Exercitii Fizice in Tratamentul Reumatismului Articular - Vasile Constantin PDF

VASILE CORSTANTIN EXERCITILE FIZICE IN TRATAMENTUL REUMATISMULU! ARTICULAR b EDITURA SPORT-TURISM Duowrosti, 1289,vr f= Coordonator al serici CUPRINS uVACANTA SI SANATATE" Prof. dr. GHEORGHE MOGOS INTRODUCERE Z DESPRE BOLILE REUMATISMALE « A, Factor tismaie . B. Clasificarea bolilor reumatismale . 11 B.1 Boli reumstismale articulare si viscerale cu caracter inflamator si etiologie necunoscuté . uw B.2 Boli reumatismale articalare cu etiologici ai bolilor reuma- caracter degenerativ 8 Ba Bolt reumatismale abarticularé 23 TRAYAMENTUL BOLILOR REUMATIS- MALE ee A, ‘Tratamentul igienic tb B Tratamentul dietetic Dol C. Tratamentul medicanientos 29 D. Tratamentul balnear a ¢ E, Tratamentul ortopedic fol 33 F. Tratamentul eharargical 3 G, Tratamentul prin agenti fizici 1! 34 SRATAMENTUL PRIN CULTURA FIZICA MEDICALA 38 ISBN 973-41.0019-X A. Indicatii metodico-organizatorice . 38 MASAJUL fate A. Ffectele si indicatiile masajelut 8 Bi Manevvele masaiului at €.Tehaica masajului ss: 0 GIMNASTICA MEDICALA . st Coperta : Andiei Gh. Dan A M site folosite tn ginmnastica mes Desene : Gh. Burlacu * Hors 4 he rrPROGRAME DE GIMNASTICA MEDICALA A. Brereitii de gimnasticd medical’ indicate tn tratamentul poliartritel cronice evolutive... B. Exercitit de gimnasticd’ medicalé indicate fn tratamentul spondilitel anchilozante (SA)... ys BA Exercifii de gimnastica " pentra Spondilita anchilozants " inei- pinta B.2 Exercitit de gimnastica indieate pentru faza a TI-a a spondilitel ilozante an E de gimnastics medical indicate in tratamentul spondilozei CA Exercitit de gimnastied pentru spondilora cervicali. C2 Exercitii de gimnastica’ pent spondiloza dorsolombars D. Bxercitii de gimnastici medical’ indicate tn tratamentul artrozelor membrelor inferioare Da Exercitii de gimnasticd’ pentri artroza goldului D2 Exercifii de gimnasticd’ pentru artroza_genunchiulut DB Exercitii de gimnastic’ pentru artroza label piciorului . Exercitii de gimnasticd medical indicate fn tratamentul reumatisma- Qui abarticular . E.l Exereitii de gimnastict pentru periartrita scapulo-humerali E2 Exercijit de gimnasticd pentru lombosciatice . ee ALTI FACTORI At CULTURII FIZICE ME- DICALE FOLOSITL IN| TRATAMENTUL REUMATISMULUT ‘A. Migearea aplicatt B. Terapia ocupationali ©. Jocurile si turismut BIBLIOGRAFIE . a 6 n 18 100 18 120 131 150 151 163 12 179 181 193 207 208 24 213 22 INTRODUCERE Incii din cele mai vechi timpuri, omenirea sia dat seama de efectele pozitive ale exercifiulué fizic asupra organismulul, Exist dovezi cai popoarele vechi — egiptenii, chi nezit, indienii, evreii si altele — foloseau in mod’ empiric’ manevrele de masaj si_gim- nasticd, insofindu-le de obicei cu descintece si gesturi magice. O data cu evolufia ctvilizatiei st culturit fiectrui popor se dezvolta stiingele si medi- cina, iar procedecle de masaj si exercitiile fizice devin metode profilactice si terapeu- ‘ice de sine staitditoare. In antichitate, la greci si romani, cultura fizicti cunoaste’ cea mai mare. dezvoltare. ‘Sparta si Atena aveau legi foarte riguroase in ce priveste formarea si educarea fiect rui membru al situ, in cadrul cdrora practicarea exercifiilor fizice ocupa un loc de seard. Celebrii medici greet Herodicus din Lenti- nii, Hipocrat, Antilus si alfii au adus 0 mare contributie la dezvoltarea gimnasticié ca metodii terapeuticd, Privitor la exercifitle zice, ei au dat indicatii precise asupra mo- dului de practicare in cazul unor boli (inimd, plémini, nutrifie st altele).Medicii romani Celsius, Claudius si Gale- nus au pus bazele stiintifice ale gimnasticii medicale, aplicind-o atit terapeutic (in para- lizii, boli cronice ete.), cit si profilactic (gimnastica igienicd), Constatind efectele bune ale exercifiilor fizice asupra sinatipi: sportivilor, medicii st ‘antrenorii au faicut o serie de studi si ce cetiri experimentale privind influenta efortului fizie asupra organismului, In fara noastra, dr. C. Istrate publica in 18791880 lucrarea ,Consideratiuni asupra necesitagii gimnasticit din punct de vedere igienie si social", care cuprinde prefioase in- formatii istorice’ si o analizit a proprietipilor igienice si terapeutice ale exercititlor fizice. Dr. Felix si Prof. Atanasiu s-au ocupat de aspectele profilactice si terapeutice ale exercitiului fizic, socotind necesare infiintarea si organizarea unui inviitiimint superior capabil sti pregiiteaset cadre corespunziitoare aplictirii gimnasticit in coal’ st spitale. Prof. dr, Adrian N. loneseu a desfigurat © asiduét si bogatii activitate pentru promo- varea culturii fizice medicale ca metodd terapeuticd, pentru dezvoltarea refelei de ser- vieli si cabinete ale C.F.M,, pentru formarea unui mare numéir de speciatisti. Culturii fizice medicale i s-a rezervat un loe de sean in terapeutica diferitelor boli ; S-a creat 0 refea de centre de cultural fizict ‘medicala in orasele importante si s-au or- ganizat servicii de C.F.M. in statiuni balneo- climater Prin, miisurile de ordin medical, se urmé reste aplicarea tuturor posibilitdfilor sani tare si igienice de a preveni boala, de a 6 mR _ depista bolnavii intr-un stadiu cit mat precoce al bolit, d2 a-t trata gi a-i urmiri dupa rindecare, in sfirsit, de a-i recupera functio~ nal. Dezvoltarea misclirli de culturdt fizied, in general, si de culturd fizict medical’, in spe~ cial, a dus la cuprinderea unei mase de oa- meni ai muncii tot mai largi care se bucurd de Binefacerile exercitiului fizie, folosit cu scop recreativ sau de reeducare junctionali, In reumatologie, cultura fiziet medicalii constituie un factor de seami, in special in terapeutica afectiunilor reumatismale ale aparatului de susfinere. Numérul mare de bolnavi de reumatism a impus 0 adevératd lupti antireumatict, ceea ce presupune maisuri ne numai de or din medical, ei si cu caracter economico-social. Masurile economico-sociale trebuie s urmireaseiét eliminarea factorilor reumato- geni, si imbunitdtiren conditiilor de viatd ale eelor ce muncese. Luecrarea vine in ajutorul specialistilor din domeniul culturii fizice medieale si con tuie un indrwmar de bazd pentru dolnavit reumatici, adunind la un loc cele mai importante ‘afectiuni reumatice articulare si abarticulare care impun instituirea tratamentului. prin cultura fizied medical’,DESPRE BOLILE REUMATISMALE ilé reumatismale, in sens larg, forieaz’ ip relativ eterogen de afectiuni cu lo- ‘in primul rind la aparatele locomotor. si cardiovascular, ca urmare a unor leziuni caracteristice mezemchimale, Preeventa acestor boli, precum si imposibilitatea vindec3- rii_complete (in majoritatea afectiunilor evolufia este progresiva si duce la leziuni ireparabile) fac ca. aceste entitdti si fie con- siderate ca boli sociale, impotriva cirora s¢ duce o intensi lupta profilacticé gi terapeutic A. Factorii etiologict ai bolllor reumatismale In etiologia bolilor reumatismiale sint re- cunoscui atit factorii exogeni, proveniti din mediul inconjurator, cit si factorii endogeni, legati de terenul pe care se dezvolt& boala, aceasta find un rezultat al interactiunil celor dou categorii de factori cunoscuji (existind si afectiuni reumatismale importante a cAror etidlogie nu este inc& edifi- 4, Dintre cauzele-externe ale produc bolilor reumatismale amintim a)“Infecfiile produse de : Bacterii (bricele, -gonococi, " pneumo- coci, streptococi, stafilococi ete.) — Rickettsii ; — Virusuri ; Ciuperci } Paraziti- Toate acestea pot interveni in producerea unor afectiuni reumatice. b) Intoxicafiile alimentare, medicamentoase si profesionale pot avea o actiune de tip reumatismal asupra sistemului osteo-articular, atit direct, cit si indirect, prin inter~ medivl sistemtului nervos. ©) Tratmatismele constituie 0 cauz important in instalarea unei afeciiuni reumatismale, fie sub forma unui traumatism puternic gi unic, fie sub forma microtra ‘matismelor repetate. 4) Carenfele alimentare pot influenja’sistemul osteo-articular, atit indirect prin diminuarea rezistenfei generale a organismului, prin producerea uitel. insuficienje muscu- Jare cu tulburviri statice consecutive si prin atingerea sistemului endocrin, eft si printr-o tulburare a metabolismului fosfo-caléic ©) Factorii climatici sint foarte impor tanti in producerea si evolujia reumatismulut, Legitura dintre climat si manife rile reumatismului reiese in mod clar si din 9repartifia geograficd si variatiile sezonlere ale acestor afectiuni. f) Condifiile de viati si muned, printre care umiditatea, raceala, curentii de aer, imbrickmintea neigienicd, locuinjele ins Jubre, alimentatia insuficienti, influenteaz’ in mare misura aparitia si evolutia bolilor reumatismale, 2, Cauzele interne (sau factorii etiologi endogeni) sint : a) Zestrea geneticii, Ereditatea si constitu. fia fizicd creeazi 1a anumite persoane pr dispozitie 1a boli reumatismale. b) Sistemul endocrin, prin rolul sau de regulator al celor mai importante procese fisulare, constituie una din componentele principale ale terenului individual, Este deci firesc ca deviatiile sale functionale sa fie invocate in geneza_afectiunilor reumatismale. Un exemplu il constituie tulburarile hormonale gonadice care afecteaz’ cartila- giul articular lipsindu-1 de actiunea lor pro- tectoare, simptomatologia debutind mai ales la menopauza, o dat& cu unele tulburari me- tabolice, marcate de o tendinté a cresterit colesterolemiei ©) Virsta este deci un factor important pentru produccrea reumatismului, Procesul de dezvoltare filogenetic si influentele externe modifica terenul individual in decursul vietii, Aceasti modalitate particulara de reactie face ca fiecare virsta sa fie receptiv’ la anumite forme de reumatism. 4) Sexul imprimind anumite particulari- t8{i terenului individual influenteazi si el forma manifestirilor reumatismale. 10 e) Tulburtrile statice dau modificdri al raporturilor normale dintte difetitele sage mente ale scheletului, avind ca rezultat 0 ropartizare anormala a presiunilor si tracti. unilor exercitate asupra lor. Acestea duc la © wnura care favorizeazd dezvoltarea Ulteri. cara a unui proces reumatic. Asemenca ano. malii (picior plat, genu-varum gi genu-valgum, cifozi, scolioz’, lordoza) sint tn parte congenitale, in parte debindite prin traumatism, atitudini vicioase impuse de anumite profesii sau slabiciune musculara ete. f) Tulburdirile de irigatie sint reprezentate fie prin procese de necrozi arterial’ ischemica, fie de tip venos, - Antre toti acesti factori endogeni bileste 0 adevirati. reactie in’ lant. Tot creeazi conditii defavorabile | functioniri normale @ articulatiilor, accelerind uzura fiziologic& a cartilagiului, asociindu-se uneori. cu manifestari reumatice la distanta. B. Clastficarea bolilor reumatismale Clasificdrile foarte variate, simptomatolo- Bia diferita fae ca tabloul clinic al diferite- Jor afectiuni si varieze mai mult sau mai Putin in descrierea fiecirui autor. Clasi carea americana cuprinde reumatisme infl matorli, degenerative si colagenoze. Ameri- canii dezvoltind pe aceasté linie cercetar supraspecializate se indeparteazi de prac- fica clinicilor, ajungind la imunologie pura. 4 PeScoala francezi evidentiazi suferintele osoase, articulare gi abarticulare, elaborind clasificere ce contine aproape 300 de boli, Cea mai aproape de obiectul lucrdrii de fata este clasificarea Academiei Romane de Sti- infe in care se disting doud mari entitati bolile reumatismale si manifestiri de tip reumatic in alte voli, conform tabloului de mai sus. Jn continuare, vom descrie succint principalele boli reumatismale pentru care, in lucrarea de faz, se dau indicatii precise de gimnastica medicala, Bt, BOLI REUMATISMALE ARTICULARE $1 VISGERALE CU CARACTER INFLAMATOR §1 ETIOLOGIE NECUNOSCUTA a) Poliartrita cronic& evolutiva (PCE) este © poliartriti predominant perifericd, sime- tricd, extensiva, deformanta si anchilozanta, evoluind cu exacerbari si remisiuni, inso- tité de anemie, scidere ponderala si VSH ac- celerata, rezultat al actiunii unui complex de factori genetici metabolici si imunologici. Boala apare mai frecvent 1a femei decit la birbafi, raportul fiind de 3/1, Boala se insta Jeaz& insidios, cu manifestari discrete de tip artralgic, primele artrite viu dureroase apar la mfini, cu tumefieri fusiforme i cu redoare maxima dimineata. Se localizeazi cu predilectie la articulatiile metacarpofalangiene, articulatiile interfalangiene proximale (cele distale sint caracteristice in artroze), in 14 special la degetele al -lea gi al II-lea, articulatia pumnulul. Au caracter simetric de la inceput sau dupa citeva luni de evolutie. Apar_concomitent, la picior, artrite metatarsofalangiene. Se produc modificiri vaso- motorli locale : temperatura, hiperhidroz clanozi. Este poliartriti inflamatorie cronict cu tumefieri proliferative, lichid sinovial, edem, itarea migcarilor dintre care in special extensia; de asemenea este deformanta tn atitudinea antalgic’ Iwata de bolnav (arma de aparare fa\i de durerea care este trezit& de migcare), cu devierea cubital a degetelor. In acest caz, flexorii prezint& un grad mai accentuat de contractura si unul mai redus de atrofie fata de extensori, cu defor- mare in ,dos de cémila* — tumefierea dor- sali a pumnulul — scobitur& corespunzind metacarpului, la care contribuie si atrofia interososilor, ‘tumefierea articulatiilor metacarpofalangiene. Este anchilozanté fara s& se produc 0 anchilozi osoasa autentic’, Aspectul exterior al articulatiei este adesea neuniform, deoarece la ingrosarea par- filor moi se adaug’ cresterea lichidului in- traarticular gi hipertrofiaextremitatilor osoase. Ele att, de asemenea, la bazi dislo- cri articulare de diferite grade, care se traduc in cele din urmé prin atitudini vi oase sau subluxatii, find astfol si distructive, interesind osul, cartilajul si ligamen- tele. Este de semnalat faptul cA mult timp sint crufate articulatiile coxofemurale, sa- croiliace i intervertebrale aCa manifestiri extraarticulare se produc nodozitati pe fata postorioard a antebratului, tendinosinovite, adenopatii, subfebrili- titi, slabire, paloare, anorexie. -" - Desi .etiologia ramine necunoscuta, PCE este considerati in prezent o afectiune imu- nologica cu autofatretinere — cauzat& poate printr-o agresiune viro-toxicéi sau .consecti- tiva unui defect genetic Prognosticul acestei boli depinde de instituirea cit mai timpurie a unui tratament adeevat stadiului bolii, particularitatilor clinice si biologice ale bolnavului, oft si pe severentei si asiduitatii cu care va fi administrat de-a lungul timpului. b) Spondilita anchilozant& (peivispondilita anchilozanta, spondilita anchilopoeticd sau boala Behtereew-Marie-Striimpell) este o afectiume inflamator proliferativa, cronici, ‘progresiva, cui tendinta anchilozantA a coloanei vertebrale, de origine necunoscut’, dar avind un substrat genetic si imunitar,” pre- dominanta la birbatul tinir (raportul bar- bafi—femei 9/1), cu debut 1a articulatiile sacro-iliace si cu extindere de la coloana Jombara la cea cervical. Debutul boli este necaracteristic, prin dureri lombare si scia- talgii (Fira legiturd cu efortul), cu intensi- ficare nocturna si redoare matinal prelungiti. Sciatica poate aparea in bascul’ (alternind de la 0 parte la alta) si cu semnul Laseque negativ (clongatia sclaticului). Poate debuta, si printr-o artrita perifericd in or- dinea frecventei : articulatia coxofemuralé, genunchi, umeri, tibiotorsine. Se mai re- marci “talalgii si interesarea articulatiilor costoverteb: 16 In perioade de stare se produce anchilozd ascendent& a rahisuluj, total in cifiva: ani Algiile coloanei vertebrale au un caracter progresiv si ascendent. Astfel, algii lombare, lombofesiere, sciatic radiculard uni- sau bilateral, disparitia lordozel, rigiditate lom~ bari (semnul Schober pozitiv — semn important pentru diagnostic), puncte dorsale paravertebrale dureroase, limitare progre- sivér a expansiunilor respiratorii in urma chilozei articulatiilor costovertebrale. Se ajunge la un torace aplatizat antero- posterior si la respiratie de tip abdominal, De asemenea, in final se ajunge la o cifoza progresiva si rectitudinea coloanei toracale si cervicele, Contractia si atrofia mugchilor vertebrali reprezinti dout faze succesive prin care trece musculatura’ coloanei, limi- tind progresiv amplitudinea migcdrilor aces- tela. Cifoza dorsal cu o razi' de curbura mare deplaseazd anterior centrul de gre tate gi bolnavul ia, compensator, 0 pozi de usoard flexie a genunchilor. In faza de stabilire, bolnavul ajunge la pozitia in ,Z%, prin propulsia craniului cu birbia apropiaté de piept (este impiedicata privirea inainte) si flexia ugoara a genunchi- Jor. Alte manifestiri in cadrul bolii sint artrite periferice, talalgii, irita si iridociclit& (in 25% din cazuri), astenie, anorexie, paloare, subfebrilitate, tahicardie. Evolutia este cronicd prin definifie, iar prognosticul functional este foarte intunecat de instalarea cifozei considerabile ale coxi- telor bilaterale, a insuficientei respiratorii e a7 ee a teprogresive, a luxatiei atloido-axoidiana cu compresiune modular sau a insuficientei cardiace, B2, BOLI REUMATISMALE ARTICULARE CU CARACTER DEGENERATIV _Artrozele sint artropatii cronice care sur vin in general fn a doua parte a vielii, ca urmare a uzurij articulare, manifestate prin : leziuni distructive ale cartilajelor si fibro cartilajelor la care se adaugi modificdri proliferative ale fesutului osos invecinat. Ar- trozele se caracterizeaz’ printr-o evolutie lent’, fn cea mai mare masura fird fenomene inflamatoare. a) Artroza soldului sau coxartroza repre~ zinta expresia leziunilor localizate la art culatia coxofemurali, avind 0 evolutie lent Se intilneste cel mai freevent dupa. virsta de 40 de ani, in egald masura la barbati $i femei, Malformatiile congenitale (luxatia congenitala a soldului) creeaz& conditii pre- dispozante pentru coxartrozi. Obezitatea prin supraincircarea articulatiilor goldului, traumatismele prin fracturi ale capului sat colului femural, tulburarile statice ale pel- Visului (Scoliozele cu balansarea bazinului, anchiloze vechi) pot provoca coxartroza In perionda initiala de debut, exista 2 simptome importante: durerea la mers si limitarea diseret& a migcirilor soldului. Re- ausul si mai ales pozitia culcat a bolnavului fac ca durerea s& dispar&, Adesea, bolnavii acuzd dureri care apar dimineata la primele 48 Ne migcdri, dup& efectuarea carora algiile dispar, In acelasi. timp, bolnavul observa o greutate la incalfat. La inceput, limitarea migcirilor priveste in primul rind abductia, rotatia externa gt fn special cea interna. Dup un interval variabil de 6 luni pind la 1 an, aceste fenomene se accentuteaz. Durerea este din ce in ce mai intensi, iar repausul nu mai poate calma pe deplin. Impotenta functionala este de- torminaté de intensitatea durerii, de contractura musculara si uneori de’ scurtarea membrului, ca urmare a deformatiei cu des- centrarea articulard. §chiopitatul se dato- reaz faptului ci trunchiul bolnavului este aplecat de partea sinitoasi. Atrofia muscular& este foarte evidentd la mugchiul fesei si musculatura coapsei. Ca urmare a tulburirilor statice, se pot intilni modificdri patogene ale articulatiei_genun- chiului unde se poate instala o artrozi se- cundara, sau din partea coloanei lombare care devine sediul unei scolioze compensa- toare scurtirii membrului inferior. b) Artroza genunchiului sau gonartroza apare ca o manifestare a procesului de im- batrinire prematurd a articulatiei genunchiului, Femeile sint afectate cu preponderenta. Debutul bolii este cel _mai freevent 1a menopauzd, Tulburarile statice joacd un rol important in instalarea unei artroze la nivelul genunchiuluj, Astfel, pe ling’ genu- valgum (in x), genu-varum (in paranteza) un ral important fl joacA pozitiile vicioase ale soldului, fracturile coapsei si mai ales ale gambei vicios consolidate, ca gi piciorul plat, 19 re,Ftupturife meniscului, teztunile cartilagi. noase secundare unei fracturi intraarticulare, contuzifle genunchiului, luxafiile, entorsele, ca si interventiile chirurgicale pot si deter’ mine artrite traumatice, urmate apoi de go. nartroze. Durerea este simptomul principal al gon- fritozei, Ea nu poate fi localizatd precis, bolnavii acuzind dureri moderate dar per’ sistente, fie fn rogiunea medial’, in. golul Popliteu sau in regiunea subrotulian’. Du- terea este suprimati de repaus, provocata de mers, mai ales la primii pasi, reapirind dup mersul prelungit, Palparea genunchiu- Jui pune tn evidenta puncte dureroase, iar presiunea asupra femurului produce dureri $1 crepitatii, datorate neregularitatii suprafetelor articulare, In mod obignuit, articulatia genunchiului apare miriti de volum bilateral. In general extensia este limitati si dureroasd, “uncori apere o blocare a migcarilor, ©) Artrozele piciorului. Cu exceptia artro- zei_metatarsofalangiene a degetului mare, care este foarte raspinditi, artrozele picio. ruhti sint de cele mai multe ori secundare pozitiilor vicioase sau traumatismelor, Ar. trozele piciorului se intiInese mai des la fe- meif\Malformatiile congenitale au un rol important prin uzura suprafetelor articu- are, iar cele dobindite apar mai des dupa Paralizia _musehilor_gambei si piciorului, Aceste procese, modificind starea boltii pi. clorului ereeaz presiuni anormale pe anus mite articulatii, provocind distrugeri carti- laginoase, care incep 1a noile puncte de sprijin, 20 rile, uxatiile, en- ‘teaumatismele (fracturile, Texaliile, en~ Teaumesgonesz’ in acelagt sens ca lin orsel ee ae regan ee ybezitatea este un factor le 51 rain 7 Ober iculatiilor ; piciorul, sup. x care Ste prea mare, este supus unor presic greutate Pronus, care foe sf creas uni impo iculara. . 7 ae ae Amintea este o sursi de amicrotratt Tnciieinmnal ales cea cit virfurile ascutite malisfocarile exagerat de inalte. se om S faotorii circulatori (warice, sechiele ost it ce, edeme consecutive oboselii et 4 este simptomul dor M Picvine duretos, articulate tumeiate, far migcarile limitate de durere. a Ny Spondiloza sau xeumatismul vertel ial nerativ cuprinde ansambral tulburdrilor aescaracter degenerativ ale articulatilor co- legat de dezvoltarea osteofitozei, de poate fi ae Aegenerescenta discului vertebral sau herniile discale. : : Legale reumetizmulut_ vertebral dogo iv pot aplizea fie 1a articuatile inte netfabrale anterfoare, alcituite din Siscurile Inlervertebrale, fle 1a ar ela interapofizare, fie in’ sistemul ligamentelor ca unese vertebrele intre ele. 4 ieatn Spondiloza este frecventA, lar dupa virsta ge 60 de ani aproape tot indivizil prezint Teriuni.anatomice intervertebrale Local se sint acolo \ 2 vertebral sufer ile sint acolo unde coloana ver i Thuniimum de solietare si anume : coloana alombara, in special Partea inferioar§ a aces. tela, L4, 15, $1 si coloana cervical mai ales vertebrele C4, C5, C6. Elementul de degenerescenta legat de virst& ca §1 de conditiile generale de statich | ale&tuieste premisa pentru aparitia spondi. | lozei. Un rol hotiritor il are factorul muscular. La un organism cu un sistem muscu- Jar in care érupurile musculare antagoniste actioneaza ca un tot anmonios asupra coloa~ nei, fenomenul de uzura din partea acestora | este minim. Cu virsta ins, legat si de pro. || fesiune, deprinderi, fel de vial, unele grupe | musculare igi pierd tonicitatea’ lor normal Si in felul acesta grupele antagoniste devin preponderente. Ca urmare a acestei decompensiri, fenomenele de uzura ale coloanei se acccloreazi, Discopatiile si artrozele vertebrale pot fj favorizate de: hiperlordoze, care miaresc uzura articulatiilor interapofizare ; de cifoze, care antreneazi suferinte discale pe portit nea ventral a discului intervertebral ; de scolioze, care se insofesc de proliferari osteo- fitice de partea concavitatii Orice asimetric 4 coloanei se va insoti de tulburi i statice si va duce la accelerarea procesului de uzuri, tn toate celelalte segmente Alti factori favorizanti si foarte importanti ai spondilozei sint : obezitatea, care provoaca © supraine&rcare a coloanei vertebrale $1 le ziunile traumatice ale coloanei. Simptomul predominant al spondilozei este durerea; aceasta poate si aiba sediul fic vertebral (cervicalgie, dorsalgic, lombalgic), fie la distant&, imbracind un traiest radicy- i 22 PAs el evralgiile 1 giile membrului inferior, nevralgi Inia. Bureren sts th mod obinul lerata. Ba este provocala sau exacei ae ollelarea segmentului_respectiv. In pondiloza Jombara, durerea este accentuata a pozilia stind prelungita, de purtarea unor obiecte grele, de ridicarea brusc& a anor eutati, de flexia fortaté a coloanei vertebrale. Sint, de asemenea, caracteristice du - erile matinale care insojesc primele migedri oo gi acelea care unmeaza unei perioade de -epaus in timpul zilei. . Trimitarea migcdrilor articulare este un simptom tardiv, Aceasta se datoreste la inceput contracturilor musculare, apoi osteo- fitelor exuberante gi durerilor determinate de migcare, B3, BOLILE REUMATISMALE ABARTICULARE a) Periartrita scapulohumerali este un sindrom dureros al umirului, insotit de limitarea misedrilor in aceasti articulatic, prezentind Seziuni_tendinoase si bursitice Leziunile gravé ale wi rata (reek luxafii,contuzil, eforturi muscylare vielen so eleonine perlaptyita, Spohdiloza cervical poate favoriza periartrita scapulohumerali, prin iritatia radiculard, Tulburirile trofice date de parsliziile membrului superior produc periartrita scapulohumerala, 23 ———Periartrita dominatd de durere gi Timita- rea miscdtilor imbraei 3 aspecte clinice principale : — umirul dureros simplu, cu dureri oca~ zionate de misciri (imbracat si pieptanat), dar {4r8 limitarea misearilor ; —umarul dureros acut,’ Durerea este foarte mare, iradiind spre git si de-a lungul bratului. Impotenta functionala este totala, Bolnavul isi fine bratul strins la piept, pro- tejindu-l cu mina sindtoasi. Miscarile sint blocate de contractura musculara de aparare ; —umirul blocat, in care fixitatea arti- lara este totala. Evolujia periartritel_seapulohumerale se face in citeva luni pind la 2 ani, citre vin- decare, cu reluarea total a functiunilor sau a nastere unei artroze la acest nivel. b) Sindromul umar-mina. Acest sindrom se manifesta prin tulburdri trofice ale membrului superior, avind ca substrat_pertur- bari_néurovegetative ale membrului intere- sat. Majoritatea cazurilor de sindrom umir- mind prezintd, in acelasi timp, si modifickri apreciabile ale coloanei cervicale. cu ‘Traumatismele, uneori minore, au fost cauza acestui sindrom, Insuficienta coronariana si mai ales in- farctul de miocard constituie de asemenea © cauzd important’ a sindromului umar- Debutul poate s& fie lent, si atunci apar dureri difuze in membrul superior, alteori, $i aceasta este forma cea mai obisnuita, apar fenomene de imobilitate dureroasé a umirului, Aceste fenomene sint insotite de tulburarl vasomotoare gi trofice ale miinii 24 Ppa raters masini il ) Lombosciatica, manifestare nevralgtc’ cel mai des fntilnit’, este un sindrom dure- fos al regiunii lombare gi teritoriului nervului sciatic, avind in mod obisnuit la bazd un conflict’ mecanic diseo-radicular, care rmina iritajia nervului sciatic. seejatiea apare mai frecvent la barbati decit la femel prin faptul ca barbatii sint mai expusi traumatismelor $1 surmenajului fune- fional al coloanei, | Producerea sciaticii se datoreste unui fac tor mecanic, legat de tulburarile discului intervertebral si unuia inflamator, legat de {ritafia rddacinilor nervului sciatic prin com- presiunea discala. . Hernia de disc are la baz pitrunderea nu- cleului pulpos al discului intervertebral in partea posterioars prin ruperea inelului fi- bros si a ligamentului vertebral posterior. Apare in urma unui traumatism sau efort side cele mai multe ori pe un teren spon- dilovic. Simptomul capital al sciaticii este durerea. Aceasta incepe din regiunea lombara gi fesierd si poate s4 ajunga pind in regiunea pieiorului. Durerile sint accentuate in timpul tusei si strénutului. Apar furnicéturi, amorfeli si raceala, La coloana vertebral se limiteazi migc8- rile de flexie si extensie si apare scolioza antalgic&. Contractura mare a musculaturii Jombare duce la o atrofie pronuntati a acesteia. 25 syle sate fo teutawoentul coumatiamulid — od, 28TRATAMENTUL BOLILOR 1 REUMATISMALE 1 Prin terapeutica actual se ajunge, in majoritatea cazurilor, la disparitia durerilor, menfinerea funcliei articulatiilor, pis- trarea unei bune stari generale, prevenirea sau corectarea deformarilor, oprirea sau in- cetinirea evolutiei bolii si recuperarea par- lala sau total a capacititii de munca a in- divizilor. Rezultatele de mai sus se pot obtine numai cin tratamentul indeplineste urmtoa- rele conditii : * Trabamentul trebuie si fie precoce, Pre- cocitatea este un element hotiritor. Cu cit boala este mai avansatd, rezultatele terapeutice sint mai precare. © Tratamentul trebuie sa fie compiex. Nici un medicament si nici o metoda tera- peulicé Iuate separat nu pot fi hotaritoare, folosirea tuturor mijloacelor de tratament (igienice, dietetice, medicamentoase, balneo- fizjo-terapeutice, cultura fiziek medical’, or- lopedice gi la nevoie chirurgicale) este obli- atorie in majoritatea afectiunilor si mai ales la formele grave. © Tratamentul trebuie si fie neintrerupt pind la vindecarea bolii sau oprirea evolu Cdat& fneeput, tratamentul va fi continuat 26 a fird intrerupere, alternind medicament sau metodele terapeutice, combinindu-le in cind evolutia clinicé sau biologicd va oprit In afara de indicatiile terapeutice parti- culare fiecdrei boli reumatismale, exista o serie de factori terapeutici comuni tuturor acestor boli sau unui mare numir dintre cle. A. Tratamentul iglenis Repausul este deoscbit de important in lerapeutica reumatismali, EI face parte in tegranta din tratament, mai ales in formele acute exudative, Repausl este absolut in eumalismul acut si cit mai indelungat in perioadele inflamatoare exudative ale cclor~ lalte boli, Repausul nu trebuie infeles ins& grosit, ajungindu-se la abuzuri uneori foarte diundtoare. In formele acute, repausul nu numai ci are o actiune sedalgici, dar tot- odata permite stingerea fenomenelor inflamatoare. O dat& cu atenwarea manifest lor exudative inflamatoare se va trece la mobilizarea articulatiilor pentru a se evita anchilozele, atrofia musculard yi usteopo- roza de inactivitate. Repausul intelectual este la rindul sau foarte important. Surmenajut, —emotiilc, enervarile, traumatismele psihice au de cele mai multe ori un efect nociv in evolutia bolilor reumatismale. Evitarea frigului si a umezelii constituie 0 recomandare obligatorie in tratamental reu. esmatismal, Este bine cunoscut faptul c& reu- maticii aut o sensibilitate meteorotropa, care persist si dupa ce manifestarile exudative s-au stins. De asemenea, recomandabilé este asana- rea focarelor de infectie. Chiar daci nu exist o legitura strinsi fntre activitatea acestor focare si manifestarile reumatismului articular, este bine ca focarelor de infectie sd li se dea atentia cuve B, Tratamentul dletetic In general, n reumatologie tratamentul dietetic nu constituie un factor de bazé. To- tugi respectarea lui se impune cu foarte mare seriozitate in obezitate, unde este obligatoriu instituit, supratncircarea constituind © sursi principal de surmenaj articular, ca si in gut& unde restricfiile de purine si pro- tide au un caracter, de asemenea, obligatoriu, Rezultatele terapoutice vor fi reduse fn anumite cazuri de artroze si nevralgii ale membrelor inferioare, ca si in spondiloze, daca factorul de baz reli functionale, a exceptia gutel si a obezi nde dieta se impune cu severitate, in celelalte forme de reumatism regimul alimentar trebuie s& asi- gure necesitatile energetice si se mentine slarea generali a bolnavilor, fark a solicita fn mod special un organ sau altul. 28 C. Tratamentul medicamentos Terapia cu medicamente dispune de o gamA largi de metode dintre care enume: ram a) Terapia analgezicd, cu cap de serie sa- licilatii si derivatii sii. Cel maj utilizat este acidul acetil salicilic (aspirina), Se mai folosese fenacetina si paracetamolul, Pe ling’ efectul lor bine cunoscut, acestia pot deter- ‘a ca reactii secundare intoleranta gas- tried si reaclii alergice. De regul se admi- nistreazi postprandial si nu se asociazé cu anticoagulante b) Terapia antiinfectioas’ se aplica in bolile reumatismale secundare infectioase si beneficiazi de tot arsenalul de antibiotice, avind o etiologie cunoscu ©) Terapia antiinflamatorie nesteroida constituie un mijloc important de tratament. Se administreazé fn cure de lung’ durata si de aceea nut trebuie pierdut din vedere faptul c& se va tine cont de sensibilitatea si toleranta individuald, de la caz Ia caz ad- ministrindu-se cu antiacide si de asemenea dupa mese. Sint contraindicate total la bolnavii cu ulcer gastroduodenal, Dintre cele mai folosite, in afara de fenilbutazon’, men- jionim : fehinizona, perclusonul, tomanolul, indometacina, brufenul, reamanolul, padu- denul etc. €) Terapia antiinflamatorie steroid’ are un efect antiinflamator si antialergic rapid, dar trecitor. Exist peste 10 preparate corti zonice care pot fi luate in considerafie, dar cel mat folosit a rémas tot prednisonul. 2g EaMedicafia cortizonicd, mult uzitat& la un mont dat tebuts st Mie foarte judicios recomandata, combitind folosirea ei nemo- tivata, datorité. numeroaselor efecte secun: dare grave pe care le are (uleere, hemoragii perforatii, diabet seroid, osteoporozd, hi- pertiroidism, hipopotasemie, infectii bacto- nlene, aplazie suprarenala, corticodepen- ©) Terapia decontracturanta, cu reprezen- tanfi elorzoxazona si midocalmul, combate spasmele musculave care insoles freevent artrozele si In care se asoclaz’, medicati sedativa ca adjuvant stabilizind sistemul neu- rovegetativ. f) Terapia cu antimalarice de sinter’ (clo- rochina gi hidrosiclorochina) intervine in mecanismul imuno-patogen reducind facto mul reumatoid. g) Crizoterapia, medicatie de electie in PCE, Dup’ o perioadé de declin, cind s-a crézut c& vor fi inléturate din arsenalul te- rapoutic, datoritA numeroaselor si gravelor efecte secundare (albuminurie, sindrom re- frotic, prurit, eczeme, eritrodermie, gingivite, stomatite, icfer, diaree, hemoragit, echimoze aplazie medulara sau tulburdri generale), si- nurile de aur au revenit pe primul plan al tratamentului, Ele au o effeacitate de 00%, in primul stadia de boala pentru ca s& seadt apoi in celelalte stadii. Se considera totusi utile in dow: losite sint : treiini din cazuri, Cele mai fo- solganalul, tauredonul, myochry- mul (cu administrate intramusculara), sano- chrysinul (cu administrare intravenoas’) $i mai recent auranofinl (pe eale buca 80 }y Terapia ew cuprenil (chelator al cupru ub) gi pltitioxina (respectiv encephabol si encrbol). | \) Terapia imunodepresoare, de ultima or%, covstituie o terapeutic’ a formelor excepto; conse severe, ea actionind cauzal, inbibind nal ferarea Limfo-plasmocitard gi astfel pa Prel sinovial, Se folosese imuranul, endo- Ranul, leukeranul, sub stricté supraveghere Medical gi cu controlul, testelor biologie vee impun intreruperea tratamentulul eind ‘pare citopenic. °) Medicafia imunomodulatoare are in pre: gele un singur reprezentant, acesta flind Zdicamentul numit decaris, folosit 1a in- feput ca antiascaridian si constatindunse wl {odor ca are o aciiune imunostimulant’, ik) Medicatia adjuvants const in admainis- trarea de anabolizante, vitamino-teraple, preparate cu fier ete. ‘Bineinfeles, din tot acest arsenal de medicamente se vor alcditui judicios scheme tera~ peutice, finind cont fn asocierea lor de Boala reumatismala si stadiul el de evoluti compatibilitatea dintre medicamente, efee fele‘lor secundare si nut in ultimul rind de subiectul clrora li se ad.ninistreaz’. D. Tratamentul bainear In tratamentul bolilor reumatismale, un loc deosebit de important fl ocupa balneo- terapia, Aceasta metoda terapeuticd este ca- pabila si modifice anumite reactii ale tesu- Pitui conjunctiy. Caile prin care se ajunge 31ja aceste modificari sint complexe, atit mex canismele nervoase, cit si cele morale ins trind in joc. Actiunea apelor minerale se exercitd in prinul rind asupra pielii, in ra. Port cu proprietatile fizice si chimice ale acestora, Temperatura bail este primul factor capabil sd producd anumite modificdri, Baile calde vor produce 0 vasodilatatie local’, vor fi sursa unor excitatii care se vor repercuta Ai asupra tesuturilor articulare ca si asupra sistemului nervos in general. In afar de tem peraturd, un rol important Il are desigur si compozitia chimicd @ apei in care se face baja. Se folosesc biiile sulfuroase, apele clo ruro-sodice, oligometalice, acratolerme, car= bogazoase, iodate, radioactive si baile de ni- mol 4) Baile sulfuroase au un efect activator asupra circulatiel capilare, producind o hi- Peremie ce avantajeazzi si 6 resorbtie de sul? prin tegumente, sulfu! Iuind parte la meta- bolismul general din organism. Se impune ins o mare pruden{d tn aplicarea tratamen tului cu ape sulfuroase in reumatismul ins flamator. Statiunile noastre cu ape sulfuroase utilizate in tratamentul reumatismului sint Herculane, Govora, Ciliminesti, Olinesti, Pucioasa ¢te. b) Apele cloruro-sodice produc mod in imbibifia pielii $i a tesuturilor, 0 modi- ficare in repartizarea lichidelor inferstitiale, cu consecinfe asupra funcjiilor celulare. Se Produce, de asemenea, o stimulare a tesu- tului conjunctiv, ceea ce influenteazi mari rea capacitatii de rezistenta a organismului. Prin fenomenele vasomotorii (vasodilatatia Perifericd si modificdrile concomitente ale aa 7 { modificarea procese- oe oeee ieee se favorl- Raatelor si, in general @ rij articutare. In tara bogat reprezentate Cena Sibiului, Te- ‘cna Muregulti, Ocnele ie} profu ctreulatieh prow Jor osmott Mari etc. ele oligomet flea tor rezorbitlva fn pi je cronicd sedativa Pat om succes fn unele forme de ann een in fara astfel de ape se & a ame ose nina : Penk oe Ai, iar astizi ab a a in hotari sau cataplasme mt eo lor nee fecte terapeutic Dee i apie ne ee 1 calde sau reci, se ob i ae Oe wants excitant, prin partieniete ft ae Pe i ielii, un 2 ih peloidului asup! si_un efect ehhmte prin patrunderea. pe gubstan(e cord azmolul ar contine substanls de asemale si cA ar avea influent glandelor suprarenale. ice, acratolerme, cl ac ae Srocesele de infle- ‘antispasticd, sint E. Tratamentul ertopedic inter supra . tratament poate intervent asihr ee ilu pein prevenirea ati lor vie organs eformatilor si anchilozelor, P rin corects udinilor vicioase, Pre- : a nilor vicioas¢ ectarea atity re 3 rn eee poate realiza prin Imobilizarea venirea se poarticulatiei in pozitic a pozitie buna (in. al it acuta a artritelor int {toass) Special in foza a_corectarea atitudinil ici ay 7 inilor vici Bractic& recucerea progresivi prin “extensia : si aparate ghipsate sticcesive. fut ae se aceste indicatii ale tratamentului ortopedic, care au efecte preventiv si curativ, mai exist st imobiliarea articula {lor fm pout de maxing functionalitate, spre anchiloze vicloase, | “* Tendlinta F. Tratamentul chirurgical Se mentioneazd foraj ; ioneazd forajele articular: site n artroze, artrodecele copebite ase prime durer le’ sau anumite pozitll vicioase # artroplastie, care Inceared sa redea prin "a unel noi articulatii ini. de migeate articulatiior anchilerate, 6. Tratamentul prin agentii fizict Fizioterapia a c&pai a cApatat o ma 5 fate fn tratamental ‘Dolllor” reusbtismale pin folosirea factorilor naturali 1 artificiall lectro si hidroterapie). Sal a) Razele ultraviolete, » razele it rosil aiatermia, undele Dltrascurte ules 8 ‘ieaee Soe Producerea de caldurd au in tiune sedatgicd $i higeremianra 4° 8 4 ee by Tonizirile se bazeazd pe actiunea cu- eniilor galvanici si pe anumiti oni medi- remrentosi care sint introduyi in organism. @) Radioterapia reprezinté cea mai importanta metodd fizioterapeutica. Ea are o ac lune categoric antiinflamatoare si sedalgicd a) In cadrul hidroterapiei se folosese t= pachetdrile cu parafind, baile de plante, baile Fiternante, dugul scotian, masajul sub api ete, fc) Important este faradizarea, Prin aceasta se excité terminatiile nervilor_mo- tori si senzitivi, prodacind pe de o parte contractia muscular’, iar pe de alt parte, G senzatie care merge de la clupit pind la Qurere. Prin aceasta procedura se stimuleaz funetiunea musculara Ia bolnavii care mu pot executa migeéri voluntare sau la care Thigedrile sint contraindicate (in artrite heute) ; se poate realiza adesea o relaxare @ muschilor afla{i in stare de contractur’ pa- tologicd ; actioneazi irigatia si nutritia muschilor, Boate reduce si durerea prin atenuarea spasmului muscular. Cea mai la indemin& metoda, cu efecte foarte importante asupra onganismulul, si asupra proceselor reumatismale, este helio terapia. Prin helioterapie injelegem utiliza rea in scop terapeutic a energiei radiante so- Tare. Helioterapia foloseste radiatiile solare directe si difuze ca factor principal terapeutic, la care se adauga actiunea aerulul cu proprietitile sale fiziee ca factor secundar. Pouibilitatea de aplicare usoarA a acestor factori naturali la indemina tuturor @ fn- demnat omenirea s& le foloseascd, inc dincele mai indepartate timpuri, atit pentru ci. livea organismului, in scop preventiv, cit st in scop terapeutic, ‘Afectiunile reumatice articulare si periarticulare, musculare sf tendinoase in stadiul cronic beneficiazi evident de pe urma he- lioterapiei corespunzatoare, Aplicarea excesivi a expunerii corpului la soare, imediat dupé un puseu acut sau Subacut, duce la reactualizarea procesului, De aceea, este bine ca folosirea acestei proceduri si'se faci la recomandatia medicului In helioterapie trebuie sA se respecte ct- teva reguli de care depinde reusita curei — trebuie expus la soare tot corpul, in mod direct, fara interpunerea unei pomézi — durata si modul de cura trebuie indi- Vidualizate In functie de starea si reactia bolnavului, La inceput, diversele parji ale corpului sint iradiate progresiv ; partile mai sensibile sint expuse timp mai scurt decit cele mai putin sensibile. Capul si ceafa vor fi totdeauna adapostite cu ajutorul unei pi- larli, far ochii vor fi protejati cu ochelarl fumurii, Cea mai indicata este expunerea corpultil la razele solare dimineata, intre ora $—11, cind cdldura nu este excesiv de mare, iat cantitatea de raze ultraviolete este crescut’, Eficacitatea acestei metode de tratament poate fi marita prin combinarea cu proceduri de hidroterapie, cu gimnasticd medical, mict Plimbari, curi de odihn’, dietoterapie ete. In timpul expunerii la soare, se recomanda executarea de c&tre bolnav a’ unor migcirt usoare, simple, tn articulatiile’ mal 86 dureroase, fr tnsii'sh se ajungl la starea dle oboseali. _ sale de gi fotcrapia, asociata cu sedinjele de gi ctled medicals, se face fie inainte fie dupa Zimnasticd, la un interval de 30 min, filnd rata mai scurta sei gel foarte important tn_terapeutica reumatismalé fl ocupa cultura fizicd medi~ a i gimnasti ical’, prin efec- ‘Masajul si gimnastica medical, pr - tele lor asupra formatiunilor articulare $i perlarticulare, contribuie la _mentinerea fanctillor fiziologice ale aparatului locomotor precum si la reeducarea functionalé in vederea inlal rdrii sechelelor postreumatice.TRATAMENTUL PRIN CULTURA FIZICA MEDICALA A. Indicatli metodico-organizatorice In tratamentul prin cultur’ fizicd medicali trebuie s& se {ind seama de faptul c& fiecare boala reumatismalé cu caracter in= flamator are 3 faze importante: debutul, caracterizat prin inflamatia puternicd a articulatiilor, dureri si rigiditate In_migeari perioada ‘de stare, in care fenomenele articulare sint stabilizate, tabloul clinic fiind domi- nat fn majoritatea’ cazurilor de durere ; perioada de involutie, cind procesul inflamator este diminuat, durerile sint minime si date mai mult de redoarea articulara, iar musculatura este atrofiata din cauza contracturilor din fazcle precedente. Mijloacele folosite fn tratamentul prin culturd fizick medicali variaz in functie de stadiul de evolutie a bolii Problema mobilizirii articulatiilor afectate de boalé este foarte dificila, de aceea ea trebuie s& se fact la recomandatia medicului si sub controlul specialistului de gitnnastic’ medicala. Trebuie s& se {ind seama de faptul c& mo- bilizarca articulatiei este necesara, dar nu este recomandabila in perioadele de inflama- tie intensa. 38 Pe de alta parte, repausul unei articulatii este indispensabil pentru a se atenua fen Genele inflamatoare, dar peste o anumi Iymiti devine generator de anchiloza. Deci, mediat dup’ atenuarea manifestarilor exu- itive se va trece la mobilizarea articulati flor pentru a se evita atrofia musculara si ‘osteoporoza de inactivitate. 2) Regimul de crutare pasiva, aplicat tn faza de inceput a bolii, impune 0 mare aten- fie la folosirea diferitelor mijloace. Indica~ fille se refer mai mult la intretinerea func- fiilor generale si la pozitiile care trebuie Juate, repausul articulafiilor inflamate find obligatoriu. ‘Masajuil se aplicd pe tot corpul cu exceptia segmentului dureros, iar din gimnastica medical se folosese exercitiile de respiratie prin care se urméreste mentinerea elastici- toracelui. b) Regimul de crajare activa se aplica in faza a Il-a, eind procesul inflamator este moderat, In segmentul bolnay se pot incepe migeirile care privese mai mult articulatiile fnvecinate, iar pentru articulatia bolnava se indica doar cele mai usoare miscari pasive, in limitele permise de durere si de redoare articulara. Masajul are o influenf& importanta si se adreseazi atit musculaturii cuprinse de contractura, asupra clrela se fac manevre relaxatoare, cit si intregii musculatari. ¢) Regimul de mobilizare propriu-zisi. Acest regim corespunde fazei de involutie a dolii. La inceputul perioadei de aplicare se recomand& mobilizarea articulatiilor in apa calda, atit pasiv, eft si activ. Migedrile paslve urmirese cresterea cft mai mare a am. plitudinii, de aceea ele se fac cu arcuiri Migcarile active ocup& locul central al. prow gramelor de gimnastic’, dar se folosese si migcdrile active cu rezistenta. In aceasta etapi se urmareste reeducarea Ia bolnay a deprinderilor uzuale. ‘d) Regimul do antrenare, aplicat dupa perioada de convalescenta, urmareste in principal readaptarea bolnavului la conditiile de munci precum si dezvoltarea calitafllor fizice. Migcdrile active libere si cele cu re~ zistentA se folosese intr-un volum mare § urmirese cresterea si mentinerea mobilitati articulare, precum §i trofierea musculaturii care a suferit in urma contracturilor antalgice si din cauza imobilitajii. Masajul se aplica atit pe articulatia bolnava, cil si pe musculatura atrofiata. La aplicarea tratamentului prin gimnasticd medicalé (pentru o mai, bund orientare la folosirea diferitelor mige&ri care difera ca am~ plitudine gi greutate fn executie, solicitarea articulatiilor si a organismului in general) se are in vedere reactivitatea bolnavului. De asemenea, trecerea de la un regim Ja altul se face pe neobservate, introducind in ge- dinfele de gimnasticd exercitii din ce in ce mai complexe si mai grele. Miseirile folosite la mobilizarea articu- Jari in bolile reumatismale sint simple, na. turale, aplicate pe principalele axe si planuvi ale miscdrii, executate fntr-un_ritm lent. Bruschetea in migcari provoaci.microtrauma- tisme care favorizeaz& procesul reumatic Tn partea a Ila a lucrarii prezentim in dicatii speciale pentru ap! trata 40 {prin gimnastica medical gi descriem tutu pi fo gimnastica peniru flecare afec- Qane reumatismald in parte. ‘dicafiile date se referd la obiectul tera~ peutic urmirit prin mobilizarea segmentului Fespectiv si la caracteristicile exercitiilor de gimnastici folosite In functie de specifieul Grectiunii si de faza de evoluie a bolii in gare se aplich tratamentul prin gimnastica medical. Exercifiile de gimnasticd constituie partea de baz a lucrarii si pentru o Infelegere mai tisoara facem descricrea migcarilor cu prin cipalele pozifii de lucru si grupele de migeari La majoritatea exercitiilor se completeazi descrierea eu prezentarea graficd. Pentru migcirile pasive gi active ou rezistenta vom numi, conventional, persoana care ajuta Ja efectuarea migcirii ,ajutorul", iar din descriere si din desene se va urmari priza (modul de aplicare a miinilor si apucarea segmentelor bolnavului), aspect. foarte important pentru executarea corectA a mo- biliz’i Numarul exercitillor variaz4 de la o afee- fiune la alta in functie de posibilitatile bio~ mecanice ale segmentului sau articulatiel ta care trebuie s& se faci mobilizarea. Natura exercitiilor se stabileste si In functie de spa fiul de executie, care trebuie ales astfel incit A nu necesite ‘amenajari si aparatur speciale Pentru o sedinta de gimnastica se folosese 10—15 exercitii, urmarindu-se ca ele s& fie cit mai variate, executate in axe si planuri diferite, miscdrile de baz& alternind (exem- atplu — dupa un exercitiu de flexie se intro. duce de regula un exercitiu de extensie ete) Exercitiile descrise pot alcitui mai multe programe, alternindu-le siptiminal sau po riodic, introducind treptat cite 2—3 exercitiy noi la fiecare sedinta. Numérul de repetiri pentru fiecare exer. citiu variaza in functie de gradul de dificultate a miscirii si de starea si antrenamentul bolnavului. Fiecare exercitiu trebuie insotit de mi: cari respiratorii accentuate, urmarindu-se general ca in extensie si se faca inspi profunda, iar in flexic, expiratie fortata. In plus, dupa fiecare exereitiu, inainte de a se trece la altul, se recomanda respiratie inso- fité de miscdti relaxatoare de trunchi si membre superioare. Gedinta de gimnasticd medicald se plani- fici la 2 zile sau in fiecare zi si dureaza 30—45 minute. Se incepe, de obicei, cu masaj aplicat de e&tre o alta’ persoana Sau cu automasaj. Se continua cu miscarile cele mai simple si mai usoare in articilatia bolnava, in aga fel, ca aceasta s& fie treptat supusd la efort dupa ce in prealabil s-a realizat o inedilzire. Inten- sitatea maxima se realizeazi spre sfirgitul sedintei, Incheierea lectiei se face cu migcari relaxatoare si masaj usor. Exercifiile de gimnasticd medicala se pot practica in statiunile balneoclimaterice, in stitutele de balneologie si centrele de culturd fizick medical, in cadrul c&rora exist& conditii pentru desfagurarea lor, cit si la do- 42 a de nu se tmpun ame re A execute grew ul bolnavului un iiNgpeciale. Un covor, pe care st Marie din culeat, un baston, 9 mic punel de atirnare si cu putind imagi- Josirea unui scaun_ si a celorlalte i dau posibilitatea execu snasticd cu exercitil micil mete de mobili P jarii unul program de gir executat rogramului de gimnastici. aime Imbracamintea, folosita. special pentru gi a nastica, trebuic astfel confectionata inci a neze executia miscarilor si s& nu pro- nu je x yoace transpiratia. / Pe lingd impresiile subiective de usurare, ae destindere, de binefacere a practicarii In- slungate a exercitiilor de gimnasticd, este ‘ne sii se urmareasc’ st rezultatele msura- pile objinute in timp, acestea dind masura eforturilor depuse si a utilitatii programului rospectiv. ; . Rezultatele pozitive se obtin numai printr-o participare congtient a individulut Is programul de gimnasticd, prin perseverent& a yointd. Bolnavul trebuie s& inte- si efort de rebaie = Tough ch fa reeducarea functiilor articulatilor bolnave gi la impiedicarea redorii, & seinilozet 1 > insemnata shilozet artieulare 0 contributie tasem oe ecutate me- 6 au exercifiile de gimnastica odie gi in timp indelungat. Influenta gimnasticii asupra or costo mult mai mare deeit s-ar prea 1a prima vedore, Pe ling’ efectul specific, local asupra -ganismului 43sau so denti za si efectul si prihica greseala destul de fr 4 bolnavul renu: it mele recultate Dune, Be nastica nu gmentului bolnay, se ey general de tonifiere fiziog recventa este aceeg inion: Soe Oden ct na Sct | MASAJUL | | A. Efectele sl Indicafille masajulul ‘Masajul este un mijloc al culturii fizice medicale folosit ca factor terapeutic in bolile roumatismale si consti fn efectuarea unor manipulatii, prelucrri mecanice multiple, aplicate sistematic asupra {esuturilor moi. ‘Aceste prelucrari numite manevre de masaj se aplic sub forma de neteziri, frictiuni, frimintari, loviri sau vibrafii ‘Actiunea fizlologicA a acestor ‘manevre const fn aceca c& in timpul executarii lor pornese spre sistemul nervos central impulsuri nervoase, fie de Ja terminafiile nervoase profunde, fie de la cele cutanate, Aceste | impulsuri nervoase aferente, aparute in timpul prelucrérii grupelor musculare si a | altor fesuturi, ajunse la sistemul nervos cen- | ‘tral, maresc éxcitablitaten si ntrese starea functional a scoarfei cerebrale. Efectele masajului se concretizeazd atit in modificirile imediate resimtite de bolnav, cum sint, senzatia de clduré plicuté in regiunea supusi masajului, senzatia de rela~ xare, de usurare a migcarilor, cit si in modi- rile indepartate. Dupa locul de aplic se impart in: —+ modific&ri locale : calmarea durerilor, hiperemia localé, accelerarea _circulatiei , efectele masajulul 45 eelocale, indep&rtarea stazelor locale, accelé! rarea proceselor de resorbtie ; — modific&ri generale : stimularea func. tillor aparatului circulator, ale aparatului res_ pirator, cresterea metabolismului bazal sj imbunitatirea starii psihice. In reumatism, masajul se adreseazi in special musculaturii care suferé. modifica! de tonus. Masajul parfial se face de obicei pe segmentul care a suferit modificari morfofuac fionale de pe urma tulburirilor date de pro. cesul reumatic, si dureaz’, dup intinderea suprafetei de masaj, intre 3—10 minute. Masajul general completeaz’ toate ccle lalte metode terapeutice, avind o influent important asupra organismului Se aplicd la inceput asupra spatelui, urmeazi apoi toracele, continua cu membrele superioare si se termin& cu masarea membrelor inferioare, Brafele se maseazii in in- tregime, incepind de la extremititi, iar membrele inferioare se pot masa amindoua in acelasi timp. Durata masajului general nu trebuie sa depaseasca 30 de minute. Pentru ca masajul sa se ofectueze mai usar, se intrebuinfeazd de obicei pudra de tale. Freeventa aplicirii masajului depinde de afectiune, de stadiul bolii si de celelalte metode terapeutice aplicate. De obicei se face 0 data pe zi, legat de sedinfa de gimnastica. Masajul executat_ la inceputul sedintei de gimnastica este de stimulare, influentind in special functia circulatorie, avind drept scop pregitirea musculaturii si articulatlilor pentru eforturile ce urmeaz. Masajul aplicat 46 rsitul sedintei de gimnastic’ medical Ja eaalnvare, de linitire, ajutina La grab fea eliminarii Substantelor de uzura. a Se recomanda ca masajul si se fack de preferin{i dimineata, iar daci se aplic& dupa~ amiaza trebule sf teach cel putin 90 de mi- asa de prinz. Ms gale mal multe cei, evolutia reumatismului articular depinde de starea muscu laturii, care prin contracturi provoacd de- viajii ce marese procesul de uzura articulara. Din aceste motive masajul trebuie facut cu foarte mare atentie. Indicatia principald este ea efectul lui s& fie calmant si Jinistitor pe musculatura contractaté si excitant, stimu- ator pe restul mugchilor. " Tn faza acuta se poate aplica masaj pe res- corpului, daca nu sint fenomene gener Toate Bxcluzindu-se deci segmental infla- mat, Numai dupa diminuarea inflamatiei se poate incepe, foarte usor executat, si pe segmentul bolnay. B. Manevrele masajulul Cele mai obignuite manevre in tehnica masajului sint a) netezirea ; b) frictiunea ; ¢) framintatul ; a) baterea e) vibratiile, . a) Netezirea este manevra cu care. se in- cope masajul si care se intercaleazd intre Jelalte manevre. Sensul ei este deter- toate c a7 Se EEEIpinat de circulatia de intoarcere venoast 4 limfaticd, de aceea se face totdeauna ve {t periferie spre centru, pentru a stimula ei,” culatia, precum gi fn directia fibrelor mus. culare. Netezirea se face cu palma tntinsé, adap. tata pe regiunea care este masala ; cu partes Palmar a degetului mare (pe regiunile mat reduse) ; cu nodezitajile in. terfalangiene si metacarpofalangiene pe re. giunile mai musculoase. Aceasté manevra pregateste fesuturile sue Perficiale pentru urmatoarele manevre care sint facute pe fesuturile profunde, ») Fricfiunea urmeaza netezirii. Se face Ge obicei cu virful degetelor si cu podul pal. 7iei. Miinile nu trebuie si alunece pe supra. fata pielil, ol vor face miseari mici veriteale, orizontale $i elipsoide, in aga fel, incit Im. Preund cu mina masorului s& se deplaseze $1 tegumentul, influentind astfel asupra stra. turilor profunde. Frictiunea se executd atit pe musculatura cit 1 Pe elementele articulare, avind drept scop farimitarea $i deblocarea diferitelor re- ziduuri gi depuneri ceracteristice reumatis. mului articular. ©) Friminiatul consté din mai multe manevre care se executa asifel: cu palma In directia longitudinala, pe fibrele musculare, apucind jesuturile moi intre degete si podul palmel, executind compresiuni $i stoatcer! ; Cu doud degete (degetul mare si ardtator) aplicat de obicei asupra tendoanelor, fasciilor §1 muschilor subjiri; apucind musculatura Intte degetul mare si celelate degete, aplicat fn special la membre. ag ER Le Prdmintatul are efecte asupra musculaturii si circulatiei singelui - ; a) Baterea este 0 manevra care consta cintr serie de lovituitseurte, des 3 ritmic aplicate asupra unei suprafete mai mari sa Shak tn eind dont Su abpinem 9 excite mai pronunjati asupra fesuturilor. Baterea se face cu palma putin flexata, cu partea cubital a miinilor si cu virfurile dogetelor. Aceasti manevré se adreseazi in special terminafiilor nervoase si fibrelor musculare care, in urma loviturilor, reflex se contract’, realizindu-se astfel un tonus ridicat al regi- unil respective. _ ©) Vibrafia consti din compresiuni inter mitente gf are un elec relaxant. Se executi cu degetele sau cu palma, cu o Singura mind sau cu doua mini, | Pe ling aceste manevre de baz mai sint si altele ajutatoare, care marese gama ma- nipularilor, specifice fiecdrui n-asor sj prin care se urmareste un efect cit mai complex. C. Tehnica masajului @) Masajul cefei se aplici in diferite fenomene algice determinate de spondiloza ce vicald, spondilita ete, Bolnavui este plasat fn gezind pe scaun, cu musculatura relaxata, cu coatele sprijinite de o masa sau de spitarul scaunului, iar cu barbia sprijinité pe mlini Se incepe cu netezirea din regiunea occipital spre mijlocul cefel si apoi edtre parjile 49 tamentul rewmnauismulus — ed 210| | Saterale pind pe umir. Notezirea se face cu toati palma (fig. 1) ‘Se continud apoi cu frictiunea. La insertia musculaturii pe occipital, frictiunea-se face cu virful degetelor si, coborind in jos, palma cuprinde 0 suprafata cit mai mare (fig. 2). Urmeazi frdmintatul, cuprinzind, fntre degetul mare si celelalte degete, musculatura cefel (fig. 3). Inchelérea se face cu netezire usoar’ b) Masajul spatelui este necesar atit tn afectiunile coloanel, ca spondiloza, spondilita, Jombago eto, cind musculatura prezinté con i LR tracturl si atrofil, cit si in celclalte afectiunt reumatismale care impua un repaus absolut z | ce duce Ja atonia si atrofia musculaturii spa- mR | telui din cauza imobilizarii. ” La masajul spatelui, bolnavul sti culeat 2 fnainte pe un plan dur si drept (pat sau Fie. & jpancheta), cu brajele in jos si putin dep&r- tate de trunchi. | Se incepe cu netezirea spatelui, de la cre: ta iliack in sus c&tre regiunca cervicala. Netezirea se poate face lungd, din regiunea Jombari citre ceafi, umeri si axile, sau scurté de la flancuri spre coloand. ‘Manevra se face eu toata palma, cu podul palmei sau cu dosul ei (fig, 4), iar miscarea se executi simultan sau succesiv. JD) Se continu’ ext frictiunea, care se face ow oat palma pe flancuri si cu virful degetelor pe coloana. Se execut& cut amindoud mfinile sau cu una apisind pe cealalt, mvirind astfel efectul de profunzime (fig. 5). cy DeUrmeaza frimintatul facut pe masele musculare mari din aceasta regiune. Framintatul se executa cu toatd palma, prinzind musculatura intre podul palmei si degete si inaintind din aproape in aproape, din regiunea Jombara in sus. ‘Baterea se face cu palmele in céius sau cu marginea cubitala a miinilor (fig. 6). Se fncheie cu netezire usoara, calmanta, si cu vibratii pe torace. ¥ ¢) Masajul. membrului superior. La masajul umarului si al brapului, bolnavul sti in sezind. Se incepe cu netezirea (fig. 7) facuta de la cot, dincolo de umr, pe o fata si pe cealalta a brafului. Manevra se face cu 0 mind, cealalta fixind bratul intr-o pozitie cit mai relaxata, Se continua cu frictiunea care se face cu toata palma, pe brat si pe umar, si cu virful degetelor pe acromion (fig. 8) si pe insertia muschiului deltoid si pectoral, ‘Urmeaza friémintatul, care se face pe brat cu amindoua miinile de aceeasi parte (fig. 9) sau, cuprinzind bratul in cerc, se executd stoarceri, plecind de la cot spre umar. Baterea se face cu virfurile degetelor. Vi- bratiile se executa astfel : masorul, apucind mina, scuturd energic bratul relaxat al bolnavului. Incheierea se face de asemenea prin netezire calmanta, 5 Fig. 10. ajul antebrafului si al méinii este foarte ati ir Giferite- afectiunt care au predilectie localizirt_ la acest segment, dar absolut nevesar in poliartrita eronic& evo~ lutiva, care se manifesta eu putemice on tracturl museulare combinate eu atrofit, din care reaulté grave deformatii si deviatii a mnului gi degetelor. Me Tepe eu neice, db 0 degete ficcare deget (fig. 10) sau pe toata min; 53Se continud cu netezirea pe antebrat, pe © parte gi pe cealalia (fig. 11). Frictiunea este manevra de baz a articulatiilor miinii si pumnului gi se face eu virfurile degetelor pe fiecare articulajie inter- falangiana si in lungul mlinii pe spatiile intermetacarpiene, pentru mugchi¥’interososi (jig. 12), iar cu partea palmara pe degetul mare si podul palmei, ‘ramintatul se face mai mult pe antebrat, Se incheie masajul cu netezire ugoara. Vd) Masajul membrului inferior. Pentru ‘masajul coapset-se agazi bolnavul inainte culeat pentru masarea partii dorsale si pe spate culeat pentru masarea par{ii anteri- care, Se poate masa in acelasi timp ambele parfi culcind bolnavul pe spate ct. piciorul flexat (fig. 13) Se incepe cu netezirea, care se face de la genunchi in sus, cu toata palma sau cu dosul palmei. 4 Frictiunea se face in special cu podul palmei, dat find masa musculard mare, iar pe articulajia genunchiului cu virfurile degetelor, -insistindu-se pe Iing& rotuld si inapoia genunchiului (fig. 14). Urmeaza frémintatul facut pe marile grupe musculare, apucind mugchiul ,,in cuta", intre degetul mare si celelalte, ridicindu-1 si: apoi compresindu-l, inaintind de la genunchi in sus. Batutul se fave cu marginea cubitalé a mii nilor. 54 Fig. 13. nigtitoare, iar fbratii cu vir~ In incheiere se fac neter pe piciorul flexat se execut furile degetelor. Masajul gambet § face ageaind bolnavul 4 al labei piciorului se 1 in culeat pe spate, ct 58 i— Fig. 16, piciorul in afara sprijinulut uachiul masorului, Se. Ine dt la eit fa sus (Cg, 1 halt care esto foarte sensibil pee pede fetiune Feats ct toaté palma Pem ira dorsal, iar cu vie - la e mosculatura aiterioasy ea oe dug Picoult pe linga maicote. Cu pox qiul Palmet si degetil mare se. friefonened Pantard a picforului (ig. 10). ne spulimeand frinvintatul care’ interesoaz’ i pith musedlatura dorsala'a gambel. lasajul se inchel is notes managed fcheie cu vibra, notesirecal- nulul, rezemat de go. fe Incepe ct nelesiti 5), evitindu-se creasta GINNASTICA MEDICALA A. Miscarile folosite in gimnastica medicala 5 i exercitiile folosite in gimnastica medicalA solicita sistemul mio-osteo~ ticular $i creeazi posibilitatea mentinerii si reeuperarii functiilor fiziologice ale aparatului locomotor ‘Dup& modul de aplicare a rezistentei, mis- | cfrile se impart in trei grupe : miscdri pa ive, active libere si active cu. rezistenta. '2) Misearile pasive se executa cu ajutorul anei forte din afar, care mobilizeaz’ sew: inentele articulare in limitele fiziologice sau in limitele determinate de procesul reumatic, dupa axele si planurile normale de miscare. ‘Aeeste migeari exercita asupra articulati- flor si fesuturilor periarticulare, asupra mus chilor, tendoanelor, vaselor sangvine $i | fatice! precum gi asupra nervilor Intinderi st scurtiri, tractiuni si presiuni, tensiuni si re- care au efecte de intretinere functiv- 4 si de nutrifie asupra acestor tesuturi ‘Miscdrile pasive ale articulatiilor se aplic& imediat dupa ce fenomenele inflamatoare au ameliorat. Cresterea in amplitudine se face progresiv pentru a cistiga centin centimetra capacitatea de miscare tmpiedi- Miscarile cata de rigiditate,In etapa imediat urmatoare perioadei acute, cind se incepe tratamentul prin gimnastics medical, migcdrile pasive (care se substituie migcarilor active) fintretin elementele de fixare a articulatiilor si in acelagi timp combat redoarea articulara si limitarea migcdrilor care se produc in articulafille tinute {In inactivitate ; aceste migcdri exercita un fel de masaj asupra elementelor articulare si fesuturilor moi periarticulare. Cel care ajuta la efectuarea misedrilor pasive (ajutorul) trebuie si fie foarte atent la apucarea segmentelor, la cresterea treptata a amplitudinii, dar mai ales la reactia bolnavului. Bolnavul trebuie si relaxeze musculatura, micsorind astfel efectele de frecare intraarticulare si usurind efortul celui care ajuté. b) Miscirile active libere se executa de catre bolnay, in articulatiile afectate de reumatism, in toate planurile i axele de migcare. Efectele migcarilor active, fat de cele pa~ sive sint marite prin participarea a musculaturii la migcare. Aceste migcdri se aplicl numai dupa ce manifestarile inflamatoare au disparut. Ele nu trebuie s& produci nici dureri prea mari gi nici senzatia de oboseall. Sint foarte indicate, fn faza de inceput a aplicarii miscarilor active libere, exercitiile in baie calda, unde se permite 6 mai mare amplitudine atit prin sciderea ponderalé a membrului sau segmentului scufundat in apa, cit si prin reducerea spasmelor musculare atenuate de caldurd. ©) Misckrile active eu rezistenta. Misca- rile active pot fi ingreunale in executarep 58 intr-o- rezistenta din fate core atclor articular in miscare + r°= FP ET optse deo alta. persoand eet st i jle active cu rezis a e Prin mire ctv astictlail 19 SPE lpemcecnata core fa BAS fectuind un ef re Musealntel, este scoast din starea den a ; Agi fanctionare $i atrofie data de contractura $1 imobilizare. e de gimno: ical reco, Exerc hyolle reumatismale variara dup mate reumatismul, dupa stag fe afl bolnavul si ours Toca ais junile articula um Jn toate ae se urrareste mobilizarea male pri se sima a articulatiel ; ; ie fae in principalele axe §i planurt de ieare gi sint simple. Dozate progray, att Fh amplitudine, clt si in numBr de Pepe sts Muels eliberarea articulatifior din stare © redoare articular et antreneazt sural ‘i osibititatea une creind afar locomotor 1a un potent al. “oe orin "Gel mai mult beneticia2’ de terapie pr ‘mastica medicalé cazurile de r gim Jor pri sticd medical reco- ‘lita anchilozanta, ee" primar (spondilité ane ; vafectis, Pratismul infectos secundae (0. PAO, reumatismul degenerati ‘trozele membrelor infe~ Gpondilozcle, Sigmuil abarticular (periartrite rioare), reumatismul Jombosciati a) etc. Tn reumatismul a indicatiile de gimnast Sokolski-Bouilloud, cteg medicala sint de 58an mick importan{&, pontru_ motivul ¢ forme de reumatism se vindecd articulare re A aceste umatism rd sechele artlculare ; gimnastica oe se recomanda are Garacter igieic, de, mentinere a functor nigga Par! Lcorotr ale og Tn ceed ce priveste rev sel ste reumatismul infect Secundas, se poate spune ci gimnastica me: ical esie © metodd terapeutica foarte im ; a cu succes in tratamonny msi succes in tratamentul Bxercitiile fizice prac i prt Rereliile fizice practicate sistematic, de refering in aer liber, plimbanle ca te Pausul fizie si intelectual sint eficiente, Ina dicaliile de gimnastica sint generale, dar speciale determinate de marea varielate a ocalizarilor articulare. “reine s sagttumatiomal secundor fate pentru _articulatiil . @ supuse eforturilor Diclungite seu indreare de greutate, Ase, "L mai’ des afectate si file genun? a tes afecate sin articulaile genun: Exercitiile de gimnastica Exe imnastics medi mandate pentra aveste cavattl si toare ctr cele in in inferior, totusi o afin: cazuri vt nang dicate in artrozele membrului pROGRAME DE GINNASTICA MEDICALA A. Exercitii de gimnastica medicalé indicate In tratamentul — poliartritei_cronlce evolutive In poliartrita cronic& evolutiva, prin aplicarea exercitiilor de gimnastica medicala se mareste impiedicarea instaldrii anchilo Yelor la articulafiile cuprinse de procestt flamator si in special la articulatiile extre- mitalilor. ‘Migcdrile se vor face eu cea mai mare precauitie, avindu-se in vedere fenomenele de decalcifiere, din care cau se pot produce foarte usor fracturi, Jn faza acuté, repausul complet este absolut necesar. Dap diminuarea procesulul inflamator se introduc migearile pasive, executate dup& masaj. La inceput, aceste miseari sint fficute numai in limitele permise de durere, si urmarese mai mult un efect psiho- terapeutic asupra bolnavului, ‘Treptat, sub controlul medicului este instituit regimul de tratament prin gimnasticd medical, eu toata gama de mised. O recomandatie speciala pentru poli cronicd evolutiva o constituie migcarile efectuate in apa calda. rts 61 - =Exercijiile de gimnastic’ cuprind migcan pasive, migcari active libere, migciri active cu rezisten{a si se impart in: a) exercifii pentru membrele superioare ; b) exercifii pentru membrele inferioare Fig, 18. ) Exereifii pentru membrele superioare Miscdri pasive Executantul in sezind, cu mina eft mai moale, Se are in vedere tendinfa de deviatie a degetelor si a pumnului. Daca deviatia este inspre flexie (cazurile tipice) se insist’ cu migctri de extensie si invers. Se lucreaza cu articulatiile deformate si semianchilozate gi Fig, 20. se ocolese articulafiile “puternic inflamate, 1) Flexia si extensia fiecdrui deget in parte.’ Ajutorul prinde cu o mina pumnul la care se face mobilizarea, iar cu cealalta face migcarea de ducere a degetului fn palma, de indreptare si de extensie a lui (fig. 17), 2) Circumductii ' ale degetelor. Ajutorul prinde cu o mina pumnul bolnavului, iar cu cealaltai apuci degetcle in cijus, cu degetul mare opus celorlalte : se exercitA o tractiune usoara, dar sustinutd in lungul degetelor si se rotese ugor. Se execut intr-un sens si in celilalt, pornind de la migcari reduse gi ajungind la migeari cit mai ample (fig. 18). 3) Flexia si extensia in. erticulatia pum- So nullui, Ajutorul fixeazd culo mina antebratul bolnavului, iar cu cealalt’ apuci mina, in | pensa, si o duce in flexie si extensie (fig. 19). x 4) Miscdri de lateralitate. Ajutorul fixeazi i cu o mind antebraful, iar cu cealalta, prin— zind de palma, face inelinarea radiala’ si cubitala (fig. 20), Fig. 23. ezan 5) Circumductia pumnului. Ajutorul fixeas zi cuo mind antebratul, iar cu cealalty apuca, fie prin aplicare reciproca pe partes palmara, fie pe partea dorsala, mina bolnavi $i executd cercuri in ambele sensuri, cu am Pplitudine din ¢e in ce mai crescuti (fig. 21), In timput miscarii, ajutorul executé si o trad, fiune fn lungul antebratului, 5) Supinatia si pronatia antebratului. Aju- torul fixeazd cu o mind bratul imediat de. asupra cotului, iar ew cealalta prinde reci. proc, palmar, mina bolnavi : efectueazd 1h. Suciri ale miinii, cu palma fn jos si in sus (tig. 22), 7) Flexia si extensia cotului. Ajutorul apuck cu o mind de sub cot, iar ou cealalta de partea dorsald a brafului : se executa mis- carl de indoire si intindere a cotului (fig. 23) cu usoare arcuiri 8) Cireumductia umarului. Ajutorul fixeaz cu o mind umérul, iar cu cealalta apucd de sub cot: executd cereuri mari in ambele sensuri (fig. 24). Se accentueazd mis. earea la trecerea prin extensie, Miscari active libere 1) Flexia si extensia degetelor. Stind de- parlat, sau sezind, cu miinile pe linga trunchi, relaxate: se string puternice degetele in pumn dupa care se extind, zvienind encrgic. Miscarea se poate face cu ambele mint in acelasi timp, sau_alternativ ; cind una se ex. linde cealalta s¢ flexeazd. Se poate ingreuia flexia folosind 0 minge mic& sau un cere de cauciue pe care bolnavul fl va comprima cit mai puternie in puma, 64 aniebrafele sprijinite de coapsa, a eater eutisr | pent Hien se asezi palmele in sus, iar pentru extensie sn (fig. 26) ; se las mfinile selena tn 8 cue se ating gamba gi se ridied ap fas Antebrafele amin fixe pe coapse pentry rea migearii la ; © pate apres folosind 9 greutate mic& ensit lui. $ 2) Flexia si extensia pumnului. Serind eu Ja pumn, Exercifiul se findoua miinile, pentru (2 apucataé cu amindoua miinile, ae fort muscular ; se recomanda In special pentru mugchii extensori, °3) Stind sau gezind cu coatele st roe xate : circumductia umn, adic rotir ni s si in celalalt. mnilor intr-un sens § vu my Stind depariat sau sezind cu mal le impreunate palmar prin {nterpunerea degre : flexii si extensii ale art five, ° ‘min ajutind-o pe cealalta. (fig. 26). 65 ——5) Din aceeasi pozitie : intoarcerea mlini- Jor cu palmele spre inainte ; se accentueaza extensia in articulajiile pumnului gi ale degetelor, prin efectuarea unor tensiuni finale usoate (fig. 27). 6) Din aceeasi pozitie : se executa cercuri mari ale pumnului intr-un sens si in celélalt. 7) Sezind pe banca, cu_miinile sprijinite lateral, degetele orientate in afard: se for~ feaz extensia in articulatiile pumnilor si ale degetelor prin indoirea trunchiului, in lateral, intr-o parte gi in cealalta (fig. 28). 8) Stind cu fafa la perete la un pas depir- tare, sprijinit cu palmele de zid : ridicarea si coborirea brajelor cu miscari mici succesive, palmele pastrind mereu contaetul cu zidul. Se insista la limita de jos, fortindu-se exten sia in articulafiile pumnilor gi ale degetelor (fig. 29). Misciri active cu rezistenga 1) Flexia degetelor. Ajutorul fixeazé cu o miné pumnul bolnavului, iar cu cealalté opune rezistent& degetelor, ‘care se string in Pumn, Rezistenta este moderatd, solicitind efort redus din partea executantului cu o amplitudine mare. Rezistenta excesiva poate provoca reactii dureroase (fig. 30). 2) Extensia degetelor. Ajutorul fixeaz’ cu © mind pumnul bolnavului iar ou cealalta, aplicata’ pe fata dorsal a degetelor, opune reaistenté 1 migcarea de indreptaré a lor (fig. 31). 3) Extensia pumnului, Ajutorul fixea: 0 mind antebrajul, iar cu cealalti, aplicata cu palma pe dosul’ miinii bolnavuli, opune 06 care a miinil, ‘ set ‘ai rezistenta 1a migcarea de rid ial ‘Se pleacd in migcare din pozitia eu pu 32). - se ede braje, Stind deplirtat sau ge vind, cu 2 greutaji in mini: rasucirea br o7{elor intr-un sens si in celdlalt (fig. 33). Se relaxcazi bratele si se foloseste elanul dat de greutati pentru atingerea limitei maxime a mised 5) Flexie si extensie fn articulatiile pur nului. Bolnavul sezind cu antebratele sprijinite pe coapse, pumnii in afara genunchilor, ‘eu o gantera (2—3 kg) in mfini, invers apucat (o ming apucat de sus, cealaltd apucat de jos) : se ridicl si se coboari greutatea, cu amplitudine mare (fig. 34). Extensia in_arti- culatia unui pumn este ajutata de flexia celuilalt, Se schimb& apoi priza. 6) Invirtirea mingii medicinale. Sezind cuo mind pe mingea agezata pe sol : printr-o rasucire energica a pumnului sia bratului se roteste mingea (fig. 35). Se poate executa cu ambele miini fn acelasi timp, folosind 2 mingi. Migcarea se face Intr-un sens si in celilalt, iar in cazurile cu deviatie cubitala a pumnului si degetelor se fac numai rotari tnauntru. 7) Flexia si extensia in articulatia pumn lor folosind un baston de care este prinsa, printr-o curea, 0 greutate (bastonul sprijinit cu capetele pe 2 scaune). $ezind, cu miinile apucat de baston : ridicarea greutatii prin invirtirea continud a bastonului (fig. 36). Mii- nile actioneaz& simultan sau succesiv. 8) Atimnari, Apucat cu mfinile de bara sau de inele : flexia ugoard a gemunchilor si intinderea brafelor. Dac& exercitiul nu provoaci dureri se ingreuiazé prin ridicarea picioarelor de pe sol. 9) Modelarea plastilinel. Sint foarte indicate misedvile de modelare a plastilinei, prin care se solicité musculatura flexoare a miinii rile de fine| 69b) Exercifil pentru membrele inferioare Prin acest gen de exercilii se urmareste evitarea sau reducerea anchilozei piciorului Precum si corectarea mersului, care de obl- tei este ‘schiopitat, cu cilelfuri pe toata talpa. Majoritatea exereitillor (exceptind exerci- fille de mers) se fac asezind executantul in poritiile culcat sau gezind, pozitii care usu- read articulatiile piciorului de greutatea corpului, obfinindu-se o mobilitate mai mare prin relaxarea musculaturi Pe ling miscarile pasive, active-libere si cu rezistenta se folosesc cu bune rezultate si exercifiile de mers, Misciri_ pasive Migclrile pasive se executd la un picior si apoi Ja celalalt, Daca durerile sint mai accentuate, schimbarea de la un picior la celilalt se face dupa fiecare migcare. 4) Flexia si extensia degetelor. Ajutorul fixeazi cu o mind gamba, far cu cealalté apucd degetele piciorului :' se due degetele in flexie si in extonsie (fig. 37). Dacd durerile sint mari se fac miscirile de flexie si extensie la fiecare deget In parte, menaji du-se_articulatiile durerosse. _-2)-Flexia si extensia piciorului. Ajutorul fixeazd cu o mini gamba, iar cu cealalti, aplicaté pe talpa piciorului bolnav, face miscarea de flexie si extensie (fig. 38). Se insist’ 1a migcarea de extensie care de cele mai multe ori este foarte redusa. 3) Misc&ri de lateralitate. Ajutorul fixeaza cu o mind gamba, iar cu cealaita apucd talpa piciorulut bolnay : ducerea piciorului indun- tru si in afard (fig. 39) 79 orului, Ajutorul Hxea= aleiiul, i alalté, apli- 2a ‘ming calciiul, lar cu cealalt - 74 oe daipa dintr-o parte, exercitd o thac 4) Circumduetia pic Gune’ in Iungul degetelor si face cercurt amari intr-un sens $i in celilalt. Se insista la trecerea prin extensic a piciorului (fig. 40). 5) Flesia si extensia genunchfului. Exe cutantul culcat inainte, iar ajutorul apuca cu © mina glezna indoaie genunchiul ducindu-i cilctiul pind aproape de fesd, apoi fi indreapta piciorul (fig. 41). Se poate executa miscarea si cu ambele picioare in acelasi timp. Plexia si extensia genunchiului (combinata insa si cu miseare in sold) se mai pot face si din pozitia cu spate 5 din aceasté pozitie ajutorul ridied genun: chiul executantului, fl indoaie Ia piept $i apoi il intinde. Miscari active libere 1) Flexia gi extensia piciorului. Culcat pe spate sau sezind, cdlctiele sprijinite pe sol intinderea virfurilor picioarelor incereind si se apropie tAlpile de sol si reven gical (fig. 42), cu flexia labei piclorului, 2) Cireumductia picioarelor. Acceasi pozl- fie ca mai sus: cercuri mari cu picioarele intr-un sens si in celdlalt. Migcarea se poate face cu un picior sau cu ambele picioare in acelasi timp (lig. 43) 3) Stringerea unui prosop sub tilpi. Exe- cutantul culeat pe spate, sau gezind, cu ge- ati, cAlcfiele sprijinite pe nunchii semiflexafi, cdlcticle sprijinite F farile picioarelor prosopul sub t&lpi st apot Fheeare’ sie] intinda, Calcliele nu pardisese fig. 44 scior sprijinit pe virf, celalalt pe toata talpa schimbar ea, Breutatii corpulai de pe un picior pe, cole fait trecind prin poatia stind pe virtarl: Schimbarea pozitiei picioarelor se face pularea talpilor pe sol (fig. 45) Miseiri active cu rezistent& Flexia picisarelor. Culeat_in: 1 genanchit indoift; ajutorul apucd cu mmtinile Eipile executantului si opune rezistenti Ia migearea de flexie a picioarelor (fig. 46). 73 watisinulut — 08.29 cercitefaice in tratamentul Fe 72) Extensia pi tulcat pe spate, cu picioarele intinse, cu cilcfiele pe sol; ajutorul aplicd miinile’ pe fafa exterioara’a picioarelor si opune rezistenté la ridicarea acestora (tig. 47), Exer tii de mers Se recomanda ca exercitiile de mers si se fac& pe un covor moale ca si se atenueze duritatea contactului cu solul, care ar putea provoca dureri ale suprafetelor sensibile. 1) Mers pe virfuri si cdlcife. Stind cu mfinile pe solduri : 8 pasi mers pe virfuri si 8 pagi mers pe clclie. La inceput pasul pe vi furi sau cailctie este executat foarte aproape de mersul normal. 2) Mers pe marginea externa si marginea interna a labei piciorului. Acest exercifiu mobilizeaz foarte bine articulatiile piciorului pe axul longitudinal, In faza de inceput _-a exersirii se recomanda ca exercifiul si se fac cu sprijinul miinilor pe 2 scaune. 3) Mers corectiv. Mers cu pas normal dar cu frecventa si amplitudine mai mici. Se accentueaza luarea contactului cu solul prin rularea talpilor (virfuri-calctie). Bratele se migcd amplu fn ritmul pasilor, asineroniza~ rea lor scojind in evidenta mersul deficient. 4) Urcarea si coborirea scdrilor. La coborire se foloseste mai mult piciorul la care miscarile sint mai reduse si musculatura mai atrofiata, contactul cu treapta de jos f4- cindu-se prin virful piciorului, 5) Este foarte indicat mersul pe nisip. Din cauza instabilitagii sprijinului se mobilizea: foarte bine musculatura plantara si articulajiile piciorului. 4 ( Conspect-model pentru 0 jedinta de ‘Afectiunea : poliar(rita eroniea evolutiva (P.C.E.) x] wut [FP] tno metodce Nef wxeretnar [gph | mtr att a a caajulmembre- |” [Se mascara’. mai *)[oF Supertoare ‘mule rine . se insisté pe Tiusculaeora atrofiata 2 | Frosia st extensia pesiv a. desete- Bor (10) B05 | sate | Cirdumaluetia po- igedeilepasive Siva a. degetslor Sete, Tete ie ori | tent, tncercine eee. a=) du-se sa se atin shamplitedines moxie’, ed toate. tenstunt finale 4Jetexia si exton- Sia pasiva apam= | fla (ig. 19) | 8 oni 8 | pronatia si sup hatia pasiva a nfebrataiat (te. | 2) 6 ont 6| Fiexia si exten- Sa pumnalul, co faim Impreu fate palmar, de fete interptse (ig. 20 4 oni 7 | Extonsia_pamau- Mina mat_putia ini Si a degetelor olnava 0 ayuea a “rine aoenscaaltae ta Pine capa i mete spre tnainte | iia 2 16 on a19 u 2 Hl Cireamductia pumnutui ew Flot dogettor en reiteata 59) Ertoosa deze lor cu resistents {ie Sy vive. ming 35) as Flesio si oxten- sie in pumn eu 0 greutate In. mini |Flexia st extensia jpasiva a picioare- lior (fie. 38) IFlexia sf extensia ssiva a degetelor iti. 37), IMtiscari'pasive de latoralitate (fig. 39) ICircumdueyia pa- Siva a picloarelor ig. 40). [Stringerea proso- lpulut sub» talpi tie. 44 Joe de stezne (tig. js) IMers corectiv 2x5 oti 8 ont 8 ori 2X6 orl 10 ori 8 ori 8 ont 6 oni 2x5 ori 3 ori 20m Tavel (contin I a La degetsle du- opune rezistenta Se _mmareste ca invirteasea a fiecare’ impuls side cit mar multe oxi fe, iar pe cele- alte s0"fae soare friefiuni Se relaxeazi foarte bine picioral Se poate usura migeanea prin sprijinul miini~ lor pe 2 scaune In incheiore executantul se plimba si scuturd din mers mfinile si picioarele relaxate. Apoi, in fata ferestrei deschise efectueaz’ exercitii de respiratie accentuate de migcari de trunchi si membre. B. Exercltil de gimnasticd medicala indicate in tratamentul spondilitei anchilozante (S.A.) Gimnastica medicala sim loc predominant in terap: anchilozante, Specificul spondilitel anchilozante este formarea anchilozelor ireversibile, de cele mai multe ori generatoare de grave infirmi- faza de inceput fnsd are loc 0 evi- cedare a anchilozelor 1a mobilizarea articularé, O dat cu instalarea anchilozei, care este data de procesul inflamator, dato~ rit cdreia articulatia este afectata anatomic si functional, devine inutila orice incercare egimul de cultura se impune a fi administrat ined de la depistarea bolii In perioada inflamatorie exudativa se recomanda repausul in culeat pe spate. Bolna- vul trebuie.si doarma pe pat tare, cu scinduri sub saltea si fr pene, pentrii a se ev formarea cifozei cAtre care tinde coloana in- flamata, determinata de pozitia antalgici de jul cups un utica spondilitei le indicate predomina mi de extensie, dat find faptul ci majocazurflor sint cu tendinta de cifozare a co- Toanei vertebrale. © recomandatie speciald 0 are gimnastica respiratorie, pentru a_mentine elasticitatea cutiei toracice al cirei sistem articular stt- fer. Pentru aceasta, toate migcdrile sint insotite de inspiratii profunde si expiratii for- fate, lar in pauzele dintre exercitii se fa miseari ample respiratorii, ajutate de pozitit favorabile respiratiei sau de migcari de trunchi gi brate. Programele de gimnasticd medical& cu prind exercifii pentru doa faze ale spondi- lite anchilovante : exercitii pentru prima fazi — incipienta, si exercifii pentru a doua fazi — inaintata, BI. Exercifii de gimnastivd pentru spontilita anchilozanta incipienta ari migcdrile coloanei vertebrale sint permise cu usurinta, cu excen! usoarei rigiditati a coloanei lombare Ja flexia si Inclinarea lateralé a trunchiulut Prin gimnastica medicalé aplicaté in aceasti faz, se urmareste mentinerea mobi- lit&tii articulare a coloanei vertebrale si formarea unei musculaturi puternice a spatelui, capabile s& pistreze o finut4 a corpului cit mai apropiata de cea normala. ‘In aceasté faz, incipient, exercitiile losite sint variate si urmirese 0 mobilizare cit mai mare a spatelui. Migcairile se pot exe~ cuta si cut arcitiri fortate, iar dupa un timp mai fndelungat_de exersare, chiar intr-un ritrh sustinut. Durerile, suportabile, trezite de migcare nu duc la o ‘contraindicatie, ci in a cele mai multe cazurl sint dovada necesitaiit tratamentului prin gimnasticd medicala. De la primele sedinte de gimnasticd rezul~ tatole sint evidente si incurajatoare. Se in~ fimpli in multe cazuri ca efectele pozitive ‘obfinute prin practicarea exercifiilor de gimnasticd (marirea mobilitajii articulare, eresterea forjei musculare, dar mai ales in= crederea in terapia prin miscare) sé fie stag- nate de o reacutizare a boli, fenomen carac~ teristic acestei afectiuni reumatice. Renun- {area la sedintele de gimnasticd este o grava gresealé. Chiac in timpul puseului_acut, exercitiile de ginmasticd respiratorie, miscdrile usoare care nu accentueaza durerea, precum gi plimbarlle sint de preferat repausu- lui total. Grupele de excrcitii folosite sint = a) exercitii pentru membrele superioare si inferioare 5 b) exercitii speciale pentru coloana verte brala; ©) exerci{ii cu partener a) exercitii cu mingea medicinala ; e) exercilii 1a scard f) exerci{ii de gimnast a) Exercifii pentru membrele superioare si inferioare in spondilita anchilozanta, centura scapu- Java si centura pelvina sufera serioase tulburdri anatomice si functionale, urmind in difuziunea centrifuga’ a procesului inflamator (specitic spondilitel) dupa articulajiile colaanei. Sint mai rare cazurile de S.A... in caré contura scapulara sii fie prinsd de con~ tractitra si redoare gi asta numai acolo unde segmentul de intensitate maxima al inflama~ respiratorie, 9fiel este situat in partea superioara a coloanei vertebrale. Totusi, migcarile membrelor supericare sint importante si utile pentru ed mobilizeazd o mare parte din musculatura ce intervine in inspiratie. Aceste migcéri se pot face liber sau cu obieste, de preferinta hal- tere usoare (2,5. kg) Exereifiile pentru membrele inferioare sint foarte necesare pentru c& debutul spon= dilitel anchilozante se face de regula la velul articulajiilor sacro-iliace, deci la nivelul centurii pelvine. 1) Stind departat : ridicarea bratelor prin inainte-sus, in acelasi timp cu ridicarea pe virfurile pictoarelor, capul mult pe spat coborirea bratelor prin inainte si ducerea lor energica in spate. Miscarea se termind cu ugoare arcuirl fn limite suportabile 2) Stind departat, cu bratele intinse inainte, orizontal : ridicarea unui bra} intins deasupra capului, celilalt dus pe jos inapoi cu dou’ arcuiri, apoi se schimba bratele. O data cu ridicarea celuilalt brat se efectueazi Si ridicarea pe virfurile picioarelor, privirea sus dupa brat (fig. 48). 3) Stind : ridicarea bratelor prin lateral oblic sus, cu ridicarea pe virfurile picioarelor, capul se duce pe spate, se inspira pro fund (fig. 49). La coborirea brafelor se’ ex pird forfat. 4) Stind departat cu brafele lateral : for- Jecati scurte cu bratele inainte (patru-cinci) si ducerea lor energicé lateral si spre spate cu inspiratie profunda si expiratie fortati. O data cu ducerea ibrafelor inapoi se efec. tueazi si ridicarea pe virfurile picioarclor (fig. 50), 80 Fig. 51. ooo5) Stind departat cu mitinile 1a umert : ro- tirl ample de brate inainte si inapol. La ridicarea coatelor se efectueard si ridicares pe virfurile picioarelor cu inspiratie profunda, far la coborire, expiratie fortat’ (fig. 51). 6) Culcat fnainte cu palmele sprijinite p: sol Ia nivelul pieptului : ridicarea trunchiului fn sprijin pe mtint si pe virfurile picioarelor (flotiti). Trunchitil rmine bine fntins (fig. 52). Exereitiul se poate usura prin spri- Jinul mfinilor pe o masa, un scaun sau per- vazul_ferestrel. 7) Culcat pe spate pe lada de gimnastic& (canapea, banca etc.), cu bratele intinse la vertical, cu greutate in miini : ducerea bratelor pe deasupra capului in jos, cu ex- tensla umerilor. Miscarea se fermind cu ugoare arcuirt (fig. 53) 8) Stind, cu miinile pe solduri : ghemuire Insotitd de expiratie fortaté si revenire cu ridicare pe virfuri si cu inspiratie profunda (fig. 54 a, b). La ghemuit se fac usoare ar- eulri din genunchi. 9) Stind cu bratele tnainte si ugor depar- tate: ridicarea energic’ a unui picior, intins, la mina opusd, piciorul de sprijin se ridicd pe virf. Miscarea se execut& rar, urmirin- du-se ca prin mentinerea pozitiei bratelor s& se ridice piciorul cit mai sus (fig. 55). 10) Stind ghemuit, sprijinit cu miinile pe sol, eu tn picior intins fnapoi : schimbarea pozifiei picioarelor prin sdritura (fig. 56). Miscarea este insotiti de ducerea capului mult in extensie si de coborirea accentuati a bazinului Ia fiecare schimbare a pozitiei pletoarelor. 9 Culcat pe 0 parte cu mina de dedesubt epifin sub caps fal cata sprint In fav pe sol ceteuri/mari cu piciorul de deasupra. Migearea se face intr-un sens gi in celal accentuindu-se extensia (fig. 57) . 12) Culeat pe spate cu mlinlle 1a ceaft, ple cioarele ssicate i 45" apropate st itins forse cte cat po pate eu mtiile Ia coat, ge~ nunchii indoifi 1a plept : intinderea unl Pir tion in sus, coborirea iui pind aproape de sol $i'din now indoirea lui la piept; aceleasi mig- tari gi cu celdlalt picior, alternativ, simulind pedalarea Ja bicicleta (fig. 59). aab) Exercifii speciale pentru cofoana vertebral ‘Aceastd grup de misciri se referd la segmentul din coloana vertebrala in care este instalat procesul spondilitic (de regula cel Jombar), mobilizind cu maxima amplitudine regiunea respectiva. J. Stind departat cu miinile pe solduri, sau sezind, sprijinit cu miinile pe sol la spa te: miscdri de flexie si extensie ample ale capului si gitului (accentuind ducerea bai biei 1a piept si, apoi, capul mult pe spate) ; inclinarea laterala (dreapta si stinga) a capului; rasttcirea capului intr-o parte si in ce: Jalt&; circumductii intr-un sens si in cel lalt. Aceste miscari se fac intr-un ritm lent, iar ul repetirilor pentru fiecare migcare variazi intre 6—10. 2) Stind departat : extensia spatelul prin ducerea mifinilor 4a ceafa, capul si coatele trase mult inapoi, cu ridicarea pe virfurile picioarelor (2—4 arcuiri) urmata de apleca- Fea trunchiului inainte, cu ducerea miinilor Ja virfurile picioarelor, cu arcuiri (genunchii ramin intinsi) (fig. 60 a, b). In extensie se inspira profund, iar in flexie se expird forfat. 3) Stind departat cu bratele lateral : risu- ciri de trunchi stinga si dreapta, cu arcuiri, Picioarele ramin fixe, bratele la orizontala, iar privirea se duce dup braful din spate (ig. 61) 4) Stind departat cu miinile pe solduri : circumductii ale trunchiului de la stinga spre a4 ° (Sr Paw = Vy 7 Fig. 114, Fig. 115, Fis 116, jnind: cea mai bund pozitie, favorizanté res piratiei de tip abdominal. Misciiri pasive eu respirafie. Se folosese migcdri de brate si de trunchi cu accentuarea respiratiei. 4. Sezind pe seaun: ajutorul, din spate, apuca din lateral evatele si accentueazi expi- rafia, apdsind brafele bolnavului pe cusea to- ridic& apoi bratele prin lateral in sus, holnavul inspirind profund (fig. 113) 5. Sezind pe scatin: ajutorul, din spate, apucd ambele mfini (palm peste palma) ! ridicarea bratelor prin tragerea in sus cul inspiratie profunda (fig. 114); coborirea lor cu expirafie fortata. 6. Sezind pe scaun cu bratele Ja orizontala coatcle indoite; ajutorul, din spate, apuck de antebrate : rotafia brafelor. Cobo rirea antebrafelor (rotafia interna) este in sotita de expiratie fortata, iar ridicarea lor (rotatie extern) de inspirafie profund’ (fig, 115), Brafele ramtn tot timpul in pozitie orizontala. 7, Plexia si extensia pasiva a trunchiului cu expiratie si inspirafie profunde. Execu: tantul gezind pe scaun : ajutorul, din spate, fe aplicate pe spatele executantului, forfeazé flexia trunchiului, apoi apucd de umeri pe sub axila gi trage trunchiul pe sprijinind cu pieptul sau cu genunchiul sps tele executantului (fig. 116 a, b) Exereifii speciale de respirafie 8. Un exercifiu eficient, folosit freevent, esté misurarea volumului respirator cut aju torul spirometrului. Exercitinl consta din 2-3 inspiratii pregatitoare urmate de o in- 15) —spiratie foarte profund’, dupa care se face u expivatie forlat, aerul find suflat, fara s Pari, pe tubul aparatului. Exercifiul se repeta de maj multe ori pe zi inainte si dupa efortul depus in timpul gedinfei de gimnasticé, no- tindu-se valorile realizate. 9. Un alt exercitiu indicat este apneea vo- Juntara, care consti in menfinerea un timp cit mai indelungat a pauzei, dupa inspiratio sau expiratie. Dupa aceasta pauza prelungiti in expiratie, se realizeaza, reflex, o inspiratie profuny ara compensarii deficitului de oxigen dat de refinerea respiratiei 10, Doi sau mai multi executangi sezind fafa in fat, in jurul unei mese, pe care se alla o minge de tenis de masa : suflind eacr- gic, fiecare incearcé s& scoaté mingea de pe masa de joc, invingindu-l pe cel din fatd. Pentru aceasta, masa trebuie si fie foarte curata, iar camera bine aerisit&. Se intervine din cind in cind cu pauze de linistire a res piratiei. In cazurile cind sint prezente gi tulburari cardiovasculare, exercifiile sint limitate, de. oarece solicit foarte mult acest aparat 11. Foarte indicata este cura de teren. Plimbarile prin parcuri sau padure (loci care aerul curat si ozonat trezeste ,polta d aer“) combinate cu exercitii de respiratie au influente binefacdtoare asupra intregului organism, 116 Afeciiune ol Conspect-model pentru 0 sedinti de gimnasticy n Masaj Flexia si extensia pasiva aw mérului (fig. 97) Cireumduetia pasive a umsnilut 99) sivi a (fig. 123) Flexia pasiva_ a soldului (fig. 100) Extensia pasiva a soldului (fg. 101) Mentinerea. pozi- fier culeat "en fata in jos (30"— 80") Cuicat pe spate, cu 0 sceutate tn miini ? coborfrea brajelor pe sol deasupra capului (fat. 105) Culcat “cu tata in Jos pe lada" de Bimnastio, bra {ele pe lings Inda cu o greutate In rnfini ?ridicarea bratelor prin. Ia teral sus (fig. 107 Nr ree petari 2 10 min Bort 2x6 ori 2x4 orl 8 ont 8 oni 3 orl 6 oi Spondit:ta anchilozanta — fava a tea Duvata 45 minute | trict meteice Masajul se aplica atit pe spate, cit si pe umeri sf gol- dur Miscdrile se fac in ritmul respira- Het Se accentuenss tn extensia umérului Repetirile crese progresiv. fn ain= plitudine La limita maxi- mi se fac cerouri Ridicarea bratel este insolita de ri Gieavea capului1.] Stind cu spateie Ja sear: ridica Fea din siped in sine cu “indrep= 11, 12. 13, 44 + In incheiere se dis. 10) Sind ‘ct, spatete Ia id atingerea Suspend’ ta Exercitii de mers corectiv Extensie si flexie pasire de leona | imsojite de. exp: We (tig. 114) 180 m Tallest inspive: fo oi ratorii in fata ferestrei poate si spirometrie Se ind! Se mentine poate | tia cit mai ; timp, inc velaseso, elt nai bine, mise fetusa spatelut efectucazd exercitii respi deschise, daci se manevre odihnitoare de masa), C. Exercitii de gimnastica medicala indleate tn tratamentut ma Spondilozei In 118 tratamentul roumatisntelt senerativ, masajul constituie metode terapentice de. } si gimr stica pot prevent progresia rapid a fenomenelor de wzura. a sssnigat ‘Prin aplienrea_exereiltilor -dé gimnastic& unméreste mobilizarea ampli a regiunit tuanei vertebrale afectata de spondiloza. Migearile se execut In ritm lent, iar eres srea in amplitudine se face In mod progre- int excluse exercitiile care marese wzura Griiculard prin eresterea presiunii pe supra- fija articulatillor intervertebrale sau prin efortul prelungit. th general, in tratamentul spondilozei cele mai indicate migc&ri sint acelea executate din pozitia culcat si din atirnat. Aceste pozi (ii, prin descirearea coloanei vertebrale de reutatea corporalé, permit o mare mobi fitete 4rd ca suprafetele articulare si fie prea mult solicit Pe ling’ exercitiile de gimnasticd gi masaj, o alta metoda, adesea cu rezultate excep- ionale, este extensia pe masa de elongatic. ‘Aceasta are drept scop exercitarea unei tractiuni in axul coloane!, marind spatiile intervertebrale gi reducind astfel compresiunile radiculare specifice reuimatismului degenerativ vertebral. In unele cazuri este singura metodd care contribuie la ameliorarea 1 nifestirilor spondilozelor cerviesle si lom bare. longatiile se fac pe o mas& speciala In ave se poate localiza extensia, fie la seg~ sentul cervical (lig. 117), fie Ta segmentul Jombar (fig. 118). Cole mai frecvente cazuri_ de spondiloza sin cu localizdvi in regiunile cervicala si Jombaré, Din aceste considerente am elabo- rat programele de gimnasticd medicalé pen- 119 EEFig. 118, tru aceste afectiuni. Exercifiile indicate in tratamentul spondilozei lombare pot ft fake site si in cazurile cu spondiloza dorsala de oarece, de obicei, instalarea unela determi si aparitia celeilatte — CI. EXERCITH DE GIMNASTICA PENTRU SPONDILOZA CERVIGALK Prezenta freeventa a durerilor cefalice si sensibilizarea regiunii cervicale date de 120 ET al spondilozi, prectim st tmporfanfele forma- fiuni enatomice ce tree prin acest segment Impun ca migctrile s& fie fScute la acest nivel cu foarte mare atentie Ritmul de exccufie este foarte lent pentru a'se evita amefelile, iar migcarea poate fi fdcuté continua si cu amplitudine mare, fard teama cA se va accentua uzura articulafiilor. oe ‘Actiunea terapeuticd a migedrii in cazul spondilozei cervicale se refera la: — restabilirea si imbunatatirea circulatiei singelui in sectorul cervical ; = indepartarea sau reducerea compresiunilor diseale pe formatiunile nervoase gi in~ departarea efectelor secundare ; — combaterca clementelor eare distana spondiloza cervicalé Degenerescenta vertebrei_ se datoreste in special tulburarilor de circulatie date de va ricozitajile ce apar in sistemul venos vertebral. Pentru antrenarea circulatiei cervicale se recomanda migciri de brate ; actionarea circulatiei in venele brahiale (care sint cele mai mari din aceasta regiune) produce o aspiratic a singelui din celelalte vene, Pentru indepartarea sau reducerea com: presiunilor discale se folosese manevrele mi nuale si extensia mecanici pe masa de elon gatii. Aparitia punctelor de mioziti pe marginea mugchilor cefei poate fi combatut’, pe Minga tratamentul medicaments (infiltratii cu novocaina), cu masaj si in special frictiuni, executate puternic si profund pe acesti noduli. Combaterea elementelor care iriti de la distant spondiloza cervicala se face prin rit de la 6 — Exoroiilesizice in tratamentui eeunatismutai — o@. 210gimnoitict resptrati Adeeseard domnutat plewal prin care trace xul_brahial si care lao pleurita us; poate produce ieitatit re ie det, poate produce iritatii retrograde date de im grosarea si sclevozarea acestei zone prort itigate. Pentrn acest Iuera, se recomanda ea toate migedrile si se facd cu accentus pate mi acd eu accentuarea caste exercitit se of 2arte importanté este mentinerea poritici corecte a eapului si a gitului tn timpul som- auluj, Folosirea unor pozitfi_neodibnitoare Pentru regiunea cervical. compromite mare parie rezultatele obtinute tica’ medicala. in m De aceea, se indica fc ain milo ig 119) aa { 15cm fon ™ 20 cm —-$0¢m———wd Fig. 109 Feoveitiile folosite sint urmatoarele esercitii pasive pentru cap si git ii active libere pentru cap si gi i ai git ©) exercitii active ou rezistenta pentrtt ca exer pentru eap 4) exercitil pentru teunchi si brate _Aietnile pasive, acti ctive cu rezistealé se execut din pozitia sezind pe seau . libere si 129 “= Fin. 120, a) Bxercifii pasive pentru cap si sit 1 Manevre manuale peatru reducerea compresiunilor discale. Ajutorul, asezat la Spatele executantului cu mlinile aplicate 1 eral sub mandibula, cu degetul mare pe apo- fiva mastoid’, ridicd progresiv capul_ i jungul coloanei, Se combina extensia longi- tudinald cu usoare migc&ri de rotatie a capn- ui spre stinga si spre dreapta 2, Flexia capului., Ajutorul- fixeazi cu 0 mind un umar, iar cu ccalalta aplicata pe Crestet si putin Inapoi apleaca capull execu tantulut inainte (fig. 120 a). Se reia exercitiul, 3. Extensia capului. Ajutorul fixeazi cu 0 min un umér, iar cu cealalté aplicati pe runte duce capul Inapoi (Fig. 120 b). Se combina miscarea de flexie, aj schimbind mina cu care ajut& misc pe frunte pe crestet 4, Inclinarea lateral a capului sixeazi cu mina dreapt& umérul drept navului, iar cu stinga, aplicatt pe dreapti a capului, inclind capul spre st (fig. 121). Se revine cu caput ia pozilia ini lala gi se inclind din now lateral stingPig. 125, din pozitia tnelinat, ajutorul schimba si inclind lateral dreapta, 5. Rotatia capului. Ajutorul aplicd mina dreapta pe fruntea executantului putin late- val dreapta, iar stinga pe ceafa spre stinga si ajutd la rotatia capului spre stinga (fig. 122) Schimba apoi mfinile si face rotatic in par. tea cealalta. Migearea este lind si neintre. rupta. 8. Circumductia capulut. Ajutorul aplicé o mind pe crestet putin inapoi, iar cealaltd pe frunte, ajutind circumduetia eapului, intr-un sens gi in celdlalt. Se exercild in acelasi timp sio tractiune in sus dese&rcind coloana de greutatea capului. Miscarca creste progresiv in amplitudine (fig, 123), b) Exercitii active libere pentru cap si git Aceste misciri se fac de citre executant, far ajutor. Pentru a atinge amplitudines finile 124 si duce igedrii se execut’ cu ugoare ar- maxim: , Guin, Migcdriie sint Insofite de inspiratii si expiratii accentuate, deci ele se executi in ritmul respiratiei. 1. Flexia si extensia capului. Aplecarea ainte a capului, atingind cu barbia pieptul Tui mult pe spate, forfind bine ceafa, “. inclinarea laterala a capulul, apropiind srechea de umir si apoi inclinarea in partea cealalta, Umerii ramin pe loc. 3. Rotatia capului spre stinga si spre dreapta, ducind privirea oft mai mult inapoi. Pentru ca rotatia sA se faci numai din eo. Ioana cervicald se fixeaz& spatele de spatarul scaunului sau Ja perete, 4. Circumductia capului, Cu musculatura cefei relaxata se roteste capul in eercuri mari Intr-un sens gi in celalalt, lent, ©) Exercifii active cu rezistenfai pentru cap si git Miscarile active cu rezisten{é pentru si git sint folosite, in special, in cazurile in care durerile nu ‘Sint prea ‘mari si numai dupa ce executantul a parcurs mai multe sedinte de gimnastic’, deci dupa ce a facut un antrenament corespunz&tor asupra coloanei vertebrale. Exercifile cu rezistent& se efectueazi in partea a doua a lectiei, cind articulatiile intervertebrale sint bine incalzite. Rezictenta opus de ajutor trebuie si fie redusi, pentru a nu obosi organismul. 1. Flexia capului. Ajutorul fixeazd cu o mind spatele executantului, iar cu cealalta, aplicata pe frunte, opune rezistenta la mis. 125baw Fig. 125, Fig, 126, eavea d aplecane a eapului mainte, Se tneepe misearea de flexie, capul fiind in extensic aumaee pul find in extensic 2, Extensia capului. Ajutorul fixeazd eu o mina spatele, iar cu cealalt&, aplicaté pe erestet sil putin inapol, opune rezistenta la migearea de ducere a capului spre spate. Se incepe miscarea de extensie din pozilie de flexie (fig. 125). Migearile de flexie 1 exten sie se pol face, separat sau legate, ajutorul schimbind de fiecare data mi sunita lat mina care opune 3: Inclinarea lateralé a capului. Ajutorul fixear’ cu mina sting’ umdrul drept al bol pavului, iar cu dreapta, aplicati pe partea dreapta a capului, optne rezisten{a la miscarea de inclinare lateral spre dreapta a capului (fig, 126) Se schimba pozitia mtini- 126 ere for sise executé migearea gi in purtex coal otatia capului, Ajutorul aplied mina areapti pe frunte si putin lateral, far stings Je regiunea occipital’, opunindd-se migcdrti NE potatie a capului spre dreapta (fig. 127) Se schimb& pozitia miinilor si se executa miscarea gi in partea coalaltd ‘¢) Exercifii pentrn trunchi si brate Exercitiile din aceast& grupé completeaz’ ogramtl de gimnasticd pentru spondiloza Pirvicala si se adreseaz’ segmentutlui dorsal Al coloanci veriebrale si centurii scapulare pentru c& in spondilozele cervicale inaintate, articulatiile intervertebrale ale regiunii dor sale (mai mult partea superfoara) si articulatiile centurii scapulare prezinta tulburdri artrozice si respectiv fenomene periartritice. Prin migedrile de trunchi si in special prin cele de brate se exercita musculatura cefii si a spatelui si se activeaza circulatia singelut. 1. Culeat Snainte, pe lada de gimnasti (canapea), cu capul in afara sprijinului, br tele pe linga lada : extensia spatelui (capul dus mult pe spate) cu ridicarea brafelor prin lateral sus (fig. 128), Culeat pe spate cu o minge sub regiu- dorsala, bratele intinse la vertical’ ducind capul i 129). Bratele si tensia_ regiunii bratele mult pe spate (fig capul trebute si atinga solul, fra s& se ridice bazinul. cervicale, 2 127 ajung miinile, ge- a seava fix’ § Mortedt ca spat ¢ ultima siped la e: juj pria Intinderea picioarelor (fig. 164 a, 4). : 7, Stind cu spatele la scara fixa, apucat d la nivelul soldului : departarea spatelu indoirea genunchilor si ghemuir rea sezutei printre mii lor, fruntea se duce ci mai aproape de genunchi ; revenire in pori tia initial (fig. 105, a, b). - 8. Culeat inainte, cu capul spre scard, apy ridicarea trunchiului fy extensin trunchiu- de seard, tranchiului ; rid intinderea_genun’ cat do ultiona sipeé ach h extensic, mutind miinile din sipe’ in sips Musculaturaspatelul este relaxata, jar bra. e ramin mereu intinse din coate (fig. 166) Sezind pe o minge medicinala cu fata ‘ara fix cn virfurile picioarelor prinse ‘a sipe’, bratele pe Inga trunchi spre sub pri ranch: coborirea truncbiului spre spate pind capul atinge solul, si ridicare cu aplecarca (fig. inainte si ducerea miinilor spre s 187 a, b) _ Se tngreunear’ exercitiul schimbind pozi {la rofinilor pe sold, piept, 1a coal si crestet, 10. Atirnat cu fata la scara fix apropiate si intinse : ducerea alternativa « unui picior in spate, Miscarea se repeté de —3 ori, apoi se duc ambele picioare spre spate, cu usoare arcuiri (fig. 168). picioarele 343 |Ce | or fot | Pi q NON Fie 104 © : “Ss a GM A : < \ Oo SOS oo UL? Pins Fi. 108 oem . > : - » SSS Fie 167 Pie. 108. lg. 109 4 \ Fig. 172, 11. Atimat cu fata la scara, musculatura trunchiului relaxatd : balansiri spre stinga si spre dreapta cu picioarele apropiate si in~ tinse (fig. 169). 12, Atirnat cu spatele la seara fix : indoirea genunchilor Ia piept si coborirea lor foarte incet (fig. 170). Se fngreuiaz& miscarea prin intinderea pi- ‘eioarelor la orizontala si coborirea lor. ducerea bazi- 13. Stind, apucat de inele rele raminind nului inainte si fnapoi, pici fixe, bratele intinse (fig. 171 a, b). 14, Stind, apucat de inele } rotari ample, de la stinga la dreapta si invers, ale picio: relor si bazinului. Bratele si picioarele rimin mere intinse, privirea pastreazi aceeasi di- reetie (fig. 172), 143, 17 Bxereipilefinice tn watamental peumatismutul ~ ed. 20 _ ee45, Attroat la Inele ea Virfurile picloare- ivr pe sols leginarea trunchiului tnainte gt inapoi cu balsnsul picloarelor prin tmpinge- rea pe sol. eA ©) Exercifii de mers Exeteitiile de mers se folosese tn prima parte a lectici de gimnastic’, ctt scopul incal- zirii organismului, sau in partea de incheiere, in scopul revenirii treptate de la efort la normal, La sfirgitul lectiei exercitiile de mers se executd In ritm lent si cu accent pe res~ Plratie, fn vederea linistirii organismulul 1. Mers cu diferite migedri de brate : ro- ‘ri ample ale brafelor, fnainte si fnapol (cind brajele sint sus se fac pasi pe virfurl st se inspird edine iar cind bratele coboard, se expira forfat), si areuiri, cu bratele in later ral, cu coatele indoite si tntinse, 2. Mers combinat : 8 pagi mers pe virfurl, cu miinile la ceafa (coatele trase mult pe spate), 8 pasl mers ghemuit, cu mfinile po genunehi (fig. 173 a, b), 3. Mers pe vifurile pictoarelor, cu bratele Intinse deasupra capului, cu degetcle tncles- tate (palmele in sus) : la trei pasi indoiri cx arcuiri laterale de trunchi spre dreapta sf spre stinga (fig. 174), 4. Mers cu mfinile Ja spate, apucat de soate, umerii trasi bine fnapol : la 3 pasi ridicarea unul genunch! la piept, tntinderea piciorului la orizontalé cu pasire In fatd. Sa uae Severe ten 2 id oO he } wt PS fy 9 “ge ~ Kip a (MW A/F Fig. 176 Fin 77, Fig. 378. poate ingreula migcarea apucind cu miinile genunchiul indoit si executind arcuiri, cel&- elt picior pe virf (fig. 175). 5, Mers cu pasi mari: aplecarea trmchiu- lui inainte si ducerea miinilor la virful piciorului din fai; fndreptare si aplecare la piciorul celilalt. Genunchii rémin bine tn tingi (fig. 176). 6. Mers cu pagi wari, cu miinile pe solduri, fandare pe piciorul din fata cu 2—8 arcuirl, ‘capul tras mult pe spate, piciorul din spate intins (fig. 177). 7. Mers cu pas fandat, brajele indoite Ja piept: rasucirea trunchiului spre piciorul din fai cu ducerea Dratului din acceasi parte mult In spate, privirea Inapol (fig. 178). uyConspect-modet pentru o sedinta Tabet (continuare) de gimnastich Afectinnea : spondiloza dorso-lombar’, ; Durata : 35 minute. i suicat, peo 1a- So exeout’ din < ae 80 lana Shape par ert, —-Brereipiut | ohiin | Indicasit metodice —-picot_ Senun- te gi pe ceal | Bit te dees: > a a eit o 1 2] a Fielorela si du Perea iui mult In 1. Masajul spatetui [10 min | cind sint contrac, spate (ig. 159) |p ort turl_ musculare, _g, Culeat_pe spate Coborirea _picioa- masajul "se" exe Ga genunchit in- relor se face foar= cubs gory linet jit ia plept: inte Ineot for, cu'intensitate| inderea piclonre= medie for. in sus sf com 2. Mers_combinat : Sortreu Tor pe 301 Peal dies ame 20 (fig. 152) 6 ort 8, Mors pas ten- | ™ 40, Coloat pe spate : Spatele rémine ett dat, cu ieucea {ndoirea laterald mai fix pe” po- frunchiulat ie a trunchiutut, cu aoa 118) 20 m clare ore 4, Stind — departat : Atit extensia cit pat moins extensia si flexia gi flexia se termi= (fig, 153) 4 ork trunchiului, mil cu 2 areuiri 11, Culeat tnainte : Executantul rela- ducerea mtn extensia pasiva @ xeai bine mus- Jo virfurile pi- ‘oloanel,‘ajutorul ulatura spatatul cloarelor 8 ont mueind’ de la 8, Stind departat oe coate si ridicind Ingo taterele ca Sconehiat ewe sehimbares ant e areal (te. itor (ie. 190) [2x8 ori ity fs ont 6, Caleat inainte Coatele si pieptal ridicarea unui pina parasese so- 12, Stind eu fata la Sor ining st tal fear fxd ex fezarea lat peste fensia spetelul 6 Selatan (ig. 140. |b on fenemire (8. T. Culcat inainte ci is extensia trun- 189) 6 ori Srayete "tatinse civil so for He. Tidlearea try: Sis extensi do 19. Atfmat cy fata ta Sxivin tn estens Sp hi deara thet! due fe, Impingtn ey cerea_plcioarelor Brigcle tn sat ftinse tnapot dig 18) 6 i (aig 360) 6 ont 8 a9 — a14, Attmnat ott spate feta scara fix ator 2 peioarelor (a 163) we epe misearca 2x6 ori pe mis 15, Mers cu rottri de rate, Inainte ‘sh napoi cu accent Pe respiratie Pirator 20m Th inchelere se fas usoare manevre de automass) Pabet (continustes | Muscatatara_ sp telat ae relxcee Inainte’ dea tat utd in ritm Tes D. Exerelfii Indicate tn tratamentul arirozelor membrelor inferloars in artrozele momb zy rulul inferior (coxar- woz, ontiroze si artrozele piciowuhay nae, oe cute sistematic sint deosebit de efi- Practicarca exercifiil i 5 lor de _gimnas' 7 aura inmate re canagien tne CaPacitatea functionala @ arti- ula ai aproape de normal, tnti ziind deformarile st fice ret mana degeneratiy, =? SPeeifiee ceu- , ba aplicarea tratamentului Hck medicalé trobuie sie ting Seume de d ipiul c& menajarea articulatiilor este un factor hotArftor tn opriren evolutiet reuma- ismulul artrozie, Pentra aceasta, tn eazurils isa desroumatism degenerativ taaintat, al mem- frelor ‘inférioare, se va reduce miersul la sletul necesar si se va evita statul prelun- it In picioare. Se vor evita supraincircatu- 8 articulatillor prin purtarea de grout2tl Exercifiile folosite fn tratamentul acestei afectitini trebuie Inglobate fn programul ge- feral de gimnasticd ce se adreseazi tatregu- Jui organism. Aceasta, pe de o parte, pentru ‘ce majoritatea cclor ce prezinta tulburdri ar- frozice ale membrelor inferioare au o gFeu- tate corporali mare, iar pe de alti parte, tru ci secundar apar gi tulbu: de sta- tic (deviatii ale coloanei). Astfel, programul de exercifii se poate aso- cia cu gimnastica de slabire, eu regimul dietetic $1 eventual medicamonitos, Exercitiile se executi din pozitiile care nu solicit& ar- ieulatiile membrului inferior (culcat si se- ‘And), cu mare amplitudine, fn ritm Tent sl 448 s& trezeasod dureri. ‘Mersul pe bicicleta este un exercitiu indl- cat pentru artrozele picicarelor, deoarece mobilizeaz& bine articulatiile de la acest ni- yel si in acelasi timp descarcd membrele in~ ferioare de greutatea corpului. 1, EXERCITI DE GIMNASTICK PENTRU ARTROZA GOLDULUI Obiectivele tratamentulul prin gimnastic& medicala in cazul artrozei goldului-stnt ur- mitoarele t — Aducerea bolnavului la o greutate eft optntal narmiala. Accesta con- weal ty vee oninferior de solicitarea datj_ le greutatea corpuluj’” oe aceste inticat ee). Tinind seama ay scare dacd nu se limi qagtur@ musculars, care este foarte eee . ard, te fe Eeaita Je mugehit adductori. Limiter’ oe dirt ae oe poate obtine prin diferite wroee fase Ge fizioterapie impachetari cu partion Tne ete.) sau prin anestezie. Col mai indicat lout tn ata Movedeu este tnski mobilizarea 132 ee i. Deci, tn cazurile de reumatism degenerativ al soldulul sau de coxartrozi migcdrile yor fi executate din poziliile culcat, atfrnat sidin stind in sprijin pe piciorul ‘sindtos, find sistematizate in urmatoarele grupe de exercilii : ‘a) exercitil pasive pentru articulatia coxo- femurala j b) exercifii pentru gold cu ajutorul bra- elor : ¢) exercitii active libere ; 4) exercifii la scara fixa a) Exercifii pasive pentru articulatia coxofemurali 1) Flexia, coapsei_pe bazin. Culcat pe spate, ajutorul fixeazA cu o mind genunchiul in extensie, iar cu cealalt’ apuci piciorul Ja nivelul gleznet : ridicarea piciorului eft mai sus (fig. 179) 2) Extensia coapset pe bazin. Culeat tnainte, ajutorul fixeazi cu o min& bazinul, iar cu cealalté apuck de sub gemunchi : ridicarea piciorului cit mai sus (fig. 180). Se ingreuiaz& exercitiul facindu-se extensia cu genunchiul fndoit si cu arcuiri. 3) Abductia goldului. Culcat pe o Latur’, ajutorul fixeazA culo mind bazinul, iar cu ‘cealaltA apuci gamba piciorului de’ deasupra : ridicarea piciorului cit mai sus (fig. 181). 4) Rotatia externa a goldului, Culcat pe spate cu piciorul Ia care se face mobilizarea indoit ; ajutorul cu o mind aplicaté pe genunchi sprijing si fixeazd coapsa Ja vertical, iar cu cealalt’ apuci de partea externa a gleznei: rotarea piciorulul spre fnduntru (Fig. 182). 183Fig, 181. Fig. 182, 5) Rotatia intern’ a goldulul. Culcat pe spate, cu piciorul la care se face mobilizarea indoit ; ajutorul, cu o mina aplicati pe genunchi, sprijind si fixeazd coapsa la verti- cela, iar cu cealalta apucd de partea inter’ agleznel : rotajia piciorului fn afara (fig. 183), Miscarea do rotatie intern se poate executa legata de rotatia extern, Pentru aceasta, ajutorul schimba numai priza mfinii care ajutd migcarea. 6) Circumductia goldului. Culcat pe spate, cu piciorul la care se face mobilizarea indoit ; ajutorul apucd cu o mind de cdlcti, iar cu cealalt& apuct de genunchi, sub roluli : rotari ample tn articulatia soldulut tn ambele 154 aon Fig. 184, s ith ntald agam- suri: Se féntine pozitia orizontal (ig. 184). ¥ b) Exerci{ii pentzy gold cu ajutoral brafelor In cazurile clad migcArile stot imitate vul neputind ajunge cu_miinile la pi- tee Nge folssese fest prin intermediul cicora be ajutA migcarea piclorulul (tragind cu bra- ee 1) bolnay ta- 1. Culcat pe spate eu piciorul bolnav doit: se apucd ca mfinile genunchit ise ta arcuixi (fig. 185). % Culeat pe spate, eu 0 fasA Iegatt de pl- clorul bolnav: ridicarea piciorului tntins, vgind de {nga (fig, 126) ex eTaoe Vo Fig, 107, e-em > aa So 7 ame y. TAO rz, 109, 3. Culcat pe spate cu mina opust wit ra at east Parte aplicaté pe genunchi : tragerea piciorului cit mai sus, In timp ce cu cealalta ra Se spas pe genunchi fn afard, efec- int dle on extern& si abductia soldu- 4. Culeat lateral eu soldul bolnay sus, cu mina de aceeasi arte apucat de picior tna Pol : extensia soldului, prin departarea cal- cliului de sezuta, incercind indreptarea Re- nunchiului, cu arcuiri inapol (fig. 188). _5. Culeat lateral eu mina de sus apucat de Piciorul de deasupra : ducerea piciorului tna. Poi, in timp ce mina trage in spate si in sus, combinind migcarea de extensie a soldului oy migcarea de rotatie interna (fig. 189), cate Ltleat Pe spate eu genunchit tndoiyi Alpile pe sol, apropiate, cu mtinile aplicate 156 pe genunchi : departarea genunchilor in la- Feral, impingind cu mfinile in afara (fig. 190). ) Exercifii active libere 1. Culcat lateral cu o mind sprijinité sub cap, ou cealalta sprijinita pe sol in fata : flexia si extensia piciorului de deasupra, prin balansul lui inainte si inapoi. Exercitiul poate fi usurat ducindu-se pi- ioral inainte si inapoi, sprijinit pe sol. 2, Culcat lateral cu soldul bolnav deasupra, mina de jos sub cap, cealalté pe sol in fata: abductia goldului prin ridicarea oft mai ampla a piciorului (fig. 191). Se usureazd exercitiul ridicindu-se piciorul cu genunchiul indoit. 3, Sprijin pe genunchiul piciorului bolnay, celalalt picior indoit la 90°, sprijinit cu talpa pe sol, mfinile pe solduri': intinderea genunchiului de sprijin, cu deplasarea trunchiului inainte, mfinile pe solduri (fig. 192), 4. Aceeasi pozitie cu sprijin pe genunchiul piciorului s&natos : coborirea seautel pe cll- clie, mfinile se duc Ja virful piciorului din fata (fig. 193). 5. Sprijin pe genunchi $i : Indo- irea genunchiului bolnav la piept si ducerea energicé a celuilalt picior intins in spate. Genunchiul de sprijin se asazA pe o pernith care s4 atenueze duritatea solului $i sa il dice putin, dind posibilitatea pendularit bere a celuilalt picior (fig. 194 a, b). 6. Culcat pe spate, cu genunchii indoiti la piept, miinile la ceafé : simularea pedalarii Ja bidicleta (fig. 159). 7. Culcat pe spate cu miinile la ceafa : abductia piciorului bolnav, din aproape in 157see Lows Fie ant a BS: Eig. i9s é 4 tO i SPL Noo 7 wey at, 7 Fig. 194 fa ts aproape, cu céletiul pe 0 sol aeheiy Joe (fig. 195). : . SI tr ‘i a ein to prin pe genuncht spe matin Be cBlctie: ducesoa bazinulut tn Celalalt pictor iss + g 9 wis i a AS oh mek AN pF rig. 198 Fie tot Fie 1 fii apropiindu-l de sol,. brajéle rimin tn- inse (fig. 196 a, b). d) Exereifit la seara fix Exercifiile la scara fixd se executd din sprijin pe piciorul san&tos sau din atirnat. Jn aceste pozitii goldul bolnav este descireat de greutatea corpului, iar migedrile pot fi 18- eute cu mare amplitudine. Relaxind muscu- Jatura goldului in timpul exersarii si combi- ‘nind migcarea efectuaté cu o tractiune in. Jangul piciorului, capetele articulare se de- pirteaed, frecarea intraarticulard find mult redusi. In loc de scara fix&, se poate folosi oricare alt aparat sau object (un scaun). . 1, Stind cu fafa la scara fixd la un pas mic departare : aplecarea trunchiului inainte, co- ‘yorind din gipc& in gipc elt mai jos si tragind cu miinile intinse. Genunchii ramin {n- tingl. ‘Migearea se ugureazi, éxecutindu-se cu bolnay mai. departat de scard pieforul (fig. 197). 159 rrFa otind fata la scara fix la un pas de. Partare, cu mfinile po soldat rt eu ridicarea pj. (ig Tay PAY Intins, din sips in (fig. 198), pes tn toot 3. Stind nunchiul piciorul Sau cu genunchiul intins ‘ind cu fata la Rta @ doua sau a treia, apucat de Sipea de Ia nivelul pieptulut: coborirea ett Piciorul sdnditos pe ‘sol en flexie in soldul 5. Stind cu fata la scara fix8, apucat de i Ja nivelul soldutui : extensin sol- ducerea piciorulut intine th inge solul, cit mai depart jee amplitudinea extensici tndoind Sleznel : pendularea’pieioruliy bolnay, ducindu-se din ce fn ce mai Spate (fig. 203). Greutatea care se leaga la Pielor poate varia intre 2—6 kg dupa starea 190 Scara fixd, cu picioa. | Fig. 202, Fig, 203, Fig. 204, articulatiei si in functie de gradul de antrenare. Bin aoeeus! pou: circumducta pico ralui cu greutatea Intr-un sens 3 in eel Ba Bane ood ff lt al ate fe depanteasd trunchiul do sear Cig 2 Conspect-model pentra o yedin}i. de gimnasties Afcetuen tartroza goldulul Durata : 25 minute, eee ndicatit metodice Ne peoreiat [NTE | snaioos Gi 7 z a mascara 1 Masajut otdutut |s min | se oapsa ; se exeed= it polemic pe musculatura atso- fiata ‘si Unigtitoe pe musculature Prinsf de contrac: fina 1619. Stind cu fata ta lui tating din sips 16a 2. Flexia_pasiva Aa ig. 179) 3% Rotatla. pasiva at ldulut “(tig te2—183) OF 8. Cuteat pe spate, cu trage mina on 2 piciorul la Plept (fig, 187) 6 Culeat — taterai Fidiearea picioru: a1 bolnay ta sus ig. Isl Galeat lateral : Datansarea “plcto, rulul de" deasu. pra taints Inapot Spritin pe genuine chi nuneh la piept sf apot mult (Gig, 194)" seara as Hdlear ca 298) dueree ulul botnaw spate txt la un dapirtare ; ea icloru- sped (hig, pe bazin a 8 ort 1s ort 10 ort Is oct abel (continuare} 3 Miscarea se ter= 7 Sad cum * mind cu arcuiri Ful la seara fix, ‘engenunchiul bol: ‘na¥ sprijinit pe fipca dé a nives Gut goldulul : in doire lateral a frunchiulul (fig. 4199) Sind cu w Ia seara fix piclorel sanitos Sprijialt pe sipca @ Sea, de celilalt picior legato greutate : cercurt mari cu pieforel, In ambele sensucl (fig. 205) B ork Se relaxeazt bine muisculatura goldulut bolaay a fae excrciiil ae mers Insotite de ample respirajil sf manevre de migcari de be ‘automasa). 2, EXERCITI DE GIMHASTICA PENTRU ARTROZA GENUNCHIULUI Migcdrile ce se pot efectua fn articulatia genunchiului sint limitate, existind practic un singur plan dé migcare fn care se fac fle xia si exterisia, migcirile de rotatic gi later: litate'fiind foarte reduse. Exercitiile pantru mobilizarea genunchlu- {ul se-fac din pozijii care usureazd sau des- carca articulatia. de greutatea “corpulul si 263Ritmul de executie este lent, Gmplitudine se face progre Voace dureri mari, In cazurile de cu: Fig. 205. a musculaturii coapsel a) pasive ; d) active, ‘libere ; 9) active cu rezistents ; ©) exercitit la scara fing, ®) Miscari pasive Fig, 207. Culeat inainte ; Blezna, ridied gi Migedri active libere a 9 et te emma pici fara sprijinului : eobc Siooarelor pind se ating Inds eu ellie $1 picioorelor pind s we utent inaines be lada de gimnastied, eu sembcls to la Jumatate, in afara.sprijinu- {ar indoirea pitioarelar gu suaeres lor tt at aproape de get (Ng 200) n cazurile in care miscaril nie a dai ae fgentmnehiull snt foarte reduse wa : ychiului juti mobilizarea gentin av eu waht pice ceasta, la flexia ge Pentru aceasta, elélalt picior. Pentru a flea ge hrunchiula, piciorul singtos se suprapun 2. Extensia gonunchiului, Cu ajutorul fixeard cu o mind coapsa, iar cy cealalt& aplicata pe glee pe Partea dor sali a piciorului ridica (tig. 206), 3. Rotatia genunchiului, Culzat pe spate ; ajutorul fixeaza cu o ming enunchiul sau Samba, iar cu cealalti apuca piciorul din- deve tlpa $i efeotueazs rotatit din genunchi, ducind picioral spre interior Si spre exterior, ¥amba formind axa migeari, ‘fig, 207), Se poate combina gamba in sus leat pe spate : | | | iar la forului bolnay, far miscarea de rotatie cu | fafa anterloard & picloralt a posterior Hexia si extensia genuachiuli, | exionsia genunchiuluy 165 164 eeSe méreste ampii rest impli Piclorul Sdndtos ee aye a miscarii. . Culeat lateral dene Gtleat, lateral cu genunchiat te devon rE UNL ety 1 simulindu-se jpedalarcat viet la biel. uatisetr active cu rezistonsa ealtfcaie « sr ceeestd Grupa urmirese ta- ckle active eu resistor a Ingreutor nunchiului, frecyi ty i, freevente fue Eh inferior (ruptust demamee fe ale couse tuleh_ ale platoutel tibial) om a Gambei, cu consolidari yj Rezistenta ce se i out prin urmatoczete proccss? Pome Hl — ajutorul fixeaz’ ci : Supra “gonusichiulul, ar eu coment, alti mtn opune rezistent’ la ‘mi: ploiorulur ge 1 migcarea de ridicare 4 168 — autorezistenta, cu plelorul s&ndtos, care ye suprapine pe fata anterioar& a celuilalt Icior, la extensie, sl pe fata posterfoar’, la flexie, opuntnd rezistenta 1a migcarea de In- tindere sau {ndoire a genunchiulu! bolnav. — exercijiile cu saculefe cu nisip {ntre 2-5 kg prezintd avantajul cf acestea se mu- leaz8 pe picior si legindu-se bine cu sireturi nu jeneazd misearea, lar greutatea poate fi reglat prin scoatere sau addugare de nisip. Numérul repetarilor la exercifii cu rezis- tenté variazi dup’ starea musculaturii si dup4 gradul de antrenament, ajungind pind Ia 80—100 executii, efectuate fn seri de 10—20, cu pauze intre ele. i. Flexia genunchiului cu rezistent apusi. de ajutor (fig. 211). . 2. Extensia~ genunchiulut eu” “rézistenta opusa de ajutor (fig. 212). 3.-Culeat pe spate pe lada de gimnastica, eu gambcle fn afara sprijinulul, legatd la ni- velui gleznel piciorului bolnav 0 greutate (4 kg): extensia genunchlulu} ridicind piciorul la orizontals (fig. 213). 4, Culcat tnainte pe lada de gimnastica, ou o greutate la nivelu! gleznei piciorulul bolnav :.flexia_genunchiului ducind edilctiul la sezuti (fig. 214). a) Exercifit la searn Sixt Exercitille din aceastd grup pot {i exeeu- tate si Ia alte aparate sau scaun, mast folo~ site pentru apucare sau sprijinul mfinilor si al picicarelor. 1. Stind cu fata la scara fixa, apucat de fiped cu o ming, far cu cealaltt apucat tnapol 107ae piciorul bolnav : flexia genunchiului ou lui de sezuta, cu arcuiri apropierea cael (fig. 215 a). Daci migcarea este redusd in articulatie se Jeagi 0 fas de piciorul bolnav si se trage cu mina de acceasi parte sat cu ambele miini (trunchiul sprijinindu-se cu pieptul de seara) (fig. 215 b). 2, Stind cu fata la scard fixd la un pas departare, cu piciorul bolnav sprijinit pe sipea de la nivelul soldului : fntinderea piciorului prin presitne cu mfinile pe genunchi si indoirea lui, apucat de siped (fig. 216). 3, Stind cu fafa la seara fixa, eu picioarele pe treapta a doua, apucat de sipea de la nivelul soldului: indoirea genunchilor cu usoare flexii $1 intinderea picioarelor, ducind sezuta mult Snapoi (fig. 217 a, b). Se poate usura exercitiul prin sprijinul piciorului bolnay jpe o siped mai jos, sau se poate ingreuia prin sprijin pe o sipc& mai sus fata de piciorul sénatos, 4, Stind cu umérul Ja seara fix’, eu pici nul sinatos sprijinit pe sipea a doua, de glezna celuilalt picior legata 0 greutate : se ridic& gentnchiul bolnav la piept si se coboard relaxat in jos (fig, 218), 5. Sprijin pe genunchi, cu fata la scara fix, apucat de sipea de la nivelul pieptului flexia genunchilor ducind sezuta spre célctie (fig. 219).T Tabet (continusre) Conspect-model pentru 6 seins do gimnasticn Afectiunea : artroza ger Durata : 15—20 minute sunchtufut siind oo fa * scarf, cu piciorul a eee bola. sprilinit Exercipiul dic ice sipca de la ert, Wet | pettrt | TAdioott mote Rivelal. soldulul | i | Fndoirea ‘st intin= 3 1 2 3 Gerea piciorulul 1 Mahal gece] insajat we tay Ge la seard fs chiului 3-5 min} atit pe coapsd eft 216) 8 ot at pe gamba Indotrea picios | 5. Suna ca faa 18 fee ae tee co fear, cu_picioa flexint 2. Flexia pasiva a Se urmaicestecreye fete ‘pe sipea s ware Ae senonehiatal (tig ierea pros foua, "apueat 18 ain genuncht 23) fort | tn amptitedine nivelutsoldutul: indoirea #t iatine 3. Extensia pac « | Andatrea gt tntine Seounchivtat (ig “| ahub tiga) | axe or 29) ot . tn. cobotizea: pie A. Culcet thainte pe Mucsrte pot. | 9, Sind oa wnsral Sort se rem Yoda de’ gimnase Ingrovlate “tee | i soar x pilor Ssua occu: tied: garea unet greu- ray sina ‘Sipea a (ura nei eek | IEP TEE nivelut gieznéi seta de ceo i orl Freulate: “indol= fea genunchiulel Ia piept sf Inti derea Lut (fig.219) |9 ort 5.Coleat pe be lade’ de gim- fastic’, gamba tar" exten te ezind pe mast : uta | afara sprijinulul, plclor ae on mmiinile fa spri- feard: | 8€ apucd spind cu ereutri fruk sens st pane co = it t celatalt (fig. 210) {10 ort Bae oe | | #15) idert ft + ie03, EXERCITH DE GIMNASTICA PENTRU ARTROZA LABE) PICIORULUI me 2 Principal a eaderii bo Piciorului, care are fnormala a articulatii lor artrozice pe supraf In cazul reum: rea articn adie! culeat sau sezind, seama de inedircaroa picioare, In cadvul exercitiilor se Brupe de migcdri : a) pasive, b) active libero, ©) active cu rezistenta, &) exercitit de mers, 172 H plantare este cai Hii anatomice a oaselat Meet rezultat solicitares lor si aparitia lezi rafetele articularo, latismului Suprindd mai mul¥ mise aaive libere, fara fncdrea- @ executate din poritia In ceea co Priveste reum, c, existent tn majoritatea Corului (picior plat, halus va comanda ca exercitiile s8 so losite in artra. lizarea a. ii ine recomanda 'atismul preartro- deformatiiior igus ctc.), se re fact {ard a tine articulatiil tea corpului, urmarindu-se in riven att Jaturti plantare si a gambei, In ambele situatii_se striotul necesar gi se evita intérirea museu- reduce mersul la Statul prelungit in fac _urmatoarele a) Miscdri active 1. Flexia si extensia piciorului, Culeat pe spate sau sezind : ajutorul fixeazd cu o mind gamba, iar ct cealalta, aplicat& pe talpa pi ciorwlul, face migcarea de flexie si extensie (lig. 38). 2. Misedri de lateralit: ale piciorului. Culeat pe spate sau sezind : ajutorul fixeazd eu o mind gamba, iar cu cealalt& apucd de talpa. si duce piciorul mauntru si in afara (fig. 39), 3. Cireumductia picicrului, Culeat pe spate : ajutorul fixeaz cu o mina calefiul, jar cu cealalta, aplicata pe talpa dintr-o parte, executa rotatii ample ale_piciorului int ‘si in celalalt sens, facind in ac: Jasi timp si o tractiune in hingul degetelor (lig. 40), b) Misc&ri active libere 1. Sezind cu ciilcticle sprijinite pe sol : rotari ample cu picioarele in ambele sensuri, Se poate efectua miscarea pe rind cu fiecare picior (si din pozitia picior peste picior, mo- bilizindu-se piciorul de deasupra) sau cu ambele piciaare in acelasi timp. 2, Stind cu miinile pe solduri : ridicarea pe virfurile picioarelor si trecere in stind pe cAlelie cu rulare pe talpi, accontuindu-se pozitiile finale (fig. 220 a, b). 3. Stind cu miinile pe solduri, un picior sprijin pe vinf, cclalalt pe toata talpa: schimbarea greutafii corpului de pe un picior pe celalalt, trectnd prin pozitia stind pe virfuri (fig. 45). 1732, d ‘\ X Q Fig. 220, Fig, 221, j & Stind cu fata ta perete cu mfinile sprij, nite pe 2id Ja nivelul pieptulus, picioarele-h penne mare departare de zid : Indofrea unut fenunchi, cu piciorul sprijinit pe virt (grow fatea corpului ramtne pe celdlalt ppieior), ca Schimba apoi piciorul, ‘trecind prin poritie stind pe virfuri (fig. 221). Se ingreuiazd exercitiul depirtind mat | mult picioarele de zid atingind eu ealciies de fiecare daid solul. 5. Stind eu miinile pe golduri: ridicare rfuri, trecere pe marginea externa « | falpllor, pe c&lctie (virful picioarelor rid | Sip). apol pe marginea intern’ si din nou pe | virfuri ; se executi si fn sens invers. §. Stind cu virfurile picioarelor pe un gbiect inalt de 10—15 om (o treapta, cari | mida ete.) cu mfinile sprijinite de perete ; coborirea calctielor si ridicarea pe virfuri. La | coborire cdlctiele vor atinge solul, trunchict raminind in Ppozitia verticala, pentru locali- | zapoy miscdrll la nivelul gleznelor (fig. 222). | 7. Culcat pe. spate cu genunchii indoiti, cilctiele sprijinite pe sol, sub t8Ipi un pro? | Sop: stringerea $i intinderea Prosopului cu degetele (fig. 44). 8. Culeat pe spate cu genunchti indoiti ou Vielurlle picloarelor sprijinite pe sol: depdre tarea gi aproplarea Picioarclor, trtinzind al 14 . 22, Fig. 223, me Ask se i ¢ mult _genunichil, fr 58 saegh soll Gavel Mgr se fae ating genet c i esivi (fig. 22: - Persie nt. 7 $1 8, exccutato eu maxi- de amplitudine, solicita inter ure phagtaray dek. idervin cramps Huceulare Ja acest nivel, se fac manevre museula mast} c) Misetsi active cu rezistents eaza Miccvile din. aoeasté grupdl se dovenzd foarte atent, atit in ceea ce pr bet eee opusa de ajutor, cit si num ae esata ASIAN, Dozarea se face In tunetie de staal Pebesulul, degeneiativ si de clapa api Eelomental Pra ie at ractic, ‘Picioralul plat gone fn cazul cont reer frozic, migcarile active cx reziste Hi se fae Grun mumar mare de. ropetari st ite ‘ereste progresiv. “3 . eel fnainte cu genusnchil Sadottt ye oarele relaxate : flexie concentricl ct Fer Geteat’ ; ajutarul cu mlinile aplicat petal aasrteatwenta. ta. aaigcarea de picioarelor (fig. 46). 478inainte tried wo CY Senunchit indoig Tinile acgrttied cu rezistonta ajutorul ¢, reunite aplicate po taps i in jos piciog’ rele, iar executantul ona rezis: 3. Culeat pe tenta, "S De cilctie, dagotole mult spre talpa, . Mers pe m, Jor, degetele flex Picloarelor se adun& a @ picioare- solduri iciorului pe un Se&rii fixe. Daca rezeste dureri so Pantof de te- | tl trebuie tnfasurat cu yn | | | | | | | je in . indici in cazuril 6 corectiv ; se ind ‘ccentu- bepenaperesiy eee een Sora Iuarea contactului cu sotal a pi cares grin efleii, rularea ‘talpilor si pen Pratelor in ritmul pasilor. edi ect-model pentru o sedinti Conspect de gimnastica i] 3 Se sist po re aa es Mer a cute 2 Mn ¥en Lat SEIN aS fo oa] HOME a Sid 2: Mgt de tere ate Sorat te 39) |e ort © Sittin pictonrelor [oye ont sh cat gee ee Gt conputul de otal face Ped sow 2 6 inind pei cu rularea talpi- siting govt are BS IeTabet ( et oe op Stiad : cecem pie picioereise In ambele sensoe UL prin trecerea e be virfori, Pe, marae ex: rioare, el etait Shere in nou © Ridicarea pe vir. dante eel | prin estar re, Peven dbtect re” Dortreacilelieiog spot naititietor Wittustie picloare— (ia. 222) [12 ont 8. Calent ! t Be spate | eu gemunchut tne | ‘GElottele arate xe pe aol. | fos Bina "4 PrOsopului si #8 fied eu puting smiling doth: unl peo? tint, cu dezetete Fserelor ete. | [eon 30. Mers pe virtue Plcteareice Me 11, Mers pe c&lctie 12, Bers Pe mara ‘Rea externA iy pistoase avelor 1 toc elon Koat abtemasa) pe oe foe mniseart de réloxay icioarelor) st. isa: ra -mniculatura obeys” 78 Exercli#i de glmnasticd medicala Indicate tn tratamentul reumatismulul abarticular Perlartrita seapulohumerala st lomboscla- tica sint afectiuni care se intflnesc frecvent ‘care beneficlazd de tratamentul prin gim- hastich medical. Mai sint o serie de alte afectiuni la acest nivel : nevralgia reumaticd corvico-brahiala, sindromul umar, mind, re- jractia aponevrezei palmare, periartrita co- xofemurala ete. care duc la tulburari neuro- motoril destul de grave. Aceste tulburdei nervoase produs¢ de un proces Iritativ, cum ar fi cel creat de conflictele disco-radiculare side factorul inflamator, meng pindla insta larea unor nevrite, Problema reecucdril acestor afectlunt ner yoase necesit’ o atenife deosebité gi 0 metodied special. Pe ling& fenomenele de durere maxima si parestezil, intervin gi alte tulburari_ mat importante. La membrele superioare apare un edem difuz, cu cianozi-¢i ridicare @ tem peraturii locale, determinate de tulburari yaso-motorii. In fazele tardive misc&rile sint foarte dureroase 1 reduse din cauza anchi- Jozelor, iar musculatura este atrofiata, In herniile de dise lombare, la care conflictul disco-radicular a fost mai puternic, fenomenele inflamatorii se intind gi la rédicina an- terioard, astfel incit paresteziile gi durerile tree pe un plan secundar, ajungind si do- mine deficitul motor, manifestare principala a sciaticli paraiizante, a) > et 7AP Exercitiite activeaz’ actionind, in Primul rin citeulatia singetuy, vului respectiy, id, de-a Tungul ner! azeazd pe produceres i ssupra extremittiior membrelor seat Pera PORE contaetul prin talpa (oie Gul £00) cu solul sau cu obiecte de deus SRERA! st aspectati (burete, caramida cota seth ce) iar pentru mini folesirea ond mal ori cre se realizeaat un ‘contact hana erewat Aiterte, | PAM® €° dimen. elect ettearea senstbiltats, Exercitile s fXectteuzd prin_imitatie, exeeutantul find Us s& facd misctri din viata eotich indi exerattie de mens seseaiians Se rs i reedu- prea migcarilor strict uzuale ale membru, carilor strict _u: 3. ai Nec teettearea cillor motorii, Procesul de sharers motorie cu gimnastica medicala » prin realizarea unei tonifieri- tes i tonifieri sj ipertotont musculare, inlituravea defote. neuro-motorli si readapt . - dein rotorli $i readaptarea individu. ur 1a condifiile normaje JS viata a ' ite dirijarea A mick Imp ‘ corecti a abgedrit, indu-se in vedere starea fiecdrej a upe musculare, Se combina efectele mi : ‘li cu efectele masajului, me 180 #. EXERCITI DE GIMNASTIGA PENTRU PERIARTRITA SCAPULOHUMERALA Periartrita scapulohumeralé in faz fna- jntaté (umar blocat) se caracterizeazi prin impotenfa functionalé, prin limitarea sau disparitia completa a ‘migcarilor. De aceea, in tratamentul acestei afectiuni, prezenta exercitillor de gimnasticd este absolut necesara, Durerile mari, date de procesul reumatic, provoacé contracturi puternice antalgice, care duc la atrofia muscularé gi la limitarea migcarilor articulare, Prin exerci tarea metodied a articulatiel se evita sau se cupereaz aceste deficiente. In fazele grave de umér blocat, migcdrile facute In apa calda, sub jetul de ‘aburi, dar cel mai eficace facute sub influenta curen- filor deradici (decontracturarile), sint cele mai indicate. In fazele mai pufin grave sau incipiente ale periartritei scapulohumerale se recomanda migcérile pasive, duse pin& la limita maxima, miscdrile active libere, dintre care cele mai bune sint exercitiile in care bratul bolnav este ajutat de cel sinétos, exercitille cu baston, precum si atirnarile. Cazurile cu periartrit’ a umarului rea fioneazd cel mai bine la tratamentul prin gimnastica medicali. Acest reumatism pe- riarticular intereseazi formatiunile neuro- musculare, articulatia insdsi raminind struc- tural intact; de aceea, chiar acolo unde durerile sint mari, exersarea umarului nu este contraindicati, 181Mobllizarea articular’ se reallzeazd peli urmétoarele grupe de migcari 4 a) pasive ; b) active libere ; ©) active cu rezistenta ; 4) exercitil cu obiecte : ©) exercifii la scara fix 8) Miscari pasive Migearile Pasive se execut& din Pozitia se. zind pe scaun, iar ajutorul mobilizeaz’ uma. Tul. Aceste miscari se fac tn ritm lent, cy cresterea progresiva a amplitudinii si cy Participarea activa a executantului Ja miscare, segeale il extensia umfrulul, Ajutoral fixeazd cu © mind umdrul, far ew" cealalt B fhspol a bratului boinay eu ‘dgoare ce cuirl (fig. 224), 2, Rotajia intem& a umarulul, Sezind, broful 1a orizontalf, lateral, tnaen din cat ; ajutorul fixeazd cu’ o ming umérul, tar eu foclalt& apucd de antrebrat si duce jae pe Jos inapot si in spate (fig. 203), & Rotatia externs a umiculul, Sezind ew breful Ja ovizontala lateral, indoit ane cot; ajutorul fixes’ cu o mind uma ng cu Sealalté apucd de antrebrag si duce mice Pe ‘sus inapoi (fig. 226), *Uscarea de rotatie extend a umarulul Intemggut# combinat cu misearea de rotatic na, 4. Circumductia umarutui, Ajutorul fl. Zeazi cu o ming umarul, tar oa cealalta aPuck de tncheletura miinti $f face migcarea de clrcumduetie a umirulut pris rotiri de 1s Fig. 221, apot din ce tn ee Sf gee mbele sensuri fi nat §i Ba ample. Se executi tn amb i 7). s Migcanh active libere 7 oes a umtvuldy cit sf ca n> erates ii win tratamen- Gian at rezultatotal objimut prin trata a mobill-tul de gimnastica Medicala, este considera, atingerea diferitelo; repere de pe COrp (ceagy, Spate, ureche opus; crestet etc.) si din spati Mina bolnava se va folost cit Soe! mult ty deprinderile ueuale (spalat, Pleptanat, in Pro. cesul de productie ete,), r oskemandd executarea miscavilor fn fata oglinzij, Prin aceasta, boinavul obsery3 Imaei® miscarea deficienta, 1 si poate impune corectarea ej, a. Sting departat, cu trunchiul or fn. flinat lateral, de partea uminahe bolnay, en bratul relaxat : leginare ampla a bratului inainte $i inapoi. . Stind departat : tidicarea bratului Prin Ja~ teral, sus. Se accentueaza. misc i pra capului (fi . . Stind cu umérul bolnay Ia Perete, pi pe ag aPtePlate de cid: nidiceree miinii Pe zid din aproape in aproape, pind se in tinde bragul, 5. Stind depirtat, cu bratul bolnav indoit in ‘cot : rotajia externa sf interna a uma- &, [Stind depactat, apucat de miini Ja spate (ge bS8, bratalui "bolnay “cit ind inapoi (fig. 230) Se ingreuiazd exercitiul, apucind cu mina sandtoas’ de cotul celalalt’ ied ee 1 oo 1 Non " LN 1 Fig. 20, Fig. 230. Fig. 231. 7. Stina dopittat sot ou braful bol- ; inainte $1 inapot (fig. 231). - "Sy! Stind cu umarul bolnav 1 pezete arcle apropiate de zid: rotari ampl flowrele sees ide tn ambele sensu brah stiseal active cu rezistent aplicd ea Srigettie active cu rezistent se aplicd cu are atentie q1 oumel. ind durerile ‘int mult diminuate. Exercitile se Incep ou re- Giatentd ied, tars migeanle. sm agresote uma musculaturl care ni este a c i, aun, oo Abdella Uunrutu, Sexi pe, sun Inga. trun ca o ming amie, far eu cealaiti, oplicaté peste ‘cot, opune rezistent’ Ia tgearea de Repirtare a'bratului ce tranchi (ig lep’ 1852. Adductia umfrulut. Seztnd. pe Sau Sean it! intins, la “orizontala ;ajutorul ff xeazi cu o mind umarul, far’ ca cealalts) pplicaté sub cot, opune retistenta la misea! aay’ SPrePlere o bratulut de truncht (iat 233), iar cu cealalta, fnapoia cotului, phune rezistenta la migcarea do ducere bratului inainte seu inapoi (fig. 234). 4. Intinderea si indoivea brajului, Seztad Pe scaun ; ajutcrul fixeazi cu 9 mind uma. Tub jer cu cealalta apuci reciproe de mint bolnav& (palin peste palma) gi opune ress pent’ la migcares de intindere $i indotre a brajulul (fig. 235), a) EXercifii eu obiecte eu_arcuiri st coborirea Jui (fig. 236). 2. Stind departat, cu bastonul In fata, apucat de capete: ridicarea bratulul ‘Lolker prin lateral, ajutat de celalalt brat, Prin Im- fe6 Eig, 237 Fig, 238 Fig. 206, iri, Aveeas! miscare ate Goes a bastonul la spate (ig. 237, oD ite apucat de Seg eh se St stain, bratele ramin intinse (fig al arg. Siind ew bratul. bolnav toting steal, bastomal apicat de mij cealallé ming pe nd: rotarea energic @ bestonulal ten fens gi in celdlalt. Mina fine strins de a fon pentra ca efectun dat de mlscarea ace: tata ei fie localizat la umar (Lig. 2 de 98 Gund depirtat cu bastonl, apucat ae * bratele intinse la orfzontolé : rast 197i rn fh Fig. ri a. 2 ae a clrea bratului sti ie at nvers (ig. 2s . Stind departat | hs rtat cu o halteré in mt PaRav4, cealalta pe sold = legénares brane inainte inapoi we Prat dma . agtttsinea, mise reste _progresiy, te su ul imprimat de greutate . Stind departat d cu bolnava, iar cu cealalta. mi carea brafului prin Jateral tail (Cig. 242 a), eptul, cu area. Breutate in mina ind pe sold : ridi cu rotirea greu- 8. Culeat pe g c ate pe lad: (banca, pat ete) cu o greuiat rirea bratului intins lateral aruiri (fig. 243), ° la de gimnasticg te in mina, cobo- in jos cu usoare 188 oy Fig. 249. Fie Es Fig. 245, 9. Din acecasi pozitie: rotarea bratului cu greutatea inainte si inapoi (fig. 244) 10, Culeat cu fata in jos pe lada de gimnasticd cu o greutate in mind, umérul putin seos in. afara sprijinului : balansarea braju- Iui cu greutatea, inainte si inapoi (fig. 245). e) Exercifii la seara fix Exercifiile pentru periartrita scapulohu- meralé executate la scara fixi prezintd avantajul obtinerii unui punet fix, prin apucare de sipcA cu mina afectati gi mobilizarea ampla a articulatiel umarului, prin 1&- sarea trunchiului in jos sau departarea spatelui de scari. Exercitiile executate la scare fixd mai au si avantajul (fafa de miscdrile pasive sau exercifiile cu greutatea, in special cele din pozitia culeat pe spate) ¢ miscarea poate fi fAcuté numai in limita permisi de articulatie, gradindu-se mobilizarea dupa intensitatea durerilor 189 Cee mmm!oi iS to: Ni * Fig. 247, 1. Stind cu fata la scara fix : ridicarea Brefelor tntinse prin lateral-sus iy mutarea Het din sipcd in sipe§, apueat’ de ae (fig, 240), Se ujureazd exercifiul fhelod sy Intii puilcarea cu brajul afectat, Se oxen ace. Tas! exercitiu si cu spatele la seat fixa, afctat4 apucat de sipca de la nivelat umg- Fulut: rotarea trunchiulut prin unten sub mind $1 ,iesire* pe parton cealalti, in toareerea cu ‘spatele la seard; se apucd cu Tans sindtonsé, tn spate, de sipea dene ce TAUI geldului st-se Impinge departed spa tele de scard (fig. 247 a b) 8. Stind cu. fafa te scara fixa, cu mina afectats apueat de sisca de la nivelul ums. rulul: rotarea trunchiului spre fnafara, in fearcere. cu spatele la scari ; se apued cu Spatele de scard (fig, 248 a, b) i Stind eu spatele In scara fix8, cu mfi- ite apucat de sped ta nivelul goldulut : aan Plrtarea Dazinulul de scard fay opierea Semunchilor de sol (fig. 249), i welds 2 Si Ls Fig 28. Fig. 210 5. Atfat cu spatele la scara fixd. Se tine positia eft mal mult timp. Ge poate ujura exerltiul spuetnd ct afectat&:de o giped mi i fos (fig, 0). Consnect-model pentiu.o'gedinta de gimaastics yerlartriti Seapulokemerali eclunge : p Baeata 0 inate Nr eercitiul 1 2 1. Masajut umdrutut | gl al brayul) |S min Pare Nr. repetart Iiigieapit méteaice 3 Manevre —Jinistt- foare pe muscula~ ura contractats, meio * ripest fe fae cu steno Samia a ae Butane a bee Fea rin poate Sureroue | dup‘Tabet (continuare) anit 2 9 1 [2 | 3 ‘ 2 mamta wana w _ ‘el ts cma) [oe me articulatiauma- e lada de gim- migcarea este dW ye Rgmoyese: | | ees ot 4. Cireumductia pa bate invambele | eae aE Io nied ene ti ‘mari cu mina pe oe Ming sinatonsy | a ne-un, "sens fe regula cealaltS minz 1. Atirnat cu spa- se. relaxeazii bi * Me Meta scare ft 2020 « | musculature Ur afectat Ieteral a- jutat “de celdtalt brat, cu “arcuist (hg. 297) _ i 4 de relaxare a muse Tn tncheiere se fac mised de relaxare @ muse laturiumarulai Gcuturari, legandri wyoare ete) EiMheearca atingevea diferitelor repere de pe corp 31 din spatiu. 10 ori ©. Stind ew brat testa iter eu estou apticat ge mijloe: “rota sa energicd a Dastonutul tne trun sens im £2, EXERGITH DE GIMHASTICA PENTRU LOMBOSCIATICA celélalt Cli” 290) [6 ors e eeaeelst oe atica, afectiune reumatic& carac- © greutete i's Se obtine o Lombosciatica, afectiune 1 - Bae em plivudine mare’ terlzatd prin durerl mari si intense, cu tul brafulul inainte miseare, folosind buriri neuromotorii, beneficiaz’ din plin S imapot cig 241) |12 on; | {lamul dat de’ o- | de tratamentul prin cultura fizied medicals: “ Folosire: itiilor fizice in tratamen 8. Din aceensi | Fotosivea exercitilor fixie tamentul tle tridieareaben Jomboseiaticii impune ins o atentie deose- oa tera ro. | biti si respectarea anumitor indicatil refe- ing, acell | fitoare la diferite faze ale evolutiei botit Gigante | Minfazele acute, repausul este un factor , fort | esential, Aceasti indicatie este de cea mai m 193 au 9 — mxecupile isle ln tratemeatal coumatisnatad — senmncmen “|mare Importanta pentru a diminua Procesu} inflamator si pentru a evita not conflicte dlisco-radicutare. Se recomanda ea bolnaval Sk fie culeat pe un pat tare, sl i sec" er. sl gaseasca singur pozitia cen pety mite si, buna, In fazele subacute se permite bolnavu.. lui si fact numai migoarile stelet necesare, Se reduce mersul si se interziee stationarea Prelungita tn picioare. In aceasta faza, pri folosirea procedeelor de gimnactica medi- Gale urméreste largirea spajiulut mre Nertebral si crearea unei presiuni negative, Se recomanda In aceasta faz manipularile vertebrale, extensiile pe masa de elongatie ‘si Suspensiile. In fazele cronice de Jombosciatica Prin aplicarea exercifiilor de gimnastica, se ur- miéareste intarirea centurii abdominale sia musculaturii spatelui, Cind centura musculard abdominal este foarte bine intarita, presiunile pe Vertebre stnt echilibrate, Ju- cru ce impiedica recidiva sau agravarea her- niej, {Cele mai indicate exercitii_sint facute din affrnat si din pozitia culcat zise Sdriturile, ridicarile de grél Cirile bruste aplicate asupra coloanel ver. tebrale( Extensiile Pe masa de elongatie sint foarte folositoare si se aplica Progresiv ca timp si forti de tractiune, tn circa 10 sedinte, dintre care primele se fac zitnic, lar restul la 23 zile, plecind de 1a 3 minute si ajungind Pind la 20—25 minute. Se re- 194 a rO= a extensiile s& se faca, dupa o pr coment as, de fizioterapie (nfrarost yale co in impachetare cu parafind ete). Heomttatamentul lombosclatici se folo urmatoarele grupe de exercitii b) .exercitii ext ie Bet itii executate din at is Fe ee ace; e) exercifii izometrice. ipuliri vertebral Pentpularile erlebrale pot produce re: 3 Joase prin disparitia Sof'imsd exacerba.durerile, mal ales in Ent executate fara a se ng seuma de mae ile obiective ale contvactura Riusculard, devied! ale eoloanel, leslunt de erative). | jn general, menévrele pe coloand sin ine dicate tn, deplastrle vertebrelor recente, deplasrile netnotte de procee de osteo re ale unui pro wee Tatse exesutl numal sub eontrolul dicului. : . MT Propulsta, Culeat Snointe a muscu tura spatelui relaxatd : ajutoral, ct eh egetelor sau, cu Poul pale, face 0 pra- i ize “ dite ramet ar eo foloseste mal mut pe reglanes torseslés 2, Traciiunea, Culcat pe spate la margl ea pati: autor, cu 0 mind epleal pe genunchl gl ca cealalla pe fleznaplcoruls face flexia gambei pe coapsd si a coapsel p 195 wlbazin, apsind cu us cutantul intinde bruce ri sus. 3. Rotatia, Culcat . t I tului, cu piciorul de torul plasat fn fata, on e presiuni, far exe. Se piciorul tnainte gi th eral la marginea pa. leasupra flexat: aj at: ajus 10 mind aplicata pe oO OS ? ened umarul executantului si efectucarsimultan, agenesis tig 251). . Culeat inainte cu bi ratele spri Rede cu palmele asezate tn dreptal a0 S ee ului, degetele orientate spre rem ‘a trunchiului cu impingerea {mainte prin totinderea bratelor, sent eee gpagatic fm lungut coloanet (tig. 252). ° a piegt at, Pe, SPate : indotrea nut picior el oe eens Peste genunchi si tragerea la genunchi) ; apoi intin a ; id me a ‘coborirea Jui ujoard, Aceeasi mie © $i cu celélalt picior. Intinderea plcios 196 ww 4 4 wt “Lp | be Fig. 253. me BE rului in sus se accentueazé in special la pl- ciorul cu fenomene mai pronunfate de scia~ tie (fig. 253 a, b). 4, Culeat pe spate cu bratele sprijinite lateral pe sol : ridicarea genunchilor la piept, intinderea picioarelor in sus si coborirea lor foarte lent, apropiate si intinse (fig. 254 a, b). Se usureazd exercitiul revenind in pozitie initial {ard s& se mai intinda picioarele in sus. 5, Cilleat pe spate cu mfinile la ceafd : indoirea lateral a trunchiului la stinga si Ia dreapta, cu ajutorul picioarelor care, prin pasi mici, 'sint duse in partea indoirii. Spa~ tele si sezuta ramin cit mai fixe pe sol (fig. 153). 6. Cuicat pe spate cu bratele sprijinite pe sol: tirirea trunchiului prin impingerea cu bratele pe sol (fig. 255) Se usureazi exercitiul agezind sub spate o pitura. pentru ca frecarea trunchiului cu solul sa fie micgorata. 7. Sprijin pe genunchi gi antebrate: ridicarea unui picior intins in spate si capul dus mult inapoi (fig. 256), 8, Culeat inainte pe banca de gimnasticl sprijinita oblic la seara fix, bratele Intinse, 197Fig. 258, Fig. 259, apucat de maiginea bincii chiului inainte pe Panel pia taper brate pind cind umerii ajun; nilor (fig. 257 a, b). » Exercitii din atirnat sipea fate J8 sara fxd, apucat de ulti pet at at, relaxind musculatura spate~ ms ine pozitia atirnat cit mai mult 2. sai Stind cu fafa la soara fixa, picioarel teeta SR es Bue et: cpl ap i Gp intins énapot sl rovenire ; una ittat eu fafa Ta scara fixd, apucat d slats ipa ba yearly grorae Sartnse, nape. La limita maxima a mig- isoare arcuiri fi abgomenul de seard, La revenitea in’seeia inifiala se rel telat (ig. 235) bine museulatura spa ‘ ‘un- prin tragerea in ig tn dreptul mii- 198 re Fig. 260. Fig, 261. 4.’Atirnat cu spatele a scara fix’, apucat de ultima siped : indoirea unui genunchi ja piept, intinderea fnainte (la orizontala) si coborirea Iui ugor. O dati eu coborirea piciorului intins se executd indoirea celui- Jalt genunchi la piept. Exercifiul este asema- itor cu pedalarea Ia bicicleti dar cu mis- ‘cri mai ample (fig. 260 a, b). '5. Din aceeagi pozitie: indoirea genunchilor Ia piept cu intindcrea picioarelor in Sos (revenire la pozitia initiala) (fig. 261) 6. Atimnat cu spatele la scara fixd cu mf nile apucat de ultima siped : balansare lateral cu picioarele apropiate si intinse. a) Exercifii pentru: membrele inferioare In cazurile grave de lombosciatica, inter~ vin serioase tulburdri ale musculaturit membrelor inferioare, atingind forme de la pa- reze simple pina la paralizie total. In aceste situatii, pe Tinga manevrele de masaj si proceduri fizioterapice, exercitiile de gimnastick medical si, in special, exercifiile de eami in recuperarea mers acupa un loc de functional 199Prin exercifiile pari caereltille de gimnastiog executate asi mai ales activ i psi act a cu rezist spied ae objin rezultate dintre ‘ind tulburarile inti es n ereseazad gri ulaze posterioare (solnaval poate rie Pe Aitful plelorutay, exerifie euprind fe are de flexie ale piciorului. Cind Ravul nu poate mer ae tt e ge pe cileii, vi: i ‘orului e&zind in jos) se excrseasd wat my iri de extensie. ena roNi@rsul pe virfuri si ciletie, mersul Feet care se Insist po luarea contactului : alcti, rularea tilpilor einarea brajelor in ritmul Pasilor) gi ve ‘itatea e: ercitiilor indicate pentru pearee. zele piston au pentn picior plat (ig nt numai citeva exemple de migeirh pentru rir te pent Intirirea musculaturii atone is. ofice a membrelor infertoare. si dis. izometrice Contract muscular izometric3, mai in intilnita i i izice met ta atlinta tn practica eulturitfieioe media ale sub forma de exercitii, poate fi aplicata eu reatlfate foarte bune in caznrile In ca ine ca segmentele articulare 94 se Gn formele de reumatism acu, ‘vi dupa fracturi etc) sau unde este Teak mmumsi o mobilizare redusa (eobi- : ind de un conflict caves mm conflict meca- nie ce se accentueaza prin migcare). re mind 200 SC Contraclia_ izometrica co rire puternich a tonusului gi troficitatii fibrelor musenlare fri ca acestes si-g difice ungimea. Caracteristica ,,izometriei® este aceea ci aa posibilitatea Localizarit exercitinlui: pind fa cele mai elementare fascicule musculare. Cealallé contractie musculara, izotonica, al earei rezultat este migcarea, se face chiar si in cele mai simple exercitii cu participarea mai multor grupe musculare, Se constati ck dupa exercitiile izometrice forta musculara creste foarte mult, timpul de exersare fiind mult mai mic deeft Ia mis~ carile obisnuite, Fiziologic, aceasta se plic& prin faptul ci, in timpul contractiei musculare prelungite, se comprima vasele mici prin care singele vine la muschi. Pri- inind singe mai putin, fibrele musculare sint nevoite s& lucreze in deficit de oxigen, adica se prelungeste faza anaerobi a contractiei musculare, Acest Iucru excitd celulele 1a 0 4 mai mare si ca rezultat apare 0 cres~ ibrelor. Energia care in contractile izotonice se dezvolta in miscare, la contrac~ {iile izometrice se concentreaza in cresterea tonicitaii si volumului muscular. Rxercifiile constau tn Iuarea de pozitii care se mentin wn timp relativ scurt intre 4—8 secunde, dup’ care urmeaz un repaus dublu ca timp, in care relaxarea trebuie sa fie totald. Exercitiile izometrice se pot exe: cuta cu sau fari aparate, sau folosindu-se greuierea dati de gravitatl Cu o minima orlentare anatomic& si bio- nied se pol crea numeroase exercifii 20 : ee,pentru toate grupele musculare tru flecare muschi in parte. 1. Culeat pe spate, cu o minge sub cap, Picioarele flexate din’ genunchi cu tilpile pe sol : ridicarea unui picior intins la 45°. Se mentine aceasta pozitie 6 secunde, apoi se coboara usor. Se executa si cu celiilalt picior dupi care urmeazé o pauz& de 12 secunde. 2, Culeat pe spate, cu o minge sub cap, brajele pe ling& trunchi : ridicarea picioars. lor apropiate ‘si intinse foarte putin de la sol (9—10 cm). Se mentine pozitia 5-—8 seu cunde dup care se agazi usor si se rela. Xeaz musculatura abdomenului si a picioa relor, Urmatoarea repetare se face dupa o pauza de 10 secunde. Se usureazd exercitiul prin flexii ale go- nunchilor, In acest caz se mireste unghiul de flexie al coapsei pe bazin la’ 60—70° si Se prelungeste si timpul de contractie la 10 seounde (fig. 262). 3. Culcat pe spate, cu miinile pe coapse ; ridicarea usoara a trunchiului fn flexie, mii. nile céutind s& atinga genunchii, Se ‘mentine aceasta pozilie 6 secunde dupa care se coboara ineet trunchiul si se relaxeazi mus. culatura abdomenului. Intre repetari se ac centueazd miscarile respiratorii. 4. Culeat pe spate cu o minge medicinala (sau o carte grea) asezat’i pe abdomen : se contracta puternic musculatura abdominali, incereind sa se ridice eit mai sus. Se men. tine pozitia 5—6 secunde dupa care se res laxeazi abdomenul, In pauza dintre repetart se Indoaie genunchii, se inspira profund si se expira forjat, chiar pen. 202 a as x \. Ze Fig, 262 Fig. 204, init sub ridi- 5. Culeat, lateral ex rain prin p, cealalii sprijinit4 pe sol in fala: ric carta picioarelor sus, mentinindu-se port 4—6 secunde, dupa care se relaxeazt Dup un numér de’ repetéri, variabil dupa posibilititi si antrenament, se schimbé partea se repet& acelasi exercitiu 6. Culeat inainte cu mii rbie ridi joarelor apropiate si intinse la sol gi mentinerea pozitici fig. 264). Se intind puterni 5—6 secunde (fig. 264), puterne virfurile picioarelor apropiate, Dupa un re~ paus de 12 secunde se poate repeta exercitiul . , Se usureazi exercifiul prin ridicarea alternativ’ a unui picior sau prin micsora- 203 |rea timputut de contr cind musculatura contracturi, Intre re usoare manevre de 1 7. Culcat inainte ot tracia musculaturii spatelui ridi putin pieptul, miinile ducindu-se zuta, capul se duce mult pe spate fine pozitia 4—6 sec a laxeazd bine spatele. Poate fi facuta ping Se usureazi exercitinl calcite, aplicat de ajuto iele sub un obiect, Ingreviazd exercitiul, mentinindu-se povilia do indreptare a trunchiului, ew apite farea miinilor la ceafa (coatele trase mult i la exercitiul precedent in- intercaleazi manevre Jinigti- patelut prezinti’ usoare peti se pot intercaly, masaj si automasaj, 'U miinile la spate : con ind foarte spre se. » Pauza intre repetarj facindu-se sprijin or, sau fixind cal. toare de masaj, Conspect-modet pentea 0 seainta de gimnastica Afectiutea : lombosciatiea, 0 minute, oo o : 2 | 3 spate (fig. 215) actle fzometricd, atung |! ‘Pabel (continuare) 0 |_2 — ' sol, Jar eapul se duce mult pe spa see ma | * Stren a 2 Caletiele, ck ase. re care sint dase Feunde | in partea_in- Sings ig 58) [4 ort tragere in brake 5 on wees = } repet se pe spate fae pawn "ik seek oe | secunde. relor intinse | aprapiate) foarte | “putin de 1a sot sh | put 1 Is or | menjinerea p | - th Miscarea se tel ta fi tue ing eu uyoard oa Moana find sd sin oat te hdl Baia S SaTabet (continnargy. ? i —_! i T a 4 8 gine & spa- Inte : mse intre — exorcitiige af gee “ Runchiuluj la care uz ne , care se. ac coon vlept si revenire 7 eae miseiiteres laxeaza mfinite 1. a rat rh coe ede xc tes ge wate | La a ett | Lay at nat cu mers a tee ca ae rs pe [219 de bra fe insert oi | as Bae dea seal Se rm fae manewre neve usoare de automasaj ALT FACTORE AL CULTURI FIZICE WEDICALE FOLOSITI IN TRATAMENTUL REUMATISMULUI Pe ling’ factorii specifici culturii fizice medicale — gimnastica medical si masajul — putem folosi, in tratamentul bolilor reumatismale, si o Serie de alti factori, ne- specifici sau ajutatori, imprumutati din alte aclivitati fizice. Cunoasterea gi aplicarea acestor faclori creeaza o gama bogata de pro- cedee, care printr-o folosire judicioas’ pro- due efecte favorabile asupra organismului $i consolideazé rezultatele obtinute prin trat ment. teristica principal a factorilor ajuta tori este importanta influen{& asupra marilor functii fiziologice ale organismului gi indeosebi asupra psihicului bolnavului. Trezi- rea la bolnav a starilor emotionale, int&rirea increderii in posibilititile fizice ete, fac din acesti favtori cele mai indicate mijloace psihoterapeutice. Multi bolnavi rimin depri- mati din cauza bolii, se feresc de activitatea fizicd, temindu-se de complicatii, Oferindu-i posibilititi variate de antrenare a organi mului, prin exercitii fizice noi, invio si mai apropiate de nevoile de miscare ale corpului, factorii ajutatori scot pe om din complexul psihic de boald, ii redesteapta 207it intarese reflexele si f normale al ef st funetiile normal organism A via ate ntl, pregatindt-l pentru iat ; afd gf pentru muncé, fot miscarea, dap fu -astipra organisman i Tarren makita prin nftuenja favorabita latrali (soarele, apa si 4 inuloritatea acestor activititi destasn hn in ar Iibog 8°" activitati esfasurtndhaes ‘Trecerea de la exere! analitice ale gimnasticli ws carit functionale a pre ex dificile trebuie s& so f 8rijA miscarile cele mat Corect in ceoa un efort care sint folositi seb in Fan de convalescent si nant itnil atismale cronice $i numai Ia in, itn reumat si numai ta ins upravegher de eulturé fiz medicaigs = SP2Calistuui mnglesiticarea factoritor ajuta lice medicale este feu! du, §) cuiutinta folosivif lor ta tratamontet en Plex al afectiunilor retimatismale tt SO A) Miscarea aplicata, . B) Tecapia ocupationala, ©) Jocurile si turismul, ri ai culturij pa importanta AL Miscarea aplicata Jn grapa mi: erilor aplie; He devexeref fates rage cate tnt constau din depla. Deplasarca core jui se face pe verticald (cdffrdturile) sau pe arizontalé (imersul, alergarea etc.) In ceca ce priveste deplasarea pe orizon- {ald aceasta poate fi {acuta pe sol sau in apa, cu sat fra aparate sportive, Dintre acestea entimerim : mersul, alergarea, inotul, visli- ful, mersul pe bicicleta si mersul pe schiuri a) Cura de teren este cel mai simplu si mi sfinatos exercitiu, constind din mers fi cet, linistitor, ritmic si uniform, pe poteci sau drumuri’ fntretinute, de preferinti in feren varial, cuprinzind ‘portiuni de urcus, de plat si de coboris. Cura de teren se poate aplica sub forma organizala tn cadrul statiunilor balneoclima- tetice, 1a indicatia si sub supravegherca personalului medical, sau sub forma individual, din initiativa proprie, folosind parcu- rile si Imprejurimile localititilor. Lungimea distantelgr variaza de Ja citeva sute de metri la 2-3 km; ele sint precis masurate si bine marcate. In special in regiunile de munte mareajul trebilie s8 fie ctt mai clac; el trebuie sd cuprinda gradul de dificultate, lungimea si altitudinea traseu- lui, Inclinarea pantelor trebuie s& fie redus’, varlind tnt 20°, pentru a corespunde necesitatilor de dozare a efortului in functie de afectiune si starea general a bolnavului, Dia loc in loc sint prevaeute popasuri cu bauci pentru odihnd, [ntre poteci si drumuri tebuie Facute legaturi pentru a putea fi usurate, ingreuiate dupa seurtate, Lui nevoie, Efortul depinde de distanta de inclinarea pantei, de ritmul mersului, num: 209rul $i durata pririlor, alternarea me, in urcug cu mersul i ace Duy 4 respectarea a mu. aplicare : " aerul éste curat si 2g0 de preferinta in sfara oraselor; eves Gage %2 f8C2 Be timp frumos ; se y. Grete gant figol sau ciltura exces! — se practic’ o dati uaneor) apipetied 0 dati sou de dow ort pe 2 uneori Ia 2 ale, eeinten meselor principalg a 3 ore meso ; mis sat Ja 23 se; de obicei dimi ia devreme saulinainte de euteara vor eingtizwul mersului sou 1a popas r executa exercitil pentru slimuliren nee vor ex timularca res. ce Pentee afectiuniie reumati en constituie 0 indicatie contraindicata res smale, cura de general ; este sent ee ee oe eulul inferior, sciatic’ etc). - rent wae teren in tat ntul de ita oncaa int re pene in cazurile de spon- nal.al organismului oral Penetion 210 4p cazul reumatismelor degenerative ale pembrelor inferioare gi ale coloanei verte~ fps se rocomanda ca messul in tenon des- dent s& se facd cu pasire pe virfurile pi- mrelor. Prin pasul pe virfurile picioarelor evitd duritatea contactului cu solul, prin Shiii, care produce socul ce se transmite in Griculafia soldului gi la coloana, datorita #punchiului mentinut extins de inclinarea pentel. ) Inotul sau sealdatul constituie activititi ce au o contraindicatie foarte important jn cazu) afectiunilor reumatismale acute si fuunci cind mediul acvatic are o temperatura jai mici de 25°, In reumatismele usoare ale membrelor sau In prespondilozi, temperatura apei mai mic& cu citeva grade poate fi admis dar trebuie si se reduced mult timpul de baie. ‘Miscérile de not constitule exercitii foarte bune de mobilizare articulara si de solicitare a musculaturii corpului, avind o influen{A foarte mare asupra marilor func- fiuni ale organismului gi in primul rind asupra respirafiei. Miscdirile respiratorii_sint accentuate atit prin efortul depus pentru riminerea corpului la suprafata apei si la fnaintare, cit si prin presiunea apel asupra custii toracice, Jnotul intr-0 ap& corespunzitoare ca temperatura contribuie atit la fortificarea orga nismului, la cdlirea lui, eit si la dezvoltarea deprinderilor motorii. Se indicd inotul, in special, in lacurile si bazinele termale si evitarea apelor de munte Intrarea in apa trebuie precedala de exercitii de incalzire, Atunci cind apa este mai rece, atdurata sefldatulai este mica (2 sane geeRE Scop 9 reactie vascula, Soate, iar spre sear ca bal dees ob este mai calda se re rmiselei ample in ap latiile cu mobilitate Pentru toate bai de aer, Chad gee ". Cind mai ales pentru arto tate Timtata on ‘ormele de reumat a jGezatied de frig’ trebuie my ae eunaaer™atel det ig, trebule Tatreniet Fecgacts J0° 18 iesica’din apa se vor Fete! ges Ngee eh Practicarea i Inotului este indicats pot taeticarea le indicata fn speci set Cemurile de spondiita anchitonacit Inotulad et Poziliet lordozante in time} sacen iti Pe piept, prin care se forjeasa ieee poles neared Vertebrate si mobilizarea deer dares ae Membrolor ‘superioare si infers are, cit si influentei mar oi nyctle de tnot asupra respifaict™® ° * in cazurile de hernie de disc, ney wl & ernie de disc, opera Pretest, se indica fn toca!” orate St let, care exagereazit lordora tho: cree za Lombard, ino- In gonartroze se a Se recomand’ inotul | in it evi tritele scepuiohumersie. iene Ee gbales Prin care se mobilizeard umavad se Vi apreciate mijloa a contribuind ih mare waco ens nétatii Activitatea muscu trun mediu sanitos fonizat, saturat inva portanta actiune igi ra organismului, si recreare, mare mésura la mtarirea lard relativ intensa 4 in aer curat, ron poe te prow fienica si fiziologicg asu- 212 reumatismale ale Jn. cazul_afectiunilor ra fembrelor inferioare, vislitul poate fi ex {in regim de antrenament. Se indicA vislitul in cazul spondilitei an- hilozante, avind avantajul ca mobilizeazd fine coloana vertebrala si mombrele supe- foare intérind musculatura posterioar& a junchiului, dar si dezavantajul pentru fap- ul c& pozitia sezind este cifozanta. Migcdrile fe vislire trebuie insotite de migcAri respi jatorii accentuate ; pentru aceasta vislirea se face in ritmul respiratici. (Nu se indicd vislitul tn afectiunile membrelor superioare find obositor pentru acest segment care mai prezinta de obicei j conlracturi musculare ce sint intensificate de efort (poliartrita cronicd eyolutiva si peri- Je scapulohumerale). In herniile de pondilozele inaintate este contraindi- eat vislitul datorité efortului prelungit in rogiunea lombar $i pozitiei de flexle conti- mua a trunchiului. a) Mersul pe bicicleté solicit’ un efort ntens din partea membrelor inferioare, dezvolta simful echilibrului si rezistenta (cind este folosit pe o distant& mai mare). fn cazul afectiunilor reumatismale mersul pe biciclet& se aplied foarte moderat. Ge indica in primul rind in reumatismul membrelor inferioare, inlocuind pe ett posibil mersul pe jos. Pozitia de pedalare, din sezind pe sa, scuteste articulatiile membrelor inferioare de Tunctia de sustinere @ corpului (in cazurile inaintate de coxartroza, gonartroz’ sau artrozele piciorului, pozitia Stind este grew suportata de articulatia bol-: i decit tn ite indicat me; joteeta a Pe, artrita cronicd mee Pielelota ta activitat i recligoa te creeaz& posibin ndtos ajutind prin apasare maj 4 piciorului bolnay), | gpm itele es " flexie a corpului $i din ‘cauza o% respi ‘ Meta de aceasta Pozitie. ah ) Mersul pe schiurj este pe ,cumatismale usoare, si Trecvana” ffectiunile cronice care’ proekts drevent estcoporoe.“Conteaiinad ‘ualele socuri si cézdturi Ia care te este supus executan i Schiuritoe® CXeCMantul prin” instabilitarce iratig B. Terapla Ocupationala fizica si mentala conte natAfii si a bunei di ispozifi Scopul terapioj i Sc apiei ocupatio: maliza funetiuniie tub aie oe ae polnay, de a ridica nivelul’ satay ‘elul sandtaqii gi resistentei fizice si morale, de si pregati siin pole 214 Se ‘ polnav din punct de vedere fizie s1 psthic Be tntoared la profesiunea anterioara sau se orienteze spre o alt& profesiune. “plectele terapiei ocupationale sint multi- sie : tonificd si antreneazd mugchii, mobili- ZA articulatiile, restabileste coordonarea isedrilor, activead circulatia singelui si respiratia, face si creased schimburile me- tabolice, stimuleaz’ procesele de reparatie si vindecate, mareste rezistenta organismulit {fata de dactorii patogeni si fata de obose: ‘Afectiunile reumatismale avind localiziri 1a sistemul mio-osteo-articular, cu tendinte a anchiloze si tulburari musculare intense, impun folosirea acestei metode terapeutice Merapia ocupationala pistreaz’ obignuinta pentru munci si permite bolnavulul s& in fretind contactul cu activitatile normale si uneori s& coopereze la ele. ‘Aceast activitate poate si pund in ev’ denta aptitudini profesionale nebinuite, si dirljeze capacitatea de munca intr-o direc- fie noua sau si descopere greutiti de adap- tare la unele dintre activititi Prin interesul, vointa si eforturile proprii, pacientul influenteaz’ mersul si simptomele bolii ; acest fapt este pentru el un stimulent puternic, pentru a ajunge Ja starea si aspectul normal al omului sAnatos Terapia ocupationala se indic& gi se prac- tied In asociatie cu alte forme de tratament si iin special cu exercifiile fizice, masajul, agentii fizioterapeuticl gi agentii balneocli- matici ‘Bste o terapie foarte utila’ in spitale, dar mai ales in sanatorii si in stajiuni balneocli- 215T matice, ‘unde bolnavit sf idehey etd bolnavit stot tratagi timp mp nat sGazull bolnavilor de reumatism pensig. nal stu virstnici, terapia ocupationald de SURE Zinc 'indeparteant de staves ${ deprimare, fi stimuleaz’ §1 ti UU semenilor fon, TMeR*A SH fag Pentru a cores inde scopului si necesity Mor serpeutie, Sint aleve aes activity care nu pretind’un efor fizie sau mental PeamiaTe, Ce se, Invatd si se practi ey {4 care se pot executa in conditii bung te activitati unde-se pot efectua © special’, ¢ clasificd dupa locul in pat, in salon, intro nateliere sau afard in Dam citeva exem tai — Timplivia si strungaria fing, | nldria gi strungéria find, trafors {i gulptura, finisajul piesclor metaiice a » montarea unor aparate saul piese Portative, ceasornicltla, erogetatul, pices desenul, “muzica, scrisl Ja” magind si de mind, légitoria de citi, ceramiea Hi “Toth tale , ceramica $i foto. le de asifel de activi. ~~ Luterul in aer liber, viva fe indeosebi gradi: © $i flor), pom s ne allanaetect 1), pomicultura, viticul- memalentt clone Qcupationale sint foarte + navilor cronies, convalescention seen infirmitati postreumatice, Heeler eo In afectiunile reumatisma rea pusculut acut sau inire asociat la tratamentul , dupi trece- pusee, poate fi complex unul sau 218 SeDESE ete altul din mijloacele terapiei ocupationale, Gupa posibilitati si inclinatii. Datorité faptului c& bolnavii de reumatism pastreazd, in mare parte, capacitatea ge munca, oricare din aceste activitati pob fi alese si folosite pentru reeducarea func- fionali. Trebuie Ins s& se {ind seama de perticularitatile afectiunti, de localizarea procesului reumatic (membre superioare, membre inferioare sau coloand vertebrala), de virstd, de particularitatile individuale ale Dolnavului gi de perspectiva insusirii si per- fectionarii activitatii alese (in cazul invali- ditafilor sau cind este nevoie de schimbarea profesiunii). ‘Dam citeva exemple de activititi stabilite tn functie de afectiunea reumatica : In poliartrita cronicd evolutiva se indica, tn primul rind (data fiind si predominenta acesie} afectiuni la femei), crosetatul ca un exercifiu bun de mobilizare a miinilor, scrisul la magin& si toate activitatile in aer liber, reducindu-se pe cit posibil statul pre Jungit in picioare care oboseste articulatiile picioarelor, suferinde si ele in poliartrita eronicd evolutiva. Se evita activititile care necesitA apucarea strinsi a uneltelor sau a obiectelor de lucru: In cazurile de spondilita anchilozanta sint indicate activitatile care includ cit mai mult migcarea, pentru a combate gi pe aceasta cale tendinta'de anchilozare a articulatiilor. Sint reeomandate in primul rind activitatile des- fagurate in aer liber. Dintre acestea sint de preferat pomicultura si viticultura care impun si lucrul cu brafele sus, peste orizontala, er rxerciite flee in tratamentol reumatismola!cum i fam gi fotografia 51 ‘pictura, ‘Sint cont Indicate aetivititle statice cane impun sa porite de flexie a trunehiulut_curm ar fit Seacorniciria, Tegitoria de cir, sctisul. la Pentru bolnav’ bolnavii_de spondiloza se Randa activitatile in care pozitifle de Iuera Sint elt mai des schimbate, Se indie tiny nla ia 9 glrungivia find, trforajul si seuh ita, eetitle destisurate tn er liber (gaa intervin fl hertite aoc crest pao sor andi Sr a ied activittte care se_pot desfasura, din tind rezemat (pozitie de gelong) . . ag nits srttozele membrulut inferior se in aie loate activititile ce se desfasoara din toa ard din povtia gezind. tn timpul lueruli se fae fnsk Dau eit mai dese, in care se exccutd mig- Cit] de plcioare, insstindu-se asu i let bolnave, mean C. docurile si turlsmul wnat Ben de activitati este folosit tndeo. i tiunile balneoclimati. - bi tn atice, f fost {n casele de odihna, unde cei ‘care isi fe _{rtaments, convalescenta sau odihna ie de un regim de mi i me nevol regim de migcare variat: gf as ee a) Jocurile au o valoare practicé ind sint {posite aldturi de gimnastica medical’. Ble fone in programul de migcare elemente in- Mioratoare, vesele, atractive si spontane- Ereeazd si intretin voia bund, sentimentul tate si emotiile pozitive, comu- vilor de la starea lor afec- ide cole tind atentia bolnav tat de boala, Se recomanda practicarea : _— jocurilor dinamice ; Jocurilor sportive (volel, fotbal pe teren fedus gi tenis de masa). Celor care conduc sau supravegheazd jocurile bolnavilor si convalescentilor li se reco- ganda si modereze efortul acestora, pentru ‘evita oboseala, a preveni accidentele sau recidivele prin supraefort ; regulile jocurilor ‘yor fi mult simplificate, cu pauze mai dese gi efort moderat. b) Turismul, ca factor ajutator al gimnasticii medicale, trebuie s& se limiteze la formele elementare de solicitare a organismutui in cadrul excursiilor. Exeursiile se fac pe jos sau cu ajutorul unor mijloace diferite de transport. Ex- cursiile sint socotite printre mijloacele cele mai bune de divertisment terapeutic si ins&- natosire psihicl, in numeroase cazuri de boald. Ble au o mare valoare emotionalé, educativa si instructiva. Excursiile pot fi scurte, medi Durata lor wu trebuie si depageascd 8 ore, pareurs pe jos nu trebuie si fie i sau lungi. iar drumul 219mai lung de 15 i geeesill'o serie de medigt gparticipantilor treba nedicii statiunii, "p rganizarea ex suri indis curs bile de | BIBLIOGRAFIE Arseni, C., Stanciu, M. Discopatiile vertebrale. Edit. Medical, Bucuresti, 1970. Baciu, Cl. Anatomia functionald a aparatului locomotor. Edit, Stadion, Bucuresti, 1972. Baciu, Cl. Semiologia clinict a aparatului locomotor. Edit. Medical’, Bucuresti, 1971, Baciu, Cl. Programe de gimnastict medicald. Edit. Stadion, Bucuresti, 1974. Dumitru C. Gh. ‘Reumatotogie clinica. Edit. Medicala, Bucuresti, 1960. Jonescu, N. A. Masajul. Bait. Stadion, Bucu- resti 1970. Radu, H. Patologia unitiitit motorii. Edit Medicala, Bucuresti, 1978. Stoia, 1. si colab. Reabilitarea bolnavilor cu deficiente motorii. Edit. Medicala, Bucu- resti, 1966,

Exercitii Fizice in Tratamentul Reumatismului Articular - Vasile Constantin PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Exercitii Fizice in Tratamentul Reumatismului Articular - Vasile Constantin PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like