Elena Alexandrescu CHIMIE ANORGANICA si FIZICA pentru liceu si gimnaziu Sinteze Probleme gave W edituraCUPRINS ‘Cap. | Atom. Element chimic. Mol. Calcule stoichiometrice 7 Cap. 2 Tabelul periodic. Proprictatile periodice si neperiodice ale elementelor chimice 33 Cap. 3 Stari de agregare. Refele cristaline. Legaturi chimice gi interactit intermoleculare ... 37 Cap. 4 Starea ga7oasi . an Cap. 5 Amestecuri de substanje. Solujii. Concentratiile solutiilor. Cristalohidrati 101 Cap. 6 Echilibrul chimic .. 120 Cap. 7 Acizi si baze. Reactii cu schimb de protoni . 134 Cap. 8 Termodinamica chimica 167 Cap. 9 Cinetica chimics 186 Cap. 10 Electrochimie Cap. 11 Reactii de complexare si de precipitare. Metode experimentale de identificare a unor cationi si anioni ... Cap. 12 Metale si nemetale .... Cap. 13 Oxizi, baze, acizi si séruri 312 Cap. 14 Apa 345 Cap. 15 Alte probleme 354 Indicatii si raspunsuri . 360 Anexe 374 205 - 237 275Atom. Element chimic. Mol. Calcule stoichiometrice 1.1. Atom + Atomul este o particula. component a substanjelor, extrem de micd, neutri din punct de vedere electric, care nu poate fi fragmentata prin procedee fizice si chimice obignuite, In reactiile chimice, atomul se conserva ca specie si numir. Atomul este alcdituit din particule fundamentale: protoni, neutroni si electron, protoni (p*), numirul de protoni (p) = Z. nucleu 3 ‘Atom neutroni (n°), numarul de neutroni (n) = A- Z. ‘invelis de electroni — electroni (e-), numirul de electroni (e) = Z. + Numanul atomic, notat cu Z, indic& numirul de protoni din nucleul unui atom (Z=p). + Numanul de mas, notat cu A, indica suma dintre numirul de protoni si numarul de neutroni din nucleul unui atom (A=p+n). Protonii si neutronii se numesc si nucleoni, + Masele absolute sau masele reale sunt masele exprimate in kilograme (kg), unitatea de misurd pentru masa din SI. Masele relative sunt determinate in raport cu unitatea atomicd de mast, definiti ca a 12-8 parte din masa atomului 3C si notati cu u. 2 C lu= ~ = 1,66: 107?7kg ~ 1,66 10-%g Sarcinile electrice absolute sau sarcinile electrice reale sunt'sarcinile electrice exprimate in coulombi (C), unitatea de m&sura pentru sarcina electrica din S.1. Sarcinile electrice relative sunt determinate in raport cu sarcina electric’ a protonului, pt = 41,6021 107°C = +1,6- 10-86 {n tabelul 1.1. sunt prezentate masele reale si relative gi sarcinile electrice reale gi relative ale particulelor subatomice. Tabelul 1.1. Particula x subatomicii Proton (p*) ‘Neutron (n°) Electron (e") [Masa reala 1,67252+10" kg, 1,67482-10" ke. 3109-10" kg | 9,1091+10-**kg _ -10-27; -10-27, eee Masa relativa | 267252-10°7kg |, | 1674821077 kg | | 1,66+10-%7kg 1,66°10-7kg 1,66-10-7kg =5.406-10-4 = 1823 ieolectia Heocektrowa7S Sarcina 21-109 -1,6021+10 electrics reala | __*16021+10"C 9 1,6021+10¥C Sarcina | 41,6021 -10-9¢ =1,6021 -10-28¢ electrics | Se tt 0 eed relativa | 1,6021-10"-"7C 1,6021- 10-8 + Protonul (p*) este particula subatomica, din nucleul atomic, cu masa relativa 1 gi sarcina electric’ relativa +1. * Neutronul (n°) este particula subatomic’, din nucleul atomic, cu masa relativa 1 si neutra din punct de vedere electric, + Electronul (e") este particula subatomied, din invelisul de electroni, ou masa relativa 1/1823 | si sarcina electricd relativa 1. + intr-un atom, care este neutru din punct de vedere electric, numarul de electroni din invelisul de electroni este egal cu numarul de protoni din nucleu. 1.2. Element chimic + Totalitatea atomilor cu acelasi numar atomic (Z) reprezint un element chimic. Exemplu: Totalitatea atomilor de oxigen, atomi care au 8 protoni in nucleu si, prin urmare, Z=8, reprezinti elementul oxigen. Se cunosc peste 110 elemente chimice, dintre care in jur de 90 se gisesc in natura, + Notafia prescurtati a denumirii unui element chimic se numeste simbol chimic. Simbolul chimic este format din una sau din doua litere. Prima litera a simbolului chimic * se scrie cu majuscula si este prima litera din denumirea elementului in limba latina, A doua litera a simbolului, care se scrie cu litera mica, este o litera din interiorul denumirii elementului si apare in cazul elementelor ale ciror denumiti incep cu aceeasi litera. Exemplu: C (carbon), Ca (caleiu), Cr (crom), Co (cobalt). * Speciile de atomi cu acelasi numar atomic, dar cu numere de mast diferite se umes izotopi. Izotopii unui element chimic au in nucleu acelasi numr de protoni si un numair diferit de neutroni, Izotopii se reprezint& astfel: 4 simbol chimic. Exemplu: 3C, 8C, 330, ’O. Majoritatea elementelor naturale sunt amestecuri de izotopi stabili. Putine elemente sunt monoizotopice, printre care se afi: Al, As, Be, Bi, Cs, Co, F, Au, I, Mn, P, Sc, Na, Y (vezi anexa 1). 1.3. Inveligul de electroni * Totalitatea electronilor care graviteazi tn jurul nucleului unui atom formeazi inveligul de electroni al atomului. -Fiecare electron se roteste in jurul axei sale si in jurul nucleului cu vitezi foarte mare. Miscarea de rotatie a clectronului in jurul propriei axe se numeste miscare de spin. Doi electroni care se rotesc in jurul propriei axe in acelasi sens sunt numifi electroni de spin paralel si se noteazi cu f-1, iar doi electroni care se rotese in jurul propriei axe in sensuri diferite sunt numifi electroni de spin opus sau electroni cuplafi si se noteazi cu f. Fiecare electron din inveligul de electroni se afl concomitent sub influenfa atractiei nucleului si sub influenta respingerii electrostatice a tututor celorlalti electroni. * Fiecare electron graviteaza in jurul nucleului atomic intr-un spafiu bine determinat, numit orbital, unde se poate gisi cu probabilitate maxima, formand o zon’ de electricitate negativa (nor electronic). a 3 g | 3 i 3] zi FAtom, Element chimic, Mol. Calenle stoichiometrice Un orbital poate fi ocupat cu un electron sau cu doi electroni de spin opus. Se cunose patru tipuri de orbitali, notafi: s, p, d, f, care se deosebese intre ei prin form’, cezgie gi orientare in spatiu. Orbitalul de tip s are forma sferica, orbitalul p este bilobal cu lobi ¢=21 iar orbitalii d si f au forme mai complicate (vezi schema 1.2). Schema 1.2. Se atribuie fiecirui orbital energia electronului care il ocupa. + Orbitalii de aceeasi energie formeaz impreun’ un substrat. Un substrat s este format dintrun singur orbital de tip s si este ocupat cu maximum 2 ezctroni. Un substrat p este format din trei orbitali p de aceeasi energie orientati de-a lungul axelor sectangulare si poate fi ocupat cu maximum 6 electroni. Un substrat d este format din 5 orbitali d si poate fi ocupat cu maximum 10 electroni. Un substrat f este format din 7 orbitali f si poate fi ocupat cu maximum 14 electroni. + Substraturile sunt grupate in straturi electronice, inveligul de electroni este format din 7 staturi electronice notate cu ciftele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7 sau literele K, L, M, N, O, P, Q Stratul 1(K) ase cel mai apropiat de aucleu, jar stratul 7(Q) este cel mai depirtat de nucleu. Energia orbitalilor este de la nucleu spre periferia invelisului de electroni. {ntr-un strat energia orbitalilor creste in cxdinea s, p, d, f (vezi schema 1.3, pagina urmatoare). in schema 1.4. este indicat’ structura primelor 4 straturi electronice. Schema 1.4. +stratul 1 1 substrat I substrat s (notat Is) - | orbital s- maximum 2 electroni — |2e” + stratul 2 2 substraturi: - 1 substrat s (notat 2s) - 1 orbital s - maximum 2 electroni = 1 substrat p (notat 2p) ~ 3 orbitali p - maximum 6 electroni [8° -stratul 3 + 3 substraturi: - 1 substrat s (notat 3s) - 1 orbital s - maximum 2 electroni = 1 substrat p (notat 3p) - 3 orbitali p - maximum 6 electroni = L substrat d (notat 3d) - 5 orbitali d- maximum 10 electroni 18e" + stratul 4 — 4 substraturi: - 1 substrat s (notat 4s) - | orbital s - maximum 2 electroni ~ I substrat p (notat 4p) - 3 orbitali p - maximum 6 electroni ~ 1 substrat d (notat 4d) - 5 orbitali d- maximum 10 electroni - 1 substrat f (notat 4f) - 7 orbitali f- maximum 14 electroni colectia EDUCATIONAL 32"RETINETI TMyygy = 80,64420436 = 136,64 kg Myur*100 _ 80,64 - 100 =a = 59% Moral 136,64 PROBLEME 11. Se consider’ elementul aluminiu (Al) cu Z=13 si A=27. Indicati: a) numtirul de particule (protoni, neutroni, electroni) din atomul de aluminiu; b) sarcina electricl relativa si reali a nucleului atomului de alumin: ©) numérul de nucleoni din 0,25 mol de atomi de aluminiu; d) masa de 391,43-10 protoni; e) configurafia electronica a atomului de aluminiu; f) numirul de straturi, numirul de substraturi, numfrul de orbitali ocupati cu electroni dintr-un atom de aluminiu; g) numairul de orbitali dielectronici (orbitali ocupafi cu 2 electroni) $i numérul de orbital monoelectronici (orbitali ocupafi cu cate un electron) dintr-un atom de aluminiu; h) numérul de electroni s (electroni ce sunt plasafi in orbitali s) din 8,1 g de aluminiu. 12, aluminiu care confine Se consider’ atomul $22. Indicafi: a) numiral de particule (protoni, neutroni, electroni) din atomul de zinc; b) numirul de particule subatomice din 1,3¢ de zine; ¢) configuratia electronica a atomului de zine; d) numérul de straturi complet ocupate cu electroni si numérul de substraturi din atomul de zine; e) masa de zine care confine 3011-102 electroni d (electroni ce sunt plasafi in orbitali @. 13. Se considera atomul $Br. Indicafi: a) numarul de particule (protoni, neutroni, electroni) dintr-m atom de brom; b) masa de brom ce confine 3251,88-10" neutroni; ©) sarcina electrict relativi si reali a invelisului de electroni dintr-un atom de brom; 4) configuratia electronic a atomului de brom; e) numirul de orbitali s si numirul de orbitali p ocupafi cu electroni dintr-un atom de brom; 1) numérul de electroni necuplati din 8g de brom. 14, Se considera atomii: He, ,Li, ,K, ,,Cl FF AS Kt ag, oC, 5,Ga, Ag. Indicati configuratiile electronice ale acestor atomi si precizafi care dintre acesti atomi au: a) acelasi numir de straturi ocupate cu electroni; b) acelasi numér de straturi complet ocupate cu electroni; ¢) acelasi numar de substraturi ocupate cu. electroni; @) acelasi numar de orbitali ocupati cu electroni; . ) configurafii stabile de gaz nobil pe ultimul strat; f) acelasi numarde orbitali monoelectronici; g) numai orbitali dielectronici. 1.8. Atomul de gernfaniu (Ge) are 3 straturi complet ocupate cu electroni si 14 electroni p (€lectroni ce sunt plasafi in orbitali p). Indicafi: a) configurafia electronic a atomului de germaniu si numérul atomic; b) numirul de straturi, numiral de substraturi si numarul de orbitali dintr-un atom de germaniu; ¢) numirul de electroni de pe ultimul strat dintr-un atom de germaniu; 4) numfral de electroni d (electroni ce sunt plasati in orbitali d) din 5 mmol de germaniu. 1.6, Atomul de fosfor (P) are in invelisul de electroni 9 electroni p. Indicafi:gL ir OeseG GUC oh eile a) configuratia electronica a atomului de for si numarul atomic; b) numirul de masi dack numtral de emtroni este cu o unitate mai mare decat de protoni; ¢) mumirul de orbitali dielectronici si | de orbitali monoelectronici dintr-un jatomn de fosfor; ) numfrul de neutroni din 3 kmol de fosfor. 27. Atomul de magneziu (Mg) are 6 sbitali, tofi ocupafi cu electroni cuplafi. Aadicati: a) configuratia electronicé a atomului de seneziu si numarul atomic; b) numirul de straturi complet ocupate cu pefectroni dintr-un atom de magneziu; c) sarcina electrict reali a electronilor din 144 ing de magneziu. ‘£8. Atomul de scandiu (Sc) are in inveligul ‘@ electroni 8 electroni s si 11 orbitali. Indicati: ’ a) configuratia electronica a atomului de 'scandiu si numérul atomic; b) numirul de straturi complet ocupate cu edectroni dintr-un atom de scandiu; ¢) numirul de electroni necuplafi dintr-un stom de scandiu; d) raportul numar de electroni s : numar de ‘d/ectroni p dintr-un atom de scandiu. 19. = Atomii _urmitoarelor rearacterizeazi print a) atomul de bor (B) are 3 orbitali dintre eare unul este monoelectronic; b) atomul de crom (Cr) are 15 orbitali, d@antre care 6 orbitali sunt monoelectronici; c) atomului de fier (Fe) fi lipsesc 4 electroni ‘pentru 2 avea stratul 3 complet ocupat; d) atomul de indiu (In) are 3 electroni pe stratul 5; e) atomului de sulf (S) fi lipsese 2 electroni pentru 2 avea substratul 3p complet ocupat cu ‘electroni; £) atomul de titan (Ti) are cu 4 electroni mai sault decat atomul celui de al treilea gaz nobil; g) atomul de mangan (Mn) are 8 electroni s, 1electroni p si 5 electroni d; h) in atomul de zine (Zn), numirul de clemente se electroni d este cu dowd unitati mai mare decat numérul de electroni s si cu doud unitaji mai mic decAt numarul de electroni p, iar raportul numir de electroni s : numir de electroni p : numiar de electroni d este 4: Pentru fiecare element, indicati configurafia electronica si numirul atomic. 1.10. Atomii urmitoarelor elemente se caracterizeazii prin: a) atomul de carbon (C) are 4 orbitali si 2 electroni p; b) atomului de oxigen (0) fi lipsese 2 electroni peniru a avea stratul 2 complet ocupat; c) atomul de sodiu (Na) are cu un electron mai mult dect atomul celui de al doilea gaz nobil; ) atornul de arsen (As) are 8 substraturi, iar ultimul substrat este total semiocupat; e) atomul de cobalt (Co) are 15 electroni pe stratul 3; f) atomul de seleniu (Se) are 8 electroni s, 16 electroni p si restul electroni d; g) atomul de staniu (Sn) are 5 orbitali s, 11 orbitali p, 10 orbitali d si2 electroni necuplafi; h) atomul de rubidiu (Rb) are 9 electroni s, 18 electroni p si 10 electroni d. Pentru fiecare element, indicati configurafia electronica si numérul atomic. 1.11, Configurafiile electronice ideale” pentru lantanide sunt de tipul: [(Xe]42-“5d'6s*, iar pentru actinide de tipul: [Rn]Sf“6d'7s*. La multi atomi, au loc salturi electronice din substratul Sd in substratul 4f pentru lantanide si din substratul 6d in substratul Sfpentru actinide. Atomii urmitoarelor elemente (Jantanide sau actinide) se caracterizeazi pri a) atomul de lantan (La) are 57 electroni in invelisul de electroni; b) atomul de praseodim (Pr), element ce face parte din seria lantanidelor, are 3 electroni £ si 20 electroni d; ©) atomul de gadoliniu (Gd) are sarcina electrict relativa nuclears +64; 4) atomul de lutefiu (Lu) are cu 17 electroni maj mult decat atomul celui de al cincilea gaz nobils colect leocekfrowar HENIndicatii si raéspunsuri Capitolul 1: Atom. Element chimic. Mol. Calcule stoichiometrice 11. a) p=13, n=14, e=13; b) +13, +20,8-10°!9C; c) 406485-10!9; d) 1358: 18°2s?2p%3s3p!; f) 3 straturi, 5 substraturi, 7 orbitali; d) 6; 1; h) 108396-10!9. 1.2. a) p= n=35, e=30; b) 114418-10; 0) 18?2s*2p%3s?3p63d!4s?; d) 3; 7; €) 325g. 1.3. a) p=35, = e=35; b) 960g; c) -35; -56-109C; d) 1522s%2p83323p83al4s24p5. €) 4; 9; f) 6022-102. a) 2 straturi (Li, F), 3 straturi (Cl, Ad), 4 straturi (K, Kr, Cu, Ca, Ga); b) I strat (He, Li, Fi straturi (K, Cl, Ar, Ca); 3 straturi (Kr, Cu, Ga, Ag); c) 5 substraturi (Cl, An), 6 substraturi @ Ca), 8 substraturi (Kr, Ga); d) 9 orbitali (Cl, Ar), 10 orbitali (K, Ca); e) He, Ar, Kr; £) 1 ort monoelectronic (Li, K, Cl, F, Cu, Ga, Ag); g) He, Ar, Kr, Ca. 15. a) 1s22s?2p63s?3p63q!04s% Z=32; b) 4; 8; 17; c) 4; d) 30,11-107!, 1.6. a) 1s%2s22p63s?3p3, Z=15; b) A=16; 0) 6; 3: 289,056-106. 1.7. a) 1s22s*2p3s%; Z=12; b) 2; ¢) -6937,344 C. 1.8, a) 1522s?2p53s?3p6sd Z=21; b) 2; c) 1; d) 2:3. 1.9. a) B: 1s? 2ost0p). (Z=5); b) Cr: 1s22s° apt astap adds! (Z=24% Fe: 1s22s?2p53; apa 'ds; (Z=26); d) In: 1s72s?2p63s23p63d!04s?4p64d!05¢25p! (Z=49). 18°2s?2p9393p4 (Z=16); f) Ti:1s22s?2p%3s*3p%3d24s?; (Z=22); g) Mn:1s?2s?2p%3s3p°: (Z=25); hh) Zn:1s?2s?2p83s?3p63d!04s? (Z=30). 1.10. a) C: 1s228%2p? (Z=6); by 1s"2s2p* (Z=8); 0) Na: 1s?2s?2p63s! (Z=11); d) As: 1stas?aptashap®sd!O4stAp> (2 €) Co: 1s°2s?2p63s?3p63d74s? (Z=27); f) Se: 1s72s%2p3s23p3d!04s*4p4 (Z=34); 9) 18°2s?2p%333p03d!04s"4p64d!05525p? (Z=50); h) Rb: 1s22s*2p63s23p93d!04s2455s! (2-37). a) La: 1s72s?2p3s73p63d!04s4p64q!05525 p65! 632 sau [Xe] 5d!6s2 (Z=57); b) Pr: [Xe] 4f5 (Z=59); c) Gd: [Xe] 4f75d!6s* (Z=64); d) Lu: [Xe] 4f!45alés? (Z=71); e) Er: [Xe] 402: (Z=68); £) Ac: [Rn] 6d!7s? (Z=89); g) U: [Rn] 586d!7s? (Z=92); h) Am: [Rn] 5f76d°7s? (Z=95%q 4) Lr: [Rn] 5f!46d!7s? (2=103). 1.12. josDb: [Rn] 5f!46d57s%, 7 straturi, 18 substraturi, 54 orb 14 electrons, 30 electroni p, 33 electroni d, 28 electroni f root: [Rn] Sf!*6d776, 7 statu substraturi, 56 orbital, 14 electroni s, 30 electroni p, 37 electron d, 28 electroni £. 1.13. 168. 1 1dS, 38S: S: 1822s22p63 3p 114. '7N, oN. 1.15. 2) 63,616; b)12,6g; 0) 12,7238, 1.16 224g; 223,648g, 1.17. 99,63% chs: 37% (FN), 1.18. 75,77% (9CN) $1 24,23% (CI. 1.19.2 1.20. 0,27% CiONe), 9.25% (io Ne). 1.21, 28, 29, 30; 4,67%, 3,145, 1.22. 107,962. 1,23. izoups Hr, $ere, $e si 38Ni, aN izobaris $$Fe, S8Ni,izotoni: 38Fe, SONI (0-32) si i8r¢, 33Ni Go 1.24, a=40, b=18, i 9, 3hCa (p=20, e=20, 2520, 1s?292p935?3pS4s%), {fAr (p=18, e=18, n=: 1s22s22p03s?3p6), #fAr (p=18, e=18, n=18), 73K (p=19, e=19, n=20, 1322522p3523p64sl), 1.25, , X=B; b) b=40, c=18, A=Ar; c) d=16, ZS; d) e=234, 90, D=Th; e) g=6, L=C; f) h=30, i= MEP, 1.26. a) 23 mol; b) 6 mol; c) 12 mol; d) 6 mol; e) 1,2 mol; f) 8 mmol; g) 13mmol; h) 9kmok 0,12kmol. 1.27. a) 5,4 mol; b) Smmol; c) 8kmol; d) Tmol. 1.28. a) 22g; b) 378k; c) 400g; d) 931m ©) 108g; 1) 14,48; g) 306g; h) 686kg. 1.29. a) 3011-103 atomi; b) 3372321023 molecule: a 5419,8+10?5 oni; d) 90,33-106 molecule; e) 180,66-1029 molecule; f) 7,2264-1073 ion, 1 a) 405; b) 182,5; c) 1328-104 g; d) 32536-1027 kg. 1.31. a) 180 kg; b) 1,36 kg; c) 20 mak] cole Eth csuestisase| oe