poate constata : pierderea perceptici(anestezie), pe tie mai slaba(hipoestezie) si inatentie senzitiva cAnd stimulii dati simultan dreapta-stango nu suni percepufi pe o jumatate de fata, dar se percep cind excitatia este alternativa, reflexul cornean, ti mino-facial exprimat prin inchiderea ochiului prin (nervul facial) la atingerea comeei cu un fir de va cand bolnavul priveste in sus si fn partea opus Motorse face prin examenul motilitajii active a musculaturii inervate de trigemen :palparea muschilor maseteri si temporali in timpul contractiei lor prin stringerea dingilor Pentru pterigoidieni bolnavul este pus si fact migcare de lateralitate si de ductie a mandibulei Reflexul maseterin (trigemino-trigeminal ) este un reflex osteo- endinos. Se obfine aplicénd pe partea laterala a arcadei dentare inferioare un apisitor de limba. La lovirea cu ciocanul a apisdtorului, mandibula face o miscare de ridicare. Reflexu! poate sf fie abolit in leziunea nervului trigemen motor sau viu in sindromul piramidal. Leviunea nervului trigemen poate produce paralizie (in cadrul componente’ motorii) si nevralgie (in afectarea componentei senzitive). Parali unilaterala a trigemenului motor produce la deschiderea gurii devierea mentonului de partea bolnava prin acfiunea muychiului pterigoidian extern de partea sindtoasa. La inchiderea gurii si strangerea dingilor relieful si tonusul muschilor mascteri i temporali sunt diminuate, Bolnavul nu poate 84 fact migcarea de diductie de partea sinatoast. Reflexul maseterin este abolit de parte paralizat Paralizia bilaterala produce cdderea mandibulei si grave tulburari de masticatie. Tonusil muscular este abolit la contractia maseterilor si temporalilor. Apare atrofia musculara in fosa temporal bilaterala si Ia nivelul maseterilor, uneori fasciculatii musculare. Diagnosticul diferenfial se face cu pseudoparalizia din m jenia gravis in care tulburarile functionale se corecteazA pentru citeva ore dupa adminstrarea de anticolinesterazice(miostin saw mestnon). (| Nevralgn nervatu rigemen post een sau seeundartsimptomatis Nevralgia esenfiala de trigemen , apare cu predilecjie la varsta matura(dupa 40 de ani) predominant la femei (2/3 faja de barbati.). Etiologia boli nu este cunoscuta dar patogenic se considera posibilitatea unei zone de iritatie pe traiectul ramurilor periferice aso cu un prag de excitajie foarte scdzut al nucleilor trigeminali Clinic se manifesta prin : dureri violente cu caracter fulgurant de « curent electric », survenind bruse in ctize de durat’ scurté (secunde pana la 1 - 2 minute ). Intre erize nu persist nici o manifestare dureroasi sou de alt natura, Durerile apar lov izate pe traigetu! ramurilor senzitive ale trigemenulul s! doar © ional iradiazd in zonele invecinate (ureche . git, cealay izle pot apares 80.spontan, sau sunt declansate de divers factori ca atingerea mecanied a fefei a cavitait bucale jn actul masticatiei sau a unui curent de aer rece, Din aceasti cauzi bolnavul este in permanent anxietate, refuzd sé manance, si vorbeasc’ si-si protejeazd zona algica. in unele camuti bolnavii pot preciza panctul de plecare al durerii deoarece atingerea unor anumite zone poate declansa durerea (trigger) care sunt menajate ou mult grija de cite bolnay Fenomenele care insojese criza dureroasé sunt de natura motorie si veget 4, Se pot constata hemispasm al fefet gi secuse clonive la nivelul muschilor orbiculari (de unde denumirea de : « tie dureros al fotei) hiperemie a tegumentelor fee si @ conjunctivei cu hiperlacrimare. Examenul neurologic nu aratA tulburiri obieotive de sensibilitte, iar reflexul comean este intotdeauna prezent, Examenele paraclinice sunt normale, Evollia este variabild, uncori durerile eedeazA spontan pentru o peioada de timp, alteor sunt foarte rebele, cu tot tratamentul administrat(puténd duce lasuicid) ‘Diagostcul diferenialse face cu alte ali facial, dint care mai feeventamintim = simpatalgia fetei in care durerea cu caracter de arsura este mal continu’, semnalata la nivelul otbite! si se insofeste de react vegetative ca vasodilatati vasoconstrictie,léerimare.inoree, hipersalivatie : = hiperpatn din leziunea talamieS, dar care nu se limitea In fa afecteaza si membrele de aceeasi parte ; -psihalgia facial care face parte dintr-un talou clinic psthopatoid mai complex: ‘Tratamentul de elecjie este cu antiepileptice cu actiune pe durerea neuropald (carbamazcpin, gabapentin, oxcarbazepina,pregabalin). in cazuri mai rebele se recomand& corticoterapie, roentgenterapie sau tratament neurochirurgical: Nevralgia trigeminali simptomatics sau secundari apare ea o consecini® & uncr variate procese patologice decelabile, care afecteaznervul trigemen in segmentul si exo- sau endocranian. Clinic caracterul diferd de cel intlnit in nevralgia esenfald. In acest caz, pe un fond dureros continu, apar paroxisme dureroase spontan sau declangate de atingetea zonelor trigger”. Mai frecvent durereo este restrinsi la unul sau dou teritoi trigeminale. Examenul neurologic Pune in evidenta tulburiri obiective de afectare a nervulu trigemen prin apatifia’zonelor de anestezie, hipoestezie sau inatentie senzitivazreflexul comean este abolit cind teritoriul oftalmic este afectat Este posibila interesarea concomitenti a trigemenului motor. impreuna cu semnele de leziune la nivel trigeminal, se pot evidentia simptome de sufering in teritoril ator neryi erantent invecinati (facial, oculomotor extern, acustc). Cand Jeunes trigememulu se produce Ta nivelu! nucleilor intrunchiul cerebral, se pot asocia semne_piramidale, cerebeloase, vestibulare, tulburdri_ de sensibilitate la nivelul trunchiului si membretor. Ftiologia nevralgiei trigeminale secundare este polimorfi si in functie de sediul leziuniiAstfe: — Jeptomeningita bazalA, tromboflebita sinusului cavernos si anevrismul de carotid le nivelul sinusului cavernos; = procese patologice localizate la nivelul sténcti temporale, unde este situat ganglionul Gasser al trigemenului (dsteomielita, tumori);, = im unghiul postero-intem al etajului mijlociu al bazei craniului, procesele inflamatorit sau tumorale pot afecta ramura oftalmica si simpaticul pericarotidian (sindrom Claude-Bemnard- Homer), constituind impreund sindromul paratrigeminal Raeder; = tumorile de unghi pontocerebelos prezinta nevralgiitrigeminale la care se asociazA semne de suferingé a nervilor invecinati (VI, VIL, VIL, eic) si ulterior sindrom cerebelos si compresie a trunchiului cerebral; = eriunile intranevraxiale bulbo-pontine (ale nucleilor de origine si ale fibrelor intranevraxiale) sunt produse de scleroza in placi, siringobulbie, tumori, accidente vasculare Nevralgia nervilor dentari - forma particular a nevralgici trigeminale simptomatica este determinata de obicei de cauze locale: carii dentare, obstruare defectuoasi a canalelor dentare, ranuloame apicale cu procese osteomicltice, raumatisme maxilo-faciale. Durerile au in general ccaracter continu suferind exacerbari periodic. Se insojese parestezii si tulburdri de sensibilitate obiectiva (hipoestezie in tertoriul cutaneomucos inervat de acesti nervi). Nevralgia este limitat la nervul dentar inferior sau superior, in funcjie de localizarea factorului care a declansat-o Tratamentul este etiologic si simptomatic. NERVUL FACIAL(VIJ) Facialul este un nerv mixt, continnd fibre motorii, pentru muschii_mimicii prin ramura temporo-faciala, (frontali, orbicular al pleoapei, sprincenos, ai obrazului, buzei supericare, ai aripi nasului) si prin ramura cervico-faciald (buzei inferioare, mentonului $i losul gatului); fibre ‘senzitivo-senzoriale si vegetative grupate in nervul intermediar al lui Wrisberg (perechea VII bis). Acesta asigura sensibilitatea gustativd in 2/3 anterioare ale limbii pentru dulce, acru si sdrat, (fibrele senzitive inerveazi portiunea extern’ a conductului auditiv extern, pavilionul urechii si regiunea retroauricular’; flbrele vegetative se distribuie la glandele sublinguale, submaxilare si la glandele lacrimale. (fig.4)“Paralizia facial peri teri se produce in leziunea nervului facial sau a nucleului motor al facialului, localizat in punte. in repaus, trasaturile hémifelei de partea nervului lezat sunt sterse gi coborite. Pliurile fr infii_sunt estompate, sprinceana este mai coboraté, fanta palpebral mai deschisi, uneori cu asociere de ectropion, lucrimnile ‘curg pe obraz (epifora), clipitul este absent, luncori asociindu-se cu o congestie conjunctivala. Nara este mai turtita, santul nazo-labial sters, comisura labiala cobordta, saliva se scurge la coltul gurii, iar fruntea apare neteda si fra pliuri. La cfectuarea migc&rilor voluntare, asimetria fe | se accentueaz. Bolnavul nu poate increti fruntea, ocluzia palpebrala este imposibila sau incompleti, de partea paraliziei.Datorité. imposibilitati cocluziei orbicularului pleoapei se poate vedea in momentul inchiderii ochilor, deplasarea sinergicd a globului ocular in sus $i in afara (semnul fui Charles-Bell). La ardtarea dinfilor, orbicularul buzelor este tras de partea sdndtoasi si dinjii nu se vid de partea bolnava, Dacd incearea si umfle obraj aerul iese la coltul gurii de partea paralizici. Examenul pentru muschiul pielos al gétului (apasarea ‘mentonului pe ména examinatorului) nu evidentiara contractia fibrelor acestuia de partea paraliziei Reflexele nazopalpebral, comean si cohleopalpebral_ sunt diminuate sau absente de partea par: ici Examenul gustului deceleazd hipogucvic sau aguezie de partea nervului facial afectat; diagnostic diferential cu leziunea facialului din punte unde nu se evidentiaza tulburari de gust. Diagnosticul diferengial al paralizici faciale periferice cu paralizia de tip leziunea fasciculului geniculat (a neuronului motor central) este simplu. in parali sntral, care apare tn a de tip central, deficitul apare numai in etajul inferior al fofei (deformarea comisurii bucale in répaus gi la ardtarca dinfilor). Nu se insofeste de tulburare de gust yi ds icitul motor este predominent pe activitatea voluntara, activitatea reflexa fiind normala(disocistia automato voluntaracbolnavul cu paraliz fa la centrala cand rade dispare asimetria}, Etiologia paraliziei faciale periferice este polimorfa - paralizia faciala ya frigore” este consiclerata infectious, viral, o nevrita faciala insojita de edematierea nervului in apeductul lui Fallope, Debuteaza acut, asociata cu dureri la nivelul mastoidei, Cand lagoftalmia este importanti, pacientul trebuie si-si inchid& pasiv ochiul in timpul zilei, iar noaptea s& aplice pe ochiul inchis un pansament ugor oclusiv. Se trateazi cu cortizon 3-4 saptamani si masaje faciale. - sindromul Ramsay-Hunt sau herpesul otic, upare in zona zoster a ganglionului geniculat, realizand un tablou clinic de paralizie faciala periferied asociat cu eruptie veziculoasa zosteriana localizati pe pavilionul si lobul urechii, in conductul auditiv extern gi pe membrana timpanuiui, insotite de dureri intense retronuricular si in conduetul auditiv extern inact caz, pe lamp’ conticoterapie, a gi antiviraletaciclovie) 84+ paralizia facial periferict poate fi antrenata in infectii otice, in neurinomul de acustie, in tumori si procese inflamatorii endocranicne din. fosa posterioara, localizate in unghiul pontocerebelos, dar si intranevraxial, mai freevent prin leziuni vasculare vertebro-bazilare, scleroza multipla gi tumori de trunchi cerebral ~ paralizia faciald periferica poate si apara si in bolile sistemice: leucemii, boala Hodgkin, periarterité nodoasa, diabet, sarcoidoza, _Hemispasmul facial se exprima clinic prin secuse bruste care afecteaz& initial orbicularul sleoapei si apoi intreaga hemifaja, producdnd o asimetrie prin retracfia musculara de partea afectat poate apairea in suferinfe extrapiramidale, dar si in boli la nivelul trunchiului cerebrel, tumori, seleroz multipla, fracturi de baz, sinuzite frontale, infectii dentare sau dupa extracfii dentare, ‘onjunctivite, cheratite, precum si postparalizie faciala periferica Paraspasmul facial (blefarospasmul sau spasmul facial median Meige) se traduce prin contracfia orbicularului pleoapelor simultan cu inchiderea ochilor. Manifestarea este agravata de umind, curenti de aer, Tratamentul este medicamentos cu- neuroleptice. in caz de insucces, se Jeaza la tratament neurochirurgical. NERYUL ACUSTICO-VESTIBULAR (VIII) Este constiuit din doi nervi senzoriali: nervul acustic si nervul vestibular. Nervul acustie(fig.5) are receptorul in organul lui Corti, protoneuronul in gafglionul lui Corti, i doilea neuron inn ustici din bulb, al treilea neuron in ganglionul/nedial din diencefal Analizatorul cortical se a84 in cémpurile 41, 42 Brodmann din lobul tgfporal(in interiorul vaii ilviene), [we thohene! oesceyd pm einens “TUBERCUL ACUSTIC = COMLEARA va ‘vesrioutaek ho. inFeR.A TRiGe~/ PANGLICA Re Fascicut pinamis, Fig S.Nervul acustic Examenvl clinic al nervulyi/acustic, apeleaz in mod obisnuit la Thetoda acumetrici fonice gi astrumentale. Se exploreazaauzul pe rind la fiecare ureche cu vocea soptiti care trebuie perceputa ¢ la 5-6 m, find transrfisa pe cale aeriand; vorbieea cu voce tare se transmit&atat pe cale aerian’ tsi pe cale osoasési trebuie perceputd de le circa 50 m. 85Fig.6.Nervul glosofaringian Examenul clinic cuprinde investigarea funcjilor neryului glosofaringian Nevralgia glosofaringiand apare sub forma de etize paroxistice dureroase localizatefaringian, {a baza limbii, cu iradiere in ureche, unghiul mandibular si regiunea submaxilard, E forme: functia motorie se referd Ia deglutijia pentru ‘solide. unilaterale de glosofaringian se cerecteaza semnal corrinel lui Vernet; cand bolnavul cu gura larg deschisa pronunt& o vocalé (a, e), peretele posterioMal faringelui este tras ea 0 cortind de Partea singtoasd. Se cerceteazi de asemenea rejle senzatiei de great (voma) la atingerea peretelui posterior al fiingelui: - senzitiva se examineazi atingind cu o sonda melalca zonele inervate de /gustul se examineaza aplicénd la baza limbii 0 solutie cw gustamar. Patologi primar (esentiala) — paroxisme dureroase caracterizate ca ylovitura de cusit” sau ,soc electric”; intercritie bolnavul nu are acuze, iar examenul elini nevralgiei trigeminale); secundaras(simpromaticd), in care durerea persia intee crize, dar de intensitate mai mica, lar examenul neurologic evidentiaza semne de suferinj motorie (semnul cortinei pozitiv, reflex faringian abolit), senzitiva (anestezia fundului de gat). P de baz de craniu, arahnoidite bazale, fracturi de ba: Se MERGES fibréle senzoriale receptioneazé gustul amar la nivelul 1/3 posterioare @ limbii. Axonii Protoneuironului (nucleul Andersch) ajung in bulb la nacleul tractului solitar, intr-o regiune invecinata cu mucleul senzorial al nervului intermediar Wrisberg, cu care formeazt nucleul Nageotte; fibrele vegetative\gu origine in nucleul salivator inferior si asigura inervajia glandei parotide. . sue. Ania cen meen cauea POSTER. 1. TimPanic R.V3 Post. LNBs =. STILO-FARNGiAN ca ee We N. CONSTRICTOR maid Naseem i," Pentru depistarea unei paraliii sul (arngian care consta in producerea sofaringian; \ 4 mai multe este normal(asemanatoare ‘oate fi determinatd de tumori infectii amigdaliene; 90.= functionalé (simpatalgia) caracterizata prin durere de tip arsur& la baza limbii cu iradi spre ureche, depasind teritoriul glosofaringianului, Durerea este amplificata de inghititul gol cu senzafia de persistenta locala de corp strin, Tratamentul este complex: etiologic, simptomatic gi eventual neurochirurgical. Paralizia de glosofaringian determin’ tulburdti de deglutitie pentru solide, iar examenul clinic deceleaz semnul cortinei si abolirea reflexului faringian. NERVUL VAG (PNEUMOGASTRIC)(X) “Nerval vag este un nerv mixt: - fibrele viscero-motori (reprezinta parasimpaticul cranian) au originea in nucleul dorsal al vagului, situat pe planseul ventricolului IV, si se distribuie 1a musculatura neted’ a bronhiilor, zona cardio-aortica, aparatul digestiv; ~ fibrele motorii somatice au originea in nucleul ambiguu din bulb si inerveaza constrictorul rijlociu si inferior al faringelui, muschii valului palatin (impreund cu nervul X1) si muschii laringelui cu actiune speciala pe abductorii corzilor vocale (nervul laringeu superior); = fibrele senzitivo-somatice au protoneuronul in ganglionul jugular, deutoneuronul in nucleul tractului solitar din bulb si asigura inervatia mucoasei faringiene (impreund cu nervul IX) gi a mucoasei laringiene; = _fibrele viscero- au protoneuronul in ganglionul plexiform, deutoneuronul in nucleul senzitiv al vagului si se distribuie teritoriului inervat de fibrele viscero-motorii Principalele functii reflexe la care participa wervul vag sunt reflexul de voma, de tuse, sino- carotidian, reglarea reflexa a funcfiilor hepato-biliare si gastrointestinale, reglarea reflexd a respirajiei si vasomotricitayi Examenul nervului vag:consta in examenul. + -deglutijia pentru solide (unde colaboreazi cu nervul IX) si pentru lichide (unde colaboreaza cu nervul XI) + -fonafia; in paralizia unilaterala apare voce bitonald, iar in paralizia bilaterala apare afonia. Patologie Nevralgia vagald apare in teritoriul de distributie a ramurii auriculare gi a laringeului superior. Dizestezia ramurii auriculare produce dureri in conductul auditiv éxtem, insotite de tulburdri secretori si vasomotorii Nevralgia de nerv laringean superior se caracterizeazi prin crize de dureri fulgurante la nivelul laringelui, cu fonafie dureroasa, iradiate spre ureche si regiunea profunda a gatului Paralizia vagali unilateral produce hemiparalizie velopalatina cu tulburiri de fonatie (nazonare), de deglutijie pentra lichidé, cu refluarea lichidelor pe.nas si abolirea reflexulu! 01Nelopalatin; este afectata si deglutitia pentru solide, Afectarea recurentului poate apatea si in procese patologice la nivel mediastinal (la care singura ma ifestare neurologica initiala poate fi tulburarea de fonafie) Perechile de nervi IX, X, XI sunt freevent afectete imprcund, fie la nivelul trunchiului cerebral (leziuni de nucteu ambiguu), fe in leziuni ale bazei craniului, toate tei partsind eraniul prin gaura rupta posterioara NERVUL SPINAL(XI) Nervul spinal are origine bulbo-spinala ~ fibrele bulbare provin din nucleul ambiguu gi se distribuie la muschii valului palatin, iar prin Rervul recurent la adduetorii corzlor voeale. Se examineazi: deglutitia pentru lichide gi fonatia. Reflexul velopalatin (de vomna 1a stimularca valului palatin) poate fi abolit in conditii patologice; fibrele externe au otiginea in maduva spinarii in repiunea cervicala si se distribuie muschiului trapez.gi stemocleidomastoidian, Fxamenal nervalui spinal: pentru tapez punem botnavul si ridice umaru pentru Stemnocleidomastoidian bolnavul intoarce capul spre dreapta si respectiv la stanga apisdnd cu barbia in mina examinatorului pentru evidengierea corzii stemocleidornastoidianului(tig. 7, 8) Fig 7 Examenul trapezului Fig 8.Bxamenut sternocteidomastoidianulul Patologie Paralizia nervului spinal intern produce paralizia vilului palatin, cu tulburare de deglutiti Pentru lichide (refluare chide pe nas), nazonare si abolireareflexului velopalatin Paralizia nervului spinal extern determina paraliziaunilaterala a muschiului Stemocleidomastoidian eu stergerea reliefului muscular in repaus si la migedrile de inctinare si Festare a capului, iar in unele eazuri atrofie a acestuia. [n paralizia bilaterala flexia capulti se face Cu greviate, Afectarea mugehiului trapez. determi difieulta la ridicarea umarului, atvofie in spatial supractavicutar. 92. eaRamura extema a spinalului poate fi afectata, ea uni $i tumorale, cu localizare prevertebral (retrofaringian) localizare in eanalul spinal superior, NERVUL HIPOGLOS(x11) Nerval hipogtos (fig.9) este un nerv motor, cu nucleul la nivel bulbar, imediat sub plangeul Venttleolului IV. Pérdseste cutia craniana prin gaura condiliand anterioara si se distribuie la muschii limbii(fig.9). aaa ASIPA ALBA inTERNA qi mesahnse oe CONDILIAMA ANTERIOARA, aes Be NN, Specter ~. \ Seteniit Sy entities Co GA eat nD ™a. ‘STERNO- TinoibiaNULUl “Nomowioiolanutui : Fig.9.Nervul hipoglos Examenal clinical nervuli hipoglos urmaeste: + masticatia— “_antlcularea euvintelor, in special pentru sunetele linguale, ‘ + pozitia si migedrile de tateralitate © Hienbii in situ, protruzia limbii si migearile de ‘ateralitate in afara cavitatii bucale, * _ Woficitatealimbii mucoasa plicaturaté si eventualele fasciculagii Patologie Fig. 10.Paralizie unilaterata a timbii Paralizia bilaterala a hipoglosului, motilitatea limbii este grav afectata, existind deficit important de masticaje si fonatic. Afectarex motiltati limbii se produce in leziuni supranucloare (Sindrom pseudobulbar bigeniculat) nu Se incoteste de avo sau fasciculatiiLeziunile nucleare ale hipoglosului fac parte din tabloul sclerozei laterale amiotrofic siringobulbiei, tumori infiltrative ale bulbului. Leziuni olate ale hipoglosului au fost semnalate in traumatisme, anevrism al arterei bazilare, disectii de artera carotida, Paraliziile izolate si recidivante de nervi eranieni pot aparea in boli generale (diabet, sclerodermic, sarcoidoza), boli inflamatorii acute, subacute au cronice sau prin mecanism imun alergic in cate corticoterapia este adesca salutard, manifestari paraneoplazice care pot sé preceada sau si {nsojeasc& neoplasmul Nervii cranispi pot fi afectati la baza craniului prin procese inflamatorii sau tumorale. in functie de tipul Shen aacestor afectari s-au descris mai multe sindroame: + sindrom Foster-Kgnnedy — nervi afectafi: nervul II cu atrofie ‘optica primitiva homolaterald si stazA papilard contyolaterala; leziunea in etajul anterior al bazei craniului de parteaatrofiei optice; x + sindrom de fanta sfenoidala ~ nerviafectai Il, IV, VI, V (ram oftalmic);leziune in etajele anterior si mijlociu ale bazeeraniului; + _sindrom de apex orbitar — nen afectat: Hl, Il, TV, VI, V (ram oftalmic); leziune in etaele anterior si mijlociu ale bazei craniului; ~ sindrom de sinus eavernos ~ nervigtat: Il, 1V, VI, V (ram oftalmic); leziune in etajle anterior si mijlociu ale bazei craniului - sindrom de apex al stincii temporale \\ nervi afectaji: V, VI: leziune la nivelul varfului sténcii; \ ~ sindrom paratrigeminal ~ nervi afectati: V bre iridodilatatoare, rar VI; leziune in etajul mijlociu al bazei craniulu ~ sindrom de unghi ponto-cerebelos ~ nervi afectafk, VIII, V, VI, IX, X, XI; leziune in fosa cerebrala posterioar’; + sindrom conduct auditiv intern — nervi alectaji: VI, VIIL; leziune la nivelul sténci temporale; \ ~_sindrom gaura ruts postrioara ~nerviafectai: IX, X, XI; leiune in regiunea poseriour8 2 hemibazei craniulu + sindrom rispaintie condilo-gaurd ruptt ~ nervi afectai: 1X, X, X1, XI; leziune in regiunea posterioara a hemibazei craniului; > _ sindrom retromastoidian ~ nervi afectati: X1, XII; leziune in regiunea retromastoidiand; ~ _ sindrom retroparotidian — nervi Hectati: IX, X, XI, XII; leziune in spatiul maxilofaringian; + sindrom Garein ~ paralizi succesiva unilateral’ a tuturor nervilor cranieni: f— XII; leziuni in etajele anterior, mijlociu si posterior craniene cu invadare exoeraniand, 94