BRANDY ENGLER DAVID RENSIN -o—_—_____ BARBATII DE PE CANAPEAUA MEA Povesti adevirate despre sex, dragoste si psihoterapieThe Men on My Couch Tre Scoies of Sex, Love and Prychotherapy Dr. Brandy Engler ji David Rens Copyright © 2012 Dr. Brandy Bagler si Rensin, lnc. 58; CP. 212, seat 4, Bacutet, Romnia se. O21 519.63 90; 031 425'16 195 0752 548 372 mal: comensi@liera.ro [Ne pave! vista pe Barbas de pe canspeaua mea. Povetiadevivare despre ses, dragon i pthotrapie Ds Brandy Engler i David Reasin Copyright © 2013 Litera penceu versunes fa limba romén Toate dreptuil rezervate ‘Traducere din limba engleci: ‘Mariana Piroteala Bator: Videagou 9 fit Redactori: Mona Apa, Teadora Nicolau Copert Faber Scudio (Magda Radu) ‘Tehnoredaccare gi prepress: Valentin Vartosu Je, Descrirea CIP a Biblitecii Nagionale a Roméniei ENGLER, BRANDY itbapi de pe canapeaua mea/ Brandy Engler, David Rensins ‘rad,: Mariana Piroteali ~ Bucuregt: Litera, 2013 ISBN 978-606-686-025.0 1, Rensin, David I. Piroceali, Mariana (trad) 615.851 6168-089 CUPRINS Intreducere David RAMI... Alex Paul Charles... Grupul barbagilor: euforia ‘nsemnri din carnetul meu de psihoterapie Grupul b3rbatilor: furia smsennnnns 148 Casey cee snes 162 Mak wrsssnns 193 Bill snnannnnnn 222 Ultima sedinta seonsnnoins 242 ‘Multumiri . 253Numele pacientilor $i informatiile care ar putea duce la dezvaluirea identitatii acestora au fost modificate, iar in cateva cazuri, datele cu caracter personal au fost amestecate pentru a respecta dreptul la confidenfialitate. Toate dialogurile si evenimentele se bazeaza pe conversafii gi experiente reale, desi unele au fost contopite intr-un caz unic. De asemenea, am schimbat numele prietenilor gi iubitilor mei. INTRODUCERE Barbafii de pe canapeaua mea este povestea neasteptatei mele calitorii in imaginarul erotic al barbatilor. Cea ce am aflat acolo despre dorintele gi comportamentul pacientilor, la confluenta dintre sex gi iubire, nu numai cd m-a surprins, dar m-a ficut si-mi reconsider opiniile, atat la adresa barbatilor, cat si in privinga mea, ‘Modalitatile prin care o femeie poate cduta adevarul despre jubire sunt numeroase. Unele participa la cursuri de meditatie sau intreprind, singure, cilitorii in pustietate, Unele cumpara mormane de carti de dezvoltare personala, se aventureaza in Jumea intalnirilor pe internet sau se antreneaz pentru mara- ton, Eu nu a trebuit decat si merg la birou. Acum cétiva ani, ca proaspat psiholog clinician, am por- ‘nit in realizarea visului de avea un cabinet particular in ‘Manhattan. Exista insi un obstacol minor: inc nu imi ficu- sem un nume. Oricine din domeniul meu poate confirma c& dureaza pand sé iti formezio clientela. Mai multi colegi mi-au sugerat c& ar trebui sé aleg calea mai dificila, conventionalé, alaturandu-mé unui cabinet colectiy, implicindu-ma in comu- nitate gi intrdnd in legitura cu ceilalti medici, cu catedrele de psihologie din cadrul universitéjilor 1 cu alti oameni din domeniu, care m-ar putea apoi recomanda. Am analizat sfatal lor gi beneficiile financiare prezentate de acceptarea ‘unui post, dar tocmai ficusem un curs specializat de terapie sexuala, cu un psiholog renumit, gi debordam de entuziasm. Barbatlidepecanapeavemea 7indrumatorul meu de la spitalul din Brooklyn unde tocmai imi terminasem rezidentiatul a incercat si-mi scoat din cap ‘oasemenea idee. ~ Terapie sexual? Glamesti? a spus el. E deja fumaté. Acum ‘oat lumea ia Viagra, Nimeni nu mai are clienti pentru terapie sexual Mia oferit un post la spital, dar eu eram hotirét’. Mi-am deschis cabinetul fix in Times Square. Nu-mi pasa mie de ‘Viagra, Imi facusem disertapia pe tema libidoului scizut la femei i voiam sa ma specializez in sexualitate feminina. Ma asteptam si dureze o vreme pana s& imi formez 0 clientela. Stiam c& desi femeile, mai degraba decat barbafii, apeleazi la terapie dacd suferd de anxietate, depresie, tree Printr-o suferinfa etc., acestea cer rareori ajutor in cazul unui libido scazut, deoarece, din nefericire, presupun cé este normal ca pasiunea sé moard. Asa ci nu mi deranja si am putini clienti la inceput, atét timp cét faiceam ce voiam. $i dat fiind ci aceasta problema era generalizati, m-am gandit ca, daci imi fac publicitate, pand la urma, femeile vor veni. Ins m-am ingelat. Am inceput imediat si primesc telefoane. Si aproape toate erau de la barbafi. Barbati? Hm, nu prea ma asteptasem la asta. Jar in cdteva am iaceput sé primesc mai multe solicitari decat puteam duce, Sunau mana de tot felul de probleme legate de sex: erau afemeiati cronici, dependenti de pornografie, de prostituate, manifestau nesiguranga privind identitatea sexuala, gelozie, disfunctii erectile, teamd de intimitate, pierderea libidoului, nu intelegeau iubirea gi altele. Poate ca birbafii nu se grabesc, asemenea femeilor, si meargé la psihoterapeut pentru probleme de naturé emotionalé, dar cind penisul ela ananghie, nu mai stau pe ganduri. Chiar daca solutionarea problemelor sexuale ale barbatilor ‘nu era gemul de terapie la care imi propusesem si ma inham, desi desigur c& abordasem gi acest aspect in cadrul pregitiri, 8 Brandy Engler, David Rensin am acceptat provocarea. Banuiam c& aveam sé aud povesti tulburatoare, dar eram impinsi de curiozitate, asemenea indraznefei, der naivei eroine dintr-un film de groaza, care este hotirata si afle ce se petrece, desi banuieste ci ucigasul ar putea pandi din umbré. Aga cd mi-am spus De ce nut", ‘am deschis larg usa cabinetului si am inceput sd fac progra- ‘mari, pregatité pentru orice aventurd m-ar fi putut astepta. Nu am fost dezamagita. Barbatii de pe canapeaua mea va permite accesul la gedinfele mele confidentiale de terapie, unde veti putea asista Ia dialoguri captivante, pline de fort’, ce dezvaluie problemele esentiale din substretul comportamentului sexual masculin, ‘Veti putea analiza de pe margine sentimentele nedisimulate i motivatiile reale din spatele maladiilor sexuale moderne de care vor sa se trateze pacientii mei. $i, spre deosebire de majoritatea cartilor care trateaz& comportamentul sexual masculin, aici aveti acces sila reactiile mele, profesionale gi personale deopotrivi, impartiste cu prilejul gedinjelor, dar sila lucrurile care au ramas nespuse. Curand am descoperit un adevar general valabil: sexul este rareori doar sex. Sexul este o experienté complex. Desi initial ‘am crezut cd voi trata simptome de natura sexual’, curand, in majoritatea cazurilor, iegeau la iveal aspectele psihologice care determinau comportamentul pacienfilor mei. Am inceput s& descopir tot felul de semnificatii ale obiceiurilor lor sexu- ale, Unii recurgeau la sex pentru a-si exprima sentimentele reprimate sau pentru a le atenua pe cele incontrolabile. Uneori ‘cdutau 88 retraiascd sau si domine traume mai vechi, adanc ‘inradacinate in fanteziile lor. Multi dintre ei se foloseau de sex pentru a-$i satisface nevoile neimplinite de putere, acceptare, apreclere de sine, alinare si afectiune. De regula, pacienfii mei ‘nu erau mai deloc constienti de motivatile ce i manau. In mod instinctiv, cdutau vindecarea sexuala, iar adesea, rezultatele erau disfunctia i deconectarea. Barbatidepecenapeaamea 8Nu am si pretind c& posed toate raspunsurile legate de barbayi sau ci le pot spune femeilor cum si-i schimbe pe Darbatii din viata lor pentru aavea o relatie minunaté. Aceasté carte nu igi propune nici s4 sugereze cA barbatii cu un com- portament ce nu se conformeaza obiceiurilor socio-sexuale considerate acceptabile de citre societate au o problema. Dar ti analizez indeaproape pe birbati, iar deseori ii provoc intr-atat, incat ti imping pana la furie sau lacrimi. Fac asta pastrand tun mare respect fafa de ei gi fat de pozitia mea privilegiati de confesor. Astfel, pentru mine este important si evit expri- miile peiorative gi portretizarea facili a birbatilor ca find superficial, nemernici imorali stiti povestea, céinosila suflet, orci, nist ticdlogi incorigibii-, degi, din cand in cind, mi-au ‘recut aceste lucruri prin cap. Nu incerc sa {i scuz sau si le justific comportamentul. Nu vi cer si va fie mila de ei sau sii iertapi pentra réul pricinuit; mai degraba va cer si m’ insotiti in acest periplu prin motivatiile psihosexuale ale birbatilor $i 8d vedefi ce au descoperit ei cu acest prile In loc s& va spun ce cred sau ce vor barbatii, vi las s& citifi ceimi spun ei. Imi ofer analiza gi reactile personale, nu numai ca psiholog, ci gi ca femeie, Barbatii de pe canapeaua mea mu constituie pur si simplu o serie de studii de caz, ci propria mea cale spre dezvoltare si descoperire de sine, un jurnal al lectiilor deprinse in sala de terapie gi felul in care mi-au influentat ele relatiile amoroase. Cand am deschis cabinetul, eram implicata intr-o tumultuoasd relafie la distanfa si, asemenea lientilor mei, eram prinsd intre dorinfa de a iubi gi ignorarea semnificatiei iubirii. In ceea ce priveste iubirea gi sexul, mult vreme tréisem intr-o minunata lume de vis, rod al propriei ‘mele imaginafii, in care eu si iubitul meu ne tineam de mind si fopalam de incdntare. Cand m-am indragostit de jubital meu Rami (au acesta este numele lui real), ,iubirea" a cipiitat alte accente, Dintr-odati a devenit dura, volatilé gi imprevi- 2ibili. Paceam sex cu frenezie. Aveam probleme de incredere. 10 Brandy Engler, David Renin Eram din lumi diferite, De aici s-a ajuns la o lupta pe viag sipe moarte, iar adesea eu am avut de pierdut, sinu fir vind. Pe parcursul acelei relafii, lecjiile pe care le-am invitat au fost intensificate de propria-mi munc&. In definitiv, cate femei se ocupa in viafa de zi cu zi cu explorarea celor mai ascunse unghere ale iubirii si sexului, din punctul de vedere al barbatului? Cate dintre cle aud adevaruri despre barbati de a barbati, adeviruri la care au au avut niciodaté acces atat de direct, dardmite si gile inchipuie? La inceput, acest cocktail exploziv de informatii ameninta si-miizbucneasci in fata. Unele gedinfe mi-au prilejuit revelati, curand transformate in tot felul de intrebarri si banuieli, pe care inevitabil aveam si le proiectez si asupra relatiei mele cu Rami. Din fericire, intrun tarziu am realizat ci puteam trans- forma munca mea cu barbatii Intr-o munca in propriul folos i am inceput si injeleg aitfel dragostea. In acest proces, a trebuit si m& confrunt cu multe dintre presupunerile pe care si eu, la fel ca multe alte femei, le ficeam la adresa barbatilor si si descopar cé, deseori, acestea erau departe de adevar. Printre cele mai frecvente se numara: ,Dacd ma iubeste, nu o si ma ingele“ si ,Dacd sunt supla, draguja, seducdtoare sau daca joc dupa anumite reguli, ma va dori mereu". ‘De exemplu, o prieten’ apropiati mi-a spus candva: »Nu cred cf jubitul meu mi va ingela vreodati. Pare foarte indragostit de mine. Imi face toate poftele. Imi spal magina, imi pregiteste cina, Nu are porniri sexuale exagerate si nici nu il vid ca pe un mare amator de aventuri erotice. Pare foarte fericit cu mine’. Sper ci a avut dreptate. Dar dupa cum 0 demonstreazi unii dintre pacientii din aceasté carte, si fii indrgostit de o femeie nu garanteazi fidelitatea sexuald, $i nici infidelitates ‘nu implicé faptul cd dragostea barbatului nu este reald sau cé el nu ia relatia in serios. ‘Unul dintre lucrurile pe care le presupunem este c& barbatii vor doar s& fac sex gi, poate, dupa aceea si se infrupte dintr-o pizza si s& bea o bere. Dupa care si mai aibi o partida de sex. Barbatiidepecenapeauames 11Nuvi pot spune de cite ori le-am auzit pe prietenele mele plin- ‘gindu-se: ,Numaila sex sti gindul”. Ce-idrept, birbatii veneau la mine cabinet si vorbeau numai despre sex. ,Nu fac destul” sau »Nuam erectie" sau ,.Mie imi place sexul oral, iar ei nu" Dar apoi ajungeau inevitabil sé discute despre dragoste. Adevarul pe care I-am aflat este cé barbatii vor sex, dar nu numai sex. Ascultandu-mi pacientii, am realizat ca la baza comportamentului sexual se aflé nevoia unei legdturi mai stranse, nevoie despre care deseori le este dificil si discute cu femeile din viata lor, De acolo, calea a fost scurtd spre a-mi trata mai eficient pacientii, explorand ce se afli in inima Jor ‘mai degraba decat condamnand isprivile lor sexuale. Barbafii de pe canapeaua mea nu oferi o abordare clinica. Nu cuprinde liste, exercitii i nici sentinge. Va permite si tii intampliile gi sa luati din ele ce dorifi, apoi sa decideyi singuri. $tim cu toyfi cd nu exist réspunsuri simple legate de dragoste. Prin urmare, aceasta carte este o explorare. Scopul meu este si-i iau pe cititori cu mine in aceasta cilatorie, pe viu, asa cum am invafat si eu. Sper ca lucrarea de fata si ofere o perspectiva noua asupra dinamicil sexului gia relatiilor, sale ofere o alternativa cititorilor, in special cititoarélor, deoa- rece atunci cénd vorbesc cu prietenele mele despre asemenea Jucruti, intotdeauna dorim si aflim ce vor barbafii cu adevaret, sdinjelegem de ce se comporti in felul in care o fac i ce putem face in aceasta privinta. In ultimul rand, degi fiecare barbat din aceasta carte este diferit, ei au totusi ceva in comun: nu sunt nici perversi si nici ‘nuau un comportament deviant, ci sunt oameni obignuiti din toate colturile {arii si dintr-o varietate de medii sociale ~ iubi- tul, soful, fratele, prietenul oricareia dintre noi, Sunt cu tofii birbati pe care fi cunoajtem, barbati despre ‘care femeile vor si afle mai multe. 12 Brandy Engler, David Rensin DAVID David era o noui vedetd in plin& ascensiune pe scena financi- ard. Avea 0 inbita manechin profesionist si un apartament in elegantul cartier ‘Tribeca, Avea stipanire de sine in purtare, si gratia gi farmecul curtenese al tinerilor educati in spiritul cavalerismului, Barbatul inalt si suplu, cu constitutie atletic’, purta un costum scump. A pasit in biroul meu cu atitudinea ‘hotraté a omului care gtie ce vrea gi este obignuit si obtina acel lucru. Ochii i-au maturat incaperea luminati discret gia privit cu un aer aprobator peretele decorativ, dupa care gi-a oprit ca din intamplare privirea admirativa asupra mea. — Hm, doamni doctor. Sunteti o femeie atragitoare, a spus el. Cred cé 0 sa-mi faca placere sa stim de vorba, Am rosit. M-am simfit un pic flatata de complimentul unui biirbat atat de aratos si de asemenea usor intimidata, lucre care mi-a atras atentia asupra a ceea ce se petrecea, mai mult ca sigur: voia si-mi pun’ o etichepa sexual pentru a stabili ‘0 poritie de fort’. Era unul dintre primii mei clienti, dar comen- tariul lui mi-a trezit optimismul. Ma pregatisem bine pentrua putea face fata proiectiilor clientilor gi voiam si ma concentrez asupra patrunderii dincolo de imaginea exterioara poleita pe care 0 afiga, Fraza de inceput mi-a dat de inteles c& probabil igi masca un oarecare disconfort cauzat de statutul de pacient, evident vulnerabil, in special pentru cé trebuia si-i vorbeasca unei femei de varsta lui despre chestiuni legate de sex. Tam oferit un zambet cald, dar totusi profesional. Batbati depe canapeauames 13~ Ma bucur ca te simti in largul tau in prezenta femeilor atrgatoare, am spus, preluand termenul folosit de el. Am facut un semn spre canapea $i am spus: Ia loc. David s-a afundat in perne gi si-a trecut mana peste piclea neagra, eleganta. Cu pelvisul impins in fata, cu picioarele departate si brafele desficute, si-a plimbat privirea pe picioarele ‘sicorpul meu. M-a privit fix in ochi. Evident, aceasta avea si fie © partida de gah. Pornise o ofensiva nuantaté, iar provocarea de a-i infringe apararea ma intriga. De fapt, in ciuda atitudinii lui provocatoare, nu mise parea foarte tentant. Ochii lui insipizi lipsti de strélucire, tridau © lips de charisma autentica. Farmecul lui parea studiat, iar figura Ini de model de pe copertele revistelor era aproape dezamigitoare, fiind prea aproape de perfectiune. E drept, un barbat extrem de atrgitor refine atenfia unei femei, dar, in definitiy, ea vrea sd fie cea frumoasa. David s-a instalat comod gi -am tntrebat despre ce voia si stiim de vorba. Aproape ci ma agteptam si inceapa iar sa flirteze, in schimb a pornit in directia opusa. ~Nu stiu dact sunt cepabil de iubire, mi-a spus cu blandete. Nu cred ca am stiut vreodat macar ce este iubirea. Ce e dra- gostea, de fapt? MA puteti ajuta? Solicitarea lui David parea serioasa gi sincera, gi ma privea cu speranfé. Am ficut o pauz’, luat& ugor prin surprindere, simi-am dat seama cd nu aveam un rispuns pregatit la aceast Intrebare simplt, dar totusi difcila. Ce este iubirea? Uneori am senzatia cé pacientii presupun ca psihologii sunt definatorii tuturor secretelor existentiale, Ce se intam- plé cand murim? Exist suflete-pereche? Existi Dumnezeu? Or, nu e cazul. Noi studiem comportamentul uman, indem- nam, ascultim, reflectim gi incercém si ne ajutim pacient ajunga la concluaia dorita. Explicarea sensului vietii gin acest caval iubirii, este mai degraba de competenta indrumatorilor spiritual biologilor gi flosofilor, care ig vor expune bucurosi teorille $i dictatele. 14 Brandy Engler, DavidRensin Aga cd am decis si-i raspund cuo intrebare. Pur gi simplu i-am cerut lui David si explice interesul acesta fata de desco- perirea iubirii. ~ Tubita mea este absolut superba, mi-a spus, E inaltd siblonda, un manechin cu sani perfecti si abdomen ferm gitare. Nu stiu de ce, dar o ingel. Nu ma pot abjine. Lucreazi nosy tea, iar eu ies cu baiefii si bem ceva gi imediat ne apucim s& strangem numere de telefon. Find o femeie tanara si nou’ in brangé, am avut o reactie puternicé, visceral, stomacul mi s-a strans si am simfit un junghi in piept. In fata mea, cerandu-mi ajutoral, se afla intruchiparea celor mai mari temeri ale oricdrei femei: Don Juanul mandru, seducatorul de profesie, care aleargi neincetat, ups femei, complet indiferent la relatia stabila pe care o are. ‘M-a cuprins instantaneu dispretul si a trebuit si mi-l ascund in spatele mastii indelung exersate a profesionistului neutru, care nu isi judeca pacientil. ~ Sa strangeti? — Da, existd un intreg proces, a spus, reanimandu-si farmecul arogant, si sunt cunoscut drept cel mai bun din brangi. Mai inti scanez barul in ciutarea celei mai bune tipe gi intru in vorba cu ea, Incerc si-i fac un compliment pentru frumusetea ei, dar fara si ma arat prea coplesit. $tiu cum sa fiu agresiv fara si par nerabdator. Vreau si par cu adevirat interesat de ea, ag@ ca fi pun intrebari, dar nu vorbesc prea mult despre mine, cu cexceptia referirilor ocazionale la situatia mea financiar’. O las 54 vorbeasci despre ea, ascult ce-gi doreste sii arat ce am de oferit. ‘Nustiu ce era mai dem de dispret: ci nu putea fi mulfumit, indiferent cit de desivarsita era femeia din viafa Iui, sau cd barbatii cunosc secretul manipulirii femeilor gi c& practicd acest Iucru ca pe un sport de echipa. David s-u ayczat mai bine pe canapea, in vreme ce eu imt imaginam scena, ~ Urmeaza etapa dezinteresului, a spus. Ii intorc spatele de parcé mi-ag fi pierdut brusc interesul sau incep sé ma art, interesat de alta fatd, dar niciodata de una dintre prietenele Barbatiidepe cenapeauames 15ei; asta ¢ 0 greseala de amator. O las si se straiduiascé si-mi recapete atentia. Dac nu o face, mai vorbesc cu ea, dar trec mai departe. In oricare dintre cazuri, atitudinea mea este relaxaté, dar menfinand interesul. Nu da gres niciodta. - Bun, si cat de des faci lucrul asta? ~ Cred ca procedez aga cu céteva femei pe noapte. = lar scopul este...? ~ Si strdng numere de telefon. Poate si mai mult, E capti- vant, ca atunci cand castigi un meci, a spus. Mi-am notat in carnefel si-i anelizez natura competitiva. ~ $i deci mergi mai departe gi faci sex cu femeile acelea? ~ Uneori. Dar niciodata de doua ori. L-am vizut cd se pregiteste pentru o posibila dezaprobare. In schimb, am adoptat un ton incurajator, ba chiar favorabil. Am zAmbit si am incuviinfat, de parc vorbele lui nu mi-ar fi trezit nici o reactie, de parca povestea lui ar fi fost ca toate Elelalte, o alta zi normala de lucru pentru mine. Este o tacticd pe care deseori o gisesc utila pentru al determina pe pacient sé-mi spuna totul. ~ Partidele de sex cum sunt? ~ Destul de bune, a spus, relaxandu-se pufin. Dar cel mai malt imi place si merg cu baiefii la bar si sd strang numere de telefon. Ma intereseazi mai tare vinitoarea decat sexul in sine. Descrierea lui David imi ardtase ce faz a procesului de curtare era mai importanta pentru el. Apogeul acestui tip de interactiune poate fi diferit de la un barbat Ia altul. Credeam 4, explorand partea cea mai atractiva pentru David din pro- cesul de abordare a femeilor, aveam si gisesc indicii despre problemele care i] determinau sa actioneze in felul acesta. De exemplu, unii barbati se mulfumese s& poati privi femeile, ‘Unora le place sa se intalneasca cu ele. Uni Darbati vor sex, iar alfii vor ca femeile 68 se indrigosteasci de ei. Pe Davi il entuziasma ideea de a obtine de la ele un numar de telefon. Desi uneori facea sex cu aceste femei, tot ce-si dorea el de fapt era invitatia de a continua, daca voia. 16 Brandy Engler, David Rensin Povestea lui David mi-a amintit de una dintre prietenele mele, care mi se platsese ci un tip cu care iegea nu ti ficea niciodati complimente si cA uneoriflirta cu prietenele ei. ~ Nu-mi dau seama daca ma place sau nu, mi-a spus. Apoi, intr-o zi, a descoperit in dormitorul lui o carte inti: tulaté Jocul. A rasfoit-o, ingroziti, apoi si-a cumparat si ea un exemplar si mi |-a aratat. Cartea era 0 culegere de tehnici de seductie a femeilor oferite de un presupus maestru intr-ale cuceririlor gi se pare ca exista chiar o comunitate on-line in care cititorit puteau face schimb de sfaturi, Ne-am simtit amandoud de parcé am i scos laiveald o lume ascunsé, misticd si maleficd a masinajiunilor masculine. Tot ce faceau tipul ca care iegea prietena mea gi David respecta infamele proceduri de abordare prezentate: ignor-o, abine-te sii faci complimente sau f8-{ un compliment si apoi minimalizeazé-l, de exemplu: olmi place c& esti dragut’, dar nu ca un manechin*, Aceasta schema ii invafa in esenti pe barbati cum si capete controlul asupra interactiunii, mizand pe nesiguranta femeii siplasind-o pe aceasta in rolul de ai se vinde lui, punand sub semnul intrebirii ceea ce are de oferit. Partea rationala a creierului meu a realizat cd aceste tehnici puteau da roade pe termen scurt, dar pe termen lung nu ficeau decat sa starneasca respectul de sine al unei femei, si in final strategia avea si dea greg, Cu toate acestea, era neplicut si constafi cé unii barbati tratau ,relatile" ca pe un joc, Prietena mea a decis si traga cu ochiul la ;comunitatea* on-line gi a fost aga de jignita de ceca ce a citit incat a decis s& posteze Auziti, tocilarilor, aveti un apel de la Dungeons & Dragons, vor sa-si recupereze jucdtorii! Am ras de gluma ¢i, dar s-a despartit de el? Nu. Din nefericire, birbagii de genul Asta chiar sunt incurajati sé foloseasci astfel de strategii. innfeam dispret fay’ de David si manipulatorii care gan- deau ca el. Cu toate acestea, nu puteam sa reactionez cu un comentariu ironic sau si plec, asa cum as fi Ricut dack Lag fi ‘cunoscut intr-un bar. Sunt psihoterapeut, si menirea mea e si Barbati dee canapeauamea 17jut. $tiam ci treaba unui psihoterapeut bun este si foloseasca ‘empatia, dar eu nu simteam nimic de felul sta. Am realizat cé trebuie si-mi controlez contratransferul, cuvantul utilizat in jargon pentru a desemna reactia mea personal. Un psthoterapeut trebuie si fie atent la chestiunile personale care sunt ,zgandarite" pentru a nu raspunde la pro- blemele pacientului cu propriile lni probleme. Cu alte cuvinte, {n timpal gedinfei, trebuie si fac diferenta dintre treaba lor gi treaba mea, deoarece tofi psihoterapeutii pot avea probleme pe care pacientul le scoate la iveald intr-un anumit moment. Ca toti psihoterapeutii, trebuie si-mi dau seama de diferent sisi monitorizez constant lucrurile, jinandu-le sub control. Am profitat de timpul rimas pentru a-I supune pe David la testul de statut sexual, evaltarea standard de la prima gedint& care oferé un instantaneu sau mai degraba un film al celei mai recente partide de sex. Voiam sa ¢tiu cine incepuse, in ce a con- stat preludiul, ce pozitii au folosit, cat s-au privit gi gandurile si sentimentele pe care le-a incercat. De asemenea, |-am intrebat despre masturbare gi despre fanteziile erotice pe care le avea. ‘Am descoperit cé, pe baza comportamentului sexual, pofi afla multe lucruri despre personalitatea unui barbat gi nevoile sale emotionale. Imi fac astfelo idee despre capacitatea sa dea iubi, stima de sine gi increderea in sine, ba chiar despre unele probleme care ise trag din copilarie, Sexul este un microcos- ‘mos al sinelui Tnifial, mi-a fost jend si-iadresez asemenea intrebari. Eram chiar puyin stinjenita cand eram numita ,sexolog', titlu care mi aducea intotdeauna in minte imagini cu doamane virstnice fascinate de jucariile sexuale. Alesesem si studiez sexualitatea dintr-o perspectiva analiticd, si grafie edtucatiei mele conserva- toare, rogeam inci destul de usor la franchefea totala, necesard intr-o discutie despre sex. De exemplu, m-am trezit ci evitam si spun .2 face sex", si preferam ,a face dragoste". Acest lucra znusse intampla din cauzé cd ma confruntam ex insimi cu pro- bleme de sexualitate, ci pentru ca fusesem éducata in spiritul sudist al bunei-cuviinte gi al etichetei. Pur gi simplu utiliza 18 Brandy Engler, DavieRensin ‘cafemisme politicoase. Mama imi amintea intotdeauna de importanfa pastrarii atitudinii de doamna* si ci proveneam dintr-o familie cu femei decente si pioase, genul care purtau rochii lungi si margele cand splau vasele. Dupa plecarea lui David, prima mea concluzie a fost ci, In ciuda bravurii, raspunsurile lui erau dominate de sfiala, temeri si tendinge competitive. Obstacolul pe care aveam si-] intampin in tratarea felului de a aborda relafiile de citre David ‘era acela cé acesta devenise parte din identitatea sa si, odat& ce patologia unui pacient devine o parte important a identitagii lui, ieste dificil si facd schimbari reale, Am apreciat cd sansele mele de a-l face si devin constient de sine erau scizute, dar {intrezdream o posibilitate, $i agafe cit mai multe femei, de regul o sursi de mandrie, nu-i mai era de ajuns. Era constient & voia sa simta iubire, dar nu era prea sigur ce anume era iubirea. Voiam si-l ajut s& ajunga in acel stadiu, aga cd a trebuit si meditez o clipi la propria mea relatie cu iubirea. Lavremea aceea, credeam cé stiu foarte bine ce este iubirea. Era, desigur, romantism. De fapt, in momentul acela triiam 0 frumoasi poveste de iubire cu iubirea. fi iubisem pe barbatii din viaja mea, e drept, dar ew rdméneam cu adevarat loiald jubirii. Cu trecerea anilor, imi capatasem abilitatea de acultiva cuforia romantismului. Este o pricepere pe care o slefuiser, iar barbatii erau atragi de mine nu datorita frumusefii sau inteligentei mele, ci pentru ca vor $i ei sa simt acelagi lucru. Puteam crea senzatia de iubire in orice moment si cu aproape oritine. $i odata ajunsa in stadiul acesta, imi era simplu si cred cd nici un barbat nu putea avea intentii rele fafa de mine, deoarece, oarecum constient, proiectam o anumita inocenta, care tindea sa-i trezeasca barbatului instincte protectoare, paterne. Fiind in aceeagi incapere gi cu, ¢i David, era vayi cand 1m fi aflat fata in fafa Don Juan gi Pollyanna’. * Persona) dn roman cu celal nume de Eleanor H, Porter, pubiatn 1973, devent -sebolulcuiva foarte optinist(n.red). erbatiide peconapezuamea 19Data urmatoare cénd m-am intélnit cu David, am revenit Ja intrebarea lui fara raspuns. ~ Si, deci, te intrebi daca esti capabil de iubire...? = Aga cred. ~ Te-ai mai gindit la motiv? ~ Poate din cauzii ci sabotez fiecare relatie avand aventuri cu fernei de care nu vreau si ma atager, femei de care nu m-as putea indragosti niciodata. E ciudat? ~ Tu crezi ci e ciudat? ~Cindat e ci, desi nu tin la ele, tote compar cu iubita mea. = Din punct de vedere sexual? ~ Nu tocmai. Imi inchipui o viatd cu fiecare dintre ele. ‘Nu ma asteptam la rispunsul acesta, iar David mi-a anti- cipat urmatoarea intrebare, ~ Chiar vreau si ma agez la casa mea, sii md cisitoresc. Acum am stabilitate financiara, gi toti prietenii mei se cisi- toresc gi tsi cumpar& case mari in Westchester gi in Jersey... Vreau si am femeia cea mai bund gi casa cea mai mare. Intre sedinge, ma géndisem un pic la natura competitivé a lui David. Din moment ce spunea ci nu era neaparat atras de femeile pe care le aborda ~ birbafii nu sunt intotdeauna foarte atragi de femeile pe care le curteaZi, ba pot fi chiar total dezinteresati de ele -, am presupus cd iesirile Ini nocturne gi procurarea de numere de telefon alaturi de prieteni nu avea legatura atat cu femelle in sine, cat cu plicerea jocului. Cu alte cuvinte, era fustangiu pe criterii sociale, prin prisma relatiilor cu ceilalti barbati. David mi-a confirmat banuiala cind mi-a spus cd provenea dintr-o familie de oameni de succes, manafi de dorinfa de a reusi, sic mai avea gi alti frafi. Era acel gen de mediu care creeazi fie perfectionisti anxiosi, fie indivizi depresivi, care cedeaz sub presiune. David era un om hotarat. jucase in echipa de fotbal aliceului ca fundas. Acum conducea un fond speculativ de suc- ces, ménat de aceeasi gandire strategic& agresiva, Siptiména sa delucruera un maraton de 80 de ore pe Wall Street. li cunosteam pe barbafii din domeniu. Unii se mentineau pe linia de plutire 20 Brandy Engler, David Renshn pprizand cocaina si apeland la serviciile unor prostituate rusoaice, David nu prea genul, dar trebuia si verific totugi. ~ Nu-mi place si plitese pentru sex, a spus. Imi place si vines femeile greu de cucerit. Dar cand acestea ti trezeau interesul, lui David fi lipsea cempatia sau inteligenta sociala ca si-si dea seama de ceea ce ar putea simi ,prada* lui: entuziasmul de a iegi cu un birbat atrigitor, cv o situatie materialé bunds tentafia unei perspective satisficatoare, chiar o posibila casitorie; speranta ca si el este interesat, gi poate 0 oarecare neliniste creat de constiinta faptului cd raportul dintre femeile gi barbatii din orag nu este unul echilibrat. Am vrut si-l fac pe David sa infeleagé. cum s-ar putea simti femeile pe care le vana el. Voiam si se puna in locul lor. Mi-am mutat scaunul mai aproape gi m-am aplecat in fatd, ca s& scot in evident apropierea dintre noi. ~ Dar daci o femete cu care vorbesti se preface de fapt c& este cu adevirat interesatd de tine? i-am sugerat. David a ranjit, in mod vadit sceptic. ~ Adicé dacd vede in tine doar un simbol urias al dolarului si plinuieste si te facd s-o duci la cumparatur’ ifn cAlatorii? Daca ‘ntreaga interactiune dela bar este falsi si amdndoy jucati un rol? Davida meditet in linigte la sugestiile mele si -am privit in timp ce pe fatd incepea sii se citeasca concluzia la care ajunsese. Nesiguranta. ‘Niciodata nu luase fn calcul posibilitatea cd o femeie care'se arata interesaté de el nu ar putea sé-lsdoreasci, de fapt. Trebuia si se simta dorit, iar daca simtea dorinté din partea unei femei, aceasta nu putea fi falsd. Pe asta se bazase respectal siu de sine. ~ Este important pentru tine ca femeia aceea si te doreasca cu adevarat, am spus, explicand cu blandete ceea ce el parea si realizeze abia acum, pentru prima oar. Limbajul corporal al lui David a suferit o modificare. Obrajii i s-au aprins cénd nelinistea gi rusinea au iesit la iveala. $i ‘recut un brat pe piept gi gi-a dus mana la barbie, Fruntea i s-a {ncretit $i a inceput sa bat din picior, sacadat. Vedeam cum tot respectul de sine ise dezumilé cu incetinitorul. Escapadele Barbet de vecanapeauemes 21nocturne, care, pe vremuri, avusesera o asemenea valoare pentru el, erau brusc trecute sub semnul indoielii. Creasem bres in orgoliul siu gi, timp de un moment, am fost plind de speranta ci acum ne puteam apuca de terapia propriu-zisi. M-am foit pe scaun gi am privit podeaua pentru o clipa, a si detensionez atmosfera. Cand m-am concentrat din now asupra lui David, i-am citit infrangerea pe chip. Aha! Sah mat. Cu toate acestea, nu ma simjeam invingitoare. In incapere se instalase o now’ prezenya: emotia, a ui sia mea. Am simtit un val cald de compasiune. Nici unul dintre noi nu a spus nimic un timp indelungat. Era prima oar cand simfeam empatie pentru Davi ~ Ce simti acum? am intrebat bland, simfindu-ma giewun pic vulnerabila. ~ Nimic, a izbucnit. Treb: jumatate de ora, David a sirit brusc in picioare, fn camera s-a facut frig. L-am privit cum iese din cabinet. $tiam ci ar i trebuit sincere si-]opresc, dar s-a petrecut prea repede si m-am simtit jignita. Am gresit. fnvatasem cé, atunci cand un client vrea si plece mai devreme, este un semin clar ci fage de ceva si este esential si rezolvi problema pe loc. Nu stiam daca avea si se intoarca. si plec. Aim o intalnire intr-o Din fericire, David a revenit siptimana urmatoare. Dar a intarziat douazeci de minute, fara nici o explicatie, un alt semn clar de impotrivire. Mi bucuram cA venise, dar faptul ca {ntdrziase se putea si insemne ci voia si reducd durata gedinfei pentrua evita sa fie analizat la un nivel mai profund, Mai tarziu, aroganta lui David a zeaparut in forfi. Cand s-a agezat pe canapea, mi-a spus: ~ Doamni doctor, arifi bine azi. $ti, chiar esti o tipa sexy. Daca te-ag vedea in afara cabinetului, as incerca si intru in vorba cu tine, De data asta nu am mai fost nici flatata, nici ofensata. Revenirea la un comportament sexualizant era evident, Conferise un caracter erotic anxietatii sale gi se retrisese 22 Brandy Engler, Davie Rensin tn zona se de confort, cea de depersonalizare, avand drept scop céutarea sentimentului de putere, Nu era ceva neobisnuit: tn mod evident, David se simfea vulnerabil, $i acest lucru explica recidiva, Acum trebuia s-o lum de la capit. Nuvoiam sé fiu sexualizata. Voiam doar respect din partea pacientilor mei. $i aprecierea lor. Voiam ca interpretirile gi tchnicile mele si fie considerate inteligente si abile, infelepte 4 utile, De fapt, m& simfeam mai increzatoare de fiecare dati cand un pacient imi spunea: .Exact!* sau ,Viaja mi s-a schimbat in bin $i totusi,stiam cd anumite aspecte ale prezentei mele fizice puteau fi considerate seducitoare, Fustele stramte, tocurile inalte, picioarele incrucigate sau desfacute, privirea atent sau glasul blind specific psihoterapeutilor. Odata, pe cand imi faceam studiile postuniversitare, unul dintre indrumatori mi chemase in biroul lui gi mi sfatuise si nu port la cabi- net cizme inalte la fust8, deoarece ag putea distrage atentia pacientilor de sex masculin. (Adic’ lui li distrageam atentia?) Indiferent cAt de mult mi-ar fi putut plicea atengia lui la nivelul subconstientului, nu i-am urmat sfatul. Purtam haine perfect decente. Eram imbricata ca orice alti tanaré angajata din ‘Manhattan, pe care o vedeam pe strada in fiecare 7i. Nu voiam si port rochii amorfe sau costume lélai. Nu incercam sé fi provocatoare, ci doar in pas cu moda. Prezenta mea fizicd nu devenea sexualizata pani si intra in inciperea in care ma agteptau clienii. De aceea am decis ci, daca birbafii de pe canapeaua mea reactionau la aspectul ‘meu fizic - presupundnd cé indrumatorul meu de la scoala postuniversitard avea dreptate -, atunci aveam un avantaj. Problemele lor sexuale si emotionale aveau sd iasi la suprafata yi le puteam aborda chiar atunci, pe loc. Cu alte cuvinte, tn& foloseam de reactiile lor ca de o unealtd ca si-i ajut s& injeleaga felul in care se raportau la femei. Felul tn care se poarté un pacient in timpul gedintelor de psihoterapie este de reguli o reflexie a felului in care nteractioneaza in plan social. Protectarea tiparelor obignuite Bésbatiidepecanapeauames 23de relationare ale pacientului asupra psihoterapeutului se numeste fransfer. Munca terapentului este aceea de alle proiecta din nou asupra pacientului, pentru a-]ajuta, Desi nu este ceva neobignuit, dintr-o sumedenie de motive, s4 existe o tensiune sexuali de la cele mai inocente pani la cele chimice, atentia Jui David asupra corpulti meu $i complimentele facile sugerau 4, lael, transferul erotic era un lucra obisnuit. Nu avea nimic de-a face cu cizmele mele, Deseori am devenit un simbol al femeilor din viata paciengilor mei; sau, mai exact, al opiniilor pe care gi le-au format despre femei, Poate c& proiecteaza anumite probleme cu iubitele lor, femeia distant, femeia care respinge, mama grijulie, mama criticé, seducitoarea. Unii ma idealizeaza, alti ‘mi reduc valoarea; reactile lor fata de mine le dezvaluie cele ‘mai adanci doringe si cele mai intunecate motivatii cand imi desemneaza un rol in drama lor personal. Eram atenté si vad cine credeau ei c& sunt sau cine voiau sa fiu. Reprezentam, femeile care i-au respins? Femeile la care nu aveau acces? Femeia ideal? In cazul Ini David, ma vedea oare ca pe una dintre nenumaratele lui cuceriri posibile? De regulé, ma oprescimediat asupra transferului erotic, dar atunci am decis si ignor flirtul lui si sa trec la ceea ce simteam & se afla dincolo de acel comportament. ~ Am fost ingrijorata dup’ ultima noastra sedin}a, am spus. Ai plecat destul de bruse. ~ Mda, Aveam o intalnire, Inloc sii pun la indoiala explicatia, am mentinut discutia la.un nivel personal. ~ M-am simtit ugor stanjenité la ultima noastra intrevedere. ~ Siew, a spus David, cu un glas neutru. ~ Pofi spune ce anume te-a ficut s& te simti aga? Nu m-am gandit niciodata c& totul este o iluzie ~ Ce te-a deranjat cel mai tare la aceasta concluzie? David s-a gribit si treac& peste intrebarea mea. ~ Presupun cd imi place ca femeile si ma doreascé, a spus el L-am accentuat sentimentul de am&rdciune in loc si i-lcritic. 24 Brandy Engler, David Rensin ~ Deci este foarte important pentru tine si fii dorit de femei. ~ Mea, aga cred. ~ Ce crezi cé spune asta despre tine? ~ Habar n-am, fir-ar si fie. O insernna cA ma simt-mai bine 1m pielea mea cand seduc femei. ~ De asta incerci si ma seduci pe mine? ~ Te consider atragitoare, care~i problema? ‘Acum era randul meu si-i evit intrebarea. ~ Cum te simti purtand acest gen de discutie cu mine? am spus cu acelagi glas bland, dar fixandu-l cu privirea. ~ Nu ma simt mereu in Jargul meu. Dar ma descurc, ~ Aga se pare. Ai intrat, mi-ai spus c& sunt sexy. De regula aga te raportezi Ia femei. Esti sigur pe tine gi seducitor... si totusi, am spus, abordind o mina preocupata, inaccesibil. Mire greu de fapt si stabilesc o legaturd cu tine. Ma intreb daca aga se Intampla gi in relapile tale. O nimerisem. ~ Eadevirat, a incuviinfat David incet. Tubita mea, Nikki, se plange ci nu-mi deschid sufletul. ~ Ce crezi ca vrea si spuna cu asta? = Nu stiu. Ca mu sunt in stare si iubesc ~ cel putin nu in felul in care crede ea ci ar trebui si fie iubirea. Nu de-aia am venit aici? = Mai povesteste-mi despre Nikki, ~ Cred ci ea ar putea fi ,aleasa ~ Ge te face si crezi asta? ~ Stiu ci ma iubeste si cted c& 0 si-mi fe fideld. Sie foarte sexy. Aga cl nu inteleg de ce ma tot cuplez cu alte fem. Ce avea tipul Asta de repeta intruna acelagi lucru? Oamenii atat de preocupati de aspectul lor, aspectul iubitei, magina pe care 0 conduc, de casa lor cea mare sunt in general patetici gi imaturi, Iar incepeam si-l judec, nu ma puteam abtine. Asemenea mostre de superficialitate péreau false gi puerile. ‘Mi imaginam pe David gi pe amiciilui umbland prin baruri gisti riticitoare de absolventi de facultate, fosti membri vreunei fritii, cu pantaloni kaki, plicticosi, banali, prozai Barberi de pe canapeavames 25Si, de parcé n-ar fi fost de-ajuns, interveneau apoi aroganta gi grosolinia, vulgaritatea nor afirmatii de genul: ,Avea nigte balcoane a-ntaia gi un abdomen tare ca piatra‘, Spunand asta, nu-i léuda frumusefea fizicd, de fapt nu era nici o urma de respect sau de apreciere in acea afirmatie. Reactia mea la limbajul lui nu se baza pe moralitate sau pe pudoarea mea sudista, ci pe efectul dezumanizant. Cu toate acestea, am simfit cd indignarea ma putea ajuta si-mi dau cfteva rispunsuri tn legatura cu David, Desi David o descrisese pe Nikki, nu imi vorbise in profun- zime despre ea. Voiam sa stiu mai multe despre felul in care ‘si petreceau ei vremea impreund, despre legitura lor, dincolo de faptul ci era fide si sexy, ~ Iesim cu prietenii, mi-a spus. Mergem in baruri sau stim casa si vedem un film. $i facem sex. E extraordinard in pat, ~ Da? Ce-fi place cel mai anult la partidele de sex cu Nikki? ~ Chiar se implicé. ~ Adica? ~ Nu are inhibitii, ti place gi ei. Era un comentariu despre care incepusem si aflu cd era descrierea cea mai frecventi a unei bune amante. sang ABC ore AspuS cu un zimbet seducitor,privinduem lung. David flirta din nou cu mine, Judecand dupa tonul lui, ‘mi invita s3-1 intreb ce insemna ,orice“. Am refuzat si-i dau satisfacfie. Dar mi-a spus, oricum. ~ Tipa, se zvarcoleste, are orgasme multiple. ~ Minunat. imi dau seama ci nu face asta doar casi ma mulyumeasca pemine, a adaugat, pe un ton usor defensiv, Am presupus cd sugestia mea de mai devreme ci David ar ‘rebui si-gi imagineze femelle ca fiind nesincere trebuie sf fi atins un punct sensibil. ~ Mi pricep la chestia asta. Ma face si ma simt bine gi gtiu cA ma doreste. Vrei si-ti mai zic? 26 Brandy Engler, David Rensin Nu prea. De fapt, dintr-o pornire sadica, voiam si] dau Jos de pe norul pe care plutea. Voiam si-1 ciomagesc, ca pe 0 pitata’. Dar stiam ci nu aga construiesti o relatie profesional cu un pacient, mai ales cu unul care are inclinafii narcisice. Nu avea capacitatea de a percepe adevirata valoare a unel femei, si acest lucru ma ofensa, pe buna dreptate; tendinja de a dezumaniza se afla la baza oricdrui riu de natura sexuala. De fapt, voiam si o combat, dar nu cu un ciomag, ci ajutfndu-l pe David. Voiam sé ma folosesc de relatia mea cu el pentru a-i crea o experienta noua gi diferit’ legatd de femei. Pentru a-l face pe David sé fie mai deschis la sentimentele autentice, trebuia si-i accept narcisismul, Incercarea de a ataca fanfaronada defensiva a unui narcisist nu face decat si-i sporeasca acestuia aroganta. In schimb, trebuia s4-i oglindesc lui David acele calitati pe care le adora, si-iarat c& inteleg de ce este aga de minunat, Asta e tricul prin care faci un narcisist si te respecte. Era un lucru dificil, deoarece ia vedeam nevoita sa recunosc un adevar in legiturii cu David pe care preferam sa nu-l vid. El imi punea la incercare imaginea fantezista pe care voiamn s-o am despre barbati, c& sunt g ila fel de obsedati si curteze o femele in maniera victoriand. Imi spulbera iluzia romantica prin cuvintele lui grosolane pe care le simteam ca pe ‘o invazie barbars gi imi reducea idealurile inelte la vulgaritati sipartiale corpului, Vedea femeile ca pe niste priizi. Dac ar fi putut si impaieze femeile pe care le conducea acasi de a bar gi si le expund acasa pe perete, probabjl c’ ar fi ficut-o. In realitate, faptul ci David aprecia cat de atragitoare era Nikki mu avea nici o legituri cu ea. Era o afirmatie unidirectionalé, avea legiturd cu el, Aspectul ei fizic spunea ceva despre propria lui imagine. Faptul ci ,se zvarcolea, ipa, avea orgasme" ii spunea Jui c& era un amant priceput, & 0 satisfacuse si cé, prin urmare, era dezirabil. Nu era ru. "Un papier-nché sou pinza cu dict ont jut, atSnata de cegua de creanga unui copac. pe care cep, legal Oc, Incearca $8 o sparga cuo BARS: ebicel rig- ar din China ag rBspanclt astial in Mex (ar) Baatlidepe cenapeauames — 27ci se simfea bine in pielea iui, dar ecuatia nu prea deloc s-o inclada si pe Nikki. Ea era pur gi simplu publicul satisfacut sexual si admiratiy, asistand la o reprezentatie a lui David. Era © chestiune de orgoliu, dupa pirerea mea, marele lui inamic, Aceasta este precara balanfa intre sine gi ceilalti, marcind toate relafiile interumane. Imaginafi-va 0 scald, unde, la un capat, partenerul de viajd romantic este tratat ca un obiect menit si Va satisfaca toate nevoile - cam ca relatia dintre ‘©mami gi un copil -, pe cénd la celélalt capat esti capabil si-ti recunosti partenerul ce pe un om cu nevoi proprii. arin mod ideal exista un echilibru intre ceea ce dai gi ceea ce primesti. Avearn senzatia ci David se concentra mai mult pe capatul {n care celalalt era un simplu obiect, interesat de felul in care utea fi flatat in permaneifi. Se simfea fic intr-al noualea cer, fie trist, indreptipit sau lipst de valoare, reactiondnd vesnic intr-un fel sau altul la nevoia de a capata aprobare gi ceea ce credea el & este iubirea. Pentru el, femeile, oamenii ca Maica Tereza si nebunii erau cei care trebuiau sé ofere. Am inceput s& observ 4 multi oameni au, implicit, aceste asteptici. Ins daca spui acest lucru cu glas tare, pare destul de revoltitor. Am incercat simi imagines cum ar suna acest lucra sub forma unui contract, rezentat Ia inceputul unei relafii, Ar veni cam aga: Vreau si faci ce vreau eu, cind vreau eu. Vreau si fiicum ‘vreau eu tot timpul. De fapt, esti o prelungire a mea. Vreau st-mi oferi exact ce-mi trebuie mie exact cind am eu nevoie, Nu trebuie sé-fi cer sau si-ti spun eu cum si faci asta. Vreau ‘iim iubesti necondifionat. Garantat. Permanent. Vreau si fi salvatoarea mea, lisus, mamica gi taticul. §i daci nu, si mi supar! As putea chiar si te pirdsesc sau si te ingel, deoarece nevoile mele trebuie satisfacute intotdeauna. PS. Nu vreau si aud de nevoile tale. Imaginafi vi cd va prezentati cu aya ceva la prima intalnire. Prin esen{a sa, narcisistul trateazé oamenii ca pe niste obiecte, fenomen atat de diunator relatiilor incat ar trebui si ‘mi opresc o clip’ asupra lui, Degi termenul de ,narcisism* este 28 Brandy Engler, David Rersin atribuit pe drept sau pe nedrept multor barbafi, si chiar si eu {i utilizez din comoditate, de fapt nu-mi place si-l folosesc ca peo eticheti, deoarece numai cativa oameni afigeaza patologic ‘aceasta tending’, Narcisismul este o atitudine mentala, un mod distorsionat de a vedea lumea, un anume fel de miopie, in care lumea este privita printr-un caleidoscop de asteptiir, convin- geri si dorinte personale, dar nici una dintre ele nu se bazeazi pe o realitate obiectiva. [n forma sa cel mai larg rispandita si poate cea mai daundtoare, cei care sufera de narcisism poarti ‘ochelari de cal, care le blocheaza abilitatea de a-iprivi pe ceilalti altfel decat in fanctie de ceea ce gi doresc ei. Acest lucru este profund negativ, deoarece fara abilitatea de a-i vedea pe ceilalti, {incepem s& ne privim unii pe alti ca pe nigte obiecte. Intr-o oarecare masurd, facem cu tofii acest hucrus este © problema a relafiilor din prezent. Acesta este opusul iubirii de sine; inseam si fii prizonier in propria-fi fiintd David nu numai cé nu-i vedea pe ceilalyi, dar voia in acelagi timp si fie mai bun decit ei, Astfel, narcisismul este sentimental sinelui construit in jurul nevoii defi special sau superior altora. ‘Toti camenii sunt priviti prin prisma unei ierarhii. Fie fi sunt inferior, fie superiori, si faci in permanent comparatii. Teluri precum trebuie si fiu bogat sau frumos, sau cel mai bun in totce fac devin litera de lege. Chiar daca are succes, in realitate, acest tip de narcisis traieste o iluzie, deoarece ciutarea apreciesii din partea celorialfi, aflata la baza acestei doringe, nu este in mod ironic niciodata implinita; daca ajung la acea superioritate aga cum 0 percep ei, atunci se separd, de fapt, de ceilalti. In concluzie, cu tofii suntem putin narcisigti in relatiile noastre. Chiar giin fanteziile mele romantice, depersonificam barbatii, dar in loc si fac din ei obiecte sexual, fi transformam in finta iubirii mele. In parte, problema lui David era aceea cA, atunci cand iff vine aya de usor sd al un respect de sine exacerbat, cain cazul unui barbat de succes cael, plicerea hranirii propriului orgoliu poate fi aga de revigoranté incat nu exist nici un motiv serios s& te opresti. Mi-am dat seama c& David nici macar nu putea Bacbatiide pecanapeauames 29aprecia faptul ci avea o relayie relativ satisfacétoare cu Nikki, ‘Trebuia si-l determin si-si analizeze nevoia aceasta de a iesi noaptea la vanatoare de femei. ‘Narcisismul ti furniza lui David forta i siguranta. Trebuia si sparg carapacea, De data aceasta, cu mai multi blandete. ~ Sper s& infelegi c&-ti pun intrebari dificile ca si te ajut s8 ‘te analizezi, -am spus la urmatoarea noastra intalnire, Vorbeam tot despre Nikki. ~Nusunt obignuit cu asa ceva, a spus el gis-a incovoiat brusc. MA simt vulnerabil si nu-mi place, Prefer si detin controlul ~ Spui ca o iubesti pe Nikki, dar cum anume percepi iubirea fata de ea cand sunteti impreana? ~ Nu stiu, mi-a rispuns oftand. E pe acolo pe undeva, mi-a zis schitand un gest in aer, Pentru David, dragostea era ceva abstract, ard o componenti fizicé, Iubirea era ceva imaterial. ‘MA mai confruntasem cu aceasta situatie, iar gandul m-a alarmat: de ce le era aga de greu oamenilor s& simtd iubirea? ~ Este posibil ca nevoia ta de a controla relatia si de a evita vulnerabilitatea si-ti afecteze capacitatea de a simti iubire? am sugerat. ~ Cum adic&? Imi iubesc prietena. — Atunci stii ce e iubirea. - Aa. David putea arita gesturi de afectiune fata de Nikki, dar de fapt nu simfea caldura, binele si satisfactia pe care le ai cand iubesti. In schimb, el identifica numai dorinfa fafa de aceasti stare imperceptibila. ~ Injeleg cd ea te iubegte pe tine. Dar, de fapt, ceea ce ai descris tu nu imi pare a fi nevoia de a fi iubit, ci de a fe simti dorit. Vrei sé fii dorit, iar $i iar. Nu te mai saturi de femeile care te doresc. Tu, tnsi, pe cine doresti? David nu avea un rispuns. Am insistat, ~ Si doresti pe cineva presuptne s& oferi gi tu ceva, si-ti ingadui s& simi iubire fata de cineva, Pe tine nu te vid 30 Brandy Engler, David Rensin asumandu-i acest risc, deocamdat, Numai cand vei putea tolera acest risc vei fi cu adevarat puternic. Liniste. ~ Ce cauti, de fapt? Iubire sau apreciere? Ca sé iubegti pe cinevaai nevoie de... singe in instalatie. ~Mé enervezi, a spus David incruntandu-se si incrucisind bratele la piept. ~ Foarte bine, Ce te enerveazi? ~ Ma simt ca dracu’ de jenat, superficial gi... demn de mila. ~ Fantastic, am spus. In sfarsit {mi permifi si te vid aga cum esti tu cuadevarat. Iti mulfumesc. ~ Cu placere, ~ Bun, acum ne putem apuca de treaba. La urmitoarea noastrd gedin{a, David a dat buzna in biroul ‘meu abatut,lucru atipic pentru el. Obignuita lui detagare fusese {nlocuita de panica. Se terminase cu flirtul si cu sporovdiala, ~ Cred cé fubita mea m-a ingelat, a izbucnit. Dar ea neaga. ~ Cum ai ajuns la concluzia asta? ~ M-am uttat in telefonul ei mobil iam gisit un SMS de la, un tip, in care fi spunea ci e in drum spre ea. SMS-ul fusese trimis la trei dimineaja. Ea pretinde ca e doar un prieten si cd SMS-ul a fost o gregeald. M-am enervat aga de tare... M-am dus acasé si am inceput si caut prin numerele de telefon. Hm, numerele de telefon. Plasa de siguranga a lui David, |. Cele care il tmpiedican s& se Buddha Bar noaptea trecutd si m-a invitat laea acasé. Glasul i-a scézut, reducindu-se treptat ao soapta stépaniti de dezgust. Dar ‘cand am vrutsi fac sex cu ea, nu am avut erectic, in mama mi-sil ‘M-am incruntat, cu un aer compatimitor, ~ Mi gindeam la Nikki in tot timpul ala, a continuat el ‘Nu mi puteam concentra. Chiar gi cind mi-a fcut sex oral, tot n-am putut si ma excit, Ura de sine a lui David ajunsese intr-un moment de criza, © buna ocazie pentru el s& evolueze. Incercase si faca fata Barbatiidepe canapeauamea 31durerii refugiindu-se intr-o noapte de sex si pur si simplu n-a putut scépa. Tot sistemul de apirare i se prabusise. Se simfea respins. Se simfea ca un ratat. Parca aveam in fata mea un baiefel care plingea pentru ci nu fusese lat in echipa. ~ Esti suparat pe tine pentru ci n-ai avut erectie cand te miacinau atatea lucruri? ~ Da. $i-a muscat buza de jos, apoi s-a infuriat. Tarfele dracula ~ Esti furios. De asemenca, am senzafia ci esti jignit si pari si gandogti ci nu pofi avea ineredere in femei. ~ Toate te insala, a spus pe un ton rece. ~ Cu toate acestea, ai nevoie de femei, simi nevoia sa fi iubit, am spus cu caldure. ~ Daa spus si pentru o clipa pe fata is-a citt suferinta. ~ Dar te temi sé ai incredere in ele, am spus incuviinfand din cap si incercand si vad dincolo de retinerea pe care o tridan maxilarele lui inclestate, ~ Presupun ci de-aia am una gi pastrez o multime de rezervi, a spus retrig’ndu-se in tiparul lui comportamental, ~ Siasta te face sd te simti in siguranya? ~ Da, Da. Detest singuritatea, Mai mult decit orice. Nu pot 5-0 suport. Ma plictisesc asa de tare, si incep sa dau telefoane {in stanga si-ndreapta in ciutarea unei fete cu care s8 ies. ~ Deci nu te sperie numai faptul ci nu ai nici o relatie, dar sisi fii singur in apartament, chiar si pentru o noapte, este este puterile tale. ~ Parc nu ma simt bine in pielea mea. ~ Poti sa descrii sentimentul sta? ~ Nu stiu, a spus, ciutindu-si cuvintele. David era aga de deconectat de eul su incét nu igi constientiza propria experient’ Huntrick. Dar nu eram dispusi si-I las si scupe aga de leftin, Era important sé identifice lucrul care ti determina pornirile. ~ Incearca si-mi spui cum te simfi in pielea ta. = Nu gtiu, a repetat. 32 Brandy Engler, David Rensin Am asteptat. -ag fi putut ugura sarcina, oferindw-i cuvintele pe tava, dar trebuia si-l las 6-1 dea singur seama. Intr-un final, inistea mea l-a impulsionat sé rispunda. Presupun ce... pustiu... aici,a spus aratand spre pieptul o energie de nestivilit. E un moment de intuneric... de parc n-ag exista. Intru in panicd. Trebuie si sun o femeie. Kun sentiment presant. $i nu-l suport. Dupa o lung de terapie, intr-un final, ajunseserdm la liman. Depistaseraim durerea care ii determina comportamentul, ~ Pare si fie un disconfort profund. ~ Da, motiy pentru care mi duc la bar sau incep si san femei. ~ Deeiti gestionedi frica de singuratate, sau in acest cazdea fiinselat, facdndu-le pe femei si-siexprime dorinfa fai de tine. ~ Dar nu vreau si am o relatie cu acele femei. ~ Corect. Eviti o relatie mai strénsé, Aceste femei sunt ca 0 oglinda pentru tine, iti refiecta propria valoare. Fard cle, nu existi = Dar uneori este distractiv. ~ Stu cd este distractiv gite simti bine. Cauti o femeie care ss te facd sd te simi bine in pielea ta. Dar apoi esti dezamagit sitfi spui cd femeile nu sunt demne de incredere. Le lagi pe ele sé stabileascé dacd meriti si fil iubit sau nu. Ce lipsegte de aici? ~Faptul cA nu simt asta singur. ~ Acorai foarte mult& putere altei persoane. Vrei o confir- mare c& meritis& fi inbit, dar nici chiar cénd o primegti nue de ajuns. Rezultatul este, dupa mine, cX, desi incerci s& capeti putere, de fapt o pierzi. : = Nu m-am gindit niciodata asa. = De ce e nevoie ca si crezi ci-i adevarat? ‘Mam aplecat in fata, ca si scurtez distanfa dintre noi. ~ Si mi iubesc pe mine? a spus si aproape cd i-a venit si rida cl aceasté discufie ajunsese la un asemenea cligeu psihologic. = Da, Aga 0 reugesti si iesi din tiparul sta. Daci poti sa ¢gisesti iubire din interior, nu mai trebuie si o tot cauti in afard. = Bine, doctore. Bine, am incredere in tine, David avea 0 pirere bund despre sine, dar gtia c&-1 pot demoraliza foarte ugor. Trebuia si inceteze si-gi intemeieze Barbatiidepe canapeauamea 33respectul de sine doar pe confirmarile exterioare pe carele pri- mea pe baza carierei, a aspectului fizic, a succesului financiar, a mesajelor primite dela familie gi de la jubite etc. Acestea nu sunt durabile, Frumusetea se pierde, succesul financiar fluctu- eazi, iar femeile te pot dezamagi. Nimic nu este vesnic. Pentru a se simti important, ar trebui sa invefe si-gi ofere singur 0 confirmare. Ar trebui si se accepte gi si se aprecieze pe sine gi 4 treacd printr-un proces al explorarii de sine. ~ Cum incepi asa ceva? m-a intrebat. ~ Trebuie si nu-i mai pese de cea ce cred ceilalfi despre tine gi sa te descoperi pe tine. Trebuie s& ai respect fata de cea ce te motiveara liuntric, chiar dacd acum mu gtii prea bine ce €. Se poate sa fie exact ceea ce faci, dar va trebui si fii dispus si o iei de la capat faré ajutorul fereilor si s& afl Desi narcisismul lui David era asa de daunitor, pentru el reprezenta de fapt o tentativa de obtinere acceptirii de sine. Cautase alternativa mai sigur, mai putin vulnerabili la iubirea adevirati, dar eu il impingeam exact spre adeviratele sale temeri, iar acum nu le mai putea evita, M-am gindit ci daca igi putea infrunta temerile cu ajutorul meu, acest lucru avea sil pregiteasca pentru iubire. Dupé serviciu, in serile cdlduroase de vara, ma plimbam pe o strada marginiti de restaurante gi cafenele spre unul dintre locurile mele preferate de meditatie, un fotoliu vechi de pe acoperigul clidiri in care locuiam, unde mi asezam si priveam spre ceea ce pretindeam a fi camera mea de 2i, Manhattan, Mi relaxam privind agitayia oragului de la cateva etaje mai sus, cea ce imi oferea intotdeauna o perspectiva detagata, atat de haosu! orasului, cat side propriile sentimente, pentru a putea reflecta mai mult la problema lui David. Ma simmfam impacat& cu demersul nostru, nu mai voiam si-l lovesc ca pe o piftata, simfeam c& este cu adevirat deschis Ia schimbare. Ajunsese Intr-un punct crucial. Crezuse ca daca alearga dupa femei se va simti mai bine, dar intr-un final, intelesese c& se simfea mai réu. Ins nu e simplu si te iubesti pe tine insuti, in special cind David primea confirmari aga de puternice 34 Brandy Engler, David Rensin pebaza succesului in carierd, din partea colegilor sia pirintilor, ‘uunei iubite cu rol de simbol al statutului social, sia capac sale de a seduce alte femei frumoase pentru a-si demonstra permanent lui insugi cat valoreazé, Tendinja aceasta de a-si demonstra valoarea in fafa altora era atat de puternicd incat il Indepirtase pe David de ceea ce putea fi cuadevarat, mascind golul imens pe care tl simfea cdnd era singur. In urmitoarele citeva luni, David a inceput anevoiosul proces al explor&rii de sine. A patruns intr-un alt cerc social, prin intermedial unor prieteni cu inclinaii artistice care igi petreceau tinapul in Brooklyn. David si-a asumat riscul de a iesi din zona lui de confort. Mi-a spus cé statea la petreceri, studia multimea gi se intreba cum de acesti oameni ,siraci si urdfi" pareau asa de fericii side plini de viata. Am incercat si-mi retin dezgustul fata de aceasti opinie, deoarece intrebarea ducea la © concluzie edificatoare cu privire la el insugi. Rispunsul era ca oamenii aceia triiau cu adevdrat, iar el era inspirat de o vitalitate pe care nu o mai simfise niciodat’. Mi-am amintit de privitea lui apatica de la inceput, de lipsa de vitalitate din spatele fanfaronadei. Acest lucru disparuse, in sfarsit. David incepuse si depiseasca iluziile gi limitele propriului eu, De fapt, putea medita la ceea ce voia el cu adevirat. ‘L-am pus s& se intrebe permanent: ce vrea eul meu? Ce vrean eu? Intr-un final, David a luat citeva decizii importante. ‘Nu era pregatit si se cAsétoreasca sau si-si cumpere o casa in Westchester. A rimas pe Wall Street, dar s-a despartit de Nikki sis-amutat in Brooklyn. A inceput si-i petreacé timpul liber invijand si cante la chitard in loc si colectioneze numere de telefon prin baruri. Citea givizita muzee. Discutam despre toate aceste noi descoperiri ale sale, deopotriva banale si profunde. Am lucrat cu David mai bine de un an si am fost martord la procesul lent, dar satisficator de transformare. Iar reactia mea fata de David evoluase gi ea, de la teamd gi dezgust spontan la © compasiune profunda pentru lupta aceasta atat de umani. Barbatiidepe canapeauamea 35Barbafii asemenea iui David, care aleargi mereu dupa fuste, primesc de regulé etichete precum ,mitocan" sau ,nemernic” sie simplu si-i judeci si si-i urdgti. Cu toate acestea, compor- tamentul de Don Juan este motivat de aceeasi nevoie interioara de iubire, incredere si acceptare de sine care ne mana pe toti, in moduri deseori ilogice si disfuncfionale. In aceasta privinta, suntem cu tofi Nu stiu daca David a gasit vreodaté iubirea, dar stiu ci incepuse lunga cilatorie de descoperire a iubirii de sine. In mod paradoxal, pe parcursul gedinfelor noastre am ficut prea putin in sensul definirii iubirii. De fapt, cred c& mai degraba am definit ce nu este iubirea. De undeva trebuie si {incepi. Dar stiu sigur, dup’ cum a spus David la prima noastra ssedinfa, cd face ce trebuie pentru a deveni ,capabil de iubire® Ins, pentru mine, acest proces de disecare a iubirii nu se incheiase. 36 Brandy Engler. David Rersin RAMI L-am cunoscut pe Rami pe cind lucram la teza de doctorat, tn Florida. La vremea aceea, serveam citeva nopti pe siptd- ‘mand intr-un restaurant ibanez. Rami era client fide giprieten cu proprietarul, dar pentru mine era doar un alt chip anonim din restaurantal in care eu alergam de colo pana colo preluand comenzi si aducind platourile cu mancare. In noaptea in care ne-am cunoscut, Rami stitea, impreund ‘cu un grup zgomotos, la o mas mare din sectorul meu. Mai ‘arziu, aveam si aflu c& special se asezaser& acolo. Etam foarte ‘ocupatd sinu am bagat de seam’ privirle lui scrutitoare in timp ce serpuiam printre mese, Rami si prietenii sai fumau narghilele sidansau pe rand cu dansatoarea din buric. Dupa cind, i-am vizut discutind aprins, intr-o melodrama clasicd a Orientului Mijlocia, pentru a stabili cui ti revine onoarea de a achita nota de plata. Cand am trecut pe langi grupul lor gilagios, Rami m-a prins de mang si mi-a cerut numarul de telefon. Direct. ‘Fara jvrijli* sau lingugelis pur gi simplu a trecut direct la atac cu 0 tactic’ ce prea desprinsé din repertoriul unui aspirant nepriceput la tit! de fustangiu. $i totus, ceva din tonul lui era neasteptat de prietenos, chiar stiruitor. $i avea niste ochi aga devi incét intrebarea a sunat mai degrabi firese decdt ignitor. ‘Mi-as dori sa pot spune ci a fost genul de moment in care ‘mi-a stat inima pe loc, dar nu s-a intamplat aga. Pur gi simplu ma Tuase pe nepregatite in timp ce mi gandeam cd: la masa unsprezece trebuie sé mai umplu paharele, probabil ca saorma aia cu pui e gata gi apteapta tn bucdtairie, la masa trel vor nota Batbetiidepe cenapeavamea 37de platd. Nici micar nu vorbisem cu tipul asta, si deja imi cerea numérul de telefon? Era o situatie jenant. Cu toate acestea, o masé mare inseamné un bacgig generos, si ei ined nu plitiserd, aga ci i-am dat raspunsul standard Pentru clienfii indrizneti pe care nu vreau si-i fac si se simta prost in fata prietenilor. ~ Sigur. Suni-mi aici, la restaurant, am spus gi am plecat vambindu-i, Ramis-a intorsa doua zi de dimineaf3 in timp ce eu ajutam la aranjarea meselor pentru prinz. ~ Da-mi voie si te invit la micul dejun. Farmecul lui i atitudinea relaxata imi dideau de inteles ca as fi absurd si refuz o iivitatie atit de nevinovata. Poate de vind sa fi fost zambetul fermecator al lui Rami, dar am acceptat. ~ Bine. Vin si te iau maine dimineaté le 11, a spus inainte si plece si si intre-n vorba cu cateva dintre celelalte chelnerife. Toate pareau si se bucure de atentia lui. Eu, pe de alta parte, ‘mi simfeam de parcé ag fi fost pacaliti si cumpar un produs pe care nu-l voiam. Cum des-a intamplat? Nu-mi stitea in fire si cedez aga de repede si, mai mult decat ata, tipii de genul lui ‘Rami nu imi atriseserd niciodata atengia. Era cu cel putin zece ‘ani mai mare decat mine, poate gi mai mult. {In timp ce-I priveam stand de vorba cu colegele mele, am profitat o clipa de ocazie ca si-l studiez pe acest barbat despre care credeam ci e probabil enervant, dar inofensiv, Rami, un tip inalt cu trasituri mediteraneene si ochi negri patrunzitori, avea o barbie pronunfati, pielea mislinie si parul negru si ondulat, usor incdruntit. Parea exotic, sofisticat si ‘gor subversiv. Imi imeginam c& bea scotch scump gi fama trabucuri. Trebuia si recunosc c& era sexy, in stilul vedetelor de cinema de pe vremuri, Clack Gable sau Omar Sharif. A doua 2i de dimineaa la miicul dejun, Rami mi-a spus ovestea viefii lui. Mi-a spus ci igi trie copildria in tabere de refugiati din Cisiordania, pe teritoriul palestinian, si cd acum definea spafii comerciale prin tot sudul. Emigrase in Statele 38 Brandy Engler, David Rensin Unite la dowdzeci de ani, iar acum, la patruzeci se retrasese din activitate. In mare parte din timp calitorea. Detinea regedinge {in Maroc si in Spania. ~ Merg acolo de céteva ori pean, mi-a explicat. Uni dintre prietenii mei au gi ei regedinfe de vacanté acolo, Nu mai cunoscusem niciodati pe cineva ca Rami, Fostul ‘meu iubit era genul boem care conducea o furgoneti veche Volkswagen si umbla descul. Era tandra, minunat si jubitor. Fuseserim impreuna gase ani pind si-l pardsesc; deoarece ‘ni se prea c parc nu mai eram iubifi gi deveniserim frati. Eueram maiambitioasé, aveam planuri mai mari sima simteam pregitita si ies cu altfel de barbat, unul care s& ma provoace, si mi stimuleze. Rami tmi oferea 0 nou’ experient’ in viata sim-am implica intr-o relatie rapida gi intensa cu el. Rami imi putea oferi ceva gi mai seducitor decat bani sau atractia fizicd, si anume aventura. Cred c& acest Iucru smi atrgea, pentra cd veneam dintr-un mediu conservator. Familia mea locuieste inc§ in ordselul draguf din sud unde am crescut. Adulta fiind, infeleg acum frumusefea acelui trai simplu, Dar in adolescent, stilul de viata al pirinfilor mei imi prea limitat. Pe mine ma mana dorul de ducd. Poate ci de vind era enciclopedia lumii pe care mi-o cumparase tata in copilirie, cu toate pozele acelea cu Amazonul si Oriental Indepartat, pentru cd nici la maturitate dorinta pentru exotic ‘nu m-a parisit niciodata. 7 Eu si Rami veneam din lumi diferite, aveam religii gi tradifii culturale diferite. Tar eu adoram diferentele, desi nu le infelegeam pe deplin. De fapt, probabil c& facusem un fetig din aceste diferente in loc s& injeleg ci, intr-o relatie, este fundamental sé existe oarecare similarita}i, Pe cand ma indragosteam de Rami, unii dintre prietenii mei, care aveau in minte numai imagini cu turbane gi terorigti, {gi fSceau griji din pricina interesului meu crescind fay’ de cultura araba. Ins eu ma simjeam de parcitag fi trecut printr-o oarta magica gi ajunsesem pe strivechiul drum al matasii Baratiidepe conapesuamea 38MA ducea s& dansez pe muzica ardbeasci, fumam narghilele ca aromi de mar, beam ceai cu mirodenii gi célitoream in Orientul Mijlociu, lubirea noastra a infloritla propria pe fun- dalul navalnic al pernelor voluptuoase gi al fesdturilor bogate ese revairsau pe canapelele joase, pe care te puteai odihni in timp ce mancai smochine gi asteptai sé faci dragoste. Perioada noastri de curtare a fost o adevarati desfatare pentru simfuri, {invaluifi in arome de chimion, nucgoard, ienibahar gi pe ritmu- rile in surdind ale tobelor tribale, ale cantecelor interpretate de voci guturale, melancolice gi ale fluierelor obsedante, eterice, ‘Ma uluiau lumea aceasta si felul in care imi largeam orizon- tul. Mama era ingrijorati, Anticipa ci, intr-un final, aveam sa infeleg cd eu st Rami ny ne potriveam. Eram ,injugafi la jug strain“, dupa cum obignuia ea si spuna Nu ma preocupa acest lucru, dat fiind ca nici unul dintre noi nu era credincios. Cu o singura exceptie notabili: vara, in timpul unei calitorii cu canoea pe un ru din Florida, intr-o la opt fx, a ajuns in foaierul Hotelulut Seatons. Lumioacarserevina dia candeabrlmasv ieee n evidentd rochia neagrd de seari ce-ivenea ca turnata, pairul castaniu lung péna Ia umeri si privirea misterioasd. Incdperca Cpulenti in care ise ceruse s8 ving zumadia de glasur, gi mai ‘Rule capetes-auintors inspre Kasha i timp ceeatreceaca 0 © pe holul pavat cu marmura, in clutarea rusului, Bruse © oprit iar 2gomotul de fond a amu, nu-si mai auzea decit | bataile inimii, El stitea la bar, relaxat, imi negru, elegant, cu un martini in mand, Donen Pate 7 Foe. {nmi place,aspus Alex cind Kashas-2apropiat Taio dat cheia dela o camera, Du-t sus, Vin gi eu imediat ‘2 apartament, Kasha a descoperit pe pat 0 cutie in ca era eerie intima. A desfacut-o usor in timp ce-si adune ot Ales 7 rasa Spe sunprinderes et, simtea ciara are. A realizat in ci i rasa ere pur simp un eabetitat pent cence ce cuadevirat dela Alex Side le ea insisi, _ s-a dezbracat, gi-a intins hainel i imbricat lenjeria intima, gindindu-se la : ena tpt sosirea Tui Alex. mee Cand Kasha a plecat de la intélni Cand Kasha a lnizea noastea dupl-aiiazi, era ined nehotéata een culivtii propria See ‘ise ‘conturase| limpede tn minte ‘sise simtea coplesiti . ia pe care o primise side ‘Promisiunea aventurii, iu am gtiut c& Alex fi trimisese rochia pand la urmit ti urmat poset sedinga. A venit insotit de Kasha. Eren entuzi a p% nosprea petrecut i 3! tmpartd oe P impreuna si voiau sd-mi impartaseasca 74 Brandy Enger, David Rensin ‘Mersese mult mai departe cu tema pe care i-o didusem decat fi spusesem eu. Facuse o migcare riscanta. Nu gtiu de ce am fost aga de surprinsa. Alex era un pacient foarte dedicat si studios. Imi venea si mé ridic in picioare si-]aplaud. Trebuise si sape adanc, s faca apel la increderea in propriile fantezii sexuale i si-si asume riscul. Nu-i usor sa inveti pe cineva cum s& fac asta; eu le pot doar arata pacienfilor mei incotro s-o apuce. Alex reusise si-si domine frica $i sa-si atinga potentialul, Bram mandré de amandoi. $i surprinsd cA nu au mai venit la mine. Deciseser care s4 pun capt prematur terapiei, crezind cio singura victorie presupunea cd munca lor se incheiase? Pacientii fac in mod frecvent aceasta gregeala si risca si sufere apoio dezamigire. Renun{a dupa primele succese, dar energia si speranta pe care le simt le intuneca drumul anevoios ce se intinde inaintea lor. Alex si Kasha au avut o noapte extraordinar’, dar pentru cei mai multi oameni, procesul de transformare este lent $i presupune o descoperire asidud. Noile géndari si sentimente igi croiesc pana la urma drum la suprafafa si se concretizeaza prin actiuni. Implementarea unui nou comportament este un proces complicat de practic’ si regresie. Desi Alex si Kasha simfisera potentialul de transformare si revigorarea relafiei lor sexuale, eu eram scepticé si nu-mi puteam da seama cat aveau si dureze efectele nopfii lor la Four Seasons. Dar nu din cauza lui Alex. El tsi indeplinise misiunea. Insi nucredeam cl fusesem extraordinar de eficienta cu Kasha. In timpul scurt petrecut cu e2, fusese defenisiva si competitiva sideloc dispusi s& renunfe la ceea ce daidea rezultate imediate in favoarea implinirii pe termen lung. Kasha era inteligent, dar capacitatea ei de autoanaliza era slaba, in mare masurit pentru cd era o femeie frumoasi care se bucura de adoratic celorlalti, neobignuiti cu recompensele care se ascund dincolo de laude. Iar cand adoratia dispare... ei bine, ma asteptam si fie destul de dureros pentru ea. Barbati depe conapeausmes 75De asemenea, nu eram convinsa cd avea ‘sa renunt Speram ca Alex si Kasha chiar tineau la relatia lor, Nara Jucru, alaturi de succesele din ce in ce mai mari, ‘aves sai menfina pe drumul cel bun, Poate ca, relatia lor avea sé fie unul dintre acele cazuri rare in psihoterapie cand chiar are loc o schimbare rapida. Poate ca noaptea petrecuti la Four Seasons 2 fost un catalizator pentru transformare, Acest gen de criz intr-o relatie, cu toate dezamégirile si temerile adiacente, poate filun test atat de important incat duce la acea schimbare 4 re pro- fandi gi de duraté spre care numai iubirea ne poate impin impinge. 76 Brandy Engler, David Rensin PAUL La céteva luni dupa ce am deschis cabinetul particular, am venit acas intr-o dupd-amiaza torida de vara gi am gisit un ordin de evacuare pe usa. Curentul fusese oprit, gi colegii mei de apartament erau in culmea disperérii. Am aflat c& .gazda" noastra, Nestor, ne subinchiriase ilegal apartamentul noua, De fapt, imi place. Darel: i in Florid ar papi rel vrea simi mut inapot n Florida ~ Sice-ai si faci? | ~ Ecasatorit inca, Asa ci de ce i a . Aga ci de ce as accepta? i -Nu, E cisitorit siv i i ARMPtCp.Ecdsitorit ea ol te muti cu els cu sofia hit { ;_ Nu sunt despartiti de ani de zile. Nici micar nu locuiese eu. Ne vedem in weekenduri, fn acelagi stat. ~ Ah, Lui fi convine as responsabilitati, ~ Nu, nu cred, am spus, desi imi dideam de lao post ca ma minjeam singur: ~ Da? Stiu cum poi si-l verific ~ Cum? Nu eram sigur ci voiam si aflu u raspunsul, ~ Esimplu. Spune-i cd esti pregai sivezi ce face. oie 4, nu? Poate fi e teama sé-si asume ‘seama ci se vedea te muti cu el imediat 102 Brandy Enger, David Rensin ‘Mohinder avea dreptate. Dar mi-era teama si fac asta. Nu voiam. Poate mai tarziu. Poate. (Cand in sfarsit ne-am apropiat de aeroport, m-am gindit la Paul si la faptul cé tofi ne jucim cu intimitatea. Ne apropiem, apo! ne indepartim, ne deschidem gine inchidem, cao meduza care se relaxeaza gi se contractd in timp ce pluteste prin ocean. {n specia umand, ambit partenerise prind in dansul Asta gi, dacd au noroc, ajung la un soi de armonie, Paul se striduia foarte tare si fie soqul perfect, cel care oferi, penisul ideal, da? niciodata nu era el insugi cu Claire. Ma intrebam cum vedea ea lucrurile. Paul nu 2 asteptat pana la urmatoarea noastra gedinta programati ca sd imi dea raportul. A solicitat o intrevedere dde urgenfé in ziua in care m-am Intors din Florida, a dat buzna in biroul meu ¢i m-a luat la rost. ~ De ce naiba te plitesc? a izbucnit el, ¢-a trantit pe canapea aplecat in fafi. Primesc mai mult ajutor de la salonul de ja fipat. Paul s-a plans ci tema pe care i-o didusem nu avusese rezultatul scontat ~M-am dus acasa dupa sedinta noastra, mi-a explicat Paul. Claire era deja in pat, citeao carte. I-am luat cartea din maini si ‘am pus-o pe noptier’, Am prins-o de talie siam tras-o aproape de mine, Mi-am amintit ce mi-ai spus ¢i am inceput s-o privese atent. Trupul ei, fata ei, chiar voidm si vid toate astea. Am. atins-o pe obraz gi i-am spus cat de mult o iubesc. I-am spus & ittbesc fiecare particicé din corpul ei, sini, picioarele lungi, abdomenul plat, sexul, degetele de la picioare, ochii. Gura. Imitot plimbam miinile pe ea, dar in timpul asta nu simfeam nimic. Nu am avat erectie. Eram amortit. = Paul, ideea era sd uifi de erectie. Daca s-a intamplat, foarte bine. Daca nu, nici o problemi. Indiferent de situatie, important era si mu faci nimic in privinfa asta. ~ Stiu, a spus furios. Dar nu astae problema. Am ficut ce mi-ai spus, dar Claire parea nelinistta si incordat®. Totul parea foarte arbatii depe canapesusmes 103‘mecanic, Cand maim uitat in ochile,g-aferit privirea. Apo mba spus cd e obosita si cd vrea s-o fin in brate, ca si adoarm®. ~ Deci nu participa, ~ M-am simtit usurat, Dar, doamna doctor, tema ta num-a ajutat nici un pic! Nu Il impinsesem special pe Paul spre un egec, dar rezul- tatul neasteptat dezvaluise informafii importante. Uneori, obreseile® oferé réspunsuri. ~ Dimpotriva, eu cred cia mers! i-em spus. Am sii explic, dar mai intai hai s8 analizam descricrea ta. Spune-mi ee ay simgit cénd ai inceput s-o privesti cu adevdrat pe Claire. Paul a intrat in joc si mi-a rispuns: ~ M-am simit inert i cHiar un pic plictisit. ~ Dar atunci cand ai tnceput si-i explorezi corpal si si te concentrezi asupra lucrurilor pe care le apreciezi? ~M-am concentrat asupra iubirii mele fata de ea, cum mi-ai spus, si chiar am simtit-o, ~ Sicind ai privit-o inochi? ~ Atunci m-am simfit stanjenit. Chiar incercam s-o vid... jar ea si-a ferit privirea. A intors capul. M-am simfitrespins,. sivulnerabil Tema pe care i-o didusem lui Paul generase reactia lui Claire gi oferise un raspuns. Privitul in ochi araté misura in care te simti in largul tiu intr-o relatie intima si deseori scoate 'a ivealé o stanjeneala neasteptaté. I-am cerut lui Paul sf se Plaseze in aceasta situafie, si-si trideze emote, si se lase Tiznt sl s-o vada pe ea, si simta iubire in timp ce fac sex gi ski impartageasca sotiel sale erotismul. Claire il respinsese, refuzase si-l vada. Tar else simfea jignit. ‘Acum stiam ci problema nu era numai a lui Paul, in parte era si vina lui Claire. Paul nu era constient de acest hicru, dar il aleseseo partener cate se raporta Ja intimitate cam la fel ca gi el. Intre ei exista un fel de homeostaie: cin el Incerca si se apropie, ease retriges, probabil penteuase mentine la obignuita distant de siguranga, Paul si Claire aveau impulsuri sexuale puternice, dar tolerau 106 Brandy Enger, David Rensin oy, ropierea emofionala, Ca urmare a tnceccitiluiPaul de ate legaterd, dea Simi bres dea le vuln, ire se crispase gi se retrasese. Paul, si poat ,aveat cetcc cunt: amaiateameroas Pal winadcradicd eligi controla propriul univers la servic, in patete. Dragostea tiafectacapacitatea dea define controll. Ca tot avem oteama Iatenté de ubire, de care uneori nici mu santem constieni, pind sre indragostin. Atunciincepem sine intrebim decd neitim sim iubiti, Mertima iubirea pe care o primim, pe care trim? Deoarece Paul se simtea nelinistit, cea ce ducea Ja disfunctii erectile se retragea intr-un media care irestabileasentimentul proprei valor al puteri al controlulu:salonul de masa}, Totus, controlul era o iluzie pe care Paul o capita contra cost. Fetele dinindusteia sexu cae fy desfguranactivitatea in modernele cater cu fina op vinden o abe mincinows de 5 ca gentle, parfumurile si DVD-urile contraftcu over neh si poata simi gi accepta iubirea adevirata. ~ Adeviratul pref pe care il plitesti pentra ci mergi la Prostituate este acela ci nu traiesti cu adevirat pasiunes. ~ Simt pasiune fa de Claire, dar in afara patului, a spus nedumerit. Dar cand chiar facem sex, nu mai ramane nimic. ~ Mintea ne face si ne simim inerti ca sa ne protejeze de temerile pe care le simim cu toi. ~ Si atunci ce sé fac? m-a intrebat. ¢ Bund intrebare. Credeam ci Pau] trebuia si accepte puterea dragostei. Trebuia si invete sa se ofere pe sine, fara teama ci spins, gi sd persevereze. a faptului cai gist pe cineva la care ti cu adevirat? In loc si te retragi in carapacea ta, accepté-]. Transformi-l in pasiune. ~Gidack eno skomiiopundalalt — Nu grav, am spus pe un ton neutru, cici voiam si-i alung convingerea c& lipsa aprecierii imediate este un lucru ‘rnifplex cum nafbao sf mal am erecte? ma itrebat Paul razand. Binbatiide pe cenapeauamea 105~ Ar ajuta dacd sofia ta ar infelege ce incerci si faci. Trebuie sii spui ce vrei. Du-te acasd gi mai incearci 0 dati ce ti-am spus, Poate ci de data asta o si fie mai receptiva, deoirece n-o prin surprindere chiar asa de mult. N-am aflat niciodata dacé Paul si Claire au avut mai mult succes a doua oar’. A plecat de la cabinet spunnd ci avea si reving siptimana urmitoare, ceea ce nu s-a intimplat. Dupi ce am asteptat zece minute la urmatoarea noastra intalnire programati, am sunat sa vad ce s-a intamplet, dar a trebuit si las un mesaj. Este un sentiment ingrozitor $i frustrant pentru tun psihoterapeut si stea gis agtepte un client care a omis si-i spuna cA nu mai vine la 0 intilnire programati. In seara aceea am Iuat metroul spre casa intrebindu-mit daci fusese o greseali cé ii didusem iar aceeasi tema, Poate ch. {l impinsesem cu adevarat spre un egec, Poate ci interventia ‘mea fusese prematura, pripiti, Ma temeam c& poate fortasem ‘© expunere spre o deschidere pentru care nici Paul gi probabil nici Claire nu erau inc’ pregitifi. fi cerusem ceva simplu, si se priveascé unul pe celélalt, dar nu luasem in considerare cat de dificil era acest lucru. Totugi, cred ci daca Paul ar i fost suparat pe mine, ar fi venit Inapoi si ma facd cu ou gi cu ofet. ‘Am incercatsi-I mai sun pe Paul o dat& inainte sé plec dela cabinet. Nu araspuns, M-am gindit cd ar trebui si avem macar ultima gedingé pentru a trage niste concluzii. In mod normal, in terapie existd tulburatoarea etapii a descoperirii reciproce, cu timpul se formeaza o legatura si apoi vine finalul, ca 0 Tecunoastere a tot ceea ce a avut loc. Dar Paul nu era genul de client care simte nevoia s4 treaca prin etapa finalizatii relatiei sau chiar care sd spund multumesc sau la revedere. Cred cia plecat pur si simplu cand a considerat cé's-a incheiat. M-am simfit indurerata cé tinusem la el, iar el nu imi confirmase ci relafia noastra fusese important pentru el. In seara aceea, in metrou, i-am privit pe pasageri cum se inghesuiau, cum trupurile Ii se atingeau, fecare striduindu-se ‘sd nu bage in seamé prezenta celuilalt. Citeau cdrti gi ziare, 105 Brandy Engler, David Rensin ascltau muzica Pod priveasinpodes su tee reclamele refi, evitand cu grijé contactul vizual . Toelnmes cauti intimate, m-am gindit. Oamenii vor cu adevirat si fie vizut i cunoscufi, totusi ridicd atatea obstacole pentru a nui lisa pe ceilalti si se apropie. Reacjia emotional lui Pou! la privirea pierduta a lui Claire gi la trupul ei lipsit de reactie dovedea ciel gi dorea cu adevirat intimitatea. Speram ci sedinfele noastre ii oferiser& cateva clipe din legitura real spre care ténjea, dar cind tremul s-a oprit, si pasagerii s-au rispandit in valuri pe peron, am ingeles cu tristefe cd, de fapt, Paul era cel care devenise o ,non-fiinja*. Babatiidepecanapeauamea 107CHARLES CHARLES: Spune-mi ca vrei si prieten al meu! RELLY (pe un ton placid): Vreau si mi- 2 mi-o t bun prieten al tau, Met (CHARLES: Spune-mi cum o 5-0 facil KELLY: In baie, in timp ce tu egtiin camera aliturata, tragi cu cel mai bun Ta cererea mea, Charles si logodnica lui Kelly ~ un cu tani care aven de gind si se césitoreascd in ed - ne retau dislogul din cea mai recenti experienta sexual alor. De ‘apt, Kelly interpreta ambeleroluri in timp ce sttea cocofatd Pe braful canapelei dinspre mine, ier ochii ti sciparau. Pe de alta parte, Charles, in celilalt capat al canapelei,strangea in Poali doud pernife si abia daca ne privea pe Kelly sau pe mine. Brusc, Kelly s-a oprit gia oftet, furioasé: ~ Sunt aga de satuld de chestia asta. E 0 prostie! E singurul lucru pe care vrea si-linterpretim, cil insel. De fiecare dati! Singura variatie eci-infocuim pe cel mai bun prieten cu efi, cu fratele... sau chiar cu. tatal lui. Dacd nu inceteazd odata cu chestia asta, anulez logodna! Lucral asta i-a atras atentia lui Charles, _lubito, sii dour ct am un apetit sexual scizut, ilucrulista kev E = © joacd. Nu inteleg de ce te deranjeazi, Nu “I ma ca te ingel. i is in asta. E. doce ° ee cess eae 108 Brandy Engler, David Rensin Afirmatia respectiva, ca fanteziile gi jocurile erotice sunt intotdeauna inofensive si ar trebui acceptate fara o cercetare amiinuntitd, se regaseste adesea atat la pacienti, cat sila sexo- logi. Sunt de acord c& jocurile erotice pot constitui un aspect vital, creativ al unet relafii sexuale. Este un act intim, ce repre- vinté acceptarea intr-un loc privilegiat. Charles sirise imediat in apararea jocurilor erotice de acest gen, prezentandu-le ca pe ceva totab inofensiv, dar eu ma intrebam daci nu cumva, dincolo de asta, existau anumite probleme, Desi petrecusem deja céteva ore doar cu Charles, Kelly domina gedinta. Reactiona la orice, iar de regula izbucnea in lacrimi sau se infuria. Exprima fara preget ce avea de spus sinu lisa prea mult loc pentru punctele mele de vedere. Pentru ea, emotiile erau fapte. Daci ea simtea ceva, trebuia sa fie adevarat. Nu se punea problema si-si puni la indoiald sentimentele sau s& caute alternative rationale. Charles nu se simtea bine printre oameni, era genul de tocilar retras. Daduse examenul meu legat de statutul sexual laa doua gedinta si acesta dezvaluise ci nu avusese prea multe experienfe intime. Mare parte din timp il dedica hobby-urilor solitare, de exempla ti plicea si construiasca aeromodele. Totusi, Charles avea o firma de inginerie, iar afacerea mergea bine $i, desi banii fi permiteau s& atraga femei frumoase, mi-a mirturisit c4 nu se simfea prea confortabil in preajma lor. ~ Cel mai adesea ele ma aleg pe nine, nu invers. Relatiile pe care le avusese Charles incepuseré dupa ce femeile respective ii aratasera un interes agresi. Spre deosebire de Charles, totul la Kelly era strident si dramatic, efervescent, plin de viafi. Era mandri de afacerea ei, de mostenirea ei italian’, de rédacinile ei din New Jersey. Era genul de femeie la care Charles visase tn adolescenta lui petrecutd in Hoboken. Kelly avea parul lung, bogat si negru, ochi mici, negri gi migdalati, conturati cu dermatograf negru. Nu era o frumuseje clasica, ci mai degraba genul provocator. Cuhainele ei mulate, Batbarilde pe canapesuamea 109machiajul complet st geanta de firma, era gemul de fati care se imbtiica sexy tot timpul, chiar gi cand mergea la piafd. Kelly fl abordase pe Charles, dar le Inase aproape un an sa ajungi in acel punct. Fuseserd doar prieteni la inceput, se {infelegeau de minune, stateau si se uitaula televizor, in pijama, Intr-o noapte Kelly la sirutat gi de acolo a inceput totul. Lui Kelly ii placea sa fie cu Charles, firea lui introvertita 0 ficea si se simti in siguranta. $i, spre deosebire de cuceritorii de rofesie care ii faceau de regula avansuri, Charles arata fatig 4 o adora pe Kelly. Dar acum, Charles simfea nevoia si-gi {inchipuie ci ea face sex cu alfi barbati ca si se simta potent, Relatia lor, altédata malfumitoare, era pusi acum sub semnul ‘intrebarii, degi el se striduia sa-i domoleasca. mania. Era doar © fantezie, Nu se intampla cu adevarat. Nu erau genul care si aiba relayi cu alfi parteneri, nu frecventau cluburile de gen, deci nu se intampla nimic rau, Kelly se alaturase gedintelor noastre cam le dow’ luni dup’ ce incepusem sil tratez pe Charles. Cu entuziasmul tipic, mia spus ci, in vreme ce Charles era rezervat din punct de vedere, emofional, anxios si evita uneori sexul, ea avea un puternic! apetit sexual. ~ Lainceput mi s-a parut distractiv. Sunt deschisi din punct de vedere sexual si dornici s8 incere orice. Dar acum numai asta vrea. Nu simt cd as fi femeia pe care o iubeste, a spus gi) 2 podidit-o plinsul. Ma sinit ca o papusd gonflabila. E aja de dulce cand nu suntem in pat. Ne potrivim. Dar in timpul artidelor de sex, se ascunde in spatele meu, la proprin, si evita ( contactul vizual. Dac mé uit la el, fi pierde erectia, i In timp ce ea vorbea, ma uitam cu coada ochiului la Charles, | dar el nu schifa nici un gest si avea o expresie opacd. Kelly tocmai spusese, in multe cuvinte, ci suferea cumplit. Parea obosita si repete ceea ce lui fi placea in mod deosebit; nevoile lui o faiceau acum s& simta ci intrecuse limita jocului erotic si ci poate Charles ig proiecta problemele psihologice asupra ei, Dar el ramanea_ ‘impasibil, nu incerca si o linisteasca si nu trida nimic din ceea ce simfea, 4 110 Brandy Engler, Davie Rensin Deoarece sunt sexolog, prietenelor mele le place si-mi ceara sfaturi, Cateva dintre ele m-au intrebat despre jocurile erotice. De obicei, partenerul vrea si incerce ceva ,ciudat™in pat, ar ele vor si stie dacd ein regula. Nu pot generaliza, pentru c& fiecare percepe diferit aceste lucruri. Cred cd intrebarea pe care trebuie 8% si-o adreseze fiecare este: ce pirere am eu despre asta? O prietend, pus’ in fafa acestei intrebari, a decis si experi- ‘menteze cu iubitul ef pur si simplu pentru a descoperi care it sunt limitele, Pama la urma a inceput s& evite intélnirile care © féceau si se simti prost gi fi afectau respectul de sine, dar aceasta este, désigus, 0 decizie personal, diferita de la caz Ja caz. Dar astfel iti poti da seama dacé un anumit joc sau posturi eroticd ti se potriveste sau nu. Examineazi-fi reactia ‘emofionali de dupa aceea. $i nu-ti asculta doar trupul, deoa- rece chiar gi in imprejurdri negative te poti simfi excitat sau, cel putin, corpul tu va avea o reactie proprie. (Lubrifierea naturali a vaginului femeii in timpul unui viol este un semn c& organismul ei se protejeaz%, nu ci, in secret, ii place si fie posedati impotriva vointei ei.) Linia de demarcafie dintre fantezie gi realitate este incerta. © prietena imi spunea cé iubitul ei voia sé scuipe pe ea gi s-o stranguleze, iar dupa aceea, ea nu mai reugea sa scape de sentimentul ci doringele lui izvorau dintr-o latura reala, fintunecat& a personalitafii lui, Unalttip simjea nevoia ca, in timp ce se masturba, si sperie femei necunoscute. Cand stia ci fata de alituri este acasa, deschidea fereastra si ficea gilagie, deoarece voia ca ea si-l audi. Avea inclinatii exhibijioniste. Probabil ci New Yorkul este locul ideal pentru locatarii cu asemenea porniri. Eu cred c& orice comportament sexual are o semnnificatie. Ne transmite ceva. Sexul este o pinzi albi pe care oamenit isi proiecteaz& universul psihic interior. Aceste pinze pot fi acoperite cu expresii ale iubirii si bucuriei. Sau pot deveni o uuriagé groapa de gunoi, pina cu reziduuri ale inconstientului, ‘cum ar fivechi traume, nevroze gi fixafii. In acest ultim caz este asbapiide pe canapeauamea 111vorba despre un proces de purificare; emofiile neimplinite sunt redirectionate citre sex si se manifesta sub forma dorinfelor sexuale, Acest lucru li se intampla adesea barbatilor, deoarece ei au prilejuri limitate de eliberare a tensiunilor sociale si de abordare direct a sentimentelor proprii. Un semn ci aceasta himert sexual exista este acele cd omul rémane blocat in anumite tipare, ca in cazul lui Charles; ideea infidelitatii era singura cale prin care igi putea elibera tensiunile, era obsedat de aceasta activitate limitata. Desi lui i se parea ‘ceva nevinovat, dup’ cum afirma si Kelly, aceste jocuri erotice pareau si ascunda ceva, Cu alte cuvinte, groapa de gunoi din inconstientul Ini Charles didea acum pe afar’, afectand inte- gritatea relatiilor lor sexuale, dandu-le un aer bolnavicios. La ce fincerca Charles si faci fata, sau ce incerca si evite? Acesta era strigitul lui de ajutor? I-am cerut si vind singur. = Cine te-a ingelat? am intrebat inainte s& apuce s& se instaleze confortabil. Mia aruncat o privire ucigitoare, ascunzindu-si cu greu stupoarea, Atinsesem un punct sensit ~ Ce sens are si vorbesc despre un lucru care ma face si 1a simt prost? ~ Deci chiar s-a intamplat ceva... ~ Da, dar la ce bun si readuci in memorie trecutul? $-a intamplat cu malt timp in urma, ~ La ce bunt Pentru cd nu a rimas in trecut, i-am expli- cat, Indiferent ce s-a intémplat, tu retraiesti experienta asta. {In ciuda opozitiei lui Charles, nu aveam de gind si renun{. ima simfeam indreptafitd sd tntreb, Da, o sa te simi prost, am spus intelegitoare, dar hai sa infruntim problema asta. ‘Mai intai fara tragere de inima, apoi cu din ce in ce mai ‘multé energie, Charles mi-a povestit ci fusese logodit la doui- zeci de ani. Fusese iubirea vicfii lui gio cousiderase un inger’, ~ Aveam sentimente foarte puternice pentru ea, a spus Charles posomorit. Nici macar mu pot spune ci simt acelagi Jucru pentru Kelly. Abia asteptam si ne cisétorim. Eu sunt genul 112 Brandy Engler, David Rensin monogam. Aga am fost intotdeauna, chiar gi in adolescent’. Voiam doar si imi intemeiez o familie. Charles inceput si se foiasca, ¢iprivirea i raticea prin camera. ~ Dar cu 0 zi inainte de nunta, am descoperit c& se culcase ca cel mai bun prieten al meu, Cu cavalerul meu de onoare. La prins fratele meu impreund. Ce-mi amintesc cel mai clar ‘este momentul in care mi-a spus. Era in dimineata nunfii, iar eu tocmai ma dadeam jos din pat, coplesit de fericirea cea mai purd pe care © simtisem vreodati. Apoi fratele meu a intrat, s-a agezat pe pat si mi-a spus. Am fost distrus. Am rimas cao stana de piatra si am zicut acolo. Imi simteam mainile si picioarele grele, abia puteam respira. li auzeam pe ai mei foindu-se prin casi si simteam caldura soarelui care intra pe fereastr’, dar cred ca, in momentul ala, sufletul ma parasise. Fratele meulle-a spus tuturor in locul meu ce se petrecuse, dar nua venit nimeni la mine in cameri:s4 vada ce fac. Au plecat cu tofii de-acasa si s-a facut liniste. Am continuat s& zac in pat, paralizat, Asta s-a intimplat acum opt ani. — Da, traumatizanti experienté. Suferinfa lui era palpabila, iar eu ii percepeam fizic durerea in timp ce vorbea. Am simtit o gheara in piept, ochii mi s-au umexit fara sA vreau gi, pentru o clipa, am rémas fara cuvinte. Mi se parea'cd un val puternic venise sine méturase pe aman- doi, trigandu-ne in adancuri, Am rimas o clip4 in ticere, sine tragem sufletul, si ne aduném. Voiam amandoi sa ne ferim de ‘emotia aceea puternicé, si continuam si vorbim. M-as fi putut retrage in vreun fel de analiza intelectual, dar Charles avea aceasta trauma de atat timp incat, indiferent cat de mult ar fi vrut s& evite suferinta, aceasta refulase, iar el trebuia acum s& reziste gi sa facd fafa suferintei. ~ Erai aga de indragostit. ~ Oadoram. Eram complet deschis, ~Iar ea te-a abandonat pur si simplu. — M-a inselat, a spus furios. Tot ce am crezut eua fost o min- ciund. Nu ma iubea. M-am sirfit asa de prost,a suspinat Charles. Barbatlidepe conapeaua mea 113~ Tea facut i te intrebi dact ai fost vreodatd iubit cu adev ‘at. Dac era ceva real din toate astea. ~ Am pierdut totul intr-o zi: inocenta, visurile, perceptit asupra realitiii si, mai presus de orice, femeia pe care iubeain Fusese genul acela de moment care ii schimba radical viata, tun cataclism psihologic, cind trauma tradi ti se imprima in sult ati de puternic incdt i schimbi pentru otdeauna percepia asupra lumii, Ma gindeam la felul in care Charles trebuie sif stat in pat ingrozit, impietrt in timp ce mintea filucra frenetic. lan retultatul era c& asociaseimediat si irevocabiliubiri o senzafie i o alta trauma nu ne afecteaza atit de: ‘mult ca trédarea, Rezultatul este un fel de tulburare de stres, Posttraumatic, o teamma ce sfideaza orice logic, patrande in fiecare gind si duce la generalizari in legituri cu femelle | ~ Nu mi pricep si abordez femeile, am emotii, Inca nu! am incredere in cle. Am decis ci sunt toate duplicitare. Cand am cunoscut-o pe Kelly, nici micar nu luam in considerare Posibilitatea de a avea o relatie cu ea. Era asa de dorita, incat am decis imediat c& n-ar f avut cum si-mi rimand fidel, Era | obismuité si primeascd muita atentie din partea barbatilor, aga cd eu am hotirat si adopt rolul unui bun prieten, ~ Cand ai tnceput si ai fantezia cd esti ingelat? am tntrebat. ~In primele céteva luni nici n-am. legit din casi, mi-a explicat el. Prietenit mei au incercat si mé ajate, dar eu nu voiam of Vorbesc cu nimeni. Nu gtiam cum si ma eliberez de coca ce simfeam. Intr-o zi m-am gindit si ma calmez masturbindwmni. Mi se luase de lacrimi si de furie $i am descoperit cima excita ~ Poate. Dar din cate stiu eu, na, Insd am fost cu barbati care se purtau de parca ar fi putut oricdnd sa facd lucrul asta, ‘care imi aritau pe fata cum ar putea ei sd cucereasci alte femet Aceasta este o dinamici destul de cororivi, Amenintarea Permanent’ a infidelitatii poate fi chiar mai rea decét infide- Iitatea tn sine. O privire subtila c&tre o alta femeie, o ocheada evident, faptul cd zambeste sau se entuziasmeaza in prezenta alteia, c& vorbeste cu o alta femeie, ci de fapt ti face avansuri chiar sub nasul tau. Arma consté in al face pe celalalt si creadi ci s-ar putea intimpla ceva. Astfel iti sunt starnite cele mai ‘mari temeri si apol intervin inevitabila indoial& de sine gi intrebirile. Sunt suficient de buna pentru el? Daca iti pui macar aceast& intrebare, nu ¢ bine. Este 0 intrebare-capcand, Poate ci nu te intrebi direct: ,Hm, oare sunt ssuficient de bund?" dar sentimental acesta exist j-fi cauzeazi o multime de grijsiincertitudini Imi amintesc perfect momentul {in care mi-am dat seama ci si eu imi puneam intrebarea asta Erao dimineaté obignuiti, chiar inainte si plec la serviciu. Mi aranjam, ca in fiecare zi. Totul a foot in regula pind cind m-am uitat maj atent in oglinds, Dumnezeulel m-am gindit. Cred cf tocmai imi descoperisem primele riduri. Doua, pe frunte, chiar deasupra ochiului sting. M-am apropiat mai melt de oglinds ca silecerceter in aménunt, si le mAsor langimea, 120 Brandy Engler, David Rensin adancimea. M-am dat inapoi. Mi-am intors capul dintr-o ae in alta,ca sie vd din toate unghiurile posibile. Am fost ingrozita. Si recurg la botox? Si-mi las breton? Si mi mut in suburbii si m& pensionez? Ma cuprinsese rau de tot panics. M-am uitatin toate oglinzile, din toate luminile. Se mai vedeau? Dar acum? Uneori ridurile dispareau si ini sine ugurat®, apol apareau din nou, Am inceput sé-mi analizer to faja in chutarea semnelor de imbatranire, Ochiul sting parea si-mi tare, aveam pielea decoloraté din cauza soarelu. Gata, ‘viaja mea a luat sfarsit! (Sau, altfel spus, am pierdut pe Rami.) Din ce in ce mai des, mergand spre metrou, in drum spre cabinet, exam Intr-o dispozifie proasta tnainte ca micar si Inceapi ziua de munci. Cum ajunsesem aga? Cum locepe ° femeie, obignuité sis simta destul de bine in pielea ei, sc 8 cu atta usuringé cl este nedemmd de af iubiti, nelmportantt neatragatoare? Eu nu eram aga. De obicei ma trezeam fe & ‘mergeam cu pagi voi ba chiar mi leginam usor. Acummu ficeam altceva decat si ma uit in toate oglinaile, concentrandu-ma asupra semelor de imbatranire ca simbol al lipsei mele de farmec. Cum de ma rupsesem ag2 de tare de mine insimi? ‘Tuturor ne place si ne bucurim de atenge gi afecyiune. Unui om {i strilucese ochii cand te priveste, dornic sé te cunoasca, si te asculte, pin de dorinté si te ating. Vrem si credem a aceste reactii ne sunt rezervate nuniai noua, datorita calitagilor noastre unice gi farmeculai nostra pertonah oars aseme- lor, ne dorim sé fim speciali. aly se confrunta scum cu relate cle fem a atragitoare si ci, da, Charles ar putea remarca acest i fi chiar ar putea so phrsensint-o 2 Realtataincertiudii slptel de stories intro reais ete un levis cate za in fecare dintre noi gi deseori ne hrinim cu iluzia faptului &, fiind noi ingine special, acest lucru va asigura stabilitatea relatiei. Noul comportament al lui Charles o forta pe Kelly s& priveascd altfel lucrurile. Bicbopide pe canapeauames 121Seinfelege dela sine cd relaile pecareleavem cu ceili sun isolubil legate de relatia cu noi ingine. Ceilalfi actioneaza ca © oglinda, ne reflecta propria imagine de sine. Mamele reflectd iunaginea copiilor lor, psthoterapeuti, pe cea a pacientilor, iat cuplurile, unul pe cellalt. De fapt, in psihoterapiefolosim accasts ica. Se numeste, deloc surprinzittor, oglindire. Efectul este acela de a organiza concepfia pacientului fata de sine gi fata de realitate. Cand psihoterapeutul ii reflects forta ~ oglindire Pozitiva -, impactul este benefic. Nu ¢ de mirare ca uneori Pactentii simt cd se indrigostesc de psihoterapeutul lor. Oglindirea ne valideaza existenta. Intr-o lume a interacti- unilor tmpersonale, cand cineva vrea si te priveascd in profun ime, experienfa este una pugernici. Cel mai mare compliment ste si filcu adevaratprivit de un alt om, lar faptul c& esti intém- Pinat cu dragoste si entuziasm reprezinté o confirmare puternici, Inasta consti cuadevirat unicitatea, in conexiune, nu in individ, Tnstinctiv, ne dorim ca imaginea reflectata sé fie una poz. {iva. Bste un lucru firesc pentru om, inti sociala, sinu ar treba interpretat ca 0 dovadi de narcisism. Narcisismul poate apirea daca aceasta nevoie devine exagerati, iar tehnicile de oglindire 2 sinelui pot i folosite in manipulare, oabilitate extraotdinara folosita de multi seducdtoricelebri. AcestiBarbafl trec dincolo de complimentele superficial ghicind esenta unei pesoane gi refiectindu-imultiplele stratutiintr-o manierd pozitivé. (Oh, vad tristefea din tine, cata frumusefe!") Problema este ci atunci cand o persoana devine atit de dependenta de aceasta reflectare, Privind-o ca pe o sursi de * informafii despre sine, toata perspectiva asupra sinelui se ierde. Cand capita efectul acesta de oglindire o putere atat de mare incit ajunge sa tnlocuiasca propria judecata despre ‘sine? Cand incepi sa te intrebj daca egti destul de bun, Charles incetase si mai reflecte imaginea lui Kelly si, drept urmare, sentimentul pe care il trdise ex, cum e4 sve speciala, frumoasi gi iubit’, ti era acum pus la incercare, Voiam s-o incurajez si pastreze legatura cu ea: insagi in absenta atentiilor lui ssi creada c& Valoarea ei nu ar trebui s& depinda de capriciile partenerului. 122 Brandy Enajer, David Rensin i Ao legituri special Ja inceput, dar, Charles si Kelly avusesera o legiturd special pringiin drama lor, au pierdut aceasta perspectivi. Acum Kelly era obsedati de motivul pentru care, brusc, Charles simfea nevoia si se uite la alte femei si opunea rezistenté cand eu {incercam s4 o redirectionez spre propriul sine. Tuam cina cu un grup de prietene la un restau- wabeei Lower East Side. Dupa ce ne-am agezat toate » am intrebat: veo vel viene pul cu care sone se ut 7 aa poi deratere print i eu mule acai in egiturd cu nesiguranfa. Cateva au spus ci nu le deranjezi cind privirea jubitilor lor ratacesc in jur; este normal si nu se simt ameninate, Unele ziceau cd se implica gi ele, uitindu-se la fete sau aratindu-le chiar ele o femeie frumoasi, atit timp catstuata ase relungeneprearul Alte credeaa cl acest comportament este in cel mai bun caz 0 dovadi de proast educatie, in cel mai riu caz, complet dezagreabil. : Una dintre cele mai bune prietene ale mele rimanea in general indiferenti la povestile ,de groazi“despre infidelitate pecare le relatam. Mi privea intotdeauna ca gi cind ar fi spus: >Biata de tine, nu infelegi. In seara aia mi-aspus cio linigteste un sfatpecareila dat un fostiubit de-al ei, gi anume: ,Barbatii se gindesc la sex toat8 ziua. fi imagines cfle-otragtuturor femellor pe care le vid. Secretar¢i, doamnei grase a te coadi Ia post tn fafa lor, mamei celui mai bun prieten, fete de Ja Starbucks cu parul roz gi cu un tatuaj pe gat, contabil Jor de un metru optzeci si tuturor actrifelor de la televizor". Nu stiu cum de o linigtea pe ea gindul asta. a ~ Cand suntla restaurant gi au o cind romanticd cu iubit ‘meu, nu vreau si-siimagineze cum arata dezbracat8 chelnerita testat eu, ne nportant € si nu facd nimic in sensul sta, a spus ea. 2 conteaza. 0 Sab console pete orga me am spans Vena pentru iubitul meu si fa cea mai frumoasé, cea mai dezirabila Barbatiide pe canapeavamea 123Dat fiind ca prietenele mele fuseseri martore la a ctizele mele de gelozie fata de Rami, stiam toate coos pesigert dar aveam senzatia ci nu doar eu aveam o problem Da, am aruncat o gileata cu apa pe Rami, dar cum rimane tipul care ii starneste intenjionat gelozia fubitei lui? Voiam un raspuns gi pentru mine. ~ Kelly atrage intotdeauna atentia, a 5 i r . @spus Charles. Tipi fae avansuri in fata mea. $i ei ii place, desi stie cd sunt - = ff, mise scarg ochli dtp ea gma gindesc ce nore pe capul meu cé sunt cu ea. Nu pot sa sufar sentimental aore Sila dracw’, acum mi-a venit si mie randul, : - Dar ‘ce anume vrei si transmiti cu asta? ~ Ci mai sunt gi alte femei ~ Sista te face site simfi bine? ~ Sincer, da. Ma simt mult mai bine, Sélupte si s . Sé lupte sea un picca si-mi capteze etenja. Sa creada cd trebuie sh ts C1 uie si. se umfla in pene de mandrie. bani ~~ Sicum ai vrea sd se simta ea in situ: ? am ir in ce in ce mai indignata, pou ~ Norocoasé si ma aiba, Si-mi aprecieze iubirea, ~ Ea.cum fi-a spus c& se simte din cauza asta? ~ Furioasa. {i arata multd atengie lui Kelly? ~ Neimportant. Nu pot si nu ma i ipl Asti ea pot intreb ce au tipii agtia de 124 Brandy Engler, David Rensin ~ Bun, Charles, am infeles, am spus. Nu vrei s-o pierzi pe Kelly, Dar nu trebuie si recurgi la strategii de manipulare ca sii te simti mai bine in pielea ta. am sugerat ca, atunci cénd mai simte nevoia s-o manipu- leze pe Kelly, si inspire adn, si se analizeze pe sine gi sa se concentreze asupra propriei valori. ~ Vreau si incerci urmitorul lucru: concentreaza-te pe aprecierea acelei temeri. Frica aceea inseamn’ cA o iubesti pe Kelly sinu vrei s-o pierzi. Astae un lucru bun. Inloc de fried, Incearca si te simi recunoscdtor pentru cé aveti o legitura speciala, una pe.care nu o mai are nimeni cu Kelly. ~ lar eu am distrus legitura asta? Charles a vrut s-o ia pe scurtitura. Descoperise cd mani. pularea sinelui il facea sé se simta mai bine si ci, mai mult de atat, 0 putea pedepsi pe Kelly pentru nesiguranta iui in loc s& se ocupe de anxietatea relationalé care il chinuia de ani de zile. Acam, infruntandu-s direct temerile, speram ci Charles putea cu adevarat face o schimbare, Intelesese conceptal si simfeam ca-gi putea indeplini scopul. Insi una dintre marile probleme cu cate se confrunta pacientii in psihoterapie este aceea ca schimbarea emotional nu se produice imediat doar pentru ci au discutat despre asta in una-dous gedinte sau pentru cé au plans. Nu existd o eliberare magica, dupa care toata durerea dispare © data pentru totdeauna. Acest lucra se intimpla exersind si programénd direct si constant noi modalititi dea trata emotiile care revin iar gi iar. Charles m-aanuntat in urmitoarele citeva sedinge ca inregistrat un ugor progres, apoi a adus-o si pe Kelly. Eu credeam ci aveam si discutam despre cum trebuie abordatd problema geloziei, dar Kelly avea alte prio = Charles, a zis ea brusc, dupa ce ne-am instalat, trebuie sé-ti spun ceva. Cand am iesit noaptea trecuta cu prietenul ‘meu Justin, ne-am cuplet. Kelly la privit tdios pe Charles. Nu parea sé aiba remugcari, era rece si asprd. Charles semina cu 0 ciprioara prinsi in lumina farurilor. ~ Nu pot sé cred aga ceva, a goptit. Si-a ferit privirea de amandoud sia inceput sé respire scadat. ~ M-ai neglijat, Charles. Nu ctedeam ci ma mai placi. Barbatiide pe canapeauamea 125-Bada. Am... — Justin mi face sa ma simt ca tine ‘Pe vremuri. Aveam dir nou nevoie de atentia asta, ~ Kelly, nu simt nici un fel de remuseare, am intervenit, ~ Al dreptate, Sunt suparati pe el, A inceput si planga. ~ Acum incerci si-l pedepsesti. ~ Vreau si ne despartim, a spus cu hotirare in glas, i Ghatlesascancit. me erat ~ Kelly, am spus ridicand usor glasul, te rog sa te opresti. Nu ‘mai spune nimic pin’ nu reusesti si-ti controlezi sentimentele. ~ Las-o baltd, a spus. M-am sturat, mai inti jocurile alea sexuale, far acum ma ignori, a spus cuprinsa deo frie narcsist, ~ Stiam eu, stiam cd aga. si se intample, aizbucnit Charles, complet infrant. Stiam c& pana la urmé avea si mi ingele. Kelly s-a ridicat, s-a sters la ochi gia iesit. Pierdusem controlul asupra gedintei de terapie, Minunat; m-am gandit, dup’ toaté munca pe care o depuseserim if, privinja fanteziilor cu infidelitatea, acum Charles avea si sufere o noua trauma. Dupi ce ea a iesit pe ug’, Charles a rimas impietrit din cauza gocului dezvaluirii, la fel cum ise intémplase in ziua nung. Ochii i-au devenit goi, chipul prelung, $i corpul, inert, ~ Charles, concentreazi-te, i-am ordonat, Rima in corpul tin, Ridici-te, Respird. Loveste din picioare. Simte, Charles; esti in siguranta, : $i-a inclestat pumunii si am vazut ca privirea ti redevenise normala. A scos un geamat adnc si atunci m-am ridicat $i eu {n picioare alituri de el. A avut céteva convulsii din pricina tulburarii, apoi s-a lasat coplesit de oboseali. Charles avea parte de ceea ce-I speriase cel mai tare. Recrease trauma initial’. O pusese pe Kelly si joace exact rolul de care avea nevoie, in ciuda protestelor ei. O. ‘idealizase, apoiticeruse } sd interpreteze trauma in dormitor gi igi proiectase temerile asupra ei, jucénd el rolul Don Juanului, pind cind i-a produs {ubiteiTuio furie care oreflectape alu, O furie tinuti captivi in cele mai ascunse unghere ale fiinfei Iui de aceasta fantezie erotica ce functiona ca un dop. Charles nu reactionase pana | 126 Brandy Engler, DavidRensin la capat tn incidentul initial, procesul acesta fusese intrerupt. ‘Simfise doar suferinti, dar niciodata nu parcursese etapele durerii; nu trecuse prin furie, negociere sau acceptare, pur gi simplu incercase si depiseasci momentul sexualizéndu-silipsa de forga in fafa capriciilor unei femei. Eram dezamégiti ci ciclu reactivitaji dintre cei doi dusese- Ja infidelitate. Ei chiar se iubeau. Au avut reactii exagerate numai la géndul tridarii si, intr-un final, Kelly a gi actionat, M-am gindit la toate caile prin care si abordim aceasta gelozie innebunitoare, Charles, Kelly, Rami, eu. De fapt, nimeni nu igi infrunta aceasté fricd, doar 0 didea repede lao parte ca pe un cartof fierbinte: Multi oameni igi trdiesc relafiile in echilibru intre nevoia de iubire si teama de ea. Dar, ca si ne lamurim, nu este frica de iubire. De fapt, nimeni nu este ingrozit de iubire. Iubirea este minunata. Este, mai precis, frica de nu a pierde iubirea. Astfel plasim o mare responsabilitate pe umerii celorlalti, aceea de a ne face si ne simjim in siguranfa. In rea- litate, nimeni nu poate si ne garanteze siguranta emojionali, fidelitatea sau sa ne alunge nesiguranfa. In definitiv, dominarea temerilor personale este doar treaba noastra, Charles a rimas alaturi de mine. A infeles cA era pregitit si intrerupi acest ciclu. = am intins o cursé. Eu sunt de vind. Trebuie si rezolv problemele astea, a spus. Proceda bine. A vorbit si gi-a ciutat, drumul pe bajbaite de data asta, relisind s& scape de sexuali- zarea traumei, Infeleg de ce i-a fost greu. Gelozia, frica si furia sunt o triada cumpliti si imi dau seama de ce a luat-o pe ruta ocolitoare a sexualizarii. Totusi, gelozia are in definitiv legdturd cu echilibral de sine. Deoarece aprecierea propriei persoane ne influenteaza relatile, cfutim un echilibru care si ne menfini starea debine. Kelly la ingelat pe Charles pentru a-si recdpata sentimentul ci este dezirabila, o parte importanti a identitatii ei. Faptul c& dorea in acelagi timp sé- pedepseasca era un bonus pentru ciel lovise in rans ei narcisic’. ara de pecanapeauames 127Cat despre mine, ajutandu-I pe Charles mi-am infrunt aceleasi temeri. M-am oprit asupra deteriordrii lente a 1 ectului meu de sine si asupra masurilor pe care le luam aceasta privinfa. Asemenea lui Kelly, ma simteam coborati. e piedestalul meu. Totusi, in loc si mai aruinc gileti cu a rece in capul iubitului sau si ma mut in suburbii, am decis nu-mi pierd sentimentul propriei valori, indiferent de situa ‘oastre ca voiam si-mi deschid inima gi sé fiu mai vuln Cat despre sproblema celelalte femei, trebuia si infeleg ‘nue drept sé fac comparatii. In loc si-mi fac griji sisi ma int unde ma plasam eu, am deciss& mi relaxer si s& aprecier caliiti Cenevoi? Tot ce nu primesc de la sotia mea, a spus Oscar. Atente, afectiane, sex. Doamne! Sofia mea este age de =) cupata de copii incat abia daca observa cand vin acasi de la serviciu. In pat, Shelly ar face orice pentra mine. Descrierea incitanti a entuziasmului sexual al lui Shelly a captat imediat atentia grupului. ~ Ce intelegi prin ,orice"? a intrebat john, Rispunsul ne-a dat pe spate, iar eu speram ca discutia si nu devieze si mai mult. Oscar a povestit ci Shelly se inregistra i {n timp ce se masturba sii trimitea filmuletele la servicin, ~ Amluat unal acasi sil-am urmarit ct timp sofia mea era cu copiii, a explicat. $i m-a prins, in mama ma-sii, ‘Toti birbatii din incipere au oftat la unison, ~ Nevasti-mea m-a ameninfat cu divortul, dar nu am cedat. Tnainte si plec i-am spus ci, dact voia si mai fin cu a, trebuia ~ si-mi indeplineascé fanteziile sexuale. ~$ieacea spus? I-am intrebat. ~S-aenervat. 132 Brandy Engler, Dovid Rensin Siapoi lucrurile s-au inrutétit. La cateva zile dupa ce Oscar «a impartasit grupului aceasti poveste, am primit un telefon de 1a Nora, sofia lui. ~ Este foarte dureros, a spus ea. $i in loc s& 2ic& ,,Ai grija de tine, te iubesc® sau si discutim despre copii, el imi spune ci trebuie si-i indeplinesc fanteziile sexuale gi trinteste usa. De atunci urmarise acea inregistrare gi alte cAteva pe care le gisise intr-un sertar. Tarfa tsi baga tot felul de obiecte... in anus! a zis ea ingrozita. Nici nu pot si spun tot ce-am vizut, atit e de dezgustitor. Intr-un final, Oscar s-a intors acasa, si Nora l-a primit, dar i-a refuzat accesul in dormitorul lor. Cu toate acestea, prea dornica sa rezoive problemele pe care le aveau. Insi Oscar era in continuare nesigur si nu stia pentru ce si opteze. Poate parea nebunie cé Oscar era cel care voia si puna capt cisniciei, dar eu banuiam ca, in mare masura, motivul il reprezenta sentimentul lui de neputinfa in cadrul relatiei de cuplu. Oscar spusese in timpul unei gedinte individuale, dar nu gicu grupul, ci Nora era mai gcolitd decat el $i ca familia ei avea bani. ~ Nu o pot impresiona cu statutul sau cu bogitia mea, s-a pléns el. Ma intimideaza. ‘Am adus in discufie aceasta idee la urmatoarea sesiune de grup sii-am spus lui Oscar: = Ultima oar mi-ai zis ci cea ce iti place la Shelly este ci ar face orice in pat gi c& cea cp-i cereai Norel era s&-ti ‘indeplineasc& fanteziile sexuale, ca o conditie pentru ca tu si te intorci la ¢a. Ce inseamni ci este atat de important pentru tine cao femeie si facd orice ii ceri? am intrebat. Buddy a intervenit inainte ca Oscar sé apuce si rispunda. ~ Putere. Control sexual deplin asupra cuiva. Ceilalti barbati au det aprobator din cap. ~ Tu ce zici? I-am intrebat pe Oscar. ~Ce si mai zic? Astae, ~ Ai afacerea ta, a spus John. Asta nu te face si te simti destul de puternic? -Nuela fel, a spus Oscar. Barbapllde pe canapesuames 133~ Lafel cu ce? Cu puterea in plan sexual? a contracarat John. — Cred cA puterea schimba oamenii. Pe mine m-a facut avid; de si mai multi putere, a recunoscut Oscar, ~ Eadeviat, a spus Buddy: Puterea te imbet, fi doves: din ce in ce mai multi Iti pierzi perspectiva. ~ A existat vreun moment in viata ta cdnd te-< ssimtilipen, de putere? a intrebat John gi mica aruncat o privire, 68 val daci-l aprob. Oscar a cazut pe ginduri, Nerabdator, John a inceput al vorbeasca: ~ Cred cd tu... -am ficut semn si taci. John si Buddy, amndoi barbati Increzitori in sine, de regula tindeau si fie liderii grupului sf) se luptau si-mi cucereascd atentia. Amandoi se purtau ca nis clevi-model si-siconstrufau intrebarile dupé ale mele. Uneori} nimereau terminologia, dar asta nu demonstra cd au evoluat, John avea tendinta dea se lua la intrecere cu celal barbai, Buddy reactiona. fyi expuneau deschis orice problems, dar sac nu aveam griji, monopolizau intreaga sedin}S. Ma gindeam| sale atrag atentia, dar Oscar prea pe cale si ne spuni ceva. = Lasati-l pe Oscar si se gandeasc& o clipa la asta, am spus! John s-a bosumflat. Na-i placea si fie redus la ticere. fntr-un final, Oscar a rispuns cu glas soptit, sovdielni si crispat: ~ Ani de zle am fost abuzat sexual de fratele meu mai mat S-a striduit si pistreze contactul vizual cu grupul, care nu asteptase la o asemenea dezvaluire de proporti. $1 mui spune mamei, pentru ci il jubea mai mult pe el. ‘Nimeni nu gtia cum si reactioneze la aceasta bomb, ni macar eu, deoarece era 0 noutate pentru mine. In cameri - instalat o liniste apasitoare. | ~ Suntefi ingrozitor de ticufi..., am spus intr-un final. Deseori celor din grup le era greu si se arate compitimitor cum lise intampla celor mai multi barbati, dar acum, cd Oscadl riscase 0 asemenea marturisire, avea nevoie de sustinerea lor. 134 Brandy Engler, Davie Rensin Oscar astepta, vadit jenat, iar eu ma simjeam la fel. Incepeam si ma si infurii pentru c& nimeni nu voia s& vorbeasca. Buddy a rupt tacerea, ~ Nu stiu ce si spun, s-a pirat el. — Uau, mersi cd ne-ai impartisit chestia asta, frate, a spus Antoine. Eu credeam ci medita in tacere, dar ascultase cu atentie intreaga discutie. ~ Mia, nasol, a spus John. ~ I}i muljuinim ci ne-ai impirtigit lucral asta, Ce te- indemnat si te deschizi acum? am intrebat. ~ Fratele meu m-a abuzat sexual in tofi anii aia, a spus Oscar. Acum ma simt bine cAnd detin eu controlul: Pentru 0 vreme, mi s-a parut c& aveam controlul deplin cu Shelly,dar acum nu il mai am, pentru ci m-am indragostit de ea. ~ Te simi vreodati puternic in preajma sotiel tale? intrebat Buddy. Nu. ~ Te inteleg, a spus Buddy cu tn chicot ironic. ~ Sofia mea ia toate deciziile in casi, a explicat Oscar. $tiu, asta pentru c& ew nu sunt niciodata acast, dar gi cind sunt acolo ma simt inutil. Pentru ea sunt doar ala care aduce banii in casa. Simt cd nu apreciaza nimic. Auzisem aga de des lucrul asta, incat tare mi-as fi dorit 98 pot transmite un mesaj tuturor fenieilor. Ascultati cu atenfie: este foarte important pentru un barbat si se simt& apreciat. = Deci, te infurii cand cineva incearca si te domine, sa te controleze, a intervenit Antoine. ~ Ede infeles, avind in vedere abuzul sexual la care ai fost expus, am spus. — Prefer o femeie siraci si care apreciaza ce ti ofer siar face orice ca si ma mulfumeascé, a spus Oscar. ~ Te-ar face si te simi puternic, a spus Buddy, care, din cate imi dideam eu seama, chiar se identifica cu Oscar. = Da, si acum ma simt dependent de asta. Babatilce pe canapeauames 135Barbafii care au probleme legate de dominatie si control creeazi deseori dezechilibre de putere, in ambele directi, Pot fi atragi atat de femei cu un statut inalt, cat gi de cele cu un statut modest, in perceptia lor. Desigus, Shelly fusese inteligenta, Intuise nevoia de putere a lui Oscar $i profitase de ea. Era sclava lui sexuala siti permitea si simta toati puterea pe care, © voia. Chiar se umilea in fafa lui. In schimb, el o intrefinea. Dar insista ca aranjamentul lor s devin’ permanent. Voig a el si-gi pérdseasc sofia gi si se casdtoreasc& cu ea. Oscar {i spusese clar cd nu avea si divorteze de Nora, dar Shelly nu se lisa. Pentru a spori presiunea, fi spunea la serviciu cd, mai ‘araiu, ea gi prietenele ei se duceau la un club de noapte si se, imbete ~ in timp ce Oscar,se ducea acasi la familia lui. Apoil ii trimitea un mesaj s8-i spuna ce bine se distra gi ce dor fie de el. Shelly nu-|ameninta niciodaté direct pe Oscar, dari didea de inteles cd ea, femeia: atrigatoare care ii indeplinea lui} orice fantezie, era teoretic singurd i putea indeplinifantezile oricirui barbat pe care il cunostea. Ameninfarea implicité il speria pe Oscar. Se juca cu sent mentul Iui cum c& detinea controlul asupra ei. In fiecare 2i se! simtea fericit la culme c’ tot pe el il alesese din toate variante posibile, desi acestea erau doar o iluzie creata gi intrefinuta: a, Toata seara nu se mai gindea decat la ce ar putea face ea’ Devenise obsedat. " De'fapt, este destul de simplu si faci pe cineva si devina| obsedat de tine, Pur si simplu fi hranestirespectul de sine; apoit este simplu de manipulat. Secretul fl constituie unul dintre principiile de baz’ din cadrul studiilor comportamentale: recom- pensarea. Poate exista 0 recompensare previzibild, programatd: De exemplu, iti primesti salariul in fiecare vineri sau faci sex de fiecare data de Ziua Indrigostitilor. Stii cd asta o si primesti i te supui - vii la serviciu toati siptiimana sau, pe la mijlocul lui tebruarie, faci cadou o cutie cu bomboane in forma de inimioara. Dar, in acelagi timp, chestia asta mai reduce din entuziasm. Recompensarea intermitenta este mult mai puternicas Momentul in care are loc este aleatoriu. Nu Poti sa ghicesti 136 Brandy Engler, David Rensin cand o si-ti primesti recompensa. Recompensarea intermitenta funcfioneaza pe principiul jocurilor mecanice din Las Vegas. Calculaté sau experimentata, Shelly infelesese acest lucru. Ofera un pic, apoi ia inapoi. fl asa pe Oscar prada confuziei, iar cnd primea din nou ce voia, simfea entuziasm. Da, da, all! Asta interpreta Oscar ca fiind pasiune. ~ Aisimfit vreodata pasiune fatd de sofia ta? a intrebat Buddy. ~ Da, mult& vreme, Adoram personalitatea ei puternica, dar acum lucrul asta ne domina intreaga relatie. ~ Se pare ci esti tare mAnios pe sofia ta, am spus, Ma intreb daca asta are legétur’ cu mania pe care o simti fati de fratele ‘au si fafa de mama ta, care il prefera pe el? ~ Vrei si spui cé transfer totul asupra sotiei mele? a intrebat Oscar. —Poate, am spus. Mania profunda poate s refuleze gi si-ti intunece sentimentele. Poate cd inca o iubesti, dar nu-fimai dai seama. Se intmpla des. Oamenii cred ca iubirea este moarta, De fapt, mania ta imi spune ca ceva a rimas, ~ Cand se termina, se termina pur gi simplu, a intervenit Andrew. De-asta mi-am parasit sofia, gia fost o decizie buna. De atunci ma distrez foarte bine. ~ Siatunci de ce te tratezi? a izbucnit Oscar. Esti singur de zece ani. Asta cum se cheami? Andrew avea un rispuns pregatit, pe care fir indoialé ci-l servea pe tava tuturor celor care-I luau la rost. ~ Nu am cunoscut pe nimeni cu care s# am genul ala de legitur8, a spus. Chimia, magia aceea. Andrew era, de regula, outsiderul grupului. Intotdeauna tsi ageza scaunul ugor separat de ceilalti, Ocazional intervenea in discupii la inceputul gi la sfargitul gedintelor. Rareori spunea ceva cand ceilalfi cereau ajutor, gi cand vorbea, isi oferea opiniile cu un aer de superioritate. De asemenea, cu Andrew era cel mai greu sd stabilesc 0 legitura in sedinfele individuale. Ma astepta si interpretez si apoi decidea daca aveam dreptate sau ma ingelam. Avea 0 atitudine neutra, o furie latenté, dar in rest spunea cd nu simtea ati de pecanageauamea 137mare lucru. De fapt, consuma alcool ca si-gi ,intensi triirile, deoarece ,viafa e pustie fara un whiskey de calit sau o femeie bund“. Andrew detesta rutina viefii de 2i cu mi privea la fel ca pe sticla de whiskey sau ca pe femeile care se intélnea ~ voia si-i ofer ceva. = Ies tot timpul cu cfte o femeie, si cand nu ma mai. treaza, ma despart de ea. Pur i simplu nu am cunoscut nif © femeie destul de fascinanta incat 64 ma facd si rman, i pus lui Oscar pe un ton care sugera ci nu voia si intre in multe detalii pe acest subiect. ~ Poate ci tu nu esti destul de fascinant, a replicat Oscar ‘Voiam si intervin, dar Antoine mi-a luat-o inainte. ~ Daca vrei si simti, trebuie si-fi pese de cineva, or ‘$tiu, pentru cé problema mea e ci imi pasa prea mult, Si prea mult. Ma indragostesc aga de tare incat nu-mi mai revi niciodati de pe urma unei relatii, Sunt incd indragostit de toat femeile cu care am fost in trecut, Andrew a strins din dinti gia clatinat din cap. ~ Andrew, a intalnirile de grup nici nu incerci si ne cunc ‘maj bine - a continuat Antoine, si presupun cé la fel fact cu femeile. Trebuie si te implici in viata, frate. Trebuie si deschizi in fata femeilor, si le vezi frumusejea, si descé poezia. Fiecare fiinta umand este fascinantd, inclusiv tu. Spre surprinderea mea, Andrew nu a Incercat si gisea unctele slabe ale analizei lui Antoine. ~ Credeam ci am o viati frumoasé, o carierd extraordinar un apartament dragut, aspus ridicand din umeri. Dar niciod ‘nu mi-am imaginat ci o sé ma simt asa de gol pe dinduntru,, ~ Eu credeam ci iubesc prea mult femeile, a spus Antoine, ‘Ma gindeam tot timpul la ele. Mi coplesesc chipurile lor, fermecat de trupurile lor adorabile, imi doresc atingerea lor. Ma imbolnavesc de iubire, nu pot dormi cand sunt singur gi nu pot scrie férd o muzi. Nu pot funcfiona, Cénd pleaci, imi! vine si mor. Dar acum infeleg c& pur gi simplu tu m-am iubit, destul pe mine, a conchis el. 138 Brandy Engler, avd Rensin ~ $i eu vreau si incerc sentimentul ala euforic, a spus Andrew, $tiu c& exist. L-am mai trait. ~ Andrew vrea si se simté imbatat, am spus adresindu-ma Intregului grup. Este asta iubire? Taté ce voia de fapt si afle fiecare dintre barbatii aflati in Incapere, Cu tofii aveau sentimente puternice, dar care erau acestea? Iubire? Obsesie? Satisfacerea orgoliului? Un cocktail de hormoni? Era vreunul dintre aceste sentimente suficient pentru a sustine o relatie pe termen lung? ~ Antoine ridicd un subiect care este relevant pentru tofi cei prezenti aici, am spus. Ce nu vi oferiti voud insiva? ~ Am 0 idee, a spus Antoine. Putem face exercitiul ala de meditatie in grup de acum cateva sedinte? ‘Nimeni mu a obiectat. Au inchis cu tofii ochii, iar eu i-am sjutat si duicd la bun sfarsit un exercitiu de vizualizare despre generarea sentimentului de bunitate izvorati din iubire. Este © tehnica la care recurg adeseori. Pare cam de prost gust, dar au-mi pasi, pentru cé di cu adevarat rezultate. De data asta am vazut lacrimi tn ochii lui Oscar gi ai lui Andrew. ‘M-am intalnit cu Steve intr-o marti dupi-amiaz, la 0 cafenea din West Village. Am intarziat cateva minute, dar el nu venise, aga cd m-am agezat Ja 0 masi micé din spate, am ‘comandat un cappuccino si am risfoit New York Times, Steve a sosit in sfargit afigand un zimbet larg gi cateva Kilograme in plus, dar in rest neschimbat. Nu cunostea ‘Manhattanul gi se riticise la metrou. Insi era destul de entu- iasmat gi ugor agitat. Nu a vrut cafea sia sarit peste conversatia de complezenti. ~O si trec direct la subiect, a spus. Sunt c&sitorit inc’, dar de curind i-am spus sofiei despre toate aventurile pe care le-am avut si cat de nefericit ma simjeam intr-o cisnicie lipsiti de iubire. Ba vrea si rimanem impreuna si si incercim si ave o relatie romantica. I-am spus cA ii acord zece luni, pana la urmitoarea noastrd aniversare. Daci nu ma indrigostesc din nou de ea, vreau si divorfam, Deci, Brandy, a continuat dupa ce ‘Barbati de pe canapeauames 1394 a tras adaine aer in piept, voiam sé affu un jucru pentru liniste ‘mea,inainte dea face un mare efort emotional ca si-mi sal césnicia, Am si incep prin a spune cam obfinut tot ce a ‘visat: succes in afaceri, cAlatorii prin toati lumea, aventuri sute de femei. Dar n-am mai trait niciodata entuziasmmul pe cat Lam simtit cu tine. Ma gandesclla tine 2i de zi, de ani in ‘Te rog, nu ma mingi, e prea important pentru mine. Vreau. ‘stiu daca i tu ai simtit acelagi iucru. Poftim? Nici macar nu stiam ce si spun. Dar linistea 1a tulburat pe Steve, asa ci a continua. } ~ Simt cd am realizat aga de mult, incat totul si-a Pier farmecul. Esti femeia cea mai radioasi ‘pe care am cunoscut- vreodatd. Lumea pare si selumineze cand sunt cutine. ~% Instinctiv, am adoptat discursul profesionistului, 3 ~ Vrei deci si te simgi din nou vit, 4 ~ Dal Buforia aia. E minunat, Culorile lumii Par mai vii! i Steve era pregatit si-si pardseasca sotia ca si simti din starea aceea de euforie. Dar, in acelasi timp, era speriat c sentimentul nu avea si dureze gi nu era sigur daci voia si renunfe la tot pentru acea befie de moment, Aga ci voia si stie| daca simtisem si eu vreodaté acelasilucru pentru el, dar eu. uy mi puteam gindi dect: , Asta crede el cde iubirea?* : Asta cauté birbatii, noi tofi? Infelegeam, Euforia era in pre-| zent subiectul pe care-l abordam in discutiile de grup si cred cd {ncd ma agijam de aceasti idee si in privinta lui Rami. Dar, fn acelasi timp, incepeam si vid mai limpede cum stau lucrurile, Enforia este extraordinard. Ar trebui si ne bucurim cu totii de ea. Dar, asemenea mie gi pacientilor mei, Steve voia si aiba tot timpul experiente puternice. Aceasta nu este, desigur, © asteptare realist pe care ar trebui si o ai de la o relatie. Bl confunda, se pare, entuziasmul cu pasiunea, Nu-siputea tolera | starea obignuits. Ipi proiectase asupra mea fanteziile in legaturd | cu ceea ce ar trebui si fie dragostea. Mi-era mila de el. Steve: era pierdut ¢i confuz, ramasese blocat in aceeasi situatie in, ‘care se afla cind il vizusem ultima oara. In plus, nefiind deloc 140 Brandy Enger, DavigRensin Interesati de Steve, nu aveam nici cea mai mica doringé si fiu cu. un vampir emotional care voia si se hrineasci din energia mea. Sunt convinsé ci Steve isi didea seama ci nu ma cucerise, asa c& s-a lansat intr-o poveste despre cum se cisatorise de tandr pentru cé ea era cea mai frumoasé fat’ pe care ovazuse vreodata. Dar a ineles curdnd c& nu se potriveaw si ci nu-i plicea compania ei. Era insi prea tarziu, pentru cé au facut imediat copii gi se simjea vinovat si-i piriseascai pe ea si copiti. In mintea lui, era prizonier. Pentru a compensa, ciuta compania altor femei i alte ocupatii, dar niciodata nu a invajat cum si obtind ceea ce doreste. A spus cA in mine vizuse ceea ce ciuta: pasiunea pentru viati, o apreciere a lucrurilor mirunte, abilitatea de a descoperi aventura in fiecare zi, minte iscoditoare si o dorintd de a comunica cu oamenii. Problema era ca el cituta acest lucru la mine, iar eu doream ca el si poati infelege c& fericirea vine din implicarea in propria lui viag’. ~ Sigur ci te simti foarte legat de mine, i-am spus. Este un talent pe care mil-am dezvoltat. Sunt platitd sa fac asta. Poate ce ceva ce ar trebui si inveti situ sisi incerci si aplicicu sofia ta, in loc si-i ceri si te uimeasc& in fiecare clips. ~ Incerci si-mi analizezi motivatiile, de parc ag fi un pacient al tau, a spus. Uite, vreau doar sa stiu daca ai simtit gi tuacelagi lucru sau daci mi-am construit singur fantezia asta de-a lungul anilor. ~ Nu am simfit la fel. Nu m-am gindit deloc la tine, am. spus stanjenita. — Itimulpumesc pentru onestitate, M-aiajutat, ifimultumesc. A iegit din cafenea, aparent mulfumit. Nu am mai auzit niciodat& nimic de el. Bexvatlide pe canapeauames 141INSEMNARI DIN CARNETUL MEU DE PSIHOTERAPIE Ce vor barbatii. Doua discutii cu Michael Barbafii imi spun exact cé vor. Deseori se trantesc pe eaua mea, ridici hotirati capul $i, fard s& govdie, imi direct: ,Vreau partide de sex fird obligatit®. Vreau si fac silbatic, complet dezinhibat.* .Vreau pasiune.“ Un domn mi. explicat: Pur i simplu imi plac femeile goale’, de parca ar' ‘rut si spuni: ,Auzi, cucoand, analizezi totul mult prea mult In orice caz, se pirea c& intrebirile mele netncetate ‘sex, € vreo problemi? a intrebat chicotind pe sub must si provocindu-ma usor, pentru ci ma vedea aga de serioasi. Tn Joc sé analizez nevoia lui de a lua total in glumi, am! decis ca eu si-l iau pe el in serios. t EU: De unde stil cd simpi nevoia de sex? MICHAEL (zambind): Cum adica? Sti EU: Ce simi? See MICHAEL: Sunt agitat gima gindesc la fiecare femeie care’ trece pe langi mine, 142 Brandy Engler DavidRensin EU: Te simfi mai bine cind te masturbezi? MICHAEL: Nu. Poate c4 trebuie s-o fac mai des, poate ci, sunt genul de barbat cu porniri sexuale mai puternice. Cat de ‘mult inseamna prea mult? EU: Nu pot s& spun exact, Michael, dar daca tot nu esti isficut, desi te masturbezi in fiecare zi, nu cred c& solutia ste s-o faci si mai des. Poate c& vrei altceva. Incerc sa te ajut si fii mai constient de motivatile tale sexuale. Ce vrei cu adevarat? MICHAEL: Doamn’ doctor, jur cd nu stiu. Cand trece cite femeie pe lang mine, nu ma gandesc decat cum arati goali. EU: Bine, dar te simfi agitat. Hai si ne dim seama de ce. Cred ca energia sexualé in sine ifi dé un sentiment extraordi- nar, Este 0 important sursi de vitalitate pentru noi tofi, ne ascute simturile, ne sintim revigorati gi plini de viata. Cu toate astea, pe tine mu te bucura; te simti neimplinit. De ce? MICHAEL: Pentru ci nu am mai ficut-o de patra luni EU: Dar te eliberezi fizic in fiecare zi, ‘MICHAEL: Nu cu o femeie adevarata. EU: De ce fi-e dor la o femeie adevirata? ‘MICHAEL: Atingere, afectiune, vreau o persoand cu care si flirtez, sf vorbesc. BU: Bun, deci esti singur? MICHAEL: Da. Aga. Doar c& pani acum nuam recunos- cut Incrul asta fap de mine. EU: Esti singur. Cum te simti cénd recunosti asta? MICHAEL: Trist. EU: Cee trist in asta? MICHAEL: Ma simt un ratat. EU: Pentru cé iti eviti propriile sentimente, doringa de a stabil o legiturd cu o femeie se manifesta prin excitatie sexu- ali. Cred ci substitui o motivatie alteia. Ca in cazul maltora dintre pacientii mei, s-2 dovedit ci Michael nu gtia de fapt ce voia. Nu era congtient c& se simfea singur, iar corpul sau resimtea senzajia excitatiei sexuale, 0 sublimare fizica. In cazul hai Michael, ca si al altor barbati ‘Barba de pe canapeauames 143,pe care ii sfatuiam si fie mai constienti de natura re 8 dorinjelor lor, 0 multitudine de aspiratii emotionale pare, implicate in ceea ce credea el cd igi doreste. 4 ‘Am vazut des acest lucru in psihoterapie. Existi o perioag de intensitate emotionala: o despartire, o schimbare de dom implinire reali. Mai vizusem acest lucru pana atunci nd gandisem ci asta e dilema omului care nu trebuie si nceasci, Nu mai are nici o provocare, nimic de cucerit, aic de creat. In schimb, zilele lui dezorganizate ii oferean sttate gi, odata cu aceasta, toate crizele existentiale pe care mplicd, Bill nu mai avea visuri si aspirapii. Nu prea avea tive s@ se dea jos din pat dimineata. Nimic nu-| stimula, avea nici o pasiune, nici un impuls, nici un scop. Atunci s-a lovit de un obstacol neasteptat. Contabilul lui -a ormat c& isi cheltuise jumitate din venitul pe anul anterior 1F pe aventuri extraconjugale. Panicat, Bill s-a interesat in aga si-n dreapta, si un prieten m-a recomandat pe mine. ~ Chestia asta cu bani chiara scpat de sub control, a spus - Pe vremuri puteam s-o fin in frau, dar acum ou mai merge. mam si-i ascund sofiei mele? ~ Cat ai cheltuit? Barbatiide pe conapeavamea 225= Doua sute de mii. ‘Farli si vreau, am tresarit. wa seri mai taraiu, la cind, le-am spus unor prietene a aaa ‘un nou pacient, dependent de sex. Poate ci era din auza vinului, dar au izbucnit toate in hohote de ris. ~ Haide, a spus Margaret. Pe bune? Barbatifacasta de cand mea si pdmantul gi acum, dintr-odati, eo problema cu capult ‘gnem etichete medicale unor comportamente masculine bine ane eeda doar un pretext ca si justifice cd-ifustangiu noto- ju, a spus Jane. Asta e diagnesticul psihopupual zilei, pentru a nemernicil Sstia si scape basma curata. Acum ar trebui si te pard rau pentru ei. Blt birbati ce ghinion pe ei, suferd leo tulburare si de-aia nu-gi pot fine penisul in pantalonil ~ Cred casi eu sunt dependentd de sex, a dedus una dintre colegele mele de camer’. 1 je-am oprit toate s-o privim. " ‘oe econfm. am pus fn glumé, dar era adevarat,clol xe aminteam cd noaptea trecuti venise acasé cu inci un tip aul intrebase cum il cheama pan’ nu au ajuns in taxi. = Tie chiar iti pare sincer rau pentru ei, Brandy? a intre Margaret. De curand, Margaret fusese ingelata ~ Pai, ce sizic, In cazul sta simt empatiefafd deel, am: ~ Atunci poate ar trebui si infinfezi o organizafie carita bietii fustangii, a spus ea. raed rugerenshavet mili de barbafii dependenti de sau si le scuzafi comportamentul. Sau si le gésiti justi Sau si- iertafi pentru réul pe care vi Lau facut, dacd nu. simfii. Spun doar c& sunt olnav supusi gregéli si cé cel putin In biroul mew, sory ml surpeindea acest reat. Dependent de sex inca un domeniu de studiu in dezvoltare. Acest diagnost care nu apirea oficial in manualul de diagnostic si statis al tulburirilor mentale, DSM, constituia incé subiectul aprinse dezbateri. 226 Brandy Eneles, David Rensin ‘Totusi, comportamentul este evident unul real si exist ‘mare diferentd intre dependenti de sex si fustangii. De obicei, ependentii de sex se rusineaza de comportamentul lor gi simt {nu se pot controla, Deseori, sunt deprimati, Fustangiii se ‘mt bine in piclea lor, stipani pe propriile forte. Am observat ci 'stangiii cauti satisfacerea orgoliului, in vreme ce dependentii 2 sex par si caute altceva. Dependentii de sex isi pierd simful proportiei si controtul, \gajndu-se in activitati sexuale compulsive, cu consecinfe care afecteaza sau chiar Je distrug viafa, precum golirea contului incar pentru a pliti servicii sexuale, masturbarea atat de ecventi incat ajung si sangereze sau igi pierd locul de munca ‘n cauza consumului obsesiv de pornografie pe internet pe seltuiala companiei. Suferd consecintele si tot nu se pot opri. timpul, acest comportament poste capita accentele unei boli ‘ologice care manifesta aceleagi modificari neurologice ce au + in creierul unui om care abuzeaza de droguri, Ca in cazul icdrui dependent, capacitatea creierului de a simfi placere Vine piedica. Acest fenomen mai este cunoscut sca ,surzenie plicere’, Pragul plicerii se schimba, devine aga de ridicat incat pendentul necesita din ce in ce mai multe relafii sexuale pentru ‘imi placere. Asa ca, daca ratiunile emotionale din spatele :stui comportament nu sunt destul de convingitoare pentru 'ptici, dependenta este si mai ascunsi de o nevoie fizici. Incere si-i fac pe barbati mai constienti de natura real lorinfelor lor, Vreau ca motivatiile inconstiente sa devind agtiente. La barbati in mod special, intervine o intreags iada de dorinte de natura emotionala, desi poate c& nu sunt astienti seu nu accept. Bill mi-a confirmat ca simte nevoia s& intretind relatii ale din ce in ce mai des pentrusa obtine acelagi efect. Pofta nonopoliza gindurile in timpul zilei, apoi fl distragea de ‘elatia cu sofia gi cu copii lui seara. Acasé, cum pornea nputerul; se apuca si citeasca e-mailurile de la femeile care le cunoscuse pe internet. ebaplide pe canapeauames 227~Trebuie si le deschid, a spus deznadajduit. Daca le ignor, ‘ma cuprinde obsesia. Aga ci pana Ia urma stau pe chat, poate chiar m& masturbez. Apoi aranjez o intalnire la sfargitel zilei, daci sunt sigur c& respectiva va face ce vreau eu. ~ $ice anume? am intrebat, prinzand mingea aruncaté la fileu de Bill = Vreau si fe dominatoare, dar calda si iubitoare in acelagi timp. E 0 combinefie anume, greu de gisit la 0 prostituatd. = Imi imaginez, am spus. a Dilema lui imi parea cumplit de familiar. ~ Vreau si preia controlul gi s& stie ce vreau, si gtie ct si-mi pund capul pe sinii el, si m& sérute pe frunte in timp ‘ma atinge acolo. Vreau si-mi gopteascé pe un ton matern 0 88 aiba grija de mine, sé-mi spund si mé relaxez. Lut Bill tremure glasal de rusine. Multe dintre femeile astea nu vor facd asa ceva. Se uit la mine de parca ag fi un... ciudat. ‘Spunetice vreji despre boala lui Hill, dax eu mu-1 gtseam cl dat pentru ca voia si experimenteze acest aspect al feminita chiar daca era vorba despre sex cu prostituate. De fapt,n Jui era un lucra frumos. = Pentru prostituate, totul eo simpli afacere, s-a plans ‘Nu existé o seductie realé. Fle nu inteleg. Vor banii inainte, strutari, nu afectiune. Trebuie si scap de ele. Uncori gi ‘ceea ce vreau i platesc pentru asia. Dar tot pare meca: Se poate si incerc de mai multe ori pe noapte. ~ $i te satisface lucrul sta? Te simti implinit? ~ Nuprea. Se termina cind obosesc. Sa rogi o prostituat fie tandra e ca gi cind ai incerca sa storci lapte dintr-o pia De obicei ma enervez pentru c& arunc cu bani, Ma simt ca fraier pentru toate tarfele astea nenorocite! Furia subiacenti a lui Bill m& preocupa, dar am lasat deoparte, deoarece nu voiam si-l deturnez de la ceea ‘chinuia si exprime. in schimb, am insistat asupra frustr pe-care o simjea. — Cauti asadar o relatie de afectiune cu femeile, iar ace o refuz’. 228 Brendy Engler, Davi Rensin ~ Da, presupun c& da, Caut cildurd... da, exact asta e. ina acum nu i-am mai pus niciodata o eticheta, dar asta te, Niciodata na am gtiut cum este si ai parte de céldurd, a c& nici macar nu am infeles ce ciutam, In acel moment, barbatul acesta cu douazeci de ani mai in 1st decat mine prea un copil nefericit, pe care imi venea si-l “tin brate gi sf consolez. Asta m-a surprins mai mult decit ice spiritul matern pe care mil stérnisem, dupa ce auzisem.o wweste despre infidelitate, subiect care de obicel imi trezea un -zgust abia retinut, -am cerut s&-mi povesteascd in continuare, = Ma dezarmezi, a spus, de parc tocmai ar fi realizat ceva, antru prima oard. = De ce spui asta? ~ Nu pot si cred cé-ti impartiigesc toate astea. ~ Sunt onoraté, Bill. Sivorbeam serios. ~ MA simt... vulnerabil. ~ Eyti vulnerabil. Cum te simti in privinfa asta? ~ Stanjenit, dar tu ma linigtesti, ~ Ma bucur. $i ma bucur cd iti permiti si fii stanjenit, 1 si te deschizi in continuare. Asta inseamné cA ai cura), Bill. Compasiunea pentru Bill a stiruit gi dupa ce a plecat. imi deau lacrimile cind ma gindeam cat de deschis fusese cu ne, Am aranjat canapeaua, mi-am spilat ceagca de ceai gi Inculat usa de la birou la plecare.,Asa trebuie sa fie cand te sturizezi, m-am gandit. Ceva din Bill imi trezea o reactie primitiva, feminina, asa Ta urmitoarea sedinta, j-am cerut si-mi povesteasca despre umalui. Mi-a descris-o ca pe o ,alcoolica preocupata mumai ‘o grmada de inbigi 4, iar eu simfeam ci tau in cale, A doua zi era mereu mahmura, st&tea prin casi hhalat gi se enerva daca o deranjam*, Cand se simtea foarte 1, scotocea prin dulapul mamei lui, scotea un halat lung din in gi se imbrica cu el ca si se simt& mai bine. Barbatlide pe cenapeavames 229‘Mame lui Bill se ingrijea de nevoile lui zilnice, dar pastra Jnimum interactiunea dintre ei. a aveam parte de afecune,indromare, cldurd est Bill s-aoprit bru, poate ase ficea de obicei, afl ca tn erect ind newile mera stisficate sta cera mut ef incerce st ‘obyind o reacfie din partea mamei li, In schimb, mi-a spus cf de curdnd, fasesein casa unde copilarise, ritiaeprin casa goal $f toate vechile sentimente au iit a suprafati. Singuritaten! Sentimentul acela cite afliin afard si privesti indentra. ~ Sofia mea nu este nici ea prea afectuoasi, dar ne potriv extraordinar i avem o bundslegiturd intelectual. Spundn aceste lucruri, Bill s-a dezumflat. Dar e rusoaicd, a adaugat parc pentru a-i explica temperamental = Cum e sexul cu sotia ta? a ~ De fat, ¢ fantastic. Probabil ct cer prea des si fae sex, dar ofacemn de cel putin cinci-ase ori pe siptimana. Ins§ emai degraba ceva fiai, ma emoyional, Mal demult ma pl geam cé vreau mai mult sex, dar acum o las in pace. ~ Se pare cé avem un tipar aici. ~ Gasesc fernei Ja fel de reci ca mama? ae ~ Incerci sé faci femei indisponibile emotional sé-ti o dragoste. = Cum incere si le fac. ae ~ Platesti prostituate si-ti dea ceva ce majoritatea nu si-tiofere si esti furios din cauzaasta. oa “Him, ele cel putin o nimerese in privinga domindrii. ~ De fapt a edict cam anume 6 te domi, ces inseamnd cé tu controlezi. Ce-ti place cel mai mult cn dominat? HEHE “ Vreau sé preia altcineva conducerea gi si-mi spum’ ca} fac, Dar cu delicatefe. ~ Asta voiai dela mama ta? - Da. 7 ~ Simi deci o nevoie neimpliniti de iubire materna. 4 230 Brandy Engler David Rensin Dorinfa lui Bill dea fi dominat nu era de natura masochist®; voia un pirinte, Dar nevoia lai nu era in sens propriu. i lipsea esenja materna, acele calititi feminine pe carele posed ambele sexe, dar totugi le asociem in general mamelor: afectiunea, arija gi sigurante, la care se adauga taria sufleteasca. Desi Bill facea destui bani incat s& se poati pensiona de fapt, in materie de relayii se simfea ca un om al strazii. Ma intrista ci nu-si putea satisface o nevoie de baza a existenjei umane, Fara aceste ‘ucruri oferite de c&tre femei, nu ne putem gisi locul in lume. ~ Am nevoie de iubirea asta. E intensa. Nu ma mai satur, 1 spus Bill. Poate de-aiainsistam si fac aga de des sex cu sofia mea. Intr-un final, ajunseser4m intr-un punct in care mesejele lui rau amestecate. De ce un birbat care vrea iubire o cauta prin antermediul sexului? Daca t-e sete, mananci un sendvig? Dacd ssti obosit, bei un pahar cu apa? Acesta este inca un exempla 18 barbatii invafd cd nu e bine sé fie sentimentali, dar e in eguld si se manifeste sexual. De aceea, comunicarea nevoilor i speranta satisfacerii lor se produc prin sex. Lucral asta chiar tulburd apele. In Joc ca sexualitatea si fie » exprimare liber’ a iubirii, a vietii sia erotismului, este impo- “Eratii de alte agteptiri. Pentru Bill, asocierea iubirii cu sexul levenise nevrotic’. Aceasta explicatie prin ,libido exacerbat" au, pur gi simpla ador sexul” pe care o dau multi dependent de exeste de fapt dependent mascata sub forma dorintei. De fapt, ste vorba despre o nevoie emotional, un or vrea si primeasca siguriri cf este iubit. E ca gi cAnd ai spune: ,Ma iubesti? Mi abesti? Bgti sigur? Nu te cred. Mai zi-mi odati*. Dependenga de sex este cunoscuté ca fiind 0 tulburare € ordin intim. Am citit un studiu in care se spunea cd 78% intre dependengii de sex provin din familii considerate indiferente si rigide*, ceea ce, in limbaj psihologic, se traduce rintr-o deconectare profunda $i 0 alienare cronica. Cei care afer de aga ceva sunt ca niste ulii, ca niste vulturi, vesnic 1 cdutare de resturi. Se infrupti din orice. Femeile sesizeazi seasta nevoie si devin imediat interesate. Prostituatele gi cei in industria pornografica scot profituri serioase din asta, erborlide pecanapeauames 231intr-o césnicie, aceasta nesiguranya devo- {ns uncle femei accepté situatia $i vemtinua e& faca sex dintr-un sentiment de obligatie, din cauza codependenfei create. Asa era soja lu Bll. Se gindes

arerea lu, il vedea pe el asa cum era cu adevarat itl adusese avviafa. De asemenea, prea si existe o temé in toate povestile ui despre Carla: isi petrecea mult timp incercand s-o convinga & meargi Ia facultate, Nu-i venea si creada c& nui trecuse siciodata prin cap optiunea unei educatii superioare. A inceput Sicumpere cérfide istorie, literatura, poezie. O plitea pentru oat’ ziua si o ducea in cafenele sa citeasca. Se pirea ca Bill isi dicuse din Carla un scop in sine, care il facea sa uite de criza ai existential. Incercam de luni de zile si-l scap de o lume in are se simjea pierdut si inutil, plictisit gi neinspirat. Discutiile voastre abstracte, flosofice nu duseseri nicdieri, Fusese nevoie € Carla si-] ajute si dea o semnificatie vieti sale. Bill avea de gand si-i plateascé operatia de schimbare de sex \facultatea, Nu stiam cum avea si reuseasca acest lucru, date ind problemele lui fnanciare, ca sa nu mai vorbesc de Natasha de copii. Poate c& toati povestea asta era o alté manifestare dependengei care il adusese la mine, dar aveam senzatfia ci rotivatiile interne ale lui Bill se modificau, Faptul c& ea isi impartagea experienteleil scosese pe Bill din wanul cu smoali al egoismului, impulsurilor incontrolabile frustririlor, Acum vedea lumea dincolo de Connecticut, de artidele de golf, cluburile si cilatorile in Bermude, Nefiind miliarizat cu aceste lucruri, devenise constient de imaginea 2ansamblu gi, cu toate c& pe Bill‘ ingrozeau chinurile Carlci, era tentat si evite adevarurile cumplite pe care ile spunea 1. In schimb, se simfea revigorat gi, brusc, mintea ii genera vlutii gi idei. Voia sa ia parte la viata. Sa aiba o influenti, se simti util. fn plus, era mult mai putin preocupat de sex. Acum mintea intrase in actiune, Din nefericire, nu peste mult timp, frenezia lui Bill de a-i hhimba viata Carlei a intrat intr-un impas. A sosit la biroul eu panicat. Berbatiidepe canszeauamee 237~ Natasha s-a uitat prin mesajele mele si si-a dat seama ci nu prea am fost pe unde am spus c& m& duc. Apoi mi-a ciutat prin birou si mi-a gisit un telefon mobil secret si conturi din ‘care fusesera platite camere de motel, site-uri porno gi cadouri. ‘Am avut un scandal monstru si m-a amenintat ci pleaca gi ‘mi ia si copiti. ‘Nuvoiam si fiu lipsitd de sensibilitate, dar primul meu gind a fost: ,Doar te-a amenintat?* ~ Fai spus ce se intampla? ~ Mi-e imposibil si-i spun tot adevirul, s-a balbait Bill, viaibil coplesit de situatie. Eram aga de supirat incét am plecat de acasi in graba gi am condus trei ore pind la mama. Simfeam cho sham ocldere nervoasé. Dar cind am ajuns, nuera acasd. Bill s-a cuprins cu brafele, distrus; resimfea din plin anit de suferinta acumulatd, pe care impulsiva cilatorie acasi ti scosese din now la iveala. ~ Injeleg, Bill. In sférsit voiai sé-i ceri ajutorul sinici de data asta nu ai gisit-o pe mama ta, de care aveai o nevoie disperata. ~ Apoi mi-am adus aminte de abuzul sexual. Poftim? De ce nu-mi mai vorbise despre asta? M-am tinut cu firea, pentru ca stiam cum avea si reactioneze Bill dacé ar fi simtit c&- judec. ~ Nu-mi place si vorbesc despre asta, dar unul dintre prietenii mamei a abuzat de mine cnd aveam doisprezece ani. Bill prea pe punctul de a claca, iar eu nu-l puteam lasa si pluteasca in deriva, = Ce-ai simfit adineauri, cand mi-ai spus? = M& intreb daci sunt homosexual. Am facut sex intr-o noapte cu Carla, jar acum toate amintirile astea revin. Cand prietenul mame! a facut sex cu mine, cred c& se poate si-mni fi placut. De ani de zile incerc si imi dau seama de asta. ~ Trebuie sa fie coplesitor si derutant, am spus. Pofi sa-mi spui ce fi-a plécut atunci, mai precis? ~ Faptul c& mi-a acordat atentie. Era foarte prietenos, imi ‘cumpira tot felul de jocuri, A fost ca un tat pentru mine, ~ E logic, Bill. Aveai nevoie disperata de o figura pater 238 Brardy Engler, David Rensin ~ Nu prea infelegeam partea cu sexul. Cred ci stiam c& nu “a normal, dar eram confuz. lar el era prietenos, Nu pirea sloc un tip rau. Billa strans din buze. Poate chiar imi plicea ‘ma ating&. Aga ci nu gtiu... ~ Nueeste o reactie neobignuita, i-am spus lui Bill. Asta nu ‘seamna c& voiai si aio relatie sexualé cu el. Prietenul mamei Jeaprofitat de incapacitatea ta de a infelege pe deplin. $ichiar cd tia placut, asta nu spune nimic despre orientarea ta sexual Bill era in continuare nedumerit. ~ Dar nu-mi dau seama dacé imi place sexul cu Carla pentru sunt homosexual sau daca pur §i simplu imi place s& fu cu - De regulé, nu am fantezii sexuale cu barbati. Merg pe strada am tendinfa s& observ numai femeile. Cu timpul, Bill a stabilit c¥ aves tendinte bisexuale cau- te in parte de faptul ci isi manifesta trauma din copilirie. dincolo de abuzul sexual, era supirat ck mama hui nu-l pro- ase. De fapt, acest lucru ii permisese celui care-1 abuzase si >a grijé de Bill si sé rimAnd singur cu el in repetate rénduri reori se incuia in dormitorul ei, in timp ce casa era plina petrecareti care se culcau pe canapele sau direct pe podea a ce se drogau de fata cu Bill. Aceste lucruri igi puseseri ternic amprenta asupra psihicului sau. Deseori, oamenii sreaba: ,De ce trebule sa readuci trecutul la suprafata in ihoterapie? Pe Bill, asta l-a ficut si’traga concluzii despre nei pe baza experientei din acele momente din perioada de ‘mare. Mama lui Bill era ca $i inexistenta, aga c& a invatat si conteze niciodata prea mult pe femei. Aceasta idee il bloca ‘t de mult, incat nu vedea cf, in realitate, sofia sa chiar era sponibili att emotional, cit gi sexual. Tot ce trebuia si faci era si primeasca ce avea ea de oferit, Intr-un final, l-am intrebat ce crede el cil impiedica de fapt obfina ceea ce vrea, si anume tandrefe din partea Natashei. spunsul a fost jalnic. ~ Ease gindeste numai la copii. Barbati depe canapeauames 230Imi pare ru, dar pe asta n-o cred, am spus. A venit la j © sedinfa si a incercat s& stabileasc& o legitura cu tine, Ea j e femeia cea mai disponibila din preajma ta. Haide. Ce te opreste de fapt s& te apropii de ea? —Eae de vin, a insistat el. ~ Fi bine, ea nu e aici, aga c& hai si ne oprim asupra ta. Ce crezi ca s-ar intampla daca i-ai fi complet fidel Natashei de acum inainte? Bill a marturisit cd gindul acesta il speria gi se temea ci ea nu avea si-isatisfacd nevoile, - Adici nu ai incredere in ea? ~ Pai... 7 ~ Nici in mine ou ai avut incredere. Credeam ca perceptia de baz a lui Bill era distorsionata, de parca s-ar fi privit intr-o oglinda dintr-un parc de distracti in care te vedeai fie gras, fe sib. : “Dorinja ta de iubire este foarte mare gi distorsionat iad femeile sunt slabe si resinute. Cu asta trebuie si Incrm n ‘Cu aceste temeri puternice si cu nevoia ta disperata de iubire, ‘Asta se intampli din cauza c& ai fost abuzat. . Puterea unui pacient de a se infelege pe'sine se opreste ai Odati ce invati si-siaccepte frica de relati, sarcina hui este a de a-si gestiona acea fricd, Numai atunci poate incepe t formarea. E un proces indelungat. Pentru unii, este 0 calétor de o viafi. Recuperarea intervine cind pacientul igi fecur temerile in momentul in care acestea ies la suprafata si practi non-reactivitatea, Este un exercitiu cognitiv. Te convingi si accepfi $i respiri calm cind te cuprinde frica. Am lucrat cu Bi laasta uni de zie gil-am pregitit sf tolereze disconfortul act in timp ce ficea pagi mici spre apropierea de Natasha. Ca parte a acestui proces, i-a spus totul Natashei, iar ont tatea giindrizneala i-au permis in sfargit acestela st se apr de el. Bill nu 2 mai vorbit niciodata cu Carla, degi fi ramén recunoscator pentru cé intlnirea cu ea fl ajutase sa realizeay ce era cel mai important: faptul cé viafa lui putea capata nou scop. Carla il inspirase si-i transforme pustiul existenfl 240. Brandy Engler, David Rensin {n pasiunea de a ajuta oamenii. Bill a decis si se ofere voluntar Ia oorganizatie care ti ajuta pe copii din cartierele sirace si-si pregiteascd cererile de inscriere la universitate. Dar i-a oferit Carlei o bursa gi un fond anual. In sedinta finals, Bill avea lacrimi in ochi. ~ Vreau si-ti mulfumesc pentru iubirea gi compasiunea pe care mi le-ai aratat, a spus el. Indiferent ce ti-am marturisit, am simfit c& ma accepti. M-ai ficut sa simt ci merit iubire. Vreau si stii ci Iucrul asta a fost de ajuns ca si ma vindec. ‘Mi-am sters seu lacrimile gi am inspirat adanc. Ma miram 4, dintre toate interventiile mele, strategia cea mai eficienté a fost pur si simplu si-i acord pacientului afectiune. Lucrul asta era eficient in special in cazul lui Bill, deoarece el nu reusise niciodata sé aib& pe deplin incredere tn femei. Tar eu nua trebuit niciodata si simulez empatia fata de Bill, participam la discufii din toata inime si sunt sigurd ca din acest motiv se vindecase. In psihoterapie, acest lucra se numeste ,experienti emofionala corectiva*, In relatia cu psihoterapeutul, pacientul ‘trdieste sentimente noi aga de puternice incat i distrug vechile supoziti, iluzii si concepfii despre oameni gilume. Dar acest Jucru nu se petrece la nivel conceptual/intelectual, ci este mai degraba o schimbare launtrica, nascuta din experienta. ‘Ceea ce se obtine la final este speranta. Batbatiidepe canapeauames 241ULTIMA SEDINJA Reflectind la cazurile din aceasta carte, mi-am dat seama ci lucrul cel mai important pe care l-am dobandit in primul met an de lucru cu barbatii a fost spulberarea miturilor pe care silk ‘mmpartigesc femeile in incercarea lor de a-iintelege pe barbati Aceste legende ating proportii epice, aga incit par reale, chia daca undeva, in adancul sufletului, ¢tii ci sunt nigte cliger grosolane. fn primul rand, apare stereotipul omniprezent cum ca barbatii privesc separat sexul si iubirea. Apoi acela c? barbatii vor doar sex tot timpul gi ca vor ca actul sexual sa fe exclusiv genital. fn ultimul rand, se spune adeseori c& toate acestea sunt cauzate de impulsul lor biologic de a-si planta simanja in stinge si-n dreapta. Malte dintre noi acceptam pur gi simplu ca aga sunt barbajii. Totusi, vorbind cu barbatii care s-ar fi incadrat perfect in aceste mituri, mi-a luat numal clteva sedinte sé aflu ci motivatiile lor sexuale nu sunt de fapt aga de diferite de cele ale ferneilor. ; Barbafii nu separ cu atita ugurinté sexul de iubire. Am infeles c& fubirea este o laturd esentialé a firii umane, aga incl nu ne putem detaga de nevoia de a oferi side a primi. Nevoia de bire este in tot ceea ce facem, inclusiv in sex. Am remarcat cA barbatii care cautd aventuri fara obligatii, partenere anonime, {ntalniri prin baru, profesioniste din industria sexului etc. se pling cf vor mai multd pasiune, care diferd de pofta trupeasca prin necesitatea prezentei, a implicdrii celuilalt. Aga cé pe asta se bazeaza ideile mele despre imbunatatirea calitafii actulut intim; nu sunt proiectiile mele, ci informafii provenite exact 242. Brandy Engler David Rensin dela barbatii nemuljumiti. Ei imi cer si-i ajut. Cred ci oamenil ‘Vor ca sexul si conteze, si fie special. Nu spun ci sexul ar trebui si fie intotdeauna o expresie a iubirii sau ci sexul fara iubire este un lucru ru. De fapt, vreau Si profit de ocazie si si spun cd exist’ argumente legitime in favoarea sexului lipsit de implicare emotional... este vorba despre fugi de propria identitate gi de posibilitatea de ate bucura de latura pur carnalé a naturii umane fird incdrcdtura pe care © atrage dupa sine atasarea emotionala de partener. Acest gen de interactiuni procuri o plicere reali, Insa adevaral este c& barbatii de pe canapeaua mea nu-si fac un ideal din acest lucru. Am fost foarte atent& si nu le impun pacientilor ideile mele legate de iubire, Ei erau cei care, inevitabil, duceau conversafia {ntr-acolo, indiferent de scopul pentru care venisera initial. Cred c& asta se intampli pentru ci, in mare parte, sexul este indiso- lubil legat de ideea unei relatii, gi de aceea relatia este prezenti {in actul sexual. Dar chiar si in absenga acesteia, intr-o relatie sexuala fot intervin nevoi emotionale umane dincolo de planul Pur carnal, gi acesta este lucrul care m-a intrigat cel mai tare. In cazul pacientilor mei, sexul devenise un surogat pentru iubire Ce nu puteau obsine emotional, ceea ce nu indrazneau ss ceard cautau prin intermediul sexului. Sexul le satisficea orgoliul, venind in intimpinarea dorinfei lor de a fi speciali, importanji, puternici, dorifi. Sexul Ina locul tuturor acelor Jucruri pe care nu le primeau de la mare, sofii sau prostituate. Insé mare parte dintre aceste lucruri erau un substitut pentru ceea ce nu puteau objine ei ingisi. In loc si invete si se iubeasca pe sine, recurgeau la fantezie, creau scenarii gi cdutau mereu cate 0 actrita care si joace rolul. Jar rolul se schimba gi in funcfie de dorinjele de moment. Acesti barbati spera cd femeile ot intui ce vor i si intruchipa acea fantezie. Nimic din toate astea nu ure leyaturd cu femeia reala, Asta nu e iubire, deoarece actul, cu toata drama $i inten- sitatea sa, de fapt nu este mai profund decat interactiunea pe ‘care © poti avea cu casiera dela supermarket. Birbatiidepe canepeavamea 243data am avut ca pacient un tanar compozitor de foarte mare succes. La prima gedint4 mi-a spus: ~ In meseria mea scriu cAntece de dragoste, dar eu nu cred in iubire. O fac doar pentru bani Mi s-a parut revelator ci aceasta era prima afirmatie pe care oavea de facut. Din tot ceea ce putea dezvalui despre sine, cuasta voia si inceap’. ~ Totul este o iluzie, a continuat el. Feromonii, dopamine, totul se reduce la sex. La procreare. Jubirea este o fantezie romantic’. ‘Nici cd putea prea mai blazat de atat. = Ti-ar plicea ca dragostea sa fie reala? am intrebat. = Nu, ew vreau sa triiese in lumea real ~ Si realitatea se reduce la biologie? — Da, ma rog, Cand oamenil vorbesc despre indrigostire, de fapt spun urmatorul lucru: ,Omul asta ma face sé ma simt bine in pielea mea". Dar nu vor decat si le fie recunoscuta valoarea, Nu ma infelege gresit: imi place s mi se recunoasca valoarea. De fapt, pentru asta triesc; dar niciodata nu primesti destule confirmati, de-asta ma simt acum ca dracu. Fosta mea jubiti e de doi bani. = Deci, daci are legiturd doar cu biologia, hai si acceptim pur sisimplu. Sa sirbatorim! $-a ridicat si s-a plimbat prin biroul meu. = Simt nevoia s4 mi misc, a spus. Urasc prostia asta tipicd psihologilor: hai sé lum loc gi sa stim de vorbi. Se presupune cd asta ar trebui si ma ajute? Am venit sa primesc ajutor. “Apoi s-a agezat din nou, dar de data asta pe un mic taburet de picioare, chiar lang mine, si m-a privit de aproape, in liniste, de parca ar fi incercat sa mi citeasc’, L-am privitgieu, ridicand din sprancene, un pic nelinistita. “Apoi s-a ridicat bruse gi a inceput iar s& se plimbe. ~ Esti placuta, stil? ~ Te lagi distras, am spus. Credeam ci vrei ajutor, nu? ~ Scuze, am deficit de atentie si am but prea multa cafea, Nu stiu ce spun, Sunt pierdat, la pamént. 244 Brandy Engler, David Rensin ~ Tu spui ca dragostea este doar 0 chestiune de biologie, iar eu zic: ,$i ce? Atunci bucurd-te de ea", - Nu, la dracu’, e foarte superficial, a spus in timp ce se aageza din nou pe canapea ~ Si atunci ce vrei? ~ Vreaut si insemne ceva. = Atunci permite-i si insemne ceva. = Dar n-are nici un sens. ~ Presupun ca ai dreptate. Fsti un dezastra existential! ~ Daci imi spui sa o las mai moale cu cafeaua si cu Kierkegaard, imi pare rau, draguto, dar asta e lamea mea. ~ Driguto? ~ Scuze, scuze, doamna doctor! a zis si mi-a zambit fermecator: ‘Am rés amandoi, ~ Te-ai simtit vreodata iubit? am intrebat. = Da, presupun cé da, Credeam ca sunt indragostit de fosta mea jubité, Am avut toate sentimentele alea pe care oameniii le intepteteazd drept iubire. ~ Deci, ceva sentimente exista. ~ Aga credeam. Dar sunt probabil doar reactii chimice. $i-a scos telefonul mobil din buzunar sia inceput si se joace cu el. ~Te-a dezamagit? ~ E prea putin spus. sadar, te-a dezamagit si acum renunti la iubire. Chiar renunti la tot? ~ Daca ma sund managerul mea, trebuie si vorbesc. ~ Simi nevoia si fii iubit? =Da. Din cauza cA cei mai multi dintre noi nu infelegem iubirea, nu stim la ce 8 ne agteptam de la ea. Inca nu stiam ce se intémplase in relatia asta, dar in mod evident el avusese niste asteptiir care ii fuseserié spulberate, ceva ce dusese la atacul Asta filosofic. Totus, stiam cat de greu este si negi dorinta profunda pe care o avem cu tof fat de ceea ce numim iubire. $i stiam c& dorinfa asta era pentru el un lucru real. $i ce daci necesitatea biologica gi nevoia de recunoastere a propriilor Baaplidepe canapeavames 245‘therite sunt gi ele implicate in proces? Sc&pase din vedere esenta, iubirii, suma p&rtilor componente. ~ Iubirea este mai important decat indrgostirea roman- ticd dintre doi oameni, i-am spus. E un domeniu vast. Poti iubi animalele, natura, copiti, prietenii. Avem o nevoie innascuti dea da gi de a primi, gi putem face lucrul asta in multe feluri, nu numai agitandu-ne de un om, ficand din el un obiect al jubirii. Intr-un fel, pot iubi tot ce te inconjoara. Nu a raspuns nimic, m-a privit doar neincrezitor, aga c& am continuat si-mi sustin cazul. ~ Spune-mi ceva ce ffi place foarte mult. ~ Si cnt la chitara, —Ceifi place laasta? ~ MA pierd in sunet. E un lucru pe care il fac fara efort. ~ Nu exprima in cuvinte. Gindeste-te doar la asta. ~ Bine... ~ Simfi c&t de mult iti place? ~ E ciudat. Ce anume vrei si fac? ~Ceterog eu. A flcut 0 pauzé. ~ Bun, Da, simt 0 céldura. ~ Acum incearca si amy ~ AXA... bine... ~ Acum gindegte-te la altceva ce iti place mult. ~ Sora mea cea mic’. : ~ Gandegte-te la asta. Las sentimentele si se formeze in interiorul tiu. Ts-au umezit ochii = Tual generat chestia asta. Poti cultiva c&t& iubire vrei tu, oricand. ‘Am continuat aga 0 vreme $i am aflat despre dragostea lui {a4 de multe lucruri, inclusiv faf3 de cdinele siu mort Sherman si fafi de inghetata pe bat cu frigcd. Ma simteam stinjenitd; deoarece fi sesizam condescendenfa chiar in timp ce incerc si-mi urmeze instructiunile, Cu siguranji se gindea ci, aveatn o viziune romenticd asupra iubirii. Dar, in acelagi timp, 246 Brandy Engler, David Rensin era suficient de disperat si de nefericit incat si-mi cdnte in strund. Aga ca am repetat iar gi iar exercitiul, enumerand oameni gi activitati, gi a reusit sa genereze senzatia de iubire si s-o sustina, jar eu i-am dovedit astfel ci aveam dreptate cand fi spuneam c& iubirea poate fi cultivata. Voiam s& recunoascé cel putin c& este adeviratd, concreta. Se putea increde in sentimentul ce salsluia in el insugi. $i chiar a recunoscut cé se simtea bine, ‘Ne-am mai intalnit doar o data, dupa care a renunfat brusc, la tratament pentru a merge in turneu in Europa, La ultima sedinfé, a venit $i mi-a spus c& trebuie si plece, dar ci nu era entuziasmat, deoarece nimic nu-| mai entuziasma. ~ Intreaga lume este fara sens. Dar poate ci venise si m& caute ca si-i dau o raza de sperant inainte de a pune punct sedintelor noastre. ~ Doctore, poti si-mi dai o definiie a iubirii? Eram pusé la incercare si am inceput sa scotocesc dupa cuvinte. ~ Ei bine, iubirea pe care o punem noi la loc de cinste este o senzatie aducitoare de plicere, visceral, dar de fapt iubirea adevirata este o abilitate care include o ampla varietate de comportamente gi sentimente... ‘lli-a facut semn sa tac. - Doctore, te rog, opreste-te. Serios? Asta o si le spui ‘oamenilor? Cred c& trebuie si gisegti ceva mai bun de atat. Ceva mai simplu de tinut minte, o mantra, gi te rog si nu mai para asa de stiintific! Avea dreptate. Era o definitie destul de plicticoasa. = Bine, bine. OK, am spus. Iubirea inseamna si recunosti frumusetea din tot i toate din jurul tau, $i ai nevoie de inbire sa-ti regisesti inspirafia, s& creezi, si compui cntece. O luna mai tarziu, am primit un e-mail de la el, din Bruxelles. Imi mulfumea. Mai scria: ,Mai am o intrebare. Dac nu mai gisesc niciodata iubirea?™ ‘Lam rispuns gi eu: ,,Am incredere ci 0 vei gisi. Dacd am vreo certitudine, aceea ¢ c&toati lumea are nevoie de iubite,s-o ofere gi s-o primeasca deopotriva. Ea nu moare cand 0 relatie se sfargeste. Iubirea nu se limiteazi la o singuri persoani ivbatlide pe canapeauames 247Mai scria ca, dupa ce se gandise la ultima noastri discutie, renuntase la Sartre gi se apucase de Rumi. Spre marea mea plicere, aceasti modificare in abordarea iubirii se petrecea des, De fapt, barbatii spuneau: ,Nu mai caut jubirea. Vreau sa fiu eu iubirea". Deseori ma opream si ma minunez de evolutia de la expresiile populare precum: ,Toate femeile sunt nigte tarfe" la ,Pe vremuri, ma intrebam daca sunt jubit, Acum mi intreb dacd am iubit vreodati“. Nu-mi venea si cred c& barbatii foloseau asemenea expresii fata de mine. Interesul se muta de la ceea ce puteau primi la ceea ce puteau oferi, si eram incantata. Eu gi Rami aveam de ceva timp 0 relatie stabilé, aga c am decis ci relatia de la distanja trebuia sa se sfargeascd. Daci relafia noastré avea si meargé vreodata, unul dintre noi trebuia sa se mute. Apoi, tipic pentru Rami, gi-a fcut aparitia la usa ‘mea i m-a anuntat: ~ M& mut la New York Ii aruncase cateva lucruri in masina gi venise din Florida. ~ Bgti iubirea viefii mele, m-a anunjat, Nu-mi pasi care e preful, dar o s8 fim impreuni. Exultam de fericire. In sfargit puneam capat tensiunii legate de cine avea si se mute, iar eu réméneam si cu Rami, sicuNew Yorkul. Mi-am luat rimas-bun de la colegele mele de camera din Times Square gi am inchiriat un apartament pentru noi doi in Upper West Side. Ne intdineam in fiecare seari la cin si, in sfarsit, eram impreuna in fiecare noapte. Insé visul meu mplinit n-a finut mai mult de dowd luni. Am si va scutesc de detalii si am s& spun doar cé Iucrurile au mers cam aga: mi-a cumpirat un inel de logodna. Ne-am certat. A dat inelul inapoi ‘cumapirat un Rolex. Ne-am certat. A aruncat Rolerul in Hudson. S-a mutat inapoi in Florida. Eram singura in New York pentru prima oars, in propriul meu apartament. Nu era o despartire si nici nu ne purtam picd unul altuia. Pur $i simplu am reluat relatia la distant. Lui Rami ti era dor 249 Brandy Engler, David Rersin de casa lui cea mare din Florida; a spus c& nu se putea adapta Ia viata din Manhattan. M-am ganditla ce spusese in timp ce stéteam in garsoniera mea, un spafiu aga de strdmt incdt puteam sé stau in pat gi si smd intind sé deschid frigiderul. Am realizat ci mu mi-ar prinde réu si am un standard de vie} mai ridicat; ct timp aveam si locuiesc intr-un apartament cu o bucatarie de dimensiunea unei cabine telefonice, in care migunau soarecii tn timp ce dormeam? (Imi fineam cheile si pantofii la indemané casa am. ‘cu ce arunca fri ei in toiul noptii) Apoi mi-am amintit c& promisesem sii m& mut in Florida dupa un an petrecut in New York ~ si de adevaratul motiv pentru care nu voiam si ma intorc. Aveam probleme de incre~ dere. Nu ma simfisem in siguranga, aga c& nu eram pregitita sé-mi asum riscul. In schimb, decisesem sé rman la New York mai degraba decat si ma confrunt cu teama de a m& muta cu Rami. E 0 nebunie, m-am gandit. fmi provocasem clienpii sa {fie indritzneti si curajosi in relatia cu cei pe care it iubesc. Am decis c@ e vremea sd-mi asum si éu un rise. ‘Aga ca, in sfargit, l-am sunat pe Rami gi icam spus cd mi mut in Florida. Am vindut cabinetul, mi-am subinchiriat apartamentul gi mi-am luat la revedere de la toti prietenii. ~ Ai innebunit? m-au intrebat cind i-am strans pe toti intr-un bar din Upper West Side ca si fac anunful oficial. In ciuda consternarii lor, eu eram linistit8, simteam calmul acela pe care'l ai cind iei o decizie. Eu si Rami faceam amindoi planuri, entuziasmati de noua noastra viata impreuna. Cateva zile mai tarziu, in timp ce imi faceam bagajele, m-a sunat Rami. ~ Poate ar fi mai bine daca ti-ai lua un apartament in loc s& te mui cu mine, a sugerat. ~Poftim? De ce? ~ Dac ne plictisim unul de celdlalt? a spus. Nu vreau si ‘mi simt ca intr-o capcand. A continuat cu o invalmagealé de ccuvinte si fraze aproape lipsite de sens, care sunau mai degraba arbatiide pecanapeauames 249a scuze ieftine. Ma simjeam aga de coplegita, incat abia daca ‘mai injelegeam ce-mi spune. ~ Poate ar trebui si te pun s& semnezi nigte hrtii cum cc nu sunt responsabil financiar pentru tine, a mormait el Receptorul mi-a scapat din mana, am cizut pe podeaua garsonierei, unde aveam ingrimidite toate bagajele, si m-am Soci. a daduse inapoi exact cum spusese Mohinder, yoferal de taxi, ct va face dact fi spuneam vreodatd ci vol fila dispozifia luk CCrenusem ci, daci faiceam pasul, aveam si gisim in sfaryit stabilitatea. Am realizat c&, tinéndu-mi la distanfa In tofi acegti ani, menjinusem suficienta distanfa cat si se simta Remi confortabil, desi el ma invinovajea intotdeauna pe mine pentru cheram departe. $i atunci mi-am amintit. Dumnezeule. Cabinetul meu! ‘Tocmai {i gisisem un nou proprietar. De asemenea, trebuia si pardsesc apartamentul peste dou saptamani. Tocmai imi schimbasem intreage viafi pentru ceea ce eu crezusem ci era o decizie indrazneata in numele iubirii. : ‘M-am adunat i mi-am rezervat imediat un bilet de avion spre un locin care imi dorisem intotdeauna si merg: California. In cateva zile, subinchiriasem o cameri intr-o casa frumoasé lnga plaji i plecasem inapoi la New York si-mi impachetez sixestul de lucruri. Am decis si pun totul in cutii maro din carton si sé mile trimit prin posta. fn timp ce treceam adresa de San Diego, deloc surprinzitor, Rami s-a infiinfat la usa mea, voila si stim de vorba. De data asta, i-am cerut pur si simplu sé {mi lase cutiile la post. Brau prea grele, i-am spus. Siastaa fost tot. : Da, Rami ma ranise. Minciunile, fustangeala, respingerea, ‘Totugi, niciodatd n-am si cred c& decizia de a ma muta sau de a-liubi acest barbat a fost nebuneascé. Cdci eu sunt loialé iubirii in sine. Da, m-a dezamagit, dar asta din cauza propriei Jui lupte cu jubirea. Sunt mandra de curajul si de hotararea mea de a iubi gi, desi deseori nu imi iese, de fiecare data cind incerc, mai evoluez un pic. 250 randy Engler, David Rensin Una dintre intrebarile cele mai obignuite pe care mi le adreseazi pacientii, emei gi barbaji deopotriva, care au suferit din dragoste este urmitoarea: De ce s-0 mai fac? De ce sf mil deschid? Acesti oameni incearca s se resemneze cu faptul 4 intotdeauna existé posibilitatea de a suferi din dragoste, $i totusi au nevoie de ea. Dar faptul cé cedeazd in fata fricil gi resping relatiile nu ii protejeaz8, deoarece alternativa este aceea dea rimane singuri, cea ce oricurn nu-i va scuti de suferinfs. Aga ca le réspund sincer: Da, vefi fi riniti gi de aceea una dintze lectile cele mai importante in dragoste este a fil capabil si accepti cé suferinfa este o parte a procesului, degi exist frumusete si in cele mai dureroase senzati legate de iubire, ‘Nu imi puteam permite si ma las invinsd sau si devin inicas ou era stilul meu. Nu mi-am pierdut tendinfa spre romantism; mai degrabi, ca rezultat al gedintelor de psiho- terapie cu barbaji, am adaugat o perspectiva mai bogata gi mai realista. De fiecare data cind ajungeam la concluzia ci Ramieste un nemernic, imi ardta o imensa buniitate, Aceasté dihotomie mi-a dat de gindit mult timp, pana cdnd am infeles 4, de fapt, nu-i nimic neclar aici, aceasta este natura umand. ‘Constientizarea acestui lucru m-a eliberat gi m-a ajutat si nu ‘mai judec. Poate cd trebuise si ma despart de el de zece ori, dar arcurgerea acestui proces fusese similara cu provocarea de ama confrunta cu adevarurile cliengilor mei de sex masculin, A trebuit si depasesc stirile de nesiguranté pe care mile trezea, si ajung la compasiune gi infelegere. Mira luet multé vreme si straduinga, dar acesti barbati m-au invafat s@ fiu rabdatoare, curajoasa gi tolerant. Niciodat’ nu am crezut ci vreuna dintre aceste virtuti este la fel de fascinanté sau fermecatoare ca pasiunea mea nebund faji de iubire, dar ele sunt baza care permite pirtilor frumoase ale iubirii sa persiste. La inceput, nu am reugit si le dau un Nispuns in legiturd cu natura jubiri, dar stabilind o legaturé cufiecare dintre ei, am reusits& definim o iubire tiimiduitoare att pentru medic, cat si pentru pacient. Bitbatidepecenapesuames 251Post-scriptum: Rami s-a intors la mult iubita viata de burlac amator de calitori desi acum construieste orfelinate in firi in curs de dezvoltare. Euam un cabinet particular in Los Angeles si sunt csito- rith cu un barbat care mi-a oferit mai multe aventuri decét ar fi putut fese vreodata imaginatia mea bogati. Este din Iowa. 252 Brandy Engler, David Rensin MULTUMIRI Brandy Ideea acestei carfi mi-a venit cu prilejul unei cilétorii, cand am pornit singurd la drum de Criciun, din Los Angeles spre un mic oragel din desert, in acelasi an in care parasisem New Yorkul. Peisajul sterp ma calmeaza intotdeauna, iar ideile pentru aceasta carte mi-au venit aga de repede Incét am tras, pe dreapta si am facut o schit& intr-o parcare de la Walgreens. ‘Vrean sa le mulfamesc lui Sue Schrader gi lui Matt Johnston, primii mei prieteni in California, care m-au incurajat s& con- tinui gi si seriu cartea dupa ce au citit schita. Increderea lor in mine mi-a dat mult curaj. Va mulfumesc. De asemenea, vreau si-i muljumesc lui Rami, al cru nume l-am schimbat, deoarece nu a dorit ca eu s& fac publice detaliile relafiei noastre. Mai mult, cartea este evident scrisi din punctul meu de vedere. Totusi, lam sunat de citeva ori si isam cerut permisiunea de a include fiecare poveste cu el. ‘Singurul rspuns pe care I-a dat a fost: »Ai grifé 8 scrii ci incd te iubesc’. Jar al meu a fost: ,Serios, cartea asta 0 si fie publicatal" A rimas acelagi spirit generos gi mi-a spus ca mi sprijind in acest demers editorial gi cd accept adevarul meu. Dar aadaugat mereu: ,Tu ai grijé ca cititori sa tie cat de mult teiubesc’. Sper ci, in ciuda faptulut c& am dezvaluit aspectele cele mai chinuitoare ale relatiei noastre, i-am respectat dorinta. De asemenea, as vrea si-mi exprim recunostinta fata de David Rensin. A fost o mare onoare,ca autor debutant, si ucrez BBrbatiice pe canapeauamea 253cu un profesionist de renume. $i-a asumat un proiect riscant, cu un autor necunoscut, deoarece, dup’ cum spunea adesea, credea in material. fi sunt profund recunoscatoare c& a facut aceasta alegere. De asemenea, fi sunt recunoscitoare pentra interesul aritat psihologiei sexului, pentru respectul neclintit, fath de pacienfii din aceasta carte si pentru capacitatea de ale umaniza lupta. David a fost de asemenea o céliuzi rabditoare sitncurajatoare, care mi-a permis s4 inva mestesugul scrisului. A demonstrat o capacitate supranaturali de a ma face s& ma deschid. Inifial nu am fost dornica si-mi impartisesc povestea, dar m-a indemnat, m-a convins, m-a sedus si m-a ademenit and cind am scos la iveala femeiz din spatele fafadei profe- sionale. Sia fost alaturi de mine in fiecare clip’, m-a sprijinit cand ma incercau temerile, ca si spun adevirul despre ele. ‘Ma facut si devin vulnerabila gi autenticd, exact aga cum am. procedat gi eu mereu cu paciengii mei. ‘Multumiri agentului meu literar Brian DeFiore pentru ca a crezut mereu, la bine gi la greu, in aceasta carte. Mulfumesc si Denisei Silvestro, de la Berkley Books, c& a riscat cu mine. Le mulyumesc lu Suzie Peterson, Amy Alkon gi Stephanie Willen pentru lectura gi editarea atente. Brian Pike, de la Creative Artists Agency: apreciez entuzi- asmul fafa de carte si viziunea autenticé pentru un serial TV bazat pe acest material. Malfumiri dragelor mele prietene care au susfinut acest proiect. Lui Suzy Coyle, glasul patrunzitor al infelepciunii. Lui Karen Sandoval, care mi-a spus c& nu trebuie si mi jenez de vulnerabilitatea mea, pentru c& ¢ un lucru frumos. Lui ‘Amy Reichenbach, o sursi constanti de umor, provocare si inspiratie. Mulfumiri si celorlalfi prieteni cate mi-au oferit sprijin gi incurajare: Beth si Laura Reichenbach, Wendy McCarty, Mary Van Lent, Steve Smith, Robert Slusarenko, Jamie Cook-Tate. Pacientilor mei, gi celor despre care am scris, gi celor des- pre care nu am scris, Va mulfumesc pentru onoarea de a-mi permite si iau parte la cildtoria voastra. Participarea voastr 254 Brandy Engler, avid Rensin Ia procesul meu de evolutie va continua si dea roade, deoarece viitorii mei pacienti vor fi pe maini mai bune datorité voua. Mamei mele, Irene Dunn: m-ai iubit gi, astfel, capacitatea de a iubi a devenit o arma puternica in vindecarea altora. Mulfumiri lui Robert Duna, Brian Dunn, Carla Spooner pentru perspectiva amuzanti pe care au adiugat-o. {n sfargit, toata iubirea gi mulfumirile mele se indreapta catre Francis Engler, soful meu. In ziua acelei célatorii singura- tice in desert, am refuzat si mi insotesti, o decizie fatala, care a dus la desparfirea noastra timp de doi ani lungt si durerogi. ‘Am decis si scriu aceast’ carte ca si-mi umplu timpul gi s& scap de suferinga pricinuiti de lipsa ta. Sprijinul tau neobosit fati de decizia mea de a scrie aceast& carte si Increderea ta de nezdruncinat ci-voi reusi mi-au dat curaj sl inspiratie. Lectiile pe care le-am invafat si intrebarile despre dragoste pe care Je-am pus in aceasti carte m-au caléuzit, toate, spre tine. David ‘Multe multumiri lui Brian DeFiore, a cérui ineredere dela bun inceput in entuziasmul meu de a 0 implica pe Brandy i de a lucra cu ea pentru a scrie aceasta carte neobignuita nu a fost egalati decét de indrumirile lui constante, care ne-au ajutat si ducem proiectul la bun sfargit. Pentru sprijinul moral, prietenia, veselia si rabdarea de a ma asculta perordnd despre cartea asta vreme de doi ani, chiar dacd unii au rezistat doar trgind din c&nd in cind cate © dusca, multumirile mele se indreapta catre Cynthia Price, Amy Alkon (care a facut mai mult decat igi da seama), Nancy Rommelmann, Lisa Kusel, Zorianna Kit, Sara Frace, Erika Schickel, Steve Randall, jane Ayer, Joseph Mailander, Lisa Strum Sweetingham, Greg Critser, Eric Estrin, Bill Zehme, Denise Silvestro gi excelenta sa echipa de la Berkeley, Judd Klinger, Roman Genn, Joe Rensin, Jill Steward, Jane si Gary Peterson, Paul Peterson, George i Charlotte Clinton, Gravtee, SA Jennifer Laurie (intotdeauna), Steve Oney si Francis Engler. Barbatlide pecanapesua mea 255Daca am uitat si amintesc pe cineva, n-a fost cu intentie, ci probabil pentru ca nu ma odihnesc destul. Ti sunt recunoscitor $i indatorat dr. Brandy Engler, care 4 avut inctedere in mine ca partener. Mi-a impartasit fara team viata $i iubirile ei pentru a da acestei c&rfio dimensiune unica. De asemenea, mi-a satisfacut cu bucurie curiozitatea inepuizabilé si pasiunea neobosita de a devia de la demersul nostru sia ma adanci in discutiifilosofice intortocheate despre psihologia sexului,iubire gi relati ~ cand ar fi trebuit sd lucrdm, ‘Marturisesc ci voiam si aud ce gandea despre ceea ce credeam eu $i am profitat far’ jend de cunogtintele ei. Ce-am primit dela Brandy a fost un punct de vedere lipsit de prejudeciti,incitant sh de fiecare data, reconfortant. Toate acestea se reflecta gi in carte, deci presupun ci, pani la urmé, chiar am lucrat. In ultimul rnd, ca intotdeauna, vreau si-mi exprim toata dragostea si recunostinta fata de sotia mea, Suzie Peterson, si fiul meu, Emmett Rensin. Bunavoinfa lor este risplata ‘mea pimanteasc4. Orice ar spune lumea, voi insemnafi totul pentru mine,‘ade Ce gandesc barbatii. Ce simt barbati Tot ce trebuie sa stie o femeie Femeile presupun de obicei od barbatii vor doar sii fact sex si, poate, dup’ aceea s& se infrupte dintr-o pizza gi s& bea o bere. Dupa care s& mai aibéi o partidé de sex. Autoarea ne arati c&, ‘in realitate, bérbatii vor sex, dar nu numai sex. Prin intermedi ovestlior pacientlor veniti la cabinetul sau de psihoterapie — afemeiati cronici, dependenti de pornografie sau de prostituats; bérbati suferind de golozie, de cisfuncti erectile, de teara deiint- rmitate sau de pierderea libidoulu -, Brandy Engler demonstreaza a la baza comportamentului sexual al brbatlor se afid adesea. nevoia une! logaturi mai strénse, nevoie despre care le estégifci 88 discute cu femelle din viata lor. Educa c& e mai acceptal 53 ‘88 exprime sexual dect emotional, mutt dinte ei se folosesc de 56x pent 2g satisface nevoile neimplite de putere, accept: re, apreciere de sine, alinare si afectiune. 0 perspectivi rou’ asupra dinamici sexului gia relatilor, 0 al- temativd oferitécititoarelor care dotesc s& afle ce vor bérbatii cu adevirat, 8d inteleagd de ce se comporta ei int-un anumit fel $i ‘ce pot face pentru a-siimbundtatirelatia, Brandy Engler este doctor in psihologie clinica, specializata in relatile de cuplu gi sexvalitato. David Rensin a semnat, ca autor sau coautor, numeroase cart de succes din lista bestsellerurlor New York Times. Despre Bérbat de pe cangpeaua mea au aparut articole tn ublicatile The Times Magazine, Dall’ Mail, New York Post, iar ‘drepturile de publicare au fost vandute tn 12 tari bond