ahh \ J Oiologie Manual pentru clasa a Xl-a®MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII iologie Manual pentru clasa a XI-a Dan Cristescu Carmen Salavastru Bogdan Voiculescu Cezar Th. Niculescu Radu Carmaciu CorinrCUPRINS |. ALCATUIREA CORPULUI UMAN. Topagrafia organelor i sistemelor de organe Niveluri de organizare.......,..... Celule, tesuturi, organe, sistame de organa, organism sa CRUG wines cae eee ‘ FORUM 9:38 5 GaSe leU swine MN, FUNCTILE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN A. Functiile de relatie 1, Sistemul nenvos. oo... Maduva spinarii. . Encefalul, ... . deai\ea we ay Sisternul nervos vagetativ ......... 2. Analizetarit , : Analizatcrul cutanat. 6... . . . Analizatorul Kinestezicn. o.oo... Analizatorul olfactiv : Analizatorul gustativ... 2... Analizatorul vizual. , , é Analizatorul ecustice-vestibulan 8, Gancele endocrine... oe... Hipofiza és Gincele suprarenale Tiroida . St) se heehee + Paratiroidele Pancreasul endocrin, Epifize (gland pingele) , Timusul 4. Miscarea Sigetree * Sistermnul oss vale Articulatilla Sistemul muscular , eget 4 ata 248 43 18 26 82 38 38 43 44 4g 54 54 56 58 58 59 . 60 .60 63 63 87 68 B. Functille de nutritie. o.oo 14 1, Digestia $1 absorbtia. o.oo. eee 74 Digestia vst Aree pt ies teil Absorbtia intestinala (la nivelul intestinului subtire) eaten ed Digestia, absorbtia si secret la nivalul intestinului gros, , 81 2. Ciroulatia 2\o9% Sp releiw 84 Grupele sangvine —transfuzia...., 85 Hemostaza gi coagularea séngelul . a6 Marea si mica circulatie 87 Circulafia limfatioa . fe poate Activitatea cardisca........., ey!80 3. Respiratia.........., 97 Plamanii..... , * steep eek GF 4. Excretia “e 103 Formarea $i eliminarea urinei 103 Compozitia chimica @ urinei.. . +105 5. Metabolismu, . ee 108 Metabolismul intermediar 108 Metebolismul energetic. 0 Rolul si valoarea energatica = nutrimentalor .. 113 NIRIRBET oo ges sue ates 414 C. Functia de reproducere 116 Sistemul reproducetar .. , 116 Aparatul genital faminin 116 Aparetul genital masculin . , 117 Faiologia arganelor de reproducere 19 Sanatatea repraducerit 122 Panning famiial. eee tee Conceptie $i conteaceptie.... 2... .,, 122 Sarcina si nasterea , 122 D. Organismul — un tot unitar be 124 Homeostazia mediului intern... 0.00. 0. 124‘Alcatuiea ceri ran |. ALCATUIREA CORPULUI UMAN Topografia organelor SSSI italia cme merely In corpul omenesc, celulele si tesuturile alcatuiese organe si sisteme de organe. ‘Organele sunt formate din’ grupari de celule si fesuturi care sau diferentiat in vederea indepliniti anumitor functii in organism. Organele nu functones 4 izolat In organism, ci in strénsa corelatie unele cu altele, Pentru organele inteme, se foloseste curent ter- menul de viscere. Sistemele de organe sunt unitati morfologice care indeplinesc principalele functii ale organismulu: de relatic, de nutritie si de reproducere. Segmentele corpulul uman Corpul umn este alcatuit din: cap, gét, trunchi si membre. Capul, Impreuna cu gatul, formeaza extremi- tatea cefalica a corpului. Capul este alcatuit din partea craniana, care core- spunde neurocraniului (cua craniana), si partea facia- 1a, care corespunde viscerocraniului (fata). Gatul este segmentul care leaga capul de tunchi stprezinta elemente somatice (muschi, oase, articula- ti) si viscere (laringe, trahee, esoiag, tiroida, parati- toide etc). Trunchiutl (fia, 1, 2) este format din torace, abdo- men si pelvis. In interiorul lor se gasesc cavitatie: toracica, abdominals si pelviana, care adapostesc vis- cerele, Cavitatea toracica este separats de cavitatea abdominala printr-un mugchi numit diafragma. Cavitatea abdominala se continua cu cea pelviana, care este limitata inferior de diafragma perineala. ‘Membrele, Cele superioare se leaga de trunchi prin centura scapulara; portiunea lor libera are trei segmente: bral, antebrat si mana; cele inferioare se leaga de trunchi prin centura pelviana, si portiunea lor libera prezinta, de asemenea, trei seamente: coapsa, gamba si picior. Planuri si reporturi anatomice Pentru precizarea pozitiei segmentelor care alca- tuiesc corpul omenesc se folosesc, ca elemente de onentare, axe si planuri (fig. 3). Corpul omenesc este aleatuit dupa principiul sime- ‘ei bilaterale,fiind un corp tridimensional, cu trei axe si trel planuri Axele corespund dimensiunilor spetiului si se in- tretaie In unghi drept. Fig 1 Vetere antericara a cavitaibe trunchiulué cavitaies toracics (Lrmediastix 2 cavitste pleurala: 3. cavitate pericardial cavitaten abdominals (AE cavitates pelvians (5) ‘Axul longitudinal axul lungmil corpulu, tical la om si are doi pol superior (cranial) si inferior (caudal). El pleacé din crestetul capului si merge pana 1a nivelul spatiului delinltat de suprafata talpilor. ‘Axul sagital seu anteroposterior este axul gros mil corpuli. Are un pol anterior si altul posterior. Axul transversal Eitimil_corpul Este orizontal si are un pol sting si altul drept Planurile. Prin c&te dous dni axele amintite trece te un plan al corpului Planul sagital trece prin axul longitudinal si sag- tal, Planul care trece prin miglocul corpulli (median), impartindul In dous jumatati simetrice. se numeste 2. Subdiviniunile cavtatil abdominale 1. eoigasins: 2 hipacondra Fig Stang. 3, abdomen laters! slang 4. peromblical 5. inghinal stang, 6, Npogesr 7. nina cep: Bebdomen era rept 9: Hpocon peplan medio-sagital Planul medio-sagital este plenul simetriei bilaterale. Planul frontal merge paralel cu fruntea si trece prin axul longitudinal si cel transversal. El imparte cotpul intro parte anterioaré (ventrala) si alta poste- rioara (dorsala) Planul transversal sau orizontal trece prin axul sa- ital si transversal. El imparte corpul intr-o parte supe- ‘ioara (craniala) si alta inferioara (caudelé). Planul trens- versal este numit plenul metameriei corpulul. Aceste ‘Ax longitudinal Plan sogital Ax trensversal Fig. 3 Planuri 41 axe ale corpului Niveluri de organizare Celule, tesuturi, organe, sisteme de organe, organism Exista diferite niveluri de organizare a corpului si un potential membraner constant, In absenta unui stimu + Potenfialul de actiune este modificarea temporara a potentialului de membrana (Fig. 9). Celulele stimulate electric genereaza potentiale de actiune prin modifica- rea potentialukii de membrana. Mecanismele de pro- ducere, aspectul si durata potentialului de actiune sunt diferite in functie de tipul de celula, dar principiul de baza este acelasi: modificarea potentialului de mem- brana se datoreaza unor curenti electric care apar la trecerea icnilor prin canalele membranare spectice, ce se inchid sau se deschid in functie de valoarea poten- tidlului de membrana, Pentru a enumera fazele poten- tielului de actiune, se poate lua ca exemplu neuronul, —Pragul: celulele excitabile se depolarizeaza ra- pid, deca voloarea potentialului de membrena este re- dusa la un nivel critic, numit potential prag. Odata acest prag atins, depolarizarea este spontana.tires carpal uman ba Perioada refractara reprezinta intervalul de timp pe etme parcursul céruia este dificil de obtinut un potential de actiune, Exista doua perioade refractare: * perioada refractara absoluta, pe parcursul careia, indiferent de intensitatea stimulului, nu se poate obti ne un nou potential de actiune, Cuprinde panta ascen- denta a potentialului de actiune si o portiune din cea descendenta si se datoreaza inactivarii canalelor pen- tru Na’; « perioada refractara relativa, pe percursul céreia se poate initia un al doilea potential de actiune, daca stimulul este suficient de putemic. Potentialul de acti- une obtinut astfel are o viteza de aparitie a pantei as- cendente mal mica si o amplitudine mai redusa decét in mod normal Potentialul de actiune, odata generat in orice punct al unei membrane excitabile, va stimula, la randul lu, zonele adiacente ale acesteia, propagandu-se In embele sensur, pana la completa depolarizare a membrane. Transmiterea depolarizari In lungul unei fibre nervoa- eee se sau musculare poarta denumirea de impuls (ner- ‘vos sau muscular). 6 x0 a Proprietatile speciale ale celulelor sunt contractli- Temp (ms) See ai oe ane tatea (proprietatea celulelor musculare de a transfor ma energia chimicé a unor compusi in energie meca- ot nica) si activitatea secretorie. Fiecare celula sinteti- zeaza substantele proteice si lipidice proprii, necesare. pentru refecerea structurilor, pentru crestere si inmu- fire, Unele celule sau specializat in producerea de substante pe care le .exporta" In mediul intem (secre- tie endocrina) sau extern (secrefie exocrina). 80 nv a 0 Timp (ms) > Depolarizarea creste — Potentialul de actiune este un raspuns de tip -tot | Cynalele volta; dependente MaiGes sau nimic’ stimuli cu 0 intensitate inferioara pracu- ig : lui, subliminari, nu provoaca depolarizarea si Geclen. _ Ponttu Na¥ se deschid ineelule satea unui impuls, ar stim supraiminarinu deter 7) poten de membrana mind 0 reactie mai ampla decét stimulul prag. ana defn mW fs -40 mV Panta ascendenta&: depolarizarea apare dupé {~Sumul depolarizant atingerea potentilului prag si se datoreaza cresteri potent de mrbrand permeabilitatii membrenei pentru Na’; acesta va intra [2] revine a-65 mV Tn celula prin canele speciale pentru acest ion, care sunt volta}dependente si care se deschid atunci cand Depolarizarea scade potentialul de membrana atinge valoarea prag. —— —Panta descendenta (repolarizarea): potentialul revine catre veloarea de repaus. Acest fapt se date- Candlele voltsjdependente > K* difuzeaza reaza iesirii K* din celula prin canale speciale pentru pentru K* se deschid in afera celulei acest ion, care se deschid, de asemenea, in prezenta stimulului (fig. 10). Fig 10. Difuiunen ioniler de sodiu si de potasCUVINTE. CHEIE === difuziune, osmoza, transport activ, transport pasiv, } potential de membrana, perioade refraciare, con } tactilitate, activitate secretorie TEME $1 APLICATI © Aflati raspunsul corect. ‘Mecanismnul care necesita prezenta unor proteine membranare transportoare este: a. osmoza; b. per meabilitatea neselectiva; c. difuziunea, d. difuziunea facilitata, @ Gasitl raspunsul gresit. Potentialul de membrana poate fi a. constant; b tniversat; c. de actiune; d de repaus. © Enumerati principalele proprietéti generale si spe“ ‘Sale ale celulelor. Luctare practica Observarea epiteliului de acoperire ‘Material necesar: periuta pentru dit logic, eprubete, pipet, solutie Ie albastru de meti- Jen, centrifuga, microscop, lame, lemele, ac spatula; celule descuamate de pe mucoasa bucala. Mod de lucru. Se clateste gura cu apa, se efec- tueaza un periaj cu o periuta umezita in ser fizio logic. Se clateste periute intro eprubeta cu ser fiziologic, se adauga o picatura din solutia 1%» albas- tru de metilen Se centrifugheaza sau se decanteaza (GO min), se ia din depozitul de pe fundul eprubetel si-cu un ac spatulat, se face un preparat micro- scopic intre lama si femela. Recoltarea celulelor se poate face si prin rézui- rea tugoaré a fetei superioare a limbii cu partea neas- cutita a unei lame de briceag si metilerea razaturi Tesuturile Tesuturile sunt sisteme organizate de materie vie formate din celule similare, care indepiinesc In orge- nisme aceeasi functie sau acelasi grup de func; Celulele sunt unite Intre ele printro substanta inter célulara, care, atunci cand este in’cantitate mica, se numeste .substanta de cirfiént’, iar, in cantitate mare, substanta fundarpent = Clasificarea fesuturilor LEPITELIAL 1 De acoperire ‘simply —pavimentos: tunica interné 9 Vaselor (unistral- —Sangvine si lifatice fiat). cubic; mucoasa bronhiolelor ~cllindric ciiat si necliat: mucoesa tubulel digestiy @pseido- = cilindric ciliat si necilia! epitetil traheat stratificat ‘plurstre -| kerathizat @plderme) ne pune (epiderme) si ‘Reratinizat: epiteliul mucoasel bucale cubic si cllincric: canalele qlandelor exocrine = de traraitie: uroteliu! 2 Glenda (seeretor) ‘stip endocrin’ — |tipil in cordoane cetulare (adenc- | __hpofiza, dandele paratiroide) ~tipulfolicular({roiée) =simplu (tubular, acinos) compas (tubulc-acinos) pancreas =testicul ~ovar 3, Senibtial ~ intra In structure organelor'de sit IL CONJUNCTV 1 Moale i: Insoteste alte tesutur: lea unele organe ticulat: i limfatici, op 1a , ‘adipos: in ‘unOr OF¢ (rinichi, ochi) $i subcuta- -adipos nue jot organe (rinichi, si ‘fibrosstendoane, 8, aponeyraze ‘elastic; tunica me a arterelor si venelor 2) Seinidur ‘*cartlaginos | — hai cartibje costal, laringil, trheale = elastic pavilonul urechi, ep ~fibros: discurile inte ‘gi menis- ‘cule aticuare tip exocin (pluricetalar) tip mixt 3. Dur #0508 ~haversian (compact diatizele caselor hing spongies (trabecular: epifizele oaselor lungi siin interionul celor scurte slate 4. Flud — sangele MLMUSCULAR ‘¢Striat muschil scheletic (somatici) ‘eneted: visceral si multunitar (In iris) ‘strat de tip cardiac: miocardul 1V.NERVOS #neuronull — eelule nervoasa ‘enevtoglia — celle glial‘Aleaeire corpulal uman Lucrare practic& Observati, pe preparatele microscopice din Puteti face si observatii macroscopice pentru colectia laboratorului de biologie, diferite tipuri tesuturile cartilaginoase si musculare, dupa o disec- de celule si fesuturi, incercand sé identificati com- tie efectuata pe o broasca sau un iepure. ponentele, Precizafi principalele functii ale organismului si structurile care le realizeaza folosind si cunostintele doban- dite anterior. Denumiti componentele celulei din figura alaturata. ‘Asociati organitele celulare din prima coloané cu caracteristicile corespunzatoare din a doue colcana. | 1. ribozomi a. sistem membranar de | 2mitocondii _-‘Mleto- si macrovezicule, situat In apropieres 3. lizozomi oclenbal 4, aparat Golgi, echivalenti al 5. corpi Niss] -_ergastoplasmei pentru neuron ‘c.contin enzime oxido- reducatoare d formatiuni sfetice atasate reticulului endoplasmatic vezicule cu enzime hicrolitice ‘Aflati réspunsul corect. Celula polinucleata este: a. hematia adulta; b. hepatocitul; ¢ fibra muscularé neteds d. fibra musculara striata, ‘Stabiliti deca enunturile legate prin conjunctia ,,deoarece” sunt adevarate sau false; In cazul in care le considerati adevarate, determinafi daca intre ele existé sau nu o relatie de cauzalitate. Citoplasme este un sistem coloidal, deoarece mediul de dispersie este ansamblul micelilor coloidele, iar faza dispersata este apa. Neuronul nu se divide, deoarece nu are In componenta sa centrozomul, organit ¢elular cu rol In inmultirea celulara,Steriul nevois i. FUNCTIHLE FUNDAMENTALE ALE ORGANISMULUI UMAN A. Functiile de relat 1, Sistemul nervos Sistemul nervos, impreuna cu sistemul endocrin, regleaza majoritatea functillor organismului, Sisternul nervos (SN) are rol in special in regiarea activitatii musculaturii si a glandelor secretorii (atat exocrine, cat si endocrine), In timp ce sistemul endocrin re- gleaza Tn principal functille metabolice. Reglarea acti- vitatii musculaturii scheletice este realizata de SN somatic, iar reglarea activitatii musculaturii viscerale sia glandelor (exo- si endocrine) este realizata de SN ‘vegetativ. intre SN si sisternul endocrin exista o stran- sa Interdependenta. ‘Compartimentele functionale ale sistemului nervos Reglarea nervoasa a functiilor corpului se bazeazé pe activitatea centrilor nervosi care prelucreazé infor- matiile primite si apoi eleboreaza comenzi ce sunt transmise efectorilor. Din acest punct de vedere, fie- ‘care centru nervos poate fi separat In doua compar- timente functionale: * compartimentul senzitiv, unde sosesc infarmati- ile culese la nivelul receptorilor '* cormpartimentul rotor, care transmite comenzile la efectori, ‘Asadar, fiecare orgen nervos are doud functii fun- dameniale: functia senzitiva si functia motorie. La nivelul emisferelor cerebrale mai apare si func- fia psihica. Separarea functillor sistemului nervos in functii senzitive, motorii si psihice este artificiala si ‘schematica, In realitate, nu exista activitate senzitivé fara ma- nifestari motori, si viceversa, iar starile psihice rezulta din integrarea primelor doua. Toata activitatea siste- mulul nervos se desfasoara intr-o unitate, in diversi- tatea ei extraordinara, *Fiziologia neuronului si a sinapsei Neuronul reprezinta unitatea morfofunctionala a sistemului nervos. Din punetul de vedere al form * Numai la specializarle cu doua ore / sapteména sila profilul artistic, specielizarea coregrafle ‘Sistemmul nervos central (SNC) Encefal Maduva spi Sistem nervos periferie (SNP) nervi cranieni nervi spina | | ==) fibre senzitive fibre motori Sistem nervos | Sistem nervos 1 nervo somatic (catre | eee ce muschil TUS eee si scheletici) mugchiul cardiac, glande) sistem nervos parasimpatic | sistem nervos simpatic al dimensiunilor, neuronii sunt foarte diferiti. Forma neuronilor este variabila: stelata (coarnele anterioare ale maduvel), sferica sau ovalara (in ganglionii spinali), piramidala (zonele motorii ale scoartei cerebrale) si fusiforma (in stratul profund al sccartei cerebrale). In functie de numarul prelungiriior, neuronii pot fi * unipolar (celulele cu conuri si bastonase din re- tina); au aspect globulos, cu o singura prelungire; * pseudounipolari; se afla In ganglionul spinal si au o prelungire care se divide in .1’; dendrita se dis- tribuie la periferie, iar axonul patrunde tn sistemul nervos central (SNC); + bipolari, de forma rotund, ovala sau fusiform, cele doua prelungiri pomind de la polii opusi al celulei (neuronii din ganglionii spiral Corti vestibular Scarpa, din retina si din mucoasa olfactiva); + multipolari; au o forma stelata, piramidal seu piriforma si prezinta numeroase prelungiri dendriticeFunctile furdamentale ale erganismeéti uman Pa (i J roe Fig. TL Structum neuronulué «neuron meter b. neuron serait, L dendrite, 2 nuclei 3. nucleok: 4. ccep neurenet 5, substanta cror matofla; 6. celule Schwang, 7. noduri Ranvier, & micling 9, axon; 10, colateralé axonic IL rerifictil cx butonl terminal, si un axon (scoarta cerebrala, cerebeloasa, coamele anterioare din maduva spinaril. Dupé functie, neuronii pot fi: receptori care, prin dendritele lor, receptioneaza stimuli din mediul exte rior sau din interiorul organismulul (somatosenzitivi s1 | motori ai caror axoni sunt in legé- tura cu organele efectoare (somatomatori sau vis ceromotori), st intercalart (de asociatie), care fec legatura Intre neuronii senzitivi si motor. Neuronul este format din corpul celular (pericario: nul) si una sau mai multe prelunairi, care sunt de doua tipuri: dendritele, prelunairi celulipete (maoritatea neu- ronilor au mai multe dendrite), si exonul. care, function: al, este celulifug, prelungire unicé 2 neuronulti (fig, 1). Corpul neuronului este formet din neurilema (mem brana plesmatice), neuroplasma (Gtoplasma) si nucle. Neurilema celulei nervoase este subtire, delimi teaza neuronul si are o structuré lipoproteicé. Neuroplasma contine organite celulare comune {mitocondrii, ribozomi, reticul endoplasmatic, cu exceptia centrozomului, deoarece neuronul nu se di de), incluziuni pigmentare i organite specifice: corpii tigroizi (Niss!) din corpul celular si de la baza den dfitelor, cu rol in metabolismul neuronal, si neurofr brilele, care se gasesc atat in neuroplasma (corp). cat si in prelungiri (dendrite si axon), avand rol mecanic, de sustinere si in conduceres impulsului nervos Nucleul Celulele nervoase motor, senzitive si de asociatie au un nucieu unic, cu 1-2 nucleoli, Celulele vegetative centrale sou petiferice prezinia deseori un nucleu excentric. Aceste celule pot avea nuclei dubii sau mutipli, Dendritele, in portiunea lor initiala, sunt mai groa- se, apoi se subtiazs. In ele se casesc neurofibrile. Acestea receptioneaza impulsul nervos si il conduc spre corpul neuronului. ‘Axonul este 0 prelungire unica, lunga (uneori de Im) si mai groasa. Este format dintro citoplasma specializata, numita axoplasma, In care se gésesc: mitocondrii, vezicule ale reticulului endoplasmatic 31 neurofibrile. Membrana care acopers axoplasma se rnumeste axolema si are un rol important in propaga- rea impulsului nervos, Dea lungul treseulul sau, axonul emite colaterale perpendiculare pe directia sa, iar in portiunea terminala se ramificé: ultimele ramifi- catii — butonii terminali — contin mici vezicule pline cu mediatori chimici care inlesnesc transrriterea in- fluxului nervos la nivelul sinepselor. Butonul mai contine neurofibrile si mitocondrii. Inconjurand axonul, se deosebesc, in functie de lo- calizare — sistemul nervos periferic (SNP) seu SNC — si de diametrul axonului, urmatoarele structuri.Sctemal Structora ‘Axoaull neuronilor SNP Axonul neuronilor SNC “Teace Schwann +3 dipine Th jira! teal dé thieing find’ Tor Nu prezinta! mata de celule Schwann *fiecarui segment intemodal de mielina dintre dows strangulatil Renvier ti corespunde 0 sin- guré celle Schwann ‘Teaca Henle ‘separ membrana plasmatica’ a cefulel | Nu prezintl, ‘Schwann de tesutul conunctiy din jur ‘sare rol in permeabilitate si rezistenta Nevrogiia. La mamiferele euperioare, numarul ne vroglilor depaseste de 10 or numarul neuronifr. Forma si dimensiunile copului celular pot fi diferite, iar prelungirile, variabile ca numar, Se descriu mai multe tipuri de nevroglit celula Schwann, astrocitul, oigodendroglia, microglia, celulele ependimare si celulele satelite, Nevrogliile sunt celule care se divid intens (sunt singurele elemente ale tesutului nervos care dau nastere tumorilor din SNC), nu contin neu- rofibrile si nici corpi Nissi. Au rel de suport pentru neuroni, de protectie, trofic, rol fagocitar (microalia), in sinteza tecii de mielina si in sinteza de ARN si a altor substante pe care le cedeaza neuronului Celula nervoasa are proprielatile de excitablitate si conductibilitate, adica poate genera un potential de acfiune cere se propaga si este condus. Prima propri etate a fost descrisa in capitolul afectat fiziologiei celulel Conducerea impulsulul nervos, Aparitie unui potential de actiune int-o zona a membranei neu: ronale determina aparitia unui nou potential de acti lune In zona vecina, Asader, aparitia unui potential de actiune intr-un anumit punct al membranei axonale este consecinta depolarizarii produse de un potential de actiune anterior. Aceasta explica de ce toate potentialele de actiune aparute dea lungul unui axon sunt consecinia primului potential de actiune generat la nivelul axonulut respectiv. Conducerea la nivelul axonilor amielinic (ig. 12).1n acest caz, potentialul de actiune poate s4 apara In orice zona a membranei. Proprietatile electrice ale membranei permit depolarizarea regiunilor adiacente, iat potentialul de actiune este condus intro singura directle, deoarece in directia opusa, unde s-a produs potentialul de actiune anterior, membrana este in stare refractara absoluta. De fept, termenul de con- ducere este impropriu, deoarece orice nou potential de actiune este un eveniment complet nou, care se epeta, se regenereaza de-a lungul axonului, SS zore refractara | | zona ce va fl stimubta impuls anterior | inpuls | mpuls unmator Fig. 12. Conducerea impulsului nervos (potenfaluld de actione) Intro fibra emielinics. Conducerea la nivelul axonilor mielinizati (fig. 13). In acest caz, catorita proprietatilor izolatoare ale mie linel, potentialul de actiune aparé la nivelul nodurilor Ranvier si ,sare de la un nod la altul int-un tip de conducere numita .saltatorie" Acest tip de condu- cere permite viteze mult mai mari (100 m/s, fata de 10m/s in fibrele zmielinice). Aceasta explica apartia mai rapida a unor reflexe decat altele. Sinapsa este conexiunea functionala intre un neu- ron gio alta celula. In SNC, a doua celula este tot un neuron, dar in SNP ea poate fi o celula efectoare, musculara sau secretorie. Desi sirmilara cu cea neuro- neuronala, sinepsa neuromusculara sé numeste placa motorie sau jonctiune neuromusculara. La nivelul sinapselor, transmiterea se face intrun singur sens.Fenctilefundomertale lina mi ae Fig. 13, Conducerea impulsulul nervos Intro fibre mieinizats. Sinapsele neuro-neuronale pot fi axosomatice sau axodendritice, axoaxonice sau dendrodentritce (fig. 14). Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea, sinapsele pot fi chimice seu electrice. in urma interactiuni dintre mediatorul chimic elibe- rat In fanta sinaptica si receptorii de pe membrana postsinaptica (fig. 15), apare depolarizarea membranei postsinaptice, numita potential postsinaptic excitator, daca este vorba de un neuron postsinaptic, sau poten- tial terminal de placa, daca esie vorba despre o fibra muscularé scheletica, Acest potential, care nu trebuie ‘confundat cu potentialul de actiune, are doua proprie- tati speciale: sumatia temporal si sumatia spatiala. In primul caz, doua asemenea potentiale produse prin descarcarea de mediator din aceeasi fibra presinaptica ‘se pot suma, rezultand un potential mai mare, iar in cel de-al doilea caz, potentialele postsinaptice excitatorli, produse de dous terminatii presinaptice vecine pe aceeasi membrana postsinaptica, se pot curnula. ‘Oboseala transmiteril sinaptice. Stimularea repe- tata si rapida a sinepselor excitatori’ este urmata de descarcari foarte numeroase ele neuronului Fig 14, Tipurl de sinapse: a. exodendrltics b, axoaxoniess€, dendro- dendritica (electrica); d.axasomatic. Sinapse chimice Sinapse electrice ‘Alcétuire’ »terminaila presinapticd — cantive vezicule cu inediator chimic (se cu- + doud celule de aceleasi rose peste 40 de mediators chimic, cel mai réspanaitfiind acetiicolna) | dimensiuni care sunt alipite ‘fanta sinaptics 1n zonele lor de rezistenta ‘ecelula pestsinapticA — prezinta receptori electrics minima pentru mediatorul chimic ‘Mod esub actiunes impulsulul ners; $e elibereaza cuante de mediator’ —_s recerea ionilor sia moleculelor de chimic in fante sineptice prin aceste locuri de jonctiune functionate «mediatoral ctimic interactioneaza cu receptonil specific de pe Conducerea este, se pare, membrane: tics, determinand modificéri ale potentislului _—_-bidirectionala membranel postsineptice ‘Conducerea este unidirectional, dinspre terminajia presinapticé spre ‘cee postsinaptica Exemple: | ¥apfoape toate sinapsele SNC ‘miocard placa motorie mugchi neted #SN vegetativ anurnite regiuni din creierSstemul nerves postsinaptic, pentru ca, In urmatoarele milisecunde, numarul acestora sa scada accentuat. In acest az, avem de-a face cu un mecanism de protectie impotri- va suprastimulari, care se realizeaza prin epuizerea depozitelor de mediator chimic (neurotransmitator) de la nivelul terminatiei presinaptice. Efectele medicamentelor asupra transmiteril si- naptice. Unela medicamente cresc excitabilitatea sinapselor (cofeina), altele o scad (unele anestezice). Reflexul Mecanismul fundamental de functionere 2 siste- mului nervos este actul reflex (sau, simplu, reflexul). Reflexul reprezinté reactia de raspuns a centrilor ner- vost la stimularea unel zone receptoare. Termenul de reflex a fost introdus de catre matematicianul i filo- zoful francez René Descartes (1596-1650). Raspunsul reflex poate fi excitator sau inhibitor. Baza anatomicd 2 actulul reflex este arcul reflex, alcatuit din cinci componente anatomice: receptor, Galea aferenta, centri nervosi, calea eferenta si efectorul (fig. 16) Receptorul este o structurd excitabilé cere raspun- de la stimuli prin variatii de potential gradate propor- tional cu intensitatea stimulului Majoritatea receptorilor sunt celule epiteliale dife- rentiate si specializate in celule senzoriale (gustative, Fig. 15. Transmiteren sinaptici: 1 terminatie presinapticé 2 ace ‘coing 3 Fanta sinaptict; 4, celula pastsinaptica 5. receptor. auditive, vastibulare), Alti receptori din organism sunt corpusculi senzitivi — mici organe pluricelulare akeé- tuite din celule, fibre conjunctive si terminati nervoase dendritice (receptorit tegumentari, proprioceptcril Uneor,rolul de receptor il indeplinesc chiar termi- natiile butonate ale dendritelor (neuronul receptorului olfactiy, receptorii durerosi) Fig 16, Arcul reflex 1. receptor: 2 cale aferenta 3 centrut 4. calé eferenta, 5, electorLa nivelul receptorului are loc transformarea ener- giei stimululut in impuls nervos. In functie de provenienta stimulului, se deosebesc: *exteroreceptori — primesc stimuli din afara organismului: ** interoreceptori (visceroreceptor)) — primese sti- muli din interiorul organismului (baroreceptori, chemoreceptor), «proprioreceptori — primesc stimuli de la muschi, tendoane, ariculatii si informeaza despre pozitia corpului si permit controlul miscari. Tn functie de tipul de energie pe care o prelu- creaza: ‘s chemoreceptori — stimulati chimic: muguri gus tativi, epiteliul olfactiv, corpil carotidieni si aorti- ci; nociceptorii sunt considerati ca facand parte din aceasta categorie, deoarece sunt stimulati de substante chimice elberate de celulele distruse; + fotoreceptori ~ sunt stimulati de luminé: celule cu conuri si bastonase; *termoreceptori — raspund la variatiile de tem- peratura: terminetil nervoase libere; ‘smecanoreceptori — stimulati de deformerea membrenei celulare: receptori pentru tact, vibratil si presiune. In functie de viteza de adaptare: «fazici — raspund cu o crestere a activitati la aplicarea stimulului, dar, in cluda mentinerll aces: tuia activitatea lor scade ulterior receptorul olfactiv; + tonici — prezinta activitate relativ constanta pe toata durata aplicarii stimululut: receptorul vizual La nivelul receptorului are loc traducerea infor- ‘matiei purtate de stimul in informatie nervoasa spect- fica (impuls nervos). Calea aferenta. Receptorii vin in contact sinaptic cu terminafiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinal sau de pe traiectul unor nervi cranieni. Prin centii unui reflex se intelege totalitatea struc- turilor cin sistemul neryos central care participa la actul reflex respectiv. Sistemul nervos central are trei nivele majore, cu atribute functionale specifice: nivelul maduvei spi nari, nivelul subcortical si nivelul cortical Calea eferenta reprezinta axonii neurenilor motori sormatici si vegetativi prin care se transmite comenda catre organul efector. Efectorii. Principalii efectori sunt muschii stati, muschii netezi si glandele exocrine, \Va reamintim structura sistemului nervos. 7 Maduva spina ‘Se gaseste situata in canalul vertebral, format din suprapunerea orificilor vertebrale, pe care insa nu il ocupa in intregime. Limita superioara @ maduvei core: spunde gaurii occipitale seu emergentei primului nery spinal (CD, iar limita inferioara se afla in dreptul verte brei 12 (fig. 17) Fig T?, Crelerul si médura spinari (sectiune sogtala): 1. gous ‘cecipiles 2 distaia cervical, 3. maduva spinart tn canaul verte bral. dilatatia lombara: 5. conul medular, 6, fitum termiIntre peretele osos al vertebrelor si maduva se afla cee tei membrane ale meningelor vertebrale care esiguré protectia si nutritia maduvei. Sub vertebra L2, maduva se prelungeste cu conul meduler, iar acesta cu filum terminale. De o parte si dealta a conului medular sia fllurnului terminal, nervii fombari si sacrali, cu directie aproape verticela, formeaza .coada de cal’, exterior al maduvel In dreptul regiunilor cervicala si lombara, maduva prezinta doua portiuni mai voluminoase, intumescen- tele (dilatarile) cervicala si lombara, care corespund membrelor. Meningele spinale Sunt alcatuite din trei membrane de protectie care invelesc maduva (fig. 18). Membrana exterioara se numeste dura mater. Are o structura fibroasa, rezis- tenia si este separata de peretii canalului vertebral prin spatiul epidural Arahnoida are o structura conjunctiva si este se- parata si de pia mater printr-un spatiu care contine lichidul cefelorehidian (LCR). Pia mater este 0 membrana conjunctivo-vascu- lara, cu rol nutritiv, care inveleste maduva la care adera patrunzand in santuri si fisurl, In grosimea ei se gasesc vase arteriale, Maduva este formata din substanté cenusie dis- pusi in centru, sub forma de coloane, avand, in secliune transversala, aspectul literei .H’, si substantia alba, la periferie, sub forma de cordoane (ig, 19). ‘Substanta cenusie Este constituita din corpul neuronilor. Bara trans- versala a ,H-ului formeaza comisura cenusie a madu- Fig. 18. Meningele: 1. maduva spinasi 2 apofis transverse: 3, cara vertebral 4. nery spinak 5. ple mater, 6, arehnoida 7. dura mater, 8. apofiea spinoasa, vei, iat portiunile laterale ale .H* in coeme: anterioare, laterale si posterioare. Comisura cenugie prezinia, in centu, canalul ependimar care contine LCR. Coamele anterioare (ventrale) confin dispozitivul somatomotor, care este mai bine dezvoltat in regiu- nile dilatarilor. Coamele antericare sunt mai late $i mai scurte decat cele posterioare si contin doua tipuri de Neuroni scmatomotori ai caror axoni formeaza radaci- na vertrala a nervilor spinal Coamele posterioare (dorsale) contin neuroni ai cailor senzitive care au semnificatia de deutoneuron (Al Il-lea neurcn), protoneuronul (ul neuron) fiind si- tuat in ganglionii spinali, Coarele laterale sunt vizibile in regiunea cervicala inferioara, in regiunea toracala si lombara superioera. Contin neuroni vegetativi simpatici preganglionari ai ‘aror exoni parasese maduva pe calea radacinii ven trale @ nervului spinal si formeaza fibrele pregan- glionare ale sistemului simpatic, Intre coarnele laterale si posterioare, in substanta alba a maduvei, se afla substanja reticulata a madu- vei, mai bine individualizata In regiunea cervicala si formata din neuroni dispusi in retea, prezenti si in jurul canalului ependimar, pe toata lungimea sa. ‘Substanta alba Se afla la periferia maduvei si este dispusd sub forma de cordoane in care gasim fascicule ascen- dente, situate, in general, periferic, descendente, situ- ate spre interior fata de precedentele, si fascicule de ascciatee, situate profund, in imediate vecinatate a ‘substantei cenusii, Fig. 19, Maduva spinarit (sectne transversal |, cordonul poster 2 santul median posterior 3. comisura cenusie: 4, corn lateral, 5. nerv spinak 6. cordonul anterior 7, comisura alba, 8. fisura. me dana anterioaré 9, cornul anierion 10. radacina anterionré I. gen- ‘gion spinat 12 radecina posterioars 13, cordonul latere: 14, canalil eperdima: 15. comul postericr.Funcjle fundarerrae' le organisrlui man AY) cate sensi ive Calea sensibilitati termice fori €e gasesc in piele. Pentru sensibiltatea dureroasa, ca si pentru’ cea temic, receptorii sunt ferminatille nervoase ae inal, Den- ‘TY Deutone se afla in neuronii senzitivi din «: nul posterior al maduvel, Axonul lui trece in cordonul ul posterior all mauve won eee Fig. 20 Cale ascent: gi potent 2. xo pero I Intndere; 14. regiune cervical; 15, fascicul gracilis 16. receptor tc (alam; 3 talamus; 4. cortex cerebral 5, mezencefal 6. cerebel; tk 17. dendrtele protoneurenilor 18, fus neuromuscciar; 19 tract 7. punie; 8 axonii deutoneurontor, & nucleul greclis, 10. nuceul spinocerebelos dorsal 20. tact spinoiaamic lateral 21. receptor ‘Guheat il bulb rshidiny 12 fascleul cuneat 13. receptor artculor de pentru durere; 22. exon protoneuronilon 23. receptor termic,leteral opus, unde formeaza fasciculul spingtalamic lat- aa care, in traiectul sau ascendent, ‘Strabate mad maduva ‘AlllMea neuron se afl in talamus. Axonul lui se proiecteaza pe sccarta cerebral, In aria somestezica | Bee Seca Cro hae emt “Tien Tobul varietal. = Pies see cle ce rcpt ~— "Th piele, receptorii sunt reprezentatt usculi osatssner st de discurile tactile Merkel frotoneuronulse afla in ganglionul spinal. Dendri- sacttlneuon unc. ae eave eee, |B sven pate pe ce dein poste maduva, sutoneuronul se afla in neuror feror. Axonull acestor neuron! trece In enzitivi din cor opus, alctuind fasciculul_ sp ic anterior care, in ‘nts sau sscendent tba abate maduva, trunchiul a Ikea neuron se afla in talamus. Axonul lui se profeciéaza In scoarta cerebral, in aria, 7a cele cordoeralo 7 tzean G ) Gaile sensibilitati, peaprioceptive 77 Calea sensibiitatii kinestezice “Sensibiitatea kinestezica (simtul pozitiei si al mis- cari in spatiu) utlizesza ealéa cordoanslor.posterioa- er irnpreund cy sensiates eter picritica. — eceptorii: ‘pentru _sensibilitatea_tactil ‘cu cal sstezica, cu care va fi fescrisa, ‘fhsd cu camp receptor *penini_sensbbiltatea_kigestexics, receptor sunt usculil neurotenc Protoneuronul se afla in ganglionul spinal,.a carut dendrita, longa, ajunge Ta rareptor’ Axonul, de aseme- “nea Tung, patrunde in cordonul posterior, formand la acest nivel fasciculul gracilis. si fasciculul cuneat. Mentionam a fasciculul cuneat apare numai in méduva toracela superioara si In maduva cervicala Aceste doua fascicule, numite si fascicule spinobul- bare, urea spre bulb. Deutoneuronul se afla in nucleii gracilis si cuneat din bulb. Axonul celui de al thlea neuron se incr: cigeaza tn bulb st formeaza decusetia senzitiva, dupa care devin ascendenti si formeaza lemniscul medial, care se indreapta spre talamus. Allll-lea neuron se aflatn talamus. Axonul celui de ali-lea neuron se proiecteaza in aria sornestezica | ‘* Calea sensibiltati proprioceptive de control al migcarii Aceasta cale este constituita din doua tracturi: * tractul spinocerebelos dorsal (direct); + tractul spinocerebelos ventral (Incrucisat) Receptorii acestei cai sunt fusurile neuromuscular. Protoneuronul este locaiizat in ganglionul spinal; den- drita ajunge la receptor, iar axonui, pe calea ridacinit posterioare, intra in méduva, in substanta cenusie, Deutoneuronul se afla in neuronii senzitivi din cor- nul posterior el maduvel, Axonul celui de al II-lea neu- ron se poate comporta in doua moduti *fie se duce in cordonul lateral de aceeas! parte, forménd fasciculul spinocerebelos dorsal (direct); + fie ajunge in cordonul lateral de partea opus, deci se Incruciseaza si formeaza fasciculul spinocere- belos ventral (incrucisat) Ambele fascicule au un treiect ascendent, strabat maduva si ajung In trunchiul cerebral, unde se com- porta in mod diferit: + fesciculul spinocerebelos dorsal strabate numai bulbul gi apoi, pe calea pedunculului cerebelos inferi- of, ajunge la cerebel; + fesciculul spinocerebelos ventral strabate bulbul, puntea si mezencefalul si apoi, mergand de-a Jungul Pedunculului cerebelos superior, ajunge la cerebel, ile sensibiliiiliteroreptive Wil coterie aA a, conditii normale, viscerele nu reactioneaza ‘ta stimuli mecanici, termici, chimici, iar influxurile ner- voase interoceptive nu devin constiente, Numal in conditii anormale viscerele pot fi punctul de plecere al seniatie! dureroase, Receptorii se gasesc in peretii vaselor si ai orga- nelor, sub forma de terminatii libere sau corpusculi lamelati Protoneuronul se geseste In ganglionul spinal; den- drita lui ajunge la receptori, iar axonul patrunde In. maduva Deutoneuronul se afla In maduva; axonii acestuia intra in alcatuirea unui fascicul si, cin aproape In aproape, alung la talarnus. Al lilea neuron se aflé tn talamus. Zona de pro- iectie corticala este difuza. Aceasta cale este multisiFurcjile fondamentale ae organisms uma * Caile descendente (ale motricitatii: fig. 21) be ae Se ‘Griginea in cortexul cerebral si controlezza ‘motilitatea voluntara. Fasciculul piramidal (corticospinal) ere origin corti- cale diferite: aria motorie, aia prematorie, aria motorie suplimentara si aia motorie secundara, suprapusa ariel senzitive secundare. Dintre cele aproximativ 1000000 de fibre ale fesciculului piramidal, circa 700.000 sunt mielinizate. Fibrele fasciculului piramidal strabat, in directia lor descendenta, toate cele trei etgje ale trunchiului cerebral si, ajunse le nivelul bulbului, se comporta diferit: ‘in jur de75% din fibre se incruciseaza la nivelul bulbului (decusatia piramidala), formand fasciculul piramidal incrucisat sau corticospinal lateral, care ajunge in cordonul lateral al maduvei; in jur de 25 % din fibrele fasciculului piramidal nu sse Incruciseaza si formeaza fasciculul piramidel direct (corticospinal anterior), care ajunge in cordonul_ante- rior de aceeasi parte find situat langa fisura medians. jin dreptul fiecarui segment, o parte din fibre parasesc acest fascicu, se Incruciseaza si trec in cordonul anterior opus. Fig 21 Cale descendente: |. cortexul cerebral 2 fascicul pramidal (corticospinal 3 fibre serzitive si motori care se inerucigeazs 1n bulb; 4;fascicul cuneat 5, fascicul corticospinal anterior, 6, fescicul cunest: 7. talanus: 8 mezencefak 9, cerebel 10 puntes; Il bulb rahidian: 12-fescieul corticospinal lateral. impuls senativ de la piel: 14. regiunes cervical: 15. regiumes lombara; 15. muschi scheletic: 17. fasci ui rubrospina; 18. peduncul cerebral (mezencefal. *1 teiectul lui prin trunchiul cerebral, din fibrele S=sciculului piremnidal se desprind fibre corticonuclea- = care ajung la nuclei motori ai nervilor cranieni (seaderi comnului anterior al maduvei). im concluzie, calea sisternului piramidal are doi sexront un neuron cortical, central, de comanda: + un neuron inferior, periferic sau de executie, care poste fi situat In maduva sau in nucleii motori ai ner~ cx cranieni, _Gakea sistemului extrapiamidal _ |gi are originea in etajele corticale si subcorticale = controleaza motilitatea involuntara automata si se sSeutomata Céile extrapiramidale corticale ajung la swcleii bazali (corpii striati). De la nucleii bazali, prin feentele acestora (fibre strionigrice, striorubice si stroreticulate), ajung la nucleii din mezencefal (nucle 2 rosu, substanta neagra si formatia reticulata), con- Snuindu:se spre maduva prin fasciculele nigrosp ale rubrospinale i reticulospinale; de la nivelul sucteilor bulbari ~ olivari si vestibulari — se continua cu fasciculele ofivospinale si vestibulospinale (fig. 22) Toate aceste fascicule extrepiremidale ajung, in inal la neuronii motori din comul anterior al maduvei, Prin caile descendente piramidale i extrapirari- dale, centri encefalici exercita controlul motor volun ter (calea piramidala) si automat (calle extrapirami- dale) asupra musculaturit scheletice. In acest mod sunt reglate tonusul muscular si activitatea motorie, fiind mentinute postura si echilibrul corpulut 12134 1516 718 Fig 2. Miduva spinirit 1 fascicul gracilis 2 fascicul euneat:3. fas ‘icul fundamental posterior, 4, fascicul. spinacerebelos direct Flechsig: 5 fascicul undamental lateral 6. fascieulalramidal ner: cigat; 7 fascicul rubrospinat, 8. fascieul_vestibulospinal laterak 9. Tascicul spinotalamic laterat 10. fascicul spinocerebelos ince ‘lsat Gowers IL fascicul olivospinak 12 fescicul spinotectal; 1, fas: ‘icul reticulospinal; 4, fascicul spnotalsmic ventral, 15. fascicul tectospinak 16. fascicul vestibulospinal ventras 17. fascicul pram al dtect; 18 fescicu fundamental anterior. Nervii spinali Nervii_spinal_conecteaza maduva cu receptoril si sfectori (Somatic si vegetativi). Sunt in numer de 3tde perechi In regiunea cervicala exista_8 nervi_cervicali (primulfese intre osul occiptal st prima vertebra cervi- ccala), In reqiunea toracala sunt 12 nerv, 290! 5 in regi nea Jombara, 5 in satrala si unul in reqiunea coccigiana. Nervi spinali sunt formati din doua radaciné Fpasterioara (dorsala), senzitiva, care prezinta pe traiectul ei ganglionul spinal. Radacina anterioara contine axonii neuronilor so- matomotori din comul anterior al madaver st s i din jumatatea ventrala a cor uly lateral. Radacina pesterioara (dorsala) prezinta pe traiectul ‘sau ganglionul spinal, la nivelul caruia sunt localizati atat neutril soriatesenail, ca RETORT VSCesenaith. Neuronii somatosenzitivi au o dendrita lunga, care ajunge la receptorii din piele (exteroceptori) sau la receptorii somaticl profunzl din aparatul locomotor (proprioceptori). Axonul lor intra In maduva pe calea radacinii posterioare. Neuronil viscerosencitivi au si ei o dendrita lunga, care ajunge la receptarii din viscere (viscerorecep- tori). Axonii lor patrund pe calea radacinii posterioare In maduva si ajung In jumatatea dorsala a cornulul le- teral al maduvei (zona viscerosenzitiva). Radacinile anterioara si posterioara ale nervului ‘spinal se unesc si formeaza trunchiul nervului spinal, care este mixt, avand in structura sa fibre somatomo- torii, visceromotorii, somatosenzitive, viscerasenzitive, Trunchiul nervulut spinal iese la exteriorul cana lului vertebral prin gaura intervertebrala. Dupa un scurt traiect de la iesirea sa din canalul vertebral, ner- vul spinal se desface In ramurile sale: ventrala, dor sala, meningiala si comunicanta alba. Prin a cincea ramura, comunicanta cenusie, fibra vegetativa simpe- ica postganglionara intra 1n nervul spinal. Ramurile ventrale. prin anastomorare intre ele, for. meaza o serie de plexuri: cervical, brahial, lombar, sacral, Jn regiunea toracala, ramurile ventrale ale nerviloc sé dispun sub forma nervilor intercostali, Ramura dorsalé a nervului spinal contine, ca si ramura ventrala, atat fibre motomil, cat $i fibre senziti- ve; se distribuie la pielea spatelui muschii jghea burilor vertebrale. Ramura meningiala a nervului spinal contine fibre senzitive si vasomotorii pentru meninge. Ramurile comunicante: prin cea alba trece fibra preganglionara rielinica, cu orignea In neuronul vis- ceromotor din cornul lateral al maduveiFurctilafundemertale ale organisralui umen Fig 23 Reflex monosinapte 1. madwa spntit 2. axonsl neu- 7 Teh! sre ener neuro sali igre ales Srfemur 6 efector 7 axon neuron moter & csndeta ne Fonall mot enusie fibra postganglionara amielinic, fiind exonal neuronului din Ganglionul vegetativ simpatic latero- vertebral (paravertebral) “Maduya are doua functit reflexs si de conducere, “inca reflexa & MEMUVe! Spinari este indepl- ni neuronit iG St iReflexele spinale somatice Principalele reflexe spirfale Tniotatice si nocicep- tive, dar si reflexul de mers. + Reflexele mi consteu_in cont ia_bruscé a uimTTROSENT ooops Tndeealendonull S eho Raencl 6 pine Th even ove Cur un ciocen Seen cauciuc Tus ry CUrent, aceste reflexe se cerceteazA la nivelul tendonului lui Ahile EA NTS oA ki (eflexul abilian) si la tendonul de insertie a muschitr lul cvadriceps pe gamba (reflexul rotulian). _Reflexele_miotatice sunt_moanosinaptice (fig 23). ’Sceptoril sunt reprezentati de proprioceptori_ mus See See eeconmse Cee Soar este aSigurata de primul neuron sensitiv proprioceptiv din ganglicnul spinel si de prelungirile acestuia, Prelungirea dendritica lunge merge la periferie gi se termina la n= velul receptorului. Prelungirea axonalé scurta patrunde In maduva prin radacinile posterioare si se bifurca. (8) Pelle tte ake Fig. 24. Reflex Polisinaptic ta neuronulit seni 3. efecion 4 axceul neuronal motor S.neuron de asociatie.Setemul nerves Oramificatie face sinapsa cu neuronul motor din coar nele anterioare de aceeasi parte, inchizénd arcul reflex miotatic, iar o alta ramificatie face sinapsa cu al I-lea neuron proprioceptiv din coamele posterioare, de unde pleaca fasciculele spinocerebeloase. Centrul reflexului miotatic este chiar sinapsa din- tre neuronul senzitiv si cel motor. Calea eferenta este me eroasa.a ace alle Receptorii sunt “focalizti in piele sii H WIE aferente sunt prelungii (dendrite) ale neu- ronilor din ganglionul spinal Centrii sunt polisinaptici, fogmati din neuroni senzitivi de ordinul al doilea, neu- < trefdeca( elitonaty Lucrévi practice Demonstrarea unor reflexe osteotendinoase *Pentra reflexul rotulian (patelar) stimulul este produs prin lovirea, cu un clocan de cauciuc, a ten- donului cvadricepsului femural, determinand exten- sia gambei pe coapsé; ilustratia este prezentata la reflexul monosinaptic (p. 24). ‘Pentru reflexul ahilian se loveste tendonul lui Ahile al tricepsului sural atunci cdnd membrul inferi- or este Tn unghi drept si gamba se spriina pe un suport, se produc contractia tricepsului si extensia label piciorului, Demonstrarea iradierii reflexelor medulare Se ia 0 broasca spinala (broasca decapitata, cu ccentrii medulari intacti). Dupé 10 min, pentru deps- sitea .soculul spinal’, broasca decapitata se sus- penda pe un stativ cu o sarma introdusa prin plan- seul bucal, Stimulati pielea gambel, prin aplicarea uunor bucati de hartie de fitru imbibate cu acid sul- furic de concentratii difetite (0-03; 05, 0,7; 1 si 28). Dupe fiecare testare, spalati gamba cu apa si uscatio prin tamponare cu hartie de filtru Se obtin reactii de raspuns tot mai ample, proportionale cu concentratia acidului sulfuric folosit, potrivit legilor lui Pflager: Legea localizarii. La excitatia cu concentratia sleba de acid sulfuric (0,1-0,3%, se observa 0 usoara flexie a labei piciorului, Legea unilateralitatil, La concentratii de 05%, obtinem flexia intregului membru inferior. roni de asociatie si neuroni motori, Calea eferenta este reprezentata de axonii neuronilor motor, iar efectorul este muschiul flexor care retrage mana sau piciorul din fata agentului cauzator al dure Release salisaapsca ig 24) prernts prepiets tea de a iradia [a nivelul sistemului nervos central, antrenand un numar crescut de neuroni la elaborarea raspunsului, Studiul legilor care guverneaza fenome- nybde iradiere a fost facut de Pilliger. @ lexele spinale vegetative. in maduva spi narii Se inchid reilexe rea Vasomotricitatii (reflexe vasoconstrictoare si vasodilatatoare), sudo- rale, pupilodilatatoare, cardioacceleratoare, de micti- une, de defecatie si sexuale, 2. Functia de conducere a maduvel spinarii este asigurata de célle ascendente si descendente, prezen- tate anterior, dar $i de cai scurte, de asociatie, Legea simetriei La 0.7%, se consteta ca broasca flecteaza puternic membrul inferior respectiv si, con- comitent, flecteaza membrul inferior de partea opusa. Legea iradierii, Utilizand o hartie de_filtru ‘Imbibata cu acid sulfuric 1%, se obtin contractii ale tuturor extremitatilr. Legea generalizarit. La o concentratie de 2%, se produc convulsii qeneralizate ale musculaturii mem- brelor si trunciului, = In Iocul acidulei se poate’ folosi, ca stimul, un curent de inductie, a carui intensitate va fi crescuta progresiv. = Pe baze cunostintelor despre functia reflexa a maduvei spinarii, explicati reactiile broastei spinale: Se ose OTe Ik 2% or03%Frcjile brcarertas a orgarimshi un CUVINTE. CHEIE nea na ey cale ascendent, cale descendenta, nervi spinali, reflex miotatic, reflex nociceptiv, reflex monosi- neptic, reflex polisinaptic _TEME ‘S| APLICATII 5 es G i corect, Encefalul Encefalul cuprinde trunchiul cerebral, cerebelul, diencefalul si emisferele cerebrele. Ca si maduva, encefalul este acoperit de menin- gele cerebral. Trunchiul cerebral Trunchiul cerebral (fig. 25) este format din trei etaje: bulb (maduva preluncita), puntea lui Varolio. si mezencefalul. In trunchiul cerebral isi au originea zece din cele 12 perechi de nervi cranieni. Bulbul, puntea $i mezencefalul sunt sediul unor reflexe somatice si ve etative: salivator, de deglutiie, de vorna, tuse, stranut, masticator, cardioacceleratori, cardioinhibitori, de cli- pire, lacrimal, pupilare de acomodere si fotomotor. Mervii cranieni Fac parte din sistemnul nervos periferic si sunt tn numar de 12 perechi. Se deosebesc de nervii spinal prin aceea ca nu au o dispezitie metamerica si nu au doua radacini (dorsala si ventrala). Clasificerea nervilor cranieni Nervi 1, If si Vil sunt senzorial, conducand exci- tatil olfactive (), optice (ll) si statoacustice (Vill) Nervit il, IV, Vi, XI, XII sunt motori Nervit V, Vil, IX, X sunt nervi micsti Fig 25. Trunchiul cerebral ~ fata anteriars (ventral: 1. mezence- fal; 2 punt; 3 bulb; 4, plramide bubare; 9. olva bulbarg 6. pedur cull cerebelos inferior 7. san bulbo-pentin; 8. peduncall cerebe- lost milocik 9. sant poniomezencefalic: 10. peduncull cerebelos| supeor. In cite romane ~ criginea aparentt a nervllor cranieni respectivi i ~ fibre motors fibre senzitve. Notam, in plus, ca nervii I, Vil, IX, X auin struc: ture lor si fibre parasimpatice preganglicnare, cu originea in nucleii vegetativi (parasimpatici) ai trun chiului cerebral. Perechea | de netvi cranieni — nervit olfactivi — au originea rea in celulele bipolare din mucoasa olfactiva, Sunt nervi senzoriali, care conduc informati- ile legate de mitos. Perechea I! de nervi cranieni — nervil optic — sunt compusi din axonil celulelor multipolare din re- tina, care formeaza nervul optic. Sunt nervi senzoriali, Perechea II! de nervi cranienl — nervii oculorno- tori— sunt nervi metori, care au si fibre parasimpatice. Originea reala a fibrelor motor se afla in nucleul motor al oculomotorului din mezencefal, iar, pentru fibrele parasimpatice, In nucleul accesor al nervului Il, tot din mezencefal, Originea aparenta se afla in spatiul cintre picioarele pedunculilor cerebrali. Fibrele motorii merg6 Fla. 26, Nervi cranient tl, IV, VE 1. musehial oblle stperie; 2 muschiul drept inter; 3, muschisl drept superior 4. nervul optic 5. muschiul drept inferior 6. musehiul clic sferor. Ja muschii drepti inter, superior $i inferior si la oblicul inferior ai globului ocular, precum si la muschiul rdicé- toral pleoapei, Fibrele parasimpatice ajung la muschiul sfincter al irisului $i la fibrele circulare ale muschiului cilisr (fig, 26), Perechea IV de nervi cranieni — neruii trohileari— sunt nervi motori, Au originea reala in nucleul ner vului, situat tot in mezencefal. Originea aparenta este pe fata postericara a trunchiulul cerebral, sub lama cvadrigemina. Fibrele inerveaza mugchiul oblic superi- or (vez fig. 26). Perechea V de nervi cranieni — nervit trigement — sunt nervi micsti. Originea reala a fibrelor senzitive Fig. 27. Nervul cranian V: 1. remura oftaimica: 2 ramura masiards 3. gangitonul trigeminal 4, rarnara mandibulra. ‘Se gaseste in ganglionul trigeminal situat pe traseul nervului. Acesta contine protoneuronul. Deutoneuro~ nul fibrelor senzitive se afla In nucleii trigeminali din trunchiul cerebral. Fibrele motorii au originea reala in nucleul motor al trigemenului din punte. Originea aparenta se afla pe partea anterioara a puntil. Fibrele semitive se distribuie la pielea fetel iar cele motori inerveaza muschii masticatori. Din cele trei ramuri principéle ale sale, cele oftalinica si maxilara sunt sen- aitive, iar cea mandibulara este mixta, Perechea VI de nervi cranieni— nervil abducens — ‘sunt nervi motori. Au originea reala in nucleul motor al nervului abducens din punte. Originea aparenta se afla in santul bubo-pontin, Fibrele inerveara muschiul drept exter al globului ocular. Perechea VII de nervi cranieni — nervii faciali — sunt nevi micsti, care au si fibce parasimpatice. Fi- brele motorii au originea reala in nucleul moter din punte. Fibrele gustative ale nervului facial au oricinea in gangionul geniculat de pe traiectul nervuiui, unde se gaseste protoneuronul, Deutoneuronul se afla in nucleul solitar din bulb, Fig. 28. Nervul cranian Vil se distribuie 79 regunile 1. temporal si frontala: 2. auricular: 3, mandibulara: 4 cervical: 5. rgomtics Fibrele parasimpatice provin din dot nuclek: nucieu! lacrimal si nucleul salivator superior, ambii gasindu-se in punte, Originea aperenta se gaseste in santul bulbo- pontin. Fibrele motorii inerveazamuschii_mimicti, Fibrele senzoriale culeg excitatii qustative de la corpul limbi, Fibrele parasimpatice inerveaza glandele lacri- male, submandibulare si sublinguale (fig. 28).Fund fundamentele ale orgenisrnulul uman Perechea Vill de nervi cranieni — neruii vestibu- locohleari — sunt nervi_senzoriali si sunt formati dintr-o componenté vestibular, care are pe traseu ganglionul lui Scarpa, si o componenta cohleara, care are pe traiect ganglionul Corti. Ramura cohleara se cohleari din punte, iar cea vestibulara, spre nucleii vestibulari din bulb. Perechea IX de nervi cranieni — neruii glosofa- ringieni — sunt nervi micsti, care au si fibre parasim- patice. Originez rea a fibrelor motorii se gaseste in nucleul ambiguu din bulb, Fibrele senzoriale (guste- tive) au primul neuron In ganglionii: de pe traiectul nervului, jar deutoneuronul, in nucleul solitar din bulb, Fibrele parasimpatice provin din nucleul salivator inferior din bulb, Originea aparenta se gaseste in san- ful retroolivar. Fibrele motorii se distribuie muschilor faringelui. Fibrele senzoriale culeg excitatii gustative din treimea posterioara a limbii, Fibrele parasimpatice ajung la glandele parotide (fig. 29). Perechea X de nervi cranieni — neruii vagi sau pneumogastrici — sunt nervi micsti, care au si fibre parasimpatice. Originea reala a fibrelor motoril se afla ‘in nucleul ambiguu. Fibrele senzoriale au primul neu- ron In gangioni de pe traiectul nervului, deutoneuronul aflendusse in nucleul solitar din bulb. Fibrele parasim: patice provin din nucleul dorsal al nervului vag. Ort gianea aparenta se aflé in santul retroolivar. Fibrele motorii inerveazé musculatura laringelui si faringelui. Fibrele senzoriale culeg sensibiitatea gustativa de la baza radacini limbii. Fibrele parasimpatice se distribuie organelor din torace gi abdomen (fig. 30). Perechea XI de nervi cranieni — nervii accesori sau spinali— sunt nervi motori, Sunt formati din dowa Fig 20 Nered comnien IX: 1 bulb; 2 paratida: 3. artera carotid; ake Fig. 30. Nervul cranian X: 1. plaman; 2 inima; 3. ficat 4, stomac; 5, colon, radacini: una bulbara, cu originea In nucleul ambiguu, si una spinal, cu originea in comul anterior al madu- vei cervicale. Distributie: prin ramura interna care pi trunde In nervii vagi,fibrele ajung la muschii laringelui, jar prin ramura extema, ajung la muschi stemocleido- mastoidian si trapez (fig. 31), Perechea XII denervi cranieni — nervif hipogiosi— sunt nervi motori. Au origina realé in nucleul motor al nervului situat in bulb. Originea aparenta se géseste In sanful preolivar, Inerveaza musculatura limbii (vezi fig. 3). SSX) Fig. 3. Nervil craient XI, XIE 1 nerv hipoglos; 2. nervy accesor 3. limba,Sistema! heros —=-CUVINTE CHEIE =~ ery olfactiv, nerv optic, nerv oculomotor, nery } | troblear, nerv trigernen, nerv abducens, nerv facial, | nervy _vestibulocohlear, nerv glosofaringian, nerv vag, nervy accesor, nerv hipoglos } Cerebelul Cerebelul ocupa fosa posterioara a craniului,flind arat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelu- lui, exctescenta a durei mater cerebrale, Este situat Inapoia bulbului si a puntii, cu care delimiteaza cavi- tatea ventriculuiui IV. Are forme unui fluture, prezen- tand o portiune median, vermisul, si doua portiuni laterale, voluminoase, numite emisfere cerebeloase. Cerebelul este legat de bulb, punte si mezencefal prin pedunculii cerebelosi inferiori, mijlocii si super ori. Acesti pedunculi contin fibre aferente si eferente; cei mijlecii contin numai fibre aferente, Suprafata cerebelului este brazdata de santuri pe- ralele, cu diferite adancimi, Unele sunt numeroase si superficiale, delimitand lamelele (folile) cerebeloase, altele, mai adanci, care delimiteaza lobulii cerebelului, 1 2 3 Fig. 32. Lobilatia cerebelulit 1 peduncul cerebelos mifocis 2 ver: ‘mis superion 3. lob anterior; 4 lob postevior, 5. vermis inferior 6. arbotele viel: 7. lob floculonodular 8 bulb rahidian; 9, punte. iar altele foarte adanci, in numer de doua, care delim: iteaza obit cerebelulut Lobii sunt anterior (paleo- cersbel), posterior (neocerebel) i floculonodular (athicerebe) (fig. 32). La exterior, se afla un strat de substanta cenusie, care formeaza scoarta cerebelului, Scoarta cerebe- Joasé inconjoara substenta alba centrala, care trimite prelungii In interior, dand, in ansamblu, aspectul unei coroane de arbore, de unde si numele de arborele vietii In interionul masei de substanta alba se gasesc zone de substanta cenusie, care formeaza nuclei cerebelulu. Extirparea cerebelului produce astenie (scaderea fortei voluntare), astazie (tulbureri ale ortostatismului) si atonie (diminuarea tonusului muscular). Dupa céteva luni tulburarile se atenueaza prin ‘compensare corticala, Diencefalul Diencefalul (fig. 33) cuprinde: talamusul - releu (in trerupere sinaptica) pentru toate sensibiltatile, cu ex- ‘ceptia celor olfactive, vizuale si auditive; metatalamusul, Fig. 33 Diencefslut L comput calos: 2 talamus 3. epifa (ganda pneales 4. mezencefa; 5, cerebe!: 6. puntex; 7. hpofiza (glanda piu: tard) hipotalamusFunetile fundamental al orgerismilut man 1 Fig. 34. Fata Interac 1 lobul pactat 2 of postcentrat 3. saul ‘central Rolando; 4, gir precentra: 5. lob frontal 6 sure laterals Syivius:7, lob temporal 8. lob occipital, releu al sensibilitatilor vizuala 3i auditivé hipotals- musul - centru superior de integrare, reglare si coor- donare ale principalelor functii ale organismulul, prin- tre care metabolismul intermediar, secretia endocrina, termoreglarea, digestia prin centri foamei, setei si sétietatil, unele acte comportamentale, ritmul som veghe 5.2. Emisferele cerebrale Emiisferele cerebrale prezinta partea cea mai vole minoasa a sistemului nervos central. Sunt legate Inte ele prin comisurile creierului si in interior contin ven- tricull lateral | si L Activitatea mai complexé a mem- brului superior drept, precum si localizarea centrului Fig 35.Fata medialé 1. santul copulul alos 2 corp calos, 3. santul central Rolander 4. ganjl parctoocciptat 5. sinura ealearing vorbitii In emisfera stangé determina asimetria de volum, emisfera stanga fiind mai dezvoltata le dreptaci. Emisferele cerebrale prezinta trei fete: laterala, mediala si inferioara (bazala). Pe fata laterala (fig. 34) se observa dova santuri mai adnckfisura laterala a lui Sylvius si santul central Rolando. Aceste sanjuri delimiteaza patru lobi: lobul frontal, situat Inaintea santului central; lobul parietal, deasupra scizuri laterale; lobul temporal, sub fisura lat- eraa; lobul occipital situat In pertea posterioara. Santurile mai putin adanci impart lobii in giri Fig. 36. Vercricul creterutut 1 orficiu interventricular: 2: apeduct ‘mezencefaic (Syiviusk 3. vertriculul IV: 4, ventricul lateral: 5. ver ‘thculul fk © certs macular central (ependimar). Pe fata medial, se observa santul corpului calos. In partea posterioara se afla scizura calcarina, care este un sant orizontal (fig. 35). Pe fata bazala incepe fisure laterala a lui Sylvius, care imparte aceasta fata in lob orbital, situat anteri- or de fisura lateral, si lob temporo-occipital, situat posterior de fisura laterala. Le nivelul lobului orbital se remarca un sant cu directie antero-posterioara, santul alfactiy, care adaposteste bulbul olfactiv (Fig. 36) Lateral de santul olfactiv se afla santurile orbitare, dispuse sub forma literei .H’, intre care se delimi- teaza girii orbital Lobul temporo-occipital prezinta santul hipocar pului, santul colateral si santul occipite-temporal. Intre: acestea, se delimiteazé trei gir: girul hipocampic si giril occipito-temporal medial si lateral. Ca si la cerebel, substanta cenusie este dispusa lz suprafata, formand scoarta cerebrala, si, in. profur- zime, formand nucleli bazali (corpii striati). Substanta alba inconjoaré ventriculii cerebral | sillSistemas nema Fig. 37. Sister limbic 1. fornix (trigonul cerebral 2 aucleu tale ‘mic; 3. hipocamp: 4 ccrtexul emisferel cerebral stangi 5. cortexul cmisferel cerebrole drepte; 6. hipotalarnus; 7, tract olfactiv; 8. bulb olfactiv; 9. copul calos. Corpii striati (nucleii bazali) reorezinta nuclei im- Portanti ai sistemului extrapiramidal si sunt situati deasupra si lateral de talamus. Scoarta cerebrala Reprezinta etajul superior de integrare a activitati sistemului nervos, Substanta alba a emisferelor cerebrale este for- mata din fibre de proiectie, comisurale si de asociatie, Fibrele de proiectie unesc In ambele sensuri scoerta cu centrii subiacenti. Fibrele comisurale unesc cele doua emisfere, formand corpul calos, fornixul (trigonul cerebral) si comisura alba anterioera. Fibrele de aso- iatie leaga regiuni din aceeasi emisfara cerebrala, Dupa cum stiti, scoarta cerebrala cuprinde paleo- cortexul si neocortexul, Paleocortexul, inclus in sistemul limbic, contine doua straturi celulare si are conexiuni Intinse cu an: zatorul olfactiv, hipotalamusul, talamusul, epitela- mustl si mai putin cu neocortexul Cele mai importante componente ale sisterului limbic sunt calea olfactiva, formata din nervii olfactivi, si hipocampul. Paleocortexul (fig. 37) ocupa 0 zond restransa pe fata mediala a emisferelor cerebrale. Este alcatuit numai din dous straturi celulare si este sediul proce- selor psihice afectiv-emofionale si al actelor de com- portament Instinct. TEME $1 APLICATI ne Pe fata Y ‘a emisferelor cerebrale se. pot, “observa: a. scizura calearina b. iri onbitar c. aaah -olfactiv; d. corpii:striati, Neocortexul, alcatuit din sase straturi celulare re- prezinta sediul proceselor psihice superioare — activ- itatea nervoasa superioara — ANS. Curent, prin aceas- ta se inteleg procesele care stau la baza memariel, Tnvatarii, gandiri, creatiei etc. Functile neocortexului se grupeaza in: senzitive, asociative si motor + Functiile senzitive se realizeaza prin segmentele corticale ale analizatorilor. + Functille asociative realizeaza perceptia com- plexa a lumii inconjuratoere si semnificatia diferitelor senza. » Functiile motorii Emisferele cerebrale controleaza Intreaga activitate motorie somatica, voluntara si invo- luntara, Principalele structuri implicate in acest control sunt cartexul motor si nucleii bazali (corpii striati). Reflexele neconditionate si conditionate Reflexul neconditionat este innascut si este carac- teristic speciei (ex. reflexul alimentar, reflexul de apa- rare), Reflexul conditionet este un raspuns .invatat” pe care centrii nervosi il dau unui stimul initial indiferent (fara. importanta biologica), La aparitia unui. sermnal absolut (cu importanta biologica), animalul de expe- rien{a raspunde printrun reflex necondifionat. La un semnal indiferent, animalul nu da nici un réspuns sau are 0 reactie de orientare. LP. Pavlov a descoperit post bilitatea incarearii excitantilor indiferenti cu semnnificatii noi si transformarea lor in stimuli conditional, prin: * asociere — le administrarea unui stimul absolut (hrana) sa se asocieze un stimul indiferent (sonor sau luminos); *precesiune — stimulul indiferent sa preceada excitantul absolut; + dominanta — anirvalul sa fie flamand, astfel instinctul alimentar sa fie dominant In timpul asocierii stimutilor; + repetare — pentru formarea unui reflex conditi nat sunt necesare 10 pana la 30 de sedinte de ela- borare.Frode fundamertale ela organism umar Pavlov a explicat mecanismul elaborarii RC pe baza eparitiei unor conexiuni Intre centri corticali a. analizatorilor vizual sau auditiv si arile corticale vege- tative stimulate de excitantul absolut, Reflexele conditionate, spre deosebire de cele Innascute, se Inchid la nivel cortical. Ele se sting daca ‘stimulul conditional nu este intarit din timp In tmp prin cel absolut (inhibitie corticala). Pavlov a aratat ca la baza tuturor activitatilor ner- voase stau doua procese: excitatia si inhibitia. Excitatia este procesul nervos activ cere se man- ifesta prin initierea unei activitati seu amplificarea uneia preexistente. Inhibilia este tot un proces activ care se mani- festa prin diminuarea sau sistarea unei activitati ante- rioare. Exista inhibitie externa — neconditionata (s praliminara — de protectie si prin inductie negativa), deter ita de stimuli cin afara focarului cortical activ, si inhi! interna — conditionata (de stingere, de Intarziere si de diferentiere), care apare chiar in interiorul focarulul cortical ectiv si este specifica scoartei cerebrale. ‘Ambele procese sunt extrem de mobile, puténd iradia pe 0 suprafata corticalé sau s& se concentreze ‘intro zona limitata, ‘Termen Expicttare Sistem nervos Encefal si maduva spinal central (SNC) Sistem hervos Nervi, Gengliohl siplextri petiferic (SNP) z Neuron de Neuron multiolar localizat th sociatie intregime in SNC (interneuron) ‘Neuron senzitiy Neuron’ care transmite impiilsuri de la (neuron aferent) receptor’ la SNC Neuron motor ‘Neuron care trensmite imputsuri de la (reuron eferent) SNC la un organ efector New peers snervase Icon: rate conlunetiv: poate | ‘senzitiy, motor sau mixt Nery motor ‘Nery cate stimuleaza contractia somatic ‘muschilor scheletict New motor Nerv care regleazs contractia vegetativ ‘musculaiuril netede, a riocardulut ‘si secrefia glandularé ‘Ganglion: ‘Grup de corpi neuronal localizat In aera ‘Nuclew Grup de ‘corp neuronall localizati in SNC ‘Trect ‘Giuig de fibre nervoase care leaga arti ale SNC TEME $1 APLICATII @ Aflati raspunsul corect, “Neocortexul este: a. alcatuit din doua straturi celulare; b. sediul, proceselor psihice. superioare; c. denumit st sisternul limbic; d: sediul actelor de ‘comportament instinctiv. Peleocortexul este centrul cortical al analizatoru- luk a auditiv; b. vizual, c. olfactiy, d. cutanat. @Completati spatiile punctate cu termenii cores- punzatori. Functille neocortexului se grupeaz@ In Fig. 54, Organul Corti an ductl cohlear 1. amp vestibuli 2.membsane vestibular. canal cohlear 4 organ Cort 5. rae timpanica; 6, nerv vesibule-cohlear, b. deta: 7, celule cia intere; 8, membrane tectors 9, celle cllate extome: 10, mens brand basilara I fibre nervoase. coliculul inferior, unde se gaseste al IlHea neuron. IVsea neuron al call ecustice se gaseste In corpul geniculat medial. Axonul celui de-al IV-lea neuron se. proiecteaza in girul temporal superior (fig. 55). Tn jurul ariel primare se afla aria secundara sau de! ascciatie, care primeste aferente de la aria primara. Calea vestibular. Primul neuron se afla in gan glionul vestibular Scarpa, Dendritele primului neuron’ ajung le celulele senzoriale cu cli din macula si creste ampulae, iar axonii formeaza ramura vestibulara a perechii a Villa de nervi cranient (nervul vestibulo- cobleat). Ramura vestibulara se indreapta spre cei patru nuclei vestibulari din bulb (supericr, inferir, late- ral si medial), La acest nivel se afla cel de-al Iklea neu- ron al cali vestibulare si de aici pleaca mai multe fasct ula, si anume: fasciculul vestibulo-spinal, spre. maduva (con- troleaza tonusul muscular),+ fasciculul vestibulo-cerebelos, spre cerebel (corr troleaza echilibrul static si dinamic); + fasciculul vestibulo-nuclear, spre nuceii nervilor Il si V din mezencefa! si VI din punte (controleaza mis: carile globilor oculari, cu punct de plecare labitintic): + fasciculul vestibulo-talamic, spre talamus; de aici prin fibrele talamorcorticale, se proiecteaza pe scoarta Mecanismul receptiei auditive Urechea umana percepe sunete cu frecventa cu prinsa intre 20 si 20000H» si ampiitudini intre O si ‘130 de decibel (1db=1dyne/crm’), Undele sonore sunt produse de rarefieri si corr densari ale aerului si au ca proprietati fundamentale: ‘+ Inallimea, determinata de frecventa undelor, + intensilatea, determinata de amplitudine; ‘timbrul, determinat de vibratiile armonice supe Tioare insotitoare, Celulele senzoridle de la nivelul organului Cort transforma energia mecanica a sunetelor in impuls ner vos. Sunetul este transmis pana la organul Corti, ince: and de la nivelul pavilionului urechi, care capteaza si dinjeaza sunetele spre conductul auditiv extem. La ca ppatul-acestuia, unda sonora pune in vibrafie membrane ‘Simpantlui care, la randul sau, antreneaza lanjul celor trei oscioare. Perforatile timpanului nu duc la surditate, ci numal la o scadere a acuitatii auditive a urechii res pective. Unda sonora este transmisa mai departe, suc- cesiv, ferestrei ovale, perilimfei si endolimfei, Variatiile de presiune ale endolimfei fac sa. vibreze membrane bazilara, pe care se g&seste organul Corti. Vibratle membranei bazilare anireneaza celulele 2uditive ai caror cili vor suferi deformatii mecanice la coniactul cu membrana tectoria Inclinarea cilfior intr-0 parte depolarizeaza celulele, iar in directia opusa le hiperpolarizeaza. Depolarizarile celulelor serzoriale ‘cresc frecventa potentialelor de actiune, iar hiperpola: Suzaiile o recuc. ‘Membrana bazilara are o structura comparabila cu sn tezonator cu coarde caruia Ti corespund particula ‘stati de elasticitate si de rezonanta: baza melaulul intra in _rezonanta cu sunetele de frecventa inalté 5000/2), mijiocul membranei bazilare rezoneaza cu Eecvenfe medi (5000Hz), iar varful meleului, cu frecvente joase (20-500 Hz). ‘Transmiterea stimulului auditiv, Fiecare neuron sen- tiv din ganglionul spiral Corti transmite impuisuri ner yoase de [a 0 anumita zona a membranel bazlare ‘Aceasta specializare zonala se péstreaza in continuare sila celelalte stetii de releu ale cali acustice. Sunetele 2 0 mumita frecventa activeaza anumiti neuron oheeari, coliculari si metatalemici. in acest mod, exci: ‘atlle sonore, separate In frecventele componente le sivelul membrane! bazilare, se transmit prin ,fire tz" ‘ete’ spre neuronii cortical. Wdentificarea directiei de unde vine sunetul se rea: lGezza prin doua mecanisme principale: prin detectarea decélajului in timp dintre semnalele acustice care intra in cele dou’ urechi si prin diferenta de intensitate a sunetului care ajunge la cele doua urechi. analizatorulul Analizatonil vestibular are rolul de a informa cre- jerul despre pozitia capului In spatiu si despre acce- lerarile liniare sau circulare le care acesta este supus. Simtul vestibular nu este propriuzis un simt al echili- brului, Go componenta importenta a mecanisrelor care contribuie la reglarea echilibrului, alaturi de ana- lizatorit kinestezic, vizual, tacti si de cerebel. ‘Segmentul periferic Recestori maculari sunt stimulati mecanic de catre otolite. Stimularea are loc atat in condi statice, cat si dinamice. Cénd capul sta nemiscet, otolitele apasa prin greutatea lor asupra cillor celulelor senzoriale, care tr: imit impulsuri spre centri, informéndui asupra pozitiei capului in raport cu directia vectorului gravitational, Cand capul si corpul sufera acceleréri Iniare (inain- te, Thapoi sau lateral), forfele de inertie Tmping otolitele, care sunt mai dense decat endolimfa, in sens opus deplasari. Astfel, se declanseaza la nivelul centvilor ner- vosi reactii motorii corectoare ale pozitiel corpului si capului, in vederea mentineri echitbruiui pe toata dure- D organ Cort Fig. $5. Calle de conducere ale enalizatorulul audltiv: 1 talamus; 2. cortexul audhiy (lobul temporal; 3. corpul geniculat media din metatalamas; 4nucleul cohleer 5. nery vestibulocohiear (Vill 6.bulb; 7, mezencefat 8, colicul inferior.Funcile fundamantalé le organiamulu umn tamigcarii, De remarcat ca eceptori maculari nu detec- teaza viteza de deplasare a corpului, respectiv a capului, ci acceleratia (cei din utricula — acceleratia orizontala, iar cei din sacula — verticala). Receptor analizatorului vestibular sunt si sediul unor reflexe posturale. O modi- ficare brusca a pozitei corpului declanseaza reflexe care ajuta la mentinerea posturti si a echilibrului, Receptoriiotolitici nu participa la mentinerea echi- librului tn condi accelerarilor circulate ale capului si corpului, Crestele ampulare si cupolele gelatinoase, care se gasesc la baza canalelor semicirculare, reprezinta cel deal doilea organ receptor al analizatorului vestibular, responsabil de mentinerea echilibrului in conditile ac- celeratiilor circulare ale capulul $1 corpulul. Cilii celule- lor senzoriale din canalele semicirculare sunt excitati mecanic de deplasarea endolimfei. Orice miscare de rotatie a capului sau a corpului antreneazé rotatia si multana a canalelor semicirculare aflate in planul rota: fiei respective. Din cauza inertiei, endolimfa din aceste canale va suferi o deplasare relativa in sens opus si va inclina cupola In sensul acestei deplasari (fig. 56). Receptionarea miscarilor circulare ale capului este posibia detorita orientarii canalelor semicirculare in cele {rei planuri ale spatiului (frontal, orizontal si sagital). poo CUVINTE CHEE naannnannnennentonee | timpan, fereastra rotunda/ovala, ciocan, nicovala, } scarita, trompa lui Eustachio, utriculé, sacula, } labirint (osos/membranes), vestibul, canale semi- circulare, mele, ctolit, organ Corti, ganglion Scarpa TEME SI APLICATIL © Aflafi raspunsul corect Receptorii meculari din utricula: si sacula de Gages lca corpulu b. viteza de deplasare la nivelul capulu: c. acceleratia orizon- tala si verticala; d. acceleratia orizontala. Recepiionarea miscarllor circulare ale capului = posibilé datorita orientarit ee semicircu- te ieee savas Notiuni elementare de igiena si patologie Micozele Infectiile fungice cutanate pot fi provocate de der- matofit, care produc infectarea tegumentera superfi- lala si a enexelor cutenate (pér, unghil, seu de levari din aenul Candida ce pot afecta si mucoasele. forte cravitaionala Fig. 56. Mermbrana otoltics sotlitele 2. capul in pote verticals Lotolite: 2. celule de sustinere; 3 celule ciate; 4 fibre senzoriale; 5. cupola gebtinoass; b.capul In pozita aplecat inainie Transmiterea infectiei se face de la persoana la persoana sau de la animale la om. Tratamenttl este, de regula, local, ier prevenires raspénirii infectiei se face prin tratarea persoanelor bolnave si prin masun de igiend riguroasa Acneea Boala inflamatorie ce afecteaza foliculul pilose- baceu; etiopatogenie camplexa si incomplet elucidata. Aiecteaza in special adolescentii, uneori capatand si un aspect psiho-social important. Herpesul Infectia cu virusul Herpes simplex consta din aperi {le unel erupt cutanate sau mucoase cu aspect caract teristic (vezicule pe o baza eritematoasa). Infectia poste fi primara sau recurenta, Se poate transmite de la om la om, Terapia se face cu medicamente antivirale, Piodermitele Sunt infectii bacteriene cutanate, de obicei super ficiale, beneficind de regula de terapie locala cu anti biotice. Apar in special la copii Rinitele Edem i vasodilatatie la nivelul mucoasel nazale, manifestata clinic prin rinoree si obstructie nazala.plist Pcate avea multiple etiologii si poate fi acuta sau cronica, Cataracta Reprezinta opacifierea cristalinului din componenta sistemului optic al glcbului ocular, ceea ce duce la pierderea gradata 2 acuitati vizuale, care poate merge pana le pierderea completa a vederii. Acesté opacifiere se datoreaza unor modificari chimice ale proteinelor din compezitia cristalinului, modificari aparute ca urmare a unor infecti, traumatisme sau Inaintarii In varsta Cataracta reprezinta principala cauza de pierdere a ved- erii Tratamentul consta in indepartarea chirurgcala a cristalinului afectat si implantarea unuia artificial, Glaucomul Reprezinta a doua cara de pierdere a vederii si este foerte frecvent, mai ales in tarile mai putin dezvoltate. Poate afecta perscane de orice varsta dav 95% cin caaurl apar la persoanele de peste 40 de ani Glaucoma este cresteree presinilintraoculare, Umoa- fea apoasa nu se dreneaza corespunzator prin sisternul venos, prin comparatie cu viteza de producere. Cumu- larea de lichid duce la compresia vaselor globului ocular sia nervului optic. Celuele retinine sunt distruse iar ner ‘Ul optic se poate atrofia, ceea ce poate duce la orbire, Reprezinta inflamati mucoasel conjunctivale si poate avea cauze multiple: alergice, infectioase, traumatice. Otta Otita extema este un termen general prin care se denumeste orice infectie a urechii exteme (micotica, bacteriana, viral). Otita medie punulenta acuta este o infectie a urechii medi, Patogenii ajung la acest nivel, de obicei prin trompa lui Eustachio, succedand cel rai adesea unei amigdalite sau raceli, Cel mai susceptibili sunt copii, deoarece racesc fecvent si au trompa Eustachio scurta si plasata orizontal, Simptornul cel mai frecvent este durerea la nivelul urechii medi, iar presiunea exercitata de inflamatia de la acest rivel poate duce la ruperea membrane! timpanice. ‘Aflati raspunsul corect: Segmentul intermediar al analzatcrului conduce impulsul nervos de la receptor la SNC prin calt a. de asock atie; b. ascendente; c. descendent d. colaterale. Prin tesut subcutanat se intelege: a. epidermuk b. dermul si hipodermul ¢, hipodermul d. receptorii cutanati din cele trei straturi. Suprafate campului receptor pentru sensibiltatea cutanata: a, este In raport direct proportional cu densitatea receptorilor; b. este in raport invers proportional cu densitatea receptorilon c. nu depinde de densitatea recep- torilor d, toate raspunsurile sunt gresite, Coloana din stanga cuprinde unele structuri ale segmentului periferic al analizatorului vizual, iar cea din dreapta, formatiuni care intra In cornponenja acesiora. Asociat! formatiunile cu structure corespunzatoare: 1 camera anterioara a. peta galbena 2 tunica externa b. muschil ciiari 3. tunica mede c. muschil extrinsect 4. tunica intema d. comeea transparenta 5, anexele globului ocular € umoarea apoasa Stabiliy daca erunturie legate prin conjunctia .deoarece” sunt adevarate sau false; in cazul in care le considerati adevarate, determinafi daca intre ele exista sau nu o ralatie de cauzalitate: Prezbiopia (prezbitia) este o deficient de acomodare care apare in timp, deoarece, cu trecerea anilor, ristal> inul devine mai putin elastic si puterea sa de convergenta scade, Urechea interna este formata dintrun sistem de incaperi numite labirint osos, deoarece in interionul aces- tuia se afla labirintul membranos. Receplionaree, de catre anelizatorul vestibular, a miscarilor circulere ale capulul este posibila, deoarece impul- surile nervoase provin de la canalele semicirculare, care sunt orientate In cele trei planuri ale spatula ‘Axonal deutoneuronului cere formeaza tractul olfactiv se proiecteaza direct In lobul temporal, deoarece calea offactiva nu are legaturi directe cu talamusul. Receptorii neuratendinosi sunt localizat la jonectiunea dintre muschi si tendon, decarece monitorizeazé con- tinuu tensiunea produsa in tendoane de contractia musculara sau de Intinderea sa pasiva, Aleatuifi un eseu cu teme .Sensibilitatea ~ componenta a functillor de relate"3. Glandele endocrine Glandele cu secretie interna sunt formate din ep telii secretorii, ale caror celule produc substante active, numite hormoni, pe care yereazé direct in sane. Hormonii sunt substante chimice specifice, care actioneaza la distanta de locul sintezei si produc efecte caracteristice. Se considera glande endocrine: hipofiza, suprarenalele, tiroida, paratircidele, testiculul, overul, pancreasul insular, timusul, epifiza si, tempo rar, placenta (fig. 57). Exista si alte organe care, in afara functiel lor prin- cipale, au sicelule cu rol endocrin: antrul piloric secre~ ta gastrina, duodenul secreta 6-8 hormoni cu rol in regarea activitatii secretorii si motorii a aparatului digestiy, rinichiul secreta renina si eritropoietina etc. in plus, unii neuroni hipetalamici si ai altor organe nervoase au si ectivitate secretorie, proces numit neu- rosectetie, care reprezinta tot o functie endocrina. Astfel, sisternul endocrin este conceput ca un sistem Fig 57, Glandele enxdocrne: t ands sinesit (eofizat 2 tiride sh araircidele: 3 glands saprerensit: 4 pancreas 5 testicut 6 over, 7. timus: 8 hipotis (glands pam $ hipstsiames anatomo‘functional complex, controlat de sistemul nervos, avand rolul de a regla si coordona pe cale umorala activitatea diferitelor organe pe care le inte~ greaza in ansamblul functilor organismului. Principalul rol al glandelor endocrine consta in reglarea metabolismului celular. Hormonii sunt eliberaji in sénge si sunt trans: portati spre toate celulele corpulul. Hipofiza Localizata la baza encefalulul, inapoia chiasmel optice, pe saua turceasea 2 osului sfenoid, hipofize (Glanda pituitara) are forma rotunjta si diametrul de 13am. Cantareste 500 mg, Este alcatuita din tre lobi anterior, milociu (intermediar) si posterior. Lobul anterior si cel intermediar constitule adenohipofiza, iar lobul posterior, neurohipofiza. Lobul anterior este partea cea mai dezvoltata 2 glandei, constituind 75% din masa hipofizei, tn timp ce lobul intermediar repretinta numai 2%, find redus la © simple lama epiteliala, aderenta de lobul posterior. Intre hipofiza si hipotalamus sunt relajil anatomice si functionale. Anatomic, hipofiza este legata de aces ta prin tj pituitara, Intre regiunea mediana a hipota Jamusului si adenohipofiza exista o legatura vascularé reprezentata de sistemul porthipotalamo-hipofizar, descris de anatomistul roman Grigore T. Popa impre una cu Unna Fielding, Intre hipotalamusul anterior $i neurohipofiza exista tractul nervos hipotalamo-hipo fizat, Prin aceste legaturi vasculare si nervoase si prin produsii de neurosecretie, hipotalamusul controleaza si regleaza secretia hipofizei, iar prin intermediul aces tela, coordoneaza activitatea intregului sistem endocrin (fig. 58). Adenohipofiza Este situata in partea anterioara, dar se intinde si posterior, inconjurand aproape complet neurohipofiza. Hormonii adenohipofizei sunt glandulotropi, avand ca orgene-tinta alte glande endocrine (ACTH, TSH, FSH, LH) si nomglandulotropi (STH, prolactina), Hormonul somatotrop (STH), denumit si hormon de crestere, stimuleaza, impreuna cu insulina, hor monii tiroidieni si gonadici, cresterea_organismulul ‘STH stimuleaza condrogeneza la nivelul cartilajelor de crestere metafizare (diafizoepifizare), determinand cresterea in lungime a oaselor. Majoritatea efectelor STH se exercita indirect, prin actiunea unui sistem de factori de crestere numiti somatomedine. Dupa pu- bertate, STH produce ingrosarea oaselor lungi si dez voltarea oaselor late. Stimuleaza cresterea muschilor si 2 viscerelor, cu exceptia crojerului. STH determina retentie de compusi at Ca, Na K, ? SiN.Blercete enctcr Fig. 58. Legaturile nervoase si vasculare corp neuronet 2 axon neuonlor secretor 3, regiunea median 4 ta pitutara: 5 newrohiaieg 6 Jeb intrrnetan 7. sdenchipatie; 8, capllare 9, astra hipatzara superioare; 10. cope Hipersecretia acestui hormon are consecinte (in functie de varsta) asupra dezvoltarii somatice si meta bolismului, Daca hipersecretia de STH survine inainte de pubertate, se produce gigantismul Individul atinge talii de peste 2 metri, prin ctesterea exagerata in lung? me 2 extremitatlor. Intelectul nu este afectat. Dupa pubertate, se produce acromegalia, caracterizata prin cresterea exegerata o oaselor fetei, a mandibulel, a oc selor late, in general, dar si ingrosarea buzelor, creste- rea viscerelor (inima, ficat, rinich, limba) si alungirea ‘exageraté a mainilor si picioarelor. Hiposecretia produce, la copil, oprirea cresterii so matice, dar nut a cele! neuropsihice, Boal se numes- te piticism (nanism) hipofizar. Indivizii sunt de talie mica, ,20-1,30 m, dar proportionat dezvottati si cu in- telectul normal, Prolactina, numit si hormonul mamotrop sau luteo: trop (LTH), stimuleara, la femeie, secretia lactata a clandel mamare, sensibilizata de estrageni si proges- teron. Prolactina este un inhibitor el activitatii gonadotrope, fiind capabila sa previna ovulatia, Secretia de prolactina in afara sarcinii este stimulata de efortul fizic, stress-ul psihic si chirurgical, hipogice- mie, somn; in timpul sarcini, secretia prolactinel creste gradat, atingand un varf la nastere si revenind la nivelul de control dupa aproximativ 8 zile. Suptul determina cresterea temporara a secretiel de prolactina, Hormonul adrenocorticotrop (ACTH —cortico- tropina) stimuleazé activitatea secretorie a glandei corticosuprarenale, crescand concentratia sangvina a glucocorticoizilor si hormonilor sexosteroizi. Asupra secretiei de mineralocorticoizi, efectele ACTH sunt ‘mai reduse. In afara actiunil indirecte, ACTH stimu- Jeaza direct melanogeneze In celulele pigmentare (melanocite), producand inchiderea culorii pieli Hipersecretia de corticotropina produce atat efec- tele excesului de glucocorticaizi, cat si efectele mela- nacite-stimulatoare, la nivehil tegumentului (diabet bronzat). Hiposecretia de ACTH produce efectele caracteris- tice deficitului de glucocorticoizi (vezi corticasupea- renala). Hormonul tireotrop (tireostimulina — TSH) stimu- leaza sinteza si secretia de hormon! tiroidient, Hiperse- crejia de TSH poate duce fe hipertiroidism (de exern- plu, boala Basedow), iar hiposecretia duce la insufi- cienfa tiroidana. Hormonii gonadotropi (gonadostimulinele) contro- leaza functia gonadelor. Hormonul foliculostimulant (FSH), la barbet, sti muleaza dezvoltarea tubilor serniniferi si spermatoge- neza, iar, la femeie, determina cresterea si maturarea foliculului de Graaf si secretia de estrogeni. Hormonul luteinizant (LH) actioneaza, Ja barbat, prin stimularea secretiel de androgeni de catre celule- le interstitiale testiculare Leydig. La femeie, determi na ovulatia si aparitia corpului galben, a carui secretie de progesteron si estrageni o stimuleaza. Lobul intermediar (mijlociu) Reprezintaé 2% din masa hipofizei. Anatomic, face parte din adenohipofiza. El secreté un hormon de stimulare a pigmentogenezei numit hormon melano- citostimulant (MSH), care are acelasi precursor ca si ACTHul Hipotalamusul secreta un hormon de inhF bare a secretiei de MSH. Lobul posterior (neurohipofiza) Hormonii eliberati in citculetie de catre. neurcr hipofiza sunt vasopresina (sau hormonul antidiuretic ADH) si oxitocina, EI sunt secretati in hipotalamusul anterior, jar punerea lor in circulatie se face sub influ: enta hipotalemusului prin tije pituitara, Vasopresina, denumita si hormonul antidiuretic (ADH), are ca actiune principala cresterea absorbtie} facultative a apei la nivelul tubilor distali si colectori ai nefronului. In afaré de reducerea volumului $i com centrarea urinei, ADH produce si reducerea secretillor tuturor glandelor exccrine si, prin aceasta, contribuie fa mentinerea volumului lichidelor orgenismului. In doze mari, ADH produce vasoconstrictie, Hiposecretia acestui hormon determina plerderi mari de apa, in special prin urina, a cérei cantitateFrrctilefundamertale ale oegarismtal umn poate ajunge pana la 201 1n 24 de ore, Boala, diabetul insipid, survine In leziuni ale hipotalamusulut sau ale neurohipofizei Onitocina (ocitocina) stimuleaza contractia muscu- Iaturii netede a uterului gravid, mai ales in preajma travaliului, si expulzia laptelui din glanda mamara, datorata contractiei celulelor mioepiteliale care incon- Joara alveotele, CUVINTE CHEIE ~~~ |} hipofiza, adenchipofiza, neurohipofiza, hormon some: } totrop, prolactina, horman adrenocorticotrop, hormon } | titeatrop, hormon gonadotrop, hormon melanocitosti- { mulent, vasopresina, oxitocina,diabet bronzat,clabet [nia renin, Santer, ecrorpeaaln TEME SI APLICATI .K, Na siP; ¢.retentia de soma- ‘compusi ai Ca, Nak, PsiN. Glandele suprarenale Sunt glande pereche, situate la polul superior al rinichiului Fiecare este formata dintr-o portiune corti- cala (periferica) si una medulara, diferite din punct de vedere embriologic, anatomic si functional (fig. 59). Corticosuprarenala (CSR) le corticosuprerenala sunt de natura lipidica. Ei se sintetizezza din colesterol. Rolul Jor este vital, In functie de actiunea principala exerci- tata de acesti hormoni, ei sunt impartiti in trei arupe: L.Mineralocorticoizi, cu. reprezentantul principal aldosteronul, joaca rol In metabolismmul san erale, determinand reabsorbtia Na* in schimbul K~ ‘sau H* pe care excreta la nivelul tubilor uriniferi con- tort distall si colectoni. Se produc kaliurie si acidurie. Reabsorbtia sodiului este insotita de reabsorbtia Fig 59, Structura glandel suparenale: | cortical. zona glomen lan b. zona fasciculata; ana reticulatt 2 medulara clorului. Reabsorbtia apel este consecinta gradientului ‘osmotic creat de transportul NaCl. Aldosteronul, prin acjiunea sa de retinere a Na’ in organism, are rol in mentinerea presiunii osmotice a mediului intemal corganismului si a volumului sangvin, precum si in echilibrul acide-bazic, Celule-tinta asemanatoare se afla si in glandele su doripare, salivare si colice, Hipersecretia de aldosteron (boala Conn) duce la retentie masiva de sare si apa si determina edeme si hipertensiune. Hiposecretia se intalneste Tn cazul insu- ficientei globale a CSR (boala Addison). La acesti bo! navi are loc 0 pierdere de sare si apa, umata de hipo~ tensiune si adinamie (scaderea capacitatii de efort) 2.Glucocorticoiaii sunt reprezentati In special de cortizon si hidrocortizon (cortizol), Circulé in singe legati de proteinele plasmatice. O rrica fractiune liber a cortizolului exercita efectele metabolice specifice. Efecte specifice asupra unor organe si tesuturi ‘Organ sau fesut Rol Sister 0S6s —_catabolisriysinteza maisicet organice absorbiia intestinala a calciului Organe {numarul de eozinofile si bazofile cr hhematopoietice culente sisistern imun numarul de netrofile, plachete, he mati + stabllitaten membranelor Ezozomale + numérul de limfocite circulante (lim foperie) Finetile necesita ‘eestor hormonl pee superisare tru integritatea lor (scaderes cantitanl oe ale SNC determing modificiri EEG, altereres perscnalitati, modificari senzorialle)LGandels endocrine Roluri fiziologice in metabolismul intermediar Hipersecretia de glueccorticoizi determina sindro- mul Cushing, in care predomina semnele dereglarilor metabolismului intermediar. Boinavi prezinta obez!: tate, diabet si hipertensiune, Hiposecretia se intal neste in boala Addison. 3, Hormonii sexosteroizi sunt reprezentati de doua grupe de hormoni, unii andiogeni (esemanatori_celor secretali de testicul) si alll estrogeni (asemnénator celor sectetati de ovare). Actiunea acestor hormoni o com- pleteaza pe cea a hormorilor sexual respectivi, Roll lor se manifesta in special in cazul apattiei si dezvoltari carecterelor sexuale secundare. EI determina, la baleti, cresterea berbii si mustatilor, dezvoltarea laringelui si ingrosarea vocii, dezvoltarea scheletului si a mesei mus: culare. La fete, stimuleaza dezvoltarea glandei mamare, depunerea lipidelor pe sclduri si coapse etc, Medulosuprarenala (MSR) Reprezinta portiunea medulara a glandelor supra- renale. Anatomic si functional, medulara glandei suprarenale este un ganglion simpatic, ai carui neu- roni nu au prelungiri. Hormonli secretati de medulara se numesc cateco- lamine: adrenalina (epinefrina), in proportie de 60%, noredrenalina (norepinefrinal, in proportie de 20%. Actiunea acestor hormoni este identica cu stimularea sistemului rervos.simpatic, Principalele actiuni ale acestor harmoni si mediatori chimici sunt: ‘asupra eparetului cardiovascuiar, produc tahicardie, vasoconstrictie si hipertensiune. Creste excitabilitatea inimi adrenelina dilata insa vasele musculare ¢i le con- tracta pe cele din piele, mucoase si viscere, Neradrena- lina are predominant actiuni vasoconstrictoare; ‘ asupra aparatului respirator determina relaxarea musculaturii netede si dilatarea bronhiilor, + acupra tubuiui digestiv determina relaxarea mus- culaturii netede a peretior si contractia sfincterelor. Inhiba majoritatea secretilor. Contracta splina si ficatul ‘sasupra metabolismului glucidic si lipidie produc glicogenoliza si hiperglicemie, mobilizarea grasimilor din rezerve si catabolismul acizilor grasi, Adrenalina are efecte predominant metebolice si eneraetice; alte actiuni — dilata pupila, contracta fibrele ne- tede ale muschilor erectori ai firului de par. Produc alerta corticala, enxietate si frica. Stimuleaza sistemul reticulat activator ascendent. Atat secretia corticalei, cat gi cea a medularei su- prarenale sunt stimulate in condiii de stress (stari de incordare neuropsihica, de emofi, traumatisme, frig saul caldura excesiva etc). Acesti hermoni au tin rol important in reactia de adaptare a organismului In fa- ta diferitelor agresiuni interne si exteme. po CUVINTE CHEIE=—————— | corticosuprarenala, mineralo-corticctzi, glucocort | coizi, sexostercizi, adrenalina, noradrenalina, boala | Conn, boala Addison, sindromul Cushing TEME $1 APLICATII 9 Bu een oer renala sunt de natura: a. protidica; ae euglucidice; Be oe = ees Idosteron determi gee eeeFunesie hncarentaie ale argent uran Tireida Este localizata in zona anterioaré a gatului, Intro capsula fibroasa (Ioja tiroide). Glanda are dof lobi la- teral, unifi Tntre ei prin istmul tiroician. Tesutul secretor (parenchimul glandular) este format din celule epiteliale organizate in foliculi, in interiorul carora se afla un material omogen, vascos, numit colsid (fig. 60). Acesta contine tirecglobulina, forma de depozit a hormonilor tiroidieni, tiroxina si tri iodotironina. Tireoglobulina este o proteina sintetiza: a de Celulele foliculare, Prin iodarea moleculelor de tirozind din structura tireoglobulinei, rezulta hormonii tiroidieri (tiroxina si triiodotironina). Sinteza hor monilor si cliberarea lor din coloid in sange se face sub actiunea TSH hipofizar. Fig, 60. Glande tirolda: a, laringe; b, glanda tioida: 1. cele folie lare; 2 cobid; 3, folcul . trahee. Intre foliculll tiroidieni se gasesc celule speciale numite celule parafoliculare sau celule .C*, care se- creta calcitonin. Hormonii tiroidieni cresc metabolismul bazal $i consumul de energie si au un rol in procesele mor fogenetice, de crestere si diferentiere celulara si tisu- lara. Aceasta acjlune se manifesta foarte pregnant la nivelul sistemului nervos, Efecte asupra metabolismului internediar: glu- cidic — hiperglicemie; lipidic — efect hipocoleste- rolemiant; proteic — catabolism. Efecte specifice pe sisteme si organe -onusul ore de conto _promplitudinea raspunsull, eae = “7 ampltudinea si frecventa ‘miscatilor respirator —— limaleaea eiferentiere reer ‘onala, dezvoltarea normal: Fipofunctia tiroldana duce la consecinte varlabile in functie de varsta. Daca survine la copilul mic, se produce o incetinire a dezvoltarii somatice si psinice care poste merge pana la cretinism, Daca survine la adult, se produce doar o dirinuare a atentiei, memo- riel si capacitatii de invatare. Indiferent de varsta, pro- cesele energetice sunt reduse, metabdlismul bazal este scézut, iar tesuturile sunt imbibate cu un edem mucos (mixedem), pielea devine uscata, ingrosaté, se produce caderea parulul, spare senzatia de frig. Hiperfunctia tiroidiana este caracterizeta prin cres- terea metabolismului bazal cu +100% si tulburari funetionale prin accentuarea efectelor fizialogice ale hormonilor. In anumite tipuri de hipertiroidism, bol- navii prezinta si protruzia globilor oculari (exoftalmie). O alta afectiune a glande! tiroide este gusa ende- mica. Gusa este o crestere anatomica a glandei, inso- lita de obicel de hipofunctie, Cauza gusei este pre zenta in alimente si in apa de baut 2 unor substante chimice oxidante, numite substante gusogene. Actiu- nea acestore se exercita in mod negativ, producand hipertrofia giandei numai in regiunile sarace in iod. Reglatea secretie! tircidei se face printr-un meca: nism de feedback hipotalamo-hipofizo-tiroidian. Calcitonina. La nivelul tiroidei si paratiroidelor, au fost puse in evidenta celule diferite de restul epiteliu- lul glandular, numite celule .C*. Ele secreta un hor- mon hipocaicemiant (care ajuta la fixarea Ca? in ‘oase), numit calcitonina, *Paratiroidele ‘Sunt patra glande mic, situate céte doua pe fata posterioara 2 lobilor tiroidieni, continand celulele prin- Cipale care secreta parathormonul si celulele parafo- liculare, identice cu celulele .C* de la tiroida, care se~ creta calcitoninaParathormonul (PTH) este activ asupra osulu, rin chiului si tractului digestiv, fie prin efecte directe, fie prin efectele vitaminei D,, a care! secrefie o controleara, Hipercalcemia si hipofosfateria sunt rezultatul efectelor conjugate ale PTH, prin activarea osteo- clastelor, cresterea absorbtiel intestinale a calciulu, stimularea reabsorbtiei tubulare 2 calciului in nefronul distal si Inhibarea reabsorbtie! tubulare a fosfatilor anoraanici. Hipercalcemia inhib secretia de PTH, si invers. In caz de hipersecretie, are loc rarefierea oaselor care pot prezenta fracturi spontane, iar calciul aflat in exces In sange se depune in tesuturi sau formeaza calculi urinari. Caleitonina. Stimulul declansator al secretiei de CT este hipercalcemia, iar rezultatul global al efectelor sale este hipocalcemia. —QUNISTE: CHEIE- { istm troidian, coloid, folicul tiroidian, tireoglobu: lina, tirozina, tiroxina, triiedotironina, parathormon, > calcitonina TEME § Pancreasul endocrin Pancreasul endocrin este implicat in. controlul metabolismului intermediar al glucidelor, lipidelor si proteinelor prin hormanii secretati si consta din insule de celule endocrine — insulele Langerhans (fig. 61), Acestea contin mai multe tipuri de celule secretori, dintre care celulele « (20%), care secreta gucegon, si celulele B (60-70%), care secreta insulina, Insuline a fost pentru prima oara descoperits de cercetatorul roman Nicolae C. Paulescu in 1921, Pen- tru redescoperirea ei, in 1922, canadienii F.G. Banting ‘si JR. McLeod au primit Premiul Nobel. Insulina este singurul hormon cu efect anabolizant pentru toate metabolismele intermediare si singurul hormen hipoglicemiant. Deficitul de insulina (diabetul zaherat) constituie boala metabolica complexa, caracterizata prin Fig 61 Pancreasul 1. vezics bilar’: 2 aorta, 3. trnchi cele; 4. coads pancrewsului; 5. corpul pancreasulut, 6, canal pancreatic Principat 7. canal ecesor 8 duoden: & acink b. inculs Langerhans, Efectele metabolice ale insulinel ‘Tesut adipos Muschi t transportul'de glucoz ~~ f transportul de glucoza +t sinteza de dliceral t glicolza ease FT sinteza de glicogen z captarée aminoacitler - T sinteza proteicaFurcite fundamental ale organigmulul umn prezenta valorilor crescute ale glicemiei la deter- minari repetate si care, in evolutie ei prezinta hiper- glicemie, licozurie, poliurie, polidipsie, polifagie, dezechilibre acidobazice si electrolitice. Complica- fille bolii provoaca si compromiterea_morfofunc- tionala a unor tesuturi si organe de importanta vitela, “Epifiza (glanda pineala) Este situata intre tuberculil evadrigemeni superiori s/ intra tn. componenta epitalamusulul ‘Anatomic si functional, are conexiuni cu epitala- musul, cu care formeaza un sistem neurosecretor epi- talamo-epifizar. Epifiza secreta melatonina, cu actiune frenatozre supra functiei gonadelor si vasotocine, cu puternica *Timusul Are un rol de glanda endocrina (fig. 62) in prima parte a ontogenezei, pana la pubertate. Este o glanda cu structura mixta, de epiteliu secretor si organ lim- fatic. Are localizare retrosternala. La pubertate, invo- lueaza, faré sa dispara complet Fig 62 Timusuk 1 laringe; 2 glanda tiroida; 3. trahee; 4 timus; 5, para. 80 cum ar fi sisterele nervos, cardiovascular sau excre- tor. Excesul de insulina se caracterizeazé prin hipo- glicemie severa, care poate compromite dramatic functia sisteruului nervos. Glucagonul si efectele sale sunt prezentate In umatoarea schema. actiune antigonadotropa, mai ales antiLH. Extractele de epifiza au si efecte metabolice. atat In metabolis mul lipidic, glucidic, proteic, cat si in cel mineral. Epifiza are legaturi stranse cu retina. Stimulll lumi- nnosi produc, prin intermediul nervilor simpatici, o re ducere a secretiel de meletonina, La intuneric, secre- tie de melatoning cregte, franand funclia gonadelor. In organism are atét rol de organ limfetic central, cat si de glanda endocrina, Desi nu au fost individualizati hormoni ca atare, se cunose 0 serie de efecte ale extractelor de timus: 1. actiune de franare a dezvoltarii gonadelor; 2. actiune de stimulare a mineralizarii oscase: 3, efecte de oprire ‘a mitozelor. Ree ee ees: Funcfille imusului sunt puternic blocate de hor ‘monii steroizi, care determina involutia acestui organ. Unitatea histologic @ timusului este lobulul timic format dintr-o retea de celule reticulare, intre care se afla timocite. Acestea sunt celule hematoformatoare primordiale (stern), migrate din maduva hematogena ‘si transformate sub influenta factorilor locali in celule limfoformatoare de tip T. Timocitele .Insamanteaza* organe limfoide periferice (ganglionii imfetici, splina amigdalele etc).Gandéle encore Disfunctii endocrine Nanismul hipofizar Secretia inadecvata a hormonului de crestere in perioada copilariei duce la nanism hipofizar. Casexia hipofizaré (boala Simmonds) Hiposecretia hormonului de crestere la adult deter- mina aceasta suferita rara, caracterizata prin Imbatrénire prematura provocata prin atrofie tisulara, Gigantismul Reprezinta cresterea In exces a corpului Intreg sau numai @ anumitor segmente, datorata secretiei in ‘exces a hormonului de crestere la copil. ‘Acromegalia Cauzata de secretia In exces @ hormonului de crestere la adult. Se manifesta prin cresterea in grosime a caselor lungi si a tesuturilor moi, mai ales fata mainile si picioarete. Diabetul insipid Este provocat de deficitul secretor al ADH Simptomele includ poliurie, polidipsie $i dezechilibre ionice. Se trateaza prin aport extern de ADH. Basedow-Graves (qusa toxica) implica marirea de volum a glandei tiroide asociata cu hipersecretia de tiroxina. In consecin\ metabolis- mul bazal si frecventa cardiaca cresc persoana scade in greutate si apar hipersudoralii. In jumataie dintre cazuri apare si exoftalmia, ca o consecinta a edemu- lui retroorbitar si a tunefactiai muschilor extrinseci ai globilor oculari, Mixedernul Este rezultatul hipotiroidismului la adult si efec: teazi echilibrul hidroelectrolitic, provocénd edem si cresterea volumului sangvin, urmata de cresterea pre- siunil sangvine. Simptomele de mixedem includ: scaderea metabolismului bazal, letargie, tendinta de a reste in greutate. Beneficiaza de teraple cu hormoni de subsiitutie, Nanisroul tiroidian Este forma infantila a hipotiroidismului, cunoscuta si sub numele de cretinism. Se caracterizeaza prin crestere intarziata, trasaturi faciale caracteristice, dez- voltere osoasa anormala, retard psihic, temperatura scazuta, letargie. Diagnosticat precoce, poate fi tratat ‘cu succes cu tiroxina. ‘Gusa endemica Se caracterizeaza prin cresterea de volum a glan- dei tiroide provocata de aportul insuficient de iod. Dezvoltarea anormala a tiroidei este provocaté de excesul de TSH, stimulat de nivelele plasmatice mici de tiroxina, * Tetania ‘Apare datorita hiposecretiei de hormon paratirol- dian. Principala cauza o reprezinta Indepartarea chinurgicala accidentala a paratiroldelor, iar principala consecinta este scaderea marcata a calciului plas- matic, fapt ce afecteaza activitatea musculaturil * Boala Recklinghausen Boale se datoreaza disfunctiei glandelor paratiroide si produce tulburari ale metabolismului calciului si fos- forului, ducénd la demineralizati osoase, cu hipercak cemie si hipercaiciurie. Se manifesta prin dureri osoa- se, fracturi patoloaice, cifoscoliaza, calcificari renale, ale arterelor si tesutului periarticular, osteoporoza $a. Sindromul Cushing Defineste hipersecretia de corticasteroizi si este provocat, de regula, de tumori ale cortexului adrenal sau de hipersecretie de ACTH. Se caracterizeaza prin afectarea metabolismului lipidic, glucidic si proteic. Pacientii prezinta hipertensiune, hiperglicemie si aste- nie musculera, Modificarile metabolice confera pa cientului aspect impastat si provoaca fata yin luna plina" si ceafa , de bizon”. Modificérile pot fi induse si iatrogen, aparénd la pacientii tratati pentru afectiuni inflamatorii cronice CU corticosteroizi aceasta terapie are drept funda- ment proprictatile antiinflamatorii 3i de seadere a raspunsului imun ale acestei grupe farmacologice. * Sindromul androgerital De regula asociat sindromului Cushing, aceasta maladie se daoreaza secretiei in exces de hormoni androgeni, La copii determina aparitia pubertstii pre~ coce si hipertrofierea organelor genitale exteme. Alte semne consiau in ingrosarea vocii si pilozitate exces. La femeia adulta determina aparitia pilozitatii faciale (barba, mustata). *Boala Addison Afectiunea se datoreaza secretiel inadecvate atat a mineralocorticoizilor cat si a giucocorticoizilor, ceca ce determina hipoglicemie, dezechilibru al balantelor so- diului si potasiului, deshidratare, hipotensiune, scadere rapida in greutate si astenie marcata, O persoana ce sufera de aceasta boala si nu este tretata cu cortico- steroizi poate muri in cateva zile prin deshidratare severa si dezechilibre electrolitice majore. Un alt simp- tom al acestei boli este hiperpigmentarea cutanata provocata de secretia In exces a ACTH-ului si posibil @ MSH-lui (provin din aceeasi molecula, prin clivaj enzimatic), ca rezultat al absentei feedback-ului nega- tiv realizat de corticosteroizi asupra adenohipofizel, * Boala Conn Tulburari ale metabolismului electrolitic, provocate prin hipersecretia de aldosteron. Diabetul zaharat Disfunctie a pancreasului endocrin constand din Incapacitatea organismului de a oxida glucidele, avand manifestatile descrise.Aflati raspunsul corect. 1. Hormonul somatotrop stimuleaza cresterea, impreuna cu: ‘a. hormonii gonadelor, b. insulina; c. hormonii tiroidieni; d. toate respunsumie sent core 2 Diabetul insipid este este efectul a. hipersecretiei corticotropinek:b. hipasecretiei insulinei; c. hiposecretiei de vesopresing ¢ toate raspunsurile sunt gresite. — Stabilifi daca enunturile legate prin conjunctia decarece" sunt adevarate sau false; In cazul in care le com siderati adevarate, determinati daca intre ele exista sau nu o relatie de cauzalitate. |, Prolactina este un hormon care poate determina prevenirea ovulatiel, deoarece are actiune inhibtose asupra producerii coloidului tiroidian de catre celulele foliculare. 2 Hiposecretia de aldosteron provoaca edeme si hipertensiune, deoarece duce la retentia masive d= sare si apa in organism, <= =— Asociati hormonii cu glandele endocrine carei produc: 1. prolactina a. corticosuprarenala 2. aldostercnul _b. pancreasul endocrin 3, glucagonul ‘¢. neurohipofiza 4, melatonina ——. timusul 5.noradrenalina _e. medulosuprerenela 6, vasopresina f. edenohipofize o.epifiza. * Redactati un eseu cu tema .Mecanismul general de reglare nervoasa si umorala a secrejlel endocrine” folosind schema de mai jos. Tinta primara onsen eno eter ACTMescares 4.Miscarea Miscarea, una dintre insusirile caracteristice ale organismelor vii, se realizeaza la om prin intermediul sistemului osteoarticular, cu rol pasiv, si al sistemu- lui muscular, componenta activa; acestea asigura miscarile corpului, ale unor segmente ale sale si locomotia, Sistemul osos Osteogeneze gi cresterea aaselor Dezvoliarea oaselor are loc prin procesul de osteo- dgeneza (fig. 63), care consta in trensformarea tesutu {ui cartilaginos ‘sau conjunctivo-fibros al embrionului in scheletul osos al adultului, S : oS Fig 63, Osteogensz: 1 cori hat 2. cetru (punct) primar de osiicare 3. capllre epifizare: 4. centr! secundari de_sificare: 5. cavitate medulara; 8. 08 spongios 7. as compact; B.periost 9. epitie: 10 diafina, Dupa originea lor, oasele se pot Imparti In case dé membrana, dezvoltate prin osificare desmala (endo- conjunctiva), si oase de cartilaj, dezvoltate prin osifi- care encondrala, Osificarea desmala — de membrana — ca nas- tere oaselor boltii cutiei craniene, partial claviculelor si mandibulei. Aceasta osificare realizeaza si creste- fea in grosime a oaselor lungi pe seama periostului Osificarea encondrala da nastere oaselor rmem- brelor, oaselor scurte si oaselor bazei craniulul; de asemenea, prin acest tip de osificare se realizeaza cresterea in lungime a osului la nivelul cartilajului de crestere, cartilejul diafizo-epifizar, In modelul cartilagi- ‘nos al unui os lung apar centre de osificare, mai intai in diafiza, ulterior si in epifize. Aceste centre se nu- mesc puncte de osificare primitiva (primera). Osificarea epifizelor incepe mai tarziu, dupa ce ele ‘au ajuns aproape de dimensiumile definitive. Raman cartilaginoase, pana in jurul varstei de 20 de ani, doar cartilgjele_de conjugare diafizoepifizare sau de crestere. Celulele acestor carilaje prolifereaza numai spre diafiza, realizand astfel procesul de crestere In lungime a osului. Cresterea in grosime este realizata de zona interna, osteogend, a periostului Dupa ce procesul de crestere a incetat, epifizele raman acoperite cu un strat subtire de cartilaj hialit numit cartlaj articular. in jurul varstel de 20-25 de a cartilgjele de crestere sunt inlocuite de tesut osos, lar epifizele se sudeeza la dlefize. Scheletul Scheletul reprezinta totalitatea oaselor asezate in pozitie anatomica (veri fig. 65). Dupa forma lor, oasele se clasifica in: case lung — predomina lingimea: humerus, radius, ulna, femur, tibie, fibula; * case late — predomina latimea st inaltimea: parl- etal, frontal, occipital, stern, scapula, coxak ‘case scurte — cele trei dimensiuni sunt aproxi- mativ egele: carplene; tarsiene. Exista si case, cum ar fi rotula, care se gasesc in grosimea unui tendon (tendonul cvadricepsului femu- ra) Aceste oase se numesc sesamoide, Exista, de asemenea, si oase alungite, cum ar fi coastele si clav- icula, la care predomina lungimea, der care nu prezinta diafiza si epifize, asa cum au oasele lung Scheletul capului Este alcatuit din neurocraniu, care adaposteste ence: falul, si din viscerocrariu, unde se afla atat segmentele periferice ale organelor de sim}, cat si primele segmente ale aparatelor respirator si digestiv (fig, 64). Fig 64. Cranlu 1 fron: 2 sfenoid: 3 naza 4. etmold 5, lacrimal 6, zigomatic: 7. maxilr, ‘8 mancibula, S canal auditiv exter: 1O.occiptat IL. temporal 12. parietalFunct fundamental ale organismal img Fig. 65. Scheletu 1 os frontet 2. cutia toracica; 3. humerus; “Aradius 5. una 6. capiene: 7, metacarpiene; 8. falange: 9 simfea ppublana: 10, illon; Tl ischion; 12 os temporal; 13. maxi; 14. mandlibuls; 15, clavicult 16, manubri: 17 omoplat; 1B. corp ster nak 19. aperdice xifoid: 20, femur, 21 rota; 22. fibule; 23. tibie ‘24. tarsiene; 25. metatarsiene; 26. falange. Neurocraniul este alcatuit din patru oase nepe- reche — frontal, etmoid, sfenoid si occipital — si din doua oase perechi — temporale si parietal. Viscerocraniul este format din sase oase perechi (matilare, palatine, nazale, acrimele, zigomatice si cor- hetele nazale inferioare) si doua oase nepereche (vomeru! st mandibula). ‘Scheletul trunchiului Este format din coloana vertebrala, stern, coaste si bazin, Bazinul este alcatuit din osul sacru si cele doua case coxale. Coloana vertebrala Reprezinia scheletul axial, find situata in partea mediana si posterioara a corpulul. Indeplineste un triplu rok ax de sustinere a corpului, protejarea madu- vei spinarii si executarea diferitelor miseari ale trun: cchiului s1 capulul. Cuprinde 5 regiuni: cervicala, tore: cala (dersala), lombera, sacralé si coccigiana Vertebra tip prezinta, in partea sa antericara, cor pul vertebral, iar posterior, arcul vertebral, care este legat de corpul vertebral prin doi pediculi vertebral. ‘Acestia din urma, prin suprapunere, deimiteaza ori ficiile intervertebrale (de conjugare) prin care ies nervii spinali. Intre corpul vertebral, pediculii verte- brali si arcul vertebral se afla orificiul vertebral, care, prin suprapunere, formeaza canalul vertebral ce adaposieste maduva (fig. 66). ‘Osul sacru. Provine din suderea celor cinci verte: bre sacrale. Osul sacru este un os median, nepereche, de forma triunghiulara, cu baza in sus. Fetele leterale ale sacrului prezinta o suprafata de articulare pentru osul coxal. \Varful sacruiui, indreptat in jos, se uneste cu baze coccisulul. Coccigele. Rezulta din fuzionarea celor 4-5 verte bre coccigiene. Fig. 66, Vertebra lenbart 1. corp: 2. orficu vertebral 3. are verte brat 4, epofizarticularé superioar: 5. apofia spinoast; 6, supre- fafa de articulre; 7. apofiea transversé: 8, pedicul vertebra.Colpana vertebrala prezinté curburi atat in plan sagital, cat si in plan frontal fig. 67). Curburile din plan sagital sunt numite lordoze, cand au concavitates pos- terior (regiunile cervicala $i lombara), si cifoze, cand Concavitatea priveste anterior (regiunile toracala si sacrala). Curburile in plan frontal se numese scolioze ‘si pot fi cu convexitatea la stanga sau la dreapte, Fig. 67. Coloana vertebral 1. verte bre cervicale (7 = prima este num ti ati, jar a dou, axis 2 vertebre toracale (12); 3. vertebra lombare (5%, 4 osul sacru (5); 5 coccigele (5), Scheletul toracelui Toracele osos este format anterior de stern, pos- terior, de coloana vertebral, iar lateral, de coaste, Stemul este un os lat, situat anterior, pe linia me= diana a toracelui, Este format din manubtiu, corp si apendicele xifoid care ramane cartilaginos pana in jurul varstei de 40 de ani Coastele sunt arcuri osteocartilaginoase, sittiate in Partea laterala a toracelui, intinse de la coloana verte- brala toracala pana la stein, Sunt in numar de 12 pe- rechi,flind formate posterior dintrun arc asos care se articuleazé cu veriebrele toracale, iar anterior, din car- tiajul costal, Primele 7 perechi sunt coeste adevarate, cartilajul {or articulandu-se cu sternul. Perechile Vill, IX, X sunt coaste false, deoarece se articulesea cu sternul prin intermediul cartilajului coastei VIL. Ultimele doua Soaste nu au cartilaj si nu ajung la stern; se numesc coaste flotante (libere). Posterior, scheletul torecelul este format de catre cele 12 vertebre toracele, Scheletul membrelor Scheletul membrelor superioare este format din scheletul centurii scapulare i scheletul membrul superior liber (scheletul bratului, antebratului si méinii). Centura scapulara leaga membrul superior de torace si este formata din clavicula i scapula fomoplat). Clavicula este un os lung de forma literei .S* cul ala, care se articuleaza lateral cu scapula si medial cu manubriul sternal. Scapula este un os lat, de forma triunghiulard, ase- zat cu bazain sus; lateral se articuleaza cu humerusul. Scheletul bratului este alcatuit din osul humerus Scheletul antebratului este alcatuit din doud oase lungé: radiusul gi ulna, Scheletul mainii este format din 8 case carpiene, 5 metacarpiene si 14 falange (pentru degetul | — Police — exista numai dous falange), Scheletul membrelor inferioare este format din Centura pelvina si scheletul membrului inferio: Propriu-zis Centura pelvina Jeaga membrul inferior de schele- tul trunchiulul si este format din oasele coxale, care se articuleaza anterior intre ele, formand simfize pubiana, jar posterior. cu sacrul formand bazinul — pelvisul osos, Osul coxal provine din sudarea a trei oase: ilion, ischion si pubis; aceasta sudare se detoreaza adaptaril 'a Statiunea bipeda, membrele inferioare fiind dife- rentiate in vederea functici de preluare a greutatii cor- Pului si de locomotie, Scheletul coapsei este format din femur, cel mai lung os din corp. Scheletul gambei este alcatuit din doua oase: tibia, asezata medial si mai voluminoasa, si fibula, lateral, Rotule este un os triunghiular, cu baza tn sus, st {uat in tendonul muschiului cvadriceps. Fata sa pos: terioara se articuleazé cu epifiza distala a feruruli Scheletul piciorulut este format din 7 oase tar- siene, 5 case metatarsiene i 14 falange (numai doua pentru degetul 1 — haluce). JOO CUVINTE CHEIE acne vnee | vertebra, pediculi vertebral, are vertebral, crificiu | | vertebral, os sacru, coccige, cifoza, lordoza, stem, coasta, clavicula, scapula, humerus, racius, ulna, carpiene, metacarpiene, falange, lion, ischion, ub, tibia, femur, fibula, tarsiene, metatarsiene TEME $1 APLICATI| ‘© Gasiti réspunsul gresit. sill coxal provine din sudarea oaselor a: lion; b.ischion:«. sacriy'd. pubis. Scheletul mainii este format din casele: a. car- iene; b. metacarpiene; c, tarsiene. Clavicula este un os ling care are: ai forma de ,S* culcat; b, 0 extremitate mediala cere se articuleazsFircile fundimertale ale organismal uman cu manubriu; c. 0 extremitate laterala care se culeazé cu scapilla; d. 0 fata costale care se artic culeaza ex tuberculul ultimel coast. © Aflati raspunsil Curburife coloanei vertebrale In plan frontal se $0 il mamif suprafete de articilare cu coxa: d. var ee as ee Oasele indeplinese mai multe roluri functional. 1. Rol de parghil ale aparatulul locomotor (ig. 68). Asupra lor actioneaza muschii, asigurand sustinerea corpului si locomotia, Se constituie, astfel, parghii de cele trei ordine: | — articulafia craniului cu coloana vertebral Il — articulatia dintre casele gambei si pi- ior; Il— articulatia dintre osul bratului si cele ale antebrafului. R osteo muscular Fig 68, Parghl = Fv ferta R= reasterts S~ spe 2. Rol de protectie a unor organe wise: ‘* cutia craniana pentru encefat ‘canalul rahidian pentr maduve spins ‘ cutia toraciea pentru inima si plamani ‘= bazinul osos pentru organele pelvine 3. Rol antitoxic. Oasele retin numeroase substan te toxice (Hg, Pb, F) patrunse accidental in organism si le elibereaza treptat, flind apoi eliminate renal. In felul acesta, concentratia sangvina a toxicului nu reste prea mult si sunt prevenite efectele nocive asupra altor organe. 4. Rol de sediu principal al organelor hematopo- ietice, La copii, toate oasele, iar la adult casele late contin maduva rosie, hematogena. La adult, maduva din cenalul central al diafizei oaselor lung! este gal- bena (fesut adipos cu rol de rezerva), iar le varstnici, este cenusie, nefunctionala 5. Rol in metabolismul calciului, fosforului si elec- troliilor. Oasele reprezinta principalul rezervor de substante minerale al organismului ‘Compozitia chimica a oaselor Osil contine 20% apa si 80% reziduu uscat. Este alcatuit dintr-o matrice organica solida, care este foarte mult Tniarita de depozitele de saruri de caleiu. Matricea organica a osului Este alcatuita 90-95% din fibre de colagen, iar restul este un media omogen nurnit substanfa fundementalé, impreuna constituind oseina, Fibrele de colagen se extind in primul rand dea lungu! linilor de forta de tensiune si dau osului ‘marea sa rezistenta la tensiune. Sarurile minerale. Sunt reprezentate in special de fosfatul de calciu, iar cea mai importanta substanta cristaling este hidroxiapatita La nivelul oaselor au loc procese metabolice simi- lare celorlalte organe. O particularitate metabolica 0 constituie marea afinitate a substentei fundamentale fata de sarurile minerale. pro CUVINTE CHEIE: parghie, matrice organica, oseina, hidroxiapatita, calcificare TEME SI APLICATI © Grupati raspunsurile corecte. Rolul scheletului de protectie a unor organe este esigurat dea. cutia ena pentru encefal; b, ca~ -nalul rehidian pentru madava prelunaita; ¢ cutia to- tru inima si plamani d. bazin pentru ficat, ‘nich. i Jocul de aplicare a fortel la cele trei folositi si cunostintele din fizica.Nicene *Articulatiile Articulate sunt organe de legatura Intre oase, flind sediul miscarilor. Dupa gradul de mobilitate, arti- culatiile se impart in sinartraze si diartraze, ‘Sinartrozele Sunt articulatii fixe, imobile; nu poseda cavitetea articulara. In acest tip de articulatii se executa miscari foarte reduse. Dupa tipul tesutului cere se interpune intre cele doud oase care se articuleaza, distingem sindesmoze — se interpune tesut fibros (suturile cra- niene), sincondroze — se interpune tesut cartilaginos (simfizele) si sinostoze — se interpune fesut sos {sindesmoze si sincondroze osificate cu varsta). Diartrozele Sunt articulatii care poseda un grad variabil de mobilitate gi se impart in amfiartroze (articulatii semi- mobile) si artrodii (articulatii mobile). ‘Amfiartrozele au suprafete articulare plane sau ugor concave (articulatille dintre corpurile vertebrale care se fac prin interpunerea discurilor interverte- brale). ‘Artrodille sunt orticulaii sinoviale, cu 9 mare mo- bilitate (Fig. 69). La nivelul une’ articulatit mobile, miscarile depind de forma suprafetelor articulare. Ele se pot realiza in jurul unui ax, a doua axe sau a trel axe. Artrodiile prezinta mai multe elemente structurale: + suprafete articulare; = capsula articulara; «membrana sinoviala; «cavitatea articular; + ligamente articulare, Notiuni elementare de igiena si patologie _ lordoza si_scotioza.Cifoza reprint 0 exagerare 2 curburii_coloanei toracale; ordeza Teprezina 0 exagerare a convexitatil coloenet Gre jar_scolioza 6 curbaré Taterala, anomala a coloanei_veriebrale,. puland apar a Ta orice nivel al acesteia. Fracturile Interuperea continuitatii anatomice a unui os. De jul survin In urma unor traumatisme dar exista 31 situatii particulare, in cacrul unor boli, cand pot fi si ‘spontane (osul este fragil sau fragilizat in cadrul unei sufetinte sistemice), Fg. 65. Artculatin genunchiulié L membrana shovil;2,cavitate acura; 3. totus; 4. Igairent articular 9. enise. ~=CUVINTE CHEIE= 1 sinartroze, sindesmoze, sinostoze, sincondroze, } } diartroze, amflartroze, artrodil TEME SI APLICATI ent 0 Gasiti raspunsul gresit, Sinartrozele sunt articulatii a. semimobile; b. care executa miscari foarte reduse: ¢. lipsite de cavitate articularé; d, care, dupa tipul tesutului constitutiv, pot fi sindesmoze, sincondroze sau sinostoze. @Enumerati clementele componente. ale unei artrodii, © Stabiliti_ cere sunt Pdmpntce structurale si functionale piin care articulatia genunchiulut difera de cele ele umarulut, cotului st soldulai. tor: Se constituie prin alunairea tigamentelor compo: nente ale unei articulati, precum si a ligamentelor de vecinatate. Pot avea diverse grade de gravitate, tra- tamentul facanduse diferentiat. Se asociaza frecvent cu sinovite. uxatiile. Semnifica dislocarea elementelor componente ale unei articulati, In special a suprafetelor_articulare. “Cele Tat vulherabile articulafii sunt cele ale genun- chiului si umarului. *Bolile reumatismele Termenul de arrita este general pentru un numar de peste 50 de afectiuni articulare diferite, toate avand ca simptom edemul, inflamatia si durerea. Cauzele celor mai multe artrite raman necunoscute, dar multe dinire ele survin unor traumatisme sau procese infectioase.Functile fundamencale ale rganisiuly mien Sistemul muscular Sistemul muscular este format din muschi, care sunt orgene active ale miscari, Acest rol este realizat de catre musculatura scheletica — somatica — avand in structura sa fesut muscular striat. Muschi au forme variate. Se descriu muschi fusiformi — biceps, triceps, muschi.triunghivlari ~ piramidal al abdome- rului, muschi de forma patrulatera — marele drept abdominal si marele dorsal, In forma de cupols — dia- forma de tapez — muschiul trapez, muschi orbicularul buzelor si cel al pleoapelor, sfincterele. *Structura muschiul ‘Muschi scheletic (fig. 70) prezinta o portiune cen- trala musculard, mai voluminoasa, numita corpul mus- chiului, si doua extremitati de culoare alb-sidefic, numite tendoane, care atin structure lor tesut fibros. Unul dinire tendoane se inseré pe osul fix si se nu- mesle originea muschiului, iar celsleit <2 prinde de osul mobil si se numeste insertia muschiuhal lh c= neral, originea este unica, dar se cunosc si muschi cu mai mulle origini: biceps, triceps, cvadriceps. Corpul muschiului este format din fibre muscuizre stiate Le exteriorul corpului muscular se afia o membrens co junctiva, numita fascia mugchiulul. Sub eceaste s= afla o lama de tesut conjunctiv, epimisium, Gin care pomnesc, in interior, septuri conjunctive, perams teci fine de fesut conjunctiv Invelesc fiecare Abra muscularé — endomisium. ‘Muschiul are o bogata vascularizatie. Inervatia mugchiului este dubla, somatica S vene= tiva, Inervatie vegetativa determina react vesomctor Fg. 70, Structura mugchiulut 1 periost; 2 tendon; 3. fascie: 4, mugchi scheletic; 5, epimisium; 6. perimisiums 7, tascicuk & fibre muscular 9. endomisium, Principalele grupe de mugchi scheletici ‘Muschil scheletici sunt grupati in muschii capului, gatului, trunchiului si membrelor (fig. 71), ‘Muschii capulut La cap se descriu doua categorii de muschi: mus: chii mimicil, care, prin contractia lor, determina dife rite expresii ale fetei, si muschli maseterl, care inter- vin in realizarea actului masticatiei. Muschil gitului In regiunea anterolaterala a gatului se afla o serie de mugchi, asezati pe mai multe planuri, care dinspre suprafata spre profunzime, sunt: muschiul pielos al gatului, care increteste pielea gatulul, apoi muschiul sterocleidomastoidian Muschii trunchiutut ‘Muschii trunchiului se grupeaza in muschii spate- lui si ai cefei, mugchii anterolateral ai toracelui = muschii anterolaterali ai abdomenului. ‘Muschi spatelui si ai cefei. In plan superficial superior se afla muschil trapezi. Inferior de muschii trapezi se afla marii dorsal. ‘Muschii anterolaterall al toracelui. In partea ante Hoara 2 toracelui se gasesc cei doi mugchi pectoral — marele si micul pectoral. ‘Mai profund se afla muschiul subclavicular si Geqeud mere — situat lateral. 1 spatille intercostale se gisesc muschii inter sostii extemi si interni. La beze cittici toracice se afla diafragma um muschi Lt core separé cutia toracica de cavitatez zpcersieala, evand 0 faft boltita spre torace si o fete conceva spre abdomen. Mascii anterolateral ai abdomenului Sunt musci ie Deo parte Si de ata a iiniei mediane se of mess Geese Semin Anterior fata de ficcare meschi Gest abdeminal se afié muschiul piremidal laters! de mash dept abdominal se aflé mus cha oblic exter, obfic inte gi trensvers al bdo Muschi member Moshe meni sper Sunt grupet tm mush at ureareiet bratubi ante brenhi ¢ maint Principeld much af umiciui Geta este str at imedist sub pieie i cidict members specie pire orizortala, reclinind abducse Seat La rivehd Deepa detrger artercr mesched 5 ceps brebial maschad brates si meschaat coreccbretist Posterior, is best gist suschiad ticesMiscarea ‘Muschii anteriori ai antebratului sunt flexori al ante- bratulul si ai mainii si pronatori ai mainii. Unii sunt fle- xori ai degetelor. ‘Muschii posteriori si laterali ai entebratului sunt extensori ai antebratului, mainii si degetelor. ‘Mana posed un aparat muscular complex sf are muschi numai pe fata se palmara si in spatile inter- osoase. ‘Muschi membrutut inferior La membrul inferior se deseriu muschii bazinului, ‘muschii coapsei, muschii gambei si muschii piciorulul, Ly ad LAS In jurul articulatiei soldului se gasesc muschii fesie La coapsé, muschii sunt crupati in loja anterome- diala,loja posterioara si Ioja lateraia, Inloja anterioara se afla muschiul croitor, care este cel mai lung mugchi al corpului, Sub muschiul eroitor se gaseste cvadricepsul. in partea mediala a coapsei gasim cei trei muschi adductor — mare, scurt si hung, si muschiul dept medial, Acesti patru muschi, prin contractie, apropie coapsele Intre ele — adductie. Fig 71 Mugchil scheletic 1. masch® antebrajulu 2 muschiul biceps brahiat 3, muschiul trapez; 4, mugctiul dinta; 5. muschiul erator Simurchi evadricepe ferurak 7. muschi grupului posterior al gambal: 8. magch grupulul anterior al garrbet ©. muschiul drept medial 10. muschiul adductor Jung: 11. muschiul oblic exter: [2 muschiul drept abdominal; 13. muschiul pectoral mare; 14, muschiul deltoid: Bimuschlul stemocleldorastoan: 16. mugehial maseter 17.mugchiul erbicular al plecapelor 18.muschiul rental, 19. raugchlul temporal 20.muschiul occipital 21. muschiul triceps brehiak 22. rombeld; 23, muschiul mare dorsal 24. aponevroza lombarg; 25. mush fesier: 26.rmuschiul biceps fennural 27 muschlul gastercnesnian; 28. rauschiul solear.Funetite furdamertale in loja posterioara se afla muschii biceps femural, semitendinos si semimembranos. Muschii gambei sunt grupati intro loja anterala- terala si o 1oja posterioara. In loja anterioara se afla muschii tibial anterior si extensori ai degetetor. In loja laterala se afla muschii peronieri scurt si lung, Loja posterioara prezinta, in plen superficial, muschiul gastrocnemian care, Impreuna cu solearul, formeaza tricepsul sural. In planal profund se afla muschit tibial posterior si flexori ai degetelor. Ei fac extensia label piciorului si flexia degetelor. ‘Muschii piciorului sunt asezati atat pe fata dorsela, cat si pe fata plantara. ‘TEME SI APLICATIL S - Gasiti raspunsul gresit. : Dintre mugchit anterfori ai brafului_ fac parte: . brahialul; b. bicepsul brahial; c, tricepsul brahial; “4. coracobrahialul _ Muschi ai coapsel sunt a. rept medial b. deltoid: ¢. Semimembranos; 4 semitendinos. Fiziologie muschilor scheletici Muschi scheletici asigura tonusul, postura, echill brul, mimica si miscarile voluntare. Componenta efec- torie a reflexelor somatice de tonus, postura, echilibru si redresare, precum si a activitatii motorii voluntare, a expresiei starilor afectiv emotionale si limbejului o reprezinta muschiul striat somatic. Muschi scheletici reprezinta aproximativ 40% din masa organismului. Proprietatile mugchilor Contractiiitatea (fig. 72) este proprictatea speci fica muschiului si reprezinta capacitatea de a dezvol- ta tensiune intre capetele sale sau ce a se scurta. Baza anatomica a contractiliteti este sarcomerul, iar baza moleculara 0 constituie proteinele contractile. Sarcomerul este unitatea morfofunctionala @ miofib- rilei si este cuprins intre doua membrane Z. * Excitabilitatea se detoreaza proprietatilor mem branei celulare (permeabiltate selectiva, conductant ionicé, polarizare electrics, pompe ionice), Muse réspund la un stimul printr-un potential de actiune propegat, urmat de contractia caracteristica. Intre manifestatea electrica de la nivelul membranei fibrei musculare si fenomenele mecanice de la nivelul sar~ ‘comenulul Se produce un lant de react fizico-chimice, nuit cuplaj excitatiecontractie. * Extensibilitatea este proprietatea muschiului de a sé alungi pasiv sub actiunea unei forte extetioare. Substratul anztomic al extensibilitatii 11 reprezinta fibrele conjunctive si elastice din mugchi * Blasticitatea este proprietatea specifica muschilor de-a se deforma sub actiunea unei forte si de a reveni pasiv la forma de repaus atunci cand forta a incetat sa actioneze. Baza analomica a acestel proprietati o repre inta fibrele elastice din structura perimisiumului. * Tonusul muscular este o stare de tensiune per- manenta, caracteristicé muschilor care au inervatie motorie somatica si senzitiva intacte. Dupa denervare, tonusul muschilor scheletici dispare, Tonusul muscu- lar este de naturé seflexa. Contractii ale fibrei musculere striate: + izometrice — lungimea muschiulii ramane ne schimbata, dar tensiunea creste foarte mult. In timpul acestui tip de contractie, muschiul nu presteaza lucrs mecanic exter; toata energia chimica se pierde sub forma de caldura plus lucru mecanic intem, Exernplu de ccontractie zometrica este sustinerea posturii corpuluit Fig. 72. Contracte (cu formares complexelor actin miozins ime tocondie: 2 nucle: 3, saci de stocare a csiciuh 4 miotoee 5 sarcolema: 6 creatiné+ ATP si 2. ADP <> ATP + AMP. Metabolismul bazal (MB) Rata metabolismului reprezinta rata utiizarii ener- giei in organism. Se masoara In celorii sau kilocalorii. Cresterea activitatii celulare determina si crestes ratei metabolice: hormonii tiroidieni, stimularea sit paticé; efortulfizie, tipul de activitate (de exemplu, in cazul unor profesiuni predominant statice, consumul de energie nu depaseste 3000 kcal zilnic, in timp ce in profesiunile dinamice consumul poate ajunge la 5-6000keal/24 ore). Rata metabolismului bazal reprezinta cheltuielile energetice fixe ale unui organism pentru intretinerea functillor vitale. Se mésoaré in conditii speciale gi se determina prin calorimetrie indirecta. Valoarea metabolismului bazal poste fi exprimata {in functie de greutate (1kcal/kg/oré), ori mai corect in functie de suprafata corporalé (40 kcal/m?/ora), Acestea sunt valori medi, care variaza in functie deMataiacisrl varsté, de sex, de tipul activitatit find mai crescut la tineri, Ja sexu! masculin sila perscanele ce desfasoara © activitate fiziea sustinuta, Valorile metabolismului bazal mat pot fl exprimate si procentual, in report cu valorile standard ale meta- bolismului bazal, in functie de varsta, sex, talle, care ‘se gasesc in tabele speciale, situalie In care se accep- té.0 ebatere de +/~10% fata de valoarea medie, Masurarea metabolismului energetic se poate face fie prin metode directe, in care se masoara cantitatea de céldura degajata de organism (egala cu consumul energetic doar atunci cdnd energia nu se consuma $i sub forma de lucru mecanic) sau indirecte, prin masurarea cantitatii de oxigen consumata in cursul tune} activitati Rolul si valoarea energeticd a nutrimentelor Principalele nutrimente sunt glucidele, lipidele st proteinele. Confinutul In nutrimente (principii alimentare) si valoarea energeticé la 100 g produs comestibi Aliment Lepte; faurt Brfnzé de vec - slaba = ied Cageaval Came de vits, pasare: ‘Came de pore este - slab (crap, salau. ton, hering) _ = grs (macrou, son, nisetru, scrumbie) Ou gaia (2 buc=100 ) Paine alba Paine neagra Certofi, ore, paste fiinoese, gris Varza, conopida, gull Maezére verde ‘Morcovi Fasole boabe: Floricele de porumb eu ulet si sare Fructe -zemoase = uscate Hamburger Ratia alimentara La om, 0 alimentatie corespunzétoare nu insearnna asigurarea senzatiei de plenitudine gastrica prin aportul excesiv gi neselectiv de alimente, ci aportul unor alimen- te in concordanja cu nevoile organismulul, diferentiete Jn functie de varsta, de tipul activitatii depuse, de ano- timp si de conditille climaterice etc. In principiu, 0 all- mentatie echilibraté trebuie sé asigure organismuli suportul energetic pentru existenta (substantele energe- lice), elementele necesare crearii unor structuri nol ori refacerii celor trate (substante plastice), cat si biocatali- atorii de provenienta exogena (substante minerale, vit- amine etc) care nu pot fi sintetizati in organism, Continutul energetic al alimentelor reprezinté ener gia eliberata de fiecare gram din fiecare principiu Glucide Proteine Lipide = Kcalorii 5 4 1-35 67 4 4 I: 95 4 b 8 151 1 B % 334 9 a 5 25 0 6 35 380 0 8 3 20 ° 2. 2 290 0 is 2 im 54 10 2 280 48 6 1 230 20 2 0 0 4 1 0 6 5 2 9 140 10 2 0 50 24 B 1 145 59 10 22 455 4 1 1 60 35 1 1 135 41 32 3 580 alimertar oxidat pana la CO, si H,O sia fost redatin cadrul acestui capitol, Compozitia aproximativa a dietei se prezinta astiel: 50% guucide, 35 & lipide si 15% proteine; necesarul zil- nic este prezentat la capitolul rezervat digestie. Coeficientui respirator este raportul dintre CO, eli berat si O, consumat pentru oxidarea unui gram de principiu alimentar. El are valoerea 1 pentru glucoza si diverse alte valori pentru alte substante (de exemplu, pentru aminoacidu) alanina — 0,83). Reglares aportului alimentar Foamea este dorinta de alimente si se asociaza Uo serie de fenomene obiective (de exemplu, con- tractiile de foame de le nivelul stomacului), Apetitul este dorinta pentru un anumit tip de aliment, keincite fundemercale ale organismului umn Satietatea este opusul foemei, senzatia: de Tmpli- hire a ingestiel de alimente. Centrii nervosi de reglere a aportului alimentar Centrii foamei si al satietatil se gasesc in hipotala- mus, Primul, a nivel lateral, cal de al doilea, ventro~ medial. Exista si alti centri nervosi cu rol in alimenta- re: centrii din partea inferioara a. trunchiului cerebral, care controlez4 migcérile proprit-zise din timpul ali- mentatiel; amigdala si cateva ari corticale ale sis- temulul limbic, strans corelate cu hipotalamusul. Reglarea aportului alimentar poate fi clasificata in: reglare nuiritiva, care consta Tn mentinerea cantitatilor normale de depozite nutritive Tn organism, 3i reglare a almentatie! (reglarea perifericé sau pe termen scurt), care este In legatura directa cu efectele imediate ale almentarii asupra tractului digestiv. In primul caz, cand depozitele de substante nutritive ale organismului scad sub normal, centrul foamel cin hipotalamus devine extrem de activ gi apare senzatia de foame. Rolul cel rai important revine, print-un mecanism necunoscut, produsilor metabolismului lipidic. In cel de-al doilea caz, intensitatea senzatiei de foame poate fi temporar scazula sau crescuta prin obisnuinta (de exemplu, 0 persoana obisnuita sé menance trei mese pe zi, 1n *Vitaminele cazul omiterii uneia, va avea senzatia de foame la tim: pul respectiv). Alti stimuli fiziclogici pe termen scurt sunt plenitudinea gastrointestinala si inregistrarea ali mentelor de catre receptoril din cavitatea bucale, Este recomandabil ca aportul alimentar sa fie rational, Intr-un ritm la care tractul gastrointestinal sa se poata acomoda, reglat mai ales prin mecanismele pe termen scurt, dar modulat de catre sistemele de reglare pe termen lung. ‘Obezitatea apare printr-un eport excesiv de energie in comparatie cu consumul aceasta se intampla numai In faze de instalare a obezitatii. Odeta obezitatea instalata, pentru mentinerea ei aportul si consumul sunt egale, Este insotita de o serie de tul- uréri majore, care fac din aceasta problema o boala metabolica cu consecinte dintre cele mai grave, Inanitia duce la golirea depozitelor nutritive din tesuturile organismului, Primele depozite golite in céteva ore sunt sunt cele glucidice. Eliminares exce- siva de lipide este constants, iar proteinele au trel faze de depletie (epuizare): rapida, lenta si din now rapida, cu putin timp inainte de deces. In orice etapa a inanitiel exista modificari metabolice insemnate si semnele direcie sau indirecte ale carentelor instalate Principalele vitamine si importanta lor ‘Consecintele Necesarul ziinic Beers Ral ure avitaminozel pentru un adolescent UPOSOLUBILE — - fnetioharea epiteliot uric, ardei, moreovi, = xeroftalmie 3g ‘A Retinol de acoperire peste, lapte, unt, oud —- uscarea tegumentului {antixeroftalmica) - crestere ~ tulburarl de crestere: = vedere D Caleferal metabolism calciulul = dojdie de bere, unturd. = raisin Ooi ma (anticchitica) si fosforuhi de peste, ous, feat, cur - dernineraliza osoase perel ~ spasmoiilie + razele UV E Tocoferal - diviiunea celuiard ——- macese,telina, mere, ~stertate (00085 mg (efertlititiy ——_~ imuniate getmenl de cereale, ova, ficat K Filochinona + hemostazé + varza, Spang, uleiuri ~ hemoragli bmg fentihermoragca) vegetale + produst gl. de ricrofo- Fa intestinal HIDROSOLUBILE — = procesele de oxido- + cltrice, salata, arde}, ‘scorbut (inflamarea 55mg CAcid ascorbic reducere ficat ginal) {entiscorbutica) —_~ biocataliza enzimatica > friabilitate ospasé: ~ functionarea SN ~tulburari respiretocil anemic EhesNetabatsmut “Consecintele ‘Necesarul zie oe! fear os aviteminozei __pentu un adolescent BI Timing: -meiabolsmul = drojdia de bere + bertbeti (boola care se 15mg fantiberiberica _- functionarea SN central manifesta prin tuburar antinevtitice) si prifeic seamoriometorl de tip polinevritic, tuburart ‘cardiac 91 respiratort) B2Riboflavins —- vedere prise actate = tuburat de vedere 15mg = respralie tisulars =microfiora intestinala leiuni cutarate BG Piridoxina - integrtatea epitelilor de - came, produse din afectiuni cutanate 18mg = microfora intestinal Bi2Cobaiamind —_- hematopoiezé ~=ficat rinichi, albus de = anemie 5mg (entianerica) pane integrals PP Nicotinamida = metabolismele interme ~ came, legume, cereale. - pelagra (tulburéri 18mg {fantipelaaroase) — diare (glucidic, protidic, Grupati raspunsurile corecte. Gluconeogeneza este procesul biochlmic de formare a glucozel din: a. gicogen; b. acizi grasic, fructoza; d. aminoacizi; e. galactoza. |~ Aflati raspunsul corect. Glicemnla se mentine relatiy constenta, datorita mecanismelor de reglare care pastreazé echilibrul intre procesele de: a. glicoliza; b. alicogenoliza; c. glicogeneza; d, gluconeogenezt; e. toate réspunsurile sunt corecte, Stabiliti daca enunturiie legate prin conjunctia .deoarece” sunt adevarate sau false; in cazul In care le con- siderati adevérate, determinati dacé Intre ele exista sau nu o relatie de cauzalitate. Lipogeneza este un proces reversibil, deoarece lipidele formate pot fi mobilizate din depozite in proce- sul de lipoliza, Pierderea de caldura se bazeazé mai mult pe mecanisme fizice, deoarece se realizeazé prin iradiere, conductie si convectie si mai putin prin respiratie si excretie. Oberitatea este considerata 0 boala metabolica cu consecinte grave, deoarece este insotita de o serie de tulburari majore, care afecteaza Intregul organism. | Completati mecanismele de reglare 2 glicemiei folosind ‘schema alaturata. — Redactafi un eseu cu tema ,Interconexiunea componentelor metabolismului intermediar si energetic’. ‘4g Intocmiti sapte ratii alimentare zilnice pentru cca 2500 keal/i folosind tebelul si textul de la pagina 113. edFun:tile lundamentale ie crparismulu: umn Mae ori DE REPRODUCERE Sistemul reproducétor Aparatul genital feminin Este format dintr-o glanda mixta — ovarul ~, din ciélle genitale si organele genitale externe (fig. 101). Ovarul Situat In cavitatea pelviana, este un organ pere- che, cu functie mixta, exocrina, producénd ovulel, si endocting, secreténd hormoni: estrogeni si proges: teronul. Are forma unui ovoid turtit, céntarind 6-8 , cu diemetrul mare de 3-5em. Prezinté doua fete, doua margini si dows extremitati, Fata laterala se afla pe peretele lateral al caviteti pelviene, ocupand fosa ico uinar& 2 simfiza mick 5 labile mack 6. orificiul vaginal “7. anus; 8, rec: 9, vag: 20. uter iL over ovariand; fata mediala este acoperita de paviionul trompel. Pe extremitatile superioaré si inferioaré se prind o serie de ligamente, prin care ovarul este legat de organele vecine Structura. Ovarul este ecoperit la suprafata de un epiteliu simplu sub cere se géseste un Invelis con- junctiv — abuginees ovarului In interior, se afla paren- cchimul glandular, cu dou zone: medularé si corticalé. Zona medularé contine vase sangvine si limfatice, cét si fibre nervoase : Th zona corticalé se efié foScull ovarient in diferite faze de evolutie. Se descriu foliculi primordial, foliculi primari, foli- culi secundari (cavitarl) evolutivi si folicull maturi (tertiari, de Graaf). In fiecare luna, incepand cu puber- tatea si péna la menopauza, un folicul secundar devine folicul matur, care este cel mai voluminos, Acesta conjine in interior ovocitul, Dupé eliminarea ovocitului, foliculul ovarian matur ‘se transforma in corp galben, care are rol secretor, sectetand progesteronul Corpul galben devine in final corp alb care are tesut cicatricial. Vascularzatia ovarului este asigurata de artera ovariana, ramura a eortel abdominale, si de o ramura ovariana din artera uterina. Venele sunt reprezentate de vena overiana dreapta, care se varsa in vena cava Inferioara, si de vena ovariana stinga, care se deschi- de in vena renala stangs, O parte din séngele venos al ovarulul ajunge tn vena uterind, Calea genitalé Trompele uterine Trompele uterine sunt conducte musculo-:mem- branoase Intinse de la ovare pana la uter, cu care comunica prin orificii numite ostii uterine. Extremt- tatea lateral a trompelor confine un orificiu care se deschide In cavitatea abdominal. Au o lungime de ‘7-12 cm. Vascularizatia este asigurata de ramuri tubare ce provin din artera ovarian si uterina. Venale sunt omonime arterelor: Uterul Este situat in cavitatea pelviana, Intre vezica uri- nara gi rect; este un organ musculos, cavitar si imper. Uterul (fig. 102) este interpus intre trompele uteri- ne si vagin. Are forma de para, cu extremitatea mare orientata superior. Prezinta corpul si colul uterin, intre Fig. 102. Uterué 1. romps uterina; 2. ovar; 3. corp uteri 4. col uteri 5, vagir 6. perimetru; 7, \stmul utein; 8. moet 9.endo metry 10, ovocl; I. folic.Sistah rebrodticatar care existé o portiune mai stramta, numita istmul uterin, Pe colul uterin (cervix) se inseré vaginul prin extremitatea sa superioara, Tn structura uterului, la exterior, distingem o tunica seroasé — perimetru—, intalnita numa la nivelul cor- pului uterin, o tunica musculara, numita miometru, formata din musculatura neteda, si o tunica mucoasa — endometru —, care céptuseste cavitatea uterina, Acest strat este considerat stratul functional al uteru- Iu. si este cel care prezinta modificari structurale atunci cand se elimina odata cu séngerarea menstru- ala. In ciclul urmator, se reface. Vascularizatia este asigurata de arterele uterine, ramuri din artera iiaca interna Din artera uterina se desprind si ramuri pentru vagin, trompe uterine 5i ovare. Venele uterine se deschid In vena iliaca interna, Vaginul Este un conduct musculo-conjunetiv, lung de 7-9 cm, median si impar, care, prin extremitatea supe- rioara, se insera pe colul uterin, iar prin cea inferioara (orificial vaginal), se deschide in vestibulul vaginal, spatiu delimitat de cele doud labii ict In structure vaginului exista un strat muscular for- mat din fibre netede, iar la interior se afla 0 mucoasé formata dintr-un epiteliu pavimentos stratificat. Vulva Este un organ genital extern si are forma unei fante, alungita in sens sacital si marginita lateral de cétre doua repliuri cutanate, labille mari $i mici. Labiile mari sunt acoperite de tegument si sunt prevazute cu par si glande sebacee mari. In partea an- terioara a labiilor mari exista un relief median, ecope- rit de par si numit muntele pubian sau al lui Venus. Labille mici sunt doua cute simetrice, situate med al de labile mari. Spatiul marginit de labille mici se numeste vestibul vaginal, In care, anterior, se deschide uretra, lar posterior, vaginul. Vulva prezinta sl organele erectile: clitorisul si bubbii vestibular, Cltorisul este si- tuat median si are o lungime de 5-6 cm, jar bubbil vestibulari sunt situati la baza labiilor mari. Vascularizatia este asigurata de ramuri ale arterei rusinoase inteme; venele se deschid in vena iliaca interna. Mamela Este format din glanda mamara si diferite parti moi care 0 Inconjoara. Glanda mamara este o glanda pereche, anexa a aparatului genital feminin, situata pe peretele toracic anterior, in intervalul dintre coastele MeVIL La femeia adulta, glandele mamare prezinta o structura complexa, avand important biologica si petologica. Ele asigura secretia de lapte, alimentul esential al nou-nascutului, si sunt, de asemenea, sediul a numeroase procese patclogice, dintre care cencerele sunt cele mai importante, Aparatul genital masculin Este format din testicul, din conduete spermatice, prostata, glande bulbouretrale si organele genitale externe (fig. 103), Fig 103, Aparatul genital masculie 1 canal deferent 2 uret S.penis; 4. glend: 5. scrot 6, testicul 7. epidalim: 8, anus; 9, glande bbulbonuratrale 10, prostat IL cane ejaculat; 12 vesicula seminal 1B, vealed urinara; 14 ureter, Testiculul Testiculul (fig. 104) este glanda genitalé masculi- na care indeplineste doua functil: « spermatogeneza, formarea celulelor sexuale (epermii sau spermatozoizi), care se desfasoara la nivelul tubilor seminiferi contorti; * functia endocrina, prin care celulele interstitiale ale parenchimului testicular secreta _hormonit androgent (testosteronul), care determina matu- rizerea organelor sexuale si stimuleaza evolutia ca- racterelor sexuale secundare masculine. Testiculul are o masa de aproximativ 254 si este un organ pereche, avand forma unui ovoid turtit transversal, situat In bursa. scrotala, 0 pung’ cu- tanata, Fiecérui testicul i este anexat un organ alun- ait, epididimul, care face parte din conductele semi- nale. El are forma unei virgule, asezat pe marginea rerRDG narentsi ergo uany =e pesterioara a testiculului. Contine canalul epididimar, are se continua cu canalul deferent. Testiculul este Invelit la suprafata de o membrana conjunctiva de culoare albé-sidefie, numita albusinee, rezistenté si inextensibila, finand 1n tensiune parenchimul testicu- lar, Parenchimul testicular este strabatut de septuri conjunctive care delimiteazé lobulii testicululu, Ei sunt in numar de 250-300 pentru fiecare testicul si sunt formati din 2-3 tubi seminiferi contorti in care se desfasoara spermatogeneze. Tubil seminiferi contorti sunt continuati de tubii drepti, care reprezinta primul segment al cailor spermatice. Ei se deschid in reteaue testiculara de la Fig. 104, Testicul(sectiune}: 1, canal deferent: 2 canal epididimar, 3. canale oferente; 4. retes testicular: 5. tub semnifer contort (Gesfasurat); 6. testicut 7, bursa scrotal; & albuginee. care pleaca canalele eferente, 10-15, care ajung In cenalul epididimar. Vascularizatia testicululul si epididimulul este asi gurata de artera testiculara, ramuré din aorta abdo- minala. Venele se varsa In vena cava inferioara. Conductele spermatice Calle spermatice sunt conducte de eliminare a spermiilor si lichidului spermatic, Ele sunt intretesticulere si extratesticulare. Calle intratesticulare sunt reprezentate de tubii seminferi drepti si reteaus testiculara. Cale extratesticvlare sunt: canalele eferente, canalul epididimar, canalul deferent, ejaculator si uretra, Canalul deferent continué canalul epididimnar, terminandu-se la baza prostatel, unde se uneste cu ccanalul veziculei seminale, formand canelul ejacula- tor. Acesta se deschide in uretra. Glandele anexe Vezicula seminala Este un organ pereche, situat deasupra prostetel, lateral de canalele deferente. Are rol secretor, produ- sul adaugandu-se lichidulul seminal. Vezicula se nala are forma ovoidala, cu 0 lungime de 4-5cm si o latime de 2cm, Prostata Este un organ glandular exocrin, impar, situat In juul urettel, sub vezica urinaré. Produsul ei de secre- tie participa la formarea spermei. Vascularizatia este asigurata de artera prostatica, Tomura din artera iliaca interna. Sangele venos este colectat de vena iliaca interna, Glandele bulbo-uretrale Sunt doua formatiuni glandulare ovoide, de dimensiunile unui sambure de cireasa. Se deschid in uretra, Secreta un lichid clar, vascos, asemanator cu cel prostatic, care se adauga lichidului spermatic. Organele genitale externe Penisul Organ gerital si urinar, este situat deasupra scro- tului, inaintea simfizei pubiene. Prezinta radacina penisului si o portiune libera, corpul penisului, care, la extremitatea sa antericara, se termina cu o parte ‘mai volurninoasa, numita gland, Radacina este fixata, prin cei doi corpi cavernosi, de oasele barinulu ‘Corpul penisului are forma usor turtita, Glandul prezinta In varful sau orificiul extern al uretrei, Structuré. Penisul este format dintr-un aparat erectil si invelisuri. Organele erectile sunt reprezen- tate de doi corpi cavernasi si un corp spengios, care, umplandu-se cu sange, determing erectia. Penisul este invelit de piele, care se continua cu pielea scrotului si a regiunii pubiene. Vescularizatia este asigurata de remuri din artera ruginoasd interna; venele se deschid in vena rusinoasa interna gi, de aici, in vena iliaca interna. Scrotul (bursele serotale) Formeaza partea organelor genital externe In care sunt localizate testiculele. Fiecare bursa este si- tuata sub penis si este formata din mai multe tunici concentrice, care se continua cu structurile peretelui anterior abdominal.Sistimol eporticenne = cE: TEME $1 APLICATII Fiziologia organelor de regroducere Testiculul (gonada masculina) gi ovarul (gonada feminina) sunt glande mixte: exocrine, asigurand for- marea gametilor, si endocrine, prin secretia hormo- nilor cexuali Activitatea lor devine evidenta In timpul perioadei de crestere si dezvoltare, si anume la pubertate, Aceas- ta este definita drept perioada in care functia gemeto- genetica si endocrina a gonadelor atinge un stadiu de dezvottare care face posibilé functia de reproducere, Fig 105. Anstomis overulut .folicul primar 2, folical secundar Bifalicul de Graaf; 4, ovoelt; &. zona pellucida; 6. coroane radiate, FLearp galben: 8 cwulatn. 7 ? “Fig. 106 Ovogeneza: | diviziune mitotica; Il. diviziune meiotic; UL a doun divine mittieds | oveganle(Aiploida} 2. ovact primar (de ordinul | diplidy 3. ovcet secundar (de ordinal I heplotd 4, spermatorsle) 5. grimul globul poler, degeneras |G eget 7.01 dollea glcbul polar degenerat. Instalarea pubertatii este consecinta modificarilor survenite la nivelul secrefiei harmonilor gonadotropi cate controleaza dezvoltarea morfologica si functor ala a gonedelor si, legat de aceasta, modificarile so- matice $i comportamentale complexe: Overul (fig, 105) Prezinta, ca si testiculul, o dubla activitate, Formarea folicullor maturi si ovulatia (fig. 106), Fiecare over confine, la nastere, cateva sute de mii de foliculi primordial, Dintre acestia, numai 300-400, cate unul pe lund, incepand cu pubertatea si ter minand cu menopauza, vor ajunge la maturatie, Procesul de crestere gi maturatie foliculera este ciclic. Ciclul ovarian este insotit de modificari la nivelul uterului, vaginulli,clancelor mamare. Durata medie a tunui ciclu genital la fernele este de 28 de 2ile si de aceea el se mai numeste ciclul menstrual, Schematic, distingem in cedru ciclului ovarian dous perioade: 1 preovulatorie, care dureaza din ziua 1 pana In ziua aFurcple fundamentale a org 142 a ciclulut 2. postovulatorie, ce se intinde din ziua a 15-a pana In prima zi a menstruatiel, cupa care ciclul se reia. In perioada preovulator'e au loc divizunl ecua- ticnale si reductionale la nivelul ovocitulul. Acesta strabate mal multe etape; de la ovogonie, diploide, la ovulul matur, haploid. Pe masura ce ovulul se matu- reaza, apare o cavitate Ja nivelul foliculului ovarian, care se umple cu lichid folicular. In ziua a 14-2, folicu- lul se rupe, si ovulul este expulzat in cavitatea abdominals (ovulatia), de unde este preluat de trompa uterina, Dupa ovulate, foliculul ovarian se transforma In corp gaben Cresterea si meturerea folicululul sunt stimulate de FSH. Ovulatia si formarea corpului gal ben sunt stimulate de LH. Hipofiza anterioaré secreta cantitati mult crescute de LH pentru o perioadé de 1-22ile, Incepénd cu 24-48 de ore inainte de ovulatie, fenomen insotit $i de un varf preovulator mic al FSH. Ceuza acestei cresteri bruste a secretiel de gonado- tropine este insuficient cunoscuta, dar céteva dintre ccauzele posible sunt: J, In acest moment al cicluiui, estrogenul are efect de feedback pozitiv, stimuland secrejia pituitaré a gonadotropinelor, fenomen aflat In contradictie cu efectul sau normal de feedback nega- tiv care intervine In restul ciclului lunar feminin; 2. anumite celule foliculare incep sé secrete proges- teron in cantitati mici, dar in crestere, cu aproximativ 0 2i Inaintea varfului preovulator al LH. si s= presu- pus cé acesta poate fi factorul care strmuiearé Secre- fie excesiva de LH. Indiferent de cauza fara acest vicf preovulator de LH, ovulatia nu poste aves fox Secretia interna a ovarulul Peres Slicalutl oe rian prezintd doud teci celulre axe mem = Ste externa. In perioada preovulatorie. Cliuiieie Sect inte ne secreta hormonil sexust fern’ — image = progesteron, Secretia acestcr hommoml =ste stimaliens de FSH si LH. ‘Actiunea estrogenilor este Ge = stimuli desct tarea organelor genitale feminine. s mucseset terns, a glandelor mamere, spare si Geeciienes corace relor sexuale secundare iz Semis (etecul seucre scheletului — favorizeaz® acavmates cemectiesscs unirea diafizelor cu epifizele caseior met cesterse Inceténd mai repede 2 i SiGe, ce = Sepumece ceracteristicé 2 jesutulst tinos =Scstmat Seem $i comportamentul sexusi Semimm & Gaz = 22 = Ciclulul, rolul de secrete Sonera tt iene compl galben. Acesta Secett att Rarmeni =amgent it si Progesteron, un homan Sor Saat sarcinii. Secretis compli aol si prolactina. Comat =ben seacoast dupa 10 zie $i se restomn® teas Dect await a fost fecundat, scien

You might also like

• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (821)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1840)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1946)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2519)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (537)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (345)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (589)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1016)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (842)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (440)
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (599)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (806)
• Cutremurul Din Oceanul Indian Din 2004

  

  Document14 pages

  Cutremurul Din Oceanul Indian Din 2004

  Duluman Razvan

  No ratings yet
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1715)
• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5806)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1091)
• Imaginea României În Presa Internațională După 1989

  

  Document28 pages

  Imaginea României În Presa Internațională După 1989

  Duluman Razvan

  No ratings yet
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Statul Ideal in Viziunea Lui Platon

  

  Document9 pages

  Statul Ideal in Viziunea Lui Platon

  Duluman Razvan

  No ratings yet
• Rezultate

  

  Document3 pages

  Rezultate

  Duluman Razvan

  No ratings yet
• Sangvinic

  

  Document14 pages

  Sangvinic

  Duluman Razvan

  No ratings yet
• Forme de Energie Si Utilizarea Lor

  

  Document4 pages

  Forme de Energie Si Utilizarea Lor

  Duluman Razvan

  No ratings yet