theres by OBERT a w/e 02. 2012. GHID DE PROIECTARE PENTRU CONTROLUL FISURARII ELEMENTELOR MASIVE $I PERETILOR STRUCTURAL! DE BETON ARMAT DATORITA CONTRACTIEI IMPIEDICATE Indicativ GP 115-2014CUPRINS. SSREFERINTE NORMATIVE “4 smf00.URI UTLZATE S MECANISMELE DE CONTRACT LIBERA A BETONULUI ‘54 Conrecta tics $52.onrects chimed £3 Conretsauopons 4 Conreta a uecre 55 Conrcta pleted {8 Conrecta an ners agrogatlr 57 Conreta dn cwontse ‘SFACTORII CARE INFLUENTEAZA CONTRACT LIBERA A BETONULL 81 mara 183 Cont de apd eaten £5 Raps eur laren sora pd 87 Umotaes aaa a aera a rates boom 89 Timp Stereo enn £103 ravctams ftor amesac Eton tc vss asa) 81021 aoicate 1 1022 aeate 2 ‘7MODELE DE CALCUL PENTRU DEFORMATILE IN TIMP ALE BETONULU! "71 Cal eae! tenperatn in masa Deans Fi 2Aahcone's 713 Aaeape ¢ 72a etormatir dn corre ber bers $24 Gaon ona 722 een de rat oir 73 Gall aeorra: de carger lo beterute 73 Beton aaa 73.2 baton de not oie ra hla 7 pptcae 8 ‘8 CONTROLUL FISURILOR OATORATE EFORTURILOR SECUNDARE DIN CONTRACT MPEDIEATA ‘late aie caleba i pare stuck eure 1112 Cont slr de for scundee 9a sure 62 Suprstcat depos 1121 Diportve de contol a epastlr omic gn conto 82.2 Mca do furre e 83 Fandapmave depres npn orci ‘83 Mecartoma ge fore \ \ {E25 Gotu adr ce olor cocumdar go fer |4inedeone de estmare cons sacle oriacein acivinen de eclectre 41 doteat 7 542 Aoteapa 8 843 apteape 3 ‘A sistocoge de evar a efecto conraceln ected expertzae18COP (1) __Proicctaeastrocturlor de betonarmat I Stile Limit de Servicin este adesea ‘cea mai putin ingceasé component a proiecii structurlor de beton ast bazath pe performanfl. Comporarea ‘unei stucturi sub nivelul de servcit al incdeirilor Aepinde in primal rind de propre betonul, acest ind, de regu, inconsistent cnoscute in etapa de proicetare structs. Beton armat se comport inelastic gi nelniar char si sub nivel Inarcsrilor de servici, Aceastt comportare complics analizelespecifice ssigurisii performantelor unui seviciu normal datos suri, Participant betonulu la prelutea efortumior de inundere inte Hsu, eurger lente $8 ‘contrat (2) Contactia betonului este cea msi delicatt problemi de considerat in proiecae. Impiediarea contactiei betonului genereazh sti de efortri seoundare ‘are cvolueazt in timp, infind sti de fisurae care evolucazA progresiv, a chor severtate de multe off mu este rezovatd prin simpla aplicare a prevederlor constructive previzute de codurile de proiectare, rezltind fn final stmucturi cu 38 MPa « -cocficient de clea a fungte care desere evolu timp a "usjaluivcurgeni lente eaporatrezstenge! medi a compresiune 144, 4g cocficieni de calcul a deformayieispecifice de refernf a belonului din contracfa la uscareraporttipului de ciment Gy ~coeficienal de lata temic linac Bilan) ~coefcient de aleul a coefcientali nominal de fuj/curger ent raportat reistenei medi la compresiuneBea) att) Bats) Batten bs eal) eto) ei) eaft) eat) wo) st) odtto) out + coeficient de ealeul a coeficientului nominal de fuajeurgere lent ‘aportat vrsteibetonlu la moment aplicsi prime! incareri - functia evolu tn timp a contrat autogene a betonul + coeficient pentru calcula coeicentlui curgeri lente de bax ~ functia care descrie evolu ntimp 2 fujuluileurgeri lente ~ cocficeat penta caleulul deformate specific din contracfia la uscare pentru betounee de inal rezistenyt ~fancia evolu in timp a contrac a scare a betcaui + coeficient de calcula funciei care descrie evoluta i timp 2 ‘uajulucurgeri lente raporat umiditai elatve a mediulut ~ deformatia specifict datorata cotrecfeiauogene la virta ta betomulu ~ deformatia specific final de contracte autogent abetonului + deformatia specific de fus/eurgere lent la vérsta ta betonuli - deformatia specifics datoratl contracte la uscre la vrsa ta betomuli deformatia speciic de refering din contacfa la uscare a betomui + deformatia specific total datorath contractc la vinta ta betonu - deformatia specific datoratt contaciel temic vrata betonuli + diametrl bare de armiturt - coeficent de coretie variate emperaturibetonu penta tpl de iment - coefcient de coreci¢ a varia temperaturi betonuui pentru cantatea ‘eciment = coeficient de coretea varie temperaturibetonuli petra fineea de ‘nfinate a cimentului + coeficient de sigurany pent extraplare pe termea ung a eformailor tntiziate + coeficientul nominal de fuj/eurgee lent + coefcentl de fluyfeurgere lent, defining fhuajul ne impli ttn raport eu deformaja elastic a 28 dezile + coefcientul curgeri ene de bazi coeficient petra calcul eoeilenuli cures lente de baz ~ coeficentul curgeri ene la uscare ~ coeficient pentru caleulul coeficienulu curgeri ene la useare + coefcient de caleul a coefcientul nominal de Nusjeurgere lets ‘aportat umiitai relative a mediul + coeficient de frearea(t) -efortul unitar de intindere in beton generat de contractia impiedicats ‘baad in secvenja de calall sure gi virta a betonulut 6 - efortl unitar de intndereasumat pentru barcle dspuse entra controll firurilor ‘5 MECANISMELE DE CONTRACTIE LIBERA A BETONULUI (1) __Betonul este un materil complex, care ii schimb proprietifie pe dursta de servic a une strucur. Figura 5.1 sntetizeszdtpurle de contracte pe care le suferk betonul fn raport cu evoluiarigiiii material i virsta betomulu. Mecanismele producer contac! ibere a betonului sunt prezeniate sntetic in continua. @) _Conactiatberd a betonului nu produce in sine stiri de eforturi mass Detonutui, Ins, impiedicarea contact de consringerileinterioare gi exterioae ‘genereazi ste de eforuri secundare la tei tipuri de contrecte: contrectia termich $5.1 contractia autogend §53 gi contracfa la scare §84. Astfl, pentru caleulul Aeformatilor de cootacte liberd a betonului doar acestea se iau tn considera. ‘Mecanismete contracts chimice §52, contcte plastice §55,comtracii din tasarea agregatelor §5.6 gi contracie indusé de carbonatae §5.7 sunt prezenate cu ty informativ. Come geet a) _ omit em ang on Fig. 5.1 Tipur gi etape de contrat liber a betonul 5.1 Contracfia tormicd 2) Caldura genertt de hidratarea cimentului Portland Ia vérste timpuci ale \betonutul conduce no Yemperaura generala mafe © clementuat gio ire & scestuia Figura $22), fenomen cunoscut sub denumirea de expanse temict, Dilatarea betomul se produce $1 pe durata de exploatare a use stuctri, ea urmare 4 ‘uctuayieitemperaturi mediulinconjurdtor. in consscng, la cre betonulsuers 0 reduoere de volum, denumiti contacietermicl. (4) _Dilatarea termics« betonului idea probleme etn ereterea de temperaturd in ‘masa betonului este prea severl s/s se produc gradient interior de temperatura ‘emniicav in masa betonali Figura $2, )-0 print erode emperor d Acton ove hyd proxjon “Temperate ben e a insta beta toad 2 cnttiatemperct met i ben de grain nor depend ‘lari goer de hae cmon {elements cuambele exe ‘ig. §2 Distributatemperaturii generat de hiratareacimentlui (5) Croqtereatemperaturi Betonlui dupa punerea fn opert are Toe de regult n primele 12'ore. La clementcle masive temperatura maxima se poste ating® isk si dup 24 de ore. Rcirea betonlui are de asemenea o evoljie rapid, provocdnd Un 06 temic in mas elemental gin consecigdo puterics contrac termic8 (©) Valoarea coeficientul de dilatatic temic Tiniart depinde de proprietile specifice fiecrui amestec de beton. La viste timpuri, coefcientul de dilate temic liniars are valoride 3.5H10°-7.0-10°PC gi seade forte rapid pe misurk betomul cis in rezstent. De regu, dupt 24 de ore se tnregistreaa 0 plafonare a valor acestuia la circa (0.-1.3)*10°C. Ia lipss unor determinisi ai precise = ‘recomands utlizarea valort de 1.0*10°°C, conform SR EN 1992-I-1 si SR EN 1991-15 ‘52 Contractia chimic& (7) Cimental obfne calitaea de lant pentru agregatele din beton prin reacile compuyilorclincherului de ciment si hidtogenl din api. Contacia chimicd eate consecina reacilor cae aloe Inte ciment g apa constind int-o reducere inter 4 volum a compusilorcimentulu spel interstate (8) Deoarece contrat chimick se reportexzA Ia volumele compusilr inital gi fina reattati din reacpile hidatiei, ea poate 6 cuantifiead in baza grewtiilor molecular, desi este foarte difel dea cunoaste volumul exact al diferilorcompusi. 5.3 Contractia autogend () , Contretia autogent a betonului constt in schimbarea macroscopicd. a Voluniului de beton care are loe irk transfer de umiditie Inte beton gi mei {nconjurdtr. Contract eutogend are dout componente: = componenta macroscopicl a contracfcichimice rezultatt din hidratarea cimentului (vezi Figura $3); dupa Snceputal prize, contratia autogent este proporionala ca ‘gradul de bidratare (poriunea A-B din grafic din Figura 84), adich ease datoesza oar contrac chimice; pe masuri ce strcturainteroaré betonului se formes, contracjia chimict devine tot msi constnss(poriunen B-C din grafcul dia Figura 5.4), pondereanaturichiice reductndu-se tn consecigs;asi 4 ¢ “ aie 2 ‘C-camot mh Acapttert—_smanichinih Spsourat hae Gon Fig. $3 Bvoluia produilor de hidratae sia contac chimice 1 7 2 $ t é Eo. Fig 54 Evolujia schematic conti autogene i inci de szadul de hidatare ~ component ators auto-desitri, care const in ussarea locale prlorfchii pe fondul continue ect de hidatre (Cops puntl Cdn graf in Fgura 54 ‘etna est fot malig i contaciautogent se datread tot ma patn conti etimice. \ \ (40) Spre deoseire de contacia chic, care const into reducers inter de ‘volum, contaciaautogend reprerins 0 reducer exeiorh de vol, oea ce face posit cater ental atop ra icone Gmeanunor elementl. ‘5.4 Contractia la uscaro (11), Contractia la uscare reprezintsreducerea de volum a betonulul ca urmae & perder graduale de apa Inia, pe masurt ce agregatcle mai grle se compacteaz8,sp liber din amestcul de betonapae a surafja clementulu in lapele de ciment ‘Odata evapora aceast api, betonul continu st fie supus used, surplusul de apd. in masa betonului migeind inpre suprafah gi evaporindu-se. Accast evapora la ‘suprafat produce isu in tral superficial de beton si microfisur fn masa betonulu ator efor inerioare generate de sucfunea ape inspre exterior. (12). La suprafifa elementului, apa dine partcule formeaxt un menise concav. Presiunea apei de partes convexd a meniscului este mai mic deat cea din parte ‘oncavd, egal cu presiunen atmosfeich. Acest dient de presine genereazA fora ‘motoare care impinge particule de la supafaa elemental inpre interiorl si, CCurbura menisculuiapei de a suprafaja elemenului este limita de dimensiunile spit interspiale dine paricleie de la siprafafa (Figura 5.3). Apa care 80 evaporeazi deptjetecantitatv apa bert in exces care migreazA cate supra, coca = generazi tensa care fae meniseul sh aibéo oxburt mai mare adatl cu creyterea resuni aplare (13) _Pemisurs de diametrlporilorscade,presinna capilara crete In consecigs {i contacfia In uscare. Datortt fuctuatilor de unite, presiunea caplaratinge ‘ari de 10-100 MPa, cae seep a 2 wv a phlei exces Fig. 55 Eforturiadincind meniscal ncav inte dou particle de ciment dato transferuli de umiditate i presuni caplare 5.5 Contractia plasticd (14) Contacia plastics este rezultnul uni piercer rapide de unitate la suprafaa ‘betonutui flat in stare plastict,reportindu-se wrnitoilor factor: caracteristiile betonulu,temperamra mediuli Inconjurdtr, umidtatea relaiva gi viteza vintlu la suprafajaexpusa a betonuui Figura 5.6). \ \ Rata de cvaporare mays wong, Unites res e ‘Fig. 5.6 Reta de evaporae a umiditii din masa betonlu ports laumiditatearelativd a medial il vitezavintulul(13) _La suprafija betonuli proaspit apa se evapori mai rapid dee este nbeuits de apa care migrenza spre suprafia, iar betonl din strtul superficial tpi reduce ‘volumul. Aste, apa sur superficial de lifime, lungime si spaier!variabile. (16) Prevenirea apa! unor astel de fsuri se face prin utilizarea unor cofraje rigide si etange, precum gi prin protcjareasuprafefelor de betonaparente de aciunea ‘dnt pe drat inten betonulu 5.6 Contractia din tasarea agregatelor (17) Pe durata fazei de tana, name de inceperen prize, betonl se afd int-o ‘soar stare plastic iar agrepatele i menfin tending de tasare. Aceat tending de contractae poate fi consrist local de armitri nglobate, cor sav straturi debeton ‘urate anterior, putind conduce la formarea de fir sau cavitiadiacente sure de constringere. (18) Cind fsuraea este asociats armiturilor din ofel (Figura 5.7), deschiderea Fisurilor crest cu diametrul bari, co taarea betonului proaspt gi descreierea stratulul de acoperite cu beton. Starea de fisurare poste 8 amplificat de vibrazea insfiientl,neetanjitate cofajulu i ulizarea cffajelorMexbile. (19) Practice recomandste pou reducers riscli de fire gener de Contraci dinsarenagregilr in betooa fl n sare plastics ““ilzates uno mesic de betoncoezive eu tase el, “eres rapt dine scopentes cu elon Eg qi dame armAtri (se ‘ecomandl coe > O¥5 mn), “Ntlate ev disseminate avr inter de riz umerirn srr spor pentru a e prevent perdreaexcesivs de apd instal de ‘ark el betonli, = vilizate wor cote fixe ride, cares mu preith depts excesve fm tpl ‘um bent “compataea completa betouli; ~ wtatea prompt corespunttoar a betas "reparaea Giulorimediat dyph fomarea lor pin recompacare si refierea ‘eprafehaparente a btonlut plod clad aca ee fit tn stare plastic (acd ‘eompaciaren ae loc red deveme, fsuile pot sf apart din nou, ia dace ‘ecompaceas pa tri se poate depesiaadereja dine ara Baton) ‘58.7 Contractia din carbonatare (20) Carbonstaree const In reactiapietei de ciment din betoml inti eu spa s1 dioxidl de carbon din ar. Aceast eacie conduce Ia micgoraea volumului porilor rint-o usar contractc ls setdereafactorulai pH al betonul,@t)_Fenomenul de exrbonatare se raporteazt cali i densi betonlui, de bicei manfestinduse peo adincime de 20 mm de la suprafaa expush. Severin fenomenului este accentatl de viesta innit a betonu gi agresvitatea mediulu, 66 FACTORII CARE INFLUENTEAZA CONTRACTIA LIBERA A BETONULUI 6.1 Cimentul (2) Contractia betonsul este influenjatt de natura minerslogich a cimentului Portland (Figura 6.1), suprafaja specifics (Figura 62) si dozsul de ciment (@)___ Principal compeneni mineralogic i cimentului Portland sunt: ~ sical tcaleic (CaC'SiO;), denumit lit simbol CS); + sical bialeie (2CaOSi0), denumit belt (simbol C38), luminal tricaleic (3C0-Al,0,) denumit clit (imbol CA); laminoferitltetracalic4Ca0-Al,Oy FeO), denumitbrownmillei(simbol CaAF. @)__ fn funcie de prncipalii componeasi mineralogic, cimeaturile Portland se clasifia dup cum umes + siment Portland normal (coninat de C3$ 37.5-60 *%, C38 15-37.5 % si CsA 7-15%), + ciment Portland alitic(conginut de CS > 60% si C2S._ 15%), care print o inthe rapid gio caldura mare de hidratare, dar ae comportte slabs in medi agresive, eiment Porand belitc(cominut de C)S. 375 % gi CxS > 37.5%), caracerizat de cildura de hidratre redust gi evolu Tenth a reaistenjlor mectnice, dar ci © ‘comportare bund In medi agresive; cea Portas 2 s & Gore abe te teagener 1 Fig. 6.1 Creer temperatuiint-up Beton caun coi de cimentPortend de 225 kg?Flctea de nisinare 1600 cite, 21800 cag 2000 ea 6. 2200 cm 5.2400 en 6. 2600 ene 1.2800 ene = 2000 one cost 2 3 4 7 28 Virsa bens Fig. 62 Rata de generare a clduri de hidratareraportat la finejea de ‘micnare a cimentului (past de ciment trata la 24°C) + ciment Portland brownmilletitic (conjnut de CAAF > 18 % i CsA 7-%), eu 0 ‘comportarecorespunziteae fn medi agresive auf; ‘iment Portland fertic (conjnut de C,AF 18 % gi CF > 7 %) fare ficient in ‘medi agresive sulfatice. (4) __Influcaa dozajului de ciment asupraeAlduril de hidratare se poate considera rect proporinald cu canitatea de cimentnfluenjaasupracontaciet autogene sla sear se consider prin clas de beton considera 6.2 Adsosurile minerale (S)Adsosurile minerale inerte de tip 1 (Gere si pigmenyi) mu influeneaci contac bed a betoul (©) Adaosurile minerale de tip 1, de tipul cenusilor volante (puzzolanice) nu influenjearA contrat la uscare, In Schimb reduc cfldura geneats de hidratre ‘Adaosurile mistrale de tip I hidraulic Yatente (praful de slice ultafin) reduc ‘ontractia la uscare 1 mares ealdura generat de hidratre (Pent calcul temperaturii maxime in masa betonlui datrté reactici de hhidraare a cimentalui comport, se uiizeazh o eantate de ciment echivalentt (cociment*vadaos). Valor coefcientuli k (penta inlocirearaportului we cx ‘wlem) pentru un ciment Portland normal tp CEM 1) eu adaosri de tip I cunt: In edaosuri din cenugivolante K=0.20 pentru ciment CEM I 32.5, respectiv 0.40 pentru ciment CEM 142.5 gi clase superioae;+ Is adaosul de slice ultrafin. k-2.0 eu except clasclr de expunere XC si XF la betoanele cu wie>045, unde k=1.0. 6.3 Confinutul de apa (® Un contin ridiat de api duce Ja evaporarea mai rapidh a acesteia si Aeformafii de contactic mari (Figura 63). Rata de evaporare si cantitates de api Schimbatt cu execiorul depind de cantiatea gi pul de ciment, raportul volum/supafas, forma gi natura agregatlor,respectvtpal de cota uz Volamal ta vrs st erga! ges 12 130% Low 2 3.70% i 50% 00 Fig. 63 Influsny portal wi ga confiutuli de agregateasupra contrat totale (©) Conjnutul de pt este cel mai important factor contolail pent redacerea ‘contracielauscae Figura 64). Deformapilespecifice din contac Ia uscare pot fi rminimizate meafiniad coninutl de apa cat de redus posibil sigurnd si atingerea rezistenjelorbetoniui (Figurile 65g 66). Cantitatea de apt din amestecul de beton ‘trebue insist asigue lucrabiitaea betonulu proaspat. 4 12 10 zs ms 18S SS]. (Confinutul de spi [kg/m'} Fig. 64 Cregeres contracje la uscare cu conjnutl de ap din amestec s0 z” a i Eo i ao z 200 3 2 i an 200 i I 02s 035 04s OSS OMNES we Fig. 65 Domeaiu portal wie pentru singere rezstenei a compresiune | 1040 a 2.058 3.070 8 a Resto a compresone MPS] ys garite o) Fig 66 Tnluenj report we a imensiun agregseor apa rezstenei Ja compresine a betonuuiciment Portland de225 kp e6.4 Agregatele (10) _Agregatul grosernftuenteantcontracia prin: * component mineralogicd, clria i se aporteazh coeficienul de diatare termict 8 ‘betontlu (abit ea medie ponderat a velorilr coeicenilor de dilatare termicd consttuienilor in port eu greuttile lor volumice); « propretijile de diftziune termi, cdrom Ii se raporteazt conductvitateatemich & ‘betonul gn consecing ural temic g gradient de temperaturd in masa de beton; + rezistena opus contracii pase deciment (11) Deoarece agregatele sunt mai stbile din punct de vedere chimic gi al imensiunilor deét paste de ciment, penta un potential minim de contactet tebuie ca agregatle sh alba dimensiun ct mai mari 8 ocupe un Volum et mai mare dn volumu! betonula (Figura 6.3). ‘Tab. 6.1 Valor tipice pent coficieni de distr i diftziune termick la diverse pur de agregate “aerocg | Coin de iatare erik ‘Cota eatin = ret ‘i = Tis os “a Lossie O29) soe Lab at 358 O14 ae ‘Oxsnie 009s iis Ose aa ean bs 096 om B10 ot tsa es aaa a ass a (12) "Forma geometric neregulat a agregatelor conduc a o evapora accelerath a ‘pei Dact sortuie sunt mai mici deci cele necesae, se objin un exces de ameslee apl-ciment. Agregatele rotunjite, defi necesita mai puin8 pat de ciment, conduc ‘mai repede la fisrarea betonulu din cauza lipsei de aderenfs. De asemenes, trebuie ceviateagregatele cae au un coofinut excesiv de agi in pile lo Hine. Agregatele calaroas, grant, bazaltal si dolomitul produc betoane cu contrat reduse. 6.5 Aditivi (13) Exist o mare vaietate de aditvi chimici care se utlizeazh curent pentn. Imbunttijiea anumitor propietii ale betonul. Influenj scestoraaswpra contacici libre #betonui se raporeazd interatiuni lor eu cimental,adaosurile ial adit, ‘precum si modului tn ear influenjeazt dozajele componentelr din amestecal de betonproaspt (14) fn eneral mu existh un comsens cu privre la inludyja acestora supra contracfe bere a etonulu. Tory, se poate mengiona cl atv eare coon clorurs 4e calcu (de tipul aceleratorilor de pri) gi atv reduetor si putemic reduestrt de api pot crest contracts liber a betonuli cu pnd la 20%. (15) In fumote de mecanismul de actune, advil care redue contacts libert a ‘betonulu sunt de douktpur + aitvi care produc expansiunea betomuli, compenstnd asf partial contactia ‘scestui; acetia produsicare contin pulberi defer i sulfo-aluminat de clei;- aditv care reduc tensiunile din meniscul concay al sei din por betonalui in timpu transferuui de umidtte,astfel ict se reduce schimbul de umiditate cu medial tn consecin contracfia Ia usare. (16) _Avind in vedere efectele secundare asuprabetonulu (de exempl se pare cl scejtia au influenyt negativaruprareisenfel etonulu), se recomands wllizaea ‘ditvilor care reduc contmctia betonulst cu discemimént 9 tnsopis de Snceret reliminare pe Beton. {6.6 Raportul intre volumul elementulul g! suprafata expusa (17) Raportul VIS are important prin fpr eX in luenjeard distanja pe care tldoa din interior element este disipss, (18)__Elementele de beton cae prezint 0 suprafts mare de expunere sunt msi pujin Sensible fenomenuli de fisurare, dearecetransferul de temperaturk se produce mult ‘ai yor, iar temperatura maxim se atinge mai irciu decit in eazul clementelor mai masive, Avind fn vedere ef i contracfia la useare se datoresza migriri ape inspre exterior, pe misura ce raportu VIS crete, contac la scare scade.Figunil 67-69 reziné sub form’ refed influena raprtului VIS asupra evolu temperaturi in ‘mata unui element de beta, vie! Fig. 6.7 Influenja temperaturitbetomulu la punerea tn ope si a supra! ‘expuse reiritasupra duratei de atingere a temperaturi maxime Th ‘mas eon realizat cu cinent Pan noma 2 (6:7 Umitatea retatva. (19) Prin conolul umiaitii relative a aeruui se poste conrola efectiv mirimes ‘contracje la scare. Pe masur ce aceasta crete, schimbul de umiditae dntre Beton simediu seade sensbil, (20) Vari schimbului de umiditate tore beton si modiu este aproximati liniart entra umd relative ale aerului varind inte 40 % gi 80 %, ajungind Ia 2er0 pentru o umiditate de 100%, rututs sare sare “| 306 eae (Creteres de temperatrd in mata betoaala T'C] Crerteren de temperate as eons oo ww 1 28 25 36 as Sa) 1, Beton cu suprafayd ued Fig. 68 Cretereatemperaturi lementelor de beton cu un conyinut de ciment Portland normal de 225 kg/m pentu difert temperate punere fa oper ®es 3 Pre de ier peor arm ‘peed atone a . > 2 Teas Segal aterm eianataatiaas Fig. 69 Transfralermicfatre beton $i media 6.8 Tratarea betonulul (21) _ Practica curent aesupune umezreabetonulu timp de 7 zile de la decofare Inainte dea fi expus usc, Daca durata de tatare a betonuu crest, valoares fil. 8 deformatici din contrac scade. Dact trtamental se extinde de exemplu Ia 28 66 il, valoaea contracfeilausarese poate reduce cu pn la 85%, = T tosses lg. 6.10 Influenaraportului we gia visti detratare a betonul aeupra rezistenei finale a betomuui la un beton confectionat cu ciment Portland rrmal, trata prin umezie la 21 °C(22) 0 tate eects pemit de scmenea stingers une estate spine le betomlat gua 6 10) cesta vind un penal rn mares pra eerie de Ininder inde de conraiaimpecictpn emsoi 8 reint un ma redo e fur (23) La clementele masive, pentru reducerea temperaturii betonului la momentul Dn i oper efector aceia Ginga er, we recomend umole nis soplimente “ria ingrediaior i btn! nit de poner fn oer (6 inten ee i x, xF2 sxe a. xr Contino its de serTp beton 1. ev ser anrenst 2. ser antrest Resistenaa compresiune [MPa] 03 04 05 06 07 08 09 ig. 615 Influenjacontnuul de er antrenat asupa rezistnpe Detonulu fineie de raportal we (G8) _ Pasul 6 asigurarea lcrabiliii Beton betonltrebuie 3 abs lurabiiata,consstnfa gi plastictateaadecvate eri; + in Figurile 6.16 gi 6.17 sunt prezentate canitile necesare de aph in report eo ‘imensiunes maxim a agrgatulsi penta diferite mimi le tasiis + casa de tasre se stabilete prin priect i corelare cu dimensiunileelementlu s tmodul de anmare, dar aceasta trebuie verficats la momentul proictri reftelor preliminare gi eventual corectats eu acordul acestia, “lasele de consent se stabiese confom NE 012/1-2007 gi verifiearea respectri lorse face pe amestcur de proba, Heel ‘Tasarea 1.2550m = | 2.751000 3 3.15045 mn 2 E iso g \ vo Da Fig. 6.16 Nesta proximate apt penn dives ss ale Beton Tn beta ae enon28 Pisa | _t_f 2550 2 5. 5 190-175 i é Pau tm) Fig. 6.17 Necesarl aproximativ de ap petra diverse tsi le betonuli I bstonul eu ser antenat (9) _ Pasul 7: deteminarea continutu de sp cantata de ap éin amestecul de betondepinde de: luerabiltats (tsar) necesark. ‘Puneritcorespunzibare in opera betonuli, agregat (prin marie, extra gi form), ‘onfinuul de ser, catitatea de cment i temperture Beton, + conjnutl de apt oate fi redus prin inglobarea in amestec a aditvlorreducstor de ph (veri pasul 9); ajustarea gurl, tsar poate fi ereseutl cu ctca 10 mm prin adtugarea a2 kg e op lun met cb de beton; ibrar serantet conics de apt nce determi cofoon Fig 16; + la betonuiui cu ser antrenat, cantata de apt necesarl pentru o anumitttsare se poste determina dic Figura 6.17 (de egal, la un proce de acrantrenat se scad 3 kaj’ de aps). (40) _ Pasul 8: deterinare can de iment cnet wove . eine sora ices mae be empeetet °] 28 Facea de M00 cae 20 ee v0 eile s 240 eng 260 eg owt 23 4 7 28 arse Beton ate Fig. 43.5«= din Figura 6.1, pentru cimentul Portland brownmileritc gio vinta betonului de 07 ail, rela corecapentr tilde cimen wilizat (Figura 43-4) BC vam 76 ire + coretia a pemtr cantata de ciment este a2. 1 dn Figura 6.2 resulta coreta din fnejea de cimentului (Figura 3.5) yy a6 a se caleuleacd temperatura maxima in masa betonlu cu relaia [7.4] Toe =38°C422 CXOT6X18SX1.26 "73,5 C= 74 °C Pasul 4 “conform relapilor (7.5, grade maxim de temperatar n masa betonu sunt CHS C=C =74 C422 C=96 °C Slane ae 7.4.3 Aplicayia 4 ‘a se determine graientul maxim de temperatura ire beton si mediu pentru sid de spin prezeniat la dplicatia ! (Figura A), considerind amestectul de beton protect Ginejea de micinare a cmentuli CEM IVS 42.5 0 ete de 2.500 em’ig) $1 misurile de rice a betond prezniate in Aplicaia 2 (Ta-15 °C) Bxecia va eve loc pe tinp de vara fn zona adiacen® muncipiu Cli Napoca Pasul raportal VS coretat eu groimea cfrajl la momentul tei (veziTabelul 7.1) (vs),= 260m 00 mxa000m sh mv(0.025m60.025 «120 mm 700mm 23.0 30.00 060m = 060m + tn servic syprofoja expus se reduce practic lajumatate datortdumplutuii contact cv fe lar report VS ete 2.50.00 1030.00 uv “), ‘3.00 mex 30.00 m 060m Pasa 2 PimSR EN ISBI-I-SNA, dre A Fgura NABO), pens loca Cs Napoca rea tener main pi de a on 38° nfm Tobtt NAS 20) tie SR BN TID- SDA, perro orinare NE @ “omental tempera eteoarS mind pe in de Yr 0 coir eal far Tart) Coa od ll = temperativa medie a aeruluirezulté Ts=0.75%41 °Ca31 °C, iar temperatura minima Taurcd S041 20 ou T= 3%, dn Fgura 67 rue eon are vrs de 1.8 le eind cdg temperate mand gure 44D) “Gn Piura 69 rent cd boom eta dQ4-73%6 dn gad de Bd cu tater Pig 442) pnd lta 7.3 veut Tag 215 Coll 'C-20°C73100=23: . ! fe i i | 7 ile SS | i Py ase din SR EN 1391-1-5INA, Anexa A, pent locotia Ca-Napoca din Figura NA.2(RO) ezula temperatura mini Tan 31 °C: “onform $7.1 (12), avem Ty=3°C pe tip de vara gf Ty=3 °C pe timp de iad;~ din relatia 7.1.a) reculta Tg =20°C4 21°C) (R576 lin relia (7.1.5) recta 2x(-3°C431°C) [080m =31°Ce [960m a1.7Cm-22°C Tage = 31°C ; oor 217 Pasi 3. = dn Figura 8. rezultaocrestore de tomporaturd de ATej=11 °C (Figura A..3) “din Figura 6.1, penru cimentul Portland brownnalertic $0 rst a Beton! de {EB ile, recut corectia penta pul de iment uillat (Figura A4.3) 2c “ore ape contites de ia te ron Bens dln Figura 6.2 rezult coretia dn fine de cimentulu (Figura 54.5) 75 Basa ~ se caleulean temperatura maxima tn masa betonul eu rele [7.4] Tang ® 23°C 1 CXOTEXISIX1 29 = 433'C=43 °C Pal 4 conform relailor [7.5] grading maxim de temperatura n masa betomull sunt Sage #43 C~1S C= 28 'C ra vs \. Ss ! S | tf ene |” —— Tp ciment Prtand Sp mente | 2-cient ovate 5 im i Creer aati de tempertard PC] Fig. Ad 7.2 Calculul deformatilor din contracta liberd a betonulul (22) Deformatia specitich tial de contactie liberi a betnulsi are tei scomponents: eq=ealthren( teal) v6 (23) Pena cateuuleforuilor din contracts npiedicat, sunt de interes pevioada de circa 0 siptimésa dela turnarea betonului (7 zl) si duata de serviiu asumat. {in proectare (de regld t+). (24) Deformatia specifica datoratt contac temice se calcula eu rela e4(0 on (25) In lipsa unsr determinisi experimentale, pentru valoaea coefiientului de Aliataretermictliniard se recomanda urmatoarcie valor: 0910" /°C peatra beton realizat cu agregate calearoase, 1.08%10° °C in cazul agregatlorsilcioase $1 1.26+10% °C pentes agregatecuarfoas, Pentru alte situa se post adoptavaloarea 4& 1.010° PC, conform SEN 1992-11 gi SR EN 1991-1-5, (26) Pentru betomul obignut (de clash pink 1a C $0/60) se recomands tiliarea modelelor de calcul a deformailor de contrac ibers din contaciaautogend ila ‘scare din SR EN 1992-1-1 (prezentate in subcapitolul 721). Acestea se pot uiliza si ‘entra clase supericare de beton, dar se recomanda implementarea fn aceste situa 8 ‘modelelor din SR EN 1992-2 (preeatate In subcepitolul 72.2) Formule prezentate fer 0 estimare mediesatisticitoare a dformailr intra. fn stufile speciale (Ge exemplu sructeri si infastrctik de Iurini cu solv constnctive devsebite, ) 8) ‘care faci evolu tn inp (vst betoullexprimat In 2 ar exresia Balt)=1~exp-0.20") 09) far deformatia fines de conracie autogenk se rapotez8 reztenfeciindrice carstrsice betona a MPa: Eale=)=2.5 (la “10 MPa)IO* p10) (28) Inconfomittecu SR EN 1992-11, dformaia specifi dort contrac Ta uscare este dat de expresialls hse an (29) Valorilecoetcientati de corecie ky sunt rezentate fn Tabelul 7.3 in inet de dimensiunea nominal a secun:tansversle hy-2AJ, ‘ab. 7.3 Valorie coefcienaui de corectie ® (pete 0 0. (20) La cle valor deforma’ spsitoee(7) se comands se coniere Ba(74-001 ck se plik o trae adevas bons (1) ck ms splic o eater adeovtk btn Exes gene a fel ay conor SEN 1992-1-1 este 1 SE 713 G1) Valoarea de refering a deforma specifice din contacia a ussare ete ey ss[eane 1104 )29(— ait) 0" (m3) cu valor coeticenior apr pu de ciment date tn Tab 7.4 i invewa li (RN a rove) Gat de presi Bax =1.55 [1-(RH/100)'| 8) ‘Tab. 74 Valorie coefcientilor ape tpuli de ciment ae ga Sear ek 3 Nene ore + {iii mi 6 7.2.2 Beton de Inaltsrezistonfa (62) Pentru umidiii RHSBO %, deformatia specifica datorttcontactici autogene se calculeazt conform SR EN 199-2, ate: “pena t 28 ile on ae (7.15) ‘ato, 20m f22hn0.02}h0* pnts Sal201 sala suten(-g)io 36 (G3) _ In conformitate cx SR EN 1992-2, pentr umidiii RH<8O %, deformayia specific datorat contract la uscae este datt de expresia pentru 1228 zileoan K({,)=18 pentrufy $50MPa K(f,)=30-0.21f,.pentruf, >S0MPa (ras) Cr eetamalenapermrrce aa 0.021 pentru beton fia slice ultras 7.3 Calculul deformatilor de curgere lentd a betonulul (G4) Pent betomul obismuit (de cast pnd la C $0/60) se recomandsutilizarea ‘odeele de calcul a deormajilor de contrat ibers din contaciaautogend ila ‘scare din SR-EN 1992-1-1(prezentate fn subeaptoll 7.3.1), Acestea se pot wii gi pent cise superoare de beton, dar se recomands implementarea in acest stati a ‘modelelor din SR EN 1992-2 (prezentate in subespitoll 7.3.2). Fonmuele prezenate fed o estimare medie satisfscstoare a deformatiloritizitc. In sitaile speciale (Ge exemply struct $i infastrctun de lueriri cu solui constructive deoscit, Aeschider mari si importan deosebit), end supraestimarea deformafilorintirzate are relevinfl pentru sigurang luce, valorile deformatilr din contacts ibe a Detonului se multiplica cu coeficienral yy, ale carui vali sunt prezenate in Tabell 72. 7.341 Beton obignuit @3)__nconformitate ev SR EN 1992-1-1, deformajia de cargere lntbeste ealtt) ) (720) 058..0) (G6) Virsa a betonului a momentulaplicriprime' cred se ccnsidert virta Ta care betonul atinge temperatura maxima Tong La elementele Ia exe nu se iain ‘considerare contraciatermieS, tt. Moduul de clatctste secant al betonuhil se ‘Site cop : Pal -Baerf Py ay) unde valle coeficientului s sunt date in Tabell 7.3, G7) Ceeficientulcurgeri let este eetsleos Bet) 72 (28) Fein care deserve nip a cupriene exe ’ \ : Bist (es) 3 a j,={'sf+ (orn) Ot S35MPO yy "lu slt+(0.012RH)")b, +2500, 51,5000, pent, >35MPa ‘as)" as\? 3s\* a) (2) =) (68) Coefcets oma de cugere et se emer cura = 6o1 He) Bl) nde + 1:RH/100 * PERE pea 35M ou 1-RH/100, {i ae es} pentruf,, >35MPa 7.3.2 Beton de inalté rezistonta (723) 720, pan 1728) (729) (40) In conformitste cu SR EN 1992-2, penta umiditii REsH0 9, deformatia ‘otal de curgre lee este uma curgeri lente de baz gia curgeri lente a scare calbio) Zs iss)r oot) (41) Coefcienulcurgeri lente de back se caleulazd cu expres = alee) for entra beton cu slice ula minim $% * po hat ‘ ores panes tins Bas + losep att mea stent (0) Cann tt em cnc Paltitg)= euleelt)-ealte)) unde \ 00 pent beton cu slice ulrafni minim 3% 3200 pentru beton fi silice ultra’ 7.4 Aplicatia 5 1730) 3) (732) 733) 34) (7351 Si se caleuize deformapile specfice semnificative de ccntratia liber’ a Dbetomulniproiecat pentru sidul de sprijin din Figura 4.1.1 fn eadrul Apical 1, ‘consderind gradient de temperaturé in masa betorulé caleulati tn cadrul aAplicaje 3. Umidtatearelatva a mediului pe timp de vara tn zona amplasamentulit ‘este de 66%. Betomul se decofreazd la varsia de 3 zl gi se rateazd 0 perbada de # ile prin umezire Pas = pentru cmentul Portland compost CEM IBS 42.5 N, din Tabelul 7.4 recs gy 4.) =012, $=0.25 = pent us beton de clas C 38/45, conform SR EN 1992-11 Tabelul 3.1 vem: f= 35.0 MPa fy43.0 MPA, og=2.2 MPC, fg=B.2 MPa, Eoy=34,000 MP = pentra 7 sie, dn REN 1992-1-1 §3.1.2 avem ae Soa ft en 0% [1 Es one 3.5 MPa fag = f4(?)=33.5 MPa- 8.0 MPa= 25.5 MPa J =e 095i EE ron sae Sosa = Sa 7)=0.7%2.5 MPa= 1.75 MPa pentru 7 ile, din $73.1 relia (721) avem osx (| SRE) 2400 arom. Pl * pentru un beton realist cu agregat de natura granitic, conform §7.2 ce adopt ee. O*10" PC; “efor specific din contracia temic se caeuleas cu relala [7.7] 50) = 10x10" C59 C= 0.00059 min =0590 min eq (ee)= 10X10 "C96 °C =0.00096 mim = 0.960 mm/m Eun Enl Pal 3: * call deformayilorspecfice din contraciaautogent “fancied timp cu expresia [7.9] Bal?) = 1-059 0.247" Ba Aeformetia final cde contract auogend rez din relia [7.10] ‘e0)=2.5x(35 MPa-10 MPa) 10% = 0.000063 mm =0.063 mins deformaile specfice din contraciacutogend se caluleazécu 7.8} (7) 0.410.083 min = 0.026 min 4) =1.0%0,063 mami =0.063 mi Psu = als deforior specie dn conta a sare \ eran’ ‘om etait efrmaga tit ncepu oat € ¥ ' ‘Timpat Espanone Fg 8.1 Deformafile betonuti8.4 Elemente masive Incastrate la bazs si port! structurall 14 Mecanismul de fisurare (4) Figura 82 preci aszeletipce de Sour pi sexvensle de propaga pens Sn clement plan de beton simpla wind contacts impiedicts la bark. Pri firs (Gsura I) apareaproximaiv la mijocl marin tart rezemate se ropa inspre pare superon. Dacd L320 (unde LoL) gi fur se extinde la aprox (020-030, fra devine ins si ‘Se vu propagh pe intraga fnlime a dlementului (Vet Fgura 86). Datorid redseioyiel injale a eforuilor de onsuingere la buza Ist zeae, 0 nou precede Gsun (sure 2) apr a ‘re jumitaten zonelor nfsrae dela bash aacente prime! fr ise dezvl in sus in aceleagi condi ca si prma fisurk dact 111220, unde LinLy2. Toste ‘eepuril succesive de four se neal i evoluea int-o manierd simi, pnd od sua deschidri tor Gsulor compenscazd modiieea de vlum, Deschiere maxim penta fear fisur este ann vecitaten pli superoue« rare nit tn tp anteiourt. ig. 82 Trase i secvenetpice de fisurare din contract le un clement de bet simp fxat a bez (5) Gradul de constringere a deformatiei axiale se defineste ca fiind raportul ‘inwe tensunes seundard reall din conirefia elon tenses relat ‘acd conractia af integral resrcionats, Numer, deformata specific de inindre ‘atral conséngeri este galt eu produsl dine radul de constingere intro scfune si deformafia speci din conteactia ber (©) Schema de redisibuire a red de constngee In eck, considertnd un rmecansm de forfecarepurk (Figara 8.3) este prezentatt tn Figura 84. Graal de consdngere ele mal eds la eae seven sucesiv de fsa. (7)__ In sectiunee de rezemare de Ia baza unui clement, considerind o stare de Torfcare pr la baa element grad de consringere la seven ide Baurre este dfint anal pinexpresile \ ! in \ Kjy2=— (an) 141.05 Eon (Pero 2L/HS1.0, varia pe nies clement gradu de constrngsre Se sable conform Figur 85. Peau 2LyH>L0, aceasta se calles cu reli: Ki(b)eKul/H-2YC M4) prorat /H=2L/RE2S Ky) = Kyo [CL /H=1)/(L./H1 +10)" pentru .0.21,/H=2L,/H 42.5FH, FE c HE Meee CES a Sane ere eee eae x0, ig. 8.5 Variaiayadului de constringer a deformatieiaxale pe inltimea clement pentru 2 /Rtc1. 0(©) Aga cum se arti fn Figura 86, fora thetoare maxim atinsh in perete la 0 ‘anumith taps corespunde inert uneifisuri si gradului de consringere maxim la back (etapa 2, jar moment interior maxim in port cu baza corespunde atingerii injimii entice a fiswii (etapa 4), dupa care propagaren ei devine instabill gi concentririle de eforurile sscundare conduc la propagarea ei pind Ia parca superior ‘element = [ - 7 gt 5 ¥ A ig. £6 Bvolujaefortuiler into sectune transversal de element end 2L/H22.0 (0) La un clement de bet simply, eft uniar de inde generat de ‘ontractia mpd la aa, n soul roiate sven de isu, ete u(t) =Khlb) ey Ears Fh (83) unde inn carer lene exe nods pia :, Bae Tee) aa (11) Procedeul este iterativ gi o noua secventi de fisurare nu se inijeazi dack (0) fy (in) {85} (12) La orice nivel h deasupra bazei, deschiderile fisurilor gi extensia betonului la oe etter ee eerie ‘ieee tran pa sae ts eae are cent aa aee eae as ELA A L Fig. 8.7 Caleulul grosimiiechivalentelaelementele cu sctune variabilt86 (13) La peretit cu rigidizasi locale, se considers in calcule 0 grosime medie cchivalenta aga cum se art in Figura 8.7 (14) _Prezenga goluilorconduce la concentae eforturilor in riglele de evplare si ‘nerupere a constngericontacii la bark. Figura 88 prezintstaseletpice ale fisurilordatrate conraticiimpiedicate la bari in zona unui gol. Fsura central din ‘glade cuplare se datoreazdintindridrete la cae este supus, ir fsurle Snelinate din montani adicenj e dstoreazfrfelortetoare induse in montanfi de scurtarea right de cuplare, (13)__ Prat, indiferentdedispunerea si mirimea golurilr, locale de constingere ‘maxima a deformafilor de contacierimin neschimbste, find aproximatv acleasi ala un element pln. In cazulgolurlr mii, eforurile de intindere se concenteaz4 tn riplle de cplare. La golurile mijlci si mari Figurile 8 9 i 8.10), apa sopimentar cformri de Tneovoiere, fori tieioare si axiale, pe lang’ efectal constringeri Aiscontinue dela bez scurtars riglelor find impedicas gi de rgiitatea montanilor adiacengi. Mrimea acestor efortutidepinde de rigidtijile montanfilor gi deschiderile riglelor de euplare gi se pot determina prin metode numerice de calcul i metodele stati constr. Fg. 88 Fir spice in rglete de cuplare din contract impiedicat a betoaual iN \ \ TT Poll - ig. £9 Eforur suplimentare in pereicuplayi cu gor mijlocieer) @ @ | ® Fig, 810 Eforturisuplimentare in perei capa cu golui mari (16) Pere transversal mires gradu! de constingere al contrac betonuls pia Figiitatea Ie deplasari normale pe panul lor. fn conscent, sre vor fi mai dese , parle cu plana ct de rare Fig. 8.23 Vontarea pe vertical a apartclor de eazem (9) Placa de biton a suprastucturit pod este factor cu pondetes mort in Aeplastriledatorate variapior de temperatrt, procum sa contrafeibetonulu. Placa se contract i dilat pe dcut direct, este inci Ia poduil curente, eu grinzi depts, Se poate aruma jpoteza dilating scurar n lagu axelor principale. La podurle cu © singura deschidee, pe fiecare suport wobvie asigurat un reazem fix si unul ‘eplasabil pe fiecare direie (Figura 8.24) Toate celelalte aparate de reazem vor ‘prclua doar sarcini gravitsionale. Penta poduile cu grnzi continue aranjamentele de ‘be sunt prezentate in Figura 825,Fig. 824 Acaujaca apaatelr de veaceun la pole Ureple vu v deehidese ESSE Fig. 8.25 Aranjreasparatelor de reazem a podurile rept continue (40) Aranjamecele din Figura 8.24 pot fi considerate gi ls podurile oblice cu ‘unghiusi moderate, de cel mult 30°. 441) Deck incline extemal mare de 30%, webuic ave im vedere fpr ct ‘eplastle ternse mate se abt dela dct ongudinall a pull se poste ‘suma 0 diecji iagonal, cat Figura 826. In comecind,aranjrce de bazk a Apartelor de eazen este przental in Figura 8.27 Fig. 826 Ipoteza deplasirilortemice maxime la podurioblice ‘uv unghiur mai mari de 30————————+- eee ig. £27 Aranjaeaaparatelor de rezem la poduri oblice (42) _Deplasrietermice la poduile cubilinil ma au lo fn lungul axclorgrinzilor. Translaja unui aparat de reazem trebuie raprtaté une constringeri,asiguratl de un apart cu ghidalinir. De obicei, Ia podurile cu o deschidere,aceash directic mu coincide cu dretia line’ pare dela reazerul fx la reazemul mobil Figura 828), (43) La podurle continuizate, dact toate celelate aparte de reazem au acelasi ‘unghi inre unghiol por si dzecia de transla, rezultd o suprasrucurt fia constringeri Ia alungire sau scurare uniformd (Figura 829.2). O alt abordare resupune raportarea tranlatilsparatelor de reazem la ditecia diate punctl fx §1 eazemulconsierat (Figura 829) Fig. 8.28 Aranjarea aparatclor de reazem a poduricutilinicuo deschidere 4 lpotezadeplasrilortermic dpa drectilepolare 6 potesadeplsirilortrmice dp crepe dete de transloie ig. £29 Aranare aparatelor de reazem la podurilecubilinit continue (44) _Rosturile de dilate gi contacte au rolul de a adapta suprastructra podult ‘contracfe Betonlu gi vvailortemice (la deschideri medi gi mari te inegistesz8 eplassi de peste 100 mn). Pentru a se asigua siguaniataicului, in rosturile de late si comtactie se ullzeazd disportve speciale Rosturle de dilataie si‘contrat se clastic in rostur deschse gost etange. (45) Usilizarea rosturilor deschise (Figura 830) este cea msi cconomicl soluic entra un pod, dar mu face fat cernjelor de protejareimpouva depradtri sparatelor de reazem si stucuri,respectv de protefi acu, motv pen care acest tip de str se practid tot mai pin. ig. 8.31 Categoi de baz ale dsportvelor rosturilo de tiles contctc etange (46) Des ina mai cosstoare, rostrile etangeprotjca structura i apaatele dereazem si au cheltuiel de itefnere mai micidecit rosturile deschise. Dispozitvele nina rosturile deschise prez o mare varetate de solufi constructive. cu ‘numeroase variane. in priscipal exists 3 eategori importante de dispcitive penis stun inchise (Figura 831); cu. gamitu elasice de etangeizare, cu fig sau ‘membrane de ctangsizare sca garntur modularearmate eu oe (47) Migcsrile Figura 832) care au loc in dspocitivele rosturilor de diltatie gi contracfie se dstoeaz8sarcnilorextriare, vaiailor de temperaturl, contractiei 51 ‘urge Tete a betonulu. Valoile deplasrilr groin se obin prin calcul static. ig. 8.32 Mists la nivel rosturilordedilstajie si comtractie (48) _ 0 varitie uniform de temperaturt pe sectiunea transversal, att Ia poduile cu suprastuctura de beton, it It cele compoziteofel-beton, conduce lao transljie {in lungul podului (Figure &33): wha SLA, (6.15) ( Sewtarea pentru vari negative Fig. 833 Alungie sau scutare uniforms din varia de ‘empemurd uniforme (49) La podurile Be beton se poate considéra in mod simplificat o contractie ‘unforml a etonului pe toa lungimea dite rosturle de dilatare in calcul sour (igure 8.33.6) via eS L, (8:16) (30) La rosturile oblice,tanslatia tn lungul podului di componente pe ambele siecti in dsporitival roel Figura 8.34),ig. 8.34 Deplasir la un ros oblic 1 ee wo( BS SE uw ig. 8.35 Efectalconracfieibetonlui a podur compozite (51)__La podurile compote, contracta betonului din plat induce suplimentar pe ngs scurtare gi roticidatorats actiumit composite (Figura 835 91 Figura 8.36). La Podurile de befon acest efect te poate considera pena contacia diferenita dinze clementeleprefsbrcate (grnz, dale) si placa monolith Tatas a ; 4 Fg. 836 Defomares din contrat plici suprasucturit (2) _ 0 ratte 6y in rosie de dilataic si comtractc este produst i de 0 vari neuniforma a temperaturi pe secjunea transversal a podul, (3) _Variaia neunifonmd a temperaturi pe suprafsfa podului conduc l 0 roi in plan 9, in dispozitiva rostalu Figura 8.37). — ig. 837 Actiunea neuniformé a ternperaturi in plan 8.22 Mecanisme de fisurare (64) Fisurarea plicit supretructurii unui pod este un fenomen complex, care “implica interatunes schimbarlor de volum, evlufarezistenfl betonul,legiturile intere i extere, conditilespcfice de media sistemul construct (Fgura 8.38).TISURAREA PLACILOR DELA SUPRASTRUCTURILE DE PODURI TEGATUR_]_[VARIATI AMBIENTALE| De TEMPERATURA [coneacnia BETONULUN co set a] eit $e a suprastructrie Pe 22 cum ppl el (55) _Avind in vedere conde severe si complexe de servci,precum gi gabarital suprastneturilor de poduri, stare tehncd a picilor suprastrctri podurlor are & influnys majort gi decisive asupra durabiltSi, recistenfe si stabil Sate supmastrctur. Figura 8.39 prezinth solujile constructive carente de realizare a plieior dela podur (56) Traseele de fisuare into placd de beton a unui pod sunt diverse gi se ‘aporteaa i mare masurisstemului consinictiv. Figure 840 prezin tase tipie de fisurare inrgisrate la pct de pod. lt dn le proiric nr sfomle gibonre plaxd We beton armat monolit UT 1. tipt suprioare ri chesonatedebstonprecomprimat i suprabetonere ‘ig. 8.39 Solu constructive curene pent rezolvare plicilor dela sujeessutailede ptcling lt ‘sn emt tree Mig Fin Spiele pach coped (57) _Fisurle wansversle se datoreazi din actanea compozith a plici eu grinda, fare produce 0 constngere contra:jiei betonului din plac. Platelajele malice ampli aceast constrangere, ar dalle prefabricated asemenea se opun contac diferente. Aga cum se arth In Figua 8.41, dups tumarea betonulu i intrrea 8, placa superioart de beton se contacts. Contracfin este impiodicats de grinds Suprastructuri, care se comprim la iba supeioars gi se itinde la fbr iferoas Astfl,datoriticontracteiimpiedicte in placa de beton apareforturi de fntindere, it tn grind eforuri de fncovoiere. SYS 2 Beton pice conrad 1 ensamil compost se dformand SEs «fru in plac grind i convo plc Fig 8.41 Mecansmol Suit tansverste (58) _Seevenjle de fsurare sunt simile cu cele prezeatate in §8.1.1, cu mentones sui se vor extinds integral pe filmes pli soprastrituri, varaia gradu de cconstringere pe Tnijimea. plicit find negliabil. In mod simplifiat, pentu ‘Impiedicarea conracjici plicit de bein se poste considera un grad de consringere esivat din contucraen perfect rigid dinte pack si grinds (Figura 842), avind o ‘valoare constant I care seevenjadefisurae. Acesta are express (vei Figim 8.43)ream) Fig. 843 Mitimi geometrice la suprasuctara unui pod (59) Deschiderile Gsuilor gi extensia betonului webuie si echilbrezeschimbarea de volum a betonalui cind nu se mai inijearA noi secveaje de fisurare (=). Deschiderea medie a fisurlor pentru plac de beton simplu se calculeazacu relafia f, Ky tapi Bot ite (818) unde L ests lungimea pics grinzi, (60) _Fisurile longiminale (Figura 8 40.) se datoresz in priml rind varailor de tempera suprapuse peste contre si acuile de serviciu. Figura 844 prezitt deformatele tipice ale unei pci pe direcia tansversals datorate gradienilor de 1, pour grain pi de mpd ig. 84 Deformares pe dretia ransversalt e une pci ‘de pod din vanaf de tempest(61) La betomele confectionate cu o canttate mare de agregate sensible, eterirarea Ia inghe-dezghet a agregatelordegenereez4 in fisuarea local a plac, ‘eoomen asa nun sure tn seal (Figura 8.40.6). Agregatele poroese sunt sensible 6% se degradeaza la ciluri de inghel-dezehet, Cnd acesc agregate devin saturate si pa Inghesj, miriea de volum exerctl 0 presiune asupra agregatelor, iar acestea Alsueaza gi se dtrioresz. 8.2.3 Cantrolul stirilor de efortur] secundare gia fieurdl in placa Suprastructurll (62) Pears & contola deschiderea fsuilor transverse, este necesar sh se controlezedistana inte fur prin intermedi ambtur.Distana necesara fare isu secaleuleazd cu expresia. (819) (63) Asia talor de arminrt fongittinald nocesrh conoltut Suir ftanevenae exe babe, ae 1820) rs TE tam (6) In fncte de sten de solcitare pe dieja tanvesls pci (veri Figura S40), consol! Gsuslor longitudinale se efocuearh conform §81.2 raile (B.10}1614) (65) Un plan adevat de btonare reduce iseal de fur prin inducerea uno forusi de compesiune in plac. Ca egull general, webuie tumate Ii zonele de ‘moment poat (ou fbr inferour nina), mate de once de moment nega (Gra superior init, Figura 648 preainl sonce i sovenslerecomandste de ig. 845 Secvene i lungimi de betonarerecomandate pentru diverse scheme statce ”(66) Alte metode, complementare sau alternative, pent reducerea deschidert furor in plicile de Ia suprastricturile de poduri sunt precomprimarea betonul cu _rmturipostinnse gi adsugarea de fibre metalice in masa betonului proasp. 8.3 Funda masive de tip radior 18.3.1 Mecanismui de fisurare (67) _Spre deoschite de stuaile de proiectre prezentate in §8.1 si §82, la undapile de tip radier, contngerea conratici la bazt se considers c& are loc in rincial prin fecarea de laintrfaa cu staal suport (Figura 846), care se raporteazS splsini normale datorats gre fundaiig,exprimats ta kN. ig. 8.46 Frocarea la bai a unui radier de beton dati omtai (68) In secjunea cureni x (Figura 8.47), forele de frecare sunt echilibrate de fora axial de ntindere NycareacfoneazA cu excenrcitatea 2: (82) ig. £47 Efortr srfionaledstrateconstngeri prin fecare la baz (6) Valoarea maxims a efortului Ny si 8 momentlui asociat se objine pent X°12, jar cdnd eforal unit in sectiune depigest rezistena Ia fatindere a betonulit spare prima fsurt, Trasels de fisurare si seevenfele de propagare la un radier de ‘beton Simpl sunt similar cu cele de a elementle de tip peel masiv, cu mentunes A toate (Sau aproape toate) fisule se extind pe inteaga tnilkime 1 elementlst (Figura 8.49), (70) In ipsa unor deterintsi experimentale, st pot considera urmatoarele valori entra coeficiental de fecare: 0:50-0:75 ln finda agezae pe 0 membrank de polieilend 0751.00 in cal straturlor suport nisipoase gi argiloase,respeti 1.50 acd nu se cunoaste natura statului suport. La radierele onotrope (alttute din plact 5 grinz), In aceasth ulti sitvajie se recomanda un coefcient de frecare avind valare egalt cu 2.0 (71) _Deschiderile fsurilor gi extensia betonului tebuie 8 echilbrezeschimibarea de Volum a betonului cénd mu se mai initeanh noi secveays de fisuare (in) Deschideea medi fisurlr pent unradier de beton simplu se clculead ca rlaiau wy iw ue Seagate eee Mayu uy ey v Byway ays Fig. 8.48 Trasce si secveng tpice de fsurae din contacie la ‘un radior de beton datorithfechi ca tatu suport, a Tie BH Eee, a2 ‘unde Leste lungimearadiruui pe directa considerat. (72) La fandajile radier ortotrope, se considert In calcule grosimi medi ‘chivalente, aja cum se ara in Figura 8.49. Pena calesll tempersturit maxime ‘tins in masa betonulai datortlcaldui de hiratare se va considera Treg voluml raise, ] {> mmmnosel Fig. £49 Caleululgrosimilor echivalente la fandaileradierorotope8.3.2 Controlul starlor de eforturl socundare $1 a fisuréril (73) Pentru a controla deschiderea fisurilor transversale, este necesar s8 se ‘controleze distanja inte fisuri prin intermediul armturi. Distanja maxim necesar’ inte fisurile transversalelungimii L se calculeazd cu expresia (8.19) (74) Aria total a barelor de armituri, dispust fa lungul dirctiei de calcul L, ‘necesard pentru controll fisurilor pe direfia transversal de ngime B este: Kk BHE, BH fas oe Ane tae ti unde ke-04 pent situaii de proiectare de lungs dura si ke-0.6 pent situfii de proiectare de seurtk durati conform SR EN 1992-1-1 (75) La radierele masive, avind in vedere gradienii interiori de temperaturi, straturile de beton mai cald gi mai umed de la intrados © constringere intern suplimentard contrafiei straturilor superioare de beton. in tipsa unor calcule mai exacte, se recomandi concentrarea la fafa superioari a cel pusin dous teimi din ‘armitura total necesard (76) _ Pentru controlulfsurtor si imitareadistorsiunilor datorate variaici midi ‘in beton, in practica curents se creazA rosturi de contractic. Amplasares rosturilor trebuie raportal la geometria structuri, varaile de tempersurd estimate, tehnologia de executie, capacitateaestimaté de aprovizionare cu beton prosspt gi proprictiile ‘betonului. Tabelul 82 prezintévaloile reeomandate pentns radierele de beton simplu. ‘La fundajile de beton armat distanta intre rosturi trebuie si asigure controlul 2 5st =0819 £10. + N=077 K;y (1.0) = 0.819% |” Ki0.3)=oaise| a1) 00 Ki20)=0819% +1 000 Ke. +1] fox ©1017 Ma? (05) 0777x0624 mmfn19901 Nn 968 Ninn > a= 10.17 Wie 24 (1.0)=0737 0.824 mmx 19,901 Ninn? = 9.18 Nin > f= 10.17 Ninm’ G4, (1.5) = 0.699%0.624 mm/mx 19,901 Nimm? = 8,67 Nimm? > f.., = 10.17 Nimm? (2.0) =0662%0.624 mminx 19.901 Ninm? = 8.23 Nim’ > f= 10.17 Ninn? 65 (2.3) = 0628X0.624 mminx.19,901 Ninn! =7.80 Nim? > f..=10.17 Nim? 5(2.0)=0596%0624mm!nX19.90 Ninn! 740 Ninn? > fo. 1017 Ninn? Se obser i la seca de fuare, fra cenald Se ende pe treega K1Q3)=0. sve (2092Inaijine a element; = procedind similar pentru secvenfele urmatoare de fiurare, prin caleulul erative idenficd 5 secvene de fsurar; = laterafia 6 (n=) se indeplineste condita [8.5] de neinifiere a unor no fur: + rezultaele sunt prezentae tn Figura A7.1 $i Tabell 471; « 7 ie a2] aps] pamper grap ns [otmaans [_groranes [aeons —ntmaars oa | ae a 03 [arr los F To -a77 | aig | rs] -069 | ar Fr 2a | ae | as F 25 [ase | zap F soa 179 er Fiwrs? aoe = as -asie | 2a F 10 | 0351 | ae F 15 [a0 | oe z 200s |e E 25 [ose 4a E 500-4, a Tesi \ wo] ost ae E os [ose a7 F To—|-0278 | 34 F 15 [ 201 ¥, 20—| 014s 10 % 25 [ores | 130 a So[-0976 | “09 %Tab, 4.7.1 (continuare) * Tay | oO 1560) | % 0) | ararepoarat 7 0) | enw fo EePearie’d wo aa Ta F ‘a5 | 01s2_[ a9 % ro [nase [nar 75a | a3? % 20-000 x 25—[ ann —| 09 x 300m 00 x TESRewies oot |e F as [oss [1s os To—| 0033 _| oa cl isan | ote x 20—| 004 | —o07 cs 25 [toe | oos w So—{-oom {ons x i woos ca ‘as | 009s | aos m, To—{ om [01g ca is {eas | a00r cl 20 [0005 [noo % 301-000 [~aoor x fisurie 1 si 2 se extind pd la partea superioara a elementu,fsurile 3 pind ta 0 Inalime ire 10-15 m, tar fswile 4 gi Sau otnalime sub 0.50 m: = dstania medic ire fsuri este de 7-50 m pentru h-1.80 m, h~2.0 m, h=2,50 m sh 1°30 m, 3.75 m pentru h= 1.0" i h=0.5 m, respect 09375 m la baza elementuli: © deichiderile medit ale fsuilr ee caleuleaxh pentra cazul betonului simp cu ‘ela [3.6 de exeplpentrah-0.00m gf 0.30 m resus 23 Nim’ 9p 08190824 min 2 Mio 19 00) gq 19.901 Nir 399m 0.373 mm (0.9375 m~ 0.777 0.624 mmim 25 Nit 19! Whe O8)= 901 Ninn 39.9 m= 1.539 mm Tim. \ 3.75 m"" \ - Tabelul 4.72 presintadeschiderie med ale fieurllor calculate pe Dnahimea sdulut de spin conform SR EN 1992-1-1 NB $7.31 Tabelul 7.10, penru clasa de expunere XC 4 se adopt Yinas=0-3 mam: a» | #@) | mu) imt_| imi Go| aes | 0579 as | 759 T1339 To | 3730 haa 7s] 7303 20—| 730 [2977 251 750 [360 50—| 7300 [246 «pentru elomentul de baton armat, cu reljia [8.7] se caleueaed dstanele maxime Inecesare Due fsurl pen Wing 0.3 mom de exempla, pont K=0.00 m $1 1=0.50 me resulid 208m, 7:9 m a+1 T59mmy 300m), , 7°" (0.3mm [3.75 m Tabelul 4.7.3 presintd deschiderlle mazime ale fisrilor calelate pe tne ‘dull de sprjin pentru controulfisullor avind ca 91 citerlu de performan Yna=2.3 mm: “pono controll fisudri se alege un ofel pentru arma din clasa $ 2208, cu Len220 MPa, f-251 MPa, £=200,000 MPa gi x=5.0 ~ conform SR EN 1992-I-1 §7.3.2 se stabileste wn efor in arsur pentru contolul {fisurilor 0;=200 MPa: conjorm SR EN 1992-1 §7.3.3 Tabelele 7.2N gi 7.3N, pene 200 MPa dlametrul maxim al barelor este 25 mm, lar disana maxima tre bare ‘ese 250 mm: 50 propune o distant re bare d=100 mm: Tab ATS * Smet) nd. to | ara as—| ais ro} oan 13] ase 20 | Toor 25 [ras \ ‘ expresia (88) ze caluleasd arile barelor de armed la flecare nivel h necesare penta controll fisurlr, cu dy=100 mm si 05=200 MPa; pentru t=7 sl se Consierdkyw0 6 (situase de proieciare de scwtdcratd) de exempl, pentru h=0.00 msi v0.50 m rezuld 0.8800 mm 100 mm2.5 Wan? 44(0.0): F 6 Vn | 62 Nimo 200,000 Nim 09,060 mi 758 31,513 Nr a(0.6600 mmx 100 mmx2.5 Nin? 2g) 200 Nimm? 0.3 mm 06%23 Nim 200.000 Nien) 6000 N13 mon 31,543 Nr? - deoarece peo part sdul de spriim se afld In contact cx pn, dows teint din ‘anttatea de arma se vaspune la fefaexpusa repectivo treme la fafa ascunsa 1 contact eu aman: ~Tabelul 4.7.4 prezinud aril mecesare de armaturrezllate din calcul pe tnljimes dul de prin (On tabel aie necesare sunt exprimate pe Aa(05)= ab 4.24 20m sos |“ (tt remeomt | mire a ra a io | — fai ie ifn Tose eg ase ia S| 0 iin ao a Sin foatecaea tiie i 3 6 a 3 , | 4 i- Tabelul 4.75 prezina barele propuse si arile efectve de armaturt necesare dine ale pe indtimea sid de spriin: aya cum 3 art in Tabelul 7.5 Figura 7.2, se armeaz} dup cum urmeaci: (pe fa ascunsd: 020/100 panda indijimea de 1.00 m, dup care 018/100 pnd ta ‘partea supercar aelementuli; ‘pe faja expus: 02050 pan’ la inltinea de 1.00 m, dupa care O18/S0 pind ta ‘parteasuperioard aclementuli; mans : evry sel tee pe fata expust | pe fata ascunsé | pe fata expusd | pe ft ascunsi He eet sae ae ae 42 Apcaae ‘Sse dimensioneze armatwrile la sdul de sprin prezenat tn Aplicpia 1, ‘pentru amestecal de betonprotectat cu maswile de rctre presenta in Aplicgya 2 st ‘formate de contract libra calelate in Aplicapia 6 Duraia de servciu ‘sructurll se considera 50 de ani, umiditatea relaiva a meditui R160 % structurt $e considera 50 de ani, umidtatea relatna a mediului 2160 % Decofrarea betomull se face la 3 zle de la m-nareabetomuud, lar betonsud ie va aplicaaplica su tratamen prin umezire timp de 4zle dela decofrare. Betemul din fundaic ese de las C 2028, eu E=30,000 MPa. Pasa $e consider vrstabetomul de 7 le = practic cavacteristcle de curgere lend sunt aceleasi ca gi cele calculate la Aplicafia 7; deck, se va considera in contimare ¢(73)=0.58S pentru care Eomep=19,901 MPa, Pasul 2: pentru prima secvena de fsurare, aplidnd relaja (8.1) se objine gradul de ‘onstrangere la basa 11-059 530.0 mx0.60 mx30,000 Ninn? - considerind elementul ca find realza din Beton simplu, se consider nivele h din (0.50 m tn 0.50 m, tar gradele de consirngee asoclate,calulate cu relate (8.2 pena LofH=2L fHl=2*15.0/3,0=10.0>2.5 sunt Kios)=oain|( ym 2 (Eeee)]” x07 Ki(00)= oats 729m 2)/(2202+1))"= =0737 Ky(.speostonl(*29m-2)/(22% 41)” x0000 \30 3 30. Kye nosioy( i) snes esse) se : (33) «0819 (22 300m) 102)-onrn(2202-2)/(22280) "ans ever) auras ahnes Sio)co suas 990 Nt Ns co Hm? 7770.314 minx 19,901 Ninos? =4.85 Nam? > fn, = 10.17 Ninn? tists nme 90! 244 a’ fo 0. fa? 9Pc031enmto 90497 > fo. fn, = 10.17 Ninm? 0,(3.0)=0.596%0.314 mm’mx19,901 Ninn? = 3.72 Nim? > f..,=10.17 Nim? - stn tf wre ef fare ca tne ob rn ea ene wer fora rie cle ibe i = la terapia 4 (n=4) se indeplineste conditia [8.5] de neinitiere a unor noi fisuri; “ea rp eenat ence bt a ena Ki. sosior( gone par oor 1% ga] aaa eee ae ary Pie Aas Teh at a ee fe. (0) [MPa wo aid z F Z a tobe | ef 15s} —F fo [ome | te TF Spe fosTab. A.8.1(continuare) Ti RowieT oom | sas F a5 [asia | at F 10 {oss | Sag F 1st | sr F 20-007 | a F 25039 | 308 oy 50 ase [397 x Tire wis | a E ‘a5—[ oa | 300 x To—[ ag cl rs a20/ | 125 x 20[0ms_[—09r m 25 [aos [06s n 30—[- 0076 [047 x oa % a5—[aise [09s w To —| ase 030 % 1s [aon [ore a 20 {0009 | %, 25 {ann —[~oas % Soon oar x « fsura se extinde pind la partea superoard a element, fswile? pind la 0 Inline intre 20-25 m (care se poate extinde pe intreaga indljime. datorts _propagarilnstabile), lar fsuile 3. exo tndhime sub 050 m: = dstana medie thre fisuri este de 1.0 m pentru h=2.50 m si h=3.0 m, 7.50 m pentru HOS m, B10 me, BLS mgt h-2.0 my, respecty 3.78 m la baza elemental, deschiderle medi ale fowrlor se calealeazd pentru cazul betomulu simplu cu ‘relapia (8.6); de exempl, pentru h=0.00 m1 =0.50 m recut 25 Ninn? 081%0314 min 2M 09 Wha 00) FO Nl 99 0.564 mm iim, 275m 07770314 min 25H 09 nal) Fg eM 50.0 m= 1.183 mm 750m = Toei A182 previo deschderte med le irr coenate pe ines sda ee sprin a conform SR EN 1992-1-1 NB §7.3.1 Tabelul 7.IN, pentru clasa de expunere XC4 se ‘adopt ¥nar~0-3 mir; pentru elemental de Beton armat, se calculeacd cu relia [8.7] ‘Etaele asin nce bare fi cu -03 mde ren pote 00 mini sm rea $l F565 maa "een sae 2119 see» ] | wal) nt | fy | 375 | see as} 7591 has [130 | — tas 1s—[ 7591 0937 20 [730 | — oar 23—| 15913 30—[ 150 ta Sima) oom 338m oer soa) = Tabeld 4.3 precintsdeschderile maxine ae furl caculte pe indifinea dul de sprijim pent controll fiir vind ca i teria de performana nu 0.3 Tab ABS a) Go| 2409 as“ To] 2398 1s [57 20 ae 25 [ 369s 30 aioe = pentru controll fiswart se alege un opel pentru armaturt din clasa S 2208, cu Sur220 MPa, f-231 MPa, E,=200,000 MPa $i g=5.0 %, conform SR EN 1992-1 {973.2 se stabileste wn efort in arméturi pent controll fiswrilor &=200 MPa: + conform SR EN 1992-1 §7.3.3 Tabeele7.2N $7.3N, pentru 0-200 MPa diametral ‘maxim al barelor este 25 mm, ir distana maxim tnire bare este 250 mm; se ‘propune odistanta Inve bare d,-100 mm: "cu expres [8.8) se calculeaza arile barelor de arméturd la flecare nivel necesare pentracontroal friar, cu d,=100 mm gi o;=200 MPa; pentru t=7 ile se Connderd 26 tae protean dee at ae eremp pote 0.00 matheo stmreia (0.6600 10 25 Nh? As(00)= =555 mm MOO on Nae _208Ni? 03mm AGREE Na? 30.000 hn” 2.9 31.565 Ni 0.800 m0 m2? Au(es)= 346m Teawoowna's| 200Nhnn? 03mm 06%23 Nh? 300,000 Nina" 2,338 mom” 31,343 Nim = deoarece peo parte zi de sprijin se aft in contact cu pamantl, dowd teimi din cantata de armature va dspune la fojaexpusd,repetiv otreime la fafa ascunsts orIn contact eu i ~Tabell 48:4 prezintdarile necesare de armitur rezultate din calcul pe inijimea 2dulut de sprjn (in tabel are necesare sunt exprimate pe ml) + Tabelul 4.8.5 prezind barelepropuse 3 arileefective de armeturd necesare die ‘ale pe inlined sil de spriin: Toh Aika ult) nt 4a(0) nt A Lill pe fase expusd | pe fuga ascumsi a ‘0 0 em 0 a sive sas sy snr a ier sir Sar Tae Sta sis at as 4am om Lem elena [peel | pf ape | efit wx | anne | orem | 31 oi+ aja cum se rat tn Tabelul 8.5 gi Figura A.82, se armeaz dp cum urmeazs e fejaascunsts: 016100 pe toa indlimea element e feta expusi: 022/100 pe toad ndiimea element: = comparénd rexulatle objinate pentru cele doud situ, se observe prin simpla tratarepreliminar a ingredienlor amesteculu de Beton prin rcire (apa i agregat _grosier) se objine oeconsmie de ofel Beton de circa 2 tone! * evident, practcarea wn rost de cntractie in zidul de spin ar adc de asemenea ‘economil de ofl befon importante. 24.3 Aplicayia? S820 asigure controlul furlor in pert structural central cu grosimea de 150 mm) dspusi pe dvetialongitudinald la 0 claire cu regimal de inline PME (igura 491). Clddirea se realizezsd din beton armat monolit $1 specifica betomuli prev un betn de clad C 25/30, realizat cu ciment CEM I 425 R.Clasa de expunere a perefilor este XC 1. Betomul din infrastructrd este de clasd'C 2025, eu E30,000 MPa. so Ean Fig. 9.1 Pasul!: \ \ conform SR EN 1992-1 si SR EN 1992-1-1-NB §233, distanja maxim’ itre rostrile de diltare es dyqy=#0.0 m,n consecind este necesar controul prin Caleu a fswrlor datovateefecelortermice $1 coniratielbetomuli;elementele ru se Jncadveazd in categoria elementelor masive, del contract lermic se negijeas8 = aga cum se aaid in modelulrealizat prin metoda elementull fini (Figura 9.2), ‘fect golurilor in perete este de concentrare a efrtulor de Imuindere in rigele de cuplare, redisributia constrangerlor la baza elements! $1 traseele de fisurare nefind inflventtd semnificatyFig. 49.2 3 adoptd wrmdtoardleipoteze sinplificatoare de calls armare 1 contrat Betenulti se consider8tmpidicat doar la Baza pert, plangeele suferind 0 conracie simlard tar pert tansversall induct consrangert negljoble 2ealeull disbujetefortilor se calcleasd ca 31 la um perete pln (fr solu), ir cantjile de armiturd th sona golurior se vor concentra in riglle decaplare Pasul 2 = pentru cimentul Poriand CEM 142.5 R, din Tabeal 7.4 recta g, 6, 0g, =0.11,8=0.20 = pentru un beton de las8 C 2530, conform SR EN 1992-1-1 Tabell 3. ave “Ya 25.0 MP, f= 33.0 MPO, fag 1.8 MPO, fan™22 MPO, Ban3100 MPO Pasi 3: ~ calcul deformatiispecfice din contrata autogent oe ce Bale) deformatia inal de contracieawogend result din relia (7.10) gu = 23K (25-10)K10 = 0.000038 mim =0.038 mi eformaia Spel dn contrac atogend se caleuleazt cu [78] ‘f)=1. 00.038 mim = 0.038 min Pasul ~ calcul deformasespecifice dn contraca la wscare dimensiunea nominal asecpunl transverse in servic ‘ 150 mm x3,000 mmx ea 2a Es eS = 150mm din Tabelul 73 result prin inerpolae coefltentul de coreciehe)-0.925 coeficintul de infuenta a mit (relapa (7.14) roofsvaloarea de refering a deformatie!specifce din contratia la scare este data de expresia [7.13] ap = 085 (204110%8) eo. nM a1 2 00085 min = 0835 mmin coeficintul de variate in timp conform expresie [7.12] Balet,)=1.0 valoarea deformatie specfice din contrat ta uscare conform (7.11) ele) =1.0%0 9280635 mimi = 0.587 mami Paul 5: ~ conform relaje [7.6], deformatia specifi told din contrat eve Eq (02)=0.038 mmim+0587 mmm = 0.625 mami Peasul 6 = dn rele [725] [7.28] petra fy=2.2 MPa $i fon 38.0 MPa, rezlta 35MPa\” 35MPa 35a" a =( 25M)” 210020, = 2 . (iva) (aot) = (siaam) 1030 168. H1330)= 485 «2925 651 ho=150 mom, cx relajia [7.27] se = penruumitatea rela a md RF objne 1-60/100 P= elisa + considerind momentl incre t= sl (viata Betomu la care se prespune 43 finalize tratarea Beton) din expresia (728) rel + coefictentl nominal de curgere lent se calculazd cu relajia (7.24) ($= 1753%2.925X0557 = 2856 “anc 20. =I. lela .012%60}" )x150+250= 476 $1,500 14 le infuena timp se calcula cw expresia [7.23] Biet4)=L0 + coflcientu curser lente real dn relia 7.22) ‘loal4)= 2.856% 1.0=2856 + petra Ba=31,000 MPa, din reljia [8.4] modu de rigidtate efetiv este ones Sia i nt rage 8089 He : Pasul 7: = considerind elemental ca find realizat din beton simpls, cplicind relate 18.1]-48.3),prin-n call iterative identificd 2 secvent de fsware consideind hivele hin 1 30.m i 50m “a teraia 3 (n=3) se tndeplinese condita 8.5] de neniee a unor no sur = rezulttele sunt prezertte in Figura 4.9.3 si Tabeli 4.91, deschiderea four find calla pentru cal etorui simp cu elt (88)FO) | wal) seen | “it_| “ium ‘eT FaaaT aoa F srr Ts aser F 20 | 469 sa os0s F 220 —| 2270 45 [0ass | “aa F a0 056r 50-000 |S x 75—| ase | “tas x 30—| aa 18 w os—|~ 0256 —| —130 a i2o| 0308 [135 ¥ 135—[ 2a] —137 oy is0[0317 [1 * TFT aoa ae = Ts—| 036 [Toe x soos [139 x 45 [am | “iar ¥ so [ ass | “a w 75—|~are—|~ asp = 50—| ono | oar w 705—|~ 1069035 a rao | 0053 | 036 ® 735 —| “aaa | ~ 020 a 150 | ao | a5 © o_o = TS —[ arr | ~oar % Sa oom —|04e x 45 [0051 | a8 w 0 | “asa x 75—|~oa1s | ~aar x 30 —| “0009 [a0 ra Tos—|—a007 —]— ae a 20|~aooo am ¥ 7350000 | —a00 cl 150“ aam | 000 ¥ pneu elementulechivalent pin, foura } se extinde pnd lao indlkime usor peste 4530 m (peste 30% in inline), ar lure 2 pnd laoinaltie de sub 1.50 m: ‘conform $8.11 (), fisura I are otndtime mal mare de 0 30H (L/H=5.5>2.0), va ddevent instabia sise'va propaga pe Dureaga inane a elementubi, adic8 practic toate rglela de euplare vor four: ‘conform SR EN 1992-1-1 NB 73.1 Tabelul 7.1, penta claza de expunere XC Ise adopt Vnas"0-4 mm: = pentru controll suri se stabilgte un oe! pentra armturi din clasa $ 300C, cu Se-300 MPa, f360 MPa, E~200,000 MPa st a=7.50%; conform SR-EN 1992-1-1 §73.2 se stabilste wn efort In armituri pentr controll surilor 6-280 MPa;cuplare sunt precenate in Tabelul 49.3; Tab AIS * ce a mt cxolare | imnty | pense | oy 2 > | sass | wmzers | oar ag tae fase Ts, | aes | 10.2025 | 9817 4399 [370 = dap cum se obser tn rgl este necesart o mare cantte de armatur geste rnecesardverifcarea poll de punereabarelor, “conform SR EN 1992-1-1644.1 reulta um sat nomial de acoperire cu beton nni=3S mim; pentru un Beton turat cu pompa avand dimensunea maxing gregaul 16 mm lumina minima ire bare conform SR EN 1992-1-168.) este gel eu diametral bare (23 mm) consecing este pol aranjamentul «dou bare 025 in peretle cu 0 grosime de 180 mom, respecty a 10 sian de bare pe Indimea rigid cplare. eat cx 900m: ares neers dapun armarle eaealatenbaza ariel minime conform SREN 1992-1 SR EN 1992-1-1-NB, * deoarece prin calcul na dvedt petra peretle considera pin cm ext ncn ‘armitard pont preuarea eforerlor din contacie,armarea montailor se ‘fecreacd considerind prevederea miimala conform SB EN 1992-1 1-NB $36.3, ‘entra un metr ini de dime a pert alta Aare 0.0024, = 0023150 1000 mom = 300 m/l se propane armareacu bare 208ml cu Aag=402 mon * deoaece prin calcul ma dovedt cd mu eae necesard amar pent preluarea ornror in conrace, armarea riglelr de caplare de ta nivelle E2EM se fected consderand prevederea minimal conform SR 3N 1993-11 $73.2 pentra ‘controll filor relia [7.1] petra 5-280 MPa “hw Mw = LOXLOR22 MPOX1 50 mn $00 mm tne 780 MPa se propane armareacu bare 3°20) 6h cu AyepI 2060 *schta de armare este preematsin Figura 94 1051 mm Qrorsne _——_O22222 — @r000 Dror pragma Quire Fig, Ad18.5 Metodologie de evaluare a efectelor contractiel In actvitatea de expertizare (00) Studia gi analiza documenta tence struct investignt. (91) Analiza sstemului construct (Pespectarea sau mu a prevedeilor si recomardirilor sctuale de proictare), © dimensuailor geometrice sle elementelor structure dimensionate lepitulrinterioae si extrioare le strutur (deschideri, supra lepituri continue sau discrete, elastice sau rigide ete). (62) Ffectare une inspec tehnicevizale, (93) _aborare releveuli fsurilor(dentiicarea tascelor de fisurace, #deschideri siadancimii furl), (94) _Analia traseelor de fisurare in coelare cu specifica elementuli structural, a Subansanblulu structural ga structure ezisten in ansambl (95) Biectuarea, dac est cam, de incerciri in situ suplimentare (stables clas 6e beton identificarea anmatuilr,ctanjitatea fisurlr et). (96) Bvaluarea direct a efectelor contrac! betomssi prin = caleule specfice Stavlor Limits de Servielu(SLS) peatr stables infueneiasupra ‘durabili structu, conform color prezeniat in §8.1,§6.2, $8.3 91 $8.4, = caleule specifce Strlor Limit Ulime (SLU) pent stabirea infuenfe asupra ‘gala de siguranf din punct de vedere al rezstenfel si stablti,conform celor rezentae in $8.4 (97) Hasborarearaportlui de evaluare care tebuie st cuprinds. ansamblul cbservailr specifice pentru ecare operajiume execuat (examindri, misurttoi, analze, expertz, inert experimeatale, analze structurale etc.) §ifundamentarea tcestora prin rapoarte de incre, buletine de analic, fotografi, relevee de fsui, note de calcul et. De asemenea, rebuie si se preznte o aprecere a comportmentulti structunl si nivelului_de siguranj, in zn specicaflor constructive i a ‘concluzilor, cares ofee o imagine real a srvctur i stiri sale tenor. Plein de Ia acest document, se poate recomands (Figura 8.53): « menfnerea structuri in starea din peroada inspectii i efectuarea Iucrtvlor de “ntreinee dupa planifcarea existent; = efectuea de investiga suplimentae si execuia unor Ine de rebiltare; ~Senolace cost, 7 aiyel minim acceptail Borate de enplontere ig. 8.53 Asigurarce durbilitii pin contol nivel de sguranys(95) Reabiltzea elementelor fsuate excesiv datorté contacted impiedicate a ‘etonului se lsifics in urmaoarele te catego + reparpicosmtice, care se refer Ia imbunttjirea aspectluiestetic al elementslor egradate, redial torodaa elementului durabilitatea priectat: astel de intervenit ‘sunt injecares fsurilor cu descideri de 005-60 mm cu rij epoxidice, sau a ‘suitor eu dschier de peste 6,0 mm eu chit epoxdice: + reparai strc, care se adreseaza direct depreciertperformaneler srucurl gi lmeojet de reatngere a lor prin reficerea proprieailr lor mecanice: astel de {nervei sunt njectareafsurilor eu deschiden de 0.02-20.0 mm ea pasts de ciment, sua fisrilor eu deschideri de 0.0560 mm eu rifniepoxidice, respect a fisurlor eu deschideri de peste 6.0 mm cu chitriepoxidce, cu sau fir feseteafisurlor (se recomandi a se eect in 2onele in care armature a intra in curgere gs in zonele 1m care capacitatea de preluare a acfiunilr transversal este local nsufcienth datont ‘lementuuifsunt: exemple in acest sens sunt eimgurle cu staan uplimentare de Deton si armarea acssora, sau apliarea pe suprafaja clementelor afectate 2 uno ‘esata! din fibre compozite