You are on page 1of 13
Nerespectarea Standardelor de Stat este urmarité conform Jegij. Reproducerea, interzisa. 4 Pag, PRESUL LE! 3,25 STANDARD DE STAT EDITIE OFICIALA STAS 816-80 REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA . 7 Intocuieste : TUBURE SE PIESE DE CANALIZARE STAS $1071 8 : DIN BETON SIMPLU Clasiticares altanumertes um coxcs reBES TUYACN Et Pat ory IE RAH ASTIE ATOLL E HARTA Ie THM 13 OBLIK- AND FITTING DE CANALISATION HOBEHHOCO BETOHA 1 GENERALITATI 1.1 Obieet si dom iu de aplicare Prezentul standard se refers Ia tuburile si piesele din beton simply, folosite pentru. canalizari gi alte utiliziri, eare functioneaz’ cu scurgerea liber’. OBSERVATIE — Prezentul standard nu se referd la Uuburile folosite In medii agresive fa} de heton. 1.2 Clasifieare 121 Tuburi 124.1 Dupi forma seotiunii, tuburile se clasified astfel : — tuburi eu sectinne circular, simbolizate eu Cj — tuburi cu sectiune ovoidt, simbolizate cu O. 1.2.1.2 Dupa forma imbinivii tuburile se executd in doud ¥ — tuburi eu muti, simbolizate eu m, sau m,; — tuburi eu cep gi buzit, simbolizate’ en b. Dupa modul de asezare, tuburile se exeeuth in dows forme : — tuburi find talpi, nesimbolizate ; — tuburi eu talpa, simbolizate cu t. OBSERVATIE — Tuburile cu sectiune ovoid se executd numa in varlunta cu cep si uz, eu talps, sim- Dolizindu-se pumal forma sectiunih 1.2.1.4 Dupit modul de executare a imbinirilor, mufele se clasi — mnufe pentru imbiniri umede, simbolizate eu m,; — mute pentru imbinari useate, simbolizate cu m,. awtfel : Diese de legatura Piesele de I — eoturis — ramific elturd de uz general 122.11 Dupi forma seetiunii, ramificatiile se elasified astfel : — ramifieatii cu seetiune eirewlari, simbolizate eu C ; — Tamificafii eu seetiune ovoid, simbolizate en O. 1.2.2.1.2 Coturile se executi numai en sectinnes circular Aprobat : Elavorat inipial in 1919 Data intrarii DECRET AL CONSILIULU! DE STAT Revisutt in 1954; 1957; 1963; Nr. 174 din 30 iunie 1981 wrn st 180 1981-12-30 vigoare: ss TASS 1.2.2.3 Coturile si ramificatiile se executa in ur simbolizate cu in; buzi, simbotizate eu — simple (fir imwit xi fii cep si buzi) ~ numai ta coturi —- simbulizate simple 2.2.14 Ramificatiile se executd in dous forme: amificatii Hirt talpi. nesimbulizate 5 — ramificatii ew talpa, simbolizate ent. vitourele varia 1 1.5 Coturile se exeeuti numai fir talpa 2.1.6 Ramiticatiile cu talpa se executh pentry dou 2 STAS 816-80 Exemplu de notare prntey un tub cu seefiune ovoid, eu cep si bux’. cu talpi avind D= 600 st H tungimea de L== 1 im 900 si Tub © (600 = 900) x ¥ STAS 816-80 1.3.2. Notarea pieselor de legitura se face indicind forma, sensul (aculo unde este eazul), unghiul, dia inditimea) si numiarul prezentului standard. Exempla de notare peutru o ramifieatie dreapta. 1a 43°, eu secflune ovoid’, eu cep sl bud, cu talpd, cu D = 600, = 800 si Dy == 150 denumirea piesei, forma sectiunii, varianta, netrele nominale (pentru tuburile ovoide si Mamificatie 45° V0 600 x 900,150 STAS 816-60 Exemplu de notare pentra un cot cu muti, ta 43°, cu seefiuine circulars st D Cot C45? my MOOSTAS 816-80 Exempla de notare pentew o xt 00 de scurgere avind tubul drept cu langimea L Gud de seurgere 700 SEAS 816.80 = 700 2 CONDIJIL TEHNICE DE CALITATE Dinensiuni in ann 1 Forme gi nsiuni Li Tuburite cn scetiune circulant, corespundit fig. 1, fig. 2 gi fird talpi, cu mufi pentra imbiniiri umade, trebuie si belulni 1 =~ sias 8. Tabetul t Diametru, D | Abateres ta perpendieu- Taritatea abate | “romtaie, | 1% limi eet Lungimea | Crosiimea + OBSERVATI—Z Forma qi dimensunite zonelor de imbinare (cotele @, s,, 91) vor fi conform cataloagelor producitorilor. Abater! limita la cota a + 5%- Abateri limltd la cotele 9,91 3g £2 mm. 2 Ca acordul pirtilor se pot produce tubur eu diametral de 1200 mm si lungimea de 2500 mm+ 2.12 | Tuburile cu, secfiune circulars, fr talps, eu mufl pentru imbinast seate, trebuie st corespunds fig. 3, fig. 4 si tabelului 2. Fig. 4 Tabetul 2 Diametral, » | Abaterea 1a perpendict= | pangimen | Grosmea Taritaten | TE" | peretitor. | anaten | supra | ay nominat | ‘Batet | “Hontate | 4% | pe ax 1 000 1300 1500 2000 2 500 OBSERVATU: 1 Forma sé dimenstunile zonclor de Imbinare (cotele a, ay, ys %3, 4, #1 fy) vor Ml contorm cata Voagelor producttorilor. Abatert limit Ia cota a: + 5% ‘Abateri limit la cotele s 41 $4 & 2 mm. 2 Cu acordul partilor se pot produce tuburi cu diametrul de 1200 mm sl lungimea de 2500 mm. “STAS 816-80 -at e 2.1.3 Tuburile ew secfiune circular’, eu cep si buzk, {rd talpi, trebu fig. 6 si tabelului 3. Fig. 8 Fig. 6 Tabelut 3 Diametrul, D | Abaterea Ia Cep si buzit perpendicu | 5 sagimea, | Orosimea 7 Taritatea gimnea, | eretilory is abateri suprafetei 1% La abatert abateri nominal | ini) “fomtle main. |nominata) *bater nominal | sa 200 23 3 aw | 2» | 22 9 4 300 #4 4 * 36 a a2 13 5 1000 ;: : 22 400 +4 4 2 zo | +2 | 3s 6 500 +5 5 50 a2 | as | a9 6 2.1.4 Tuburile cu sectiune circulari, eu talpd, cu cep si uz, trebuie si corespunda fig. 6, fig. 7 si tabelului 4. Dameiwi b | Ai] Sinica] Paha IPERS | tame | tr, [enna (tbe |=] suprafetel 7 h ) sitaipay! | aba-| aba- ® mie | “teri | min, £1 nant | ate) BEA | & far | STAS 816-80 uscate, trebuie a Fig. 8 aba s Diamsins, D | Abatere ceoumea | Dimensiunile Utpih ; inte” | engines eo Fe Tavaten | mpraeit | a °. | mee ee ! \ i i I | wo | aa 4 6 20 5 i 400 44 4 2500 50 320 78 122 500 +5 5 ss | t00 99 133 OBSERVATIE — Forma si dimensiunite zonelor de imbinare (cotele. a. sh. ay. b Sy Sa, f 31 fy) precum si cota Ly vor fi conform cataloagelor producatarilor, Abateri limita la cota a: = 5%. ‘Nbateri limita la cotele 5 gs uburile cu seefiune ovoidi, eu cep si buzi, cu talpi, tebuie si corespunda fig. 6, 10 sf tabelufui 6 STAS 816-80 abet 6 Dimensiuni, Dx at | Abatert ta eretilor = - Perpendit | sages va potta | Latimea | i iaitates BI | tetera, | atta | tips, Tat m Tn vateri | SUPrafetei 1 Ib talpa, i 101 aba- nomi- | 428° nominaie | Sfateg | frontale | = 4% | Gi, | MPR |g |momic| ten | min. [nomi ten pe ant a vinta venta 500 x 750 5 | 5 a | a | sa0_|_2s_| | 26 “| eoox oo +6 | 6 roo | 74 | 8 | 3% | ao [ea] ww | 7 800 x 1200) £7 7 2500 cy 122, 490, 38 | +4 39 a) +? 1000 x 1800] 8 3 | no | ue | om | a faa] as) o 2.4.7 Cu acordul parjilor, tuburile pot avea lungimi mai mari de 1m, multipli. de 0,5 m, menfinind abaterile limiti de =: 1%. 218 Coturi 21.8.1 Coturile cu mufi trebuie si corespunda fig. 11 gi tabelului 7. In ceex ce priveste mufa, aceasta trebuie si corespundi fig. 2 i tabelului 1. Tabelut 7 Diametrul, D Lungi- Raza, | “mea, ? Ly abateri seminal | at =1% soo | +2 | 250 195 150 42 | 300 295, 200 #8 | 400 315, 250 £3 | 500 390. 300 £4] 600 470 .2 Coturile cu cep si buzd trebuie s& corespundi fig. 12 si tubelului 7. In ceea ce priveste si buza, aceasta trebuie si corespunda fig. 6 si tabelulai 3. 21.8.3 Coturi simple : — coturile la 60° trebuie si corespun — coturile la 90° trebuie si corespuni -T- STAS 816-80 249 Ramifieatii Ramificafiile se pot executa la 45° conform fig. 15, fig. 16, fig. 17 i fig. 18, cu diame- trele conform tabelului 8. Tabelul 8 Diametrul ramificatiet | 100 150 200 {D,) 2.1.9.1 Ramificatiile ou sectiune cireulara, cu mufa, trebuie si corespundit fig. 15 gi tabelului 8. In ceea ce priveste mufa, aceasta trebuie 8 corespundi fig. 2 si tabelului 1. . 2.1.9.2 Ramificagiile cu sectiune circulars, cu cep gi buzil, {rk talpA trebuie sé corespund’ fig. 16 si tabelului 8. Cepul si buza trebuie si corespunda fig. 6 si tabelului 3. Fig. 16 2.1,9.3 Ramificagiile cu sectiune circulari, cu cep si buzd, cu talp’, (stinga sau dreapta), trebuie si corespund’ fig. 7 si fig. 17 si tabelelor 4 gi 8. Cepul si buza trebuie si corespunds fig. 6 si tabelului 3. STAS 816-80 8 ee .4 Ramificatiile cu sectiune ovoida (sting sau dreapta) trebuie si corespunds fig. 10 gi fig, 18, tabelelor 6 si 8. Mufa ramificatiei trebuie si corespund’ fig. 2 si tabelului 1, iar cepul si buza trebuie si corespunda fig. 6 gi tabelului 3. Tabelul 9 1000 ‘Lungimea L g AL Piesele pentru eiminele de vizitare vor corespunde fig. 22, fig. 23 gi fig. 24, “4 ACA B-B c-c 22 Aspect ‘Tuburile gi piesele de canalizare trebuie si aibi suprafefe interioare si exterioare cu aspect de beton nesclivisit. Suprafata interioard trebuie si fie neted’ si si nu aibA defecte. Pe suprafata exterioar’ se admit mici fisuri de contractie, distribuite neegal, dack nu au influent asupra calitStii, astfel ca la lovirea cu un ciocan de max. 200 g si se obfind un sunet clar, nedogit. . Racordirile laterale trebuie si fie executate neted in interior. 23 _Extremitijile tubului trebuie si aib profil corect, fri neregularitafi, iar supra- fetele frontale ale tubului trebuie s4 fie perpendioulare pe axa tubului, in limita abaterilor previzute in tabelele 1, 2, 3, 4, 5 3i 6. In interiorul tuburilor, abaterea de la rectilinitaten generatoarelor trebuie si nu depa- ease 10 mm. 2.4 — Impermeabilitatea ‘Tuburile se consider’ impermeabile daci la incerearea de la pct. 4.3.1, la © presiune de 5 m H,O, timp de 15 min, indeplinese condifiile previizute in tabelul 10. Valoarea medie a pierderilor de api determinat& sub presiune, trebuie si indeplineasca, conditiile previizute in tabelul 10, iar rezultatele individuale nu trebuie si difere de medie cu mai mult de 30%; aparijia de pete umede sau picituri izolate pe fafa exterioars a peretelui tubului nu constituie motiy de rebutare a tubului. . Tabelul 10 "Tuburt eu sectlune cireulard | Tuburi ou seetiune ovelda Picrdere de api la | | Pierdere de apa ta presiunea de 5-m 40 ipresiunea de 5m HO Diametrat |"! pimensiani, nominal, | cm?jm | nominate, | em2/m ayant >. angie Died | wngime | Sta mm | Ga tuba | mim | (a taburi | t0prateta intreg), | 3° incen | oa je incercare, ma max. ; cem?jdn suprafaga de incereare, 100 swer | 1600 x 900 800 x 1200 1000 x 1500 STAS 816-80 ~ — STAS 816-80 —10— 2.5 Absorbjia Absorbtia totalé de aj maximum 6%. determinati pe cioburi de tub, conform pet. 4. 2.6 Rezistenta in compresiune pe generatoare Tuburile din proba, avind o vechime de 28 zile, incereate conform pet. 4.3.3. trebuie si indeplineascd condifiile ‘de rezistentA previzute in tabelul 11, Tabetul 11 ‘Tuburi cu sectinne Tuburi cu sectiune ireland ovoid Diametre | Incdecarea | Dimensiuni | tnedrcarea ‘nomin ‘minimd, | nominale, | minima Dy Dx i, P mn mn Nim 100 24.000 150) 26.000! so0x 750 | 46.000 200. 27.000 250 28 700 50 30.000 | G00 900} 51.000 400, 32.000 _ 500 35,000 ‘300x120 | 63 000 600 38.000 1000x1500 | 72.000 OBSERVATIE — Valorile din tabel nu reprezint& capacitatea portanté a tuburilor asezate In sant. Materiale Cimentul trebuie s4 fie de marci minimum 30. 2.7.2 Apa, conform STAS 790-73. 2.7.3. Agregatele trebuie si indeplineased conditiile prevazute de STAS 1667-76 cu urmi- toarele preciziri : — mirimea agregatelor gi eurbele de granulozitate trebnie si fie conform retetelor de fabricatie pentru fiecare tehnologie in parte. 2.7.4 Betonul trebuie si, aib’ marea cel putin B 250. 3 REGULI PENTRU VERIFICAREA CALITAfII 31° Controlul calitigii tuburilor si pieselor de canalizare din beton simpli se face prin Verifiedri de lot si periodice, pe loturi de aceleasi form& a sectiunii, yaricutd, forma si dimensiuni. - 32 Verificirile de lot se efectueazt pe fiecare lot in parte si constau din : — verificarea aspectului ; ~~ verificarea dimensiunilor. 3.3 —_Verificarile periodice se efectueazd pe unul din loturile cu 0 vechime de 28 zile (sau eu rezistenta asigurati), supuse controlului in perioada respectiv, pe minimum 3 tubori din lot, alese la intimplare gi constau din : — verificarea impermeabilitafii, 0 dati la 6 luni; — determinarea absorbyiei de apa, o dati la 6 luni; -~ determinarea rezistentei pe generatoare, o datd la 6 luni; — verificarea rectilinité}ii generatoarelor din interiorul tuburilor, o daté la o lund. OBSERVATIE — Aceste verifictrl se pot face $i Ia alle termene mal seurte, previzute prin contractul tntre arti 3l contra cost. 32 Verifiearen formei, aspectului, dimensiuniior si abaterilor dimensionale se face prin Goutrol statistic prin atribute conform STAS 3160-72, cu urmitorii_parametri: No = ZZ, 4QL =2,3, plan dublu de control normal. Volumul lotului, volumul esantionului si conditiile Ge’ acceptare sau respingere a lotului sint indicate in tabelul 12. recerea la alt grad de severitate se poate face in.conditiile stabilite prin STAS 3160-72. ‘Tabelul 12 + Numar de bucat Numir de bucdti necorespunzitoare din necorespunzitoare din Voturnul Fimul esantion, care determina: | Volumul ‘ambele esantioane, primalui esantionalui | considerate Impreund, egantion, Suplimentar, | __e2f¢ determing : ‘numir ‘uma 7 Ducati | acceptarea | respingerea | tuarea | bueati | acceptarea | réspingerca Totuul, .| “ Totulut, | esantionutal Totuiul, | loturut, max.’ | mia,” | suplimentar max. ‘min, ‘Volumul lotului, ‘mumdr bucdti 151... 281... 2 sau 2 501.1200 | 82 1 4 2 sau 3 32 4 5 Loturile respinse se pot prezenta la o now verificare dupi verificarea bucatd cu bucata. 3.5‘ Dacia verifieirile periodice se obfin rezultate necorespunzitoare, incercirile se repet’ pe acelagi numir de piese. In cazul cind gi la a doua Ineercare se objin rezultate necorespunz’- foare, lotul se respinge gi se iau misuri pentru remedierea deficientelor. 4 METODE DE VERIFICARE 4.1 Verificarea dimensiunilor 41.1 Diametrele gi grosimile se misoard perpendicular pe axa, la cele dou capete. La fiecare capt se fac cite doud mAsurari gi ca rezultat se ia media oelor patru masuriri. 4. 4.1.3. Abaterea de la perpendicularitate a suprafefelor frontale pe ax& este distanfa maxim’ dintre o suprafati frontali a tubului si un plan perpendicular pe axa tubului, caro atinge cealalta suprafata frontal si se determin’ ca diferenta maxima intre patra generatoare dis- puse uniform pe cireumferinta. ‘Masuririle se fac cu instrumente de misurat obisnuite gi se rotunjese la milimetri intregi. 4.1.4 Verificarea rectilinitifii generatoarelor din interiorul tuburilor drepte se face prin misu- rarea a trei diametre, cite o misurare la fiecare cap de tub si o masurare la mijlocul tubului, executate cu gabloane si calibre tampon. Diametrul interior la mijlocul tubului nu trebuie si difere de diametrul extremititilor cu mai mult de 10 mm, 2 Lafimea talpii se misoaré la ambele capete si ca rezultat se ia media misurarilor. 4.2 Verifieares aspeetului 4.2.1 Verilicarea aspectului suprafetelor interioare si exterioare precum gi a locului de racordare se face vizual. 4.22 Modul de distributie a fisurilor de contractie se verified vizual. Afectarea calitayii struc- turii betonului de citre fisuri se verified. astfel : Tuburile uscate in mod obignuit, se asazii vertical pe un suport tare gi se lovese cu un cioean cu masa de maxim 200 g. Se considera corespunziitoare tuburile al cdror sunet este clar, nedogit. 4.3 Incercari fizieo-meeanice 43.1 Verificarea impermeabilitati Tuainte de incercarea la impermeabilitate tuburile trebuie finute cel pufin 24 ore in ap& dupa care sint introduse in dispozitivul de ineercare. Dispozitivul trebuie si prezinte posibilitatea de umplere a tubului cu api, de eva- cuare a aerului, de misurare a presiunii apei si de misurare a cantitifii de ap absorbiti. Tncerearea se face in trei trepte : 5 min la 1 m H,O; 10 min la 3 m H,O; 15 min la 5 m H,0. Aceste presiuni trebuie realizate la inceputul fazei de incercare si pot scidea in parte in timpul cit dureaz’ incerearen. Ca regultat se consideri cantitatea de api absorbiti, constatatd dupi terminarea ulti- mei trepte de incereare. Pentru determinarea impermeabiliti{ii se ia media rezultatelor a (rei determiniri. 432 Determinarea absorbyiei totale de apd la presinnea at- mosferica&. Se iau trei bueifi de tub pe cit posibil provenite din tuburi diferite si a cdror lungime, litime si grosime se mAsoari cu instrumente obisnuite de misurat. Rezultatele se rotunjese la milimetri intregi. Fiecare bucaté de tub trebuie si aibi circa 150 em*, grosimea peretelui trebuie si fie cit mai regulata iar marginile si aib& suprafata rupta. Epruvetele se usuc& in prealabil Ia 105°C. ..110°C pind la_masé constanti (m) apoi se cufundi incet, timp de 30 min, in apa distilat& pin’ se agaz& pe muchie, dup’ care vasul se completeaad eu api pind ce nivelul apei depaseste cu min. 3 em bucata de tub. Apa se incilzeste treptat pind incepe si fiarbi si apoi se mentine la fierbere timp de 0 ork. In acest timp, trebuie avut griji ca epravetele si rimin& in permanenti acoperite cu ap& si si nu se ageze cu partea netedd pe fundul vasului sau si se alture de peretele acestuia. Se lasii si se riceasci la 12°C. . .20°C impreund cu apa in care au fiert si dupa circa 24 h de la terminarea fierberii se scot din api, se inlAturi excesul de api de pe suprafat’, eu un burete sau en o cirp& umedé gi stoarsé si se cintirese, determinind masa m,. Absorbtia de ap’ se caleuleazi eu formula : % Absorbtia = ™—"™ 199 ‘m, masa epruvetei saturate cu apd, in g; m masa epruvetei in stare uscati, in g. Carezultat se consider& media aritmetici a valorilor obfinute la cele trei determinari. 433 Incercarea la compresiune pe generatoare. ‘Tuburile trebuie finute in stare umedi cel putin 24 ore inainte de incercare. Se reoomand& a se folosi cele trei tuburi care au fost incereate Ia verificarea impermeabilitdfii. Fiecare tub trebuie si reziste cel putin 1 minut la incirearea indieati in tabelul 11, Incerearea se face cu ajutorul unui dispozitiv eare permite aplicarea incireirii P pe generatoarea tubului intr-wn plan vertical care trece prin axul lui. Tubul se agazi pe o plack de baz rezistenta; intre tub si placa deaza se interpun dou’ grinzi de lemn tare, folosite drept suporturi. Pe partea opusi grinzilor suport se asazd o alti grind’ de lemn tare pentru trans- miteren uniform’ a ineircirii, Profilul grinzilcr din lemn tere va fi cel al tubului de incercat, conform figurilor 25 si 26 Prin dispozitivul de presare se aplic incircarea P care trebuie si se transmit uniform prin grinda de lemn tare, pe intreaga lungime a pirfii superioare a tubului. Inckrearea trebuie sk creased uniform, firi sceuri, astfel ca in timp de 2 minute 8% asigure valoarea presorisi. Ea se rotunjeste la 50 N/m gi poate fi sporit& pind la spar- gerea tubului, daci acest Iueru se consider’ necesar. In acest caz se face o descriere a modului in care s-a produs ruperea. Pentru evitarea erorilor din cauza denivelirilor tubului, este necesar ca in timpul incercirii s& se interpuni intre tub si grinzile de lemn, plici de cauciue de circa 5 mm grosime. AS SUERO Vata de nvirimen dinmetralui, vsuportuvilor b trebuie si fie ct Ds 300...4-2 25 mm; Suu. De 0D.. h SAN mn Wo P< LOUO...h = 85 mn; woo < D2. . bx 125 mm Distanta intre suporturi trebuie si tie de 0,80. D, Fig. 25 5 MARCARE, MANIPULARE, DEVOZITARE 51 TRANSPORT 5A Tuburile xi piesele pentru canalizaresdin beton simplu vor fi marcate la exterior prin zgitiere superficial eu wrmitoarele : — marea de fabrici a intreprinderii produedtoare 5 — data fabricatiei. Marearea se poate face gi prin stampilare sau prin vopsire cu o vopsea rezistenti, 1a ah. 5.2 Manipularea si depozitarea tuburilor se va face cu atentie, ferindu-le de lovituri si gocuri. 5.3 Manipularea se face in general eu mijloace de ridicare mecanizate. BA Se interzice cu desivirsire: descdrearea tuburilor prin eidere libert, manipularea tuburilor agitate prin trecerea cablului longitudinal prin tub sau cu cirlige Ta eapetele tubului, eivcnirea tuburilor intre ele sau de alte obiecte. Depozitaren tuburilor se face orizontal cu interealarea capatului cu muta (in eazul tuburilor cu muti), direct tub pe tub, sau prin intermediul unor reazeme de lemn, Depozitarea se face si pe verticali, cu conditia asigurarii planititii terenului de depo- zitare, 56 La transport tuburile se agazi pe suporti din lenm, iu eazul ambalirii pe mai multe Tinduri, suportii trebuind si se gisease pe aceiasi vertical. Se pot folosi kt transport si alte dixpozitive precum si alte materiale care si asigure tuburile impotriva deterioriri Tuburite eu diametral peste 500 mm se pot transporta si in pozitie vertical. x Fie re lot de livrare va fi insotit de documentul de cevitifieare a calititii, intocmit conform dispoaitiilor legale in vigoar 5.9 Tuburile se vor transporta dupi 28 zile de la data © cind au fost supuse hati tenta betonului la 28 zile «dau fost fabricate, iar in eazul tamente speciale de intiirive, la termenele cind se realizeazi rezis-

You might also like