Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Protectia Copilului-Dileme, Conceptii Si Metode - Maria Roth-S PDF

    Uploaded by

    Ciprian Petrescu
    9 views65 pages

    Original Title

    Protectia copilului-dileme, conceptii si metode_Maria Roth-S.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    9 views65 pages

    Protectia Copilului-Dileme, Conceptii Si Metode - Maria Roth-S PDF

    Uploaded by

    Ciprian Petrescu

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 65
    Maria ROTH-SZAMOSKOZI Scopul citi este prezentarea unor puncte privind baza teoreticl $1 copiilor. Analizim conditiile social familiale si individuale care pot la rele tratamente impotriva ¢ Useulee le ieee con cecal ef ia E profesionistii din domeniul protectiei copilului cu tehnicile evaluirii si ntiei in cazul copiilor abuzati ijati sau abandonati Editura Presa Universitard Clujeana editia a Ia KEL Cluj-Napoca 1999 MARIA ROTH-SZAMOSKOZ! PROTECTIA COPILULUI = DILEME, CONCEPTII $I METODE - EDITURA PRESA UNIVERSITARA CLUJEANA ‘CLUL-NAPOCA, 1999 Gay ‘CUPRINS SARTEA |. Introducere in protects coplului 13 1. Bundstarea copiliui 6 1.1, Bundstara gi proesiacopiult 15 » 2 2. Sistemal logal romanesc de protectie a copii. Stadio schimbarit 27 2.) Peioada 1990 - 1991 2 221 Perioada 1992 1996 2» 2.3. Din 1996 pin in prezent 36 4. Abuzulfzic, psthologic gi sexual 3. Abuzal ize 32. Abuaal psiologic 33. Abuzul sexual 3.4. Freoventa cazurilor de maltratare a copilor ot 4, Nealiarea copitukst 79 4. Definite i tipoogie » 442. Cauzele negli copia 9 443. Consecntle nega 0 44 Sarin g negara copii: pograme de intervenic pent eacorea efector handicap soiat oa 5. Consecinjele abuzuiui si ale negli. Reactile de apdrare ale cop 108 + 5,1, Traumele si consecinele lor 108 52. Votnerabiiate i ezstena a stes 110 5.3, Reafiorganice a mafratare lee Si Modalitti dea face fai malratirit m7 6. Teorile privind abuzul si negijorea 6.1. Conceptia medicals 62. Incestl i familia disfunctionala 63, Teoria trnsmiteriimultigeneraionale @abuzului 64, Perspestiva feminist privind sburul (6.5. Teoria atasamentuli 66. Conceptia socio biologics 67. Concepi de facturt socilogick ‘68 Concept ecologici-intracionst privind abuzul 7. Investigarea relelor ratamente comise impotiva copiilor 21, Dilemele evalua stuailcopitor 72. Byaluarea iil cea deta 173. Obiety si subictv in intervievare copilor 74, Modalti de evaluare a familiei 7. Utiizarea uno materiale ansilare Interventia in cazurile de maltratare a copilului 81. mervenia in familie copilr expusirelelor 82. Modele de analiza si dectzi inst 83. Evaluarea socesali interven copia de bz in protectin 9. Protectia copilior abandonati- inainte i dus 1990 9.1. Unelecaracteristie ale sistema de ocroie de stat epoca de aur 22. Institute de cerotre a copiloe in perioada 1990-1996 93, Situaja actual a insttujlor de ccrtire a copilor 94. Impact! situate copilorinstitutonalizatiaeupea soctett 9.5. Dinamica numa de copi pl in instil de 217 217 220 230 231 6. Fomee stereos 5 atte de ize in perapesina cost 5. Expres iran rivin ores =p reads ; 5, Raps leah cli vii incase dcop 10. Situatia copilului in functie de nivelul socio- feconomic al fariiel 10.1 Modell tort flat a baza creer 10.2: Metodologia ceretirit 103. Analiza rezaltatelor bs te pn cosas rcs Sees nae beneficiare de ajutor 2, Situata coir i fami social 2.1. ;Dte generale pivin tl famiilr beet de 2. Expnerea copia bz near in hile pencfcar de or socal ing 91 cum ar obui sk proteoze cop? five oe conch ale) 243 24s 249 259 265 266 an 281 281 283 286 BUZUL FIZIC, PSIHOLOGIC $! SEXUAL Definirea reer tratamenteasupracopilor poate por de are vatietate de concepfi teortice care, tate, iau drop Toomun de plecae inelegerea abuzului ea find cauzarea pnath unel vtkmar ce afecteozh sindtaes fied sau ps opi (N. Frade, 1989). Definitia dats de dr. Popescu si ut (1998, p2-3) ace casi completa een cf burivs Hevea 3 omiferes unor aciuni, nu numa contiteres unor npotriva copluli:“naltratatea este orice formB voluntart ne sau de omitere a unl actuni care este in detrimentul li sare low peofitind de incapacitatea copilui de a 5° ie a discere ire ceed ce este bine sau rl, de a ou 51 dca se autoserv. Evantajulformelor de rele tatanente cuprinznd toate aspectele persoalitii: cel fii, ce [ecvotional,cel moral iol sexta. De obicei relele rat uprind si laturle fizice ale personality iar abu it insofte cel ma} adesea de vitimar zie si into de vitimar emotional, De asemenea, abuzurile fice au repercusiunipaitice $ uneori au motivai sexual sau sunt tn mod expres de on comportament sexual. Dac formele Irstamente se inirepiirund, cat mai mult coexist on He Tor, care se manifest simltan sau consecutiv asupra Inturior personalitii copia, putind induce tulburi in free personalitii pe plan cognitiv. emotional, moral si PAstel.abuzal fic, cel pibie sam sexual poate condace ta jn dervotaea intelectual, la tuburari de ecilbr emo- a ls consecine fice pe pln psiho-somatic [Abul de orice forma fear profitarea de perma dif de putereditre wn adult un copil, desconsierarea per i cl de-al ile. El poate fi repst oriunde si oicind fi in prevent soeietttomenesti nats erat in -45- Wl legendele omenicé in povestile pentru copit. Abuzl inseam Violenta adultului impotiva copilulu, fenomen care este prezent in reales noast® tii, mai aproape sau mai depare de cminul osu, in funete nu numa de varie noastre, dar i de teaitle pe care le urmim in eresterea copilr si de capacitatea roast de ane controla impulsurile 3.1. ABUZUL FIZIC Pentru profesionstitimplicati ta acordarea unor diverse forme de asistent copilor (medic, suori medicale, educator sistent social, pshologi) nivelal de sindtatefizicd al nw: copil onstituie principal enter de apreciee a ingrijiit acordate co- pilului de cate persoanele care au aceasta indatorre. Santatea fizica este un standard central al cali vet copillu. Criteral i ah de sinatateacopluui gal cutari surseloe de vacimare Fisch ee cenral in peotesia copa Copia esteo ing wulberabii, vatamat el preznts ade sea seme fizice cn diverse grade de gravitate: hetatoame, chimove, fnctri, asus, levi’ interme, pligi, dilcerdei. Nu toate leiunilefzice sunt insk accidental, Agresares copilulu in ‘mod delberat de cre adultul in grijachruia se afl, provocarea de lezuni sau otrviea Iu, estedofnita ca abu fire, Acest fel de abuz este Insoit de traume psihice mediate sau ulterioare (Po: ese, Radu, 1998), care tebuie hate gi ele in eonsderae in ca al apreciert grit actull violent. Pevora eta, (1992) dato Aefiniie care merge in acest sens gi anume: abv vitdmarea produsd neaccidental de petsouna in ga cieia se afth un cop la un moment dat. In priviniaacestui tip de definite se ume intebarea dach nu ar trebui incluse aici sacle forme de olen care na au provocat vatimiri a comitere, da ere incl, Prin repetare, probabiliata crescuth a vitimirilor (de ex. cul in care parinele arune spre copil eu diverse biecte - de pili cu Scaumul- gar putea foarte ujor si raneaea). Ideca extnderit definite este argumentath de Fapeal e& trauma pshicd nu se pro 46 doar ca rezultant a dure fizice, cis ea urmare a amenin ou volea gi tri iminenjetacestea, Dar judecarea com mentclor in Functe de majoritata legior existent se face in nick misurd pe scama integer oamenilor si in mai mare ri pe seara actelor comise efectiv i a consecinielor aces Tn consecin,profesionstit au nevoie de criteri de diteren- ire diverseletipuri de abu, eriteri pe cae le constrviese jind de la nivelul de sufecingprodust coptutu (Hardie, , Gradul abwauui diferd in fonetie de vatamarea produst lui Forme grave, perculoase pentru sindtateacopilorapar Prine modaliifile “educative” aplieue copii de cre int, cari exeret8dreptul de « pedeps copiul E greu de ‘unde incepe abu grav. Accasts ma ales cin este vorba pedeapst administra coil. Orit de tolerant am fi cu fe la dreptulplinilor de asi edoca coi side a9 alege Je educative, azul Incepe atunc! end sindtatea pshicd zich copluli este pust In pricl. Pornind de la aceasta, iderim cf studi! fenomenlai de sbuz si negiare poate de Ia elevareaprovalene nor fenomens potnfal eauato bua incase in comportamestcle punitive ale pantie. edepiee fizie sunt metode educative floste pent a rminorulai doree: BAG cu mana sau eu orice obiec,apl- pe oricare parte a corpului,agezarea copia in genunchi a, seturarea, lovirea hij de perete sau de vreun object, de urechi sau de pr, eventual chiar acum: pericuoase a sau otrviee lu Pedepsele minore aplicte in mod obignit mu dluneaxs i $1 imegrititi corporal a eopill. Nii ele nu sunt Inst Tipsite de pericol pent sinattea sa mental. Folosite tn repeat impropriv sat In neconcordan cu fapele comise = conducd In traume psibice, deaece transmit coil c. Ele pot fi considerate aburive sn cazu ind, irk st fie ieste din comun, sont aplcate foarte des lr, dar si stan’ cand pedepscle nu corespund greellor co a mv de cop cind tt ment 3 assist ad Iw sacometeze eomporament copie bus som Condes Pil nd pedpele din catern coor rep cree dei ch eae ce coh fae inal yo ces Weer copor = Ii har a @ sing spc (a emrne Cp telesales enor ierunene prc am ferns abla ul elt ee flontea Gent cesiog Atl prvoetoe de wea oor de pea po ei ds vi ‘efectelor abuzului mee —— 3 ep spp abc i min pe il sie eit pa) tn ac fie mr ogo. 0) reve coil ex ri cae - date ind lee ak is ferret lino a! og inant dou stp bur, Act seer ao prune de opi sonore pets ex rami sca fonow evi aro ave chron dpe sompormente ss ei Gexposs tse ter re tateemoavertiapre co cage mir tere ip de nge sa a2), ore sey {dings conte lt prea, Slle cae Se ocr de poy te foramen de barn pou po dni sate vind pondeea acer copit (ven Rear a 196). gore minor expo rin mich ce pate din sca pre dcr fe crs copiho activa car dpe caps resin sl he Toe tate potato etal pss eo ec st sonra precipi specie vrs im nr (cs Shemp pied relaren ds lar on proto Un raport ol natal Najonal de Coretare Si tm domennd manel gt Protect Sacdeidapa Popes 2803 1999), preity date dp care 560% dtovon ft de foil ibernerte on declrat {simi wad sau ml at opt sub 13 ant la marc tar mia i rSspunda (ir nog bd). Dine mance pres 48 indict wn procent de 23.2% de cop care cersss, 21,0% bared, reds cord arf. 108% sold main, %0% sunt wre laf ma ales de are, ar alt sirang. gun, Jac ewan ‘nerds coeehnke Dire cpl care. munces, Di on declrat ch mencet n impel arab scolar, 266% cir programe! de stud, 10.7% afr munco mu ra sii Ze ycoala. dat sunt mul mai obs far 141% recose CO jaa ipedica 1 wrmeze seal 3.2. ABUZUL PSIHOLOGIC ‘Toate formele de abur si negliare a coplui a compo i si consecinge pshotogice. Anumite forme de maltratee au eh insrument,tomal miloace de natured psibologied, de aces tori ca Garhirino, Guttman si Seeley (1986), prec § I Germain gi Hat (1987) au propus defiires abuzulut p= sic ca ind o formf distinct de rele trtamente. Garbarino pi si considera in 1986 cA malratarea psihologic8 nu trebuie erat ca ind doar 0 coniccing a celorlalte forme de rele fe, subordonat fa de ele, el - dmpotrv~ ar trebui sie ‘et pilon cena al eforrilor de Inclegere a disfunction’ ik, precum gia nevollr de prsecfie a copiluli(p. 7). Gar Gicolabortor definesc abunul psibologc comis imposriva copie find "tacul concert al unui adult supra dezvoeit ine de sine a competent social a copllu™(1986, p8) Formele de abue prihologic vai des tite sat cele a recurs piri sb forma de diverse pedepse:iolarea copia Tcuicrea li in diferte spi inchise, in piv et; nea rea rispunsrilor emofinal;terorizarea copii ref de aja Ia slicitarea acest; degradaca ln: explataren Ii, oho ul cx servito. ceruperea minorui prin invataren cu, sau re sare uno comportamenteneadecvate, antisocial, agresive, se imorle sa rine. ” ‘Brassard, Germain si Hart au analiza tdi privind burl pathologic au apreciat lel const din ate de omishune si din a tiunicomise care provcoctraume i lezinipsibologic. Aprecierea ‘ravtifitvitimaripsbolomve se Fae pe bazaunor ester ale co- ‘unitfi ale profesini. Vatimareapsologic se poste produce e clr meri familie sau de cae persoane strane de ali, ‘Singur sau in grup, de care indivi cae, pein vst i roll pe eae ‘au th raport cu copit an puters asypra aestora. Acesc ate pot sirerapa tro brat, cre near a exienei Js sca peroana aloece ini tare de comfort extrem Dar ate este evutrta tutror cesar experts? La nrebare: ce fl de amine? dspunem de dou spun cei care consider trauma psiict © amenirare a varisismuls 3) el eae 0 ismieast cu o kare a SINELUL In Jeneites des Lesprinzips Dine epinipia) placeri,1920) ‘reod.conespe anu nccanism a find o Brier small. Excaileemetionale pence re boeste pent amu nec leita gi operaviatea EULLL Ace sia care prin ntersiataexcesiva rp area protectore st nami rum lea ya cum afd lin "Hermeng, Simptom ts Ang" (inhibi, srptom gi tema, 1926), de anxietae ‘Din aro interpret fil le hl Free, pind experinsle petite side piedere, wa nineteen de lear Ine tau rss. Este des liza de phan eset dea dot uma de col deoumivea de tauma. marist care prespue precocie farsi ind un od de fal prinelo lai de existe), amnerc Jmemeria de dura lips le sug) 9 taamort bietal add ipesensbtate ta abandon 9 separa. Lerunen nacsstt poate ase iw sade de ‘ncepr chins sryetra creel inf Ir sade urmtioare ale copii urma imine. dar este pcteat de ur proces sccundar do reprimare. A doua intepaare a seria mone’ pibce a sucoedt stair victinicarh gf sreshi, amc priv caaprind sub inns unui occa un impact impr snc care produce o "kestric calc, nell in sorul pie. Traum nf sap neat in aceon erie st vee it hs Jeorticiaal existent une enth pice distnce de 1D, EU» ISUPRAEU j dota eu unc evautve(SINELE),eredea 8 spi st este apnsjl virstel ade Dae Heine Kobut = demonsrat mares unui SINE ifn ined de Is virta de 3-4 an ose co conte la ijlegeea eters a enor aspects de_pathodinanics [seclopnenta, vin medial 9,15 108 Consecnjele actlor iotenjionte de_volen. orientate ‘impotiva une cop nu se resting, aad, sum a nivel ii al ‘ath produse ise exting la ela pic, ransom in Jecionigreu de vindcat, care pot afecta chiar smctura creenul infantil Actele intntionate de volenf. submincazb ineederea fundamental a copula in umanitate si poate cre oinabilitat pe iat de a dezvolta relat apropiate, de incredere™ (Garberino et al, 1992, In conceptia satiric privnd trauma, aimilad cu lezarea sinehi, Freed explica “nucleul reacilor la trauma print crestre, pesto limita wolrabilly, a tensa ce reulh dina aft do excita inte, care cer 88 e anlate”(Laplanche, Pools p. £447. a acest context, reactile psihice ale copula a evenimenile traumatice sun, de fap, inceraei de infelegere $i de spine 3 Suajed Waumalce, Bir sens 9h incontolabile prin defini. De ‘exemplo,“reptar vselorn are subiectl retest ca inensitate ‘ceil se repune in situa traumatic pares pen 20 spin exe raportts ca © compulie a repettie (Laplanche, Postal, p. 447), Simptomele care carncterizeazA tlhuraren postraunatia transpun pe plan psibic yocul violent, pitrunzitor, generalizind ‘afl eft hi supa inte personal ‘Copii fai stati de maltratare tee prin experenje de vias care resting in diferie. grade satsfccrea nevoilor lr. Reacfile copilor la astfl de stati varia in mare mir in finetie de: ‘© tpul de rele watament la care sunt spss vista or capacities lor de injeeger a eal ajc pe eae i rimese de la ali din medi lor de va carateristicile evenimentelor taumatice (siolnla crock va avea, probabil facts mai grave decitactele violent zo) ‘© carxteistcile Jor de personaliats, dependome, in pate, de calle lor fantseute de vulnerbiliate sa, dimpotrivs de eistem la stres. 109 5.2, VULNERABILITATE $I REZISTENTA LA STRES Ca¥ prinve adulfi, exis si prine copii, dei, © mare varette a rspunsoror la srs. fy conditaparent Sentce, uni indivi sunt copes far lth par A fle doar In-micd misurs fect. Aceste diferente av fost in ultimele decent analizate din puncaul de vedere al conceptelor de volnerabitate-invulnerabiitae 4 copillr Fact yulnerailaii copillr pot i, dup Schafer (1990) in *intericrul copllor (actorit temperamental. confit nagteri et), san in “exterior” (sire, conflict filial ete). De Fag, ace faetor nw ationeaz4 izoat, ci in combina. Din studi |i Wolkind si de Salis (1982), realizat asupa unui Tor de 106 de mame, la care 5 examina! relia dine setae for mental tulburirle de comportament ale copilor lor si temperament ‘acest copii manifestat deja la virta de 4 tun, a rezltat cd tulburisile cle mei severe sau festa a copii eu temperament difeile sf totodat - cx -mame avind ulburiri de ordi prihopatologe. Ace renltte spring idcea ct severatea racic Tastes este dependents de combinatiafactrioedispozitionali i de media inca din 1973, Wolkind si Ruter av compara problemele e stntate merald inte Ia copii ata in oerotrea serve foci, in compart cu cei aa in fail. .a site, in grupo! de copit idemificai ca avd tlburt psiice, numaul cele cert fer in propoticsemnficay mai mare dec al copie crest in ‘mod constant in familie. Cel mai adesea tlburrle aw forme de comportmente antisocial, Find ia des indie la bait det Ia fete Din acest stds a reultatconsatarea ci vulvrablaten exe dependent de sex, ftele find ma putin vulnerabile la ses dciz bt. ‘Werner si Smith (1982) sau fist ea obcetv al cercetiri ‘etetarea factor care contribu la rezstenta mri a unor cop Ta agenitstesanii ai mediulai social. S-a0 colectat date privind ‘central dezorganizat. in momental in care porn’ din creer! opi, care a fost active Hn timpal aumei, vor f reactivate; tune trauma Va fi evocatd. Aceata va genera 0 exagerare Sensibiltai copii, eea ce poate duce la rispansur de panic, ls ‘oni minore de tres. Frica oreacte normal de apa, devi ‘fel maladaptativi a copifal expustraume (Peny, 19932). In rma sensblizii la cd, eae copllu sunt desrise ea in “incremenie, eragee (evade) sa lap” Tn cazurile de srs prelungt la sugar, casi in eazurile de roglijre fic si emoyionalé, de separa’ peclungi, sau de Inconseevenfi in exea ce priveste coiile de crestre, int ‘media haotc ssa violent, exists sinsh mai mare ea 88 apc’ ‘srt patoloice (Friedrich, 1995, 9.98), La copit depriva ‘omografilecomputerzae indicA prozeria atroficicotcale.Zonele ‘rier implicate in reactia la tes sunt cele suboricae: bub. Ineezneefail si sister limbic, Dups Perry (19932) acest reeleaz fanctiefziologce ale organism, ea rim respirator Sara de somn side veghe, pola de méncare afectele ete, Menor 116 Protec cop tame, cance tage fetva, spontand, plicit are sc secu a nivel sistema subcortical Din aceasta eau, roll vatamenteindreptateimpotiva opili, vor influenja prin sistem subcortical -asupraclruia ‘ctioneaz4 nivelul de anxietate,rimul veghe-somn, exctabltatea nervous, impulsvitatea, aimentaia, emofonaliatea si vor da raylre unr memorisenzoiale si emotionale tainice, are de Control. Maltafarea impure, in perioadasensibila de devoltare a ‘reieruli, est asocit cu educerea concentra! de serotonin in ceier si cresteren concentajci de dopamini. Ca urmare, fuforeglaea organismal va deve gre de relia, iar copia se ‘a puta ing eu grew in rma sor de excitae. Nu e de mirare { suzari $i cop mici maltrataji or plinge mult vor fi agit Yor prezenta retcii vehement, hiperaiviate, dificuliti de oncentare a ten, vor aveainsomn ulburr de alimentatie. 5.4 MODALITATI DE A FACE FATA MALTRATARI Efectele neuroirologice ale reacfe la stres devin, asada, viaible la nivelal-comportimentuui copula (Friedrich, 1995, 101) descrie urnicoaree catego de tulburlt care apa la eopi alta tbr de sor = simptomele tipice ale PTSD (amintri obssive, evita, incemenire, hiperexitabiitate) ‘probleme de concenrare, cae includ ADHD (hipractivitate 5 eft de atentie) ‘tub de ansett,lbilitatecrescut,anxilte generalizath, panic, fi, impulsivitate Svicdicomportamentatdsrutiy ‘Comporament compusiv buts, eomportament exploziv Tulare de tp disociatv CComgestament seul reactiv Tredrch (1995), Dubrow (1992) considers et dereglrite ritmalu veghe-somn sunt frevent inti a copii mala ca de 7 Coneeanteara 9 egt afl sits vieimele de virth adult In cazalitatea sprite tratlemelor de moni p pla lose un ap importa ae alerorea capaci de" auoregiae a organismul,dorna incongiend de a veahea peu eva reedtaeaabuzlui-O ai ach even 4 orl sunt imagines Mile cae rvin fxksca obsesiy, in memoria coui supus unor rele tatamente Fried ni due pen un cop eae a fost last (ex 4s exempu) pl ul sain carera unde dowe, sau in bai. freien powru som ese cea care reine. reezentie in leat cu sindromal result postraumat. Fisch (1995) consider ch el ape adesen la cpl abu sexual, io ‘anal In cre cel eae a abuzat de copil este mai apropiat de el coil ext ma list de suport De exempt grates Simpomelordeserise de Schreiber (1997) fn cal pacientes Sybil, (in care am ci de mai mate or In-acest capil) 9 cootibut ise supe din parea tu pent fetta maha ‘mama bln a pie Sybil deenise personalitate mulls din cauea mame sale dar acum er sigh pul c& purara atl nu pin vina Comite el prin vina orteni~ consttuse 0 impoanta ava social. Mara o emniase, dar tl ~ cir de viesina ns Feeanoate coda desis cost aca ~o Meuse sa sma c din cet incisors nu exist scape Schreiber, 1997, p.219). Sindromal decal deaemies consider de nar biolgis, ar talent propis este, de cbc, de nara tmedieamenton Ex ns mute in legate de oes Soe mat unt ded marca Pari ei coninud ignore Semis ctor sled mw Youd dperarce core se aseunde I aotte omportamem ai neve do i un nfm de a pri ‘col, drape Incererie de sinasidere sunt ma ae ia copii sub 10 ani, ddr mu sunt clase. le sunt mai probable inst ih momente de panic ale copiluli (de ex. copul se poate arunca de Ia eta de rcs fui). Pen pune eapiteecutlerepetate,denigrt din partes cogil sau a pire, bilor sa penirs a ti mai asia Ia Violen dinte pring, unii cop de vist scolar recug yi el a ingerueaunor_medicamente. Incerefile de. sinucidere si comporameate extrem de priclonse tebe hte intotdeauna in serios de elre pint i profesionsi Char dacdealizam cf acel copil sau adolescent. marifesti mai mult un comportament ddemonsiratv, Fira a dori eu adovarat sbi pund capt leer, din punctul de vedere al profesionstul situa este la fe de serous, 120 rece cao ame, net mote a ee ee ee ee Le ete teen See eee ects it ieee es ae aa Ph. seu itroet care pene re ee eens ee ee em tate ee Pee pea Oey oy 4 Soren eraeee ee ee re sae Pofeiierpeleptytes iad nee eo ee a a cin Se Cte cpt Sipe Soe er oe en ree come re mane peel Seer ats cermn t care aes eeu eee et Tee ae eee Maria o fet de 4 care ven ajo ntoconroelsfetercer wn rial al indus express care dpa rielal vse. in wma ‘cir ta stn ditt a pring elo rearesat in comporianen retzind meh ua cop de? an Sapir obcial dea cere lt. Timbjl a scat mt eat aul yn expres, rv m1 omportament de atssrvive -a dimimotmult. Vola 38 revi Par meeeraet aria! ages Besellen oo diza tere ‘opal nme spar prin deca se simon cbandonat Ca unmare a scestor fete newofiziologioe si ‘comporameniale ale relelor rataments indrepate impoti ‘opi, nu este de mirare ct acestiarereseaza incapacitate de Tatar si implicarea in saci (Kille, 1996). Adesea, copi sbuzaji au peformane score slabe, ceed oe Te sade sittin ‘rupal de elev reducindurle pase de integrare social. Le lpses: resursle motivational de ase mobiliza in vedere reali seolare Uneori parintt av asprai prea inate, raporate la capaci

    You might also like