is ASISTENTILOR MEDICALI ELOR DIN ROMANIA ID DE NURSING LAE GHEORGHE TIMOFTE MIRCEA HINA VIOREL lORDACHE LILIANAAsistentul medical va asigura pacientul c& aceasti tehnic& este sigura si nedureroasa. El va fi i va trebui sii ~ si schimbe pozitia de céteva ori, si respire instruit c& in timpul desfasurdrii tehni linistit gi uncori si ~si tind respiratia pentru scurte perioade de timp. AFECTIUNILE APARATULUI CARDIOVASCULAR 3.4.1. Cardiopatia ischemic Cardiopatia ischemicd se defineste ca fiind afectiunea cardiacd ce apare ca urmare a dezechilibrului dintre necesitatile de irigare ale miocardului si posibilititile de irigare ale vaselor t : coronariene. Conform O.M.S. se descriu doua mari categorii de afe i 1. cardiopatia ischemicd nedureroasé sau asimptomatica: © tulburari de ritm sau de conducere, © moarte subiti, © insuficienta cardiaca de etiologie ischemica. 2, cardiopatia ischemicd dureroasi © angina pectoral © infarctul miocardie acut, Cauzele cardiopatiei ischemice sunt: bolile coronarelor (cea mai frecventa ateroscleroza) ve bolile valvulare (stenoz& mitral, stenozi aortica) bolile de miocard (cardiomiopatia hipertrofica obstructiva) bolile congenitale de cord (anomalii ale vaselor coronare). ANGINA PECTORALA © angina peetorala este un s indrom clinic caracterizat prin dureri paroxistice si senzafie de presiune in regiunea anterioari a toracelui, urmare a reducerii fluxului sanguin coronarian, ceea ce determin’ reducerea aportului de oxigen eatre miocard; © angina pectoraki apare de regula in contextul prezentei aterosclerozei vaselor coronariene; ‘© factorii cel mai frecvent implicati in declangarea unei crize de angina pectorala sunt: - exercitiile fizice = expunerea la frig ~ prinzurile copioase Manifestiri clinice Durerea ~ este localizata retrosternal 86i - are caracter de apyisare, de greutate sau este cu caracter constrictiv ~ de reguld este singura manifestare clinica dar este suficienta pentru a sugera diagnosticul Diagnostic - _ se bazeazi pe evaluarea datelor clinice si a istoricului pacientului ~ inregistrarea EKG poate fi utili diagnosticului diferential cu alte afectiuni cardiace Tratament - tratamentul medicamentos al pacientului cu angina pectorala vizeazt reducerea necesarului de oxigen al miocardului dar si cresterea aportului de oxigen = se pot administra: > nitroglicerina > beta blocani (propranolol) > blocani ai canalelor de calciu (verapamil, diltiazem) -tratamentul chirurgical vizeaz revascularizarea miocardului prin bypass al arterelor coronare sau angioplastie percutanata translumenala (PTCA), Particularititile procesului de nursing ~ _asistentul medical va supraveghea indeaproape activitatea pacientului coronarian, urmiirind identificarea factorilor ce preced si precipit’i declansarea unei crize anginoas = in momentul sesizirii iminentei crizei de angina pectoral, activitatea pacientului va fi redusa la minimum, vizand reducerea necesarului de oxigen pentru miocard; + pe baza datelor culese prin aprecierea si evaluarea pacientului si a functiei cardiovasculare, asistentul medical va formula diagnosticele de nursing pe baza cArora isi va organiza activitatea de ingrijire. DIAGNOSTICE DE ITERVENTHLE ASISTENTULUI MEDICAL NURSING © durere legati de ischemia} © prevenirea durerii miocardicd = pacientul va fi invajat si evite activititile ce pot declansa angina pectorala: exercifiile fizice, expunerea la frig, emofiile puternice; asistentul medical va sfitui pacientul si evite administrarea medicamentelor fara prescripitie medical, in special a celor ce pot determina cresteri ale frecventei cardiace si tensiunii arteriale, * anxietate legati de frica de] ¢ reducerea anxi moarte tii pacienfii cu angina pectorali au de regula un puternic sentiment de fricd de moarte; petrecerea_a_cat_mai_mult timp cu_pacientul 87Teprevinti unpas Toarte important in reducerea acestui sentiment de teama, «ipsa de cunostinte legatde | © explicarea pentru pacient a naturit_ suferingei natura suferin{ei cardiace si cardiace si a modalititilor de prevenire a metodele de prevenire a complicatitlor complicatiilor © lips de cooperare cu echipa | © educatia pentru sfndtate a pacientului cu angina medicala legata de pectorala neacceptarea modific&rilor necesare ale stilului de viata. Educatia pentru sindtate a pacientului cu ang pectoral atilor zilnice ale pacientului, fiind permise doar cele ce nu necesit consum © reducerea activi de disconfort toracic, dispnee, fatigabilitate energetic crescut si nu se insofes ‘© alternarea perioadelor de activitate cu cele de odihn& | | | | | | I © asigurarea suportului emotional in timpul perioadelor stresante ‘¢ evitarea meselor copioase, se recomanda mese mici sub raport cantitativ, de mai multe ori pe zi © evitarea bauturilor ce contin cafein’ — pot produce tahicardie si precipita un episod de angind pectoral © evitarea orietirui efort fizie in primele dou’ ore dupa masa © evilarea medicamentelor pentru slabit, decongestionantelor nazale sau a oriciror medicamente | i { i } ce pot determina tahicardie © renunjarea la fumat © evitarea expunerilor la frig (imbracaminte corespunzatoare pe timpul iernii) ¢ managementul eficient al crizei de angina pectorala: = pacientul va fi invijat si poarte tot timpul cu sine nitroglicerina, in recipiente de sticlt colorati bine inchise; ~ nitroglicerina va fi tinuta intotdeauna la indemana: nu se recomanda deschiderea far motiv a recipientului cu tabletele de nitroglicerina; = dac& nu sunt folosite timp de 5 luni, tabletele vor fi inlocuite cu altele proaspete; - dac& tabletele de nitroglicerina sunt proaspete ele pot determina o senzatie de arsuri atunct dnd sunt asezate sublingual; - pacientul nu va inghiti saliva pana cand tableta nu este complet dizolvata = uneori este necesara administrarea a 2 ~3 tablete de nitroglicerina pentru reducerea senzatiel de disconfort toracie, 883.4.2, Pericardita Pericardita se defineste ca fiind inflamatia pericardului, si poate fi o afectiune primar sau apare secundar in contextul altor afectiuni medicale sau chirurgicale. Cauzele percarditei: « cauze nespecifice sau idiopatice; « infecti: bacteriene (streptocoe, stafilococ, meningocoe), virale, micotice; © colagenoze (lupus eritematos sistemic, poliartrita reumatoida); reacti imune, alergii « afectiuni ale structurilor subiacente (infarct miocardic acut, afectiuni pleurale sau pulmonare); ‘© procese neoplazice (metastaze sau tumori pericardice primare); © radioterapie; © traumatisme toracice; © afectiuni renale (uremia) © tubereuloza Manifestari clinice © simptomul caracteristic pericarditei este durerea (localizaté pe o suprafata extins4 a regiunii precordiale, cu intensitate variabilé, durati lung — uneori mai multe zile, diminua sau dispare cu vindecarea procesului inflamator sau cu acumularea lichidului in cavitate); # semnul caracteristic pericarditei este ~ frecdtura pericardiaca. Diagnostic © diagnosticul se bazeazd de regula pe manifestirile clinice, prezenta semnelor si simptomelor caracteristice; © inrgistrarea EKG poate fi utili pentru diagnosticul diferential. Tratament principalul obiectiv in managementul unui pacient cu pericarditi este identificare cauzei in vederea administratii terapiei adecvate; principala complicatie ce poate a rea este tamponada cardiaci (compresia cordului_ prin presiunea lichidului acumulat in sacul pericardie); pacientul va fi asezat in pat si se recomanda repaus absolut pana se reduc febra, durerea toracica sau frecdtura pericardis se pot administra: analgetice (mialgin, morfin4), antiinflamatorii (antiinflamatorii nesteroidiene sau corticoster ), antibiotice ~ utile in tratamentul pericarditelor infectioase. Particularitatile procesului de nursing asistentul medical are un rol important in evaluarea unui pacient cu pericardi > ea identifica semnele si simptomele specifice, 89> urmireste evolutia acestora in timp, > supravegheaz permanent starea generala a pacientului, > comunicd medicului orice schimbare survenits in evolutia acestuia. © asistentul medical va formula diagnosticele de nursing pe baza carora igi va organiza activitatea de ingrijire. DIAGNOSTICE DE INTERVENTHLE ASISTENTULUI MEDICAL NURSING © durete legatd de inflamarea} — ¢ reducerea durerii pericardului = pacientul va riméne la pat sau in fotoliu, in functie de preferintele acestuia = pozitia poate avea un rol important in reducerea durerii precordiale, se recomand’ pozitia in seziind cu trunchiul usor aplecat inainte = pe misuri ce durerea si frecdtura pericardicd Giminua si dispar, se recomanda reluarea treptata, progresiva a activitstilor zilnice. © posibila aparitie a scaderit © menfinerea unui debit cardiac adecvat debitului cardiac legata de = in condifiile acumulirii de lichid in sacul restrictia contractiei pericardic existi riscul aparitiei _tamponadei miocardice cardiace, situatie in care rolul asistentului medical este foarte important = monitorizarea atent a starii generale a pacientului cu urmarirea semnelor vitale permite identificarea din timp a semnelor premonitorii instalarii tamponadei cardiace: hipotensiune _arteriala, zgomote cardiace din ce in ce mai asurzite, turgescenta venelor gatului. 1! Medicul va trebui anuntat imediat. 3.4.3. Insuficienfa cardiacs Insuficienfa cardiacd este definita prin totalitatea semnelor si simptomelor care exprim’ incapacitatea inimii de a asigura un regim circulator adecvat necesitétilor organismului, este in principal un sindrom fiziopatotogic si mai putin unul clinic, Schematic insuficienta cardiac4 poate fi clasificata astfel: © insuficienta cardiaca sting’ suficienta cardiac’ dreapta © insuficienja cardiaca globala. Insuficienta cardiaca stang®: ~ se mai numeste insuficienfa ventriculara stanggi 90i - se di este prin scaderea debitului in sistemul arterial aortic si stazd (hipertensiune si hipervolemie) in sistemul venelor pulmonare ~ are drept forma principala de manifestare clinica dispneea. Insuficienta cardiaci dreapti: se mai numeste insuficient’ ventriculard dreapta se defineste prin scdderea relativa a debitului din emul arterei pulmonare si stazi (hipertensiune si hipervolemie) in sistemul venelor cave - manifestirile clinice includ: © hepatalgia si hepatomegalia de stazi © cianoza © turgescenfa venelor jugulare © edemul cardiac © hidrotorax. Insuficienta cardiaca globala: - cuprinde asocierea fenomenelor de insuficienta ventriculara sting cu cele de insuficienta ventricular’ dreapta. Managementul pacientilor cu insuficient cardiack Obiectivele tratamentului pacientilor cu insuficienfa cardiac sunt: - _asigurare repausului necesar pentru a preintmpina suprasolicitarea cardiact - _cresterea forfei si eficienfei contractiei miocardice prin actiunea agentilor farmacologici ~ _evitarea acumulatilor excesive de lichide in organism prin terapie diuretic, dieta siodihn Terapia farmacologica include: - glicozide cardiace * digitalice (crese forta de contractie a miocardului reduc freeventa cardiac’) © diuretice © asigura excretia de apa si sodiu ‘© nu sunt necesare daca pacientul rispunde adecvat prin imbui ftirea starii generale la reducerea activitati, digitalice, regim alimentar hiposodat © diureticele se recomanda a se administra dimineafa pentru ca diureza si nu interfere cu repausul nocturn al pacientului in timpul noy ‘© in timpul terapiei cu diuretice se recomanda efectuarea periodic a ionogramei in vederea evaluarii nivelului sodiului si potasiului = vasodilatator © asigurd reducerea rezistenfei la ejectia singelui din ventriculul stang * se poate folosi nitroprusiatul de sodi Asistentul medical va evalua starea generalé a pacientului cu insuficient& cardiacd urmarind: a1respiratia activitatea inimii starea de constient’ a pacientului aspectul extremitatilor debitul urinar orar. in urma aprecierilor facute, istentul medical va stabili diagnosticele de nursing pe baza cfrora igi va organiza activitatea. 92 DIAGNOSTICE DE INTERVENTULE ASISTENTULUI MEDICAL NURSING reducerea toleranjei la efort| © recomandarea repausului pentru pacientul cu Tegati de —oboseali i insuficienta cardiac& dispnee secundare reducerii] © este important asigurarea repausului fizic si debitului cardiac emotional © pozitia recomandata pacientului cu insuficieng’ cardiaca este de semigezind cu trunchiul ridicat la 30 45° (capul si tunchiul ridicate pe una sau dou perne) anxietate legati de dispneea | © deoarece pacientii cu insuficienfa cardiact nu au secundara oxigendtii posibilitatea de a-si menjine o oxigenare inadeevate adecvata, ei devin anxiosi, dispneici si nelinistiti de regula in timpul noptii © se pot dovedi folositoare: ridicarea capului pe dou perne, Hésarea luminii aprinse, prezenta unui membru al familiei alterarea perfuziei periferice | se poate obtine prin exercitii fizice moderate, zilnice. legata de staza venoas& pacientul cu insuficienta cu resursele sale biologice pacientul va respecta programul de odihna si va evita situatiile stresante va respecta tratamentul medicamentos prescris regim hiposodat cu evitarea exceselor alimentare va cunoaste lentifice din timp semnele ce indicd o agravare a disfunctiel cardiace: - eresterea in greutate - pierderea aptitului| 4 | | 4 - dispneea de efort - tusea seaci iritativa, persistent’ - miefiuni freevente in timpul nopti. INTREBARI 1. In criza de angina pectoral pacientul prezinta: a. dureri precordiale b. hipertensiune arterials c. dispnee de repaus. 2. Factorii de rise pentru aparitia afectiunilor cardiovasculare includ: a. hipertensiune arterial b. fumatul ©. hipolipidemia 3. Durerea din angina pectorala: poate iradia in umarul si membrul superior drept b. se asociaza freevent cu dispnee si senzatie de ameteal c. cedeaza Ia administrarea de nitroglicerina. 4, Durerea din sindromul de ischemie periferica cronica: a. apare la mers b. cedeaza in repaus ©. se accentueaza in repaus 5. Palpitatiile apar la bolnavii eu: a. distonie neurovegetativa b. hipertitoidie c._ hipertensiune arterial, 6. Caracteristicile cefaleei din hipertensiunea arterial sunt a. localizare occipitala b. aso ea cu acufene si fosfene ©. asocierea cu varsituri explozive in jet, nepercedate de greata. 93| | \ | | | 4.4, BOLILE APARATULUI DIG! = ulcerul se defineste ca fiind un defect al mucoasei gastrice sau duodenale care depiiseste - alterarea mecanismelor + poate identifica tumori solide intrahepatice chiar cu dimensiuni de 1 em, dar nu poate diferentia 0 tumoare benigna de una malign’, © tomografia computerizata ~ este 0 metoda radiologica de explorare a tubului digestiv, cu o rezolutie foarte bund, permiténd identificarea unor structuri cu dimens ini de cativa milimetri, © punetia biopsie hepatica - permite realizarea examenului histologic al ficatului ~ poate fi dirijata direct (laparoscopic) sau indirect (scintigrafie, echografie) ~ permite identificarea caracterului activ al hepatitelor cronice sau cirozelor hepatice in vederea stabilirii atitudinii terapeutice. xplorarea cailor biliare © colangiografia intravenoast - explorare imagistica a cAilor biliare ce se bazeazi pe opacifierea acestora dupa injectarea substanfei de contrast (Pobilan) ~ este contraindicati la pacientii cu insuficienta renala, hiperbilirubinemie important, TIV 4.4.1. Uleerul gastric si duodenal profunzime musculara mucoasei si este inconjurat de infiltrat de tip inflamator acut sau cronie. iziopatologie = mecanismele fiziopatologice capabile si explice si explice aparitia uleerul nu sunt complet elucidate = se presupune cd este vorba despre un dezechilibru intre factorii agresivi, ulcerogeni (acidul clothidric, pepsina, refluxul duodenogastric) si factorii uleeroprotectori, factorii de apt re (secretia de mucus , bicarbonatul, prostaglandine, celulele epiteliului gastric, microcirculatia sangvina) iologice de agresiune aparare se produce sub influenta factorilor externi pe un teren predispus genetic infectia cu Helicobacter pylori a fost implicata recent in patogenia leziunii uleeroase. Helicobacter pylori este o bacterie spiralatd si ciliati ce se deplaseazi cu usurinfa in gelul mucusului gastric si poseda un boga echipament enzimatic ce Ti conferd patogenitate infectia cu Helicobacter pylori determina o hipoclorhidrie tranzitorie cu rise crescut de aparitie a leziunii ulceroase 13.= fumatul prelungeste evolutia ulcerului, creste rata recurentei ulcerului, predispune la complicafii (hemoragie, perforafie) si poate determina rezistenta la tratament = alimentafia nu influenjeazi ulcerogeneza, nu existi nici un aliment capabil si. product ulcerul dar o diet echilibrata poate influenta evolutia si prognosticul pacientului ulceros ~ _alcoolul poate favoriza uleerogeneza prin inducerea cirozei hepatice = stresul acut induce leziuni ale mucoasei gastrice cu aparitia ulcerului de stres si gastritei hemoragice acute = stresul cronie constituie un factor patogenic ulcerogen si se asociazi cu modificari de personalitate la pacienfii ulcerosi (hipocondri, dependenti) ~ antiinflamatoriile au un rol evident in aparitia leziunii ulceroase actionnd prin amplificarea agresiunii clorhidropeptice si inhibarea mecanismului de aparare. anifestiri e ~ _ pacienfii prezinta un sindrom dispeptic uleeros caracterizat prin: 1. durere cu aparifie ciclicd in legaturé cu mesele (in ulcerul gastric durerile apar precoce, postprandial, 30 minute — lori; in uleerul duodenal durerea apare tardiv postalimentar, imbricdnd aspectul de foame dureroas’ sau noaptea trezinad pacientul din somn in jurul orelor 1,2) = caracterul durerii este variabil: arsu enzatie de apasare, senzatie de gol ~ durata este de 30 ~ 60 minute si cedeaz dupa ingestia de alcaline sau alimente - legat de durerea din boala ulceroasa se voebeste de mica periodicitate (alternanta perioadelor dureroase cu cele de liniste din timpul mesei) marea periodicitate (incidenja crescuta a episoadelor dureroase primavara si toamna end se schimba de regula regimul alimentar). 2. greturi si varsdituri acide 3. sedidere in greutate (2-3 kg) aparutd ca urmare a alimentatiei deficitare legat de teama durerilor a bolii ulceroase este dati de aparitia unei complicatii = uneori prima manifestare clini (hemoragie, perforatie, stenoza). Diagnostic -se bazeazi pe datele clinice si investigatiile paraclinice (examenul endoscopic si examenul radiologic): - radiologic ulcerele se manifesta ca un plus de substanta de contrast ce se iese din conturul gastric, este net delimitata, este inconjurati de pliuri ce converg = endoscopic se evidentiaza craterul uleeros de diverse forme si dimensiuni, acoperit lefie de fibrina de o membrana alb — - evidentierea Helicobacter pylori este utila pentru justificarea terapiei antimicrobiene. 14 i i i { i i' ‘ | Complicatiile bolii ulceroase sunt: - hemoragia - perforatia = penetratia - — stenoza. Tratament Obiectivele tratamentului sunt: - disparitia simptomelor clinice ~ vindecarea ulcerului (a leziunii morfologice) - prevenirea recidivelor ~ prevenirea complicatiilor - tratamentul complicatiilor ~ aceste obiective pot fi atinse prin recomandarea gi respectarea unui regim de viaf%i adecvat gi utilizarea antiulceroase. Complicajiile de regula se trateaza chirurgical - tratamentul medicamentos al ulcerului gastric si duodenal include: 1. antiacide (dicarbocalm, ulcerotrat) - sunt indicate in tratamentul ulcerului gastric si duodenal in perioada activa, dar gi pentru prevenirea recurenjelor in perioada de rise - durata tratamentului este de 4-6 siptamani se admi streazi la 1 ori si 3 ore dup masi pentru a neutraliza acidul clorhidrie postalimentar medicamente antisecretorii - anticolinergice (gastrozepin R) se ica preferential in ulcerul duodenal chiar dai asociazi cu reflux gastroesofagian = antagonistii receptorilor H; (cimetidina si ranitidina) asigurd inhibarea secretiei de acid clorhidric pentru o perioada lunga de timp (luni sau ani) si favorizeaz’ popularea bacteriana a stomacului si segmentelor subiacente ~ inhibitorii pompei de protoni (omeprazol, lansoprazol) ce au de asemenea ca efect reducerea seerefiei de acid clorhidric 3. medicamente protectoare - medicamente ce actioneazi prin mecanisme diferite avand capacitatea de a proteja structurile barierei_mucoasei gastrice fata de factorii exo sau endogeni (sucralfat, prostaglandine, bismutul coloidal) 4, medicatic antibacteriana = scopul tratamentului antibacterian este eradicarea bacteriei Helicobacter pylori Ms= se recomanda asocieri medicamentoase: DE -Nol +Amoxicilini, DE Nol + Tetracicling + Metronidazol Particularititile procesului de nursing - de la inceput asistentul medical va explica pacientului c4 boala ulceroast este o problem medical ce poate fi finuté sub control, dar se poate astepta Ja remisiuni si recurente sistentul medical va explica pacientului ¢@ un rol important in tratamentul bolii ulceroase il are modificarea stilului de via: > va recomanda renuntarea la fumat explicdnd pacientului c& astfel este favorizata vindecarea, reducerea numérului recidivelor si complicatiilor > reducerea consumutui de alcool indeosebi in perioadele dureroase si mai ales a bauturilor ce provoaci hiperaciditate:vinurile albe, berea > interzicerea utilizirii aspirinei si antiinflamatoriilor nesteroidiene v Ja pacientit cu poliartriti reumatoida, spondilita anchilopoietica, Ia care aceste medicamente sunt absolut necesare, vor fi administrate obligatoriu in asociere cu protectoare gastrice > dieta va fi normala cu excluderea intolerantelor individuale si a alimentelor ce provoacd dureri (piper, ardei, mustar, murdturi, castraveti, mere) - activitatea asistentului medical va fi organizata pe baza diagnosticelor de nursing stabilite: 1. Diagnostic de nursing: > lipst de cunostinfe legat de manifestarile si atitudinea caracteristica suferintei uleeroase OBIECTIV INTERVENTHLE ASISTENTULUI MEDICAL © aprecierea nivelului de cunostinje al pacientului_ si © acumularea de dorintei acestuia de a invita; cunostinte legat de | © furnizarca informatiilor necesare legate de terapia, prevenirea gi evolutia si prognosticul bolii ulceroase, avind griji. st managementul foloseascd termenii adaptati nivelului de infelegere al crizei ulceroase pacientului, alegind cu grijé momentul discutiei cu acesta si limitand explicatiile la cel mult 4 or; reasigurarea pacientului ca boala ulceroasd este de fapt 0 problema de sanitate ce poate fi tratata si controlaté in mod eficient, 2. Diagnostic de nursing: > durere legata de iritarea mucoasei gastrice si spasmul musculaturii gastrice 116OBIECTIV INTERVENTHLE ASISTENTULUI MEDICAL, © administrarea medicamentelor _prescrise: _antiacide, antisecretorii, protectoare gastrice recomandarea evitirii medicamentelor iritante gastrice evitarea de cdtre pacient a alimentelor iritante gastrive: cafea, alcool © indepartarea durerii © recomanda pacientului si respecte un aport corespunzittor de lichide invafa pacientul s& ménance incet, mestecdnd bine explicd pacientului importanta unui orar clar al meselor i gustarilor ituieste pacientul sd renunte Ta fumat. 3. Diagnostic de nursing: > anxietate legatd de teama aparitiei unei suferinfe acute OBIECTIV INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL ¢ incurajeazA pacientul si-si exprime ingrijorarea , teama si st intrebe ori de cate ori are nelamuriri © reducerea © explicipacientului motivele —respectirii_planului anxietit terapeutic cu toate aspectele sale stil de viata © ajutd pacientul sa identifice situatile stresante si incearea explice necesitatea depasirii acestora, macologic, dietetic, Pentru o evolutie favorabila pacientul cu boala ulceroasa trebuie s& injeleaga corect situatia sa, sf cunoasca factorii ce ii pot agrava sau ameliora conditia Asistentul medical are un rol important in educa pentru siinatate a pacientului, proces ce va include urmitoarele repere: 1. medic: ~ pacientul trebuie cunoasci medicamentele pe care le va lua la domiciliu (denumire, doza, ritm de administrare, efecte secundare) - pacientul trebuie s4 cunoascd medicamentele ce trebuie evitate (aspirina, antiinflamatoriile nesteroidiene) 2. dieta: - 8 area meselor abundente = respectarea unui orar precis al meselor gi al gustarilor - evitarea alimentelor iritante: ceai, cafea, alcool Wy3. fumatul = oprirea fumatului 4, odihna i reducerea stresului - cointeresarea familiei in asigurarea unui climat confortabil pacientului cu boala ulceroasa, cu perioade de odihna zilnic& 5, prevenirea si recunoasterea complicatiilor - hemoragie (paloare tegumentari, confuzie, tahicardie, dispnee) - perforatie (durere abdominala severd, contractura muscular’, varsaturi) - obstructie pilorica (greturi, varsdituri, distensie abdominal, durere) 6. necesita controlul medical periodic avand in vedere cd boala ulceroasa poate prezenta recurente, 4.4.2. Ciroza hepatic’ ~ ciroza hepatica se defineste prin existenfa unor leziuni difuze ce asociaza fibroza extensiva cu nodulii de regenerare, anomalii structurale ce dezorganizeaza arhitectonica normala a ficatului; - leziunile sunt rezultatul necrozei hepatocitare, ciroza constituind etapa finald, ireversibila in evolutia unui numar mare de afectiuni hepatice insotite de inflamatie cronica. Fiziopatoge: {n aparitia cirozei hepatice au fost implicate mai multe cauze: 1, alcool 2. hepatitele virale tip B, C, D 3. boli metabolice: hemocromatoza, mucoviscidoza boli biliare: obstructii biliare intra sau extra hepatice we obstructia venelor hepatice 6. medicamente gi alte substante toxice. - cirozele hepatice se produc prin persistenfa actiunii factorilor etiologici si prin activarea sistemului imun, ceea ce are ca rezultat necroza hepatocitara, distrugerea parenchimului hepatic, reactia ‘mezenchimala inflamatorie si sclerozant’, procesele regenerative nodulare. Manifestiri clinice A. etapa asimptomaticd - citoza hepatica este descoperita intimplitor cu ocazia unui examen clinic, echografic sau de laborator ce evidentiaza o hepatomegalie ferma, nedureroasd B, etapa simptomatica - se manifesta prin semnele insuficienfei hepatocelulare gi cele ale hipertensiunii portale. 1. Manifestari clinice ale insuficienfei hepatocelulare 1. manifestari cutanate ug ;- icter (ins de urini hipercrome gi uneori prurit) = stelute vasculare localizate la nivelul fetei, membrelor superioare si toracelui = eritroza palmar sau plantar’ 2. modificari ale fanerelor ~ hipoeratism digital - unghiile albe 3. manifest i endocrine - amenoree = sterilitate la femei - hipogonadism la barbati = ginecomastie - reducerea pilozitatii 4, manifestiri cardiovasculare - tahicardie ~ sciderea tensiunii arteriale ~ eresterea debitului cardiac 5. encefalopatia hepatica ~ stadiul I flopping, tremor, intrerupere brusca si scurta a tonusului muscular - _ stadiul II - sindrom confuzional, acti - stadiul III ~ coma mai mult sau mai putin profunda, fara semne de focalizare, cu crize convulsive # factori declansatori ai encefalopatiei sunt ~ hemoragia digestiva superioara = dezechilibrele hidroelectrolitice provocate de diuretice ~ _ infectiile bacteriene si in particular infectia ascitei ~ administrarea de medicamente psihotrope in special barbiturice, benzodiazepine, opiacee. Il, Manifestarile hipertensiunii portale - hipertensiunea portal se defineste prin cresterea presiunii in vena porta peste 15 mm col Hg, sau prin cresterea gradientului presional porto-cav peste 5 mm col Hg - hipertensiunea portala se manifesta pri a) splenomegalie ~ insofita de fenomene de hemoragipare, anemie si susceptibilitate la infecsii b) circulatia venoasa colaterala cu aparitia clinic& a unei circul mbilicale in venoase peri cap de meduza’” Examenul fizic = volumul ficatului poate fi normal, sezzut sau crescut, uneori ficatul poate fi nepalpabil din cauza: a) grosimii peretelui abdominal, 119b) unei ascite abundente, ©) sau a atrofie’ organului Explorari biologice L._ sindrom bilioexcretor — creste fosfataza alcalin’ sindrom hepato ~ citolitie ~ erestere usoard a transaminazelor TGP, TGO 3. sindrom inflamator - erese gamaglobuline ~creste Ig A in cirozele alcoolice -creste Ig M in cirozele biliare primitive - creste Ig G in cirozele virale 4, sindrom hepatopriv ~ scade fibrinogenul - timpul de protrombind este prelungit scaderea albuminemiei anemie prin caren{i de acid folic, hipersplenism, hemoragii oculte digestive trombocitopenie Examene imagistice 1. examen endoscopic - este indispensabil in cazul suspiciunii de eiroza hepatica = permite aprecierea consecinfelor hipertensiunii portale asupra circulatiei venoase si mucoasei tractului digestiv superior - poate evidentia: - varice esofagiene = leziuni ale mucoasei gastrice (eroziuni, gastropatia congestiva, ectaziile vasculare) 2. echograt - permite aprecierea modificirilor parenchimului hepatic si a semnelor de hipertensiune portal (splenomegalie, ascita, ingrosarea peretelui vezicular ce capata aspect de dublu contur).. 3. rezonanta magnetica nuclear - permite o bung vizualizare a vaselor hepatice dar nu este necesara in mod obligatoriu in practies. 4, punetia biopsica hepatica = este indispensabila deoarece diagnosticul de ciroz4 hepatica este un diagnostic histologic. Eyolutie. Complicat - evolutia bolii poate fi variabila si este determinata in primul rand de precocitatea si gravitatea complicafiilor datorate insuficienfei hepatocelulare, hipertensiunii portale, supraadugirii unui carcinom hepatocelular - complicatiile hipertensiunii portale sunt 1 hemoragia digestiva superioara prin ruptura de varice esofagiene 120C | 2. complica pulmonare ale hipertensiunii pulmonare 3 complicagil scitei: peritonita spontand, sindromul hepatorenal ‘Tratament - are urmatoarele obiective: 1. sevrajul aleoolie in cirozele alcoolice 2. evitarea medicamentelor hepatotoxice 3. tratamentul ascitei: = repaus la pat - punctie evacuatorie a asci ~ regimul desodat - administrarea de diuretice (spironolacton’, furosemid) 4, tratamentul inflamafiei lichidului de ascita se face conform examenului bacteriologic si antibiogramei, empiric se poate administra Augumetin, Ciprofloxacin. Particularitatile procesului de nursing © in ingrijirer unui pacient cu cirozi hepatic stentul medical va urmari stabilirea istoricului afectiunii actuale identificdnd factorii favorizanji (consumul indelungat de aleool) dar gi aprecierea starii fizice si mentale a pacientului; © asistentul medical va evalua capacitatea pacientului de a desfigura 0 activitate, de a se ingriji singur; © va aprecia relatiile pacientului cu membrii familiei sale, explicdndu-le acestora ci ciroza hepatica este o suferin(i cronicd, afectiune ce printr-o atitudine terapeutica adecvata poate fi incetinita s 1 opritd in evolutia sa, dar nu este reversibild; © planificarea interventiilor asistentului medical ingrijirea pacientului cu cirozi hepatica se va face pe baza diagnosticelor de nursing. Diagnostic de nursing: > tolerant dizutd la activitate legata de aboseal dere in greutate OBIECTIV INTERVENTILE ASISTENTULUI MEDICAL dieta cu proteine cu valoare biologicd crescut © cresterea tonusului © suplimente de vitamine (vitamina A, complex de vitamine sia B,vitamina C, vitamina K) capacitati © incurajeaza si sustine pacientului in timpul desfagurarii pacientului activitatilor fizice a cAror intensitate va fi crescuti de a desfisura progresiv. anumite activiti 1212. Diagnostic de nursing: > modificarea temperaturii corporale (hipertermia legata de procesele inflamatorii ce apar in ciroza hepatica OBIECTIV INTERVENTILE ASISTENTULUI MEDICAL © masurarea repetatd a temperaturii © mentinerea © asigurarea unui aport corespunzator de lichide (prin febra temperaturii creste deshidratarea) organismului « impachetiri reci sau pungi de gheaté in cazul in limite normale temperaturilor foarte crescute © administrarea antibioticelor conform recomandarilor medicului evitarea expunerilor la infectii repaus la pat in timpul perioadelor de hipertermie (reduce rata proceselor metabolice) 3. Diagnostic de nursing: > afectarea integrit jegumentelor legati de aparitia edemelor OBIECTIV INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL © regim dietetic hiposodat © monitorizarea atentd a integritatii tegumentelor imbunatitirea © modificarea frecventa a pozitiei pacientului in pat integrit&tii tegumentelor © cfntirirea zilnicd a pacientului si realizarea bilantulu si protectia hidric intrari iesiri fesuturilor edematiate © ridicarea extremitatilor edematiate prevenirea escarelor (masajul punctelor de presiune si sustinerea acestora cu ajutorul unor colacei de cauciuc, ‘indepartarea lenjeriei de pat, indepartarea frimitu resturilor alimentare din pat 4, Diagnostic de nurs ing: > lezarea integrititii tegumentelor legatd de aparitia sindromului icteric si compromiterea statusului imunologic OBIECTIV INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL © aprecierea intensitafii sindromului icteric gi identificarea prezentei senzafiei de prurit ce poate atrage dupa ea aparitia leziunilor de grataj © imbunatitirea integritatii tegumentelor 122 | i i | ij | | i | i i i |i t sireducerea ° la minim a iritatiilos cutanate asigurarea protectici_ tegumentelor prin _respectarea normelor de igiend (bai cu sapun cu glicerina, urmate de masaj cu uleiuri emoliente) toaleta unghiilor. 5. Diagnostic de nursing: disfunctiile gastrointestinale > alterarea starii de nutritie (mai putin de it necesarul organismului, legati de anorexie si pacientului . OBIECTIV INTERVENTHLE ASISTENTULUI MEDICAL ‘© va incuraja pacientul si consume alimente si suplimente nutritive © va recomanda pacientului evitarea alcoolului ¢ imbunatatirea © va sfitui pacientul si respecte normele de igien’ a statusului nutritional al cavitatii bucale va administra medicamentele pre varsituri, diaree sau constipatie va incuraja aportul lichidian corespunzator si efectuarea exercitiior fizice la pacientul cu constipatie va supraveghea aparitia manifestarilor clinice sugestive pentru hemoragia digestiva superioar se pentru greturi, 6. Diagnostic de nursing. deficitara a medicamentelor > rise crescut de alterare a starii generale, legat de hipertensiunea portal si metabolizarea OBIECTIV © reducerea riscului alterarii stirii generale INTERVENTHLE ASISTENTULUI MEDICAL urmirirea scaunelor pentru culoare, consistenfa si aspect supravegherea —pacientului —urmiirind —_evolutia manifestirilor clinice si aparitia starilor de anxietate, slabiciune, teama, neliniste supravegherea hemoragiilor oculte observarea manifestarilor _hemoragice: _ echimoze. epistaxis, gingivoragii, petesii supravegherea functiilor vitale administrarea vitaminei K conform indicafiilor medicului supravegherea atent® a pacientului in timpul episoadelor de singerare administrarea de lichide reci per os atunci end sdngerarea s-a oprit in vederea prevenirii manifestarilor hemoragice asistentul medical va recomanda pacientului si-si sufle cu blindetenasul (prevenirea epistaxisului), si foloseasca pentru periajul dentar o periuti soft” (pentru evitarea gingivoragiilor), aplicarea compreselor reci cu scop hemostatic. 7. Diagnostic de nursing > modificarea statusului volemic cu exces de lichid legat de aparitia asciteisi formarea edemelor OBIECTIV INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL © restrictii de sodiu si lichide © restabilirea © administrarea de diuretice, potasiu i suplimente proteice statusului conform prescriptiilor medicului volemic © realizarea bilantului hidrie intrari iesiri in conditiile unci ingrijiri corespunzitoare, urmare a interventiilor eficiente ale asistentului medical, la pacientul cu ciroz hepatica se va constata: 1. abilitate de a desfaisura anumite activititi fizice © implicare in activi ‘ile de mentinere a igienei personale © cresterea tonusului fizic si psihic 2. eresterea aportului nutritional © crestere in greutate fird sa creasca ascita sau edemele © diminuarea perturbirilor gastrointestinale gi a anorexiei © evitarea alcoolul © cunoasterea alimentelor si lichidelor ce sunt permise sau interzise 3. tegumente si mucoase integre fara leziuni sau senzatie de pruriz, fara echimoze sau hematoame 4, imbundtitirea statusului mintal, cu orientare spajiotemporald si fata de propria persoand, nivel normal al amoniacului seric si capacitate de a se integra in cadrul propriei familii, 4.3. Neoplasm gastric Neoplasmul gastric este una dintre cele mai frecvente forme de proces cariochinetic ce apare de regula in jurul varstei de 40 de ani, si doar ocazional la varste mai tiner. Frecvent se localizeaza la nivelul pilorului sau antrului si in 95 % din cazuri este vorba despre un adenocarcinom. Dieta pare sd fie un factor important in aparitia procesului neoplazic, conservantii alimentari si regimul strac in legume si fructe crescand ritmul de aparit ic al acestuia. Alti factori de rise pentru 124aparitia neoplasmului gastric sunt bolile inflamatorii eronice ale stomacului, anemia pernicioasa, aclorhidria si posibil ereditatea. Prognosticul este rezervat, majoritatea pacientilor prezinti deja metastaze in momentul diagnosticului. Manifestiri clinice ~ in stadiile incipiente neoplasmul gatric este de regula asimptomatic in stadiile evolutive avansate apar manifestiri digestive nespecifice: ~ _indigestie - _anorexie (uneori anorexie selectiva pentru carne) ‘idere in greutate ~ dureri abdominale ~ constipatie - anemie = grefuri si varsaturi Diagno: - examenul fizic de obicei furnizeaz pusfine date, in general tumora gastricd nefiind palpabila - examinarea radiologica urmats de examenul endoscopic si/sau citologic find testele de bazi in stabilirea diagnosticului - deoarece apari ia metastazelor insofeste frecvent neoplasmul g stric manifest clinic, de regula se impune si un examen CT (tomografie computerizati) pentru evaluarea pacientulu 1! Dis pe ansamblu, epsia ce dureaz’ mai mult de 4 siptimani la o persoand cu varti mai mare de 40 de ani, impune ca obligatorie examinarea radiologica a pacientului, ratament Singura modalitate terapeutica eficient& in neoplasmul gastric este indepartarea chirurgical’ a tumorii. Daca tumora va fi indepartata cat ea este strict localizata la nivelul stomacului, pacientul se poate vindeca. Dar de cele mai multe ori el este diagnosticat intro faz terapeutic’ depasita, c’nd ‘nu se mai poate face decat o operatic paleativa sau leziunea este inoperabila. Interventia chirurgicala este de obicei gastrectomia subtotala in localizrile antro-pilorice sj ‘gastrectomia totald pentru localizarile proximale sau cu extindere mare. in cancerul gastric inoperabil se indica chimioterapie, radioterapie si tratament simptomatic. Partieularititile procesului de nursing © in evaluarea pacientului cu neoplasm gastric asistentul medical va urmari= - _ stabilirea istoricului suferinfei actuale, - identificarea obiceiurilor aimentare - aprecierea statusului nutritional al pacientului ~ _ stabilirea condifiilor de 125Principalelor surse de suport emot importanta este aprecierea rel fatiilor pacientului cu membrii familiei sale in vederea identificarii ional ce vor fi valorificate in timpul perioadei de ingrijire + in urma evaluirt pacientatu, asistentul medical va stabil diagnostcele de mursing pe baza cdrora isi va organiza activitatea de ingrijite: L le anxictate legata de asteptarea interventei chirurgi de nutritie, mai putin decat necesititile organismului, legati de 2. alterarea starii anorexie 3, durere legata de prezenta si extinderea procesului tumoral 4. depresie, legaté de prognosticul rezervat al afectiunii neoplazice 5. ipsa de cunostinfe legate de modificarile de comportament si stil de via pe care le presupune afectiunea actual. Obiective 1. reducerea anxietitii 2. imbunatitirea statusului nutritional 3. calmarea durerilot 4. accoptarea diagnostcului siadaptarea comportamentuli si stitului de vig la stuaia dati, OBIECTIVE INTERVENTHLE ASISTENTULUI MEDICAL © reducerea anxietat © imbunititirea statusului nutritional 2 _calmarea durerilor ¢ asistentul medical va incuraja pacientul si-si exprime nelinistea, teama, ingrijorarea si chiar revolta fata de diagnosticul si prognosticul bolii ¢ va incuraja membrii familici si asculte si si manifeste infelegere fat de momentele dificile, de nesiguranta ale pacientului it asistentul medical va incuraja_-modificarea comportamentului alimentar_ cu mese mici i repetate, neiritante gastric «se vor administra suplimente de vitamine gi fier « _ asistentul medical va realiza zilnic bilantul hidric intrari iesiri si va cAntiri pacientul, pentru a putea aprecia seiderea, menfinerea sau cresterea in greutate ¢ pacientul va fi atent monitorizat in vedere identificarii manifestarilor deshidratarii__ (sete, ‘mucoase uscate, pliu cutanat lenes, tahicardie) «se vor administra antiemetice conform indicatiilor medicului. 126 iil)© asistentul medical va administra analgetice conform indicagiilor, dar un rol deosebit de important il are cointeresarea pacientului in controlarea senzatiei dureroase (modificarea pozitiei, asigurarea unui mediu linistit si confortabil, restrangerea vizitelor) si metodele nefarmacologice de ameliorare a durerilor (masaj, aromoterapie, meloterapie). © suport psihologic asistentul medical va ajuta pacientul si-si exprime ingrijorarea si teama fatd de suferinta actual pacientul va fi incurajat si-si exprime nelinistea in modul su personal pacientului i se va raspunde onest la toate intrebarile gi va fi implicat in stabilirea deciziilor terapeutice de multe ori pacientul are nevoie de momente de intimitate, cand poate s& plang’ si doreste si fie singur; acestea este necesar si fie respectate! * este important suportul emotional din partea echipei medicale, dar va fi respectati_personalitatea pacientului si relatia acestuia cu familia. Educatia pacientului cu neoplasm gastric in vederea ingrijirii la domic' ‘© asistentul medical va explica pacientului cd sunt necesare cel putin 6 luni de la momentul interventiei chirurgicale (rezectie gastricd partial) pana Ia reluarea unui regim alimentar echilibrat ‘© este foarte importanta respectarea perioadelor de odin: -ontrolul medical periodic, respectarea ‘modificarilor recomandate legat de stilul de viata. 4, 5. SUPORTUL NUTRITIONAL functiile tubului digestiv atrag dupa sine o perturbare a procesului de digestic, ceca ce in esenta determin imposibilitatea organismului de a primi principiile alimentare de bazi adecvate necesitijilor sale metabolice; ~in astfel de situafii devine o prioritate initierea suportului nutritional ca si etapai esentiala a schemei terapeutice de ingrijire a pacientului cu suferinta digestiva; ~ capacitatea de a te alimenta si de a te hidrata corespunzaitor are un rol simbol in sistemul nostru de valori; + perspectiva de a nu mai fi capabil s& te hranesti singur si de a fi nevoit s@ recurgi la metode attificiale de nutritie, determina un dezechilibru al nevoilor fundamentale ale individului si este perceputa de acesta ca fiind o metoda terapeutica extrema cu implicafii emofionale semnificative; 127~ explorare imagistic’ a aparatului renal ce foloseste o substanti de contrast (odiston 30%, iodura de sodiu 10%) administrati prin cateterism ureteral sub control cistoscopic Pielografia - explorare morfofuncfionala a rinichilor gi cdilor urinare secundar administrarii unei substante _radioopace hidrosolubile administrata intravenos (odiston 30, 60, 75 %) Urografia = metoda de explorare imagistica a vezicii urinare efectuati prin radiografie simpli vezicala (dupa evacuarea vezicii urinare) sau radiografia vezicii urinare dupa administrarea unei substante de contrast (iodura de sodiu 10-20 %, 200 — 250 ml) administraté cu seringa Guyon pe sonda urinara Nelaton. Cistografia - metodi de explorare a aparatului renal folosind o substanfi de contrast administrata pe cale arteriala, renala Arteriografia renal ar 5.3.5, Explorarile endoscopice © cistoscopia endoscopicd - este o metodai de explorare a aparatului urinar ce permite vizualizarea direct a uretrei si a vezicii urinare; - de regula, inainteaefectuarii tehnicii se va administra un sedativ pacientului; - cistoscopia se poate realiza sub anestezie topica localé la nivelul uretrei, combinatd cu o sedare iv (diazepam); - la pacienfii greu cooperanti se recomanda anestezie locoregionala (rahianestezie sau anestezie generalA). 5.4, BOLILE APARATULUI URINAR 5.4.1, Infecfiile tractului urinar © reprezinta colonizarea cu germeni microbieni a tractului urinar cu sau fra manifestari el ce: © infectia poate fi localizata la nivelul vezicii urinare (cistita), uretrei (uretrita), sau rinichiului (pielonefrita); © inmod normal tractul urinar este steril cu exceptia zonei de vecinitate a meatului urinar; © factorii de rise pentru aparitia infectiilor urinare includ: | | i | | | |~ inabilitate sau incapacitate de golire completa a ve7icii urinare, = imunodepresia, ~ manevrele instrumentale ce vizeazii tractul urinar (cateterizare urinara), = diabet zaharat, sarcina, suferinge neurologice, © infectiile tractutui urinar pot fi: a) necomplicate (apar de regula ta tineri si femei fara alte probleme de sinatate asociate) b) complicate, mai frecvent la birbati, de reguli secundare unei modificari structurale si functionale a aparatului urinar ©) recurente (caracterizate prin alternarea episoadelor simptomatice cu cele asimptomatice). © incidenta infectiilor urinare este mai crescuti la femei, ca urmare a particularititilor anatomice ale aparatului urogenital feminin; © microorganismele cele mai frecvent implicate in infectiile urinare sunt: - Escherichia coli, Staphylococcus saprophyticus, Proteus mirabilis, Klebsiella, Pseudomonas © [a barbafi incidenta infectiilor urinare este mult mai scAzuta si de regula aparitia acestora indicd o modificare structurala sau funcfionala a tractului genitourinar; * _principalul microorganism este Excherichia coli festiri clinice © principalele simptome ce evoc& infectia urinari sunt: polakiuria, disuria, febra, dureri lombare, modificarea aspectului urinii; © infectia urinard este asimptomaticd la 30% dintre bolnavi; © exist anumifi pacienti care asimptomatici fiind au totusi rise crescut de a dezvolta o infectic a tractului urinar si ca urmare necesita efectuarea unui examen de urini: femeile de varsti sexual, gravide, persoane ce au suferit investigatii instrumentale (cistoscopie), cei operati pe caile urinare, purtitorii unei sonde urinare. Investigatii paraclinice ¢ principalul examen paraclinic necesar diagnosticului infect i urinare este examenul de urini cu evidentierea unei bacteriurii semnificative, peste 100 000 bacterii/ml de urind recoltata, !!! Condifii de recoltare corecti a urinii: ~ recoltarea se face din mijlocul jetului urinar din urina de dimineagé la 0 persoand care nu a urinat de céteva ore, dupa toaleta riguroas& a organelor genitale externe; = se recolteaza circa 50 ~ 100 ml de urina dupa eliminarea primilor 10 ~ 12 ml; - recoltarea de urind se poate face si prin punctie suprapubiand, metoda sigura de obtinere a urinii vezicale utilizata in caz.de infectie cu germeni neobignuiti, uretrite; 147= lao persoana ce nu a urinat de cel putin 4 ore, dup& palparea globului vezical si al dezinfectie cu aleool iodat se va face punctia vezicii urinare la 1,5 ~ 2 cm deasupra simfizei pubiene, eu un ac de punetie lombar’; = recoltarea urinii la purtitorul de sonda urinara se va face dup dezinfectia locala, prin punetionarea sondei fn portiunea sa initial; = nusse va recolta urind din punga de drenaj unde bacteriile se multiplica. © analiza urinii se va face imediat dupa recoltare sau dacd acest lucru nu este posibil, proba de urind va fi conservati la 4°C (urina este un bun mediu de cultura si menginerea timp de cditeva ore Ia temperatura camerei duce la multiplicarea germenilor). i Prostatita acuta bacte1 ni > reprezinta colonizarea cu germeni a parenchimului prostatic. PROSTATITA ACUTA PARTICULARITATI | BACTERIANA, - febri cu frisoane = dureri sacrate si perineale Clinic = senzafie de mictiune imperioast - polakiurie u ~ nicturie - disurie - leucocitoz Paraclinic - piurie ~ _hematurie microscopica = germenele poate fi identificat prin urocultura. | | a) misuri generale: repaus la pat, hidratare, —_analgetice, antitermice, antiinflamatori, laxative | ‘Tratament b) masuri specifice | = antibiotice selectate conform antibiogramei | sau pind la sosirea rezultatelor se poate incepe _antibioterapia_ cu. —_Biseptol, cefalosporine, sau fTuorchinolone. Cistita > se defineste ca find un sindrom clinic determinat de infectia mucoasei vezicale (hemoragii, edem, ulcerafii superficiale) foarte frecvent la femei, rara la barbati CISTITA, PARTICULARITATE 148ae Clinic -se manifesta prin: polakiurie, piurie, durere la micfiune; -uneori se poate asocia hematuria terminal; -in mod obisnuit febra lipseste din tabloul clinic al cistitei, aparitia sa putand fi legati de un episod de pielocistita sau pielonefrita datorat refluxului vezico-uretro — renal Paraclinic -sumar de urin cu densitate normal, leucociturie (piurie), hematurie, bacteriurie; -uroculturi pozitive. ‘Tratament 8) masuri generale: = cAldura local’, antialgice, antispastice 'b) masuri specifice ~ antibiotice dupa uroculturd, cu antibiograma = se pot administra: Biseptol, Ampicilina, Acid nalidixic. Pielonefrita acuta > reprezinti infectia a uti a cdilor intrarenale i a parenchimului renal. PIELONEFRITA ACUTA Clinie Paraclinic PARTICULARITATI - debut brutal de la catev ore la cateva zile, caracteristic’ este asocierea febra (39 40°C) cu frison, durere lombara, piurie ~ stare general modificat& - manifestiri digestive asociate (greatd, varsdturi, astenie, ileus paralitic) - oligurie - manifestari cardiovasculare (hipotensiune arteriala, ardie), - leucocitoza, anemie moderatt, VSH crescut; - examenul de urind: piurie, bacteriurie. leucocitara, proteinurie (sub un gram/24 de ore); ~ urocultura urmaté de antibiogramd orienteaz tratamentul antibiotic; = hemocultura se recolteaz4 in plin frison si evidentiaz’ prezenta germenilor cauzali; - exploratile imagistice evidentiazit: a) radiografia renal simpl& arati marirea de volum a Tinichilor si eventuale opacitati (litiaz’ renala sau ureteral) urografia poate decela modificiri ale sistemului pielo-caliceal echografia se_efectueazi de rutind puténd_apre cilindrurie b) 149arenchimul renal, starea de dilatafie a cAilor urinare superioare, prezenta litiazei radiotransparente, - tomografia computerizati si rezonanta magneticd sunt utilizate in stabilirea diagnosticului etiologic si evaluarea modificarilor parenchimului renal - depinde de forma clinica si cea evolutiva ) misuri generale: = repaus la pat 7 ~ 10 zile Tratament ~ _regim alimentar normosodat si normocalorie - glucide si lipide fara restrictii, proteine diminuate in caz de oligurie, retentie azotata | ~ hidratare per os si la nevoie parenteral | = cildura in regiunea lombara | ~ reglarea tranzitului intestinal ») tratament medicamentos - antibioterapie in functie de datele oferite de urocultura cu antibiograma ~ _antitermice, analgetice, ©) tratament chirurgical ~ dezobstructia caii urinare sau eradicarea cauzelor obstructive extraurinare, cel mai frecvent genitale, Particularitatile procesului de nursing Organizarea procesului de nursing se va face respectnd etapele principale: ‘© aprecierea statusului general al pacientului: ~ stabilirea diagnosticului de nursing; ~ planificarea obiectivelor si intocmirea planului de ingrijire; ~ implementarea si aplicarea planului de ingrijire stabilit; ~ evaluarea rezultatelor obtinute. © aprecierea stirii generale a individului se va face {indnd cont de: - prezenta mat festirilor clinice; = identificarea factorilor de rise; - evaluarea stilului de viata, nivelului de igiend si nivelului cunostinfelor pacientului ‘© prin analiza si sinteza datelor objinute asistentul medical va identifica problemele de sindtate ale pacientului stabilind diagnosticul de nursing: a) durere si disconfort legate de infectia si inflamatia uretrei, vezicii urinare, sau a altel structuri a tractului urinar b) cunostinfe insuficiente legat de factorii predispozani ai infectiilor urinare, identificarea si prevenirea recurentelor, terapia farmacologica adeevata © actiunile asistentului medical vizeazi: 1501. diminuarea senzatiei de disconfort si durere prin: administrarea antibioticelor conform indicatiilor medicului; administrarea de antispastice si analgeti aplicarea de caldura local; cresterea aportului hidric per os (vor fi evitate lichidele cu efect iritant asupra vezicii urinare ~ ceai, cafea) si la nevoie parenteral; recomandarea pacientului de a urina frecvent, la 2-3 ore, cu golirea completi a vezicii urinare, astfel reducdndu-se staza urinara si prevenindu-se reinfectia. 2. educafia pacientului in vederea respectarii masurilor de prevenire a infectiilor urinare: ‘menjinerea unui nivel corespunzator de igiena a zonei perineale; micsiuni frecyente in timpul zilei si inaintea orei de culcare pentru a preveni supradistensia vezicii urinare; aport hidrie zilnic de 2-3 litri daca mu exist contraindicatii legate de probleme de sdnatate asociate; recunoasterea semnelor de infecfie urinara si prezentarea in ct mai scurt timp la medic; instruirea pacientului cu privire la recoltarea corect a probelor de urind necesare examenelor de laborator; respectarea tratamentului antibiotic recomandat de catre medic. 5.4.2. Pielonefrita cronicd - se defineste ca fiind infectia bacteriand a pelvisului renal, tubilor uriniferi si a fesutului interstitial, cu localizare uni sau bilateral’; - cauza principal a pielonefitei cronice o reprezinta refluxul vezico-ureteral; - in mod obisnuit pacientul cu picloneftiti cronic& prezint& manifestiri ale infectiei urinare doar in conditiile acuti iei cronice. Manifestiri cli ~ in general manifestarile clinice sunt nespecific oboseali, astenie cefalee sedderea apetitului sete excesiva poliurie sciidere in greutate, 151I : - tabloul clinic poate fi variat de la infecfii urinare cu simptomatologie stearsa sau de tip cistic la manifestii severe in formele ce evolueaz cu soc toxico-septic si oligoanurie pana la sindrom de disfunetie organica multipla. ‘Tratament - stabilirea schemei terapeutice implica a) evaluarea starii de funcjionalitate renala b) evidenticrea prin examene paraclinice a cauzei favorizante (reflux vezicoureteral, obstructic, etc.) ©) izolarea germenilor responsabili (uroculturi, hemoculturi) 4) tratament antibiotic conform antibiogramei €) terapie de echilibrare hidroelectrolitica si acidobazica f) terapie de susfinere vitala in cazurile grave, protezare respiratorie, dializa Evolufia pacientului cu pieloneffita cronica este trenanta si dificila, aproape fara exceptie se i renale cronice. ajunge la stadiul insuficient 5.4.3. Glomerulonefrite acute - glomeruloneffitele acute sunt afectiuni inflamatorii glomerulare de etiologie multipla ce apar pe glomeruli indemni si se manifesta clinic cel mai freevent printr-un sindrom nefritic acut (hematurie, proteinurie, edeme, hipertensiune arterial cu sau fara insuficienfé renal); - din punct de vedere evolutiv se considera ca o nefropatie glomerulard este acuti daca se remite in cel mult 6-12 luni de la debutul acestei = persistenja anomaliilor urinare peste aceastt perioada orienteazi spre 0 cronicizare a glomeruloneffitei a ute; - cea mai freeventi forma a glomeruloneffitelor acute o reprezinté glomerulonefrita acuta difiuza poststreptococica (streptococul ~ hemolitic); ~ glomerulonefrita acutA mai poare fi determinata de alte cauze infectioase (bacterii, virusuri, paraziti) 1w neinfectioase (Iupusul eritematos sistemic, nefropatia cu Ig A), Manifestiri clinice - debutul este adesea brutal cu: ~ hematurie > este de regula macroscopica > poate reprezenta prima sau unica manifestare a unei suferinfe glomerulare acute > nu exist sindrom neffitic acut fird hematurie ~ edemul renal > este alb, moale, pufos si nedureros 152> este expresia hipervolemiei (este dependent de oligoanuria iniial’ gi nu de nivelul proteinuriei) > instalare rapida brutal > regresie spontana dupa vindecarea leziunilor glomerulare ~ hipertensiunea arterial > mecanismul de producere este retentia hidrosalina > se amelioreazai si dispare odata cu regresia leziunilor glomerulare - tulburirile de diurezt > uneori in perioada inifiala poate apdrea oliguria tranzitorie urmare a retentiei de apa si sare > daci boala debuteazi anuric si oliguria persist’, prognosticul este nefavorabil ~ insuficienfa renal > de regula este minima si numai rareori prezinta valori mari necesitnd epurare extrarenal 11! in glomerulonefrita difuza acuta poststreptococici debutul este precedat cu 1 ~ 4 siptamani de o infectie streptocociea localiza i cel mai adesea la nivelul ractului respirator superior (amigdalite, laringite, bronsite), cutanat (erizipel, impetigo), reumatism articular acut. ratament - principalele obiective ale tratamentului sunt. a) prezervarea functiei renale si tratarea prompt a complicatiilor aparute. - daca se suspecteaza existenta unei infectii streptococice se indica antibioterapie (Penicilina); - repausul la pat este incurajat pe toaté durata fazei acute pan’ cand aspectul urinii se limpezeste, valorile serice ale ureei si creatininei se normalizeaza, hipertensiunea arteriala se remite; - aspectul urinii poate fi folosit ea si ghid al stabilirii duratei repausului la pat, deoarece activitatea excesiva poate accentua proteinuria si hematuria; ~ dicta hipoproteica se indica atunci cdnd apar insuficiena renald si retentia azotati; - dicta hiposodata este indicat cand pacientul prezinta hipertensiune, edeme si insuficient& cardi congestiva; = carbohidratii sunt folositi ca principala sursi de energie, asigurind reducerea catabolismului proteic; - administrarea de fluide se va face in fumctie de statusul volemic al pacientului, apreciat prin efectuarea zilnicd a bilantului hidrie intrari~ iesiri; - in condifiile unui tratament corespunzator diureza se restabileste Ia 1 — 2 siptimani dupa aparitia primelor simptome; | _ = edemut si hipertensiunea arteriala se remit progresiv in concordant cu leziunile glomerulare; 153- proteinuria 5i hematuria pot persista edteva luni; - principalele complicatii ce pot apirea includ: > encefalopatia hipertensiva > insuficienfa cardiacd congestiva > edemu! pulmonar ; - in cazul glomerulonefritelor rapid progresive se iau in considerafie si alte atitudini terapeutice: > corticoterapia, plasmofereza, epurarea extrarenal, - rolul asistentului medical intervine in principal in educarea pacientului cu privire la atitudinea pe care acesta va trebui si o adopte dupa aparitia glomeruloneffitei acute: > vom explica pacientului necesitatea misurarii repetate a tensiunii arteriale si a recoltarii urmatoarelor analize: proteinurie, nivel serie al ureei gi creatinin. > vom invafa pacientul s8 se prezinte la medic ori de céte ori apar simptome ce indicd o accentuare a disfunctiei renale (oboseal, grejuri si varsituri, diminuarea eliminirii de rina); - orice infectie va fi tratata prompt. 5.4.4, Insuficienta renal acuta reprezinté scdderea bruscd, severd, aproape completa si potential reversibila a functiilor renale, asociata cu imposibilitatea menfinerii homeostaziei proceselor metabolice dependente de aceste functii, + insuficienja renal acuti se produce pe rinichi ce prezentau anterior o activitate functional nealterata si are ca principal manifestare clinica aparitia oligoanuriei; - cauzele insuficientei renale acute pot fi clasificate astfel: a) prerenale > hipovolemia (hemoragie, deshidratare) > ischemia (interventii chirurgicale pe aorta sau vasele renale) > socul septic b) renale > necroza tubulard acuta prin mecanism ischemic > agenti nefrotoxici (aminoglicozide, agenti chimici — tetraclorura de carbon, metale - Hg). > glomeruloneffite acute > pielonefrite acute ©) postrenale > obstructii ale tractului urinar: calculi, tumori, hipertrofia prostate, strictur ~ se descriu 3 faze clinice ale insuficientei renale acute: 154a)_perioada de oligurie ~ volumul de urina este cuprins intre 400 — 600 ml pe 24 de ore = se constati 0 crestere a concentratiei serice a elementelor eliminate de obicei pe cale cid uric, K’, Mg”) ~ dureaz aproximativ 10 zile. renali (uree, creatinina, b) perioada de diureza = se constati cresterea progresiva a diurezei ceea ce indie recuperarea filtritii glomenulare = desi volumul de urind poate atinge nivelul normal, testele de laborator indica inci semne de disfunefie renal ©) perioada de recuperare - testele de laborator evidentiaza imbunditifirea functiei renale ~ poate dura 3 ~ 12 luni, Manifestiri clinice stalarea insuficientei renale acute perturba funetionarea normala a mecanismelor reglatorii renale cu consecinte asupra functionirii intregului organism pe ansamblu; ~ se constati alterarea starii generale a organismului cu: v manifestari digestive: greturi, varsaturi, diaree 7) manifestari cutanate: tegumente si mucoase palide, uscate secundar deshidratir v manifestari respiratorii: dispnee moderat in caz de acidoza v ‘manifestiri neuropsihice: astenie fizica si psihicd, dureri si crampe musculare, fasciculatii musculare, hiperreflectivitate osteotendinoasd > manifestari urinar ligoanuria - examenele de laborator evidentiaza: a) retentie azotata ~ este elementul caracteristic pentru insuficienfa renal acuta = nu exist o relatie direct4 intre nivelul retentiei azotate si gravitatea manifestarilor clinice ~ retentia azotaté depinde nu numai de suprimarea functiei renale cat si de intensitatea catabolismutui proteic. b) tulburari hidroclectrolitice ~ hiperhidratare celular = hiperpotasemia (hiperpotasemia mai mare de 6 ~7 mEq/ 1 reprezint& unul din clementele majore pentru instituirea dializei extracorporeale) ~ hiponatremia ~ produsa prin hemodilutie ~ hipocloremia —apare in special la cei en varsituri abundente,©) tulburarile de echilibru acidobazic - acidoza metabolica — apare prin lipsa de excretie a ionilor de hidrogen, catabolism azotat crescut si pierderi digestive (sciderea pH — ului sanguin sub 7 este incompatibila cu viata). Tratament - data fiind complexitatea etiopatogenica a insuficienfei renale acute tratamentul adecvat presupune determinarea formei de insuficiengi renal’ acuta si stabilirea stadiului evolutiv; - obiectivele tratamentului sunt: 1. prevenirea si inkiturarea cauzelor ce inijiaza sau mentin insuficienta renal acuta 2. restabilirea si imbunatatirea funcfiei renale 3. reechilibrarea hidroelectroliticd, metabolicd, energetica 4, prevenirea si combaterea complicatiilor. 1. prevenirea si inldturarea cauzelor ce inifiaza sau mentin insuficienta renaldé acute > cauzele postrenale pot fi eliminate prin indepirtarea chirurgicala a obstacolului sau asigurarca drenajului urinar (sonde vezicale, sonde ureterale, nefrostomie per cutanata) > cauzele prerenale rispunzitoare de instalarea ischemiei ca mecanism patogenic al insuficienjei renale acute pot fi prevenite si corectate prin asigurarea unui debit cardiac optim: - corectarea_hipovolemi prin administrarea de singe sau produse de snge, solutii perfuzabile, coloide sau cristaloide = imbunatafirea contractilitayii_miocardice prin folosirea de substanje inotrop pozitive (dopamina, dobutamina) = reducerea rezistenfei vasculare periferice prin folosirea substanfelor vasodilatatoarii (nitroglicerina, nitroprusiat de sodiu). > se vor evita medicamentele cu actiune nefrotoxicd (antibiotice, chimioterapice, substan{e de contrast) in special la pacientii cu suferinte renale preexistente; > tratamentul focarelor septice cu potential de generalizare prin drenaj chirurgical si antibioterapie intita dupa antibiograma; > neutralizarea si indepiirtarea substantelor toxice exogene prin spilaturi gastrice repelate, administrarea de antidot, diureza osmotic purgative; > alcalinizarea urinii in cazul hemolizelor acute posttransfuzionale sau intoxicatiilor exogene in vederea impiedicarii precipitarii la nivelul tubilor renali a hemoglobinei sau toxicului (sulfamide, etilenglicol). 2. restabilirea si imbundtatirea functiei renale 156 iii ea i ' i i i i ;sive a filtratului glomerular dupa ameliorarea fluxului sanguin renal si optimizarea circulatici intrarenale se constata diminuarea modificdrilor patologice, morfologice ale nefronilor si restabilirea functionalitati renale; > cu acest scop se administreazd diuretice: furosemid, manitol. 3. reechilibrarea hidroelectrolitica, metabolicd, energeticé > echilibrul hidric presupune un bilanf strict al aportului in conditile imposibilitifi climinarii renale de apa si electroliti: > in stabilirea bilanqului hidric se va fine seama de: ~ apa endogen’, in mod normal evaluata la 300ml/24 ore dar care poate creste in starile hipercatabolice pani la 1 500 — 1 700 ml/24 ore; - pierderile prin: ~ perspiratie insensibila (15 ml/kg corp) ~extrarenale (virsaturi, drenaje, aspiratii, fistule) -diureza (daca exist) ~febra aproximativ 500ml/24ore pentru fiecare grad ce depageste temperatura de 37°C, dar trebuie finut cont de efectul antipiretic al ureei > in forma anuricd a insuficientei renale acute aportul mediu de lichide se limiteazi la aproximatiy 600ml/24 ore; aportul de electrolifi va fi strict supravegheat prin aprecierea necesarului sia pierderilor: ~ hiponatremia necesita tratament lichidian judicios conform bilantului; ~ hiperkaliemia va fi corectata in cazutile severe prin dializa peritonealit si hemodializa. ® acidoza metabolic’ datorata catabolismului proteic necesita administrarea de bicarbonat de sodiu 8,4%; aportul caloric la bolnavul critie cu insuficienta renala acuta este de 30 ~ 40 keallkg corp/zi necesar diminuatrii catabolismului proteic. 4. prevenirea si combaterea complicatiilor > aparitia insuficienfei renale acute detrmini tulburari majore ale homeostaziei organismului cu potental crescut de aparitie a complicatiilor, mai rapid la pacientii hipercatabolici si mai lent la cei nonoligurici cu functie renala reziduala; > complicatiile infectioase: ~ Teprezinta cea mai freeventa cauza de deces in insuficienfa renala acuta; 157~ cel mai des intalnite sunt pneumonia, infectiile tractului urinar, infectiile cateterelor, sunturilor,fistulelor arteriovenoase; ~ misurile profilactice includ: ~ depistarea tuturor focarelor septice prin examene radiologice, echografice, C.T. ~ respectarea riguroasii a masurilor de asepsie si antisepsie la nivelul locurilor de punctie, cateterelor, sunturilor, fistulelor arteriovenoase ~ evitarea cateterizarii uretreale daca nu este absolut necesar. Particularitatile procesului de nursing = asistentul medical are un rol deosebit de important in ingrijirea pacientului cu insuficien(’ renal acuta: ‘© identifica suferinta primard a pacientului ce a dus la aparitia insuficientei renale acute prin anamnezi, colectarea datelor; ‘* monitorizeaza pacientul in vederea identificarii potentialelor complicatii; © partis © apreciaza progresul pacientului si rispunsul acestuia la tratament; ipa la instituirea tratamentului de urgenfé al dezechilibrelor hidroelectelitice; © asigura suport fizic, emotional si psihologi - dezechilibrul hidroelectrolitic poate reprezenta 0 condiie amenintatoare de viata sitocmai de aceea implicarea asistentului medical in stabilirea bilantului hidric intrari — iesiri este foarte pretios; ~ respectarea misurilor de asepsie si antisepsie este absolut necesara in mod particular la pacienfii cu sufering’ renal; - ingrijirea si protejarea tegumentelor reprezinti un aspect important al interventiei asistentului medical in ingrijirea unui pacient cu insuficient& renal& acuta care de regula prezinta semne de deshidratare sau edeme (masajul punetelor de spr . schimbarea pozifiei pacientului la intervale regulate, toaleta locald si general a pacientului).. 5.4.5. Insuficienta renala cronicd © insuficienta renal cronica este stadiul final al disfunctiei renale si reprezinta deteriorarea progresiva si ireversibil a func} i rinichiului cu alterarea homeostaziei metabolice si hidroelectlitice a organismului si instalarea uremiei (sindrom caracterizat prin crestetea cantitifii de uree si alfi produsi azotati ); © cauzele insuficienfei renale cronice pot fi: ~ glomeruloneftita cronicé ~ pieloneftita cronica - _ hipertensiunea arterial necontrolata 158[ + leziuni ereditare (rinichi polichistic) ~ _afectiuni vasculare - obstructii ale tractului urinar - _afectiuni renale secundare unei boli sistemice (diabet zaharat) - infect ~ medicamente nefrotoxice. © dializa si transplantul renal se impun ca mésuri necesare pentru mentinerea viefii in ingrijirea unui pacient cu insuficienf’ renalé cronic’. Manifestiri cli e © uncori instalarea insuficienfei renale cronice este brusc’, dar de regula pacientii prezinta unul sau mai multe simptome: ~ oboseala si astenie | - cefalee ~ stare general alteratai ~ manifestari gastrointestinale - anorexie, greturi, varstturi, diaree ~ tendingé la singerare - confuzie mintala = reducerea secrefiei salivare - sete gust metalic i guri ~ diminuarea simfului olfactiv si gustativ; © instituirea precoce a tratamentului poate ameliora simptomatologia, astfel aceasta se accentueazi si se amplificd deoarece disfunctia renali are repercursiuni asupra bunei functionari a intregului organism; © progresiv pacientul devine din ce in ce mai putin cooperant, este dispneic gi prezint manifestiri neurologice: coma, convulsii, spasm muscular; * in absenta tratamentului adeevat prognosticul este rezervat. ‘Tratament © principalul obiectiv terapeutic in ingrijirea unui pacient cu insuficienf& renali cronic& este prezervarea functiei renale si mentinerea homeostaziei mediului intern al organismului un timp cdt mai indelungat; © vor fi identificati factorii ctiologici si cei reversibili (de exemplu obstructia) yor fi tratatis I © deteriorarea functiei renale implicd modificari ale regimului alimentar, vizind controlul | aportului proteic, lichidian (bilangul hidric intrari — iesiri), de sodiu (bilangul de sodiu intrati iesiri), restrietie de K*; 159restrictiile proteice se impun deoarece urea, creatinina, acidul uric si acizii organici ce rezulti din catabolismul proteic, se vor acumula rapid in sange, in conditiile disfunctiei renale (scade eliminarea lor renal); se recomandi proteine cu valoare biologic’ crescuté ce contin aminoacizii esentiali (produse lactate, oud, came); aportul de lichide permis este de 500 ~600 ml mai mult fati de diureza pe 24 ore; aportul de sodiu si de potasiu va fi determinat in raport de concentrafia acestor electroliti in singe si in uring; este necesar un supliment de vitamine deoarece dieta hipoproteicd nu asiguri necesarul de vitamine al organismului; hipertensiunea arterial va fi corectati prin controlul volumului intravascular gi administrarea de medicamente antihipertensive; acidoza metabolic poate impune administrarea de bicarbonat de sodiu 8,4% sau instituirea dializei; aparitia manifestarilor neurologice impune in cazul convulsiilor administrarea de Diazepam sau Fenitoin; aparifia anemiei impune administrarea eritropoietinei recombinate (Epogen); disfunctia renala cronica impune utilizarea unor metode de epurare extrarenal 1. epurare extracorporeal’: = hemodializa = hemofiltrarea (arteriovenoasi, venovenoasi) ~ ultrafiltrarea secventiali - hemodiafiltrarea 2. epurare intracorporeala 160 - dializa peritoneala - dializa intestinala. hemodializa este 0 metoda de epurare extracorporeala prin care se indeparteazi toxinele din singele uremic si se restabileste echilibrul hidroelectrolitie si acidobazic, dar nu sunt asigurate functiile endocrine si metabolice ale rinichiului normal; hemodializa consti in punerea in contact in afara organismului prin intermediul unei membrane semipermeabile a sngelui uremic cu 0 solutie apoasa de electro! plasmei (solufia de dializa); singele pacientului extras prin introducerea unui cateter special de hemodializa intr-o vend centrala ajunge printr-un sistem tubular la nivelul dializorului si apoi se intoarce la pacient; ca4, monitorizarea complicatiilor ~ peritonita, - sdngerari, - dispnee, - dureri abdominale, - constipatie. Particularititile procesului de nursing in insuficienta cronicd * pacientul cu insuficient& renal cronici necesiti ingrijiri speciale din partea asistentului medical, ingrijiri ce vor fi planificate in functie de diagnosticul de nursing stabilit. 1. Diagnostic de nursing: > exces de lichide si dezechilibru electrolitic legat de scdderea diurezei gi restrictiile regimului alimentar OBIECTIV INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL © mentinerea batantei hidroeleetrolitice 1. aprecierea statusului hidroelectrolitic: ~ nivelul seric al electrolitilor - modificari zilnice ale greutatii corporale ~ _ precizarea aportului si pierderilor de lichide - identificarea pliului cutanat persistent sau a edemelor - monitorizarea tensiunii arteriale, pulsului, freevenfei respirator 2. identificarea aportului de lichide: - medicatie - alimente - perfuzii folosite ca vehicul pentru administrarea unor medicamente (antibiotice de exemplu) - lichide administrate per os odati cu medicamentele. 3. vom explica pacientului si aparfinatorilor acestuia importanta restrictiilor lichidiene i alimentare. 2, Diagnostie de nursing. > alterarea nuttitiei (mai Putin decat necesarul) legati de anorexie, disconfort gastro-intestinal OBIECTIV INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL, 162> aprecierea statusului nutritional (greutate, indltime, date de laborator) > aprecierea profilului nutritional al pacientului (istoric, © asigurarea unui preferinte, restrictii) aport nutritional | > identificareafactorilor ce contribuie a _alterarea adeevat aportului nutritional: ~ anorexie ~ greturi, vars ~ depresie ~~ stomatita ~ Tipsi de infelegere a regimului alimentar > ne vom asigura regimul alimentar se regisesc micar unul sau mai multe alimente preferate > incurajim consumul alimentelor ce contin proteine cu valoare biologica crescuta (oui, lactate, carne) > stabilim schema terapeuticd astfel incdt administrarea medicamentelor si nu se facd chiar inaintea meselor ® vom da pacientului o lista scrisi cu medicamentele ce sunt recomandate sau contraindicate > im igiena orala > cantirim pacientul zilnic > apreciem eficacitatea masurilor instituite urmarind aparitia edemetor, nivelul serie al albuminelor 3. Diagnostic de nursing > lips de cunostinfe legata de conditia gi regimul terapeutic al pacientului cu insuficienta renal cronict 7 OBIECTIV __INTERVENTHLE ASISTENTULUI MEDICAL > vom explica pacientului © cresterea nivelului = cauzele suferinfei renale de cunoastere si ~ _efectele suferinfei renale intelegere a ~ legatura dintre restrictia alimentara gi lichidiana particularititilor si afectarea renal pacientului cu ~ _alternativele terapeutice de substitutie a functiei insuficienta renal renale: hemodializa, dializa peritoneal, cronica transplant renal | * vom adapta limbajul folosit la nivelul de infelegere al pacientului, - = 4. Diagnostic de nursing: > perturbarea stimei de sine legati de gravitatea suferinfei renale si pierderea independentei OBIECTIV |___INTERVENTIILE ASISTENTULUI MEDICAL > __aprecierea rispunsului pacientului si familici acestuia | 163fala de suferinta renala si modalitatile terapeutice propuse; © imbunatitirea | > —— aprecierea relatiilor dintre pacient si membrii familiet sentimentului de sale; autoapreciere | > — aprecierea capacititii de adaptare a pacientului si familici acestuia; > yom imeuraja pacientul si membrii familie’ acestuia si infeleaga si s& accepte schimbitrile legate de stilul de viata, regimul —alimentar, ocupaiile, rolul social, gradul de independent; > — vom prezenta realist si onest pacientului si aparfinitorilor acestuia alternativele terapeutice. INTREBARI . Colica renal simpla din litiaza renal necomplicata se insoteste de: hematurie oe piurie c. febra. . Poliuria reprezinta: cresterea cantitifii de urind emisa pe 24 de ore = cresterea numarului de mictiuni in 24 de ore cresterea numirului de mictiuni in timpul no} 3. Retentia de urind poate aparea in: accident vascular cerebral se stricturi uretrale ¢. traumatisme renale 4, Retentia de urina a. este o urgent’ urologii b, mu necesita montarea sondei urinare in primele 24 de ore ¢. poate duce la instalarea stirii de soc 5. Oliguria reprezinti scziderea volumului de urind eliminat in 24 de ore sub: a, 1 000ml b. 500 ml c. 100ml, 164