoritmul lui Newton.4. Al doilea capitol este dedicat aproximarii polinomiale in medie patratica utilizand metoda celor mai mici patrate exempli…cata pe polinoamele de gradul intai si doi si obtinand dreapta de regresie si respectiv. De asemenea. in capitolul 3 apare metoda exacta a lui Gauss bazata pe eliminarea ce utilizeaza tehnica pivotului maxim si 5 . 2. 1. statistica aplicata). Al treilea capitol prezinta formulele de cuadratura de tip interpolator precum. [3]. metoda celor mai mici patrate pentru obtinerea dreptei de regresie si a parabolei de regresie (utila la ajustarea datelor experimentale si a‡ata ca tehnica matematica de cercetare in economie.3. formula lui Newton (toate trei …ind formule de tip Newton-Cotes) si formula perturbata a trapezului (o formula de tip Euler-Mac Laurin cu doa noduri duble). formula lui Simpson. prezentandu- se polinomul de interpolare a lui Lagrange cu cele doua variante iterative de calcul gener- ate de algoritmul lui Aitken. Astfel. 3. [9]. Astfel. interpolarea spline poligonala.2. [5]. din cadrul Facultatii de Stiinte. parabola de regresie.Introducere Acest indrumator de laborator urmeaza cursul de calcul numeric [4] si este adresat studentilor din anul II ai specializarilor Matematica si Informatica. Pe langa continutul clasic al unui indrumator de lucrari de laborator de analiza numer- ica sau calcul numeric. 6. apar ca o noutate paragrafele 1. 2. spline cubica naturala generata de conditii initiale si spline cubica completa generata de conditii bilocale). la inceputul capitolului 3 sunt prezentate doua exemple de integrale de…nite (provenite din geometrie si teoria probabilitatilor) ce nu se pot calcula cu exactitate. 1.7. cuadratura perturbata a trapezului (cu estimari recente ale restului formulei de cuadratura atat pentru cuadratura trapezului. apoi polinomul lui Taylor si procedeele de interpolare neteda pe portiuni (cubica de tip Hermite cu noduri duble. prezentul indrumator contine multe elemente de noutate adaptate la evolutia actuala a metodelor numerice. acest indrumator poate … folosit si de catre studentii specializarilor ingineresti ce au in planul de invatamint un curs de metode numerice. Desigur.1. interpo- larea spline parabolica generata de conditii initiale. Capitolele 4 si 5 prezinta metode numerice pentru ecuatii si sisteme de ecuatii (liniare in capitolul 4.5. tratand: procedura de interpolare neteda pe portiuni cubica de tip Hermite cu noduri duble folosind algoritmul lui Akima. [6]. spline poligonala.

Ultimul capitol este dedicat metodelor discrete de aproximare a solutiilor ecuatiilor diferentiale ordinare cu conditii la limita. metoda coardei. Cei mai multi dintre algoritmii prezentati sunt insotiti si de programe corespunzatoare in limbajul C. precedate de tehnica sirului lui Rolle de separare a radacinilor.metoda iterativa a lui Iacobi. Heun si Runge-Kutta. Capitolul se incheie cu metoda aproximatiilor succesive bazata pe tehnica punctului …x si cuadratura trapezului. Intai este prezentata metoda retelelor pentru problema bilocala asociata ecuatiei diferentiale liniare de ordinul doi si apoi sunt prezen- tate metodele unipas de tip Euler. metoda tangentei (a lui Newton). metoda aproxi- matiilor succesive. Rezolvarea aproximativa a sistemelor neliniare este abordata prin metoda aproximatiilor succesive si metoda lui Newton (cu algoritmi elaborati pentru sisteme de doua ecuatii cu doua necunoscute). . iar a ecuatiilor neliniare prin metoda inju- matatirii intervalului.

1) ar+k ar r = 0. f ] = i=0 u0 (ar+i ) 7 . m 1: ar+1 ar De…nitia 2: Se numeste diferenta divizata de ordinul k cu nodurile ar . g I si …e functia f : A ! R. ar+k . pentru diferentele divizate exista exprimarea : X k f (ar+i ) [ar . m.Capitolul 1 Metode de interpolare a functiilor continue 1. relativa la functia f. f ] = . ar+1 . :::. r = 0. Cand nodurile din A sunt echidistante atunci intre diferentele divizate si diferentele …nite exista relatia m f (a) Dm f (a) = h m : m!h In general. De…nitia 1: Se numeste diferenta divizata de ordinul intai cu nodurile ar si ar+1 relativa la functia f . ar+1 . :::. r = 0. expresia notatie Dk 1 f (ar+1 ) Dk 1 f (ar ) Dk f (ar ) = [ar . :::. m: Deasemenea. ar+k . ar+1 . m r: Prin conventie. k = 1. expresia notatie f (ar+1 ) f (ar ) Df (ar ) = [ar . k = 0. ar+1 . este cunoscut faptul ca operatorul Dk este liniar.1 Diferente divizate Consideram intr-un interval I R. (1. m 1. ar+k . multimea de noduri A = fak : ak 2 R. f ] = . se noteaza D0 f (ar ) = f (ar ) .

Pentru i = 0. METODE DE INTERPOLARE A FUNCTIILOR CONTINUE unde u (x) = (x ar ) (x ar+1 ) ::: (x ar+k ) : Observatie: Pentru r = 0 si k = m X m f (ak ) X m f (ak ) [a0 ... sau numai valoarea Dm f (a0 ) : III. m. Date de intrare : m ordinul maxim al diferentei divizate ak . Pentru i = 0. m k... x f Df D2 f D3 f . II. Dm 1 f0 Dm f0 a1 f1 Df1 D2 f1 D3 f1 . Pasii algoritmului : Pasul 1.. :::. am . Pentru k = 1..... 8k = 0.. m: uk (x) = x ak In calcule... m. calculeaza Dk 1 fi+1 Dk 1 fi Dk fi := ai+k ai . k = 0... m: La constructia tabelului s-a folosit formula de recurenta Dk 1 f (ai+1 ) Dk 1 f (ai ) Dk f (ai ) = .. i = 0. m k: ai+k ai Aceeasi formula de recurenta o foloseste algoritmul de mai jos : I. in special la constructia formulei de interpolare a lui Newton pentru polinomul lui Lagrange. Date de iesire : Tabloul diferentelor divizate pina la ordinul m.. m ataseaza D0 fi := f (ai ) : Pasul 2.. i = 0. m. :::: :::: :::::: :::::: ::::: am 2 fm 2 Dfm 2 D2 fm 2 am 1 fm 1 Dfm 1 am fm unde fi = f (ai ) . f ] = = k=0 u0 (ak ) k=0 uk (ak ) unde u (x) = (x a0 ) (x a1 ) ::: (x am ) si u (x) . m nodurile diferentelor divizate f (ak ) . m k... k = 1. adica Dk f (ai ) . i = 0. Dm 1 f1 a2 f2 Df2 D2 f2 D3 f2 . m valorile functiei pe noduri.8 CAPITOLUL 1. k = 0.. a1 . este util tabloul de diferente divizate. k = 0.. Dm 1 f Dm f a0 f0 Df0 D2 f0 D3 f0 ....

k = 1. f (x) = p e 2 2 sa se construiasca tabloul de diferente divizate pina la ordinul 5 cu nodurile echidistante ak = a + kh. b]. k = 0. m. m k. X m u (x) Lm f (x) = f (ak ) . m. polinomul de grad minim Lm f care satisface conditiile de interpolare Lm f (ak ) = f (ak ) = yk . Sa se construiasca un program de calcul al tabloului de diferente divizate in limbajul C. POLINOMUL DE INTERPOLARE AL LUI LAGRANGE 9 Pasul 3. sau a…seaza numai Dm f0 : STOP. f (x) = 1+x 2 sa se construiasca tabloul cu difer- entele divizate relativ la nodurile 3. a0 . Se considera cunoscute valorile functiei f : [a. b] jRm f (x)j 1 (1. Pentru functia densitate de probabilitate a lui Gauss 1 1 2 x f : R ! R. 3. f ]. i = 0.2. 1 2.1. 1. x 2 [a. m. 1. k = 0. in formula de interpolare a lui Lagrange f (x) = Lm f (x) + Rm f (x) . b]. b]: . k = 0. b]. pe nodurile distincte ak 2 [a. daca f 2 C[a. :::. 1:5 pina la ordinul 4. b] (1. A…seaza Dk fi .2) k=0 (x ak ) u0 (ak ) unde u (x) = (x a0 ) (x a1 ) ::: (x am ) : Este cunoscut faptul ca operatorul de interpolare al lui Lagrange Lm este liniar. 5. am .4) (m+1)! ju (x)j f (m+1) C 8x 2 [a. daca f 2 C m+1 [a. (1. yk = f (ak ) : De…nitia 1: Se numeste polinomul de interpolare al lui Lagrange relativ la functia f si la nodurile ak . Considerând functia f : R ! R. 8x 2 [a. b]. h = 0:4: 1. 0. m: Observatie: Gradul polinomului Lm f este m. Se obtine expresia lui Lm f . 8k = 0. Deaseme- nea. polinomul de interpolare al lui Lagrange este unic determinat de aceste conditii de interpolare.2 Polinomul de interpolare al lui Lagrange Sunt prezentate formula de interpolare a lui Newton ce foloseste recurent diferentele di- vizate (diagonala tabloului de diferente divizate) si procedura de interpolare a lui Aitken pentru polinomul lui Lagrange.3) are loc estimarea erorii : ju (x)j [x. 8x 2 [a. b] ! R. Probleme propuse : 1. iar conditiile de interpolare de mai sus conduc la un sistem liniar de m + 1 ecuatii cu cei m + 1 coe…cienti ca necunoscute si astfel.

. i = 0. a1 .. cunoscuta doar pe nodurile ak 2 [a.j+1 = ai aj fij ai x pentru i = 1. :::. i = 0.. a1 . Acest aspect restrange sfera de aplicabilitate a procedeului. i 1: Observam ca x a1 x a0 f11 = f (a0 ) + f (a1 ) = L1 f (x) a0 a1 a1 a0 si analog se obtine pentru i = 2. ak+1 . m se obtine relatia de recurenta x ai Lm f (x. 8x 2 [a. k = 0. am ) ak ai x ak Lm 1 f (x. . 1. cerinta cunoasterii majorantului Mm+1 (f ) nu poate … ocolita. ai : . m si j = 0. :::.... ak 1 . b] ! R. k = 0.. a0 . m. . b]: ak ai Metoda lui Aitken consta in generarea tabloului a0 f00 a1 f10 f11 a2 f20 f21 f22 a3 f30 f31 f32 f33 .. :::. m fii = Li f (x) adica polinomul de interpolare Lagrange relativ la nodurile a0 . m.2.10 CAPITOLUL 1. METODE DE INTERPOLARE A FUNCTIILOR CONTINUE Din punct de vedere practic.1 Algoritmul lui Aitken O metoda mult mai practica este stabilita prin algoritmul lui Aitken. ai+1 . :::. aj ) = f (aj ) . pentru normele derivatelor f (k) C . m. a0 . iar elementele celorlalte coloane sunt calculate prin 1 fjj aj x fi. si precizându-se o eroare admisa " > 0. . k. am fm0 fm1 fm2 fm3 . jRm f ( )j < ": Dar aici. bazat pe urmatoarea proprietate de recurenta a polinomului lui Lagrange: Proprietatea de recurenta: Notand L0 f (x. dându-se o fonctie f : [a. :::. fmm unde fi0 = f (ai ) . a0 . presupunandu-se cunoscut un majorant Mm+1 (f ) . ai 1 . se cere sa se determine m 2 N si sa se aproximeze valoarea f ( ) prin Lm f ( ) cu o eroare ce nu depas- este ": In acest caz.. . . :::. .. am ) = Lm 1 f (x. b]. . . j = 0. am ). m + 1 se determina m astfel incat ju ( )j Mm+1 (f ) < ": (m + 1)! si atunci.

Pasii algoritmului: Pasul 1. Deoarece eroarea formulei de interpolare depinde de ju (x)j . Asadar. m. metoda lui Aitken si criteriul sau de oprire necesita doar cunoast- erea valorilor f (ai ) . m " eroarea absoluta maxima admisibila 2 [a. gradul maxim al polinomului de interpolare este m. fii . i = 0. m: Dupa cum se observa. a[i] := a[j]. m.i 1 j = 0: i!1 De aici rezulta un criteriu de oprire a algoritmului lui Aitken dat de conditia jfii fi 1. se ordoneaza nodurile pina este indeplinita conditia jai xj jaj xj . Pasul 2. :::. Se ordoneaza nodurile in functie de distanta lor fata de punctul . Pentru i = 0. daca i < j. . Date de intrare: m gradul maxim al polinomului de interpolare ai . i = 0. i = 0. sau valorile ei pe nodurile de interpolare f (ai ) . fmm devine un sir de aproximatii ale lui f (x) : Acest sir va converge catre f (x) atunci cand lim Lm f (x) = f (x) . Prin urmare. dar algoritmul se poate opri la un grad mai mic (in urma atingerii preciziei dorite). i = 0. rezulta ca pentru a opri acest algoritm cat mai repede este indicat sa se ordoneze nodurile a0 . a[j] := u. am dupa distanta lor fata de . III. nodurile de interpolare f expresia functiei. Algoritmul lui Aitken: I. m. m executa fi0 := f (ai ) . m Pentru j = i + 1. :::. POLINOMUL DE INTERPOLARE AL LUI LAGRANGE 11 Astfel. punctul in care dorim sa aproximam pe f ( ) : Astfel. Acest avantaj justi…ca prezenta acestui algoritm in bibliotecile matematice ale softurilor de calcul numeric (gen Matlab. adica Pentru i = 0.i 1 j <" pentru " > 0 dat initial. f22 . :::.2. m!1 ceea ce in baza criteriului lui Cauchy este echivalent cu lim jfii fi 1. b] punctul in care se aproximeaza functia f: II. algoritmul lui Aitken genereaza primele i + 1 coloane ale tabloului oprindu-se la prima coloana pentru care este indeplinita conditia de mai sus. j = 1. Date de iesire: Li f ( ) valoarea calculata cu precizia ceruta (i m este gradul polinomului pentru care s-a atins aceasta precizie) sau un mesaj de eroare in care se speci…ca faptul ca in conditiile date nu s-a putut calcula o aproximatie cu precizia dorita. m Daca jai j > jaj j atunci u := a[i].1. sirul elementelor de pe diagonala tabloului f11 . Mathcad sau Math- ematica).

f ] [x..... i 1 calculeaza 1 fi. f ] exprimate cu ajutorul diferentelor de ordin inferior. Pentru i = 1. f ] = x am [x.... f ].. a0 ..2 Algoritmul lui Newton Newton a dat o formula utila.... 2.... a1 .... am .. Pasul 4.. am 1 . :::. f ] [x.... sa se calculeze f (1:15) cu o eroare absoluta maxima de 10 3 : 3... :::.. :::... din punct de vedere al calcului si al usurintei de progra- mare (in virtutea modului recurent de constructie). a0 . [x.. Sa se construiasca un program p in limbajul C pentru algoritmul lui Aitken. am 2 .. [x.. ai aj Daca jfii fi 1.. a1 .2. [x... am ... Valorile functiei f (x) = x sunt date pe noduri in tabelul 3 x 1:0 1:1 1:3 1:5 1:6 f (x) 1 1:032 1:091 1:145 1:17 Folosind algoritmul lui Aitken. pentru polinomul de interpolare al lui Lagrange.. tipareste " Nu s-a putut calcula o aproximatie cu precizia dorita ".. f ] = : x a0 ...... f ] = x am 1 . f ] [x. a1 . a0 ....m 1 j < " atunci tipareste Lm f ( ) = fmm : Altfel. f ] = x a1 f (x) f (a0 ) [x. Valorile unei functii f sunt date pe noduri prin intermediul tabelului x 1:00 1:08 1:13 1:20 1:27 1:31 1:38 f (x) 1:17520 1:30254 1:38631 1:50946 1:21730 1:22361 1:23470 Folosind algoritmul lui Aitken.i 1 j < " atunci tipareste Li f ( ) = fii : STOP Altfel. m si j = 0.. a1 ... a1 . METODE DE INTERPOLARE A FUNCTIILOR CONTINUE Pasul 3.. a0 ... a0 ... a1 . a0 . 1:151. f ].. f ] [a0 .. f ] [a0 . a1 ....... :::. am 1 .. STOP.. a0 .j+1 = [fjj (ai ) fij (aj )].. a1 . Probleme propuse : 1. am 1 ... :::..12 CAPITOLUL 1. a0 ..... :::.. a0 .. Pentru a obtine aceasta formula consideram diferentele divizate [x.. a0 . 1:185: 1... i := i + 1.... sa se calculeze cu o precizie de 10 5 valorile functiei in punctele 1:134. [x. am ..... a1 . :::. f ] [a0 . :::. a1 . Daca jfmm fm 1.

a0 . ak ) = Nk 1 f (x. 2. din (1. Daca jNk f ( ) Nk 1 f ( )j < " atunci algoritmul se opreste la ordinul k.6) s-au folosit doar diferentele divizate de pe latura su- perioara a tabloului de diferente. :::. ai .3) si (1. f ]: Se observa ca in formula (1. :::. adica inmultind a doua egalitate cu x 1am . Deasemenea. ak 1 ) + (x a0 ) ::: (x ak 1 ) [a0 . unde N0 f (x) = f (a0 ) : Aceasta proprietate permite construirea recurenta a acestui polinom (deci programare mai facila) precum si oprirea algoritmului odata atinsa precizia dorita. POLINOMUL DE INTERPOLARE AL LUI LAGRANGE 13 Eliminând din aceste m + 1 relatii diferentele divizate [x. :::. am .6) rezulta ca polinomul de interpolare al lui Newton veri…ca relatia de recurenta Nk f (x. :::. ak ) : Insa gradul maxim al polinomului generat de algoritmul de mai jos este m. a0 . f ] = (1. m 1 . b] (1. f ]. a0 .2. x 2 [a.6) i=1 X m = f (a0 ) + (x a0 ) ::: (x ai 1 ) Di f0 i=1 iar restul dat cu ajutorul diferentelor divizate Rm f (x) = u (x) [x. s-a obtinut tocmai formula de interpolare a lui Lagrange f (x) = Nm f (x) + Rm f (x) . f ] + u (x) [x. a1 . :::. a0 . ak . pe a treia egalitate cu (x am 11)(x am ) si asa mai departe pina ultima egalitate se inmulteste cu 1 (x a1 ) ::: (x am ) si adunând egalitatile obtinute membru cu membru si apoi exprimând f (x) se obtine X m f (x) = f (a0 ) + (x a0 ) ::: (x ai 1 ) [a0 . f ]. a0 . 8x 2 [a. .. ak . a0 . :::. k = 0. dupa ce in prealabil s-au reordonat nodurile in functie de distanta lor pina la punctul in care dorim sa aproximam functia f: Astfel se obtin iterativ polinoamele lui Newton de gradele 1.5) rezulta Lm f (x) = Nm f (x) .1.. intr-un mod asemanator cu generarea polinoamelor lui Lagrange prin metoda lui Aitken. am . :::. m. Criteriul de oprire este asemanator. b]: Observatie: Din formula (1.5) cu polinomul de interpolare dat prin formula lui Newton X m Nm f (x) = f (a0 ) + (x a0 ) ::: (x ai 1 ) [a0 . :::. 8k = 1. f ]: i=1 Astfel. . adica la polinomul Nk f (x. a1 . ai . :::.

195. tipareste " Nu s-a putut calcula o aproximatie cu precizia dorita ". m. Daca jNm f ( ) Nm 1 f ( )j < " atunci tipareste Nm f ( ). 1. sa se calculeze cu o precizie de 10 5 valorile functiei in punctele 1.175. Altfel. nodurile de interpolare f expresia functiei. sa se calculeze cu o precizie de 10 5 valorile functiei in punctele 1:134. Pasul 5. METODE DE INTERPOLARE A FUNCTIILOR CONTINUE Algoritmul polinomului lui Newton: I. f ] = Dk f0 . m si Dj 1 fk+1 Dj 1 fk Dj fk := pentru j = 1. :::. . Valorile functiei f (x) = 3 x sunt date pe noduri in tabelul x 1:0 1:1 1:3 1:5 1:6 f (x) 1 1:032 1:091 1:145 1:17 Folosind algoritmul lui Newton. N0 f ( ) = f (a0 ) Pasul 4. k := 0. Pasii algoritmului: Pasul 1. Se calculeaza diferentele divizate [a0 . sa se calculeze f (1:15) cu o eroare absoluta maxima de 10 5 : 3.2 sau obtinând aici iterativ. 2. b] punctul in care se aproximeaza valoarea functiei f: II. ak . m Pentru j = k + 1. a[j] := u. m j: ak+j ak Pasul 3. m " eroarea absoluta maxima admisibila 2 [a. D0 fk := f (ak ) .140. cu ajutorul algoritmului lui Newton. m si pentru k = 0. m Daca jak j > jaj j atunci u := a[k]. sau valorile ei pe nodurile de interpolare f (ak ) . f ] Daca jNk f ( ) Nk 1 f ( )j < " atunci tipareste Nk f ( ) : STOP. ak . m utilizand procedura din paragraful 1. Probleme propuse : 1. Valorile unei functii f sunt date pe noduri prin intermediul tabelului x 1:00 1:08 1:13 1:20 1:27 1:31 1:38 f (x) 1:17520 1:30254 1:38631 1:50946 1:21730 1:22361 1:23470 Folosind algoritmul lui Newton. 1:185: Sa se compare cu valorile obtinute prin algoritmul lui Aitken. k = 0. Date de iesire: Nk f ( ) valoarea calculata cu precizia ceruta (k m este gradul polinomului pentru care s-a atins aceasta precizie) sau un mesaj de eroare in care se speci…ca faptul ca in conditiile date nu s-a putut calcula o aproximatie cu precizia dorita. k = 0. 1. Pentru k 0 cat timp k < m executa Nk f ( ) := Nk 1 f ( ) + ( a0 ) ::: ( ak 1 ) [a0 . STOP. 1:151.14 CAPITOLUL 1.Sa se construiasca un program p in limbajul C pentru algoritmul lui Newton. Pasul 2. Apoi. III. a[k] := a[j]. k = 0. STOP. :::. pentru k = 0. Date de intrare: m gradul maxim al polinomului de interpolare ak . adica Pentru k = 0. Se ordoneaza nodurile in functie de distanta lor fata de punctul .

7) determina in mod unic polinomul de interpolare a lui Hermite.9) se observa ca polinomul lui Taylor poate … obtinut recurent prin T0 f (x) = f (a0 ) (x a0 )k (k) Tk f (x) = Tk 1 f (x) + f (a0 ) . la nodurile ak .3. b] ! R. n: k! Astfel. m: (1.8) k=0 j=0 j! uk (t) iar in formula de interpolare a lui Hermite f (x) = Hn f (x) + Rn f (x) . 8j = 0. rk . k = 0. x 2 [a. 8k = 0. obtinandu- se rk " #! X m X (x ak )j f (t) (j) Hn f (x) = uk (x) jt = ak . unde rk 2 N si …e n = m + r0 + ::: + rm : De…nitia 1: Se numeste polinomul de interpolare al lui Hermite relativ la functia f . valorile f (j) (ak ) . m.1. k = 0.7) Fie u (x) = (x a0 )r0 +1 (x a1 )r1 +1 ::: (x am )rm +1 si u (x) uk (x) = 8k = 0. se obtine algoritmul urmator : . si la valorile f (j) (ak ) . POLINOMUL DE INTERPOLARE A LUI TAYLOR 15 1. m. a0 + h]: (n + 1)! Din formula (1. X n (x a0 )k (k) Tn f (x) = f (a0 ) (1. j = 0. b] (1. k = 0. rk . pentru k = 1. m. daca f 2 C n+1 [a. m. b]. pentru care sunt cunoscute pe nodurile ak [a. b]: (n + 1)! Pentru m = 0 si n = r0 in formula (1. j = 0.9) k=0 k! iar estimarea restului este 1 jRn f (x)j jx a0 jn+1 f (n+1) C daca f 2 C n+1 [a0 h.8) se obtine polinomul lui Taylor ca un polinom de interpolare cu un singur nod multiplu de ordinul n+1. 8x 2 [a. rk . m: (x ak )rk +1 Conditiile (1. b]. b] estimarea restului este 1 jRn f (x)j ju (x)j f (n+1) C 8x 2 [a. polinomul de grad minim Hn f care satisface conditiile de interpolare : Hn f (j) (ak ) = f (j) (ak ) . k = 0.3 Polinomul de interpolare a lui Taylor Consideram functia f : [a.

2. f (4) (a) = 0. P 0 (a) = f 0 (a) P (b) = f (b) . a = 0. Date de iesire: Tn f (u) aproximatia lui f (u) prin polinomul lui Taylor III.16 CAPITOLUL 1. k = 0. f (5) (a) = 1 sa se calculeze T5 f (u) si sa se compare rezultatul cu p p sin 4 = 22 : Se obtine o aproximare a numarului 2 folosind polinomul lui Taylor pentru interpolarea functiei f (x) = sin x: Sa se aplice apoi algoritmul pentru u = 18 = 100 aproximand astfel numarul sin (100 ) : 4. p (0) := 1 si pentru k = 1. n sa se calculeze T7 f (u) si sa se compare rezultatul cu e: Se obtine aici o aproximare a numarului e folosind polinomul lui Taylor pentru interpolarea functiei f (x) = ex : 3. Sa se construiasca o problema similara pentru f (x) = cos x . Metoda lui Akima Pentru f : [a. b] punctul in care se aproximeaza valoarea functiei f II. f 2 C 1 [a. k = 0. P 0 (b) = f 0 (b) . f (0) (a) = 0. n fk := f (k) (a) p (k) := p (k 1) k Pasul 2. Probleme propuse : 1. …e T0 f (u) = f (a) si pentru k = 1. f (2) (a) = 0. …e f0 := f (a) . n. u = 1. Tipareste Tn f (u) : STOP. METODE DE INTERPOLARE A FUNCTIILOR CONTINUE Algoritm pentru polinomul lui Taylor I. Pasii algoritmului: Pasul 1. a = 0. polinomul de interpolare al lui Hermite cu doua noduri duble este unic determinat de conditiile P (a) = f (a) . f (3) (a) = 1. Pentru n = 5. Date de intrare: n gradul polinomului de interpolare a nodul de interpolare (k) f (a) .Sa se construiasca un program in limbajul C pentru algoritmul polinomului lui Tay- lor. f (1) (a) = 1. n = 6 si u = 6 (se va p obtine o aproximatie pentru 3): 1. Pentru n = 7. b]. u = 4 . f (k) (a) = 1. valorile pe nodul a u 2 [a.4 Interpolarea neteda pe portiuni prin polinomul lui Hermite cu noduri duble. b] ! R. n 1 Tk f (u) = Tk 1 f (u) + (u a)k fk p (k) Pasul 3.

i = 1. b] \ L2 [a. se calculeaza intai pantele xi+1 xi mi = .1. b] expresia (b x)2 (x a) 0 (x a)2 (b x) 0 P (x) = f (a) f (b) + (b a)2 (b a)2 (b x)2 [2 (x a) + (b a)] (x a)2 [2 (b x) + (b a)] + f (a) + f (b) : (b a)3 (b a)3 Daca f 2 C 4 [a. n. xi ]. urmand ca valorile derivatei pe noduri sa …e aproximate. b] pentru care F (xi ) = f (xi ) . i = 0. F 2 C 1 [a. sunt cunos- cute (prin masuratori experimentale) doar valorile f (xi ). 8i = 0. i = 0. F 0 (xi ) = f 0 (xi ) . b] : a = x0 < x1 < ::: < xn 1 < xn = b si valorile pe aceste noduri ale unei functii f 2 C 1 [a. i = 0. 8i = 0. Pe scurt. i = 2. b]: In cele ce urmeaza vom nota yi = f (xi ) . f 0 (xi ) . n 1 ti+1 ti iar apoi. se poate construi o functie neteda F 2 C 1 [a. n cerând ca restrictia functiei F la …ecare subinterval [xi 1 .10) avem (b a)4 jR (x)j 7 f (4) C 8x 2 [a. n sa …e Fi dat prin (xi x)2 (x xi 1 ) 0 (x xi 1 )2 (xi x) 0 Fi (x) = f (xi 1 ) f (xi ) + (1. generata prin rationa- mente de natura geometrica. 8i = 0. b]. i = 0. Akima in 1970 si este expusa in [14]. O metoda de aproximare. b]. xi ) pentru orice i = 1. b]: 3 2 Considerand o diviziune a intervalului [a. n 3: (1. dandu-se nodurile xi . f (xi ) . n: Algoritmul de mai jos realizeaza aproximarea valorii f ( ) a functiei f intr-un punct 2 [a. Atunci F 00 este continua pe portiuni si marginita pe [a. a fost propusa de H. n si este un polinom de gradul intai. n si valorile yi .11) (xi xi 1 )2 (xi xi 1 )2 (xi x)2 [2 (x xi 1 ) + (xi xi 1 )] (x xi 1 )2 [2 (xi x) + (xi xi 1 )] + f (xi 1 )+ f (xi ) : (xi xi 1 )3 (xi xi 1 )3 Se observa ca Fi00 exista pe intervalele deschise (xi 1 . b] atunci pentru estimarea erorii formulei de interpolare f (x) = P (x) + R (x) (1. n prin valoarea F ( ) : De cele mai multe ori.12) jmi+2 mi+1 j + jmi 1 mi 2 j . 6= xi . n. jmi+2 mi+1 j mi 1 + jmi 1 mi 2 j mi+1 f 0 (xi ) = . i = 0. INTERPOLAREA HERMITE NETEDA PE PORTIUNI 17 avand pe [a. n.4. b]: Prin urmare. se aproximeaza valorile derivatelor pe unele dintre nodurile interioare prin.

n calculeaza jmi+2 mi+1 j mi 1 + jmi 1 mi 2 j mi+1 f 0 (xi ) := jmi+2 mi+1 j + jmi 1 mi 2 j Pasul 4. Algoritmul lui Akima I. Calculeaza (xj )2 ( xj 1 ) 0 ( xj 1 )2 (xj ) F ( ) := f (xj 1 ) f 0 (xj ) + (xj xj 1 )2 (xj xj 1 )2 (xj )2 [2 ( xj 1 ) + (xj xj 1 )] + f (xj 1 ) :+ (xj xj 1 )3 . Pasii algoritmului: Pasul 1. Se determina indicele j 2 f1. Date de iesire: F( ) valoare ce aproximeaza pe f ( ) : III.12) constituie un punct tare al metodei lui Akima. Pentru i = 0. dar deoarece nu poate propune o formula si pentru primele doua si ultimele trei noduri conduce la necesitatea introducerii arti…ciale a unor pante corespunzatoare extremitatilor intervalului [a. :::.11). n 1 calculeaza pantele xi+1 xi mi := ti+1 ti Pasul 2. mn+2 = 3mn 2mn 1 si se extinde formula (1. ceea ce constituie un punct slab al metodei. i = 0. Pentru i = 0. mn+2 = 3mn 2mn 1 Pasul 3. n: In continuare functia F este construita in baza formulei (1.12).12) pentru i = 0. b] pen- tru a extinde formula (1. n punctul in care se realizeaza aproximarea II. i = 0. mn+1 = 3mn 1 2mn 2 . Calculeaza m 2 = 3m0 2m1 . n valorile yi = f (xi ) .18 CAPITOLUL 1. In baza metodei lui Akima se introduc atunci doar pantele suplimentare m 2 = 3m0 2m1 . m 1 = 2m0 m1 mn = 2mn 1 mn 2 . m 1 = 2m0 m1 mn = 2mn 1 mn 2 . mn+1 = 3mn 1 2mn 2 . Date de intrare: nodurile xi . METODE DE INTERPOLARE A FUNCTIILOR CONTINUE Formula (1. ng pentru care xj 1 < < xj : Pasul 5.

10. yn sunt valorile pe nodurile xi . :::. i = 0. 128. b] ! R. n. Consideram un interval [a. M. numit spline poligonal. xi ]. b]: Not¼ de n + 1 numere reale. n se de…neşte si : Ii ! R. i = 0. n ale unei functii f : [a. 121. y0 ). i = 1. :::. yn pe nodurile xi . 24 si 27 (adica ora 3 A. a doua zi) s-au masurat valorile glicemiei.5 Interpolare spline liniara Se prezinta functia spline poligonala de interpolare a datelor experimentale (utilizata in multe domenii ca metoda empirica de trasare a gra…cului prin puncte. 114. 8i = 1. xi ]. La momentele 7. n: Daca y0. 23 si 26 (a doua zi A. astfel încât s jIi = si . 21. yn ): Functia s este o functie spline polinomiala de interpolare de gradul intai. y1 ). :::. b] ! R. 6 Tipareste F ( ) : STOP. 96. 8i = 1. yn ) 2 Rn+1 asociat diviziunii n . b]. 18. M. spre exemplu in spitale la curba temperaturii pacientilor internati) si doua tipuri de functii spline cubice generate de conditii bilocale si respectiv. 14. 122. b] ! R. atunci s este o funcţie continu¼ a pe [a. :::. Pentru …ecare i = 1. 13.5 (adica ora 730 ). al c¼ arei gra…c este linia poligonal¼ a ce uneşte punctele (x0 . yi ): Dac¼ a construim s : [a. Sa se aproximeze glicemia acestui pacient de la orele 12. b] si o diviziune a acestui interval : a = x0 < x1 < ::: < xn 1 < xn = b: Notam hi = xi xi 1 şi Ii = [xi 1 . n şi sistemul o diviziune a intervaluluii [a. (xn . INTERPOLARE SPLINE LINIARA 19 ( xj 1 )2 [2 (xj ) + (xj xj 1 )] + f (xj ) (xj xj 1 )3 Pasul. atunci functia spline este de interpolare a functiei f pe nodurile diviziunii : Fie n : a = x0 < x1 < ::: < xn 1 < xn = b am hi = xi xi 1 şi Ii = [xi 1 . 8i = 1. este polinom de gradul m (iii) s (xi ) = yi . yi yi 1 si (x) = yi 1 + (x xi 1 ). n. n: De…nitie: Functia s : [a. y1 . 8x 2 Ii : hi Gra…cul funcţiei si este segmentul ce uneşte punctele (xi 1 . Probleme propuse: 1. yi 1 ) şi (xi . la ora 2) folosind algoritmul lui Akima. y1 . (x1 . y1 . 8i = 0. n daca: (i) s 2 C m 1 [a. y = (y0. Sa se construiasca un program in limbajul C pentru algoritmul lui Akima. 90 (masurate in mg/dl). 1. conditii initiale. b] (ii) restrictia lui s la …ecare subinterval Ii . obtinandu-se 130. 15.1. .5 (ora 1030 ).5.5 (ora 1530 ). 2. 138. Pentru functia spline cubica generata de conditii bilocale s-a ales varianta mai usor programabila (fara expresii de forma (x ai )+ ) din [8]. se numeste spline polinomial de gradul m de interpolare a valorilor y0.

n: (1. yn astfel incat yi = f (xi ) . Sa se construiasca un algoritm pentru functia spline poligonala de interpolare al c¼ arei gra…c este linia poligonal¼ a ce uneşte punctele (x0 . 21.8i = 1. n si f 2 C 2 [a. n si notam hi = xi xi 1 . a doua zi) s-au masurat valorile glicemiei.5 (ora 1530 ). 8x 2 [a. xi ]. si diviziunea intervalului [a.14) Cerinţele de netezime s 2 C[a. b]. 10.20 CAPITOLUL 1. 8i = 1. astfel incat f (xi ) = yi . 2. b] ! R. b] 8 unde h = maxfhi : i = 1. b]: Vom nota prin si restrictiile functiei s la subintervalele [xi 1 . i = 1. :::. s 2 C 1 [a. METODE DE INTERPOLARE A FUNCTIILOR CONTINUE Teorema: (a se vedea [21]) Daca exista f : [a.13) si (xi 1 ) = yi 1 Se obţine. b] ! R. ng: Probleme propuse: 1. b]. xi ]. n ale diviziunii : Pentru functiile parabolice cubice se folosesc notatiile yi = s (xi ) . yn ) si sa se programeze in limbajul C. rezult¼ a c¼ a relaţiile: hi yi yi 1 = (mi mi 1 ) + mi 1 hi 2 . f 2 C 1 [a.5 (ora 1030 ). s0i (xi ) = mi . xi ] . M. b] : a = x0 < x1 < ::: < xn 1 < xn = b: Deasemenea. b] atunci pentru functia spline poligonala de interpolare a functiei f avem estimarea erorii de aproximare: kf 00 kC 2 jf (x) s (x)j h. 90 (masurate in mg/100 ml). 24 si 27 (adica ora 3 A. 114. …e y0. 8i = 0. 138. 13. n: Restrictiile functiei s la subintervalele [xi 1 . 14. este o functie spline polinomiala de gradul 2 de interpolare a functiei f pe nodurile diviziunii . n sunt obţinute rezolvând prob- lemele Cauchy: mi mi s0i (x) = mi 1 + hi 1 (x xi 1 ) . n: Se observ¼ a s0i (xi 1 ) = mi 1 . b] conduc la condiţiile: si (xi ) = yi . mi = s0 (xi ) . x 2 [xi 1 . mi mi 1 si (x) = (x xi 1 )2 + mi 1 (x xi 1 ) + yi 1 . n: Un spline parabolic de interpolare a functiei f : [a. La momentele 7. y1 ):::. 15. 8i = 0. i = 1.6 Interpolare spline parabolica Consideram o functie f : [a. 8i = 1. 122.5 (adica ora 730 ). Sa se aproximeze glicemia acestui pacient de la orele 12. s 2 C 1 [a. n: 2hi (1. (xn . b] ! R. y0 ). M. y1 . s : [a. 8x 2 [xi 1 . 18. obtinandu-se 130. 96. 128. Sa se compare rezultatele cu cele obtinute prin algoritmul lui Akima. 8i = 0. b] ! R. xi ]. 8i = 1. la ora 2) folosind functia spline poligonala de interpolare. i = 1. (x1 . 23 si 26 (a doua zi A. 1. 121. n: De aici.

128. 121. Sa se compare rezultatele cu cele obtinute prin algoritmul lui Akima si prin interpolare spline poligonala. yn sunt obtinute prin masuratori. Sa se aproximeze glicemia acestui pacient de la orele 12. 18. n valorile pe noduri 2 (a. n niodurile de interpolare y[i]. Se se construiasca un program in limbajul C pentru algoritmul functiei spline parabolice generata de conditii initiale. 8i = 1.5 (ora 1030 ). b capetele intervalului n numarul de subintervale ale diviziunii x[i]. M. a doua zi) s-au masurat valorile glicemiei. n calculeaza 2 m[i] = (y[i] y[i 1]) m[i 1] h[i] 4.6. INTERPOLARE SPLINE PARABOLICA 21 care pot … puse în form¼ a recurent¼ a: 2 mi = (yi yi 1 ) mi 1 . 122. Se da f00 = 2: . 90 (masurate in mg/dl). 14. 138. i = 0. Date de iesire: s ( ) III. n si s0 (x0 ) = m0 : In general valorile y0. 96.1. iar m0 ramane liber. 24 si 27 (adica ora 3 A. :::. 23 si 26 (a doua zi A. 10.15) rezulta: Teorema: (a se vedea [21]) Fiind date valorile y0. 8i = 0. Pentru i = 1. yn si m0 exista o unica functie spline parabolica pentru care. Se determina indicele j 2 f1. Pasii algoritmului 1. Tipareste s ( ) : STOP. Fie m[0] := f00 3. 21. ng pentru care x[j 1] < < x[j] 5. La momentele 7. n: (1. :::. 2. 114.5 (adica ora 730 ). 13. Calculeaza m[j] m[j 1] s( ) = ( x[j 1])2 + m[j 1] ( x[j 1]) + y[j 1] 2h[j] 6. n calculeaza h[i] = x[i] x[i 1] 2. obtinandu-se 130. Pentru i = 1. i = 0. :::. Probleme propuse 1. Daca se cunoaste f00 = f 0 (x0 ) atunci se poate lua m0 = f00 : Algoritmul functiei spline parabolice generata de conditii initiale I.5 (ora 1530 ). b) punctul in care se calculeaza functia spline f00 valoarea derivatei intai pe primul nod II.15) hi Din relatiile de recurenta (1. y1 . la ora 2) folosind algoritmul de la problema precedenta. Date de intrare: a. M. y1 . 15. s (xi ) = yi .

8i = 1. b] ! R. b] ! R. 8i = 0. s : [a. i = 1. este o functie spline polinomiala de gradul 3 de interpolare a functiei f pe nodurile diviziunii . n 1 h1 M 0 h1 M 1 y1 y0 + 6 = h1 f0 (1. n si se obtine " # " # (x xi 1 )3 hi (x xi 1 ) (xi x)3 hi (xi x) si (x) = Mi + Mi 1 + (1.16) ce indeplineste oricare din cele doua conditii suplimentare de mai sus are proprietatile : . n. b] rezulta cerintele s0i (xi ) = s0i (xi+1 ) . s 2 C 2 [a. M1 . n si notam hi = xi xi 1 . n ale diviziunii : Pentru functiile spline cubice se folosesc notatiile yi = s (xi ) . n: hi hi Pentru determinarea coe…cientilor Mi . din conditia s 2 C 1 [a. b] : a = x0 < x1 < ::: < xn 1 < xn = b: Deasemenea. in baza notatiilor de mai sus se vor rezolva problemele bilocale 8 00 M (x xi 1 )+Mi 1 (xi x) < si (x) = i hi . xi ]. mi = s0 (xi ) .17) > : 3 hn M n 1 hn M n yn yn 1 6 + 3 = fn hn din care se determina in mod unic M0. 8i = 1. …e y0. n sunt functii polinomiale de gradul intai.22 CAPITOLUL 1. In [14] se arata ca functia spline cubica (1. n 1: 6 3 6 hi+1 hi La acestea se adauga inca doua conditii M0 = Mn = 0. :::. b]: Vom nota prin si restrictiile functiei s la subintervalele [xi 1 . ultimele doua conditii se obtine sistemul 8 hM > < i i 1 6 + hi +h3 i+1 Mi + hi+16 Mi = yi+1 hi+1 yi yi yi 1 hi . n: Un spline cubic pentru f : [a. xi ] si (xi 1 ) = yi 1 : si (xi ) = yi . Mi = s00 (xi ) . i = 0. 8i = 1. y1 . i = 1. s0 (xn ) = fn (in ipoteza ca sunt cunoscute f 0 (x0 ) = f0 si f 0 (xn ) = fn ). n: Deoarece s00i . b].1 Spline cubic complet general de conditii bilocale Consideram o functie f : [a. 8x 2 [xi 1 . i = 0. Mn : Observam ca matricea acestui sistem este tridiagonala diagonal dominanta si de aceea este nesingulara.7 Interpolare spline cubica 1.7. METODE DE INTERPOLARE A FUNCTIILOR CONTINUE 1. 8i = 1. 8i = 0. b] ! R. yn astfel incat yi = f (xi ) . :::. 8i = 1. f 2 C 2 [a. xi ]. n hi Mi 1 hi + hi+1 hi+1 Mi yi+1 yi yi yi 1 + Mi + = .16) 6hi 6 6hi 6 xi x x xi 1 + yi 1 + yi . 8i = 1. si diviziunea intervalului [a. Adaugand de exemplu. sau s0 (x0 ) = f0 . n 1: Acestea conduc la un sistem liniar de n-1 ecuatii cu n+1 necunoscute Mi . x 2 [xi 1 .

i = 0. Pasii algoritmului Pasul 1. n. g (xi ) = yi . ng pentru care xj 1 < < xj : Pasul 2. s0 (xn ) = fn se construieste urmatorul algoritm. punctul in care se aproximeaza f ( ) prin s ( ) II. Executa 6 y1 y0 6 yn yn 1 d0 := f0 . b]. Executa a0 := 2. fn 2 [a. n valorile yi = f (xi ) . i = 0. :::. bn := 1 Pentru i = 1. c0 := 1. ng: (ii) Aproximare uniforma pentru orice functie f 2 C 2 [a. 6= xi . Date de intrare: nodurile xi . n calculeaza hi := xi xi 1 : ai := 2 Pasul 3. Algoritmul functiei spline cubice complete generata de conditii bilocale I. ng: Pentru functia spline cubica (1. dn = fn h1 h1 hn hn Pentru i = 1. f0 . n valorile derivatei pe nodurile extreme.7.16) veri…cand conditiile s0 (x0 ) = f0 . n 1 calculeaza hi bi := hi + hi+1 ci = 1 bi . 8i = 0. Se determina indicele j 2 f1. b].1. cu estimarea globala a erorii p p kf 0 s0 k b a kf 00 kC h p p kf sk b a kf 00 kC h h. Date de iesire: s ( ) : III. unde h = maxfhi : i = 1. INTERPOLARE SPLINE CUBICA 23 (i) Minimizarea functionalei Zb J (g) = [g 00 (x)]2 dx a adica J (s) = minfJ (g) : g 2 C 2 [a. b]. 8i = 0.

90 (masurate in mg/dl). 24 si 27 (adica ora 3 A. Sa se aproximeze glicemia acestui pacient de la orele 12. Executa d0 z0 := 2 Pentru i = 1. 15. f7 = 3: . Mn a sistemului (1. Se se construiasca un program in limbajul C pentru algoritmul functiei spline cubice generata de conditii bilocale. Determinarea solutiei M0. 122. obtinandu-se 130. M.5 (ora 1530 ).17) Executa Mn := zn Pentru i = n 1. Executa c0 0 := a0 Pentru i = 1. 0 calculeaza Mi := zi i Mi+1 : Pasul 7. Tipareste s ( ) : STOP. Probleme propuse 1. 21.24 CAPITOLUL 1. Sa se compare rezultatele cu cele obtinute prin algoritmul lui Akima si prin interpolare spline poligonala. 121. M1 . 96. 2. La momentele 7. n calculeaza di bi zi 1 zi := !i Pasul 6. M. :::. 128. la ora 2) folosind algoritmul de la problema precedenta. METODE DE INTERPOLARE A FUNCTIILOR CONTINUE 6 yi+1 yi yi yi 1 di := hi + hi+1 hi+1 hi Pasul 4. 13. Se dau f0 = 2. 14. Calculeaza " # " # ( xj 1 )3 hj ( xj 1 ) (xj )3 hi (xj ) s ( ) := Mj + Mj 1 + 6hj 6 6hj 6 xj xj 1 + yj 1 + yj hj hj Pasul 8. 10.5 (adica ora 730 ). 18.5 (ora 1030 ). 138. a doua zi) s-au masurat valorile glicemiei. 23 si 26 (a doua zi A. 114. n 1 calculeaza !i := ai bi i 1 ci i := !i Executa !n := an bn n 1 Pasul 5.

n este determinata prin rezolvarea problemei Cauchy 8 00 1 < si (x) = Mi 1 + hi (Mi Mi 1 )(x xi 1 ) si (xi 1 ) = yi 1 : s0i (xi 1 ) = mi 1 . yn si de la valorile primelor doua derivate pe primul nod. ( Mi + 2Mi 1 = 6 yi yi 1h2mi 1 hi i (1. n. b] cu f 0 2 Lip[a. i = 1. s0 (xi ) = mi . …e y0. b] ! R.xi ] : Se obtine 1 Mi 1 si (x) = (Mi Mi 1 )(x xi 1 )3 + (x xi 1 )2 +mi 1 (x xi 1 )+yi 1 . n (1. restrictia sa la subintervalul [xi 1 . INTERPOLARE SPLINE CUBICA 25 1. n. s : [a. yn astfel incat yi = f (xi ) .21) mi = hi (yi yi 1 ) 2mi 1 2 unde hi = xi xi 1 . m0 si M0 : Estimarea erorii in formula corespunzatoare de interpolare spline poate … gasita in [16] pentru cazurile f 2 Lip[a. n: Prin utilizarea relaţiilor de recurenţ¼ a (1. b] : a = x0 < x1 < ::: < xn 1 < xn = b: Deasemenea.19) Mi + Mi 1 = 2(mi hm i i 1) . :::. xi ].7. n: Fie functia spline cubica de interpolare a functiei f pe nodurile diviziunii .18) Din condiţia s 2 C 2 [a. :::.2 Spline cubic natural generat de conditii initiale Consideram o functie f : [a. b]: Observatie: Valorile m0 si M0 sunt in general libere (experimental. y1 . se obţin relaţiile. y1 . b]: Vom nota prin si restrictiile functiei s la subintervalele [xi 1 . i = 1. 8i = 1. i = 1. si diviziunea intervalului [a. i = 1. daca M0 = Mn = 0 atunci functia spline cubica cu . b] ! R. Astfel. de obicei se determina y0. :::. 8x 2 [xi 1 . n ale diviziunii : In [15] se construieste o functie spline cubica de interpolare generata de conditii initiale. b].21) se obţine in mod unic functia spline cubica de interpolare pornind de la valorile y0. yn ) si pot … date astfel incat functia spline corespunzatoare sa aiba proprietati suplimentare. b] şi condiţiile pe noduri : s(xi ) = yi . n si notam hi = xi xi 1 . i = 1. respectiv f 2 C 1 [a. y1 . s 2 C 2 [a. xi ].1. (1.20) mi = h1i (yi yi 1 ) + 61 hi (4Mi + Mi 1 ) şi ( 6 6mi 1 Mi = h2i (yi yi 1 ) hi 2Mi 1 3 Mi 1 hi . f 2 C 2 [a.7. 8i = 1. b]. n: care sunt echivalente cu oricare din urm¼ atoarele dou¼ a sisteme de relaţii : mi 1 = h1i (yi yi 1 ) 16 hi (Mi + 2Mi 1 ) . unde Mi = s00i (xi ) şi si = s j[xi 1 . i = 1. Astfel. xi ]: 6hi 2 (1. 8i = 0.

n calculeaza hi := xi xi 1 . Pentru i = 1.23) Pentru a avea Mn = 0 se poate obtine m0 astfel: Se de…nesc a1 = 2.25) h2i hi Punand dn M0 = 0 si m0 = (1. Pasii algoritmului Pasul 1. 6= xi . Date de iesire: s ( ) : III. d1 = 6 h21 (y1 y0 ) şi recurent se calculeaza pentru i = 2. s şi s0 aproximeaz¼ a pe f şi 0 respectiv. f . Se determina indicele j 2 f1. cu o eroare estimat¼ a global astfel : p 3 kf sk b a kf 00 kC h 2 p p kf 0 s0 k b a kf 00 kC h: (1. n m0 si M0 . n. punctul in care se aproximeaza f ( ) prin s ( ) II. :::. Deasemenea.22) a a C 2 [a.26) cn se va obtine Mn = 0: Algoritmul functiei spline cubice naturale generata de conditii initiale I.18) va avea proprietatea de minimizare a funcţionalei Zb J(y) = [y 00 (x)]2 dx (1. i = 0. i = 0. se obtine o functie spline cubica naturala. n valorile yi .24) hi 2 şi 6ai 1 ci = 2ci 1 hi 6(yi yi 1 ) 6bi 1 di = 2di 1 : (1. b] ce interpoleaz¼ pe mulţimea funcţiilor de clas¼ a f pe nodurile diviziunii n : Adica. ng pentru care xj 1 < < xj : Pasul 2. Date de intrare: nodurile xi . n hi ci 1 ai = 2ai 1 2 3(yi yi 1 ) hi di 1 bi = 2bi 1 (1. valorile primelor doua derivate pe primul nod 2 [a.26 CAPITOLUL 1. b]. b1 = h31 (y1 y0 ). c1 = h61 . 8i = 0. METODE DE INTERPOLARE A FUNCTIILOR CONTINUE restrictiile la subintervalele diviziunii date in (1.

114.5 (ora 1030 ). La momentele 7. obtinandu-se 130. 10.1. 90 (masurate in mg/dl). d1 := (y1 y0 ): h1 h21 Pasul 2. Calculeaza 1 Mj s ( ) := (Mj Mj 1 )( xj 1 )3 + ( xj 1 )2 + mj ( xj 1 ) + yj 1 : 6hj 2 Pasul 5. b1 := (y1 y0 ) h1 6 6 c1 := . INTERPOLARE SPLINE CUBICA 27 Pasul 3. Pentru i = 2. 24 si 27 (adica ora 3 A.7. Sa se compare rezultatele cu cele obtinute prin algoritmul lui Akima si prin algoritmul de interpolare spline cubic generat de conditii bilocale. a1 := 2. 138. M. Tipareste s ( ) : STOP. n calculeaza hi ci 1 6ai 1 ai := 2ai 1 .23). 15.5 (adica ora 730 ). 128. ci := 2ci 1 2 hi 3(yi yi 1 ) hi di 1 bi := 2bi 1 hi 2 6(yi yi 1 ) 6bi 1 di := 2di 1 : h2i hi Pasul 2.1. 2. M. 122.26) prin folosirea subrutinei de mai sus. Executa 3 M0 := 0. n calculeaza 3 Mi 1 hi mi := (yi yi 1 ) 2mi 1 hi 2 6 6mi 1 Mi := (yi yi 1 ) 2Mi 1 h2i hi Pasul 4. .22) si sa aiba estimarea erorii (1. Executa dn :m0 := cn Prin acesta subrutina se vor determina m0 si M0 astfel incat functia spline cubica core- spunzatoare sa minimizeze functionala (1. Sa se aproximeze glicemia acestui pacient de la orele 12. Probleme propuse 1. Sa se construiasca un program in limbajul C pentru algoritmul functiei spline cubice naturale generata de conditii initiale.3. la ora 2) folosind algoritmul de interpolare spline cubic generat de conditii initiale cu m0 si M0 date in (1. 21. a doua zi) s-au masurat valorile glicemiei.5 (ora 1530 ). 23 si 26 (a doua zi A. 18. Observatie: Daca valorile m0 si M0 nu sunt date atunci se poate intercala intre pasii 2 si 3 subrutina urmatoare: Pasul 2. 96.Pentru i = 1.2. 121. 13. 14.

METODE DE INTERPOLARE A FUNCTIILOR CONTINUE .28 CAPITOLUL 1.

. F. :::. problema interpolarii acestor valori îsi pierde justi…carea. 2. Concret.... Polinomul obtinut se numeste polinomul de regresie. Determinarea acestui polinom va … astfel o aplicatie a metodei lui Sylvester pentru punctele de extrem local ale functiilor de mai multe variabile (a se vedea [25]). i = 0. n si valorile unei functii obtinute experimental (prin masurare) yi .1 Metoda celor mai mici patrate: dreapta de re- gresie Dorind sa stabilim legea de dependenta y = f (x) dintre doua marimi x si y se efectueaza masuratorile exprimate in tabelul x x0 x1 . Cel mai des folosite in de- ducerea empirica experimentala a legilor naturii sunt dreapta (utilizata si in psihologie.. …ind date nodurile xi . Deasemenea... business) si parabola patratica de regresie (utilizata si in economie. X n R (a0 . economie. O alternativa la aceasta situatie este obtinerea polinomului. de un anumit grad …xat. Un asemenea polinom se poate determina utilizand principiul celor mai mici patrate descoperit de K. n pot … obtinute doar cu aproxi- matie.. xn y y0 y1 .. situat cel mai aproape de aceste valori.Capitolul 2 Ajustarea in medie patratica a datelor experimentale Atunci cand valorile unei functii pe nodurile xi . yn : 29 . ap ).. n se cere sa se determine un polinom de grad p. g (x) = ap xp + ::: + a1 x + a0 pentru care reziduul (de variabilele a0 . principiul celor mai mici patrate poate … folosit si la constructia functiilor spline de ajustare a datelor experimentale. p < n. business). Gauss la inceputul secolului XIX. sociologie. ap ) = [yi ap xpi ::: a1 xi a0 ] 2 i=0 se minimizeaza. :::. i = 0. i = 0.

30 CAPITOLUL 2. b) = [f (xi ) g (xi )]2 = [yi axi b]2 : i=0 i=0 In acest scop se considera sistemul 8 Xn > > @R > > @a = 2 (yi axi b) xi = 0 > < i=0 () > > Xn > > > : @R @b = 2 (yi axi b) = 0 i=0 8 X n X n X n > > 2 > < a xi + b xi = x i yi i=0 i=0 i=0 X n X n (2. Pasii algoritmului: . (xn . se va cauta dreapta cea mai apropiata de punctele norului statistic.1) > > > : a xi + (n + 1) b = yi : i=0 i=0 Totodata. b) : Rezolvand acest sistem se determina coe…cientii din ecuatia dreptei de regresie. determinantul sistemului (2. Astfel. n.1) este strict poz- itiv si solutia sistemului (2. Fie ecuatia carteziana a acestei drepte. (x1 . iar imag- inea lor se numeste nor statistic. valorile marimii x yi . yn ) se reprezinta intr-un sistem de axe XOY. y0 ). @2R Xn 2 = 2 x2i > 0 @a i=0 si 2 !2 3 @2R @2R X n 1 X n 1 = @a2 @2R @a@b @2R = 4 (n + 1)2 4 x2i xi 5 > 0. Atunci. valorile marimii y II. AJUSTAREA IN MEDIE PATRATICA Punctele (x0 . Consideram functia g (x) = ax + b si vom determina coe…cientii ce minimizeaza reziduul (abatere patratica medie) X n X n R (a. Date de intrare: n numarul datelor xi . i = 0.1) este unicul punct de minim local pentru reziduul R (a. y1 ):::. i = 0. y = ax + b cu coe…cientii a si b necunoscuti. b coe…cientii din ecuatia carteziana a dreptei de regresie III. n. Date de iesire: a. Algoritmul dreptei de regresie I. @a@b @b2 i=0 n + 1 i=0 n + 1 in virtutea inegalitatii lui Jensen. Daca forma norului statistic este asemanatoare unei drepte atunci se poate presupune ca legea de dependenta dintre x si y este liniara.

. y1 ):::.. Sa se construiasca un program in limbajele C si Pascal pentru algoritmul dreptei de regresie. (xn . 95 399 ( Se gasesc a = 281 si b = 281 ). Consideram functia g (x) = ax2 + bx + c si vom determina coe…cientii ce minimizeaza reziduul (abatere patratica medie) X n X n 2 R (a. (x1 . METODA CELOR MAI MICI PATRATE: PARABOLA DE REGRESIE 31 Pasul 1. Calculeaza d1 a := d d2 b := d Pasul 3.2...2. Calculeaza !2 X n X n d := (n + 1) x2i xi i=0 i=0 X n X n X n d1 := (n + 1) xi yi xi yi i=0 i=0 i=0 X n X n X n X n d2 := x2i yi xi yi xi i=0 i=0 i=0 i=0 Pasul 2. xn y y0 y1 . 2.. c) = [f (xi ) g (xi )] = [yi ax2i bxi + c]2 : i=0 i=0 ... iar imag- inea lor se numeste nor statistic. b. yn : Punctele (x0 . Daca forma norului statistic este asemanatoare unei parabole patratice atunci se poate presupune ca legea de dependenta dintre x si y este de forma y = ax2 + bx + c cu coe…cientii a.. yn ) se reprezinta intr-un sistem de axe XOY. 2. b: STOP. y0 ). Probleme propuse: 1.2 Metoda celor mai mici patrate: parabola de re- gresie Dorind sa stabilim legea de dependenta y = f (x) dintre doua marimi x si y se efectueaza masuratorile exprimate in tabelul x x0 x1 ... b si c necunoscuti. (din [25]) Fie tabelul de valori ale functiei y = f (x) x 1 3 4 6 8 9 y 1 2 4 4 5 3 Sa se determine dreapta de regresie de ecuatie y = ax+b ce ajusteaza datele din tabel. Tipareste a.

32 CAPITOLUL 2. b.2) este strict pozitiv si solutia sistemului (2. determinantul sistemului (2. y = ax2 + bx + c: Algoritmul parabolei de regresie . c) = @a@b @b2 @b@c = 8 xi (n + 1) x2i xi @2R @2R @2R i=0 i=0 i=0 @a@c @b@c @c2 2 ! ! !2 3 X n X n X n X n +8 x2i 4 xi x3i x2i 5+ i=0 i=0 i=0 i=0 " ! ! # X n X n X n X n +8 x3i xi x2i (n + 1) x3i > 0: i=0 i=0 i=0 i=0 Atunci. c) : Rezolvand acest sistem se deter- mina coe…cientii din ecuatia carteziana a parabolei de regresie. @a2 i=0 2 !2 3 @2R @2R Xn X n X n = @a2 @2R @a@b @2R = 4 4 x2i x4i x3i 5>0 @a@b @b2 i=0 i=0 i=0 si @2R @2R @2R 2 !2 3 @a2 @a@b @a@c X n X n X n @2R @2R @2R 4 4 5+ HR (a. b.2) este unicul punct de minim local pentru reziduul R (a.2) > > > > i=0 i=0 i=0 i=0 > > Xn Xn Xn > > 2 : a xi + b xi + c (n + 1) = yi : i=0 i=0 i=0 Totodata. @2R Xn = 2 x4i > 0. AJUSTAREA IN MEDIE PATRATICA In acest scop se considera sistemul 8 > X n > > @R = 2 [yi ax2i bxi + c] x2i = 0 > > @a > > i=0 > > > > > < Xn @R @b = 2 [yi ax2i bxi + c] xi = 0 () > > > > i=0 > > > > > > X n > @R > @c = 2 [yi ax2i bxi + c] = 0 : i=0 8 n > X Xn Xn Xn > > a x 4 + b x 3 + c x 2 = x2i yi > > i i i > > i=0 i=0 i=0 i=0 > < X n X n X n Xn 3 2 a xi + b xi + c xi = x i yi (2.

valorile marimii x yi . METODA CELOR MAI MICI PATRATE: PARABOLA DE REGRESIE 33 I. n. b. valorile marimii y II. Calculeaza d1 a := d . Calculeaza ! ! ! ! ! Xn X n Xn Xn X n d := (n + 1) x2i x4i + 2 xi x2i x3i i=0 i=0 i=0 i=0 i=0 !3 !2 ! !2 X n X n X n X n x2i xi x4i (n + 1) x3i i=0 i=0 i=0 i=0 ! ! ! ! ! X n X n X n X n X n d1 := (n + 1) x2i x2i yi + xi x2i x i yi + i=0 i=0 i=0 i=0 i=0 ! ! ! !2 ! X n X n X n X n X n + x3i xi yi x2i yi i=0 i=0 i=0 i=0 i=0 !2 ! ! ! X n X n X n X n xi x2i yi (n + 1) x3i xi yi i=0 i=0 i=0 i=0 ! ! ! ! ! X n X n X n X n X n d2 := (n + 1) xi yi x4i + x2i x3i yi + i=0 i=0 i=0 i=0 i=0 ! ! ! !2 ! X n X n X n X n X n + xi x2i x2i yi x2i xi yi i=0 i=0 i=0 i=0 i=0 ! ! ! ! ! X n X n X n X n X n x4i xi yi (n + 1) x2i yi x3i i=0 i=0 i=0 i=0 i=0 ! ! ! ! ! ! X n X n X n X n X n X n d3 := x4i x2i yi + xi x2i yi x3i + i=0 i=0 i=0 i=0 i=0 i=0 ! ! ! !2 ! X n X n X n X n X n + x2i x3i xi yi x2i x2i yi i=0 i=0 i=0 i=0 i=0 ! ! ! !2 ! X n X n X n X n X n xi xi yi x4i x3i yi : i=0 i=0 i=0 i=0 i=0 Pasul 2.2. c coe…cientii din ecuatia carteziana a parabolei de regresie III.2. Date de iesire: a. Date de intrare: n numarul datelor xi . Pasii algoritmului: Pasul 1. n. i = 0. i = 0.

5 4 5 y 3 1 6 8 9 13 16 21 25 36 Sa se determine parabola de regresie de ecuatie y = ax2 + bx + c ce ajusteaza datele din tabel. Probleme propuse: 1. 2. b. Fie tabelul de valori ale functiei y = f (x) x -2 -1 1 1.34 CAPITOLUL 2. c: STOP. Sa se scrie un program in limbajul C pentru parabola de regresie. Tipareste a. AJUSTAREA IN MEDIE PATRATICA d2 b := d d3 c := d Pasul 3.5 2 2.5 3 3. .

k = 1. b] atunci se numeste formula de cuadratura de tip interpolator.Capitolul 3 Formule de cuadratura Pentru o functie continua f : [a. formula lui Leibniz-Newton permite calculul integralei de…nite Zb f (x) dx = F (b) F (a): a Zb Cand primitiva F nu se poate determina sub forma …nita. n nodurile formulei de cuadratura. Estimarea erorii comise se poate realiza stabilind o margine superioara pentru restul jR(f )j al formulei de cuadratura. iar xk 2 [a. o formula de cuadratura este de forma Zb X n f (x) dx = Ak f (xk ) + R(f ) a k=1 in care Ak 2 R se numesc coe…cientii. b]. putem mentiona densitatea de probabilitate normala a lui Gauss pe un 35 . Exemple de functii cu primitiva in forma de serie in…nita Printre exemplele de functii continue (chiar analitice) ce au primitiva inexprimabila sub forma …nita. [11] si [24]). x 2 [a. Daca o formula de cuadratura se poate obtine prin integrarea pe intervalul [a. In general. Formula trapezului.1 Motivatia formulelor de cuadratura. atunci integrala de…nita f (x) dx a se poate calcula doar aproximativ. b] ! R.b] a unei formule de interpolare f (x) = P (x) + R(x). formula lui Simpson si in general formulele lui Newton-Cotes sunt formule de cuadratura de tip interpolator( a se vedea [4]. motivand astfel studiul si utilizarea formulelor de cuadratura numerica. cand primitiva sa se poate calcula sub forma …nita. 3.

4] si se gasesc tabelate in tratatele de calculul probabilitatilor. Consideram elipsa de ecuatie implicita x2 y 2 (E) : + 2 1 = 0. 1 x2 f : R ! R. a > b a2 b p a2 b2 cu excentricitatea = a : Ecuatiile parametrice ale elipsei sunt x = a cos t (E) : . a.36 CAPITOLUL 3. a]. Valorile functiei lui Laplace pentru x 2 [0. Zx 1 t2 (x) = p e 2 dt. x 2 [0. 2 ]: y = b sin t Incercand sa calculam lungimea arcului de elipsa cuprins in cadranul I putem folosi atat ecuatiile parametrice la calculul integralei Z2 q E l = [x0 (t)]2 + [y 0 (t)]2 dt 4 0 b p cat si ecuatia explicita y = a a2 x2 . t 2 [0. Densitatea de probabilitate normala cu media zero si dispersia = 1. b > 0. x > 0 2 0 in care integrala se poate calcula doar aproximativ. f (x) = p e 2 2 conduce la functia integrala a lui Laplace. la calculul integralei Za q E l = 1 + [y 0 (x)]2 dx: 4 0 Ambele integrale conduc la integrala eliptica Z2 p E l =a 1 2 sin2 tdt: 4 0 Spre exemplu. FORMULE DE CUADRATURA interval compact si functiile ce conduc la integralele eliptice in sensul Legendre. Za q Za r 4 E 2 1 a + (b2 a2 )x2 l = 1 + [y 0 (x)] dx = dx. 4] sunt aproximate in 401 noduri echidistante din intervalul [0. 4 a a2 x 2 0 0 .

3.2. FORMULA TRAPEZULUI 37

cu substitutia x = a sin t; t 2 [0; 2 ] se obtine

Z2 r
E 1 a2 + (b2 a2 ) sin2 t
l = a cos tdt =
4 a cos2 t
0

Z2 q Z2 r
(a2 b2 )
= a2 + (b2 a2 ) sin2 tdt = a 1 sin2 tdt =
a2
0 0

Z2 p
=a 1 2 sin2 tdt:
0

Integralele eliptice de genul I, II si III in sensul lui Legendre sunt respectiv,
Z'
dt
F (k; ') = p
1 k 2 sin2 t
0

Z' p
E(k; ') = 1 k 2 sin2 tdt
0

Z'
dt
p ;
1 + h sin2 t 1 k 2 sin2 t
0

pentru k 2 (0; 1); h 2 R si ' > 0 constante.
In secolul al XIX-lea J. Liouville a aratat ca pentru nici o integrala eliptica in sensul
lui Legendre primitiva nu se poate obtine sub forma …nita (este suma unei serii de put-
eri). Deci, integralele eliptice nu se pot calcula exact. Spre exemplu, lungimea orbitei
Pamantului in jurul Soarelui se determina prin calculul aproximativ al integralei

Z2 p
l(P ) = 4aE( ; ) = 4a 1 2 sin2 tdt;
2
0

unde = 0; 016729 si a = 149; 6 106 km.

3.2 Formula trapezului
Dup¼
a cum se ştie, pentru o funcţie continu¼
a f : [a; b] ! R; are loc egalitatea,

Zb
b a
f (x)dx = [f (a) + f (b)] + R(f ):
2
a

38 CAPITOLUL 3. FORMULE DE CUADRATURA

Pentru valoarea absolut¼ a a restului R(f ) se pot stabili margini superioare. Corespunz¼
ator
cu propriet¼aţile funcţiei f aceste margini superioare pot … mai apropiate sau mai înde-

artate de jR(f )j. Astfel, dac¼ a f 2 C[a; b] atunci estimarea se face cu ajutorul modulului
de continuitate,
b a b a
jR(f )j $(f ; ):
2 2
În [9] s-au obţinut recent urm¼ atoarele estim¼ ari :
8
> L(b a)2
< 4
; daca f 2 Lip[a; b]
jR(f )j
>
: (b a)2 kf 0 k ;
4
daca f 2 C 1 [a; b]:
Pentru f 2 C 2 [a; b] este cunoscuta estimarea clasic¼
a,
(b a)3 kf 00 k
jR(f )j :
12
Pentru funcţii cu derivata Lipschitz are loc:
Teorema: (in [6]) Dac¼ a f 2 C 1 [a; b] cu f 0 2 Lip[a; b], iar L0 > 0 este constanta
Lipschitz pentru f 0 , atunci
(b a)3 L0
jR(f )j :
12
Considerând o diviziune a intervalului [a; b];
: a = x0 < x1 < ::: < xn 1 < xn = b
not¼
am hi = xi+1 xi ; 8i = 0; n 1; şi

1X
n 1
In (f; ) = hi [f (xi ) + f (xi+1 )]:
2 i=0
Corespunz¼
ator diviziunii de mai sus se obţine :
Teorema: (in [6] si [9]) Formula trapezului corespunz¼
atoare diviziunii este
Zb
f (x)dx = In (f; ) + Rn (f; );
a

iar pentru estimarea restului avem
8 n 1
> P
>
>
1
hi $(f ; 12 hi ); dac¼
a f 2 C[a; b]
>
> 2
>
> i=0
>
> nP1
>
> L
h2i ; dac¼a f 2 Lip[a; b]
>
> 4
>
< i=0
kf 0 k P 2
n 1
jRn (f; )j hi ; dac¼a f 2 C 1 [a; b] (3.1)
>
>
4
i=0
>
> nP1
>
> L0
>
> h3i ; dac¼a f 0 2 Lip[a; b]
>
>
12
i=0
>
> P1 3
> 00 k n
>
: kf
hi ; dac¼a f 2 C 2 [a; b]:
12
i=0

3.2. FORMULA TRAPEZULUI 39

Corolar: (in [6] si [9]) Dac¼
a diviziunea este echidistant¼
a atunci,

Zb X
n 1
b a i(b a)
f (x)dx = [f (a) + 2 f (a + ) + f (b)] + Rn (f ) (3.2)
2n i=1
n
a

şi 8 b a
>
> 2
$(f ; b2na ); dac¼
a f 2 C[a; b]
>
> (b a)2 L
>
< 4n
; dac¼a f 2 Lip[a; b]
(b a)2 kf 0 k
jRn (f )j 4n
; dac¼a f 2 C 1 [a; b] (3.3)
>
> 3
(b a) L 0
>
> ; dac¼
a f 0 2 Lip[a; b]
>
: 12n2
3
(b a) kf k00

12n2
; dac¼a f 2 C 2 [a; b]:
Observatie: Formula (3.2) se poate obtine si integrand formula de interpolare spline
poligonala cu noduri echidistante.
Fie functia integrabila f : [a; b] ! R cu valori cunoscute pe noduri echidistante din
intervalul [a,b].
De…nitia 1. Numim formula de cuadratura generalizata a trapezelor formula de
cuadratura obtinuta prin aplicarea formulei de cuadratura a trapezului pe …ecare subin-
terval
[a + (k 1)h; a + kh]; k = 1; n;
unde h = b na :
1. Formula de cuadratura a trapezelor este

Zb " #
b a X1
m
f (x) dx = f (a) + 2 f (a + kh) + f (b) + Rn (f ) :
2n k=1
a

2. Daca f 2 C 2 [a; b] atunci restul in formula de cuadratura a trapezelor are expresia

(b a)3 00 (b a) h2 00
Rn (f ) = f ( )= f ( ); a < < b;
12n2 12
de unde
(b a)3 (b a) h2
jRn (f )j M 2 (f ) = M2 (f ):
12n2 12
3. Formula de cuadratura a trapezelor are gradul de exactitate 1.
4. (Metoda lui Romberg) Daca se considera in formula de cuadratura a trapezelor

n = 2p ; p = 0; 1; 2; :::

si se noteaza prin
b a b a
hp = = ; p = 0; 1; 2; :::
n 2p
X
n 1
Sp = f (a) + 2 f (ak ) + f (b); ak = a + khp ; k = 0; n;
k=1

40 CAPITOLUL 3. FORMULE DE CUADRATURA

cu
S0 = f (a) + f (b);
atunci urmatoarele formule de recurenta au loc
hp
hp+1 = ;
2
p
X
2
Sp+1 = Sp + 2 f (a + (2k 1) hp+1 ) ; p = 0; 1; :::
k=1

deci
Zb
hp
f (x) dx Sp :
2
a

Algoritmul lui Romberg pentru cuadratura trapezului
Zb
Algoritmul calculeaza valoarea aproximativa a integralei f (x) dx prin formula repetata
a
a trapezelor, cu o precizie data :
Intrari: a,b-limitele de integrare
f-expresia functiei
precizia dorita
Zb
Iesiri: f (x) dx valoarea aproximativa
a
Pasul 1: (Initializari)
p := 0; hp := b a; Sp := h2p [f (a) + f (b)] ; np := 1
Pasul 2: p := p + 1
Pasul 3: hp := hp2 1
Pasul 4: sum:=0
Pasul 5: Pentru i = 1; np 1 executa
sum:=sum+f (a + (2i 1) hp )
Pasul 6: sum:=hp sum
Pasul 7: Sp := Sp2 1 +sum
Pasul 8: np := 2np 1
Pasul 9: Daca jSp Sp 1 j atunci
salt la pasul al doilea
Pasul 10: Tipareste Sp : STOP.

Algoritmul cuadraturii clasice a trapezului

I. Date de intrare:
a, b: capetele intervalului
n: numarul de subintervale al diviziunii
f : expresia functiei de sub integrala

Calculul aproximatiei integralei: (b a) T := S 2n 6. Sa se utilizeze formula de cuadratura a trapezului pentru n=10 la calculul integralei Z 1:5 2 t e 2 dt: 0 si a integralei (constanta lui Catalan) Z 1 arctan x dx 0 x .2.b. 2. Date de iesire: f (x) dx valoarea aproximativa a acestei integrale. A…sarea rezultatului: Tipareste T . Se construiesc nodurile diviziunii: Pentru i = 0. Pasii algoritmului: 1. Sa se scrie un program in limbajul C pentru algoritmul cuadraturii clasice a trapezu- lui.3. Calculul sumei integrale: S := 0 Pentru i = 1. Se creaza procedura de introducere a functiei f 3. a III. Sa se utilizeze formula de cuadratura a trapezului pentru n=10 la calculul integralei Z 1 1 2 dx 0 x +1 si sa se compare rezultatul cu valoarea exacta a acestei integrale 4 : 4. n calculeaza S := S + (f (x[i]) + f (x[i 1])) 5. Se citesc datele: a. Sa se utilizeze formula de cuadratura a trapezului pentru n=10 la calculul integralei Z 1 1 dx 0 x+1 si sa se compare rezultatul cu valoarea exacta a acestei integrale ln 2: 3. n calculeaza i (b a) x[i] = a + n 4. FORMULA TRAPEZULUI 41 Zb II. STOP Probleme propuse: 1.n 2.

0 6 unde a = 149.3 Formule de tip Euler-Mac Laurin. 016729 si apoi sa se calculeze o aproximatie pentru lungimea orbitei Pamantului in jurul Soarelui Z2 p L (P ) = 4a 1 2 sin2 tdt.S.6) 160 pentru f 2 C 3 [a. [24]). au fost conduşi la o estimare valabil¼ a pentru funcţii de 3 ori derivabile cu derivata de ordinul 3 Lipschitz (având constanta Lipschitz L000 . FORMULE DE CUADRATURA folosind faptul ca arctan x lim = 1: x!0 x 5. 3. Sa se utilizeze formula de cuadratura a trapezului pentru n=20 la calculul integralei Z2 p 1 2 sin2 tdt 0 cu = 0. b]: Ulterior. 6 10 km.Dragomir au obţinut în [2] o estimare ce utilizeaz¼a derivata de ordinul trei. (b a)5 f IV jR(f )j (3.42 CAPITOLUL 3. Formula per- turbata a trapezului Uneori se utilizeaz¼a urm¼atoarea formul¼ a de cuadratur¼ a de tip Euler-Mac Laurin. .4) 2 12 a Estimarea restului acestei formule de cuadratur¼ a a fost obţinut¼ a de K.7) 720 Considerând o diviziune a intervalului [a. numitā şi formula perturbat¼a a trapezului (în care mai apar pe noduri doar derivate de ordinul întâi) : Zb b a (b a)2 0 f (x)dx = [f (a) + f (b)] [f (b) f 0 (a)] + R(f ): (3. N. a se vedea [3]) : (b a)5 L000 jR(f )j : (3.Petr în 1915 (pentru alte moduri de obţinere a acestei formule si a restului. în 2002. în 2001. b]: Recent. b] : In : a = x0 < x1 < ::: < xn 1 < xn = b. a se vedea şi [17]. (b a)4 kf 000 k jR(f )j (3.Barnett şi S.5) 720 pentru functii f 2 C 4 [a.

8) devenind.b capetele intervalului de integrare n.11). Date de iesire : S. FORMULA PERTURBATA A TRAPEZULUI 43 hi = xi+1 xi . 8i = 0. 8i = 0. n calculeaza b a xi := a + i n .9) 160 i=0 i b a Dac¼ a diviziunea In este echidistant¼ a atunci hi = h = n . numarul nodurilor f functia ce se integreaza Rb II.5) ne conduc la estimarile 8 (b a)5 L000 > < 720n4 jRn (f )j (3. In )j h: (3. n 1.10) conduce la urmatorul algoritm : Algoritmul cuadraturii perturbate a trapezului I. Pentru i = 0.8) 2 i=0 12 i=0 i a pentru care restul satisface estimarea kf 000 k X 4 n 1 jRn (f. Pasii algoritmului Pasul 1.10) 2n i=1 12n2 a Estimarea restului este în acest caz ( conform cu [2]).8) se poate obtine prin integrarea pe [a.12) > : (b a)5 kf IV k 720n4 : Observatie: Formula (3. iar formula se simpli…ca (3. b] a formulei de interpolare Hermite cu doua noduri duble (1. Zb X n 1 b a (b a)2 0 f (x)dx = [f (a) + 2 f (xi ) + f (b)] [f (b) f 0 (a)] + Rn (f ): (3.11) 160n3 iar inegalitatile (3. b] a formulei de interpolare neteda pe portiuni generata pe …ecare subinterval de formula (1.5) se poate obtine si prin integrarea pe [a. Date de intrare: a.3. iar formula (3.10). valoarea aproximativa a integralei f (x)dx a III.7) si (3. (b a)4 kf 000 k jRn (f )j : (3. Formula (3. In ) (3. n 1 se obţine în [2] urm¼ atoarea formul¼ a de cuadratur¼ a ( numit¼ a formul¼ a de cuadratur¼a trapezoidal¼ a perturbat¼a): Zb 1X 1 X 2 0 n 1 n 1 f (x)dx = hi [f (xi ) + f (xi+1 )] h [f (xi+1 ) f 0 (xi )] + Rn (f.3.4)-(3.

Calculeaza T := 0 Pentru i = 1. 2. 3. Sa se utilizeze formula de cuadratura perturbata a trapezului pentru n=20 la calculul integralei Z2 p 1 2 sin2 tdt 0 cu = 0. 4. Sa se utilizeze formula de cuadratura perturbata a trapezului pentru n=10 la calculul integralei Z 1 1 dx 0 x+1 si sa se compare rezultatul cu valoarea exacta a acestei integrale ln 2: 3. Probleme propuse : 1. STOP. 0 si sa se compare cu rezultatul de la paragraful precedent si cu cel dat in tabelele de valori ale functiei integrale a lui Laplace. Sa se utilizeze formula de cuadratura a perturbata a trapezului pentru n=10 la calculul integralei Z 1:5 t2 e 2 dt. Sa se scrie un program in limbajul C pentru algoritmul cuadraturii perturbate a trapezului. 6 10 km. 016729 si apoi sa se calculeze o aproximatie pentru lungimea orbitei Pamantului in jurul Soarelui Z2 p L (P ) = 4a 1 2 sin2 tdt. Calculeaza (b a) (b a)2 S := T 2 [f 0 (b) f 0 (a)]: 2n 12n Pasul 4.44 CAPITOLUL 3. Tipareste S.4 Formula lui Simpson Formula de cuadratura a lui Simpson este Zb b a a+b f (x) dx = f (a) + 4f + f (b) + R (f ) . FORMULE DE CUADRATURA Pasul 2. 0 6 unde a = 149. n calculeaza T := T + [f (xi 1 ) + f (xi )] Pasul 3. 6 2 a .

::: k=1 . unde h = b2na : 1. b]g: De…nitia 1. Formula de cuadratura repetata a lui Simpson este Zb " # b a X n X n 1 f (x) dx = f (a) + 4 f (a + (2k 1) h) + 2 f (a + 2kh) + f (b) + Rn (f ) : 6n k=1 k=1 a 2. 1. a < < b. 2. p = 0. [17]) avem (b a)5 jR (f )j M4 (f ). 1. X n Sp(1) = f (a + (2k 1) hp ) . p = 0. 1. ::: 2n 2p+1 cu S0 = f (a) + f (b). 2880 astfel pentru evaluarea erorii (a se vedea [4]. 2880n4 180 de unde (b a)5 (b a) h4 jRn (f )j M 4 (f ) = M4 (f ): 2880n4 180 3. p = 0. Daca f 2 C 4 [a. FORMULA LUI SIMPSON 45 unde restul formulei. 2880 unde M4 (f ) = maxf f IV (x) : x 2 [a. Numim formula de cuadratura a lui Simpson repetata formula de cuadratura obtinuta prin aplicarea formulei de cuadratura a lui Simpson pe …ecare subinterval [a + 2 (k 1) h. b] atunci restul in formula de cuadratura repetata a lui Simpson are expresia (b a)5 (iv) (b a) h4 (iv) Rn (f ) = f ( )= f ( ). 2. 2kh] . Daca se considera in formula de cuadratura repetata a lui Simpson n = 2p . 2. b]. n. 1. a < < b. este (b a)5 (iv) R (f ) = f ( ). 2.4.3. p = 0. cand f 2 C 4 [a. k = 1. 4. ::: si se noteaza prin b a b a hp = = . ::: k=1 X n 1 Sp(2) = f (a + 2khp ) . Formula de cuadratura repetata a lui Simpson are gradul de exactitate 3.

hp := b 2 a . atunci au loc relatiile de recurenta 1 hp+1 = hp .46 CAPITOLUL 3. S0 := f (a + h0 ). n0 := 1. 2 (2) Sp+1 = Sp(2) + Sp(1) . deci Zb hp f (x) dx S0 + 2Sp(2) + 4Sp(1) : 3 a Algoritmul lui Romberg pentru formula de cuadratura a lui Simpson Zb Algoritmul calculeaza valoarea aproximativa a integralei f (x) dx prin formula repetata a a lui Simpson. Observatie: Formula de cuadratura repetata a lui Simpson se poate scrie si sub forma Zb X n b a b a f (x) dx = [f (a) + 2 f a+i + 6n k=1 n a . np executa (1) (1) Sp := Sp + f (a + (2k 1) hp ) (2) (1) Pasul 8: Ip := h3p S0 + 2Sp + 4Sp Pasul 9: Daca jIp Ip 1 j atunci salt la pasul al doilea Pasul 10: Tipareste Ip : STOP. (2) (1) (2) (1) S0 := 0. cu o precizie data : Intrari: a. FORMULE DE CUADRATURA (2) cu S0 = 0.b-limitele de integrare f-expresia functiei precizia dorita Zb Iesiri: f (x) dx-valoarea aproximativa a Pasul 1: (Initializari) p := 0. S0 := f (a) + f (b). I0 := h3 S0 + 2Sp + 4Sp Pasul 2: p := p + 1 Pasul 3: hp := 12 hp 1 Pasul 4: np := 2np 1 (2) (2) (1) Pasul 5: Sp := Sp 1 + Sp 1 (1) Pasul 6: Sp := 0 Pasul 7: Pentru k := 1.

Se construiesc nodurile diviziunii: Pentru i = 0. Sa se utilizeze formula de cuadratura clasica a lui Simpson pentru n=20 la calculul integralei Z2 p 1 2 sin2 tdt 0 . STOP Probleme propuse 1. cu o precizie = 10 1 . Calculul aproximatiei integralei: (b a) T := (S + 4M ) 6n 6.b capetele intervalului de integrare n. Sa se scrie un program in limbajul C pentru algoritmul cuadraturii clasice a lui Simpson. Date de intrare: a. 3.4.n 2. Se creaza procedura de introducere a functiei f 3. n calculeaza S := S + (f (x[i]) + f (x[i 1])) x[i 1] + x[i] M := M + f 2 5. Se citesc datele: a. Date de iesire : T . n calculeaza i (b a) x[i] = a + n 4. 1 2. Pasii algoritmului 1.3. M := 0 Pentru i = 1. respectiv clasica a lui Simpson. FORMULA LUI SIMPSON 47 X n b a b a +4 [f a+i +f a + (i 1) ] + f (b)] + Rn (f ) k=1 n n cu aceeasi estimare a erorii.b. Se considera functia f (x) = 1+x : Sa se calculeze valoarea aproximativa a integralei Z1 f (x) dx. = 10 2 . folosind formulele repetate ale 0 trapezului. Algoritmul cuadraturii clasice a lui Simpson I. A…sarea rezultatului: Tipareste T . valoarea aproximativa a integralei f (x)dx a III. numarul nodurilor f functia ce se integreaza Rb II. Calculul sumei integrale: S := 0. = 10 3 .

FORMULE DE CUADRATURA cu = 0. i = 0. b]g: Pentru formula repetata a lui Newton se considera o diviziune echidistanta a interval- ului [a. xi ]. [17]) avem (b a)5 jR (f )j M4 (f ). : a = x0 < x1 < ::: < xn 1 < xn = b cu i (b a) xi = a + . cand f 2 C 4 [a. b]. 6 10 km. n n si punctele care impart in trei segmente de lungimi egale …ecare subinterval [xi 1 . Sa se compare rezultatele obtinute folosind cuadratura trapezu- lui. zi = xi 1 + . 8 3 3 a unde restul formulei.48 CAPITOLUL 3. este (b a)5 (iv) R (f ) = f ( ). i = 1. cuadratura perturbata a trapezului si cuadratura lui Simpson. b]. 6480 unde M4 (f ) = maxf f IV (x) : x 2 [a. 0 6 unde a = 149. 6480 astfel pentru evaluarea erorii (a se vedea [4]. n 3 3 si se obtine formula Zb " n # b a X X X n n f (x) dx = (f (xi ) + f (xi 1 )) + 3 f (yi ) + 3 f (zi ) + Rn (f ) 8 k=1 k=1 k=1 a cu estimarea erorii (b a)5 jRn (f )j M4 (f ): 6480n4 . i = 1. a < < b. 3. n : xi xi 1 2(xi xi 1 ) yi = xi 1 + . 016729 si apoi sa se calculeze o aproximatie pentru lungimea orbitei Pamantului in jurul Soarelui Z2 p L (P ) = 4a 1 2 sin2 tdt.5 Formula lui Newton Formula de cuadratura a lui Simpson este Zb b a b a 2(b a) f (x) dx = f (a) + 3f a+ + 3f a+ + f (b) + R (f ) .

Date de iesire : T . Se considera functia f (x) = 1+x : Sa se calculeze valoarea aproximativa a integralei Z1 f (x) dx. valoarea aproximativa a integralei f (x)dx a III. Pasii algoritmului 1. n calculeaza i (b a) x[i] = a + n 4. Sa se scrie un program in limbajul C pentru algoritmul cuadraturii lui Newton.3. V := 0 Pentru i = 1. FORMULA LUI NEWTON 49 Algoritmul formulei de cuadratura a lui Newton: I. respectiv Newton. n calculeaza x[i] x[i 1] y[i] := x[i 1] + 3 2(x[i] x[i 1]) z[i] := x[i 1] + 3 5. = 10 2 . U := 0. Date de intrare: a. A…sarea rezultatului: Tipareste T . n calculeaza S := S + (f (x[i]) + f (x[i 1])) U := U + f (y[i]) V := V + f (z[i]) 6. 1 2. Calculul sumelor integrale Fie S := 0.n 2. Se construiesc nodurile din interiorul subintervalelor Pentru i = 1. .b capetele intervalului de integrare n. numarul nodurilor f functia ce se integreaza Rb II. folosind formulele repetate ale 0 lui Simpson. Calculul aproximatiei integralei: (b a) T = (S + 3U + 3V ) 8n 7.5. cu o precizie = 10 1 ..b. = 10 3 . STOP. 1. Se citesc datele: a. Se construiesc nodurile diviziunii: Pentru i = 0. Se creaza procedura de introducere a functiei f 3.

FORMULE DE CUADRATURA .50 CAPITOLUL 3.

i = p + 1. A = (aij )i.n . (p+1) (p) (p) (p) aij := aij apj aip =a(p) pp . n 1. pentru a asigura ca app 6= 0. elementul aip jp va ocupa pozitia (p. n: (p) Observatia 1. i. j = p. n. (p) dintre elementele aij . bn )T . in ipoteza ca app 6= 0. i=p elementele matricei acestui sistem …ind date de relatiile: (1) (1) aij := aij . iar i. cu det (A) 6= 0: Metoda lui Gauss consta din doua etape (a se vedea [4] si [12]): 1) transformarea sistemului dat intr-un sistem triunghiular echivalent: X n (p) apj xj = b(p) . acest element este diferit de zero. se poate folosi o pivotare (p) partiala. n. p = 1.Capitolul 4 Rezolvarea sistemelor algebrice de ecuatii liniare 4. (p) pentru p = 1.p = max aip . se determina.j=1. p = 1.p).1 Metoda directa a lui Gauss Metodele de rezolvare a sistemelor de ecuatii liniare se impart in doua clase: metode directe care furnizeaza solutia exacta a sistemului si metode iterative care furnizeaza un sir recurent de aproximatii a acestei solutii. Pentru a evita unele schimbari de coloane. bi := bi . (a se vedea [7]) Asigurarea conditiilor app 6= 0. (p+1) (p) (p) bi := bi b(p) p aip =a(p) pp . elementul cu valoarea absoluta maxima. Fie sistemul Ax = b. se poate (p) face prin procedeul pivotului maxim. n : 51 . b = (b1 . se schimba linia p cu linia ip pentru care avem n o (p) aip . Observatia 2. n. Fie acesta (p) (p) aip jp : Schimband intre ele liniile p si ip respectiv coloanele p si jp . p = 1. Astfel. n. i. n. j = 1. daca app = 0. Matricea A …ind nesingulara. j = p + 1. Astfel. :::.

2: Daca aij = 0 atunci Tipareste:”Sistemul nu este compatibil determinat”.7. n Pasul 2. p = n 1. STOP.vectorul termenilor liberi Iesiri: x-vectorul solutiilor. n executa aij := aij temp akj Pasul 2. Pasul 2.3: bi := bi bk temp Pasul 3: Daca ann = 0 atunci Tipareste:”Sistemul nu este compatibil determinat”. n executa Pasul 2. 2) rezolvarea sistemului triunghiular folosind metoda substitutiei inverse: xn = b(n) (n) n =ann . Pasul 4: Executa bn xn = ann Pentru p = n 1. n.7: Pentru i = k + 1. r. alegandu-se drept varianta de implementare aceea a pivotului maxim.7. REZOLVAREA SISTEMELOR LINIARE (p) In cazul in care aip = 0. k + 1. j 2 fk. executa: pk := k Pasul 2: Pentru k = 1.4: Schimba componentele i si k in vectorul b Pasul 2.52 CAPITOLUL 4.7. executa Pasul 2. n.3: Schimba linia i cu linia k din matricea A Pasul 2. i = p.2: Pentru j = k + 1. :::. Pasul 2.5: Schimba coloana j cu coloana k in matricea A Pasul 2. ng astfel incat: jaij j = max jar. Intrari: n-ordinul matricei A-matricea sistemului b. STOP. " # 1 Xn (p) xp = (p) b(p) p apj xj .6: Schimba componentele i si k ale vectorului p. n 1. 1: app j=p+1 Algoritmul (Gauss) Algoritmul rezolva sistemul liniar Ax = b prin metoda lui Gauss.1: aik temp := akk Pasul 2. se va face uz si de schimbarea coloanelor.q j . sau un mesaj de eroare. q = k. 1 executa ! 1 X n xp = bp apj xj app j=p+1 . in cazul in care sistemul nu e compatibil determinat Pasul 1: (crearea unui vector auxiliar p) Pentru k = 1.1: determina i.

2. 52 . 2)) folosind algoritmul lui Gauss si sa se compare rezultatul obtinut cu solutia exacta punand in evidenta singura eroare care poate apare in acest caz.4. STOP. > > x1 x2 + x3 x4 = 3 : x1 + 3x2 3x3 + 3x4 = 1 (solutia exacta este 72 . 1. unde A = @ ::: ::: ::: A . 2.n .j=1.2.1) sub forma echivalent¼ ax= x + . 0. 4. 1)) > > x1 + 2x2 + 3x3 2x4 = 6 < 2x1 x2 2x3 3x4 = 8 (c) > > 3x1 + 2x2 x3 + 2x4 = 4 : 2x1 3x2 + 2x3 + x4 = 8 (solutia exacta este (1. METODA ITERATIVA A LUI IACOBI 53 Pasul 5: Ordoneaza in mod crescator componentele vectorului p si corespunzator ele- mentele vectorului x .2 Metoda iterativa a lui Iacobi Consider¼ am sistemul liniar 8 < a11 x1 + ::: + a1n xn = b1 :::::::::::::::::::::::::: (4. :::. = ( 1 . unde =( ij )i.. 12 ) 8 < 2x1 + 2x2 + 2x3 = 6 (b) x1 x2 = 2 : : 3x1 + x2 + 2x3 = 8 (solutia 8 exacta este (2. Sa 8 se rezolve sistemele: > > 2x1 + x2 4x3 + x4 = 0 < 4x1 + 3x2 + 5x3 2x4 = 10 (a) .1) : an1 x1 + ::: + ann xn = bn 0 1 0 1 a11 ::: a1n x1 a A x = b. 27 . Sa se scrie un program in limbajul C pentru algoritmul lui Gauss. Probleme propuse 1. n) . eroarea de trunchiere si rotunjire a masinii de calcul la efectuarea operatiilor aritmetice. Pasul 6: Tipareste x. x = @ ::: A ce poate …scris sub forma vectorial¼ 0 1 an1 ::: ann xn b1 şi b = @ ::: A : Presupunem c¼ a det A 6= 0: bn Putem scrie sistemul (4.

odat¼ a poat¼ a ajunşi la forma (4. este (0) xn de…nit un proces iterativ Picard.i+1 ain fxi = x1 ::: xi 1 xi+1 ::: xn + bi . k = 0. se va putea aplica sistemului liniar metoda aprox- imaţiilor succesive. obţinând iteraţiile x(k+1) = x(k) + .6) i=1.5) 1 k k1 k k1 x x(k) 1 x(k) x(k 1) 1 1 k k1 Observatia 1: O conditie su…cienta pentru a avea k k1 < 1 se obtine tinand cont de expresia normei pentru matrici.2) Dac¼a exist¼ a un aii = 0. i = 1.1).3) devine (k+1) xn (k+1) X n (k) fxi = ij xj + i .54 CAPITOLUL 4. REZOLVAREA SISTEMELOR LINIARE se pot exprima în funcţie de A şi b: Aceasta se poate realiza întotdeauna astfel : Dac¼ a aii 6= 0. n.1) are o unic¼ a n soluţie x 2 R .3) 0 (k+1) 1 x1 Dac¼ am x(k+1) a not¼ = @ ::: A . 1. respectiv a posteriori): (k) k kk1 x x 1 k k1 .j j : (4. atunci sistemul (4. atunci se rearanjeaz¼ a ecuaţiile şi se renumeroteaz¼ a necunoscutele astfel încât sistemul s¼ a … adus la forma în care aii 6= 0.2) a sistemului (4. 2. n: (4.4) j=1 (0) 1 0 x1 Iteraţiile (4. Aplicând principiul de punct …x al lui Banach vom obţine condiţii su…ciente de convergenţ¼ a a acestui proces. 8i = 1.i 1 ai. 8k 2 N : (4. x= x+ : (4.n j=1 . x(0) = @ ::: A : Astfel.3) indiferent de vectorul iniţial x(0) : Dac¼ a x(0) = atunci are loc urm¼ atoarea estimare a erorii (apriori. n: aii aii aii aii aii Notând 0 1 a12 a1n 0 1 0 a11 ::: a11 b1 B a21 0 ::: a2n C a11 =B @ a22 a22 C A şi = @ ::::: A ::: ::: ::: ::: bn an1 an2 ann ann ann ::: 0 obţinem forma sistemului. X n k k1 = max j i. i = 1. n: Astfel. atunci împ¼ arţind …ecare ecuaţie de ordin i cu aii . obţinem sistemul echivalent bi ai1 ai. ::: (4. : Teorema: (in [4]) Dac¼ a det A 6= 0 şi k k1 < 1.3) vor porni de la un vector iniţial arbitrar. 8i = 1. atunci pe componente (4. ce este limita şirului de…nit prin recurenţ¼ a în (4.

METODA ITERATIVA A LUI IACOBI 55 Astfel. 8i = 1. Date de iesire: k.j j Calculeaza s(i) := v (i) jai. n calculeaza v(i) := v (i) + jai. sirul x(k) k2N este convergent. 8i = 1. x(k.3) este convergent si sistemul (4. n: j=1. bn ) " > 0 eroarea admisa II. 8i = 1.j j = max <1.i j .j j < jai. i = 1.1) are o unic¼a soluţie x 2 Rn .i j atunci tipareste mesaj de eroare " Solutia sistemului nu poate … aproximata folosind metoda lui Iacobi ". ultima iteratie. n calculeaza v(i) := 0 Pentru j = 1.2. n i=1. aproximatia solutiei la ultima iteratie sau un mesaj de eroare III. cu o eroare k k1 " 1 k k1 : Algoritmul lui Iacobi: I. n.j6=i si atunci o astfel de conditie (usor de veri…cat) este: X n jai. Date de intrare: n numarul de ecuatii si de necunoscute matricea sistemului A = (aij )i. (k) (k 1) xi xi < ".j j < jai.n j=1 ai:i j=1.j X n max j i.j6=i Totodata.j=1.n vectorul termenilor liberi b = (b1 . in conformitate cu [20]. obtinuta ca limita acestui sir. i) . n j=1. sa se determine primul numar natural k astfel incat.i j .1 Daca X n jai.i j Daca s(i) jai.j6=i atunci sirul de…nit de procesul iterativ (4. :::.i j . adica det A 6= 0: Corolar 4. aceasta conditie este su…cienta pentru ca matricea A sa …e nesingulara. adica fundamental in Rn si atunci un criteriu de oprire al algoritmului lui Iacobi este: pentru " > 0 dat. X n X n ai. . 8i = 1. In conditiile acestui corolar. jai. Pasii algoritmului 1) Se citesc n si " 2) Se citeste matricea A si vectorul b 3) Se veri…ca conditia de convergenta Pentru i = 1. n: Acest k va reprezenta ultima iteratie si x(k) va … aproximatia ceruta a solutiei.4.2.j j < jai.n j=1 i=1.

1.i x (0. n calculeaza u(k + 1:i) := 0 ai.n Pentru i = 1.j Pentru j = 1. n calculeaza u(1. i = 1. i) + ai.n Tipareste k si tipareste x(k.. b = B 2 C: B 1 0 0 4 1 0 C C B 2 C B B C @ 0 1 0 1 4 1 A @ 1 A 0 0 1 0 1 4 2 T Acest sistem are solutia exacta x = (1. i) := u (1. 2. i) := u (1. i)j < " i=1. i) x (k 1. REZOLVAREA SISTEMELOR LINIARE 4) Pentru i = 1. n calculeaza x(0. 1) : Sa se rezolve sistemul folosind metoda iterativa a lui Jacobi. i) + x (k. i) := beta (i) u(1. 0001: 1 rezultatele. Ca si aproximatie initiala se va folosi x(0) = b: Precizia cu care0se cer solutiile este 0 Comparati 1 = 0. studiati erorile ce apar. i) x(1. n calculeaza beta (i) := abi. Sa se scrie un program in limbajul C pentru algoritmul lui Jacobi.56 CAPITOLUL 4. Probleme propuse 1. 1. i) := 0 ai. i) + x (0. Fie sistemul Ax = b. 1. n: Stop. Ax1= b : 0 1 4 1 0 1 0 0 2 B 1 4 1 0 1 0 C C B C B B 1 C B 0 1 4 0 0 1 C B C A=B C. i) := u (k + 1. i) x (k. i)j " i=1. 0 1 1 (ii) Stiind ca valoarea exacta a solutiei este x = @ 1 A . A = @ 1 3 1 A si b = @ 1 A : 0 1 2 1 (i) Sa se determine o solutie aproximativa a sistemului folosind: metoda lui Jacobi cu 3 pasi. i) := u (k + 1. 1 (iii) Sa se determine o solutie aproximativa a sistemului folosind: metoda lui Jacobi astfel incat diferenta dintre ultimii doi pasi sa …e mai mica decat " = 10 6 : . 1.ii 5) Pentru i = 1. i) . cat timp max jx (k + 1. i) + beta (i) 7) Pentru k pentru care se realizeaza max jx (k. j) calculeza x(k + 1.j Pentru j = 1. 2 1 0 1 3. Se0da urmatorul sistem liniar.i x (k. i) + beta (i) 6) Pentru k 0. n calculeaza u(k + 1. i)+ ai.

f (xn ) . bn+1 ] = an +bn an +bn [ 2 . bn ] ::: astfel incat x 2 [an . b0 ] [a1 . :::. b].x>c x!d. daca f (an )f an +bn 2 < 0. d = sup I. pentru determinarea solutiilor reale ale acestei ecuatii intai se izoleaza …ecare dintre aceste radacini si apoi se aplica …ecarei radacini un procedeu de aproximare. De obicei se presupune ca ecuatia are numai radacini simple (in cazul radacinilor reale multiple de ordin k suntem condusi si la rezolvarea ecuatiilor f (i) (x) = 0. Un astfel de procedeu este metoda injumatatirii intervalului de care ne vom ocupac in continuare in acest paragraf. daca f (a)f a+b 2 > 0: In general avem [an .Capitolul 5 Metode numerice pentru ecuatii neliniare 5. k 1): Izolarea radacinilor se obtine urmand metoda de separare generata de sirul lui Rolle. daca f (a)f a+b 2 < 0. Dupa izolarea radacinilor se va aplica …ecarei radacini un procedeu iterativ de aproxi- mare. b0 ] = [a. b1 ] = [ a+b 2 . daca f 2 C 1 (I) si ecuatia f 0 (x) = 0 are solutiile distincte x1 . :::. bn ] : Pentru aceasta se considera [a0 . bn ]. a+b2 ]. Concret. cu f : I ! R. f 2 C[a. vom avea in subintervalul corespunzator exact o radacina a functiei. intre doua radacini consecutive ale derivatei exista cel mult o radacina a functiei. [an+1 . b]. daca f (an )f 2 > 0: 57 . consta in construirea unui sir de intervale [a0 .1 Separarea radacinilor si metoda injumatatirii in- tervalului Considerand ecuatia f (x) = 0. b) a ecuatiei f (x) = 0. Intrucat conform x!c.x<d teoremei lui Rolle. lim f (d) se numeste sirul lui Rolle. xn 2 I. b1 ] ::: [an . f (x1 ) . an +b 2 n ]. va rezulta ca oriunde in sirul lui Rolle doi termeni consecutivi au remne contrare. Metoda injumatatirii pentru aproximarea solutiei izolate x 2 (a. i = 1. b]: In continuare se ia [a. iar c = inf I. atunci sirul de elemente nenule lim f (x) . [a1 .

Observatia 6. metoda tangentei. Sirurile (an )n 0 si (bn )n 0 reprezinta siruri de aproximatie prin lipsa. Folosind procedura de la 1. Chiar si la aplicarea altor metode iterative de aproximare a unei radacini (de exemplu metoda aproximatiilor succesive. Observatia 4. METODE NUMERICE PENTRU ECUATII NELINIARE Observatia 1. Intrari: functia f capetele intervalului: a. Sa se scrie un program in limbajul C pentru algoritmul prezentat. cea mai mare radacina a ecuatiei: x6 x 1 = 0: . Pasul 3: Daca f (b) f (c) 0 atunci a := c altfel b := c Pasul 4: Mergi la Pasul 1. Inainte de aplicarea acestui algoritm trebuie sa ne asiguram ca in intervalul [a. b] a ecuatiei f (x) = 0. prin metoda injumatatirii intervalului.b].. Aceasta se poate face folosind una din metodele de izolare a radacinilor unei ecuatii: sirul lui Rolle (prezentat mai sus). sa se aproximeze radacina.58 CAPITOLUL 5. 2. pentru solutia x . Observatia 3. sa se aproximeze cu 4 zecimale exacte. ce se vor prezenta in paragrafele urmatoare) se izoleaza radacinile prin metoda sirului lui Rolle urmata de cativa pasi ai metodei injumatatirii intervalului pentru a micsora …ecare interval in care se gaseste cate o radacina a ecuatiei. Observatia 2. etc. Probleme propuse 1. Folosind procedura de la 1. Chiar daca nu ne-am asigurat ca ecuatia f (x) = 0 are o singura solutie in [a.b] ecuatia are doar o singura solutie (una din conditii …ind f (a) f (b) < 0).b]. b]. metoda coardei. f 2 C[a. avem ca b a jxn xj . daca f (a) f (b) < 0. respectiv prin adaos. situata in intervalul (0. b precizia dorita: eps Iesiri: Aproximarea radacinii ecuatiei: SOL Pasul 1: Fie c := a+b2 Pasul 2: Daca b c eps atunci SOL:=c. Deoarece bn an = b2na .. a ecuatiei x4 + 2x3 x 1 = 0: 3. Prin micsorarea intervalului se asigura de asemenea si indeplinirea conditiilor de convergenta speci…ce …ecarei metode. algoritmul de mai sus va converge spre una din radacinile ce se a‡a in [a. 2n daca xn = an sau xn = bn : Algoritmul (Metoda injumatatirii) Algoritmul aproximeaza solutia izolata x 2 [a. Se poate intampla ca in construirea sirului de intervale sa avem an = x sau bn = x . 1) . Observatia 5. Sturm. caz in care procedeul se incheie. STOP.

2. METODA APROXIMATIILOR SUCCESIVE PENTRU ECUATII SCALARE 59 5. care este limita şirului (5. notând cu " eroarea absolut¼ a maxim¼ a admis¼a. 8x 2 J şi ' 2 C 1 (J) : Dac¼ a j'0 (x)j q < 1. ecuaţia f (x) = 0 se pune sub forma echivalent¼ax=x a avem k'0 k1 < 1. atunci şirul (5. M1 > 0 astfel încât 0 < m1 f 0 (x) M1 .1) cu ' : R ! R. adic¼ a jxn x j ". 8x 2 V (x ) .4) se obţine 1 q jxn xn 1 j ". 8n 2 N : (5. n 2 N: (5.5. atunci şirul (5.2) Utilizand principiul de punct …x al lui Banach se obtine: Teorema 1: Fie J R. care converge la x : Dac¼ a ' 2 C 1 (V (x )) şi j'0 (x)j < q.2) converge oscilant c¼ atre x : Observatia 3: Ecuaţia f (x) = 0 poate … pus¼ a sub forma (5. dac¼ a f 2 C (J) şi presupunând c¼a exist¼a m1 . 8x 2 J. descresc¼ ator dac¼a x0 > x şi cresc¼ ator dac¼ a x0 < x : Dac¼ a k'0 k1 < 1 0 şi ' (x) < 0. q condiţie care constituie un criteriu de oprire a calculului. astfel încât ' (x) 2 J. atunci ecuaţia (5. interval compact şi ' : J ! R. f (x) . 8n 2 N : (5. din (5. Observatia 2: Condiţia de convergenţ¼ a a procedurii iterative Picard este dat¼ a de inegalitatea k'0 k1 < 1: R¼ asturnarea acestei inegalit¼aţi poate conduce la divergenţa it- eraţiilor Picard.2 Metoda aproximatiilor succesive pentru ecuatii neliniare scalare Consider¼ am ecuaţia ' (x) = x (5. Astfel. este interval ) …xat se construieşte prin recurenţ¼ a şirul aproximaţiilor succesive xn+1 = ' (xn ) .4) 1 q Observatia 1: Propoziţia precedent¼ a precizeaz¼ a o estimare a posteriori şi d¼ a posibil- itatea stabilirii unui criteriu de oprire a procedurii iterative Picard.1) şi se poate g¼ asi funcţia 0 1 ' astfel încât s¼a …e îndeplinit¼ a condiţia k' k1 < 1: Astfel. are loc estimarea erorii : qn jxn xj jx1 x0 j .3) 1 q Folosind teorema lui Lagrange a cresterilor …nite se poate demonstra: Teorema 2: Fie x un punct …x al lui '.2). 8x 2 J a f 0 (x) = ( acest lucru se poate realiza dac¼ 6 0 şi atunci când f 0 (x) < 0. continu¼ a. c¼ aci ecuaţia f (x) = 0 poate … pus¼a sub forma f (x) = 0 ). 8x 2 J. Apoi. iar (xn )n2N şirul aproximaţiilor succesive generat de ' pentru un x0 dat. unde > 0 se alege astfel încât s¼ .2) converge monoton c¼ atre x . 8x 2 J. atunci q jxn xj jxn xn 1 j . Pentru x0 2 J ( unde J R.1) are în J o unic¼ a soluţie x . În plus. Dac¼ a k'0 k1 < 1 şi '0 (x) > 0.

60 CAPITOLUL 5.1) sub forma echiva- not a x = ' 1 (x) = (x) : Vom … conduşi la soluţia ecuaţiei (5. Date de iesire: xn ultima iteratie ce aproximeaza solutia cu eroarea admisa III. 2. Date de intrare: x0 iteratia initiala ' functia contractie " > 0 eroarea admisa II. atunci ecuaţia (5. METODE NUMERICE PENTRU ECUATII NELINIARE şi se va pune ' (x) = x f (x) : Pentru a determina constanta > 0 pornim de la inegalitatea 0 '0 (x) = 1 f 0 (x) q<1 m1 ceea ce va conduce la a alege = M11 şi atunci vom obţine q = 1 M 1 < 1: Observatia 4: Dac¼ a intervalul compact J nu conţine originea şi funcţia ' este bi- jectiv¼ a şi când j'0 (x)j a.2) a ecuatiei x4 x 1 = 0: 3. Pentru n 0. iar procedura iterativa lent¼ Picard corespunz¼ atoare este convergent¼ a. Folosind metoda aproximatiilor succesive sa se aproximeze radacina reala a ecuatiei x3 x 1 = 0: . Probleme propuse : 1. De aceea se pune ecuaţia (5.1) poate … rezolvat¼ k > 1: În acest caz procesul iterativ ar deveni divergent. Sa se construiasca un program in limbajul C pentru metoda aproximatiilor succe- sive. Pentru n 2 N. deoarece 0 1 1 j (x)j = = q < 1: '0 ( (x)) k Algoritmul metodei aproximatiilor succesive I. cat timp jxn xn+1 j " Calculeaza xn+1 = ' (xn ) Pasul 3. Pasii algoritmului Pasul 1. pentru care jxn xn 1 j < " Tipareste xn : STOP. Folosind metoda aproximatiilor succesive sa se aproximeze solutia din intervalul (1. Calculeaza x1 = ' (x0 ) Pasul 2.1).

:::. :::. m 2 N: (5. 2 : Radacina se va izola. 1) : 5. @ ' '0 = @ xij .3 Metoda aproximatiilor succesive pentru sisteme de ecuatii neliniare Consider¼ am sistemul de ecuaţii : 8 < x1 = '1 (x1 . :::. (5. ::: a x(0) şi se construieşte prin recurenţa : ce porneşte de la o valoare aleas¼ x(m+1) = ' x(m) . Folosind metoda aproximatiilor succesive sa se aproximeze radacina reala a ecuatiei lui Kepler x = sin x + 0:25 situata in intervalul 4 .5. :::. xn ) unde D Rn este un domeniu. xn ) 2 D. 8(x1 . @'i X n @'i (x) k'0 k1 = . Folosind metoda aproximatiilor succesive sa se aproximeze radacina reala a ecuatiei x5 5x + 1 = 0 situata in intervalul ( 1. 1:3) si se va lua x0 = 1:2: Atunci q = 0:62 = cos 520 si aplicand procedeul recurent (5. :::. i. j = 1.6) unde x = (x1 . i.7) Convergenţa acestui şir este asigurat¼ a de calitatea de contracţie a funcţiei ': Pentru a obţine calitatea de contracţie pentru ' va …su…cient s¼ a presupunem c¼ a 'i 2 C 1 (D) . x(1) . :::. (x1 . 8i = 1. METODA APROXIMATIILOR SUCCESIVE PENTRU SISTEME NELINIARE61 4.2) se va obtine pentru x5 = 1:172 eroare mai mica decat 0:0016: 5. xn )) 2 D. xn ) 2 D: Acest sistem poate … pus sub forma vectorial¼ a x = ' (x) . n şi s¼a g¼ asim constanta de contracţie cu ajutorul normei matricii Jacobi a lui '. n: Astfel.5) : xn = 'n (x1 . :::. j = 1. 'n (x1 . în spaţiul de matrici putem considera norma Cebîşev. :::. xn ). :::. x(m) . ajungand la intervalul (1:1. 'i : D ! R sunt funcţii continue pe D astfel încât ('1 (x1 .3. :::. x 2 D. xn ) şi ' = ('1 . (5. n = max max : @xj 1 i n j=1 x2D @xj . xn ) :::::::::::::::: . folosind metoda sirului lui Rolle si injumatatirea intervalului. 'n ) : În conformitate cu metoda aproximaţiilor succesive expus¼ a în capitolul precedent se obţine şirul de iteraţii Picard : x(0) .

yn )n 0 dupa metoda recurenta. y) y = G(x. 8i = 1. cu (x0 . consta in construirea sirului de puncte (xn .6) are jjn D o soluţie unic¼ a x astfel încât şirul de iteraţii Picard (5. G sunt continue pe D. n şi k'0 k1 q < 1. iar atunci matricea M se va determina astfel încoot '0 x(0) = 0. unde M este o matrice nesingular¼ a. în baza condiţiei k'0 k1 q < 1. atunci ecuaţia (5. y ) a sistemului. are loc estimarea apriori a erorii de aproximare : qm x(m) x 1 x(0) x(1) 1 . (5. ca a pe o submulţime compact¼ de exemplu S x(0) . Notând ' (x) = x + M f (x) aceast¼ a ecuaţie devine x = ' (x) : Matricea M se va determina astfel încât metoda generat¼ a de operatorul I +M f s¼a convearg¼ a. y0 ) 2 D: Daca sirul (xn .7) este convergent şi pentru orice x(0) 2 D. METODE NUMERICE PENTRU ECUATII NELINIARE Aplicând principiul de punct …x al lui Banach si varianta pe Rn a teoremei creşterilor …nite a lui Lagrange se obţine : Teorema 1: Dac¼ a 'i 2 C 1 (D) .8) 1 q unde k k1 este norma Cebîşev din Rn : Observam c¼a o estimare a posteriori este q x(m) x 1 x(m) x(m 1) 1 1 q ceea ce va furniza şi un criteriu de oprire a procesului iterativ Picard. y ) : . Observatia 1: Dac¼ a aplicaţia ' este de…nit¼ a a lui Rn . În acest scop. adic¼ a M = (f 0 x(0) ) 1 : Dac¼ a det(f 0 x(0) ) = 0.62 CAPITOLUL 5. xn+1 = F (xn . vom avea '0 (x) = I + M f 0 (x) . yn ) (5. yn )n 0 este convergent si F. atunci limita sirului este solutia (x . r > 0g atunci pentru convergenţa procesului iterativ trebuie îndeplinit¼ a şi condiţia x(0) ' x(0) (1 a ' x(m) 2 S x(0) . G : D ! R. r cccond x(m) 2 S x(0) . r = fx 2 Rn : x x(0) r. 8m 2 N . deoarece acesta poate … adus¼ a la forma x = x + M f (x). unde F. r : ) r ce va asigura c¼ Observatia 2: Metoda aproximaţiilor succesive poate … aplicat¼ a şi ecuaţiilor vec- toriale de forma f (x) = 0.9) yn+1 = G(xn . yn ). când f 2 C 1 (D) şi det(f 0 x(0) ) 6= 0. domeniul D R2 continand solutia izolata (x . lim x(m) = x : m!1 În plus. atunci se va alege o alt¼ a valoare de pornire x(0) : Observatia 3: Fie sistemul de dou¼ a ecuaţii scris sub forma x = F (x. y).

Pentru n 2 N . Pasul 2. W (x. yn ) yn+1 := G(xn . Pasii algoritmului Pasul 1. Date de iesire: xn si yn ultima iteratie ce aproximeaza solutia cu eroarea admisa III. cat timp jxn xn+1 j " sau jyn yn+1 j " Calculeaza xn+1 := F (xn . @x @y atunci (xn . Un exemplu de norma ce poate … considerata este @F @F @G @G kW k = M = max max + max . y ) : Observatia 4. .3.5. y0 ). G : D ! D sunt continue. y) = @G @G . Pasul 3. max + max : (5. cu derivatele partiale de ordinul intai continue pe D si @F @F @x @y kW k = M < 1. yn : STOP. METODA APROXIMATIILOR SUCCESIVE PENTRU SISTEME NELINIARE63 Proprietatea 1. Date de intrare: x0 si y0 iteratia initiala F si G functiile din sistem " > 0 eroarea admisa II. atunci au loc evaluarile Mn Mn jxn xj jx1 x0 j si jyn y j jy1 y0 j : 1 M 1 M Algoritmul metodei aproximatiilor succesive pentru sistem neliniar I.10) D @x D @y D @x D @y Proprietatea 2. pentru care jxn xn 1 j < " si jyn yn 1 j < " Tipareste xn . yn ). Daca F. Probleme propuse : 1. y0 ) y1 := G(x0 . yn ) ! (x . Daca sunt satisfacute conditiile dinainte cu norma k km . Calculeaza x1 := F (x0 . Pentru n 0. Sa se construiasca un program in limbajul C pentru metoda aproximatiilor succesive asociata sistemelor neliniare de doua ecuatii cu doua necunoscute.

y) : jx x0 j 0:1. 2:2) : Se va considera vecinatatea lui (x0 . eroarea absoluta comisa se poate evalua prin jf (xn )j jxn xj . dupa regula f (xn ) xn+1 = xn (5. b]. ). Sa se aproximeze solutia. Daca se construieste sirul de aproximante (xn )n 0 . spunem ca se utilizeaza metoda tangentei (Newton) pentru aproximarea solutiei x : Observatia 1.64 CAPITOLUL 5. b] astfel incat f (x0 ) f 00 (x0 ) > 0: Proprietatea 1.9) vom obtine aproximatia cu patru cifre semni…cative exacte (x6 .11) f 0 (xn ) cu x0 = a sau x0 = b. in conformitate cu (5. atunci limita sirului este x : Observatia 2. ) ! R. Daca f 2 C 2 [a. pentru solutia x 2 (a. y0 ) ca …ind V = f(x. y) = 2 p si G (x. b) . y) = x + 3 lg x y 2 = 0: Se va considera r x (y + 5) 1 F (x.10) vom avea M = maxf0:54 + 0:27. a sistemului f (x. y) = x + 3 lg x si atunci sistemul devine ( q x = x(y+5) 2 1 p y = x + 3 lg x luandu-se ca prima aproximatie punctul (x0 . f 00 au semn constant pe (a. atunci xn ! x : Proprietatea 2. cu ambele coordonate pozitive. b] si f 0 . unde f : ( . y0 ) = (3:5. De…nitia 1. Daca sirul (xn )n 0 este convergent si f 2 C 1 [a. b) ( . y6 ) = (3:487. 2:262) : 5. adica x este izolata. m1 (f ) sau M2 (f ) jxn xj (xn xn 1 )2 .4 Metoda tangentei a lui Newton pentru ecuatii scalare Fie ecuatia algebrica sau transcendenta f (x) = 0. 0:42 + 0g = 0:81 < 1: Apli- cand procedeul iterativ (5. 2m1 (f ) . Aproximanta initiala x0 2 [a. b) . (a se vedea [22]) In conditiile proprietatii precedente. Presupunem ca ecuatia are o solutie unica x 2 (a. jy y0 j 0:1g si pe acest domeniu. METODE NUMERICE PENTRU ECUATII NELINIARE 2. y) = 2x2 xy 5x + 1 = 0 g (x.

Intrari: a. f 2 C[a. iar daca dupa un numar …xat de iteratii nu ajungem la precizia dorita se reia procedeul cu o alta valoare de pornire. iar functiile f 0 si f 00 au semn constant pe acest interval. din aceasta inegalitate rezulta un criteriu de oprire a algoritmului: pentru " > 0 dat sa se determine primul numar natural n pentru care jxn xn 1 j < ": Observatia 3. Aceasta alegere va conduce la convergenta metodei. cand nu avem informatii despre functia f se ia o valoare oarecare.4. Observatia 4. STOP altfel mergi la Pasul 3.11) este monoton convergent. Daca M2 (f ) 2m1 (f ). In cazul general.b-capetele intervalului f-expresia functiei f df-expresia derivatei functiei f (f 0 ) eps-precizia dorita valoarea derivatei a doua in a (f 00 (a)) Iesiri: SOL-aproximatia dorita a solutiei ecuatiei Pasul 1: Daca f (a)f 00 (a) > 0 atunci x0 := a altfel x0 := b Pasul 2: n := 0 Pasul 3: n := n + 1.b] [a. a. atunci are loc evaluarea jxn xj (xn xn 1 )2 : Observatia 4.b] de unde se vede ca ordinul de convergenta al metodei este 2. o modi…care a metodei tangentei este cea in care derivata se calculeaza numai in primul termen al sirului.b]. Totodata. f (b) f 00 (b) > 0 deoarece acopera toate situatiile posibile. . Algoritmul a fost dat pentru cazul in care solutia ecuatiei a fost izolata in intervalul [a. prin metoda lui Newton. METODA LUI NEWTON PENTRU ECUATII SCALARE 65 unde m1 (f ) = inf jf 0 (x)j si M2 (f ) = sup jf 00 (x)j [a. Alegerea lui x0 la pasul 1 este evidenta. se observa ca sirul dat in (5. De asemenea.5. xn := xn 1 f (xn 1 )=df (xn 1 ) Pasul 4: Daca jxn xn 1 j < eps atunci SOL:=xn . obtinandu-se recurenta: f (xn ) xn+1 = xn : f 0 (x0 ) Algoritmul metodei tangentei (Newton) Algoritmul calculeaza o aproximatie a solutiei izolate x 2 [a. f (a) f 00 (a) > 0 x0 = b. b] a ecuatiei f (x) = 0. b]. In ipoteza ca f 00 (x0 ) 6= 0.

12) : fn (x1 . se construieste sirul de…nit recurent prin. Folosind metoda tangentei sa se calculeze cea mai mica radacina pozitiva a ecuatiei x tgx = 0: 6. n. Folosind metoda lui Newton sa se aproximeze solutia reala a ecuatiei x3 x 1 = 0: 5. Sa se aproximeze cu 4 zecimale corecte solutia reala a ecuatiei f (x) := x3 + x 0. 3.5 Metoda lui Newton pentru sisteme neliniare Consideram sistemul 8 < f1 (x1 .6) avem Jf 1 (x0 ) A0 .13) Asupra convergentei acestui sir are loc: Teorema 1. Presupunem ca pe o multime deschisa V D avem 0 @f1 @f1 1 @x (a) ::: @x (a) D (f1 .12) se bazeaza pe formula lui Taylor si furnizeaza un sir recurent de aproximatii a …ecarei solutii pornind de la un punct initial x0 = (x01 . Folosind metoda lui Newton sa se aproximeze radacina negativa a ecuatiei x4 3x2 + 75x 10000 = 0: 5. fn ) 1 n Jf (a) = (a) = @ ::::::: ::: :::::: A =6 0. xn ) = 0 :::::::::::::::: (5. 8i = 1. :::. :::. Sa se construiasca algoritmul metodei modi…cate a lui Newton. 1 = 0: 4. k 2 N: (5. 2. Sa se scrie un program in C pentru algoritmul metodei tangentei si pentru modi…- carea acesteia prezentata in Observatia 4. 8a 2 V: D (x1 .66 CAPITOLUL 5. cu D Rn domeniu. fn ) este astfel incat fi 2 C 1 (D) .12) avem fi 2 C 2 (D) . x0n ) 2 V D: Mai precis. xk+1 = xk Jf 1 xk f xk . :::. n. :::. (a se vedea [12]): Presupunem ca pentru sistemul (5. xn ) @fn @fn @x1 (a) ::: @xn (a) Metoda lui Newton de aproximare a solutiilor sistemului (5. . METODE NUMERICE PENTRU ECUATII NELINIARE Probleme propuse 1. :::. xn ) = 0 undef = (f1 . 8i = 1. :::. x0 2 D si V = fx 2 D : kx x0 k < rg D: Presupunem ca: (i) matricea Jf (x0 ) este inversabila (adica det (Jf (x0 )) 6= 0) si exista A0 > 0 astfel incat in norma matriceala de…nita in (4. Fie r > 0.

y) = 0 cu F. yn ) (x xn )+ (xn . y) = G (xn . (iii) exista C > 0 astfel incat X n @ 2 fi (x) C. yn ) + (xn . …ind situate intre y si yn : Astfel. n. 2 iar metoda este stabila in raport cu alegerea punctului initial intr-o bila centrata in x0 cu raza mai mica decat 12 B0 : Observatia 1: Metoda modi…cata a lui Newton este generata de sirul recurent: xk+1 = xk Jf 1 x0 f xk . yn ) (y yn )+ [ 2 ( . y) = F (xn . lim xk = x k!1 iar x 2 V este unica solutie in V a sistemului (5. ) (y yn )2 ]. j = 1. yn ) (x xn )+ (xn . yn ) + (xn . metoda lui Newton se obtine din formula lui Taylor neglijand termenii ce contin derivatele partiale de ordinul doi: @F @F 1 @2F F (x. y) F (xn . k 2 N. …ind situate intre x si xn . yn )+ (xn . In plus. yn )+ (xn .5. @x@y @y 2 0 0 . ) (x xn ) (y yn ) + ( . in care se evalueaza matricea Iacobi Jf (x0 ) la …ecare pas doar pe punctul initial. yn ) (y yn ) @x @y @G @G G (x. 0 ) (x xn )2 + @x @y 2 @x @2G 0 0 @2G 0 0 +2 ( . yn ) (y yn ) : @x @y . ) (x xn )2 + @x @y 2 @x @2F @2F +2 ( .5. METODA LUI NEWTON PENTRU SISTEME NELINIARE 67 (ii) exista B0 > 0 astfel incat Jf 1 (x0 ) f (x0 ) B0 r 2 . yn ) (y yn )+ [ 2 ( 0 .12). y) G (xn . @F @F F (x. 8k 2 N . Observatia 2: Considerand sistemul de doua ecuatii neliniare cu doua necunoscute F (x. yn ) (x xn ) + (xn .13) este convergent. iar . ) (y yn )2 ] @x@y @y 2 @G @G 1 @2G G (x. D R2 . G 2 C 2 (D) .14) G (x. yn ) (x xn ) + (xn . ) (x xn ) (y yn ) + ( . viteza de convergenta a metodei este data de inegalitatea p 1 1 2p 1 x xk B0 . y) = 0 (5. 8i. 8x 2 V k=1 @xj @xk (iv) = 2nA0 B0 C 1: Atunci procesul iterativ al lui Newton descris de sirul (5.

ultima iteratie xn . @G @x @y @x @y " > 0 eroarea admisa II. y0 ) @F@y (x0 . yn ) (x0 . G (xn+1 . y0 ) @G @y (x0 . yn )]. yn ) G (xn . dat de relatiile recurente. Se citesc x0 . y0 . y0 ) @x @x Algoritmul metodei lui Newton pentru sisteme neliniare I. (5. yn ) G (xn . @F . " 2. y0 ) @y @y 1 @F @G yn+1 = yn [ (x0 .17)catre unica solutie din D a sistemului (5. (x . y0 )] J (x0 . yn )]. yn ) G (xn . yn ) (xn . yn ) @y (xn . y0 ) := @F @x (x0 .68 CAPITOLUL 5. Determinantul acestuia este: @F @F @x (xn . y0 ) @G @x (x0 . @G . yn ) (xn .14). @F . G. y0 ) 2 D: In conditiile teoremei 1. n 2 N: J (x0 . Date de iesire: n. yn ) + @x (xn . yn+1 ) = 0. yn )] (5. yn ) @y (xn . numar natural. yn ) kn = 0 @G @G G (xn . yn ) @y @y 1 @F @G yn+1 = yn [ (xn . y0 ) F (xn . yn ) @y (xn . METODE NUMERICE PENTRU ECUATII NELINIARE Punand xn+1 = xn + hn . yn ) (xn . @F 1 F (xn .17) J (xn . yn ) F (xn . kn ). @G @x @y @x @y 3. yn ) (xn . y0 ) . n 2 N. yn+1 ) = 0 obtinem: @F @F F (xn . yn ) F (xn .15) si convergenta procedeului iterativ (5. yn ) @x @x pornind de un punct initial (x0 . Procedeul iterativ este in acest caz: 1 @G @F xn+1 = xn [F (xn . y0 ) G (xn . 1 @G @F xn+1 = xn [F (xn . yn aproximatia solutiei III. @G .16)+(5. yn ) @x (xn . yn ) (x0 . Se de…nesc functiile F. yn ) 1 @F @x (xn . yn ) Se obtine astfel. y0 expresia functiei F. yn ) hn + @y (xn . yn+1 = yn + kn si F (xn+1 . yn ) = @G @G = (xn .15) se veri…ca doar pe punctul initial. yn ) + @x (xn . yn ) G (xn . procedeul iterativ al metodei lui Newton. yn ) kn = @G : J (xn . yn ) kn = 0 sistem in necunoscutele (hn . expresia functiei G expresiile functiilor @F . yn ) (xn . y ) 2 D: Observatia 3: Se poate construi si metoda modi…cata a lui Newton pentru sisteme neliniare de doua ecuatii cu doua necunoscute pentru care cerinta (5. Date de intrare: coordonatele punctului initial x0 .15) si rezulta. yn ) (x0 . yn ) (xn . yn ) @F @G @F @G J (xn . Calculeaza J (x0 . adaptate aici pentru n = 2 se obtine proprietatea (5. y0 ) G (xn . yn ) 6= 0 @x (xn . @F . yn ) hn = @G J (xn . Pasii algoritmului 1. yn ) hn + @y (xn . yn ) @y (xn .16) J (xn . yn ) @x @y @y @x (5.

1:7) cu " = 10 6 : 4. yn ) @y @y 1 @F @G yn+1 := yn [ (x0 . xn . Pentru n 2 N . y0 ) = (2:9. 2. 1) : . Pentru n 0.5. pentru care jxn xn 1 j < " si jyn yn 1 j < " Tipareste n. 3. y0 ) (x0 . y0 ) F (xn . y0 ) @x @x 4. yn : STOP. yn ) @x @x 5. 3:1) si apoi de la punctul initial (x0 . y0 ) (x0 . y0 ) F (x0 . y0 )] J (x0 . Probleme propuse: 1. yn ) (xn . y0 ) G (xn . y0 ) G (x0 . y0 ) (x0 .5. yn ) G (xn . Sa se scrie un program in C pentru algoritmul metodei tangentei si pentru modi…- carea acesteia prezentata in Observatia 3. y0 ) = (1:2. yn )] J (xn . yn ) := (xn . Sa se construiasca algoritmul metodei modi…cate a lui Newton. yn ) (xn . respectiv (3. y0 )] J (x0 . yn ) (xn . 1:1) cu " = 10 6 si sa se compare rezultatul obtinut cu solutia exacta (1. Cu metoda lui Newton sa se gaseasca solutia aproximativa a sistemului x2 + y 2 = 10 p : x+y =2 pornind odata de la punctul initial (x0 . 3) . METODA LUI NEWTON PENTRU SISTEME NELINIARE 69 Calculeaza 1 @G @F x1 := x0 [F (x0 . Cu metoda lui Newton sa se gaseasca solutia aproximativa a sistemului 2x3 y2 1=0 xy 3 y 4=0 pornind de la punctul initial (x0 . yn ) (xn . yn ) (x0 . y0 ) G (x0 . y0 ) @y @y 1 @F @G y1 := y0 [ (x0 . yn ) (xn . yn )] J (xn . cat timp jxn xn+1 j " sau jyn yn+1 j " Calculeaza @F @G @F @G J (xn . y0 ) = (0:9. yn ) @x @y @y @x 1 @G @F xn+1 := xn [F (xn .

de aici rezulta si un criteriu de oprire a algoritmului: pentru " > 0 dat sa se determine primul numar natural n pentru care jxn xn 1 j < ": Observatia 3. Daca sirul (xn )n 0 este convergent si f 2 C[a. ) ! R. Date de intrare: a. m1 (f ) unde m1 (f ) = inf jf 0 (x)j si M1 (f ) = sup jf 0 (x)j .19) sunt monoton convergente. Totodata. f 00 au semn constant pe [a. b) ( . Daca f 2 C 2 [a. x0 = a. (a se vedea [22]) In conditiile proprietatii 1. x2[a. b].70 CAPITOLUL 5. Se observa ca ambele siruri date de procesele iterative (5.b] x2[a. atunci limita sirului este x : Observatia 2. Daca M1 (f ) 2m1 (f ) atunci are loc evaluarea jxn xj jxn xn 1 j : Algoritmul metodei coardei: I.6 Metoda coardei Fie ecuatia algebrica sau transcendenta f (x) = 0. Daca se construieste sirul de aproximante (xn )n 0 . atunci xn ! x : Proprietatea 2. ).. daca f (a)f 00 (a) < 0 x0 = (5.18) sau (5. b] si f 0 . x0 = b. unde f : ( .b]. m1 (f ) sau M1 (f ) m1 (f ) jxn x j jxn xn 1 j .19) f (a) f (xn ) spunem ca se utilizeaza metoda coardei pentru aproximarea solutiei x : Observatia 1. Proprietatea 1.b] de unde se vede ca ordinul de convergenta al metodei este 1. daca f (b)f 00 (b) < 0 iar aceste doua posibilitati acopera toate cazurile in care putem obtine convergenta metodei coardei. dupa una din formulele f (xn ) xn+1 = xn (b xn ) . pentru solutia x 2 (a. Aproximarea initiala x0 se alege dupa cum urmeaza a.20) b. adica radacina x este izolata.18) f (b) f (xn ) sau f (xn ) xn+1 = xn (a xn ) . b capetele intervalului " > 0 eroarea admisa . De…nitia 1. METODE NUMERICE PENTRU ECUATII NELINIARE 5. Presupunem ca ecuatia are o solutie unica x 2 (a. b) . (5. eroarea absoluta comisa se evalueaza prin jf (xn )j jxn x j . (5.

b.1. pentru care jxn xn 1 j < " Tipareste n.3.3. METODA COARDEI 71 expresia functiei f valorile f 00 (a) . Daca f (a) f 00 (a) < 0 atunci x (0) := a 4. Se introduc datele a. Pentru n 0. sau sirul de aproximatii xi . n III. Pentru n 2 N .5. Se introduc valorile f 00 (a) . cat timp jxn xn+1 j " Calculeaza f (xn ) xn+1 := xn (b xn ) f (b) f (xn ) 4. altfel treci la pasul 5. Se de…neste expresia functiei f 3. xn : STOP.6.2. Daca f (b) f (b) < 0 atunci x (0) := b 5. Pasii algoritmului 1.1. i = 0. Fie f (x0 ) x1 = x0 (a x0 ) f (a) f (x0 ) 5. 00 5. Pentru n 2 N . f 00 (b) 4. Fie f (x0 ) x1 := x0 (b x0 ) f (b) f (x0 ) 4. xn : STOP. . altfel treci la pasul 4.2. " 2. Date de iesire: n ultima iteratie xn aproximatia solutiei la ultima iteratie. Pentru n 0. cat timp jxn xn+1 j " Calculeaza f (xn ) xn+1 = xn (a xn ) f (a) f (xn ) 5. f 00 (b) necesare pentru alegerea primului termen de iteratie II. pentru care jxn xn 1 j < " Tipareste n.

21) sau xt0 . Intrari: a.21).22) astfel incat x 2 (xsn . cu precizia ceruta Pasul 1: Daca f (a)sign(f 00 ) < 0 atunci xs0 := a. b] a ecuatiei f (x) = 0. xt0 xs1 . Din acest motiv. Astfel de metode combinate se prezinta in continuare.b] folosind metoda combinata secanta-tangenta. xt0 := a. precizia se poate imbunatati combinand cele doua metode. caz in care se obtine sirul (5. f 2 C [a. f 00 are semn constant pe [a. xt0 := b. iar aproximatia solutiei se va lua ca media aritmetica a aproximatiilor de acelasi rang date de cele doua metode.b-extremitatile intervalului f-expresia functiei f df-expresia derivatei functiei f (f 0 ) sign(f 00 )-semnul derivatei a doua a functiei f eps precizia dorita Iesiri: SOL-aproximatie a solutiei ecuatiei. Observatia 5.72 CAPITOLUL 5. n := 0 Pasul 2: xtn+1 = xtn f (xtn ) =df (xtn ) s Pasul 3: xsn+1 = xsn f (xtf)(xnf)(xs ) (xtn xsn ) n n . b] . xsn ::: (5. METODE NUMERICE PENTRU ECUATII NELINIARE Deoarece in oricare din cazurile considerate in (5. xtn ::: (5. xt1 ::: xsn . iar f (xtn ) xtn+1 = xtn . respectiv x 2 (xtn .20) sirul recurent dat de metoda lui Newton si sirul dat de metoda coardei sunt monoton convergente avand tipuri contrare de monotonie. xs0 xt1 .22). xs1 ::: xtn . xsn ) . iar daca f (b)f 0 (b) < 0 se ia xs0 = b si xt0 = a. f 0 (xtn ) f (xsn ) xsn+1 = xsn xt xsn : f (xtn ) f (xsn ) n Observatia 4. Spunem ca avem metoda combinata secanta-tangenta. Daca f (a)f 0 (a) < 0 se ia xs0 = a si xt0 = b. caz in care se obtine sirul (5. Daca xn = xtn sau xn = xsn avem evaluarea jxn xj xtn xsn : Algoritmul pentru : Metoda Combinata Secanta-Tangenta (conform cu [7]) Algoritmul determina un sir de aproximatii ale solutiei izolate x 2 [a. xtn ) . daca se constru- ieste sirul de intervale xs0 . De…nitia 2. n := 0 altfel xs0 := b. rezulta ca solutia ecuatiei se va situa intotdeauna intre cele doua aproximatii de acelasi rang date de aceste metode.

O alta posibilitate de alegere a xs0 si xt0 este cea data de Observatia 4. 1 = 0: 3. dar exista si o alta posibilitate xs + xtn SOL:= n : 2 Observatia 8. ::: In aceste cazuri. METODA COARDEI 73 Pasul 4: n := n + 1 Pasul 5: Daca jxtn xsn j < eps atunci SOL:=xtn : STOP altfel mergi la Pasul 2. Sa se aproximeze cu 4 zecimale exacte cea mai mare radacina reala a ecuatiei: x3 x 1 = 0: 4. Probleme propuse 1. Ca aproximatie a solutiei ecuatiei se poate considera xsn sau xtn . eroarea comisa in aproximarea x xsn + xdn =2 nu depaseste marimea d s xn xn =2: Deci. eroarea de aproximare poate … direct controlata. 2. sunt foarte utile metodele combinate prin care solutia x este aproximata din ambele parti. jxn xn 1 j nu implica intotdeauna jxn x j < : De aceea. In aplicatii se cere aproximarea unei solutii pentru o ecuatie data. Observatia 7. cu eroare precizata.5. Folosind metoda secantei sa se aproximeze cu 4 zecimale exacte radacina reala a ecuatiei: x3 x 0. Un astfel de exemplu il constituie metoda combinata secanta-tangenta. Observatia 6. 2. 1) a ecuatiei x3 6x2 + 10x 4 = 0 cu precizia " = 10 2 : .6. in care nu e necesara cunoasterea semnului derivatei a doua a functiei f. ea a‡andu-se mereu intre 2 aproximante succesive: xsn x xdn . eroarea este precizata prin distanta intre 2 aproximatii succe- sive jxn xn 1 j : In general insa. De obicei. Folosind metoda coardei sa se aproximeze radacina situata in intervalul (0.b].b]) si semnul functiei f 00 e constant pe intervalul [a. Reamintim ca algoritmul a fost dat pentru cazul in care f (a)f (b) < 0 (exista o solutie in intervalul [a. n = 1.. Sa se implementeze in C algoritmul pentru metodacoardei si pentru metoda com- binata secanta-tangenta.

METODE NUMERICE PENTRU ECUATII NELINIARE .74 CAPITOLUL 5.

Astfel.1 Metoda retelelor Aceasta metoda furnizeaza aproximatii ale solutiei problemelor la limita asociate ecuatiilor diferentiale pe un numar …nit de puncte echidistante ale intervalului pe care este de…nita ecuatia. folosind forma data de Newton polinomului lui Lagrange.Capitolul 6 Metode numerice pentru ecuatii diferentiale ordinare 6. x0 . Metoda retelelor aplicata la ecuatii diferentiale liniare utilizeaza diferentele divizate in aproximarea derivatelor succesive ale unei functii pe noduri si conduce la rezolvari de sisteme algebrice de ecuatii liniare (se vedea [4]).4) h unde diferenta …nita de ordinul intai in punctul a se de…neste prin hf (a) = f (a + h) f (a) . x0 + h.1) h sau f (x0 + h) f (x0 h) f 0 (x0 ) = (6. este data recurent prin. se obtin aproximari ale derivatelor succesive ale unei functii pe un nod x0 f (x0 + h) f (x0 ) f 0 (x0 ) = [x0 . f ] = (6. f ] = (6. se obtine n f (x0 ) f (n) (x0 ) = h n (6.2) 2h respectiv f (x0 + h) 2f (x0 ) + f (x0 h) f 000 (x0 ) = 2[x0 h. x0 + h. k k 1 k 1 k 1 hf (a) = h h f (a) = h f (a + h) h f (a) : 75 . folosind formula de legatura dintre diferentele divizate cu noduri echidistante si diferentele …nite.3) h2 si in general. iar diferenta …nita de ordinul k cu pasul h pe nodul a relativa la functia f.

8) 2h y (xi+1 ) 2y (xi ) + y (xi 1 ) y 00 (xi ) = : (6. Date de intrare: n numarul de noduri h pasul diviziunii a.3) pe nodurile xi i = 1. n. f 2 C[a. n 1 cu h = n (b a) si se fac notatiile pi = p (xi ) . i = 1. n calculeaza xi := a + i h .8) si (6.10) y0 = A.5)+(6. (6.6) are solutie unica pe [a. n: Se scrie ecuatia (6. f functiile coe…cienti ai ecuatiei A.6) pe nodurile diviziunii considerate. yn 1 se obtine aproxi- matia solutiei problemei bilocale (6. Pasii algoritmului Pasul 1. i = 0.6) pe nodurile xi i = 1. yn = B: Rezolvand sistemul (6. i = 0.10) de n-1 ecuatii cu n-1 necunoscute y1 . qi = q (xi ) . y (xn ) = B: Folosind formulele (6. i = 1.2) si (6.5)+(6. b capetele intervalului p. y (b) = B (6. Pentru i = 0. yn 1 aproximatia solutiei pe nodurile interioare III. :::. n 1 se obtine y (xi+1 ) y (xi 1 ) y 0 (xi ) = (6.7) y (x0 ) = A. b] prin nodurile xi = a + i h. B valorile bilocale II. fi = f (xi ) .9) h2 Notand yi = y (xi ) .76 CAPITOLUL 6. x 2 [a. n 1 (6. q. Date de iesire: y1 . b]: Se considera o diviziune echidistanta a intervalului [a. din (6. i = 0.5) cu conditiile (6. b]: Presupunem ca problema bilocala (6. n 1 (6.9) se obtine sistemul liniar 1 1 h2 (yi+1 2yi + yi 1 ) + 2h pi (yi+1 yi 1 ) + qi yi = fi .6) si p. METODE NUMERICE PENTRU ECUATII DIFERENTIALE Consideram ecuatia diferentiala liniara de ordinul II y 00 (x) + p (x) y 0 (x) + q (x) y (x) = f (x) .5) cu conditiile la limita y (a) = A. :::. n 1 si se obtine y 00 (xi ) + p (xi ) y 0 (xi ) + q (xi ) y (xi ) = f (xi ) . Algoritmul metodei retelelor I. q. b] (6.7).

11) si folosind pentru derivatele partiale ale lui f notatiile @f @2f fx = . fi := f (xi ) Pasul 3. Executa y0 := A. Pentru i = 1.. yn = B: Pasul 5. i = 1.11) y(x0 ) = y0 Presupunand ca solutia y a problemei considerate este unica si satisface conditiile de diferentiabilitate necesare. n 1 y0 = A. . Rezolva sistemul (2 h pi ) yi 1 + (2h2 qi 4) yi + (2 + h pi ) yi+1 = 2h2 fi . yn 1 . functia y poate … dezvoltata in serie Taylor in vecinatatea punctului x0 : x x0 0 (x x0 )2 00 y(x) = y(x0 ) + y (x0 ) + y (x0 ) + ::: (6. STOP. x0 + T ] (6. Se considera problema Cauchy y 0 = f (x. y) . Tipareste y1 . METODA LUI EULER 77 Pasul 2. Sa se construiasca un program in limbajul C pentru algoritmul metodei retelelor. Probleme propuse 1. x 2 [x0 . qi := q (xi ) . :::.2 Metoda lui Euler Intai prezentam metoda directa a seriilor Taylor astfel incat metoda practica a lui Euler sa …e un caz particular al acestei metode. 6. 1] y (0) = y (1) = 1 folosind 6 puncte ale retelei. @x @x@y se obtine y0 = f y 00 = fx + fy y 0 = fx + fy f y 000 = fxx + 2fxy f + fyy f 2 + fx fy + fy2 f: . 2.2. x 2 [0. fxy = . n 1 executa pi := p (xi ) .6..12) 1! 2! Avand in vedere (6. yn := B Pasul 4. Folosind metoda retelelor sa se rezolve problema bilocala y 00 (x) + xy 0 (x) + x2 y (x) = 1.

se poate evalua solutia y in punctul x1 := x0 + h: Mai departe. METODE NUMERICE PENTRU ECUATII DIFERENTIALE Deci. y0 ) + ::: 1! 2! (x x0 )p 1 ::: + f (p 1) (x0 . In felul acesta.14) Luand k = 1 se obtine metoda unipas a lui Euler: y(x) = y0 + hf (x0 . T (de tip real) n (de tip intreg) expresia functiei f (argumente reale. Date de intrare: x0 . Pasii algoritmului . x x0 = h. hp yk+1 = yk + hf (xk .13) si alegerea unui pas de lungime h. Se observa ca f (j) = y (j+1) : Prin transcrierea seriei (6. metoda lui Euler se mai numeste si metoda liniiilor poligonale. se poate aproxima y(x2 ). y0 . n aproximatiile solutiei pe noduri III. y) = f (x. i = 1. :::. Date de iesire: y[i]. yk ) . n in care h = Tn . y0 ) + f (x0 . suntem condusi la o metoda iterativa de aproximare discreta a solutiei y a problemei (6.13) se scrie sub forma: y(x) = y0 + h (Tk f ) (x. calculand derivatele y 0 .11). 2. yk ) : p! Introducand polinomul lui Taylor h (1) hk 1 (k 1) (Tk f ) (x. xi = x0 + ih. ::: in punctul x1 . 8k = 1. y). n: Datorita interpretarii sale geometrice. y0 ) + ::: (6. x x0 (x x0 )2 (1) y(x) = y0 + f (x0 .78 CAPITOLUL 6. k = 1. ::: 2! k! formula (6. y (x)) in raport cu x. si yk y (xk ) . y) + ::: + f (x.13) p! unde f (j) este derivata totala de ordinul j a functiei f (x. y0 ) ceea ce conduce la algoritmul recurent: yk+1 = yk + hf (xk . n: (6. Estimarea erorii comise (a se vedea [1]) este: h2 jy (xk ) yk j ky 00 kC . x2 := x1 + h: Continuand in acest mod se obtine o multime discreta de valori yk care aproximeaza solutia y in punctele xk := x0 + kh. valori reale) II. yk ) + ::: + f (xk . i = 1. 2. y) + f (x.15) 2 Algoritmul metodei lui Euler I. y): (6. k = 0. y 00 . k = 1.

y[0] = y0 n 3. 3. 8k = 1. Pentru i = 1. Calculeaza T h = . Solutia exacta a problemei Cauchy este y(x) = x2 2x + 2 e x : Sa se analizeze rezultatele obtinute. n tipareste y[i]: Stop. n 2 2 . Probleme propuse 1. Sa se rezolve problema lui Cauchy y 0 = x2 y . eroarea la nodurile luate in considerare. METODA LUI HEUN 79 1. Sa se scrie un program in limbajul C pentru metoda lui Euler. Pentru i = 1. Pentru a creste ordinul h!0 erorii de aproximare s-au propus modi…cari ale algoritmului lui Euler. adica eroarea de aproximare este de ordinul 2 si lim jy (xk ) yk j = 0. n. 2. i = 0. Una dintre aceste modi…cari este data prin recurenta: h h yi+1 = yi + h f x i + . Se considera problema Cauchy y 0 = y + x.3 Metoda lui Heun Observatie: Din inegalitatea (6. y[i 1]) 5. x 2 [0. 18 . cea aproximata. 4] y(0) = 1 luand pe rand pasul h = 41 .6. n calculeaza x[i] = x0 + i h 4. 10 folosind metoda lui Euler cu h = 0:1 si sa se compare valorile obtinute cu valorile corespunzatoare ale solutiei exacte pe aceste puncte.15) se vede ca y (xk ) = yk + O (h2 ) . Solutia exacta este y (x) = 2ex x 1: 6. Pentru i = 1.3. x[0] = x0 . 1] : y(0) = 1 Sa se aproximeze valorile solutiei y in punctele xi . i = 1. yi ) . x 2 [0. 16 1 : Pentru …ecare valoare a lui h sa se tipareasca solutia adevarata. Se introduc datele si se de…neste functia f 2. n calculeaza y[i] = y[i 1] + h f (x[i 1]. yi + f (xi .

80 CAPITOLUL 6. . Sa se scrie un program in limbajul C pentru metoda lui Heun. Calculeaza T h = . n calculeaza K1 = f (x[i 1]. n aproximatiile solutiei pe noduri III. Pasii algoritmului 1. yi + K1 2 2 yi+1 = yi + hK2 . x[0] = x0 . n: O alta modi…care este metoda lui Heun data prin recurenta K1 = f (xi . Se considera problema Cauchy y 0 = y + x. 1] : y(0) = 1 Sa se aproximeze valorile solutiei y in punctele xi . Algoritmul metodei lui Heun Date de intrare: x0 . Solutia exacta este y (x) = 2ex x 1: Sa se compare rezultatele obtinute cu metoda lui Euler si cele obtinute cu metoda lui Heun. n: 2 Aceste doua modi…cari conduc la cresterea cu 1 a ordinulului erorii de aproximare (a se vedea [1]). i = 1. yi ) K2 = f (xi + h. valori reale) II. i = 1. x 2 [0. y0 . T (de tip real) n (de tip intreg) expresia functiei f (argumente reale. METODE NUMERICE PENTRU ECUATII DIFERENTIALE care pentru o programare mai facila poate … scrisa sub forma K1 = f (xi . y[i 1] + hK1 ) h y[i] = y[i 1] + (K1 + K2 ) 2 5. Date de iesire: y[i]. y[i 1]) K2 = f (x[i 1] + h. Pentru i = 1. yi ) h h K2 = f x i + . y[0] = y0 n 3. Pentru i = 1. Se introduc datele si se de…neste functia f 2. i = 0. Probleme propuse 1. 10 folosind metoda lui Heun cu h = 0:1 si sa se compare valorile obtinute cu valorile corespunzatoare ale solutiei exacte pe aceste puncte. 2. n tipareste y[i]: Stop. Pentru i = 1. i = 0. yi + hK1 ) h yi+1 = yi + (K1 + K2 ) . n calculeaza x[i] = x0 + i h 4.

yi + K0 ). yi ). y) genereaza metodele de tip Runge-Kutta pentru k = 1. y0 dat. 1 1 K1 = hf (xi + h. i = 0. ::: 2! k! si formula y(x) = y0 + h (Tk f ) (x. yi + K0 ). yi ). (6. y) + f (x. k = 1. n.6. yi + K1 . y0 dat. 2 2 K2 = hf (xi + h. yi ). n 2 N. Pentru k = 3 se obtine metoda Runge-Kutta de ordinul al III-lea (numita si metoda lui Runge) generata recurent prin 1 yi+1 = yi + (K0 + 4K1 + K2 ) . yi + 2K1 K0 ): Cea mai des folosita este metoda Runge-Kutta de ordinul al IV-lea (numita si metoda lui Kutta …ind obtinuta pentru k = 4) generata recurent prin 1 yi+1 = yi + (K0 + 2K1 + 2K2 + K3 ) . y). (6. 3. 2 2 K3 = hf (xi + h. 2. yi + K0 ).4. y0 dat. n 2 N. Pentru k = 2 se obtine metoda Runge-Kutta de ordinul al II-lea data recurent prin 1 yi+1 = yi + (K0 + K1 ) . n. i = 0. 2. y) y(x0 ) = y0 .16) 6 K0 = hf (xi . y) = f (x. 4: Pentru k = 1 se obtine metoda lui Euler (Runge-Kutta de ordinul I). METODA RUNGE-KUTTA 81 6. n.4 Metoda Runge-Kutta Polinomul lui Taylor h (1) hk 1 (k 1) (Tk f ) (x. [1]). Pentru estimarea erorii in metoda Runge-Kutta de ordinul IV are loc: Teorema: (a se vedea [19]) Considerand problema Cauchy y 0 = f (x.17) 6 K0 = hf (xi . yi + K2 ): Ordinul de marime al erorii de trunchiere in metodele Runge-Kutta este de hk+1 :(a se vedea [8]. 2 unde K0 = hf (xi . n 2 N. 1 1 K1 = hf (xi + h. i = 0. y) + ::: + f (x. K1 = hf (xi + h. 2 2 1 1 K2 = hf xi + h.

daca f 2 C 4 (D) atunci eroarea de aproximare a solutiei acestei probleme pe noduri y (xi ) . y[0] = y0 n 3. j + k = i: @xj @y k C Metoda Runge-Kutta de ordinul IV este descrisa de urmatorul algoritm: Algoritmul metodei Runge-Kutta I. y[i 1] + 2 2 K4 = h f (x[i 1] + h. n prin valorile yi . 1] : y(0) = 1 .16) se reduce la regula de integrare a lui Simpson. k = 0. Pentru i = 1. n 4320 unde K > 0 este o constanta ce depinde de kf kC si @ if . T (de tip real) n (de tip intreg) expresia functiei f (argumente reale. n calculeaza K1 = h f (x[i 1]. x[0] = x0 . n calculeaza x[i] = x0 + i h 4. j. i = 1. Se introduc datele si se de…neste functia f 2. Pasii algoritmului 1. jy y0 j bg cu a:b > 0 date. n date de formula (6. Date de iesire: y[i]. 8i = 1. Pentru i = 1. i = 1. y) : jx x0 j a. y[i 1]) h K1 K2 = h f x[i 1] + . Probleme propuse 1.17) este: 23163 jy (xi ) yi j Kh5 . Date de intrare: x0 . 4.82 CAPITOLUL 6. y0 . Calculeaza T h = . Sa se scrie un program in limbajul C pentru metoda lui Runge-Kutta. Se considera problema Cauchy y 0 = y + x. i = 1. y[i 1] + 2 2 h K2 K3 = h f x[i 1] + . i = 1. y[i 1] + K3 ) 1 y[i] = y[i 1] + (K1 + 2K2 + 2K3 + K4 ) 6 5. Pentru i = 1. procedeul lui Runge (6. n aproximatiile solutiei pe noduri III. Observatia 1. valori reale) II. x 2 [0. In cazul in care functia f nu depinde de y. 2. i. n tipareste y[i]: Stop. METODE NUMERICE PENTRU ECUATII DIFERENTIALE pe domeniul D = f(x.

y) 2 [a. b] R si (b a) < 1: Atunci. Stiind ca solutia exacta a problemei lui x Cauchy este y = 1+x 2 .5. i = 1. n n . (s. i = 1. folosind metoda lui Runge-Kutta. 6. iar n = 16. > 0. problema Cauchy (6. 10 folosind metoda lui Runge- Kutta cu h = 0:1 si sa se compare valorile obtinute cu valorile corespunzatoare ale solutiei exacte pe aceste puncte. b] R jf (t. n unde h = 41 . 8x 2 [a. y0 2 R: Presupunem ca f 2 C ([a. b] catre care converge uniform sirul aproximatiilor succesive dat in mod recurent prin y0 (x) = y0 . u) . > 0 astfel incat jf (x. 8 (t. 8i = 0. Solutia exacta este y (x) = 2ex x 1: Sa se compare rezultatele cu cele date de metoda lui Euler. 8 (x. 8m 2 N : (6.18) are o unica solutie y 2 C[a. aplicand principiul de punct …x al lui Banach. b]. y) (6. ym 1 (s))ds. METODA APROXIMATIILOR SUCCESIVE 83 Sa se aproximeze valorile solutiei y in punctele xi . : a = x0 < x1 < ::: < xn 1 < xn = b b a si notam h = n : Atunci. b]. 8x 2 [a. sa se compare rezultatele obtinute cu valorile solutiei exacte pe punctele considerate. i (b a) xi = a + . 4]: y (0) = 0 Sa se aproximeze valorile solutiei y in punctele xi = hi. Fie problema Cauchy 1 y 0 = 1+x 2 2y 2 0 .18) y(a) = y0 unde f : [a. y)j M. x 2 [0. v)j ju vj + js tj .6. v) 2 [a. b] Zx ym (x) = y0 + f (s. b] R) si ca exista M > 0. Sa se observe ce se intampla odata cu departarea de punctul initial. b] R ! R . u) f (s. y 0 = f (x.19) a Considerând pentru n 2 N o diviziune echidistanta a intervalului [a. 3.5 Metoda aproximatiilor succesive Consider¼ am problema Cauchy.

n: 2n j=1 Inductiv. 8i = 1. n: Valorile calculate efectiv sunt ym (xi ).22) . ym 1 (s))ds. 8m 2 N 1 (b a) 12n2 [1 (b a)] (6. b] R) atunci estimarea erorii este mai buna decat in (6.i = y0 + [f (xj 1 . n.20) se foloseste formula de cuadratura a trapezului cu estimarea erorii data in [9] pentru functii Lipschitz.i . y1 (xj ) + R1. y1 (xj 1 ) + R1.19) se poate scrie pe nodurile acestei diviziuni prin y0 (xi ) = y0 . n y1 (x0 ) = y0 (b a) X i y1 (xi ) = y0 + [f (xj 1 . n.21) Observatie: Daca f 2 C 2 ([a. atunci: [ (b a)]m ( + M ) (b a)2 y (xi ) ym (xi ) M (b a) + . METODE NUMERICE PENTRU ECUATII DIFERENTIALE si formula (6.i .i . 8m 2 N : (6. y1 (xj ))] + R2. n. 8i = 1. i = 1. ym 1 (xj ))] + Rm. iar (b a) < 1.i = 2n j=1 y2 (x0 ) = y0 a) X i (b = y0 + [f (xj 1 . pentru m 3 se obtine.j 1 ) + f (xj . 8i = 1.84 CAPITOLUL 6. n Zxi ym (xi ) = y0 + f (s. ym 1 (xj 1 ) + Rm 1. 8m 2 N : 1 (b a) 4n[1 (b a)] (6.j )] + Rm.j 1 )+ 2n j=1 a) X i (b +f (xj . m 2 N si ele vor aproxima solutia pe nodurile diviziunii .21) …ind: [ (b a)]m M 00 (b a)3 y (xi ) ym (xi ) M (b a) + . obtinandu-se algoritmul: y0 (xi ) = y0 . 8i = 0.i = y1 (xi ) + R1.j )] + R2. y1 (xj 1 )) + f (xj . ym 1 (xj 1 ))+ 2n j=1 +f (xj .20) a Pentru calculul aproximatiilor succesive discrete ale solutiei date in (6. 8i = 1. 8i = 0. 8i = 1. y (xi ) : Asupra erorii de aproximare are loc: Teorema (a se vedea [5]. n 2n j=1 a) X i (b y2 (xi ) = y0 + [f (xj 1 . 8i = 0. y0 )] + R1. marginita si Lipschitz in …ecare argument. ym (x0 ) = y0 a) X i (b ym (xi ) = y0 + [f (xj 1 . ym 1 (xj ) + Rm 1. [6]): Daca functia f este continua.i = ym (xi ) + Rm.i = y2 (xi ) + R2. n. y0 ) + f (xj .

i] = y0 5.21) si (6. 0] = y0 Pentru i = 1. y0 ) 2n j=1 7. i = 1. Pentru i = 1. j])) 2n j=1 .m!1 asigurand convergenta metodei. ultima iteratie ym (xi ). y0 ) + f (x[j]. Pentru oprirea algoritmului se foloseste urmatorul cri- teriu: Fiind dat " > 0 sa se determine primul numar natural m 2 N astfel incat ym (xi ) ym 1 (xi ) < ".5. n aproximatiile solutiei pe noduri obtinute la ultima iteratie III. b. i] = y0 + (f (x[j 1]. g @x2 C @x@y C @y 2 C @f @f M1 = maxf . n (de tip intreg) expresia functiei f II.n calculeaza y[m. h = b na 3. i] = y0 + (f (x[j 1]. 8i = 1. METODA APROXIMATIILOR SUCCESIVE 85 unde M 00 = M2 (M + 1)2 + M12 (M + 1) @2f @2f @2f M2 = maxf . Pasii algoritmului: 1. i]j " i=1. Pentru m 1 (intreg). Se citesc datele si se de…neste functia f 2.22) rezulta ca lim y (xi ) ym (xi ) = 0. y[m 1. y0 . n calculeaza y[0. cat timp max jy[m. . Pentru i = 0. 8i = 1. n n!1. " (de tip real). j 1]) + f (x[j]. g: @x C @y C Observatie: Din inegalitatile (6. Pentru i = 1. n calculeaza a) X i (b y[1. n: Algoritmul metodei aproximatiilor succesive I.6. 0] = y0 6. Calculeaza y[1. n calculeaza a) X i (b y[m. Date de iesire: m. n calculeaza x[i] = a + i h 4. Calculeaza x[0] = a. y[m 1. i] y[m 1. Date de intrare: a.

n = 10. i = 1. si sa se compare valorile obtinute cu valorile corespunzatoare ale solutiei exacte pe aceste puncte. i] y[m 1. Solutia exacta este y (x) = 2ex x 1: Se va lua " = 10 6 : Sa se compare rezultatele cu cele date de metoda lui Euler si metoda Runge-Kutta. Se considera problema Cauchy y 0 = y + x. i]j < " i=1.n Tipareste mesaj "ultima iteratie este m " Pentru i = 0. n = 20. . Micsorand pasul prin cresterea numarului de puncte. Probleme propuse 1. 1] : y(0) = 1 Sa se aproximeze valorile solutiei y in punctele xi . sa se observe eroarea obtinuta si sa se determine iteratia la care s-a oprit algoritmul. METODE NUMERICE PENTRU ECUATII DIFERENTIALE 8.86 CAPITOLUL 6. Pentru m pentru care max jy[m. 2. 10 folosind metoda aproximatiilor succesive cu h = 0:1. x 2 [0. Sa se scrie un program in limbajul C pentru metoda aproximatiilor succesive. n tipareste y[m. Sa se observe la ce iteratie s-a oprit algoritmul. i]: Stop.

London. Gh. [2] N. 1981. Gal. Libris. 2000. Cluj-Napoca.S.Barnett.A.Cerone. [4] A. S. Ed. [9] P. 87 .Coman. 1995. Gh. Bica.).1. Simion. 2006. Gh. Gh.Dragomir. article 7. Analiza numerica. partea a doua. 1983. ”Babes-Bolyai ”. [5] A. R. 1994.Maron. vol. vol. Matematici speciale. Trapezoidal and Midpoint-Type Rules from Inequalities Point of View. [12] B. [10] Gh. Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca. C. Sever Groze. S. Bica. [11] Gh. S. A perturbed trapezoid inequality in terms of the fourth derivative. Metode numerice iterative pentru ecuatii operatoriale. Coman.. 2005. [8] C.S.. Pop. 45-60. Rezolvarea numeric¼a a ecuaţiilor operatoriale.Bibliogra…e [1] O. 2002.Demidovitch.8. [7] P.S. no. The Korean J. Litogra…a Univ. no. Washington DC. Moscow. [6] A. Chapman&Hall/CRC Press. Bucur.2 (2001). Popeea. 2002. Anastassiou ed.M. A perturbed trapezoid inequality in terms of the third derivative and applications. 1979. RGMIA Research Report Collection.3.S. 1-16. Didactic¼ a şi Ped. I. Cluj-Napoca.S. Blaga. Handbook of Analytic Computational Methods in Applied Mathe- matics ( G. Agratini. vol. Chiorean.Coman. Bucureşti. Analiza numerica : lucrari de laborator. S. Elements de calcul numerique. [3] N. vol. A. Metode numerice.Dragomir. no. Oradea 1998. Survey on the numerical methods for ODE’s using the sequence of succe- sive approximations. Boca Raton. M. Presa Univ. Ed. Analiz¼a numeric¼a şi teoria aprox- im¼arii. Trîmbiţaş. Mir.1.4. G.Clujean¼ a. I. of Computational & Applied Math. Analiz¼a numeric¼a. Calcul numeric. S. Editura Universi- tatii din Oradea. Bica. Coman. New York .9. Ed. M.Barnett. Litogra…a Univ. Dragomir. RGMIA Research Report Collection. 221-233.

V. Ed. partea intai. [18] D. [22] Gh. Tehnica. [14] C.Ionescu. Ecuatii diferentiale si integrale.Ionescu. . Bucuresti.S. Didactica si Peda- gogica. No1. Romania. Preprint 4. Concise Numerical Mathematics. Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1981. Seminar of Functional Analysis and Numerical Methods. Aplicarea metodei aproximatiilor succesive in integrarea numerica a ecuatiilor diferentiale. Studii si Cerc. vol. Analiz¼a numeric¼a şi teoria aprox- im¼arii.D.Iancu. Cluj-Napoca.Trîmbiţaş. 1983.Iancu. [19] D. Mathematica. [25] O. Stiinti…ca si Enciclopedica. Mat. 273-286.2. Analiza numerica. Cluj-Napoca. O.1. Tome 29 (52). [15] C. Analiza numerica. Analiz¼a numeric¼a şi teoria aproxim¼arii.Stancu. Stanasila. P.Iacob (coord.88 BIBLIOGRAFIE [13] S. 1957. Ed. [21] R. Rhode Island 2003. (1987). R. Editura Academiei R. Matematici clasice si moderne. [17] D.4.Agratini. Sireţchi. Clujean¼ a. Calcul diferential si integral. Plato. (1960). vol. Presa Univ. Gh. (1981).). AMS Providence. 52-71.57. C.V. Presa Univ.D.Must¼ aţa. 2001.G. Error estimation in the approximation of functions by interpo- lation cubic splines. [23] D. Cuadraturi numerice.Coman. [24] D. Bucuresti. Editura Universi- tatii din Oradea. Marinescu. Analiza matematica.1. Bu- curesti 1985.Clujean¼ a. vol.33-39. Tehnic¼ a. vol.. 1994.V. Cluj-Napoca. Gh. Cluj-Napoca. Ionescu. Ed. On the cubic spline of interpolation. [16] C. editia a doua.Coman. Bucuresti 1974. 11. Gal.Stancu. Ed. Bucuresti 1972. 2002. [20] Gh. Aproximarea functiilor. Graduate Studies in Mathematics vol.Blaga.