MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE CENTRUL NATIONAL DE DEZVOLTARE A iNVATAMANTULUI PROFESIONAL SI TEHNIC Anexa nr. 1 la OMEN nr. 3501 din 29.03.2018 CURRICULUM pentru clasa a XI -a CICLUL SUPERIOR AL LICEULUI - FILIERA TEHNOLOGICA Calificarea profesional TEHNICIAN fN ACHIZITU SI CONTRACTARI Domeniul de pregatire profesionala: COMERT ‘Acestcuticulam a fost elaborat tn can! proicewhii “Curriculum Revizst in fnvigimntal Profesional 3 Tehnie(CRIPT)?, 1D 58832, Proicetl a fost finantat dia FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programu! Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Uimane 2007 - 2013 ‘Axa proritartel “Eden giformarea profesionald tn spijinul erste economice gi dezvoltri societti bazate 3c cunoatece” Domeriul major de interventie |.1 “Accesul la edueatie gi formare profesional initial de calitate” 2017 Calificarea profesional : Tehnici Doreniul de pregatire profesionalii: Comer|GRUPUL DE AUTORI: BRUMARCONSTANTA Dr. Ee. Profesor grad didactic 1, Dr, Colegiul Economic »Viilor” Bucuresti COSTACHE RODICA _ Profesor, grad didactic I, Liceul Tehnologic ,,Voievodul Gelu” Zaliu DINESCU MIRELA Profesor, grad didactic I, Scoala Superioar’ Comercial » Nicolae Kretzulescu”, Bucuresti GEORGESCU ROXANA Profesor, grad didactic I, Colegiul Economic lon Ghica” Targoviste GASPAR HAJNAL Profesor, grad didactic 1, Liceul Tehnologic ,,Voievodul Gelu” Zalau RASID NELIDA Profesor, grad didactic I, Colegiul Economic Mangalia NEGOIANU NICOLETA Profesor, grad didactic I, Colegiul Economie Costin C. a Kirijescu”, Bucuresti POSTOVEI CATALINA — Profesor, grad didactic I, Colegiul Economie Buzitu TANISLAV CRISTINA Profesor, grad didactic 1, Colegiul Economic lon Ghica” Targoviste VASILESCU MARIA —_ Profesor, grad didactic I, $coala Superioardi Comercial » Nicolae Kretzulescu”, Bucuresti Coordonare CNDIPT: MIHAELA STEFANESCU — Inspector de specialitate/Expert curriculumNOTA DE PREZENTARE Acest curriculum se aplicd pentru calificarile corespunzatoare profilului SERVICH, domeniul de pregitire profesionala COMERT: 1. Tebnician in achizifii si contractiri Curriculumul a fost elaborat pe baza standardelor de pregitire profesionali (SPP) aferente calific&rii sus mentionate. Ambele documente sunt necesare in. proiectarea activitatii didactice si se utilizeazé simultan. Nivelul de calificare conform Cadrului National al Calificarilor — 4 Corelarea dintre unitiile de rezultate ale invatarii si module: Unitatea de rezultate ale inviiirli — tehnice generale (URI) & eeraeenen URI 7 Administrarea firmei MODULT Administarea firmei URI8 Evaluarea oportunititilor de piagi_ | MODULI Marketing URI 10 inregistrarea operatiilor economico | MODUL I Contabi - financiare Unitatea de rezultate ale invaitarit — tehnice specializate URI 13 Aplicarea procedurilor privind MODUL IV Studiul mirfurilor calitatea produselor si serviciilor te Denumire modul MODUL VCurriculum in dezvoltare locala | URI 13 Aplicarea procedurilor privind MODUL VI Stagiu de pregatire practica calitatea produselor si serviciilor privind studiul marfurilor Pentru clasa a XI a, orele de laborator tehnologic corespunzitoare modulelor: Administrarea firmei (1 ora), Marketing (1 ora), Contabilitate (1 ora), se vor desfasura utilizand metoda firma de exercitiu”. Orele de laborator vor fi planificate in orarul scolii in aceeasi zi, grupate intr-un calup de 3 ore/7i, pentru a asigura eficiena activitajii in firma de exercitiu. Pentru clasa a XII a, orele de laborator tehnologic corespunzitoare modulelor: Politiei de marketing (1 ora), Analiza economico- financiara (1 ori), Negociere si contractare (1 ori), se vor desfiisura utilizind metoda ,,firma de exercifiu”. Aceste ore de laborator vor fi planificate in orarul scolii in aceeasi zi, grupate in calup de 3 ore/zi pentru a asigura eficienta activitatii in firma de exercitiu Pe parcursul unui an scolar, se recomanda ca orele de laborator tehnologic, prin firma de exercitiu, si fie alocate unui singur cadru didacti Firma de exercitiu (FE) reprezinti © metod& didactic, modema si interactiva de invajare pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, 0 conceptie moderna de integrare si de aplicare interdisciplinard a cunostintelor, abilitajilor si atitudinilor, 0 abordare care asigura conditii pentru probarea si aprofundarea practica a rezultatclor invaitarii dobandite de elevi in pregatirea profesional. Metoda vizeaza infiintarea de firme virtuale, dup’ modelul firmelor reale. -un cadru atractiv, creativ si interactiv, elevii vor participa in mod voluntar si motivat la propria formare, dobandind rezultate ale invayarii esentiale care le vor facilita insertia pe piaja muncii a ‘alficarea profesionala : Tchnician in achizi{i si contractari Domeniul de presitire profesional: Comer,Injelegerea si aplicarea in mod optim a conceptului ,.firma de exercifiu” va putea oferi elevului © invatare activa, bazatd pe practic&, facilitandu-i acestuia trecerea de la scoala la viata activa Pentru a asigura o formare in concordant cu cerinjele piefei muneii, se recomanda alegerea domeniului de activitate al firmei de exercitiu, in functie de domeniul de pregitire al elevilor care vor activa in firma de exercitiu. Caracteristicile firmei de exercifiu: * activitatea firmei de exercitiu se desfagoara intr-un cabinet dotat cu mobilier corespunziitor, cu echipamente necesare invaifirii, care permite efectuarea de operatii economice si comerciale, similare activitatilor desfagurate in firmele reale; * ficcare firma de exercitiu este structurati, ca si in activitatea practic’, pe departamente: departamentul resurse umane, secretariat, marketing, vanzari, contabilitate, ete; clevii lucreaza in cadrul departamentelor, desfasurand activitijile specifice acestora; * in activitatile si procesele realizate se utilizeazd bani gi mérfuri virtuale (dar se respect uzantele si legile nationale); * permite acumularea de cunostinfe si formarea de abilititi si atitudini corespunzitoare diferitelor locuri de munca, sub coordonarea metodologicd a profesorului; ofera posibilitatea de a implica in procesul de invatare, experti din diferite domenii de activitate ale economiei nationale; * deciziile gresite, care in realitate ar crea probleme serioase, nu au astfel de urmi cazul unei firme de exercitiu, dar ofera situafii de invaare Obiective ale firmei de exercitiu familiarizarea elevilor cu activitatile specifice unei firme reale; * simularea operatiunilor si proceselor economice specifice mediului real de afaceri: ‘* _perfectionarea limbajului specific afacerilor; * dezvoltarea de competente, abilit3i si atitudini necesare unui intreprinzitor dinamic: creativitate, gindire critica, rezolvarea de probleme, luare de decizii, asumarea responsabilititii, lucrul in echip’, initiativa, perseveren{&, autoorganizare si autoevaluare a resurselor individuale, flexibilitate; facilitarea trecerii absolvenfilor invajgmantului profesional si tehnic de la scoala la viaja activa. Rezultatele preconizate in urma aplicdrii metodei firmd de exercitiu sunt: cresterea gradului de insertie a absolventilor pe piafa mune’ reducerea perioadei de acomodare la locul de munca; mai buna adaptabilitate la schimbarea locului de munca; flexibilitate; # asumarea inisiativei si a riscului, in firma de exercitiu, elevul si profesorul formeazi o ,,echip&” in care fiecare are rolul sau, desfaigurdind o activitate cu efecte educative indiscutabile. Elevul se dezvolt& personal si profesional, implicéndu-se cadrul firmei de exercitiu, elevul exerseaz3 si dobandeste: © abilititi antreprenoriale; deprinderi de lucru in echipa; autonomic; capacitatea de a lua decizii si de a-si asuma rispunderea; gandire creativa; capacitatea de a rezolva situatiile problema; rect in procesul de invitare. in -a profesionala : Tehnician in achizifii gi eontractiri I de pregatire profesionald: Comert,‘© capacitatea de a organiza locul de munca. Profesorul are un rol fotarator in procesul de pregatire in/sau prin intermediul fimei de exercitiu. El trebuie s& aibi aptitudini si cumostinje economice, de management, competente IT, competenje de comunicare si negociere. Profesorul trebuie sf sprijine activitatea, si 0 coordoneze, si planifice si si monitorizexe. Sarcinile profesorilor coordonatori de firma de exercitiu sunt: si acorde consultants, © 6 creeze situapii de invajare in care clevii s4 desfisoare activitifi practice, in mod independent, in cadrul unei firme de exercitiu; sil stabileasca sarcini clare pentru elevi; sii organizeze activitatea in firma de exercitiu; sf evalueze rezultatele invatirii; * sd motiveze gi si orienteze activitatea elevilor. Scoala pune la dispozitia firmei de exercitiu spatiul necesar desftigurdrii activitatii, fapt consemnat in contractul de inchiriere (parte a simulitii activitatii din firma de exercitiu). Echipamemtele, software-ul, materialele consumabile, sunt un sprijin acordat de c&tre scoala, firmelor de exercitiu pentru buna desftigurare a activitifii acestors, Rejeaua creat de firmele de exercitiu care isi desfigoara activitatea in scoli, organizata si condusé de Centrala Retelei Firmelor de Exereitiv/ Intreprinderilor Simulate din Romania (ROCT), afiliaté la rejeaua internafionala a Firmelor de Exercitin (EUROPEN-PEN international), raspunde cerinyelor economiei nationale si intemafionale, printr-un invajgmant orientat catre pregatirea practic. in acti Ic firmelor de exercifin din cadrul Centralei firmelor de exercitiu/intreprinderilor simulate din Romina (ROCT), se vor respecta Procedurile interne, actualizate periodie 51 postate pe site-ul www.roct.ro. apne rr vTap ver rr UU ROReRRenaneRneSe Calificarea profesionali : Tehmieian in achi Domeaiul de pregitire profesional: ComertPLAN DE iNVATAMANT Clasa a XI-a Ciclul superior al liceului — jera tehnologica Calificarea: TEHNICIAN IN ACHIZITU $I CONTRACTARI Domeniul de pregatire profesionala: COMERT Cultura de specialitate si pregiitire practici Modul I. Administrarea firme Total ore/an: din care: Laborator tehnologic Instruire practic - Modul II. Marketing Total ore/an: - 66 din care: _Laborator tehnologic 33 Instruire practic’ : Modul III. Contabilitate Total ore/an: . 66 din care: _Laborator tehnologic 33 Instruire practica = Modulul IV. Studiul marfurilor Total ore/an: . 132 din care: _Laborator tehnologic 99. Instruire practica - Curriculum in dezyoltare locall* Total ore/an: - 6 din care: —_Laborator telinologic - Instruire practica Total ore/an = 12 ore/sipt. x 33 sAptimani = 396 ore/an Modul V. .. agiu de pregitire practicd privind studiul mirfurilor Total orefan: 120 din care: Laborator tehnologic 90 Instruire practica 30 Total ore /an = 4 sipt. x 5 zile x 6 ore /zi = 120 ore/an TOTAL GENERAL: 516 ore/an Nota: Pregatirea practica poate fi organizata att in unitatea de invafimant edt si la operatorul economic/institutia publicd partenera * Denumirea si continutul modulului/modulelor vor fi stabilite de catre unitatea de invayamant in parteneriat cu operatorul economic/institutia public’ partener’, cu avizul inspectoratului scolar. wrea profesionald : Tehnician tn achiziti si eontractdri jul de pregitire profesionala: Comer}MODUL I: ADMINISTRAREA FIRMEIT «© Nota introductiva Modulul, ,Administrarea firmei”, component a ofertei educationale (curriculare) pentru calificdri profesionale din domeniul de pregitire profesional Comer, , face parte din cultura de specialitate i pregatirea practic’ sptimanali, aferenta clasei a Xl-a, invatamant liceal- filiera tehnologica. Modulul are alocat un numar de 66 ore/an, conform planului de invafamant, din care: = 33 ore/an — laborator tehnologic prin metoda firma de exercifiu. Modutul ,,Administrarea firmei” este centrat pe rezultate ale invatarii gi vizeazi dobindirea de cunostinfe, abilitati si atitudini necesare angajarii pe piafa muncii in una din ocupatiile specificate in SPP-urile corespunzatoare calificdrilor profesionale de nivel 4, din domeniul de pregitire profesional Comery sau in continuarea pregatirii intr-o calificare de nivel superior. ¢ Structur’ modul Corelarea dintre rezultatele invatarii din SPP si continuturile invatarii URI 7. Administrarea firmei Se ee havi ELIA (cactinenta Conginuturile invigarii Cunostinje Atitudini 7A. 7.3.1. _ | Intreprinderea veriga de bazii a economici: 712. © Trasdturi caracteristice ale intreprinderii. 713, © Clasificarea intreprinderilor. 714. © Oportunitagi pentru —_activitatile ~—_personale, 71S. profesionale si/sau de afaceri. © Oportunitaji de dezvoltare a intreprinderii determinate de patrimoniul cultural local, national, european si mondial . * Etica in afaceri. 716. 732, |Procesul de infiinfare si functionare al TAT. 73.3. | intreprinderii 718, 734 © Etapele infiintarii intreprinderii, 719. 73.5. * Documente necesare infiinjarii_unei intreprinderi * Organizarea structurala a intreprinderii: - definire; - tipologia structurilor organizatorice; ~tendinfe contemporane in organizarea structurala a intreprinderii - proiectarea gi elaborarea structurii organizatorice; de influent’ privind realizarea structurii organizatorice; le intreprinde - functiunea de cereetare-dezvoltare; - functiunea de productie; - functiunea de marketing; - functiunea comercializare; - funefiunea financiar-contabila: — Calificarea profesionalA : Tchnician in achizitii si contractiri Domeniul de pregitire profesionali: Comert= functiunea de personal # Sistemul_ informational la nivelul intreprinderii - definire; - componentele sistemului informational; = fluxurile si circuitele informationale la nivelul intreprinderiis 7.1.10. TALL, 736. 73.1. “Managementul resurselor umane: # selectia personalului: salarizarea personalului; categorii de personal; drepturi si obligatii ale personalului; ‘motivarea si evaluarea personalului; ‘*_managementului_carierei. TLA2, 7.1.13. 72.10. 72M 7.2.12. 738. 73.9. Procesul de planificare si evaluare in intreprindere: © Procesului de planificare a activitafii, * Procesului de evaluare a activitiqi. * Elemente specifice statisticii in _activitatea economica: marimile medi, indicii statistici si reprezentiiile grafice. * Planul de afaceri - instrument al dezvoltirii strategice. 7114, 7.2.13. 7.3.10. Tdentitatea vizuali a intreprinderii: * Elemente specifice identitatii vizuale: antet, sigla, slogan, misiune, viziune ete. © Modalitati de promovare a identitajii vizuale la nivel de intreprindere. 1. Ce este o firma de exercifiu 1.1. Concepte teoretice pentru activitatea din firma de exercigiu. 1.2. Avantaje ale activitatii din firma de exercitiu 1.3, Actorii firmei de exercitiu 1.4, Activitate zilnica, evenimente speciale in firma de exercitiu 1.5. Resurse materiale 1.6, Colaborare interdisciplinara 2. infiintarea unei firme de exercitiu 2.1. Ideea de afaceri (analiza mediului extern) 2.2. Alegerea formei juridice 2.3. Procedura de infiinjare la ROCT si documentele de infiinjareURI 7. Administrarea firmei Cunostinge | Abilititi [ Atitudini_ | Aspecte abordate prin metoda firma de exercifiu 2.4, Ciclul de viayi al unei firme de exercitiu 2.5. Organizarea structurala 2.6 Organizarea procesuala 2.7.Sistemul_informational la nivelul firmei de exercitiu 71.10. 72.6. 3. Managementul resurselor umane: TAAL. 721. 3.1, Procesul de recrutare in firma de exercitiu 2.8. 3.2. Salarizarea personalului in firma de exercitiu 729. 3.3. Motivarea si evaluarea personalului 3.4 Rotatia posturilor TAIZ 72.10. 738, | 4, Planificarea activitatii in firma de exercitiu 713. 72M. 7.3.9. | 4.1, Firma de exercifiu - model gi mijloc de invajare 72.12. 4.2. Obiectivele anuale ale activitatii in firma de exercifiu — abordare economic’: viziune, isiune, obiective, strategii, masuri 4.3. Obiective anuale ale firmei de exercitiu - abordare pedagogic’ 4.4, Conexiunea dintre dimensiunea economica si pedagogic’ in firma de exercitiu 4.5. Managementul timpului 4.6. Planificarea activitatilor din firma de exercitiu 5. Planul de afaceri 5.1. Modelarea firmei de exereijiu ~ premisi a planului financiar 5.2. Elaborarea planului de afaceri pentru firma de exercitiu 7114. 72.13. | 7.3.10. | 6. Identitatea vizuall a firmei de exercifiu : 6.1. Elemente specifice identitatii vizuale: antet, sigh’, slogan, misiune, viziune etc 6.2. Modalititi de promovare a identitajii vizuale la nivel de intreprindere + Lista minima de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, materii prime si materiale, documentatii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobindirii rezultatelor invatarii (existente in seoald sau la operatorul economic) Y Echipamente tehnice de invatare, predare si comunicare: calculator $i conexiune INTERNET, videoproiector, imprimant, Y Documentatie privind infiinjarea societitilor comerciale (documente legislative privind infiinjarea firmei, formulare necesare infiingarii etc. * Sugestii metodologice Rezultatele invaifarii reprezint& ceea ce o persoand injelege, cunoaste gi este capabild si fact la finalizarea unui proces de invajare. Rezultatele invaarii se exprima prin cunostinfe, abilitati si competente dobandite pe parcursul diferitelor experienje de invijare formal, nonformala si informali, Confinuturile modulului ,Administrarea firmei trebuie si fie abordate intr-o manieri integratd, corelata cu particularitatile si cu nivelul initial de pregatire al elevilor. Numarul de ore alocat fiecirei teme riméne la latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului in finctie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinje anterioare ale e/a. Calificarea profesionala : Tehnician in achiziti si contractiri Domeniul de pregatire profesional: Comertcolectivului cu care luereazi, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactic’ si de ritmul de asimilare a cunostinfelor de catre colectivul instruit. Orele de laborator tehmologic ale modulului se desfisoara pe baza modelului de proiectare "firma de exercitiu". Firma de exercitiu este un concept didactic, bazat pe invatarea prin practica. Jn cadrul firmei de exercitiu, elevii vor putea lucra succesiv in compartimentele firmei de exercitiu inflintate. Aici ei vor desfaésura activitafi aferente laboratorului tehnologic. Modulul ,,Administrarea firmei” are o structuri flexibili, deci poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregatirea se recomanda a se desftigura in laboratoare saw/si in cabinete de specialitate, atcliere de instruire practic’ din unitatea de invafamant sau de la operatorul economic, dotate conform recomandarilor mentionate mai sus. Pregatirea in laboratoarele tehnologice din unitatea de invajimant sau de la operatorul economic are importanta deosebita in atingerea rezultatelor invatari Se recomanda abordarea instruirii centrale pe elev prin proiectarea unor activitaji de invajare variate, prin care si fie luate in considerare stilurile individuale de invajare ale fiecdrui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES. Aceste activitati de invatare vizeaza: = aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive si operatorii ale elevilor, pe exersarea potentialului psihofizic al acestora, pe transformarea elevului in coparticipant la propria instruire si educatie; = imbinarea si altemanta sistematicd a activitatilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie, exercitiul personal, instruirea programatd, experimentul gi lucrul individual, tehnica muncii cu fige) cu activitatile ce solicit’ efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul discutiilor, asaltului de idei ete.; * folosirea unor metode care sa favorizeze relatia nemijlocita a elevului cu obiectele cunoasterii, prin recurgere la modele concrete; * insusirea unor metode de informare si de documentare independent, care ofer’ deschiderea spre autoinstruire, spre invajare continua. Competentele cheie integrate in modulul ,,Administrarea firmei” sunt din categoria: * Competenta de a invija si invetis * Competente antreprenoriale; * Competente sociale si civice; * Competente de sensibilizare si de expresie cultural; ‘* Competente de baz de matematics, stiinte si tehnologie. Profesorul trebuie si promoveze experienfe de invajare prin confinuturi si activitaqi, cat mai variate care si sustind dezvoltarea potentialului fiecarui elev. Exemple de metode inovative de predare-invitare, fixare-sistematizare, rezolvare de probleme, stimularea creativititii, care pot fi wtilizate in activitatea didactica: ‘Metode de predare-inviqare | Metode de fixare si sistematizare | Metode de rezolvare de probleme a cunostinelor si de verificare_| _ prin stimularea creativitatié Metoda predirivinvajari Harta cognitiva sau harta Brainstorming | reciproce conceptual STAD (Student Teams Matricea conceptual Explozia stelara Achievement Division) Metoda Jigsaw (Mozaicul) Lanjurile cognitive Metoda Pilariilor ginditoare Diagrama cauzelor gi a efectulu Caruselul‘Metode de predare-tnviqare | Metode de fixare si sistematizare | Metode de recolvare de probleme 4 cunostintelor si de verificare_| _ prin stimularea creativitgii TGT- Metoda turnirurilor intre | Panza de piiianjen (Spider map — | Studiut de caz echipe Webs) Metoda schimbarii perechit “Felinica florii de Tomas Phillips 6/6 (Share-Pair Circles) Metoda ABCDE- Metoda piramidei /bulgirelui de | Metoda RAL Tehnica 6/3/5 zitpada Metoda Delphi Metoda ABCDE. Aceasti metod’ presupune si punefi, in dreptul fiecirei activititi, una din literele A, B, C, D sau E, in functie de importan(a aetivitagi, astfel * A ~ activitifile notate cu A sunt foarte importante, pe care trebuie neapirat si le facefi. Un astiel de exemplu ar putea fio intdlnire cu un client foarte important al afacerit dumneavoastra. * — B-notafi cu B activitifile care sunt importante, ins’ nu la fel de importante ca cele notate cu A. Acestea sunt Iucruri pe care ar fi bine si le faceti, Conseeingele neindeplinirii unei astfel de activititi nu sunt chiar atat de grave. * C= activitifite notate eu C nu sunt deloc importante, sunt Iucruri pe care ar fi plicut si fe facefi, iusi care nu au nici un impact, pozitiv sau negativ, asupra carierei dumneavoastra. + D-activitifile notate cu D sunt activitafi pe care le puteti delega altor persoane si se ocupe de ele pentru dummeavoastri. De exemplu, daci avefi de printat niste documente, putefi pune secretara sd se ocupe de acest lucru, astfel rimindndu-va dumneavoastra timp s& va ‘ocupayi de alte activitayi mai importante. + E—notagi on E activitigile pe care te putesi elimina din lista, fir a avea nici o consccin}a asupra lucrurilor cu adevirat importante pentru dumneayoastra. O astfel de activitate ar putes fi sf jucafi un joc sau si urmariti un mect de fotbal (excepténd eazul in care sunte{i antcenor sau activati in domeniul sportiv). Exemplificarea metodei creative ABCDE Activitate: Lucrati in compartimentul ,Achizijii" avind fimejia de ef de departament. Conascind activititile curente ale compartimentului achizifii, ierarhizati-le pe perioada unei zile, in conformnitate cu Metoda ABCDE Rezultatul invitirii: Cunostinge Abita: Atitudini FLAZ Descrierea procesulul de planificare si evaluare a activitayi, 72.10, Planificarea si evaluarea in functie de resursele materiale, informationale, financiare si umane. evaluare. 73.8. Implicarea activi in activitatea de planificare i Obiective: + elaborarea unui plan al prioritafilor pe compartimente Mod de organizare a activititii : * Activitate pe grupe Resurse materiale: +O fis de lucre: fisa de lucru "Stabilirea prioritijilor prin Metoda ABCDE la eeeauisnsanescseree ements na Calificarea profesionala : Tehnician in achiziti si contractari ° Domenint de pregitire profesionala: Comert icompartimentul achizitii", pe o foaie de hartie; Material cu prezentarea Metodei ABCDE; * Markere, foaie de filpchart pentru raportare. Durata: 45 minute Pregitire © Pird sau se realizeazi dup’ ce elevilor li s-au prezentat activititile pe compartimente; * Se va prezenta elevilor Metoda ABCDE, printr-o figa de documentare; «Se impart elevii in grupe. Realizare * Se impart figele de documentare si. de lucru grupurilor formate, * Se da elevilor, spre rezolvare, si realizeze “o ierathizare a activitailor prin Metoda ABCDE la compartimentul achizitii” pentru o zi de activitate in cadrul firmei de exercitiu ‘* Dupi ce se va luera pe grupe, se va face raportarea pentru a se observa modul de sintetizare a informatiilor gi de rezolvare a activitafii. Evaluare si feed-back: ‘Se va evalua pe baza unei fise de evaluare detaliat’ la sugestii privind evaluarea. Figa de lucru Stabilirea prioritatilor prin Metoda ABCDE la compartimentul achizitii Lucrati in compartimentul ,Achizifii* avand functia de sef de departament. Cunosednd activitijile curente ale compartimentului achizitii, ierarhizati-le pe perioada unei zile, in conformitate cu Metoda ABCDE pentru: Activitii planificate rt] lea |oe | © Sugestii privind evaluare Evaluarea reprezinta partea final a demersului de proiectare didactici, prin care profesorul va misura eficienta intregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmareste misura in care elevii au achizitionat rezultatele invagarii propuse in standardele de pregatire profesional. Evaluarea rezultatelor invatirii poate fi: a. La inceputul modulului — evaluare initial’. * Instrumentele de evaluare pot fi orale gi scrise, * Reflect nivelul de pregatire al elevului. b. In timpul parcurgerii modulului, prin forme de verificare continud a rezultatelor invaqarii. + Planificarea evaluarii trebuie si se deruleze dupa un program stabilit, evitindu- se aglomerarea evaludrilor in aceeasi perioada de timp. Finals Realizat printr-o metoda cu caracter aplicativ si integrat la sfarsitul procesului de predare/ invatare i care informeaza asupra indeplinirii criteriilor de realizare a cunostin{elor, abilitiyilor si atitudinilor. ea profesionalt: Tehnician in achiziti si contractart niul de preyatire profesional: Comert 12Se propun urmatoarele instrumente de evaluare initial: « intrebari; » Chestionare; * Bxercitii de tipul gtiw/vreau sa stiufam invajat; + Brainstonming, ‘Sugerdm umétoarele instrumente de evaluare continua: ‘© Fige de observatie; Fige test; Fige de lueru Fige de autoevaluare; Fige de monitorizare a progresului; Fige pentru evaluarea/ auloevaluarea abilitatilor specifice, Teste de verificare a cunostintelor cu; itemi cu alegere multipla, itemi alegere dualé, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip intrebari_structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme; Figa de autoevaluare a capacitiii colaborative; Lista de verificare a proiectului Brainstorming; Planificarea proiectului; Mozaicul; Figa de observatie; Jumalul elevului; Teme de lucru; © Prezemtate. Propunem urmatoarele instrumente de evaluare finali; © Chestionare - cu grile de evaluare/autoevaluare; * Proiectul - prin care se evalueazi metodele de iueru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, materialelor si echipamentelor, acuratefea (ehnicd, modul de organizare a ideitor si materialelor inte-un raport. Poate fi abordat individual sau de eatre un grup de elevir © Studiul de caz - care const in descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei ‘nregistrari clectronice care se refera 1a um anumit proces tehnologic; * Portofoliul - care ofera informatii despre rezultatele scolare ale elevilor, activitatile extragcolare etc. + Probele practice - oferi posibilitatatea evaluarii capacitafii de aplicare a cunostingelor teoretice in rezolvarea unor probleme practice. seen Jn cadrul laboratorului tehnologic evaluarea se va efectua in condifii de simulare a activitafii Firmei de exercitiu. Procesul de evaluare va viza si evaluarea competentelor chele agregate modulului. Rezultatele invaffirii/ competenfele cheie dobandite se evalueazk integrat in situatiile in care s- a realizat agregarea acestora in unitatile respective si separat in situajiile in care pot fi individualizate in contextul profesional. Gs Domeniul de pregitiExemplificarea evaluirii rezultatelor inv: Activitate: Lucrati in compartimentul ,Achizitii* avand functia de sef de departament. Cunosednd activitijile curente ale compartimentului achizifii, ierarhizati-le pe perioada unei zile, in conformitate cu Metoda ABCDE Rezultatul inva ‘Cunostinge Abita: ‘Atitudint 7.1.12, Descrierea procesului | 7.2.10. Planificarea si [73.8. Implicarea activi. in de planificare si evaluare a | evaluarea activitajii in functie | activitatea de planificare si activitati de resursele materiale, | evaluare. informationale, financiare si umane, Obieetive: * Elaborarea unui plan al prioritajilor pe compartimente Mod de organizare a a * Activitate pe grupe * Criterii de realizare si ponderea acestora Nr | Crteriide realize si] aicatort de retizare si pondereaacetora | PU") 1, Primirea gi 30% | Analizarea pertinenta a activitatilor din | 30% op planificarea sarcinii de fisa postului lueru Determinarea resursclor materiale, | 40% 2p informationale, financiare si umane pentru infiinfarea firmei de exercitiu Planificarea proceselor si fluxurilor Ia] 30% | 9p nivelul departamentului achizitii ale la} 15% | 6p 2. | Realizarea sareinii de | 40% | Identificarea proceselor operafi lucru nivelul departamentului achizitii Completarea fisei de lucru in} 50% | 20p conformitate cu cerinjele —metodei ABCDE Aplicarea procesclor operafionale la | 20% | 8p | nivelul departamentului achizitii Folosirea corespunzitoare a 15% | 6p indicatorilor statistici 3._| Prezentarea si 30% |Folosirea corecti a termenilor de| 20% | 6p promovarea sarcinii specialitate realizate Prezentareaunei _aprecieri_ globale | 20% | 6p privind munea realizata ‘Argumentarea modului de planificare si | 40% 2p ierarhizare a prioritatilor Indicarea cailor de imbundtitire i | 20% 6p dezvoltare a activititii seca profesionala : Tehnician in aehizii si eontractart tl de prewitire profesional: Comert oFig de evaluare a activititii A, Criterii de apreciere a performantei Critertul analizat Punctaj Maxim [ Acordat ‘Analizarea pertinent a activitafilor din figa postulai op Deferminarea resurselor materiale, informationale, financiare si umane [12 p pentru infiinfarea firmei de exercitiu Planificarea procesclor si fluxurilor la nivelul departamentului achizati_| 9p Tdentificarea proceselar operationale Ia nivelul departamentului | 6p achiziti ‘Completarea figei de Tueru in conformitate cu cerintele metodei | 20p ABCDE Aplicarea proceselor operationale la nivelul departamentului achizitit Rp Folosirea corespunzitoare a indicatorilor statistici op Folosirea eorecti a termenilor de specialitate. 6p Prezentarea unei aprecieri globale privind munca realizati, 6p ‘Argumentarea modului de planificare gi ierarhizare a prioritajilor 12p Tudicarea edilor de Imbundtijire gi dezvoltare a activitiii, 6p Total 100 p * Bibliogratie 1, Barbulescu, C., Gavrila, T., (coord.), (1999), Economia si gestiunea intreprinderii, Editura Economica, Bucuresti. CArstea, Gh., (1994), Managementul productiei, Editura Interprint, Bucuresti. Constantinescu, D., Tumbir, C., Nistorescu, T., Meghisan, Gh., (2000), Economia intreprinderii, Editura Economica, Bucuresti. Lefier, V., Manolescu, A., (1995), Managementul resurselor umane, Editura Didaetich si Pedagogies, Bucuresti. Manolescu, A.. (2003), Managementul resursefor umane, Editura Economica, Bucuresti. Zorientan, T., Burdus, E., Caprarescu, G., (1998), Managementul organizagiei, Editura Economica, Bucuresti. www.edusro — este pagina web a Ministerului Educajiei gi Cercetirii de unde puteji accesa standardele de pregitire profesionala www.tvel.ro — este pagina web a Centrului National de Dezvoltare a invayimantului Profesional si Tehnic, unde puteti accesa standardele de pregitire profesional si auxiliare cutricnlare TE UNUnNNNN NREnncnr eee eerreeenenneee eee NEI Calificarea profesionala : Tehnician tn achizti gi contract Domeniul de pregatire profesionala: Comer 15MODUL II: MARKETING © Nota introductiva Modulul, ,Marketing”, componenté a ofertei educationale (curriculare) pentru calificari profesionale din domeniul de pregatire profesional Comer}, face parte din cultura de specialitate si pregitirea practicd sdptiménala, aferenti clasei a XI-a, invayimént liceal- filiera tehnologica, Modulul are alocat un numér de 66 ore/an, conform planului de invayamant, din care : = 33 ore/an — laborator tehnologic prin metoda firmed de exercifiu Modulul Marketing” este centrat pe rezultate ale invajarii si vizeazi dobandirea de cunostinte, abilitati si atitudini necesare angajarii pe piaja muneii in una din ocupatiile specificate in SPP-urile corespunzatoare calificarilor profesionale de nivel 4, din domeniul de pregatire profesionala Comer, sau in continuarea pregatirii intr-o calificare de nivel superior. © Structura modul Corelarea dintre rezultatele invatarii din SPP si continuturile invita Cunostinje | Abilitati . 82.1 ‘Conceptul de marketing gi evolutia acestuia 8.2.2 © Conceptul de marketing 8.2.3. © Aparitia si dezvoltarea marketingului 824. © Etape in evolufia marketingului + Domeniile de specializare a marketingului Obiectivele marketingului: * Obiective economice: cifra de afaceri, cota de piata, profitul gi rata profitului ete, ® Obiective psihologice: imaginea firmei, —nivelul fidelizirii clientilor, gradul de satisfactie al clientelei ete Funefiile marketingului: ‘+ Investigarea piefei, a necesitatilor de consum Conectarea dinamick a intreprinderii la cerintele mediului stu extern ‘* Satisfacerea in conditii superioare a nevoilor de consum + Maximizarea eficienfei economice, a profitului R15. 825, 33.2. | Piata si dimensiunile acesteia 8.16. 8.2.6. + Definirea pie(ei si clasificari 8.17 8.2.7. * Determinarea indicatorilor ce caracterizeazi piata firmei: - dimensiunile piefei firmei: aria, structura si capacitatea pietei + elasticitatea cererii de marfuri Concurenta- componenta a piefei « _Definirea concurenjilor; concurentii directi si indirecti achiziti si comtract&ri 16URI 8. Evaluarea oportunitatilor de piata Rezultate ale invatarii (codificate Continuturile invaitirii conform SPP) ‘Cunostinge Atitudini ‘© Etapele analizei concurengei *_Analiza SWOT a firme 7 8.18. 83.3. | Cereetarea de marketing si nevoile clientilor 8.1.9. 834. | © Definirea cercetarilor de marketing 8.1.10. © Tipologia cercetarilor de marketing. 8111 @ Procesul ccreeiiirii de marketing: | - Btapele procesului cercetirii de marketing - Tipuri de surse de informatii; | -Principalele metode de culegere a informatiilor: investigarea surselor statistice; metodele de cercetare directa; experimentul si simularea fenomenelor de marketing, © Chestionarul: instrument de culegere a informatiilor. Utilizarea scalelor in cercetarile de marketing «_ Tipuri de scale gi metode de scalare 8112 B35, | Mediul de marketing al firmei 8.1.13. ‘© Mediul intern de marketing al firmei 8.1.14, * Mediul extern al firmei: micromediul si macromediul Strategia de piafd- nucleul politicii de marketing * Definirea conceptelor de politica, strategie, tactica de marketing * Tipologia strategiilor de piaya + Fundamentarea strategiilor de piata Activititi specifice laboratorului tehnologic prin firma de exercitiu ‘URI 8. Evaluarea oprtunitatilor de piat ‘Cunostinge [ Abilitigi_[ Atitudini | Aspecte abordate prin metoda firma de exereitiu 8.1.3. 8.2.3. 8.3.1. * Stabilirea obiectivelor de marketing ale firmei de exercitiu 8.1.5. 8.2.6. 8.3.2. © Studierea pietei interne si externe, reale si virtuale 8.1.6. 8.2.7, (concurent’, clienti) in colaborare cu departamentul de achizitii si vanzari 8.1.10. | 833 © Cercet&ri de marketing pentru adaptarea firmei la 8.111. | 83.4, nevoile pietei | = investigarea nevoilor si a dorintelor clientilor = crearea ofertei de marketing ~ compararea ofertelor de pe piata FE - stabilirea preturilor cat mai competitive 8.1.13. 8.2.14 8.3.5. Analiza mediului de marketing 8.1.14. 8.2.15. * Conceperea unei strategii de marketing focalizate pe client Calificarea profesional: Tehnician in achizitit si contractari ‘Domeniul de pregatie profesionala: Comer}lar JP Cliittant protesionaln: Tehnicion i achizii leonrecti © Lista minim’ de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, materii prime si materiale, documentatii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobandirii rezultatelor invatarii (existente in scoala sau la operatorul economic) Y Echipamente tehnice de invatare, predare si comunicare care faciliteaza activitatea cadrului didactic gi receptivitatea fiectrui elev: calculator, videoproiector, imprimanti, copiator; ¥ Conectare la refeaua de internet; ¥ Alte dotari, care sunt identificate de cadrele didactice ca fiind necesare desfaigurarii activitatilor planificate: markere, flipchart, hartie copiator, creti colorata ete. © Sugestii metodologice Continuturile modulului Marketing” trebuie s& fie abordate intr-o maniera integrat’, corelatt cu particularititile si cu nivelul initial de pregatire al elevilor. Numarul de ore alocat fiecdrei teme riméne la latitudinea cadrelor didaetice care predau continutul modulului, in functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinje anterioare ale colectivului cu care lucreaz, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostintelor de etre colectivul instruit Modulul Marketing” are o structuri flexibild, deci poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregitirea se recomandai a se desfasura in laboratoare sau/si in cabinete de specialitate, ateliere de instruire practica din unitatea de invajamant sau de la operatorul economic, dotate conform recomandarilor menfionate mai sus Pregatirea in cabinete/ laboratoare tehnologice/ ateliere de instruire practic’ din unitatea de inviimant sau de la operatorul economic are importanfa deosebiti in atingerea rezultatelor invayirii. Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitati de inviare variate, prin care sa fie luate in considerare stilurile individuale de invafare ale fiecirui elev, inclusiv adaptate la elevii cu CES. Aceste activitati de invafare vizeaza = aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea strueturilor cognitive si operatorii ale elevilor, pe exersarea potentialului psihofizie al acestora, pe transformarea elevului in coparticipant la propria instruire si educatie; + imbinarea si altemanja sistematica a activitijilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea dup& diverse surse de informare, observatia _proprie, exercifiul personal, instruirea programata, experimentul si lucrul individual, tehnica muncii cu fige) cu activitifile ce solicit’ efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul discutiilor, asaltului de idei ete,; * folosirea unor metode care si favorizeze relatia nemijlocita a elevului cu obiectele cunoasterii, prin recurgere la modele concrete; * insugirea unor metode de informare si de documentare independenté, care oferi deschiderea spre autoinstruire, spre invatare continua. Competentele cheie integrate in modulul ,Marketing™ sunt din categoria: + Competent de comunicare in limba romana si in limba materni; * Competente de baz de matematica, stiinfe si tehnologies © Competente digitale de utilizare a tehnologiei informatiei ca instrument de vatate si cunoastere; * Competente sociale si civice. Profesorul trebuie si promoveze experiente de invatare prin confinuturi si acti ¢ care sa sus{ina dezvoltarea potentialului fiecdrui elev. itati, ct mai x Domepfil de pregitir profesional: Comer, , 18Exemple de metode inovative de predare-invatare, fixare-sistematizare, rezolvare de probleme, stimularea creativitatii, care pot fi utilizate in activitatea didactica: ‘Metode de predare-invatare Metode de fixare gi sistematizare a cunostinjelor $i de verificare Metode de rezolvare de probleme prin stimularea ereativitati Metoda predavii/invararit reciproce Harta cognitiva sau harta conceptual’ Brainstorming STAD (Student Teams Achievement Division) Matricea conceptual Explozia stelara Metoda Jigsaw (Mozaicul) Lanurile cognitive Metoda Piliriiior gandiioare Cascada Diagrama cauzelor gia efectului Caruselul TGT- Metoda turnirurilor inte | Panza de paianjen (Spider map — | Studiul de caz echipe Webs) Metoda schiimbarii perechit Tehnica florii de lotus Phillips 6/6 (Share-Pair Circles) Metoda ABCD, Metods piramidei /bulgirelui de | Metoda RA ‘Tehnica 63/5 Zipada “Metoda Delphi Un exemplu de metoda didactic’ ce poate fi folositi in activitagile de Mnvajare este metoda »Mozaicul”. Metoda JIGSAW (MOZAICUL), reprezintd o strategie bazats pe invagarea in echipa (team- learning). Fiecare elev are 0 sarcin’ de Iucru in care trebuie si devina expert, El are in acelasi timp si responsabilitatea transmiterii informatiilor asimilate celorlalti colegi, Metoda necesita utilizarea unui material in forma serisa (de exemplu un text din manual sau scris de profesori, un articol etc.) si structurarea clasei in grupuri eterogene de 4-5 elevi. Exemplificarea metodei creative "Mozaicul” Rezultatele inv ‘Cunostinge Abilitagi Atitudini 8.1.4, Deserierea funetiilor marketingului 8.2.4, Corelarea functiilor marketingului pe baza 83.1, Manifestarea interesului gi initiativei in fundamentarea unor notiuni de marketin rafionamentelor logice Activitate: Determinarea functiilor marketingului Obiective: © Sa identifice functiile marketingului © Sti descrie fiecare fimetie a marketingului; © Si realizeze corelatia dintre funotiile marketingului. Mod de organizare a activititii: © Activitate pe grupe Resurse materiale: © Flipehart © Foi de flipchart © Markere Calificarea profesionala : Tehnician in achiziti si contractari Domeniu! de pregatire profesional: Comert viziunea scolii romdnesti de marketing, 19Durati: 45 minute Desfigurare: Pregitirea materialului de lucru. Profesorul stabileste tema de studiu Determinarea Sfunctiilor marketingului” si o imparte in 4 subteme. Realizeaza o fish de text pe care trece cele 4 subteme propuse gi care va fi oferitd fiecdrui elev din echipa. Subteme: 1. Investigarea piefei, a necesitatilor de consum 2. Conectarea dinamici a firmei la ceringele mediului su extern, 3. Satisfacerea in condifii superioare a nevoilor de consum. 4, Maximizarea eficientei economice, a profitului, Organizarea colectivului in echipe de invitare de cite 4 elevi. Fiecare elev din echipai, primeste un numar de la | la 4 si are ca sarcin’ si studieze in mod independent subtema corespunzitoare numarului sau. De exemplu, elevii cu numarul 1 din toate echipele de invajare formate, vor studia subtema cu numarul 1, cei cu numarul 2 vor studia subtema numarul 2, si asa mai departe. Constituirea grupurilor de experti. Dupa studiul independent, elevii cu acelasi numar se reunesc, constituind grupe de experti pentru a dezbate tema impreuna. Elevii discuta pe baza datelor si materialelor avute la dispozitie, se consulta acolo unde au nelamuriri, daca este cazul sunt ajutafi de profesor. Reintoarcerea in echipa inifiald de invatare. Fiecare elev transmite cunostinjele asimilate, refindnd la randul lor cunostinjele pe care le transmit colegii lor din echipa. Elevii sunt stimulati si discute, si puna intrebari si sd-si noteze, fiecare realizindu-si propriul plan de idei. Prezentarea rezultatelor, faza demonstratiei, Grupele prezinti rezultatele intregii clase, noteazi ideile pe foi de flipchart. La sfirsitul orei elevii trebuie si cunoascd intregul text de studiat privind functiile marketingului © Sugestii privind evaluarea Evaluarea reprezinti partea final a demersului de proiectare didactic, prin care profesorul va masura eficienta intregului proces instruetiv-educativ. Evaluarea urmareste misura in care elevii au achizitionat rezultatele invayarii propuse in standardele de pregatire profesional. Evaluarea rezultatelor invatarii poate fi: a, La inceputul modulului — evaluare initial’. = Instrumentele de evaluare pot fi orale gi scrise. * Reflect nivelul de pregitire al elevului. b. In timpul parcurgerii modulului, prin forme de verificare continud a rezultatelor invari, * Planificarea evaluarii trebuie sa se deruleze dupa un program stabilit, evitandu- se aglomerarea evaluarilor in aceeasi perioada de timp. ce. Finala * Realizati printr-o metoda cu caracter aplicatiy i integrat la sfirsitul procesului de predare/ invatare gi care informeaz asupra indeplinirii criteriilor de realizare a cunostinjelor, abilitajilor 51 atitudinilor. Se propun urmitoarele instrumente de evaluare initial’: © intrebaris ‘© Chestionare; ‘* Exercifii de tipul stiu/vreau © Brainstorming, Sugeram urmatoarele instrumente de evaluare continu stiwam invagat;Fige test; Fige de Incru; Fise de autoevaluare; Fige de monitorizare a progresului, Fige pentru evaluarea/ autoevaluarea abilititilor specifice; ‘Teste de verificare a cunostinfelor cu: itemi cu alegere multipla, itemi alegere duals, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip intrebari. structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme; Fisa de autoevaluare a capacitatii colaborative; Lista de verificare a proiectului; Brainstorming; Planificarea proiectului: Mozaicul; Fisii de observatie; Jurnatul elevului: Teme de lucru; Prezentare. Propunem urmatoarele instrumente de evaluare finala: Chestionare - ou grile de evaluare/autoevatuare: Proiectul - prin care se evalueazi metodele de luoru, utilizarea corespunzitoare a bibliografiei, materialelor si echipamentelor, acuralejea iehnicd, modul de organizare a ideilor si materialelor intr-un raport. Poate fi abordat individual sau de catre un grup de levis Studiul de caz - care consta in descrierea unui produs, 2 unei imagini sau a unei inregistrari electronice care se referé la un anumit proces tehnologic; Portofoliul - care ofera informatii despre rezwltatele scolare ale elevilor, activitayile extrascolare etc, Probele practice. - oferd posibilitatatea evaluarii capacitafii de aplicare a cunostinfelor teoretice in rezolvarea unor probleme practice. Jn cadrul laboratorului tehnologie evaluarea se va efectua in conditii de simulare a activitagii firme de exercifiu. Procesul de evaluare va viza $i evaluarea competentelor cheie agregate ‘modubului. Rezultatcle invagirii/ competenfele cheie dobindite se evalueazé integrat in tuafiile in care s- a realizat agregarea acestora in unitafile respective gi separat in situafiile in care pot fi individualizate in contextul profesional. Exemplificarea evaluarii rezultatelor invafarii: Cunostinge Abilitiiti Atitudini 8.1.4, Deserierea funesiilor marketingului 8.2.4. Corelarea functiilor Manifestarea interesului marketingului pe baza si initiativei in flmdamentaren rajionamentelor logice nor nofiuni de marketing Activitate: Determinarea functiilor marketingului. Obiective: Calificarea profesionala : Telnician in achiziti i contractiti Dorneniul de pregitire profesional: Comer} 24© Sdidentifice functiile marketingului in viziunea scolii romanesti de marketing; © Sa deseric ficcare functie a marketingului; © Sarealizeze corelatia dintre functiile marketingului. © Criterii si indicatori de realizare si ponderea acestora Ne. | Criterii de realizare si ponderea | i. gicatorii de realizare si ponderea acestora | Punctaj ert. acestora I. | Primirea siplanificarea | 30% | Selectarea materialelor de luen sarcinii de lucra individuala (figa text), foi flipchart | 30% | 9 pentru prezentarea rezultatelor. Studierea in_mod independent al, functiilor marketingului gem 2} 2, | Realizarea sarciniide | 40% [Respectarea etapelor de Tuer] 999, |g Tucru prezentate de profesor. Dezbaterea functiilor marketingului in cadrul fiecArui grup de lucru (grup | 40% 16 de experti). Colaborarea cu membrii echipel | yoy, | 1g initiale de invajare. S 3. | Prezeniarea gi 30% | Folosirea corectd a terminologiel de | yy, ) promovarea satcini | specialitate. ; realizate Prezentarea ideilor esentiale pe TO] py 20% 6 e flipchart. Asimilarea si transmiterea eorecté @| Goo, | 1g informatiilor. ic Total punctaj_ 100p Figa de evaluare a activititii Punctaj Maxim | Acordat 1. Selectarea materialelor de Tuer; figa individual (Higa text, for Mipohart |g pentru prezentarea rezultatelor : 2. Studierea in mod independent a funcfillor marketingulu 21 3. Respectarea etapelor de lucru prezentate de profesor 8 4. Decbaterea funotilor marketingului in cadrul fiecirui grup de Tuera (grup | yg de expert) 5. Colaborarea eu membrii echipel inifiale de invijare. 16 6. Folosirea corecti a terminologiei de specialitate 6 7. Prezentatea ideilor esentiale pe foi de fipchart 6 8, Asimilarea gi transmiterea coreetl a informafiilor 18 TOTAL | 100 a profesionala : Tehnician in achiziti si contractari ie pregitire profesional&: Comert* Bibliografic 1, Balaure V., Adascilitei V.. Balan C., Boboc St, Catoiu 1, Olteanu V., Pop N. Al, Teodorescu N. (2002), Marketing, Editura Expert, Bucuresti 2. Capota V., Popa F., Ghinescu C. (2006), Markesingul afacerii, Filiera Tehnologica, profil Servicii, Editura Akademos Art, Bucuresti. 3. Ilie S., Tanislav C., Postovei C., (2006), Markeringu afacerilor, manual pentru clasa @ X1-a, Filiera Tehnologic8, Editura Oscar Print , Bucuresti. 4, Ilie S., Tanislav C., Postovei C., (2007), Medi? concurential af afaceritor, manual pentru clasa a XH-a, Filiera technologie’, Editura Oscar Print , Bucuresti. 5. Kotler, Ph.. Armstrong, G. (2004), Principiile Marketingului, Editura Teora, Bucuresti 6. Kotler, Ph. (2006), Managementul marketinguluf, Editia a [V-a, Editura Teora, Bucuresti 7. Manole V., Stoian Mirela (2004), Marketing, Editura ASE, Bucuresti. 8 Paina, N., $.a, (2002), Bazele markeiingului, Editura Presa Universitar Clujeant, Cluj- Napoca 9. Prutianu, §., Anastasiei, B., J Tasi. T. (2002), Cereetarea de marketing, Editura Polirom, 10. %** http:/Avww.biblioteca-digitala.ase.ro/bibliotecaMODUL III: CONTABILITATE e Nota introductiva Modulul Contabilitate este 0 componenti a ofertei educationale (curriculare) pentru calificarile profesionale din domeniul de pregitire profesionala Comert, face parte din cultura de specialitate si pregatirea practicd sAptimanald, aferenta clasei a XI-a, invatamént liceal — filierd tehnologic. Modulul are alocat un numdr de 66 ore/an, conform planului de invatamant, din care * 33 ore/an ~ laborator tehnologic prin metoda firma de exercitin Modulul ,,Contabilitate” este centrat pe rezultate ale invayirii si vizeaza dobindirea de cunostinte, abilitafi si atitudini necesare angajarii pe piata muncii in una din ocupatiile specificate in SPP-urile corespunzatoare calificdrilor profesionale de nivel 4, din domeniul de pregitire profesionali Comer, domeniul pregatirii generali Comerf sau in continuarea pregatirii intr-o calificare de nivel superior. © Structuré modul Corelarea dintre rezultatele invafarii din SPP si continuturil Cunostinge | Abilitagi_ | Atitudini 10.1.1 10.2.1 103.1 | 1, Conturile necesare evidenfierii operatiilor economico- 10.2.2 10.3.2 | financiare 10.3.3 | © Prezentarea planului general de conturi, identificand 103.4 conturile necesare inregistririi operatiilor economico- financiare; * Folosirea conturilor sintetice de gradul 1 si 2, functionarea conturilor de activ si pasiv, in corelatie cu operatiile desfisurate. Il. inregistrarea operafiilor _ economico-financiare tn- contabilitate prin utilizarea analizei si formulelor contabile a, Contabilitatea capitalurilor proprit © Operaii privind constituirea, majorarea si diminuarea capitalului social ‘© Operatii privind rezuttatul exercitiului financiar; b. Contabilitatea imobilizarilor ‘© Operatii privind imobilizarile necorporale ‘© Operatii privind amortizarea si imobilizarile corporale c. Contabilitatea stocurilor ‘* Operafii privind stocurile de materii prime si materiale, materiale de natura obiectelor de inventar $i produse; © Operajii privind stocurile de marfuri 4, Contabilitatea decontarilor cu terfii © Decontiri_cu funizori si clientiURT 10. fnregistrarea economico ~ financiare operafillor ‘Rezultate ale invafarii (codificate Continuturile invatarit conform SPP) | Cunostinfe | Abilitati | Atitudini ‘© Decontiri cu personalul gi cu bugetul de asiguriri gi protectie social © Decontari cu bugetul statului © Impozitul pe profit ‘© Impozitul pe veniturile microentitatilor © Taxa pe Valoarea Adaugata ¢, Contabilitatea trezoreri © Operatii privind decontarile prin conturile bancare © Operatii privind decontirile in numerar «Instrumente de plat&: Biletul la ordin,Cambia si CEC-ul. f. Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor © Operatii privind cheltuielile © Operatii privind veniturile Completarea documentelor specifice _operatiilor economico-financiare 10.13 1026 103.1 | TL Registrele contabile 10.2.7 10.3.2 _| Prezentarea registrelor contabile obligatorii registrul jurnal 10.3.3 | siregistral cartea mare 10.3.4 _ | Completarea registrelor contabile Activitifi specifice laboratorului tehnologie prin firma de exerci URI 10. reper operafiilor economico — financiare Cunostinge | Abilitagi, Aspecte abordate prin metoda firma de exercitiu 10.1.2 10.2.3 Ata 3.1 | inregistrarea operatiilor —_economico-financiare in 10.2.4 10.3.2. | contabilitate prin utilizarea analizei si formulelor contabile 10.2.5 10.3.3} in firma de exercitiu pe baza documentelor specifice 10.3.4 | tranzactiilor. « inregistrarea constituirii capitalului social « inregistrati privind imobilizarile ¢ inregistrari privind stocurile « inregistrari privind decontirile cu terti + inregistrati privind decontatile prin conturile bancare « inregistrari privind cheltuielile si veniturile «Lista minima de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, materii prime si materiale, document: tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobindirii rezultatelor invaitarii (existente in scoali sau la operatorul economic) Y Echipamente tehnice de invafare, predare si comunicare care faciliteaza activitatea cadrului didactic si receptivitatea fiecarui ele calculator, video-proiector, imprimanta, soft de specialitate; legislatie in contabilitate; planul de conturi general; tabl4, creta, marker, flipchart. - Califiearea profesionala : Tehnician in achizifi si contractiri / Domeniul de pregatire profesional: Comert 25Y Documente ~ legislatie in contabilitate, planul de conturi general; Documente de specialitate. © Sugestii metodologice Confinuturile modulului ,Contabilitate” trebuie si fie abordate intr-o manieri integrati, corelati cu particularitatile si cu nivelul initial de pregatire al elevilor. Numérul de ore alocat fiecarei teme rimane Ja latitudinea cadrelor didactice care predau confinutul modulului, in functie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinge anterioare ale colectivului cu care Iuereazi, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didactica si de ritmul de asimilare a cunostinjelor de catre colectivul instruit. Se recomanda ca in cadrul Firmei de exercifiu - laborator tehnologic si fie abordate in context profesional cu preponderenti urmatoarele aspecte: inregistrarea operatiilor _ economico- financiare in contabilitate prin utilizarea analizei si formulelor contabile in firma de exercitiu pe baza documentelor specifice tranzactiilor. Modulul ,,Contabilitate” are o structuri flexibila, deci poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregitirea se recomandi a se desfigura in laboratoare saw/si in cabinete de specialitate, ateliere de instruire practica din unitatea de invafimant sau de la operatorul economic, dotate conform recomandarilor mentionate mai sus. Pregatirea in cabinete/ laboratoare tehnologice/ ateliere de instruire practicd din unitatea de inviyimdnt sau de la operatorul economic are importanfa deoscbita in atingerea rezultatelor invajari. Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor acti le invatare variate, prin care si fie luate in considerare stilurile individuale de invafare ale fiecarui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES. Aceste activititi de invagare vizeaza: = aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive si operatorii ale elevilor, pe exersarea potentialului psihofizie al acestora, pe transformarea clevului in coparticipant la propria instruire si educatie; + imbinarea gi alternanja sistematicd a activititilor bazate pe efortul individual al clevului (documentarea dupa diverse surse de informare, observajia proprie, exercifiul personal, instruirea programata, experimentul si lucrul individual, tehnica muneii cu fise) cu activitatile ce solicita efortul colectiv (de echipi, de grup) de ¢genul discutiilor, asaltului de idei etc.; * folosirea unor metode care s& favorizeze relatia nemijlocita a elevului cu obiectele cunoasterii, prin recurgere la modele concrete; * insusirea unor metode de informare si de documentare independenté, care ofer’ deschiderea spre autoinstruire, spre invatare continua Competentele cheie integrate in modulul ,,Contabilitate” sunt din categoria: © Competente de bazi de matematicd, in stiinte si tehnologie © Competente le de utilizare a tehnologici a informatiei ca instrument de invatare si cunoastere Competente civice si sociale profesionalt : Tehnician in achiziti si contractari e pregatire profesional’: Comert 26Profesorul trebuie s promoveze experiente de invaqare prin conjinuturi si activitayi, edt mai variate care sf susfind dezvoltarea potentialului fiecirui elev. Exemple de metode inovative de predare ‘iqure, fixare-sistematizare, rezolvare de probleme, stimularea creativititii, care pot fi utilizate in activitatea didactica: ‘Metode de predare-taviqare Metode de fixare sis tematicare a cunostinjetor si de verificare Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativitatii Metoda predinivinvatani reciproce Flarta cognitiva sau harta conceptual Brainstorming STAD (Student Teams Achievement Division) Matricea conceptual Explozia stelard Metoda Tigsaw (Mozaicul) Lanjurile cognitive Metoda Paliritlor ginditoare Cascada Diagrama cauzelor gia efectului | Caruselul TOT-Meioda tumirurilorinire | Panza de paianjen (Spider map — | Studiul de caz echipe Webs) Metoda schimbarii perechit Tehnica flor de lotus Phillips 676 (Ghare-Pair Cites) Metoda ABCD Metoda piramidei / bulgirelui de | Metoda RA, Tehnica 69/5 zipada Metoda Delphi Un exemplu de metoda didactica ce poate fi folosita in activitatile de invayare este metoda Metoda bulgirelui de zipad (Metoda pirami Metoda bulgirelui de zipadi sau metoda piramidet are la bazi impletirea activitégii individuale cu cea desPigurati in mod cooperativ, in cadrul grupurilor. Ea consti in incorporarea activitiqii fiectrui membru al colectivului intr-un demers colectiv mai amplu, menit si duct Ja solutionarea unei sarcini sau a unei probleme date. Exemplificarea Metodei creative bulgirele de cdpadd (Metoda piramidei) in vederea dobandirii unor rezuitate ale invagarii Cunostinge Abititagi Atitudini 10.1.2. Deserierea operafiilor economico- financiare si funetionarea contu: 10.2.3 Aplicarea reglementirilor contabile privind inregistrarea operatiilor economico- financiare pe baza documentelor specifice. 10.3.2, Argumentarea intr-un mod independent si riguros a inregistrarilor in conturi. Activitate: Operctii privind stocurile de marfuri in entitatile de desfacere cu ridicata si in entitétile de destacere cu amanuntul., Obiective: de unitaji de desfacere, desface Identificarea operatiilor si conturilor specifice stocurilor de marfuri in cele doua tipuri Realizarea analizei contabile specificd operafiilor stocurilor de marfuri, intocmirea articolelor contabile specifice operatiiJor stocurilor de marfuri, Intocmnirea documentelor specifice stocurilor de marfuri in cele doua tipuri de unitayi de —— Calificarea profestonald : Tebmnician in achizitii si contractiri 5 Domeniul de pregitire profesional: Comert 27Mod de organi: © Activitate individual gi pe erupe. Resurse materiale: © Flipchart * Foi de flipchart © Markere © Coli Ad Durata: 45 minute Etape de lucru: 1. Profesorul expune sarcina de lucru - inregistrarea operajiilor privind stocurile de marfuri in unitatile de desfacere cu ridicata si amainuntul ; 2. Sareina/problema data se lucreaza individual pe coli timp de 10 minute; 3. Elevii formeaza perechi si discuta rezultatele objinute individual; 4, Perechile se reunese si constituie dou grupuri mai mari de lucru cu numar egal de elevii. Se discutd in grup rezultatele la care s-a ajuns lucrnd in pereche si formuleaz raspunsuri la intrebatrile fra rspuns, 5. Se reuneste grupa, analizeazi si concluzioneazi asupra rezultatelor objinute prin rostogolirea informatiilor. Se rispunde la intrebarile inca nesolujionate pan’ in acest moment, de cate profesor. 6. Se decide solutia finala si concluziile asupra pasilor de urmat in realizarea sarcinii de lucru, precum si asupra participarii elevilor la activitate © Sugestii privind evaluarea Evaluarea reprezint’ partea finalé a demersului de proiectare didactic’, prin care profesorul va masura eficienja intregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmareste ‘miasura in care elevii au achizitionat rezultatele invayarii propuse in standardele de pregatire profesional Evaluarea poate fi + La inceputul modulului — evaluare ini Instrumentele de evaluare pot fi orale gi scrise Reflect nivelul de pregatire al elevului + In timpul parcurgerii modulului, prin forme de verificare continud a rezultatelor invari. *Planificarea evaluarii trebuie sa aiba loc intr-un mediu real, dup un program stabilit, evitindu-se aglomerarea evaluarilor in aceeasi perioada de timp, © Finals ‘*Realizata printr-o lucrare cu caracter aplicativ si integrat la. sfarsitul procesului de predare/ invajare si care informeaz asupra indeplinirii criteriilor de realizare a cunostinjelor, abilitajilor si atitudinilor. Se propun unmatoarele instrumente de evaluare inigiali: © intrebari; * Chestionare; + Exercitii de tipul stiu/vreau s& stiw/am invagat; * Brainstorming, Sugeram urmatoarele instrumente de evaluare continua: Fige de oberg© Fige test; © Fise de lucru; + Fige de autoevaluare; # Fige de monitorizare a progresuluis « Fise pentru evaluarca/autoevaluarea abilitifilor specifice; ® Teste de verificare a cunostinjelor cu: itemi cu alegere multipli, itemi alegere dual, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip intrebari_ structurate sau item de tip rezolvare de probleme; * Figa de autoevaluare a capacititii colaborative; * Lista de verificare a proiectuluis © Brainstorming; + Planificarea proiectuluis * Mozaicul; + Jurnalul elevului; © Teme de lucru; © Prezentare. Propunem unnitoarele instrumente de evaluare final: * Chestionare - cu grile de evaluare/autoevaluare. * Proigctul - prin care se evalueazi metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografici, materialclor 5i echipamentelor, acuratctea technica, modul de organizare a ideilor gi materialelor intr-un raport, Poate fi abordat individual sau de cdtre un grup de elevi. ‘© Studiul de caz - care consti in descrierea unni produs, a unei imagini sau a une inregistriri electronice care se refer’ la un anumit proces tehnologic. * Portofoliul - care oferi informatii despre rezultatele scolare ale elevilor, act extrascolare ete. * Probele practice- oferd posi litatatea evalu teoretice in rezolvarea unor probleme practice In cadrul laboraorului telmologic evaluarea se ver efectua in condijit de simulare a activitatit firmei de exercitiu. Procesul de evaluare va viza $i evaluarea competentelor cheie agregate modulului. tayile capacitafii de aplicare a cunostin{elor Rezultatele invafirii/ competentele cheie dobandite se evalueazd integrat in situatiile in care s- a realizat agregarea acestora in unitiile respective si separat in situajiile in care pot fi individualizate in contextul profesional. Exemplificarea evaluarii rezultatelor invatirsi: Cunostinte Abititagi Atitudini 10.1.3, Deserierea operajiilor economico- financiare gi functionarea conturilor 10.2.3. Aplicarea reglementirilor contabile privind fnregistrarea operatiilor economico- financiare pe baza documentelor specifice. 10.3.2, Argumentarea intr-un mod independent si riguros a invegistrarilor in conturi, Activitate: Operatii privind stocurile de mirfuri in entititile de desfacere cu ridicata si in entititile de desfacere cu amanuntul. Calificares profesionala : Tehnic achizi Domeniul de pregitire profesional: Comert 29,Obiective: © Identificarea operatiilor si conturilor specifice stocurilor de marfuri in cele dowd tipuri de unititi de desfacere. o Realizarea analizei contabile specifica operatiilor stocurilor de marfuri.. © Intocmirea articolelorl contabile specifice operatiilor stocurilor de marfuri, © Intocmirea documentelor specifice stocurilor de marfuri in cele doud tipuri de unititi de desfacere. © Criterii de realizare si ponderea acestora Nr. |Criterii de realizare si [Indicatorii de realizare si ponderea A ert. | ponderea acestora acestora Eanetal 1. [Primirea si planificarea ] 30% | Selectarea informajiilor necesare sarcinii de lucru pentru identificarea operatiilor privind stocurile de marfuri in | 60% | 18 unititi de desfacere cu ridicata gi aménuntul. Alegerea instrumentelor de jueru: planul de conturi, foi de | 40% | 12 flipchart, marker, coli 2. |Realizarea sarcinii de [40% | Respectarea ctapelor prezentate | 555, | 49 lucru de cadrul didactic : Realizarea analizei contabile cu intocmirea articolului contabil | 50% 20 specific operatiilor Utilizarea corectd a nofiunilor [550° | 4g tingifice - 3.__| Prezentarea 31 | 30% | Folosirea corecti a terminologiei | 59, a promovarea sarcinii de specialitate a“ realizate Prezentarea unei__aprecieri ‘ 20% | 6 | globale a muncii realizate ‘Argumentarea activitatiirealizate [40% | 12 Indicarea corecti a articolelor | yy), |g contabile dupa criteriile date Total 100p Figa de evaluare a activitiii Criterii de apreciere a performantel: Punctaj Maxim | Acordat Selectarea informatiilor necesare pentru identificarea operatiilor privind stocurile de mirfuri in unitati de 18 desfacere cu ridicata si amanuntul 2, Alegerea instrumentelor de Tucru: planul de conturi, foi de B flipchart, marker, coli 3. Respectarea etapelor prezentate de cadrul didactic 10 |. Realizarea analizei contabile cu intocmirea articolului contabil specific operatiilor 20 profesional’ : Tehnician tn achizitt si contractari ul de pregitire profesional: Comert 305, Utilizarea corectii a nojiunilor stiinfifice 10 6. Folosirea corecti a terminologiei de specialitate 6 7. Prezentarea unei aprecieri globale a muncii realizate 6 8, Argumentarea activitajii realizate 12 9. Indicarea corecti a articolelor contabile dupa eriteriile date 6 TOTAL | 100 © Bibliografie 1, A. Benta, M Benta, R Croitoru, Tratat de contabilitate practicd-Contabilitate aplicata, Ed. CH Beck, 2017 2. C.Chirata, M. Dumirana, Bazele contabilitatii Editia a II- a, Ed.Universitara 3. V. Munteanu, M. Zuca, M. Niculae, Contabilitatea financiard a intreprinder' rezolvate, studti de caz si lucrare practiced monograficd, Ed. Universitart 2015 4. I. Morosan - Contabiliratea financiard si de gestiune Studi de caz si sinteze de reglementari, Ed. CECCAR, Bucuresti, 2010. 5. V. Raileanu, A.S. Raileanu, D.G. Dumitrescu, Contabilitatea si gestiunea fiscalé a societatilor comerciale, Ed, Economica 2016 6. M. Ristea, C.G. Dumitru, C. Toanis, A. Irimescu — Contabilitatea Societatilor Comerciale vol I-11, Ed. Universitara, Bucuresti 2009. LP. Pantea , Gh. Bodea ~ Contabilitatea financiara, Editura Inteletedo, Deva, 2014. ***Consilier — Contabilitate, Ed Rentrop&Straton, 2014. 9, ***Cartea Verde a Contabilitatii 2017, Ed.Rentrop&Straton, 2017. 10. ***Legea contabilitatii nr.82/1991 cu modificarile la zi 11, ***Legea 227/2015 Codul fiscal 12. ***OMFP 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind situatiile financiare anuale individuale si situafiile financiare anuale consolidate, cu. toate modificarile si completarile ulterioare(Ordinul 4160/2015. Ordinul 1938/2016, Ordinul 166/2017 13. ***OMFP 2634/2015 privind documentele financiare-contabile 14, ***Reglementari contabile in vigoare incepdnd cu 1 ianuarie 2017 — Ghid practic, Ed Irecson, 2017, 15. ***Tribuna economicci — colectie 2013-2017 Ed. PRESA. 16. *#*Revista finante publice si contabilitate — colectie 2013-2017, Ed.PRESA. 17. ***Norme metodologice pentru intocmirea si utilizarea formularelor contabile comune privind activitatea financiara gi contabila si modelele acestora, Ed, Economic’. 18, www.mfinante.ro 19, www.edu.ro ~ este pagina web a Ministerului Ed accesa standardele de pregatire profesional 20. wwww.tvet.ro — este pagina web a Centrului National de Dezvoltare a invatamantului Profesional si Tehnic, unde pute{i accesa standardele de pregatire profesionala si auxiliare curriculare Pentru Laboratorul tehnologie ~ “Firma de exercitiu” 21. www.roctro este site-ul Departamentului ROCT - Departamentul de Coordonare al Firmelor de Exercitiu din invatamantul preuniversitar din Romania. 22. www,cconomicsofiware.ro/yatg 23, www.ase.ro/bibliotecavirtuala 24, www.conta.ro -Aplicatit Bucuresti, si Cercetarii de unde puteti Calificarea profesionala : Tehnician in achiziii si contract, Domeniul de pregatire profesional: Comert 31MODUL IV: STUDIUL MARFURILOR © Nota introductiva Modulul ,Studiul marfurilor”, componenti a ofertei educationale (curriculare) pentru calificari profesionale din domeniul de pregatire profesionala Comer, face parte din cultura de specialitate si pregatirea practica stiptiménala, aferenti clasei a XI-a, invatmant liceal~ filiera tehnologica, Modulul are alocat un numér de 132 ore/an, conform planului de invagamant, din care: ‘* 99 ore/an — laborator tehnologic Modulul ,Studiul marfurilor” este centrat pe rezultate ale invatarii si vizeazi dobandirea de cunostinte, abilitati si atitudini necesare angajairii pe piafa muncii in una din ocupaiile specificate in SPP-urile corespunzatoare calificarilor profesionale de nivel 4, din domeniul de pregitire profesional Comert, sau in continuarea pregatirii intr-o calificare de nivel superior. e Structuraé modul Corelarea dintre rezultatele invitirii din SPP si cor invatarii Cunostinge | Abilitaqi_[ Atitudini hl. 13.2.1 13.3.1 Valoarea nutritiva a produselor alimentare 13.1.2. Conceptul de valoare nutritiva 13.13. Compozitia chimica a produselor alimentare: ‘Apa Substantele proteice Lipidele Glucidele Sérurile minerale Vitaminele Enzimele Valoarea calorica Gradul de asimilare Valoarea energetic a produselor alimentare Gradul de asimilare al alimentelor Inocuitatea produselor 3.14, 13.1.5. 13.1.6. 13.1.7. Sortimentul si caracteristicile de calitate ale produselor alimentare si nealimentare Particularitatile sortimentale si caracteristici de calitate ale marfurilor afimentare Verificarea calitatii produselor alimentare Particularitajile sortimentale gi caracteristici de calitate ale marfurilor nealimentare Verificarea calitdtii produselor nealimentare ‘a profesionala : Tehnician in achizifii si contractari de pregitire profesional: Comert 32Lista minim’ de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, materii prime gi materiale, documentatii tehnice, economice, juridice etc.) necesare dobandirii rezultatelor invatarii (existente in scoalA sau la operaterul economic): Y Marfuri: alimentare si nealimentare ¥ Documente: norme de protectic a mediului, fegislatie privind transportul, depozitarea gi manipularea marfurilor, fige de calitate. Y Echipamente tehnice de invijare, predare si comunicare care faciliteazt activitatea cadrului didactic si receptivitatea fiecdrui elev: calculator, videoproiector, imprimanta, Xerox. ¥ Mijloace care asigura buna desfisurare a procesului de predare ~ invatare: table, creta, marker, flipehart, © Sugestii metodologice Conginuturile modulului_,,Studiul mdrfuritor” trebuie si fie abordate inte-o manierd integrat, corelaté cu particularitatile gi cu nivelul initial de pregatire al elevilor. Numérul de ore alocat fiecirei teme raméne a latitudinea cadrelor didactice care predau confinuts] modulului, fn funejie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinge anterioare ale colectivului cu care fucreaz8, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia inctica si de ritrmut de asimilare a cunostinjefor de catre colectivul instruit, Modulul .Sudial mérfurilor” are 0 structura flexibili, deci poste incorpora, in orice moment al procesului educatiy, noi mijloace sau resurse didactice. Pregitirea se recomandi a se desfigura in laboratoare sau/si in cabinete de specialitate, ateliere de instruire practic’ din unitatea de invayimdnt sau de la operatorul economic, dotate conform recomandarilor mentionate mai sus. Pregatirea in cabinete/ laboratoare tehnologice/ ateliere de instruire practicd din unitatea de invatamant sau de ta operatoral economic are important’ deosebita in atingerea rezultatelor invari. Se recomanda abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activitati de invatare variate, prin care 8 fie Iuate in considerare stiturile individuale de invajare ale fiectrui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES. Aceste activitati de invtere vizeaz’ + aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive si operatorii ale elevilor, pe exersarea potenjialului psihofizic al acestora, pe transformarea elevului in coparticipant Ja propria instruire gi edueatie, + imbinarea gi alternanta sistematica a activitatilor bazate pe efortul individual al clevului (documentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie, exercifial personal, instruirea programatd, experimentul gi lucrul individual, tehnica muneii cu fige) cu activitatile ce solicita efortul colectiv (de echipa, de grup) de -genul discutiilor, asaltului de idei ete.; * folosirea unor metode care si favorizeze relajia nemijlocita cunoasterii, prin recurgere la modele concrete; + insusirea unor metode de informare si de documentare independentd, care oferi deschiderea spre autoinstruire, spre invafare continua, a elevului cu obiectele Competentele cheie integrate in modulut ,.Studiul marfurifor” suat din categoria: * Competente de baz de matematicd, stiinge si tehnologic. © Competene sociale $i civice. Calificarea profesionald : Tehnician in achiziai si contract3ei Domeniul de pregatire profesionala: Comert 33Profesorul trebuie si promoveze experienta de invifare prin confinuturi gi activitagi, cat ‘mai variate care s& sustin dezvoltarea potentialului fiecdrui elev. Exemple de metode inovative de predare-invatare, fixare-sistematizare, brainstorming, studiul de caz, problematizarea, impulsul fotografic, roata cuvintelor care pot fi utilizate in activitatea didactic’: Metode de predare-invatare Metode de fixare si sistematizare a cunostinfelor gi de verificare Metode de rezolvare de probleme prin stimularea creativititii reciproce Harta cognitiva sau harta conceptual Brainstorming, STAD (Student Teams Achievement Division) Matricea conceptual Explozia stelara Metoda Jigsaw (Mozaicul) Lanjurile cognitive Metoda Palariilor gdnditoare Cascada Diagrama cauzelor gi a efectului Caruselul TGT- Metoda turnirurilor intre Panza de paianjen ( Spider map — ‘Studiul de caz echipe Webs) ‘Metoda schimbarii perechii Tehnica florii de lotus Phillips 6/6 (Share-Pair Circles) Metoda piramidei ‘Metoda R.A. Tehnica 6/3/5 ‘Metoda Delphi Metoda ABCD Un exemplu de metoda didactic ce poate fi folositi in activititile de invajare este metoda: succesiunii inverse. Exemplificarea metodei creative: “Metoda succesiunii inverse” Rezultate ale invatarii Cunostinte: Abilitagi: Atitudini: B13. Clasificarea | 13.2.3 Identificarea gradului | 13.3.1 Constientizarea substanfelor toxice care | de asimilare si inocuitate a | efectelor substantelor din influenteaziinocuitatea | produselor alimentare compozitia alimentelor asupra produselor alimentare sandtatii si stilului de viata al consumatorului Acti al consumatorului Obiec ° fate: Efectele substanfelor din compozitia alimentelor asupra sinatatii si stilului de viaya Sa formuleze invers problematizarile, pentru a gisi noi abordari pentru idei (gasirea unor idei inovative pornind de la opusul lor este uncori mai usoara); ° vviaja al consumatorul ° de s&ndtate si stilul de vial al consumatorilor Mod de lucru: Activitate pe grupe. Resurse: © Foi de hartie © Foi de flipchart. ficarea profesionald : Tehnician in achiziii si contractari jeniul de pregitire profesionala: Comert Sa identifice efectele substanfelor din compozitia alimentelor asupra sanatatii si stilului de Sa-§i asume responsabilitati pentru limitarea/eliminarea efectelor care influenteazi starea 34o Markere. © Mostre de ambalaje. © Mostre de marfurilor. ‘Timp de lucru: 50 minute Duratii: Pregitire: 5 minute. Realizare: 25-30 minute. Evaluare si feedback: 10 minute. Desfaigurare: Pregitire * se separa elevii in grupe de lucru in mod aleator printr-o metoda aflats la dispozitia profesorului (bile{ele colorate, simboluri grafice ete), Realizare © fiecare grup tsi formuleaz’ problematizari inverse (minim 2) ‘* in cadrul perioadei de timp prestabilite (ex.: 25-30 min.) se prelucreazié problematizarea, se gisesc soluti, idei, rispunsuri pentru problematizarca invers&; elevii cautl gi solufii opuse ‘pentru fiecare idee inverst (opusa), prin formularea pozitiva a id © grupurile identified efectele substantelor din compozitia alimentelor asupra sinatatii slilului de viayi al consumatorulu ‘+ fiecare grup igi prezinta printr-un reprezentant desemnat, pe flipchart, concluziile la care au ajuns Evaluare si feedback pe baza unor criterii prestabilite: valoare stiintificd, conexiune logics, argumentare, solutii inovative ete; fiecare grup acorda puncte celorlalte grupuri pentru a identifies cea mai reugita solujie pentru prevenirea efectelor substanfelor din compozitia alimentelor asupra simatatii si stilului de viati al consumatoralui Recomandiri: © este o metodd care genereaza, organizeazi i materializeaza idei ‘nivelul de implicare al participantilor este foarte mare «este crucial ca elevii si aibi o intelegere clari gi comuna asupra informatiei care face subiectul activitayii (defeetele si cauzelor care le-au generat pe parcurstl! distributiel marfurilor - producdtor ~ consumator final} © Sugestii privind evaluarea Evaluarea reprezinta partea finala a demersului de proieciare didacticd, prin care profesorul va misura eficien{a intregului proces instructiv-educatiy. Evaluarea urmilreste mésura in care elevii au achizitionat rezaltatele invatarii propuse in standardele de pregatire profesionala. Evaluarea poate fi: a. La inceputul modulului ~ evaluare initial, = Instrumentele de evaluare pot fi orale si scrise. + Reflectit nivelul de pregitire al elevului. 6. dn timpul parcurgerii modulutui, prin forme de verificare continud a rezultatelor invayéirii. © Planificarea evaluérii trebuic si aib& loc intr-un mediv real, dupa un program stabilit, evitindu-se aglomerarea evaludrilor in aceeasi perioada de timp. co. Finalé * Realizatii printr - © metoda cu caracter aplicativ gi integrat la sfargitul procesului de predare/ invajare si care informeazi asupra indeplinirii criteriilor de realizare a cunostintelor, abilitatilor si atitudinilor. ° Calificarea profesionalé : Tehnician in achiziti si contractiri : Domeniul de pregatire profesional: Comer 35Se propun urmatoarele instrumente de evaluare inifiali: © Intrebari, © Chestionare, © Exercitii de tipul stiu/vreau s& stiu/am invaat, © Brainstorming Sugerim urmstoarele instrumente de evaluare continu © Fise de observatie, Fige test, Fise de lueru, Fise de autoevaluare, Fise de monitorizare a progresului, Fige pentru evaluarea/ autoevaluarea abilititilor specitice, Teste de verificare a cunostinjelor cu: itemi cu alegere multipla, itemi alegere duala, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip intrebari structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme, Figa de autoevaluare a capacititii colaborative, Lista de verificare a proiectului, Brainstorming, planificarea proiectului, Mozaicul, Fish de observatie, Jurnatul elevului, Teme de lucru, © Prezentare. Propun urmétoarele instrumente de evaluare finali: Chestionare - cu grile de evaluare/autoevaluare, * Proiectul - prin care se evalueaz metodele de lucru, utilizarea corespunzatoare a bibliografiei, materialelor si echipamentelor, acuratejea tehnici, modul de organizare a ideilor si materialelor intr-un raport. Poate fi abordat individual sau de catre un grup de elevi, © Studiul de caz - care consti in descrierea unui produs, a unei imagini sau a unei inregistriri electronice care se refera la un anumit proces tehnologic, © Portofoliul - care oferi informatii despre rezultatele scolare ale elevilor, activitatile extrascolare ete Probele practice - ofera posibilitatatea evaluarii capacitatii de aplicare a cunostintelor teoretice rezolvarea unor probleme practice. Rezultatele invatarii/ competentele cheie dobandite se evalueaza integrat in situatiile in care s-a realizat agregarea acestora in unitifile respective si separat in situatile in care pot fi individualizate in contextul profesional. Exemplificarea evaludrii rezultatelor invafarii Portofoliul permite investigarea produselor elevilor. incadrat intr-o evaluare sumativa furnizeaz’ nu doar o informajie punctual, intr-un anumit moment al achizitiilor elevului, ci chiar o informatie privind evolufia si progresele inregistrate de acesta in timp, alfituri de informatii importante despre preocupirile sale. area profesionala : Tehnician fn achizipi si contracttiri ul de pregitire profesionala: Comer} 36Cunostinge: AbIMHE Atitudini 13.1.4 Descrierea 1324 Diferenticrea | 13.3.2 Asumarca particularitatilor sortimental | sortimentului sia} responsabilitatilor in ale produselor alimentare caracteristicilor de calitate ale | menjinerea caracteristicilor de produselor alimentare calitate ale sortimentului de TBS. Caracterizarea | 13.2.5 Verificarea calititii | produse —alimentare— i etapelor de verificare a | produselor alimentare nealimentare calititii produselor alimentare Activitate: Astmarea responsabilitdtilor in mentinerea caracteristicilor de calitate ale sortimentului de praduse alimentare. Obiective: © Si particularizeze sortimentele de produse alimentare © Sa verifice calitatea produselor alimentare *S4 isi asume responsabilitatea in mentinerea caracteristicitor de calitate ale sortimentului de produse alimemare Mod de lueru: Activitate pe grupe. Resurse: © Foi de hati. Foi de flipchart, Markere, Surse bibliografice. Calculator. Internet. Legislatie de speciatitate, © Mostre de ambalaje/marfuri, Perioada de desfasurare: 1 luna Desfisurar Pregitire: Profesorul prezinta modul in care se Increaz in vederea indeplinirii sarcinii de Iucru. Se explicd sarcinile ficeirui membru din firma de exerciiu. Se discutti modalitatea de atingere a obiectivelor stabilite. Denumirea portofoliului este Asumarea responsabilitatilor in menginerea caracteristicilor de calirate ale sortimentului de produse alimentare.” Portofoliul cuprinde: 290000 «© Argument, © Cuprins, * Prezentarea sortimentului de produse alimentare gi a caracteristiciior de calitate © Veriticarea calivitii produselor alimentare © Refleciii asupra modului in care, angajatii isi asuma responsabilitatea pentru mentinerea caracteristicilor de calitate ale sortimentului de produse alimentare = Fige de fucra, © Fige de evaluare, © Concluzii si recomandari © Bibliogratie. Calificarea profesional : Tehnician in achizigi si contractiri Doenint de pregatire profesionala: Comert 37.© Criterii si indicatori de realizare ponderea acestora Nr. | Criterii de realizare gi crt._| ponderea acestora Indicatorit acestora de realizare si ponderea Punctaj 1. __| Primirea si planificarea sarcinii de lueru 30% Aplicarea verificarea alimentare procedurilor calitatit pentru produselor 50% 15 Alegerea — materialelor sarcinii de lucru adaptate 40% Manifestarea spiritulul civic in asumarea responsabilitafii pentru menfinerea caracteristicilor de calitate ale sortimentului de produse alimentare 10% 2. | Realizareasarcinii de lucru 40% Respectarea etapelor de realizare a sarcinii de lucru 25% 10 Rezolvarea sarcinii de lucru este in conformitate cu figele de lucru 50% 20 Folosirea corespunzitoare a instrumentelor si legislatiei de specialitate 25% 3. [Prezentarea si | 30% promovarea Intocmirea corecti. si complet a figelor de Inerwobservare/evaluare 20% sarcinii realizate Folosirea corecti a termenilor de specialitate, la nivel individual si 10% colectiv - Prezentarea unei aprecieri globale asupra_muncii realizate 20% Argumentarea cailor si modalitatilor de asumare a responsabilitatii pentru mentinerea caracteristicilor de calitate ale sortimentului de produse alimentare _ Indicarea _modalitiqilor de imbunataire a activitatii de menfinere a calitijii produselor alimentare pani la comercializarea ctre consumatorul final 40% 12 Total 100p Calificarea profesionala : Tehnician fn achiziii si eontractiri Domeniul de pregitire profesional: Comer} 38FISA DE EVALUARE. Giiterii de apreciere a performantei: Punctaj Maxim | Acordat 1. Aplicarea procedurifor pentru verificarea calititii produselor| 15 alimentare 2, Alegerea materialelor adaptate sarcinil de luera 12 3. Manifestarea spiritului civic in asumarea responsabilitagii pentru [3 mienjinerea caracteristicilor de calitate ale sortimentului de produse alimentare 4. Respectarea etapclor de realizare a sarcinii de lucru io 5, Rezolvarea sarcinii de lucru este in conformitate cu figele de tueru | __20 6. Folosirea corespunziitoare a instrumentelor i legislafiei de 10 specialitate 7. Intocmirea corectd gi completd a fiselor de lucru/observare/ 6 evatuare 8. Folosirea corecti a termentlor de specialitate, la nivel individual 3 i colectiv 9. Prezentarea unei aprecieri globale asupra_muncii realizate 6 0. Argumentarea edilor si modalitayilor de asumare a 2 responsabilits{ii pentru mentinerea caracteristicilor de calitate ale sortimentului de produse alimentare ‘1. _Indicarea modalitatilor de imbundtiire a activitatii de mentinerea | 3 calitiii produsetor alimentare pad la comercializarea catre consumatorul final TOTAL! 100 Evaluarea portofoliului se face prin calificative acordate conform criteriilor de apreciere gi indicatorilor din urmiitorul tabel: Criterii de apreciere gi indicator Da Partial | Nu ‘Observatii 1. PREZENTARE evolutia in timp; parcurgerea tuturor sarcinilor de lucru; estetica general. 2, REZUMATE informatiile care confirma ce stie deja; informatiite noi dar pe care fe injelege eu usurin(a. calitatea indeplinisii sarcinilor; concordanfi cu temele date; amar] lueriritor. 3. LUCRARI PRACTICE adecvarea la scop: eficienfa modului de lucru; rezultatul tranzactiilor comerciale; Iuerul in grup sau in dual Calificarea profesional : Telmician in achizii si contract Domeaiut de pregitice profesfonata: ComertTepartizarea eficienté a sarcinilor. 4. REFLECTULE elevului pe diferite pani ale portofoliului; reflectii asupra propriei munei; reflectii despre lucrul in echipa - daci e cazul; asteptirile clevului de fa activitatea desfigurata. 5. CRONOLOGIE; | punerea in ordine cronologic& a tanzactiilor derulate 6. AUTOEVALUAREA autoevaluarea activitatilor desftigurate; concordanta scop-rezultat; progresul ficut; | nota pe care cred ci o merit’. 7. ALTE MATERIALE calitatea acestora; adecvarea la aplicarea tehnicilor si tacticilor de | negociere in cadrul firmei de exercitiu si definitivarea tranzactiilor comerciale; - relevanja pentru tema dati Niveluri de analiza a portofoliului Y- ficcare element in parte, utilizdnd metodele obisnuite de evaluares ¥ nivelul de competent a elevului, prin raportarea la scopul propus: Y progresul realizat de elev pe parcursul intocmirii portofoliului. in situatia evaluarii prin notare se va tine seama de stadiul realizarii criteriilor si indicatorilor. Cadrul didactic va intocmi un barem de notare adaptat structurii portofoliului, © Bibliografie 1, Banu, C., Vasu,C. _Produsele alimentare gi inocuitatea lor, Bucuresti, Editura Tehnica, 1982 2. Barbu, I. Analiza senzorial& a produselor alimentare, Bucuresti, Editura Tehnica, 1982 3. Dima, D., Calitatea vietii si inocuitatea produselor alimentare, Bucuresti, Centrul de Informare si Documentare Economica, 1991 4, Gheorghe, V., Valoarea nutritiva a produselor agroalimentare, Bucuresti, Teodoru, V.Ceres, 1983 5. Olaru, M., si colectiv Fundamentele stiinfei marfurilor, Bucuresti, Editura Economicd, 2002MODUL VI: STAGIU DE PREGATIRE PRACTICA PRIVIND STUDIUL MARFURILOR Nota introductiva Modulul “Stagiu de pregatire practic privind studiul marfurilor” componenta a ofertei educationale (curriculare) pentru calificari profesionale din domeniul de pregitire profesional Comer, face parte din si pregatirea practicd, aferenta clasei a XI —a, inva{amant liceal ~ filiera tehnologica. Modulul are alocat un numair de 120 ore/an, conform planului de invayamant, din care: ‘© 90 ore/an — laborator tehnologic © 30 ore/an — instruire practic’ Modulul “Stagiu de pregitire practicd privind studiul marfurilor” este centrat pe rezultate ale invajarii si vizeazi dobindirea de cunostinfe, abilititi si atitudini necesare angajarii pe piata muneii in ealificarea profesionala Tehnician in achizitii si contractari. © Structuré modul Corelarea dintre rezultatele invafirii din SPP si continuturile invatarit URI 13 Aplicarea procedurilor privind calitatea produselor si serviciilor Rezultate ale inviitirli (codificate Confinuturile invaigirii conform SP! ‘Cunostinfe At | Aplicatii practice —privind —_asumarea 13.1.2, responsabilititilor in mentinerea 13.1.3, caracteristicilor de calitate ale sortimentului de produse alimentare Determinarea valorii_ nutritive a produselor alimentare Calcularea valoriienergetice a produselor alimentare Aplicatii practice privind gradul de asimilare a alimentelor si inocuitatea produselor alimentare 13.1.4. 13.2.4. 13.3.2. Sortimentul si caracteristicile de calitate ale 13.1.5. 13.2.5. 13.3.3. produselor alimentare si nealimentare 13.1.6. 13.2.6. Identificarea particularitatilor sortimentale si a 13.1.7. 13.2.7. caracteristicilor de calitate ale marfurilor alimentare gi nealimentare Verificarea calitiii produselor alimentare si nealimentare Lista minima de resurse materiale (echipamente, unelte si instrumente, machete, materii prime si materiale, documentatii tehnice, economice, jur rezultatelor invatarii e etc.) necesare dobandirii (existente in scoala sau la operatorul economic): © Marfuri: alimentare i nealimentare * Documente: norme de protectie a mediului, legislatie privind transportul, depozitarea gi ‘manipularea marfurilor, fige de calitate Calificarea profesionala : Tet Domeniul de pregatire profesional’: Comert* Echipamente tehnice de invifare, predare si comunicare care faciliteazi activitatea cadrului didactic si receptivitatea fiecdrui elev: calculator, videoproiector, imprimanti, ‘Xerox, * Mijloace care asigura buna desfagurare a procesului de predare ~ invatare: table, creta, marker, flipchart © Sugestii metodologice Confinuturile programei modulului ,Stagiu de pregatire practiciprivind studiul mirfurilor” trebuie si fie abordate intr-o manieri flexibila, diferenfiatd, findnd cont de particularitatile colectivului cu care se Iucreaza si de nivelul inifial de pregitire. Numarul de ore alocat fiecdrei teme ramdne Ia latitudinea cadrelor didactice care predau continutul modulului, in funefie de dificultatea temelor, de nivelul de cunostinfe anterioare ale colectivului cu care lucreaza, de complexitatea materialului didactic implicat in strategia didacticd si de ritmul de asimilare a cunostinfelor, de catre colectivul instrui Modulul ,, Stagiu de pregitire practicd privind studiul marfurilor” are o structura flexibila, deci poate incorpora, in orice moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice. Pregitirea se recomandi a se desfaigura in laboratoare sau/si in cabincte de specialitate, ateliere de instruire practicd din unitatea de invagimant sau de la operatorul economic, dotate conform recomandarilor mentionate mai sus. Pregatirea in cabinete/laboratoare tehnologice/ateliere de instruire practicd din unitatea de invatamant sau de la operatorul economic are importanta deosebita in atingerea rezultatelor invari. Se recomandi abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activititi de invajare variate, prin care sa fic luate in considerare stilurile individuale de invafare ale fiecirui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES. Aceste activitati de invatare vizeaza: = aplicarea metodelor centrate pe elev, pe activizarea structurilor cognitive si operatorii ale elevilor, pe exersarea potenfialului psiho-fizic al acestora, pe transformarea elevului in coparticipant la propria instruire si educatie; = imbinarea si alternanta sistematica a activitatilor bazate pe efortul individual al elevului (documentarea dupa diverse surse de informare, observatia proprie, exercitiul personal, instruirea programatd, experimentul si lucrul individual, tehnica muncii cu fige) cu activitatile ce solicits efortul colectiv (de echipa, de grup) de genul discutiilor, asaltului de idei etc.; * folosirea unor metode care si favorizeze relatia nemijlociti a clevului cu obiectele cunoasterii, prin recurgere la modele concrete; " fnsusirea unor metode de informare si de documentare independenta, care ofera deschiderea spre autoinstruire, spre invafare continua. Competenfele cheie integrate in modulul ,,Stagiu de pregatire prac mirfurilor” sunt din categoria: ‘© Competente de baz de matematici, stiinte si tehnologie * Competente sociale si civice Profesorul trebuie si promoveze experienta de invatare prin confinuturi si activititi, cat mai variate care si susting dezvoltarea potentialului fiecirui elev 4 privind studiul Exemple de metode inovative de predare-invitare, fixare-sistematizare, brainstorming, studiul de caz, problematizarea, impulsul fotografic, roata cuvintelor, care pot fi utilizate in activitatea didactica: area profesionalA : Tehnician in achizitii si eontraetari ul de pregitire profesionala: Comert 42Metode de predare-invatare Metode de fixare si sistematizare a cunostingelor $i ‘Metode de rezolvare de probleme prin stimularea de verificare creativiti¢ii Metoda predisii/inv’yarit Harta cognitiva sau harta Brainstonming reciproce conceptual STAD (Student Teams Metricea conceptual Explozia stelart Achievement Division) Metoda Tigsaw (Mozaicul) Tanfurlle cognitive Metoda Palarillor ginditoare Cascada Diagrama cauzelor gia efectului_| Caruselul FGT- Meioda tumiruriior intre | Panza de plianjen ( Spider map | Studiul de az, echipe — Webs) Metoda schinibarii perechit Tehnica florit de Totus Phillips 676 (Share-Pair Circles) Metoda piramidei Metoda RAL ‘Tehnica 6/3/5 Metoda Delphi Metoda ABCD Un exemplu de metoda problematizarea, didactic’ ce poate fi folosita in activitatile de invaare este Denumité si predare prin rezolvare de probleme sau predare productivi de probleme, problematizarea reprezinti uma dintre cele mai utile metode prin potentialul ei euristic gi activizator, Metoda const in crearea unor dificultati practice sau teoretice, a cdror rezolvare este rezultatul a Exemplificare metodii creativa "problematizarea” {ii proprii de cercetare, efectuate de subiect. Rezultate ale tuvitarii Cunostinge Abin ‘Atitudini 13.1.2 Precizatea rolului si/ 13.2. 2 Determinarea valorii [13.3.2 ‘Asumarea importanyei valorii energetice | energetice —(calorice) a | responsabilitatilor in menjinerea (calorie) a —_produselor | produselor alimentare cu | caracteristicilor de calitate ale alimentare pentru consumul populati ajutorul operatiitor matematice de baza sortimentului de —_produse alimentare gi nealimentare ‘Activitate: Determinarea valorii energetice (calorice) a produselor alimentare Objective: © Sa identifice trofinele calorigene © Sa calculeze valoarea energetic’ a produselor alimentare © $4 compare consumul mediu de cal alimente Mod de lucru: © Activitate individual. Resurse o Foi de hartie © Foi de flipchart, ‘Timp de Incru: 50 minute Calificarea profesional : Tehnician in achizit Domeniul de pregatire profesionata: Comert recomandat cu valoarea energetic a diferitelor 43Profesorul prezinti modul in care se lucreazi in vederea indeplinirii sarcinii de lueru. El distribuie elevilor o situatie problema legata de consumul de alimente la micul dejun. Realizare: in timpul lecturii elevii marcheaza pe situatia problema dat spre rezolvare: ‘© cunostinjele confirmate de text (v); © cunostinfele infirmate/contrazise de text (~); # cunostinjele noi, neintalnite pina acum (+); © cunostinjele incerte, confuze, care meriti si fie cereetate (?). Dupa lecturd, informatiile se tree intr-un tabel: a) ) © @ Elevul marcheaz cu | Elevul marcheazi | Eleval _ marcheazé | Elevul _marcheazi acest sem cu cu cu pasajele/informatiile | acest semn pasajele | acest semn pasajele | acest semn pasajele care confirma ce stie | in in in deja. care gaseste care giseste care giiseste informayii care informatiile noi dar_| informatii in contrazic sau diferi | pe care le injelege | legitura de ceeace stia sau | cu cu care au intreba credea c& stiu. suring. sau neclaritai Evaluare si feed-back: Informatiile objinute prin rezolvarea sarcinii de lucru in mod individual se diseuté in perechi/grupuri etc., apoi se comunic de ctre perechi/grupuri profesorului fiecare dintre informatiile din fiecare coloana. Profesorul le centralizeaza tntr-un tabel similar la tabla/flipchart. Pentru evaluate, cadrul didactic, utilizeaza 0 Fis prin care stabileste nivelul de atingere a performantei. Criteriul de observare DA NU T. A respectat procedurile de Iueru 2. A realizat sarcina de lucru in totalitate 3. A Tucrat in mod independent 4A cenat explicafii suplimentare sau ajutor profesorului 5. Colaborarea cu membrii echipei de lucru, in scopul indeplinirii sarcinilor de la locul de munca © Sugestii privind evaluarea Evaluarea reprezintd partea finald a demersului de proiectare didactic’, prin care profesorul va misura eficienta intregului proces instructiv-educativ, Evaluarea urmireste masura in care clevii au achizitionat rezultatele invatarii propuse in standardele de pregatire profesional. Evaluarea poate fi a. La inceputul modulului — evaluare initial’. * Instrumentele de evaluare pot fi orale si serise. *Reflecta nivelul de pregatire al elevului. ¢area profesionald : Tehnician in achiziti si eontractiri ul de pregatire profesional: Comert 44b. dn timpul pareurgerii: modulului, prin forme de verificare continua a rezultatelor invayarii, © Planitficarea evaludrii trebuie s& aib& Joc intr-un mediu real, dup’ un program stabilit, evitdndu-se aglomerarea evaluarilor in aceeasi perioada de timp. &. Finale + Realizatt printr - 0 metoda cu caracter aplicativ si imtegrat a sfargitul procesului de predare/ invatare si care informeaz& asupra indeplinirii criteriilor de realizare a ‘cunostintetor, abilitatilor gi atitudinilor, Se propun urmatoarele instrumente de evaluare inifiald: . Intrebari, + Chestionare, . Exerciii de tipul stiw/vreau sa stiwam invatat, * Brainstorming. Sugeram urmatoarele instrumente de evaluare continua: © Fise de observatie, Fise test, Fise de lueru, Fige de autoevaluare, Fise de monitorizare a progresuini, Fige pentru evaluarea/ autoevaluarea abilit&tilor specifice, * Teste de verificare a cunostinjelor cu: itemi cu alegere multiplt, itemi alegere Guala, itemi de completare, itemi de tip pereche, itemi de tip intrebari structurate sau itemi de tip rezolvare de probleme, Figa de autoevaluare a capacititii colaborative, Lista de verificare a proiectului, Brainstorming, planificarea proiectului, Mozaicul, Fig de observatie, Jurnalut elevului, ‘Teme de lucru, Prezentare. Propunem urmatoarele instrumente de evalnare finalé: * Chestionare - cu grile de evaluare/autoevaluare, * Proiectul - prin care se evalueazi metodele de lucru, utilizarea corespunzitoare a bibliografiei, materialelor si echipamentelor, acuratefea tehnicd, modul de organizare a ideilor gi materialelor intr-un raport. Poate fi abordat individual sau de etre un grup de levi, + Studiul de caz - care consti in deserierea unui produs, a unei imagini sau a unei ‘inregistriri electronice care se refera Ia un anumit proces tehnologic, * Portofoliul - care oferd informafii despre rezuttatele scolare ale elevitor, activitatile ‘extragcolare ete. * Probele practice - oferd posibilitatatea evaluarii capacitatii de aplicare a cunostinjelor teoretice in rezolvarea unor probleme practice. Rezultatele invatari/ competentele cheie dobandite se evalueazd integrat in situatiile in care s-a realizat agregarea acestora in unitiile respective si separat in situatiile in care pot fi individualizate in contextul profesional. Calificarea profesional : Tehnieian in achizitt si contractiri Domeniul de pregitire profesional: Comer} 45Exemplificarea evaluarii rezultatelor invatarii ‘Cunostinge: Abilitagi: ‘Atitudini: 13.1.7 Caracterizarea [13.2.7 Verificarea _calitaqii | 13.3.3 Colaborarea activi’ cu etapelor de verificare a | produselor nealimentare membrii echipei de lucru calitatii ——_produselor pentru verificarea cantitativa nealimentare si calitativa. a produselor alimentare si nealimentare Examinarea prin probe practice vizeaza identificarea capacitatilor de aplicare practicd a cunostintelor dobandite, a gradului de incorporare a unor priceperi si deprinderi, concretizate in anumite suporturi obiectuale sau activitati materiale. {nea de la inceput, elevii sunt avertizati asupra: ‘© tematicii lucrarii practice; © modului de evaluare; © condifiile oferite pentru realizarea sarci Activitate Obiective: * sti descrie etapele verificarii calitatii produselor nealimentare © sd verifice calitatea marfurilor nealimentare * si colaboreze cu membrii echipei pentru verificarea cantitativa si calitativa a produselor nealimentare Mod de lucru: Activitate pe grupe. Resurse: © Foi de hartie. # Foi de flipchart. Perioada de desfiisurare: 4 siptimani Desfiigurare: Pregitire: Profesorul prezint& modul in care se lucreaza in vederea indeplinirii sarcinii de lucru, Se explicd sarcinile fiecdrui membru. Se discut4 modalitatea de atingere a obiectivelor. i de lucru (aparate, unelte, instrumente etc.) erificarea calititii produselor nealimentare Criterii si indicatori de realizare si ponderea acestora Nr. [Criterii de realizare gi ct | ponderea acestora Indicatorii de realizare si ponderea acestora | Punctaj I. | Primirea 31] 30% | Stabilirea sortimentelor de marfuri [50% | 15 planificarea sarc nealimentare care vor fi supuse de lucru verificirii cantitative gi calitative Stabilirea modalitifilor de verificare [30% | 9 cantitativi. si calitativa a mérfurilor nealimentare Preconizarea rezultatelor verificarii in | 20% 6 functie de particularititile sortimentale 2. | Realizarea sarcinii [40% | Stabilirea —instramentelor pentru | 25% | 10 de Tucru verificarea cantitativa gi calitativa. ul de pregitire profesional: ComeryNr. | Criterii de realizare§ oo . i cot | ponderea acestora Indicatorii de reatizare si ponderea acestora | Punctaj Verificarea cantitativa 25% | 10 Verificarea calitativa 25% | 10 Comunicarea cu membrii echipel. mB% | 6 Colaborarea cu membrii echipel 10% | 4 3. | Prezentarea 1 | 30% | Analiza rezultatelor, 30% [9 promovarea ‘Formularea de conchizii, 30% [9 savcinii realizate Stabilirea unor misuri de imbundtagire. | 40% [12 Total punctaj 100p Evaluarea rezultatelor FISA DE EVALUARE Eley evaluat: Cadru didacti: Criterii de apreciere a performantel / Indicatorii de realizare Punctaj Maxim | Acordat Stabilirea sortimentelor de marfurt nealimentare care vor fi supuse 15 verilicirii cantitative gi calitative Stabilirea modalitatilor de verificare cantitativa si calitativa a 9 marfurilor nealimentare Preconizarea rezultatelor verificarii in funcyie de particularitiqile 6 sortimentale Stabilirea instrumentelor pentru verificarea cantitativa gi calitativa. 10 Verificarea cantitativi 10 Verificarea calitativa in Comunicarea cu membrii echipel 6 Colaborarea cu membrii echipei 4 ‘Aualiza rezultatelor. 9 Formularea de concluzii, 9 Stabilirea unor misuri de imbundtajire, 12 Punetaj total: 100 © Bibliografie 1. Constantin Cucos Pedagogie, Editia a Il a revizuiti gi adaugita, Bd Polirom, 2006 2. Maricta Olaru, Rodica Pamfilie Fundamentele $tiintei marfurilor, Ed Eficient, Ton Schilera, Elena Pardian Bucuresti, 1999 3. Petre Tantica, lordache Gabriela Studiul calititii produsetor gi serviciilor, manual pentru clasa a XI a, Ed Niculescu, Bucuresti, 2001 Calificarea profesionali - Telmician in achizii si contract Domeniu de pregitive profesionals: Comert 47