Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • AVC Hemoragic

    Uploaded by

    Elisabeta Ioana
    33 views79 pages
    avc hemoragic

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    avc hemoragic

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    33 views79 pages

    AVC Hemoragic

    Uploaded by

    Elisabeta Ioana
    avc hemoragic

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 79
    CUPRINSUL _LUCRARII CAP. E- INTRODUCERE: ..... -Argumentarea lueririi + date ale istoricului boli ToT Definitie eens ssn 1. 2.-Surse de dificultate/Etiologie... Ti a:(Claifieare seu evcuel| avedieaieninen 1.4 -Locali 1. 5-Nojiuni de anatomie patologica, sau nofiuni de anatomic gi fiziologie none 1, 6-Tablou clinic (manifestari de dependenta, forme clinice) 1.1- Investigajii clinice, paractinice L8- Diagnostic povitiv, diferential .... ‘1.9- Tratament -a) profilactie -b)medi -<}chirurgical umentos 1.10-Evolutie, complicatii, pronostic . CAP. H- PARTEA SPECIALA wc ccccnes cence UU. 1-Rolut asistentului medical in ingrijirea pacientului cu AVC hemoragic IJ, 2-Deserierea a doud tehnici a pacientilor cu AVC hemoragic en HL 3-Stadiul de eaz, +plan de ingrijire si analiza tui CAP.I ~ CONCLUZI 2. oe -Propuneri pentru calitatea asistentului medical -Bibliografie . 4 7 81 CAPITOLULI = PARTEA GENERALA ARGUMENTAREA —LUCRARIL Vinja oricdrui individ poate fi ameninjata Ja un moment dat de o suferinf’ aparuta bruse, care-l aduce intr-o situatie criticd, act ce trebuie rezolvat de serviciul medical cu promptitudine si competenta. Competenfele a echipei de ingrijire, puse in valoare de o bun organizare si dotare, impun din partea medicilor gi asistentelor medicale o continua pregiitire si perfectionare prin cunoasterea teoretica si practic a intregului arsenal terapeutic menit si puna stavil&t mortii gi s& ofere sanse optime pentru viati. Aceste competente sunt foarte bine evidentiate in ingrijirile pacientilor cu AVC. Accidentul vascular cerebral este cea de-a treia cauzi a mortii, dup. bolile de inima gi cancer precum si prima cauza a invaliditétii severe, insumand 17% din totalul deceselor. Prin urmare, mi-am propus ca prin studierea acestei afectiuni, sf ma documentez cu cele mai noi informatii despre A.V.C. sa evaluez impactul si posibilititile terapeutice. Prin urmare, mi-am propus studierea acestei efectiuni, si aflu mai multe informatii despre A.V.C., impactul si posibilitagile terapeutice moderne. Astfel lucrarea este structurati in doug parti: 1) Prima parte evidentiaza aspecte clinice ale A.V-C., epidemiologic, freeventa, clasificare, notiuni de anatomie, semne si simptome, tratament, complicatii si profilaxia acestei boli printr-o prezentare sistematizata a informatiilor despre afectiune. 2) In partea a doua: evidengiazd rezultatele studiului de caz a trei pacienti cu AVC hemoragic supravegheati in Spitalul de Psihiatrie si Neurologie Brasov. 2. Seurt istorie al afectiunii Hipocrate{ 460- 370 ien.} a facut prima decoperire complexa a simtomatologiei observand ca apoplexia afectcaza in general persoanele mai in varsta.f 2. pg.19] Cauza acestei boli a fost considerate de Galen din Pergamus ( 129-199), ca fiind intreruperea activitatii spiritelor vitale ale creierului, iar de Aretacus din Capadocia ca fiind congestia vaselor si a singelui.[6,pg 821, 4. pe.89} Johan Wepfer ( 1620- 1695 ), este primul care considera c&ateroscleroza arterelor carotide sau vertebrale cauzeazi AVC. Tot el remarci ci orice eveniment capabil s& impiedice fluxurile sanguine in arterele cerebrale sau reintoarcerea sa in venele jugulare, produc, apoplexia,{ 2,pg. 41] La mijlocul secolului al XIX-lea a apirut idea embolismului ca gi cauza a apoplexiei Studiile clinice ulterioare, datele anatomopatologice si in special dezvoltarea tehnicii : CT, RMN, tom rezonanta magnetic’, au permis cvidenfierea fiziopatologici aceidentului vascular cerebral, neuroimagistice moderne ia cu emisie de pozitroni, spectroscopia in ind premisele infelegerii procesului biologie normal si patologic in scopul acordarii unei :4t mai eficiente. Li DEFINITIE 1. STROCKE-UI 1 este un sindrom complex, heterogen definit de O.M.S. ca ., 0 dezvoltare rapida de semne clinice focale (sau globale) de disfunctie cerebral, cu 0 durati de peste 24 de ore sau pin la deces, in lipsa unor cauze aparent nonvasculare"[1.pe185]. 2. In functie de mecanismul principal de producere, exist dowd tipuri mari de AVC: ischemic si hemoragic. AVC-ul ischemic reprezint reducerea fluxului sanguin cerebral pe 0 durata de citeva secunde, pana la cateva minute, Dac oprirea dureaza mai mult de cateva minute, se produce infarctul cerebral. Ischemia cerebrala se poate datora unei ocluzii arteriale de naturi womboticé sau embolica (ischemie acuta) sau la varstnici, poate fi implicate e). aterosteroza (ischemiei crori AVC-ul hemoragic cauzat de rupture vaselor sanguine cerebrale gi se poate prezenta sub forma hemoragie cerebrali primar (cand revarsatul sanguine este prezent supratentorial sau infrantentorial) sau sub forma de hemoragic subarahnodiana (cand ruptura vasculara se produce in spatiul subarahnoidian )[www.komedic.r0] 4. Hemoragia cerebrala este 0 forma anatomo-clinicé a bolii vasculare a creierului, caracterizati. prin revarsarea sangelui in parenchinui cerebral si spafiul subarahnoidian, ca. urmare a ruperii unei artere sau arteriole, ceea ce are drept urmare , producerea unuia dintre tablourile clinice de cea mai mare gravitate din patologia umand.[5.pg.71]. 12, ETIOLOGIE In etiologic sunt implicati 3 categorii de factor anume: a) Factori determinangi b) Factori declansatori ©) Factori favorizanti (de rise) a)Ractori determinanti sunt: -HTA : hemoragia cerebralt este conditionatd in 75% din cazuri de existenfa hipertensiuni arteriale, Leviunile vasculare produse de HTA include modificari degenerative arteriolare: necroza fibrinoida, leziuni ce fac vasele de sange mai susceptibile la rupturi = Ateroscleroza cerebral unele vase de sange aterosclerotice se pot rupe ducand la hemoragie de dimensiuni -Angiopatia amiloida cerebrali: este dati de prezenta de depozite de amiloid la nivelul vaselor cortexului, atat la nivelul arterelor mici si medi. cat si a cclor mari: prezenfa acestor depozite este limitatt doar la nivelul vaselor cerebrale. La autopsii realizate fira nici un alt ctiteriu de selectie a subiectilor in afara cauzei comune de deces reprezentati de HC s-a constatat cresterea angiopatiei_amiloide cerebrale constant cu varsta, aceasta fiind una dintre cele nai freevente cauze de HC la persoanele peste 70 de ani. “Schimbirile acute in Muxul si presiunea sanguin : aceasia se produce dupa ingestia sau injectarea__ medicamentelor cu efect simpatomimetic, produednd stimularea nervului trigemen ceca ce determina 0 erestere bruscd a presiunii sanguine. Alte cauze sunt: cateterizarea cardiacd’ ou administrare de ergonovin’, mus tura de scorpion, terapia fa. clectroconvulsi - Malformatiile vasculare si anevrismele : sunt numite si angioame si reprezinta cauze importante ale HC nonhipertensive, producandu-se la persoane relativ. tinere. In urma unor studii s-a constatat cf la pacienfii intre 15 si 45 de ani anevrismele constituie principale cauze de deces. Terapia cu anticoagulante, antiagregante plachetare si antitrombotice : HC este una din cele mai grave complicatii ale terapiei anticoagulante orale la dozele conventionale (INR cuprins intre 2,5 si 4,5 ) ereste riscul HC indiferent de varsta, HC pe perioada tratamentului cu acid acetilsalicilic e mai putin freevent decat sangerarea gastrointestinal”, dar de o rata de mortalitate mai mare. Eficienta terapici trombolitice este bine stabilita pentru infarctul miocardic acut, in timp ce uti ea i infaretul cerebral acut raméne sa fie determinat de studii clinice in desfagurare.[5..pg.80,81]- Pe baza mai multor studii, patru variabile cunoseute la internarea in spital a pacientului, care pot preconiza riscul de HC: varsta inaintata (peste 65 de ani), greutatea corporala seazu i ( <70 de kg, HTA la internare ( tensiunea arteriala sistolica mai mare sau egalicu 170mmHg si/ sau presiunea arteriala diastolic mai mare sau egal’ 95 mmHg) si puls accelerat. - Neoplasmele intracraniene: tipurile de tumori care genereazi mai fieevent HC. sunt tumorile cerebrale metastatice: melanomul, carcinomul bronhopulmonar, careinomul renal. coriovarcinomul. -Traumatismele craniocerebrale: hemoragiile intracerebrale si extracerebrale sunt complicafii cunoscute ale TCC. Aproape intotéeauna, un TCC destul de sever pentru a genera un hematom, va determina si alte leziuni la nivelul creierului (Jeziuni axonale difwze, hematoame intracraniene, singerarea subarahnoidian’ sau intraventriculare).. -Trombora venoasa: se poate asocia cu hemoragie unica sau cu hemoragii multiple -Agentii simptomimetici si abuzul illicit de droguri: au devenit 0 cauz& important de strocke, mai ales pentru tineri. In urma unor cervetiri s-a constatat ca amefiaminele, fenilpropanolamina si cocaine sunt cele mai importante droguri care produc HC. [5.pg.80,81] - Hemoragiile survenite dupa erizele de epilepsi b.-Factori declansatori -Stresul psihie: traumele afective, emoriile intense pozitive sau negative, stitile de incordare conflictuale gi tensiune emotionala. ~ Efortul fizic: ~Puseul de HTA -Alt fuctori: variatiile bruste de temperatura si presiune, libafiunile alcoolo-alimentare copioase, insolatia, © Tite cascn AV C-ul emoragie, survine in stare de sindtate aparenti, farli ca vreun factor Si fi declangat. ¢) Factori favorizanti (de risc) sunt: ~ Varsta: perioada dintre 50-70 de ani reprezint&i procentajut cel mai ridicat (53%) din totalul cazurilor. ~ Sexul: proportia de hemoragie cerebrala este de 3:2 in favoarea barbatilor. ~Ereditatea: este un factor ce nu poate fi ignorat. Hemoragia eerebrald privita sub incidenta familiei este legata de predispozitia ereditara la biertensiune arteriald g aterosteroza cerebrald. ~Diabetul zaharat: altereazi precoce vasele de sange ducind ia instalarea rapidii a ateroslarozei, care poate fi corelata cu hemoragia cerebrali. 2, pg.76]. “Toxicele (Wutunul, alcoolul, cocaina): nicotina apare ca factor tavorizant in peste 60% din cazurile de boli cercbrovasculare. Obecitatea: unii medici sustin existenfa unei relat intre supraincarcarea ponderala si ictusul hemoragie. ~ Anotimpul: frigul din timpal iernii, prin saltul hipertensiv pe care il produce, este un factor de rise. ~ Sedentarismul: joacd un rol deosebit de nefast in determinarea bolilor — vasculare. [5.pg.80.81], 13 CLASIFICARE ACCIDENTELE VASCULARE CEREBRALE - pot fi clasificate in : ischemic - hemoragic Exist dou’ tipuri de hemoragie cerebral : ~hemoragie cerebrala. primar ~ hemoragie subarahnoidian’s -Hemoragie cerebrala primara- reprezinta aproximativ 10-20% din totalul AVC-wilor. HTA, in special cea_necontrolatd, este conditia cea mai freeventi asociati: hemoragiei cerebrale. -Hemoragia subarahhnoidian’ (HAS)- are de obicei debut bruse realizand un tablow clinic de sindrom meningeal si se caracterizeaza prin _prezenfa sangelui in spatiul subarahnoidian al cisternelor bazale.[3 pg.170.172} ce LOCALIZARE AVC-arilor (STROCKE -arile) sunt localizate tn: A. Parenchimul cerebral In functie de localizarea topografica a focarutui sangerrii pot fi “HC supratentoriate -HC infratentoriale B. Spatiul subarahnoidian 10 1s EPIDEMIOLOGIE, FRECVENTA Aceasti afectiune cerebro-vasculard, numit{ accident vascular cerebral (STROCKE) implica sele sistemului nervos central. Apare de obicei bruse, ca urmare a leziunilor arterelor cerebrale, hemoragiei sau ocluziei prin tromboza, care due la disfimefia focal’ a creieruluj, Imediat, celulele nervoase private de oxigen, aflate in teritoriul vascular implicet, vor funciona deficitar si vor dispare, daca circulafia nu este 0 problema major de sindtate, fiind responsabil de o serie de invatiditati fizice si mentale ale populaiei varstnice. Incidenja AVC este legatii de varsti, Ea se dubleazd pentru fiecare deceniu la indivizii trecuti de 55 ani. Incidenta anualti a AVC creste 0 data eu varsta ( de la 1:1000 de indivizii pentru varsta cuprinsa intre 40-45 ani la 20:1000 pentru 70-85 de ani). Desi boala este apanajul varstelor inaintate un numir substanfial de infarcte cerebrale se instaleaza la persoanele sub 65 ani. Incidenta accidentelor vasculare cerebrale ereste exponenfial cu varsta la ambele sexe yi se reduce la indivizii foarte varstnici. Din picate , se constati in present 0 incident insemnata de AVC la eri, Incidenta la tineri cu varsta cuprinsa intre 15-45 de ani se cifteaza intrte 3-4 % in tiie vestice. In Europa se inregistreazé o incidengi anual mai inare de 10 mii de bolnavii tineri cu accident vascular cerebral. AVC: predomina la barbati intr-o proportie de 13/1 fatii de femei, 10% din cei care au avut AV ‘au recuperate total cu reluarea in totalitate a activitatilor, 40% au suferit sechele m oderate cu reinsertie profesional la o treime din cazuri, 40 % au sechele severe cu invaliditate fowls sau partial iar 10% au infirmitatetotaki si sunt complet, dependenti.[10,www.seribd.com} u ANATOMIE PATOLOGICA Sediul hemoragiei cerebrale -denumirea de hemoragie cerebral ar trebuii si fie inlocui cu cea de hemoragie encefalicd, deoarece- fn general- se inglobeaza si hemoragiile trunchiului cerebral, precum gi cele ale cerebelului. Dar in virtutea obignuintei, se pastreaza acest termen referitor la toate revarsatele sanguine din interiorul eraniului, Hemoragia parenchimului cerebral poate avea sediulin orice parte a creierului. Sediul de predilectie este regiunea nucleilor bazali (74%) si mai rar in substanta alba(26%), iar in ambele imprejurari mai freevent in emisferul sting. Focarul hemoragie este de obicei unic, rar multiply (10%) si exceptional bilateral Leziunca hemoragicé are dimensiuni variabile: se considera c& focarul trebuie sit aiba minim 3 cm diametru pentru a-l ineadra in notiunea de hemoragie cerebral. La nivelul nucleiilor bazali se disting dowd variante; 0 localizare, mediana( 45-75% din cazuri) interesind putamentul, caudatul, lenticularul si talamusul Ietal (1a necropsie focarul era recent) si o localizare lateral, care nu este totdeauna fatal’. In ambele situatii poate fi cuprins si sistemul ventricular, Dificultatea de a localiza cu precizie, sediul hemoragici cerebrale consta in faptul c& focarul creste progresiv, disttruge si invadeaz tesutul cerebral, nemaifiind posibil de a se stabili,, punctul de plevare *. Arterele incriminate in acest tip de accidend hemoragic sint arterele lenticulostriate descrise de Charcot drept,, arterele hemoragiilor cerebrale”, ramuci din teritoriul profound al arterei silviene, Pe de alti parte, regiunea lenticulard reprezint’i o zona de frontier intre doui sisteme hemodinamice, si anume, un sistem periferic alcdtuit din arterele corticale si ale substantei albe, si un alt sistem profund format din vasele perforante, fri ca fntre aveste doud sisteme si existe anastomoze. Daca mai adaugam faptul cd presiunea arteriala in sistemul cortical este mai mic& decit in sistemul prufund, reiese cio ridicare tensionali brused aecentueaza diferenga de presiune dintre cole doua sisteme gi deci creste posibilitatea extravazirii singelui tn conditii locale modificate (iagilitate vascular. Singele exttavazat dilacereazi si infiltreaz% tesutul cerebral din jur, uneori croindu-si drum spre substanta alba, in interiorul careia se poate colecta, realizind un hematom intracerebral. In cazul in care hemoragia a avut loc in afara capsulei inteme, single poate difuza spre cortex si si invadeze spajiul subarahnoidian din valea silvian, constituind hemoragia crebromeningee. Alteori, single revarsat se poate indrepta spre linia mediani, infiltrindu-se etitre ventricolul Iaveral, in care penetreazii (inundarea ventricular’), Singele muleazA ventriculul lateral respective gi adeseori rupe septul lucid inundind si ventriculul lateral de partea opusa, dupa care este cuprins si restul sistemului ventricular. Mult mai rar se observa: hemoragii talamice (3-89), hipotalamice (excepfional de rar) sau hemoragii denumite atipice, adicd ccle situate deasupra unui plan orizontal ere trece prin corpul calos, neavind nici o relatie cu nuclei striati, talamusul sau capsula interna. In imediata apropriere a leziunii exist’ hemoragii de aparitie secundara (hemoragii marginale), care uneori pot conflua cu focarul mare determinind eresterea in volum a leziuni In {esatul in jurul hemoragici, neuronii pot fi deformafi, dar nemodificafi structural sau necrozati Unterior, hematiile se lizeaz, hemoglobina se degradeaza si culoarea focarului vireaza de la rosu catre brun, si apoi spre galben, Alitreilea stadiu, cel de 1a 6 luni, ‘catrizare, care apare aproximat Hemoragiile mici produc o cicatrice liniard, gliald, iar cele mari chisturi de euloare galben-verzuie pline cu lichid. Deasemenea hemoragiile venoase pot fi localizate sau difuze. Cele localizate apar de obicei ca o consecinti a unei tromboze a unui sinus venos, aflindu-se situate in teritoriul cerebral drenat de acesta. Mai rar se instalea: dupa un infaret cerebral sau prin ruperea unei vene cerebrale dllatate( varice intracerebrale). Hemoragiile venoase difuze se prezint& sub aspectul unor multiple focare mici situate in substanta alba, sub forma de amigdale sau de semiluna, Venele apar mult dilatate, focarele hemoragice aflindu-se in relatie cu aceste vene sau cu aferentele lor. [5,pg88-89-90}.. v Incizia Indepartatea placii Sata artarei Incizia arterei caotide Inaime Lupa 14 @¢ Artera cerotida normala aN Nivelul sectiunil Endoteliul arterial comprimat ‘Arieracarctida -‘datorita unei disectii facute de comuna dreapta —-elernentele sanguine Artera » Artera carotida { cerebrala interna | y medie { aati » © ; ; “sews” Poligonul * ge \uiwais el rt Fata aa creier 15 Leziune in peretele arterial Colesteral Homotagie intacetebtala 16 TABLOU CLINIC Simptomatologia clinicd a hemoragiei cerebral este diferiti, in raport cu masivitatea Singerarii cu localizarea ei si cu modalitatea de debut (supraacuta, acuta sau subacuti). In majoritatea cazurilor are un debut bruse, dar exist’ si cazuri in care instalarea poate avea un cara ‘er progresiv. Cele mai freevente semne!simtome sunt :- cefalee -ame(eli intermitente, - fenomene vizuale sub forma unor obnubilari pasagere ale vederii, - dizartrie, - parestezii, = pareze fruste, + varsaturi, a) Semnele premonitorii preced cu citeva ore pind la 1-3 zile, instalarea ietusului propriu-zis. De obic momentul vasculocrebral se instaleazA timpul zilei, in plina activitate iar ‘marea drama apopleptica survine uneori in urma unei psihotraume sau dup’ un alt factor favoriz nt, dar adeseori Piri nici o cauzi aparenti. Filmul clinico-evolutiv ar fi urmétorul bruse, pacientul are o intensi eefalee, duce mina la cap, rosteste cfteva cuvinte ininteligibile, dupa care isi pierde cunostinga si cade pe locul unde se afla, Starea comatoasti domina tabloul clinic: coma este intotdeauna profunda (stadiu II sau [V ), mascind partial simtomatologia focali.[1.pg 183]. La examenul obiectiv pacientul prezinti un facies vultuos, redoarea apare destul de frecvent prin revarsatul singelui in spafiile subarahnoidiene Se observ intense fenomene respiratorii de tip Cheyne-Stockes,bronhoplegie, acumulare de mucozititi in arborele respirator cu respirajie stertoroas sau chiar edem pulmonar. Hipertermia, ea poate creste ulterior in raport cu gravitatea accidentului vascular si cu eventualele complicatii care pot apirea (pumonare, infectii urinare). O febra care depaeste 40° este un semn de prognostic nefavorabil. 7 Se mai pot observa: oseilatii ale TA (de obicei in momentul ictusului valorile tensionale tinde sa. diminue, dar uneori se pot menjine ridicate); - tahicardie, ~bradicardie, -tulburiri de deglutitie, -abolirea reflexului cornean, -transpiratii profunde -globii oculari - prezinti o deviere de parte opus membrelor paralizate, - strabism pe urma apare o asimetrie facial datorit& unei ps faciale de tip central manifestindu-se_prin hipotonia unei hemifeye. Manifestarea neorologici. cea mai obignuiti este defieitul motor de modelul hemiplegiei flasce dar existd si situalii in care se constata o spacititate in jumatatea paralizatt de la inceput Existen{a semnului Babinski homolateral cu hemiplegia, dar poste apiirea si bilateral in cazul unei hemoragii ventriculare. In coma vascular’ botnavul mai poate prezenta: retentie sau incontinent vezical’, oligurie, albuminorie, glicozurie, Tulburarile trofice pot aparea destul de precoce sub forma unor zone rosietice cutanate, edeme-flicxtene, escare de decubit in partea paralizati, Hemoragia cerebral acuta- are debut brusc, mai putin dramatic cu sau far semne, incepe cu cefalee de mare intensitate, dupa care rapid (zeci de secunde sau citeva minute) se instaleaza 0 coma mai putin profunda carora le b)-Hemoragia cerebrala subacuta- freevent prezinté fenomene premonitori succeed 0 stare de obnubilare asoc’ starea comatoasi lipseste intr-o treime din La cu neliniste, cazuri In multe eazuri are o evolutie favorabiki dar uncori tulburitile, atit de eunostinta cit si cele focale se intensified’ dueind la exitus. [5,p290,92}., i8 INVESTIGATH. A, Examen clinic obiectiv: Semne de focar: - Pentru reducerea edemului cerebral si a sindromului de hipertensiune intracraniand se administreazi solutie de glucoz& 33-40%, sulfat de magneziu 25% i.v, 10-20 mi/zi, Cortizon, “Temperatura ridicaté va fi combatuté cu Aminofenazond (1-3 comprimate/zi) sau Fenilbutazond (1-3 drajeuri/zi. -Cefalcea va fi tratatd cu: Codamin, Algocalmin, Antimigrin, -HTA se va reduce treptat cu: Hipazin, Hipopresol. ~ In ictusul cerebral, in eure boinavul se afl de la inceput in coma, ne vom ingrijii de espirafia sa ciutdnd s& restabilim libertatea ciilor acriene superioare, Vom elibera cavitatea bucala de mucozitati ficand aspirajia seerefilor traheobrongice. care dacit sunt inspirate due la sufocare, Pentru aceasta introducem 0 sondi bolnavului in decubit lateral de partea neparalizata. “Pentru -combaterea edemului cerebral se administreazi oxigen pe mascd sau hiperventil: ie prin intubatie orotrahealt ~ supravegherea in permanen|a functiilor vitale: TA, Puls, respiratie, ~ osmoterapia se face cu. Manitol 20% 1 g/l perfuzie iv, lent -administrarea de diuretice: Furosemid 2 fiole i.v. sau in perfuzie. 1-4 fiole/zi £ corp, rapid in 20 de minute, apoi 0,25-0,5 g/kg corp la 6 ore, ~corticoterapie:Dexametazond (8 me/fiol’ ~ sedderea valorilor foarte ridicate a TA prin administrare de :Raunervil 2,5 mg, Clonidin 0,15 mgim Pentru 0 apreciere a statii de constienta se poate folosi Testul Glasgow. Aceasta presupune acordarea de note la urmiitvarele date clinice 4) examinarea reactiej oculare la diferiti stimuli (deschidecea ochilor-spontan la stimuli) 25 b) examinarca raspunsului verbal, ©) examinarea rispunsului- motor la stimuli (de exemplu la un stimul dureros. pacientul duce mina la locul dureros, incereaind si se apere).. Se acorda note pentru fiecare dintre cele trei date clinice. Scara Glasgow pentru com: NOTA: Ochi deschisi 4 spontan 3~ lacerere 2- laapticarea unor stimuli durerogi + mu se deschid Col mai by Aspuns verbal: 5 - otientare in timp, spatiu si fata de persoane 4 este confiuz 3 = rispunde fragmenta, cu pauze lungi 2 emite sunete neinteligibile 1 ~ nu raspunde la intrebari Raspunsul motor 5 - executii miscarea cenuti de examinator (de ex.:deschide gura) 4 = duce ména la locul unde s-a produs stimulvl dureros 3 - reactioneaz la stimuli durerosi pric flexia unui membra, fii orientare spre locul dureros. 2 reacfioneaza la stimuli durerosi pri extensia membrelot 1 nici o reacfie motorie Prin totalizarea notelor de la cele trei date clinice, pacientului poate prezenta: = nota maxim 4+5+5 = 14 - nu este coma -notaintre 9-13, ~ coma reversibila -notaintre 6-8 = coma profund’ -nota inte 3-5 = coma grav uantificarea gradului de invaliditate se poate aprecia dupa Seala Rankin: -Gradul I bolnay independend ~ fird deficit motor; -Gadul IT - bolnavul se ingrijeste singur- deficit motor moderat: ~ Gradul ITI ~ bolnavul necesit8 o persoand pentru ingrijire- deificit motor sever; ~ Gradul IV- bolnavul este dependent de alte persoane- deficit sever (imobilizat ta pat ) 26 -Tratamentul HEA, {in faza acuta nu se face corectia brutali a TA ~ se monitorizeaza pacientul urmiirindu-se scBderea TA mai mare de 220 mmHg. dar nu se scade mai mult de 15% in 24 ore, ~TA se miisoara la 2 ore si se noteaz in foaia de observatie: ~ medicafia const in administrarea de hipotensoare per os, i.v. (Tertensiy, Enapril, Indapamid) sau sublingual (Nitroglicerina), - Tratament simptomatic: - antialgice: Algocalmin, Tromadol. - antiemetice: Emetiral, Metoclopramid, - Tratament hemostatic: ~ se urméreste pacientul permanent in primele 12 ore deoarece este perioada cu rise maxim de Tesingerare: ~ se administreazi Vitamina K, Adrenistazin, Etamsilat, Venostat si plasma doar in cazul in care exist tulburiiri de coagulare. - Tratament specific al hemoragiei subarahnoidiene: ~ Se combat stdrile de agitatie psihomotorie prin administrare de: -neuroleptice:Clordelazin, Haloperidol. ~-tranchilizante: Meprobamat, Diazepan, Napoton. -Reabilitarea dupa um accident vascular cerebral -este 0 parte important pentru o Vindevare reusitd. Jumatate din persoanele care au avut AVC pierd o parte din. independenta lor, iar 20% devin complet dependenti. Adaptarea familici la noua situatie este foarte importanta pentra vindecarea pacientului. Pacientul trebuie sa se implice cat de mult poatre in ingrijirea sa, desi are tendinfa de a-i {asa pe ceilaiti si preia controlul. Depresia este freeventé dup’ un AVC, dar este important ea pacientul si accepte c& aceasti ci aceasti exista gi si incerce si giseasca o rezolvare a ei, 27 Masajul este o proceduri manuaki sau mecanic’, ce are actiune calmanta, hiperemiant’, de intensificare a metabotismul bazal, stimularea respirafiei si circulafiei, sedarea nervoasa si favorizarea somnului. combinatie de terapie fizica (migcari active sau pasiva, mobilizare si exercitii de mers cuu cadrul sal ria), logopedie (exercitii de vorbire cand apare afazia sau dizartria), terapia ocupationalai este utilé pentru cum ar fi: spalarea, imbracarea gi alimentarea D. Tratament neurochirurgical 1m cazul in care se ia in considerare o interventie chirurgicala dupa un ave cerebral, tactorii majori de decizie sunt: varsta, starea de sindtate actual, Chirurgia nu este recomandati ca parte a tratamentului ini'ial sau a celui de urgent a unui AVC Tratamentul neurochirurgical se practic’ in hemoragii cu voium mai mare de 60-80 em3 in scopul evacuiirii hematomului, drenejului ventricular ablatia unei malformatii vasculare ( pentru a se reduce siscul producerii unui nou AVC). Deoarece in evolutia hemoragiilor subarahnoidiene sunt citate numeroase recidive care au loc, in majoritate, la 2-3, siptimani de la primul puseu hemoragic, se admite ca intervenjia neurochirurgicalt s& se fac la 1-2 séptamani de la debut, in scopul de a preveni o nous hemoragic. Ablatia chirurgicali nu este necesaré decét in cazuri rare. Actul chirurgical poate lisa sechele majore.[4,p263.66: 8, pg.134,137). 10 EVOLUTIE, COMPLICATIL, PROGNOSTIC. Gravitatea evolutiei si a prognosticului este dats de de rmatoarele elemente; etatea {naintati, hipertensiunea arterial malign, debutul brutal, coma profund’,hipertermia inalti, ictusurile repetate, precocitatea escarelor,paroxismele convulsive care insotese ictusul, hemoragiile retiniene, LCR intens — sanguinolent, aparijia infectiilor (in special bronhopulmonare si urinare) wu desetis mai multe faze: -Evolutia acuta bifazicd- cu debut bruse cu denivelarea statii de cunostinta gio semne focale, tablgou ce dureazi clteva zile, dupa care urmeazai o agravare progresiva. 4 -Evolutia acuta trifazica — aici se adauga 0 revenire, urmati de o a doua intensificare a simptomatologiei. /olufia hiperacuté- eu inundare ventruculard, ducind la deces intr-o perioada de citeva ore, -Evolutia cu complicatii extracerebrale-(cardiace. pulmonare, hemoragii digestive), de obicei cu prognostic nefavorabil. Prognostieul- hemoragiei cerebrale este dezastruos, atit prin mortalitatea ridicata, cit si prin sechelele grave la cazurile care supravieluiese, Mortalitatea este estimata la 60-80% din cazuri: din asamblul cazurilor letale 65% mor in primele trei zile, 90% in prima stptimind, iar restul peste pind la 4 saptamini. In hemoragia supraacutd- mortalitatea este de 100 % in primele ore maximum in primele 3 zile prin fenomene de suferint& a trunchiului cerebral consecutive edemului mare emisferic. In hemoragiile acute si subacute rata de mortalitate este mai redusd. Cazurile de hemoragie cerebrala care supravietuiese rmin cu grave sechele: recuperarca funetionali este mult redusi, iar 0 parie dintre hemiplegici au gi afwzie. Prognosticul indepartat este similar, cici dintre supraviefuitori mulfi prezinta recidive letale.[5,pg 96.97]. rersonesaiennneen CAPITOLUL -li- PARTEA SPECIALA 2.1 -Rolul asistentului_ medical in preveniren accidentelor vasculare erebral Rolul asistentului medical in ingrijirea pacientilor cu AVC hemoragic se bazeaza pe recunoaslerea modificarilor clinice ale afectiunii, de a pregati pacientul pentru examinari neurologice deasemenea participarea la efectuarea actelor de inevestigatii: recoltiri sanguine, usinare, F.E.G. electrodiagnosticul neuromuscular, explorarea radiologic a craniului sia coloanei vertebrale, scintigrafia cerebrala, tomografia computerizaté pe urma efectuarea tratamentelor: administrarea medicamentelor pe cale parenteraki, pe suprafaja tegumentelor, oxigenoterapia si deasemenea regimul alimentar este foarte important..Educafia sanitard consti in: ~Profilaxia primara: Se adreseaz& tuturor persoanelor eu factori de rise pentru AVC. Sopul preventiei primare este de a anticipa evenimente majore ca boala. Profilaxia unui now accident vascular presupune schimbarea stilului de viata. Pe King administrarea regulat@ a unor medicamente se recomanda urmatoarele: -exercifiul fizic regulat pentru ca pacietul sf scada in greutate: -limitarea yi chiar renunjarea 1a consumul de alcool, cafea, tutun, grasimi animale, alimente proc esate, dulciuri concentrate, - consumul zilnie de fruete si legume, bogat in fibre. Cel de-al doilea pas este abordarea individuala cu scopul de 4 detecta hipertensiunea auteriala si fibrilatia arterial si de a introduce un tratament specifi 30 = Profilaxia seeundai Se refer la pacientii cu rise de AVC si consti in terapia ce trebuie aplicate la indicatia medicului pentru a preveni un AVC. ‘Sunt recomandate urmatoarele clase de medicamente; - medicafia cu actiune antiplachetard (inhib& agregarea trombocitelor, care pot forma ‘twombi). Aspirina este cel mai des folosita in acest scop, existind multiple studii medicale de specialitate care au dovedit eficienta acestuia in profilaxia accidentului vascular cerebral si al infarctului de miocard: - medicajia anticoagulant, care trebuie administrata zilnic si necesit& monitorizare lanari a timpilor de coagulare pentru a preveni séngerdrile secundare supradozaiii ( anticoagulantele cel mai des folosite in profilaxia accidentului vascular cerebral sunt dicumariniele). - medicatia hipocolesterolemianta este reprezentanta prin 2 grupe de medicamente care sunt folosite in tratamemtul dislipidemiilor, statinele care scad pivelul colesterolului si fibra care scad nivelul trigliveridelor. = medicafia antihipertensiva este reprezentati de 4 grupe medicamentoase si anume: inhibito enzimei de conversie a angiotensinei (IEC), blocantii receptorilor de agiotensia I, agentii beta blocanti si diureticele. Asistentul medical are un rol important i realizarea terapiei corespunztoare pentru prevenirea AVC-urilor~ va face tratament corect si la timp pentru afectiunile ce repreyint[ un factor de rise in AVC (afectiuni cardiace, cardiopati), = va recolta analize la indicafia medicului si se va institui tratament medicamentos si igienico-dietetic in caz de modificari patologice. ~ se va face profilaxia si tratamentul atacurilor de migrend. - pacientii cu afectiuni neorologice trebuie suprevegheafi, efeetuanduse control periodic pentru evitarca complicafiilor. - Profilaxia tertiard: Prevenfia tertiara const in reabilitarea pacientului dup& AVC pentru a imbunatafi calitatea viefii. Recuperarea in AVC este rareori completii gi se estimeazi c& 40% din pacienfii care dupa AV locuiese aca necesit ajutor in viaja de zi cu zi, Asistentul medical trebuie si urmireasc’ cresterea gradului de independent a indivizilor, faforizand integrarea lor in societate Reuperarea pacientului poate fi destul de dificila, find necesare © ribdare si gandire pozitiva pe tot parcursul acesteia. Srijinul moral si fizic din partea familiei si prietenilor este de asemenea foarte important in reabilitarea pacientilor. Masutile de profilaxie a accidentelor vasculare cerebrale nu se aplici pe perioade scurte, de manier ci presupune tratament sustinut side durati al tuturor faetorilor de tise - Activitatea asistentului medical este impartita in masuri cu- rol propriu. -rol delegat. a)-MASURI CU ROL PROPRIU: -Masuri de_urgenta:- inlaturarea imbricdminjii incomode, ~ scoaterea eventualelor proteze mobile gi permeabilizarea calor respiratori - lanevoie, oxigenoterapie, - agezarea in pozitie decubit lateral, de partea sibatoasi sau decubit dorsal cu capul 1a 30°. -Indepartarea,,curiosilor, si solicitarea ambulanfei- in funcyie de locul accidentului , -Monitorivarea: - respiratiei,TA, pulsului, culorii tegumentelor $i mucoaselor, solesterolului, -tempretaurii corporale supravegherea diurezei si scaunului (Ja nevoie un laxativ), -regim hipocalotic si hiposodat-in AVC prin ischemie cerebral’, = regim hipolipidic- in AVC prin hemoragie cerebrala, alimentatic pasiva si hidratarea per os sau prin sonda endo-nazala (Ia nevoie). -efectuarea bilan{ului ingesta-excreta:limitarea ingerdrii in exees a lichidelor, supravegherca eliminarii, -prevenirea edemelor, -Pentru deficitul motor: -schimbarea pozitiei cu sustinerea necesara, 32 - mobilizarea prin exercitii pasive apoi migedri active: masaj al regiunilor expuse, -asigurarea pozitiei fiziologice: sustinerea segmentelor afectate cu suluri, pee ete, -prevenirea escarelor, -plasarea alimentelor, apei pentru a putea fi accessibile cu partea sinéitoasi, Pentru deficitul senzitiv-dact existd deficit vizual compensarea lui (apropriere ocbelati), - protejarea pacientului de a veni in contact eu focul, apa fierbinte sau alte surse de traumatism, -educarea pacientului si poatd aprecia caracteristicile obiectelor nur numai prin atingere, -educarea pacientului sa verifice, vizual pozitia partilor corpului, -reducere: junii stimulilor care pot s& distraga pacientul, -Pentru deficitul de comunicare- ocinnaenteniibbianatta ncurajarea pacientului sa comunice folosind gi alte mijloace decat vocea, -asistenta medicala va ruga pacientul si repete diferite sunete ale alfabetului, -asistenta medicaki va vorbii clar, folosind cuvinte simple, 4 cuvintele -asistenta medicalii va incuraja pacientul si folose pe care si le aduee aminte, -Pentru_deficitul imelectual: ise oferti pacientului toate informatiile care sunt necesare, -se impart activitatile pe pasi/trepte, -pacientul va fi protejat, -anturajul va fi educat s& nu astepte Iucruri nerealiste de la pacient, -anturajul va fi educat si nu reproseze pacientului ineapacitatea de a calcula, de a gandi abstract, Pentru deficitul emotional- -asistenta medicala va explica pacientului cf lal ilitatea emofionala este datorati boli, 33 respectaté demnitatea, -asistenta medical va reduce factorii de stres, -asistenta medical va sprijinii in permanenta pacientul, -Pentru mentinerea igiengi-asigurarea igienei personale (toaleta parfiald la pat), -asigurarea lenjeriei curate (de pat si de corp) de cate ori este necesar, -Evaluarea gradului de invaliditate: -gradul I: independent, -gradul I:deficit uyor (poate efectua majoritatea activitatilor, merge), -gradul Il:deficit medin (poate efectua cu dificultate majoritatea activitiqilor, are nevoie de suport, merge cu dificultate), ~gradul IV: deficit sever:dependent, imobilizat la pat -Linistirea, calmarea_pacientul i_si_a_familiei: explicarea necesitatii colaboririi cu echipa ‘medicala pentru recuperarea eét mai rapida a pacientului (fizioterapie, kinetoterapic). si-gi modifice stilul de vial reduc consumul de sare gi grisimi animale, in greutate, si renunte la fumat, -evitarea pilulelor contraceptive dupa 35 ani, -Explicarea necesitatii administravii tratamentului pentru o perioada Iungi de timp: 4-6 luni. -Comprese reci la nevoie. b)}MASURI CU ROL DELEGAT: -Particularita(i la examenul clini -Recoltéri sanguine (HLG,VSH, timp de protrombina, ionograma, R.A, fibrinogen)- raunervil sau cloniding Ja volori T.A, mati ( si pentru combaterea edemului cerebral), 5 sme tame -Se_pregateste_pacientul_peptru_alte investigatii_paraclinice: L.C.R., examen fund de ochi, E.E.G., arteriografie cerebrala si tomodensitometric, Admini rarea i.v. de furosemid (2-4 fiole) la valori foarte mari, Tr ul. mentul_in vasodilatatoare -pentoxifilin, sermion, cavinton, anticoagulante: heparin (sub controlul timpul de coagulare) sau trombostop (sub coontrolul timpului de protrombin), -antiagregante plachetare (aspirin’, dipiridamol, ticlopina, clopidogrelul), -endarteriectomia carotidiana-in stenoza severa de artera carotid’, -ibrinolitice (streptokinaz, urokinaza), -ameliorarea metabolismului neuronal: piracetam _-Tratamentul in H.C.:___- administrarea de hemostatice si combaterea edemului cerebral, -tratament chirurgical-hematoame, ~combaterea cefale Igocalmin, tramadol, -combaterea varsiturilor: metoclopramid, -Montarea p.i.v. cu Ringer lactat (nu ghicozi-mai ales la glicemii peste 120-150mg%), Administrare de electroliti (conform jonogramei gi R.A.) -Reducerea edemului_cerebral:- manitol 20%(0,5-1 g/Kge/zi, in - cortizonice: Dexametazond -1+4 fiole/zi evoie prin _cateter: in_ischiurie- sondaj vezical, i ntibioticelor la instalarea fe -Mialgin_sau_plegomazin, -Tratament_chirurgical: trombendarectomie, anastomova intra si extracraniand, -Recuperare prin terapie si_reabilitare:fizioterapie, terapie ocupafionala, terapie corectoare a modutui de a vorbi.[4,pe45,46] 35 pr ~Rolul asistentului medical in ingrijiriea pacientilor cu hemoragie cerebrala. In procesul de evaluare si tratare al pacientului trebuie si finem seama de: | Recunoasterea precoce a semnelor si simptomelor. medical ‘ontrolul rapid si accesul la asi 3. Conduit de urgent 4, Transportul pacientului intr-un serviciu medical. Evaluarea stavii pacientului si inifierea unui tratament optim In recunoasterea semnelor si simptomelor un rol important il detine educatia populatiei cu tise gi a familiilor lor. In general pacientii sunt adusi cu intérziere la spital, mai ale cei care locuiese singuri sau cei la eate ictusul se instaleaz in somn gi astfel se pierde un interval de rtm prefios. Accidentul vascular cerebral hemoragic trebuie considerat ca 0 urgent de gradul I, deoarece chiar si terapia cea mai bund devine ineficienta sau chiar dezastruasé daca este administrata prea tarziu, De a eea, atét asistenfii_medicali cat yi persoanele din jurul bolnavului eu rise, ire 4 cunoascd urmitoarele tulburéti care pot indica o posibila hemoragi cerebrala: cefalee violentd, grequri, vertij, varstituri, tulburati de vedere, tulburiti de echilibru, HTA, deficite motorii, episoade confuzionale, dizartre. In unele cazuri pot exista gi sindroame prodromale ce preced cu cateva ore, zile sau sipttimani instalarea marelui accident. Acestea se caracterizeazii prin: cefalee, ameteli, virsituri, parestezii, dizartrie, obnubilari pasagere ale vederi Conduita de urgent este legat de locul de manifestare. Accidentele survenite la domicil impun un discemamant referitor la alternativa transportarii la spital Transportul unui bolnay cu hemoragic cerebral mai ales in primele ore, are consecinje grave, de aceea este important recunoasterea simptomelor, mobilizare, asezare/targi, transport adecvat, ftir migcdri bruste, ete. Pani la venirea medicului asistentul medical va efectua ummaitoarele masuri: - va elibera bolnavul de orice strinsoare: desface pasturii, cravata, cureaua, 36 = scoate proteza dentard. - urmaireste respiratia si elibereaza cdile respiratorii prin: diferite pozitii (decubit lateral), hiperextensia capului si tuxafia anteriard a mandibului impreund cu baza _limbii pentra degajarea orificiiului glootic, curafires. orofaringelui, aspirajie si introducerea pipei Guedel. - asistentul va masura: tensiunii arterial, pulsul Accidentele survenite pe strad sau la locul de manci impun transportarea cu mijloace corespunzzitoare la spital, unde se face examen neorologic. Asistentul_medical are urmatoarele obligati: 1. Supravegherea functiilor vitale si vegetative, ~Monitorizarea_respiratiei: Pentru o buna oxigenare a pacientului este becesaré asigurarea permeabilitifii c&ilor respiratorii superioare se realizeaza prin: iberarea cavititii bucale de resturi alimentare, indeparterea protezei dentare, aspirarea seeretiilor faringiene ~asezarea pacienfilor in pozitie de decubit lateral. - umidificarea aerului, ~ hidratarea adeevati a pacientului ~ administrarea de bronhospasmolitice (Miofilin) si fliudificarea secrefiilor bronsice (cu nucolitice) la indieafia medicului. - schimbarea pozitiei corporale. - la nevoie se administreazi oxigen pe mascd sau pe sondi nazala 4-6 tiui/minut, alteori tubatie endotrahealat in vederea ventilafiei mecanice EKG. sculard si anume: se urmireste TA, pulsul, freeventa cardia ‘onitorizarea cardio-respiratorie este meniti si asigure mentinerea normocapneci si a TA 2 valori normale sau usor crescute. Pozitia pacientului in pat este cu extremitatea cefalicd

    You might also like