ROMANIA (19) OFICIUL DE STAT PENTRU INVENTII SI MARCI Bucuresti « 120693 B1 (s1 Int.cl. B29C 33/38 (2006.01); B29C 33/40 (2006.01); B29C 51/30 (2006.01); B28B 7/34 (2006.01) (12) BREVET DE INVENTIE 2004 00387 (22) Data de depozk: 28.04.2004 (21) Ne. corer: (45) Data publi menu acordari brevet: 30.06.2008. BOPt nr 6/2006 (41) Data pubic corer 28.10.2005 OPI. 1072005, (73) Tsar “ MARTPLAST SRL, STR. REGIEI NR 20, UURZICEN, JUDETUL IALOMITA, RO (72) loventator “| MARTINESCU D. PETRISOR, ‘STR. PANDURI NR. 22. BL. CS1, SC. B, AP. 2. URZICEN), JUDETUL IALOMITA, RO (74 Mandatar: ‘CABINET ND. GAVRIL SRL. ‘STR. STEFAN NEGULESCU NR. 6A ‘SECTOR 1, COD 71287, BUCURESTI ($6) Documonie din sta thr FR 2738522; GB 2410920; EP 1510320, 1190828; US 3656730, 4) MATRITA $1 PROCEDEU DE REALIZARE A ACESTEIA (67) Rezumat: Inventa se referé Ia 0 matrijé pentru realizarea, prin {ermoformare, a unui produs sanitargIla un procedeu Pentru realizarea matte. Matija conform invenyel include un prim strat de uzura (b) si mai multe straturi do baz’ (bt, b2...), In care sunt Inglobate niste arma {uri dint-o piasa metaica (2) ssau o impasitura din fibrd de sticla (3) si nigteretele de aer (4), nisterefele de apa pentru récire (6), precum si un cadru (6) de fixare pe magina de termoformare, rojeaua de aer (4) find prevazuta cu niste orf (f pentru circularea aeru- Iu, cispuse spre fafa activa (d) a matrite. Procedeul pentru realizarea mate, conform inven, consta in ‘depunerea, pe suprafala activ’ (a) a unui calapod (1) ce reprezinta negativul suprafelei principale, a aceiul produs, mai inti, a unui prim strat realizat dint-un ‘material demulant ce conjine cearé sau alcool poli- Vinli, cu © grosime de maximum t mm, apoia unui sat de uzura sau de suprafata (b), ce contine pudra ica sirdsind epoxidics, cu sau fara pudra de graf, Uurmat de unul sau mai mute stratur de baza (b4, b2...) ‘ce inglobeaza nite elemente de armare (2, 3,4, 5 s16) ‘in masa de compozitie ce nu mai include graft, ct ‘sumal pudra metalica, in funcie de volumul gi ‘igiitatea finald a produsulu ce trebuie obtinut Revendicark § Figur 2 Examinator ing. PETRESCU ANTIGONA, AN CA NU A Imaal OSIM ere rence hr ce en revere ment omer de de lapares meti RO 120693 B1" 2B 15 7 19 a 23 25 a 29 31 33 36 a7 39 a 43 7 RO 120693 B1 Inventia se referd la o matrité pentru realizarea prin termoformare a unui produs sanitar si la un procedeu pentru realizarea matritel. Se cunoaste 0 matrta folosité la realizarea articolelor din spuma. Matrita are o supra- fa{d tn care este introdusa compozitia spumei de prelucrat gi niste elemente de inchidere a ein timpul formarii, Marginea suprafetei matritei are o buza care se extinde spre interior din- colo de suprafata interioara a portiuni de formare a matriei in care sunt fixate elementele de inchidere ale matritei. Buza serveste direct Ia eliminarea gazelor din matrifa, formate in timpul tundirii, reducnd substantial formarea unei muchii rigide de jur Imprejurul articolulul turnat. Este cunoscut un procedeu de realizare a unor produse stratificate cu ajutorul unui liant sintetic, de exemplu produse realizate din rasin& epoxidicd armata cu plasa sisau im- paslitura din fibre de sticld. Procedeul const din depunerea pe un calapod care reprezinta negativul piesei ce trebuie obfinut’, de straturi sucesive de plasa si/sau impaslitura de sticla ‘nglobate intr-o masa de rgind. Cu alte cuvinte, in acest caz compozilia nu include decat liantul sintetic io ragina, de obicei epoxidica. Dela caz lacaz, aceste produse includ, inglobate, in masa lor sau fixate pe suprafata lor gi unele piese metalice sau din alt material, nemetalic, piese ce servesc ca elemente de prindere, de fixare, armaturi de umplere si respectiv golire etc. Astfel, se pot obtine diverse produse, variate ca dimensiune, cum ar fi, recipiente de diverse tipuri gi dimensiuni, capabili ‘chiar sd reziste la unele presiuni mici, ambarcatiuni, caroserii auto sau elemente de caroserie etc. Astfel de produse au avantajul c& sunt ugoare, relativ rezistente la tot felul de sarcini si de asemenea rezistente la coroziunea divergilor factori externi sau intemi. Totodata, prin ‘insigi compozifia utilizata si datorité materialelor din care se realizeaza, aceste produse au © elasticitate sporita gi un coeficient de transfer termic foarte redus. Aceasta inseamna ca, deexemplu, in cazul rezervoarelor ele pot asigura mentinerea unei temperaturi aproape con- stante pentru produsul inglobat pe o durata relativ mare de timp. ‘Avantajul acesta se transforma insd in dezavantaj daca procesul de fabricatie, In care sunt utiizate respectivele produse, impune disiparea rapidai a cdldurli acumulate de ele in timpul lucrului. De asemnenea, dup cum am mentionat deja, produsele din fibra de stick’ impregnate cu ragind au o elasticitate foarte ridicata. Cu alte cuvinte, ele nu se pot folosi pentru realizarea unor piese ale caror forme trebuie sa fie riguros constante pe durata utilizdri lor sau tn cadrul unui anumit proces tehnologic. Pentru exempliicare, se reaminteste procedeul obfinerii prin termoformare a unui produs oarecare, cum ar fi o cada de baie, realizata dintr-o placd de material plastic, de exemplu din plici de acril (PMMA). Matrita folosité in acest caz trebuie sé fie, mai int, foarte rigid pentru ca forma finala a produselor sa fie aceeasi atatdin considerente estetice, cat si din considerente de interschimbabilitate gi de utilizare practicd. In al doilea rand, din necesitati de desfagurare a procesului de fabricatie, matrita trebuie s8 cedeze rapid caldura ‘acumulata pe timpul realizarii procedeului, pentru ca un nou ciclu de fabricafje s& poata \cepe. Cele mai bune matrte utilizate in acest caz sunt cele din aluminiu, deoarece acesta este cunoscut ca find un metal cu un bun coeficient de transfer termic. Este evident insa ca realizarea unei matrife din aluminiu pentru fabricarea unor czi de baie de numai 150 cm lungime si circa 60-70 cm latime este un proces laborios si foarte costisitor. In primul rand, deoarece aluminiu! in sine este un material scum. Apoi procesul de fabricatie impune apli- carea succesiva a mai multor procedee tehnice si implicit utiizarea unor lucratori cu 0 califi- care inalt care s& lucreze timp indelungat, utiiznd magini unelte, scule, dispozitive si apa- raturd pretentioase si scumpe. in plus, greutatea finala a unei astfel de matrite este totusi relativ mare, cu toate cd ea este realizata, aproape in totalitate, din aluminiu, $i ca si cum 2RO 120693 B1 toate aceste probleme enumerate nu ar fi suficiente, mai apare si faptul ca pe suprafala ‘opus suprafefei de lucru, la sf€rsitul procesului de definitivare a formei ei, vor trebui sudate niste retele de conducte ce servesc, una pentru realizarea vidului sia presiunil de lucru im- use de procedeu, far alta pentru racirea rapida a corpului matritei a sfarsitul formarii obiec- tului ce trebuie realizat. Problema tehnica generalé rezolvatd prin prezenta inventie const in realizarea unei matrife stratificaté pentru termoformare, prevazuta cu materiale de armare, care sa aib& 0 rigiditate gi un coeficient de transfer termic ridicat. Matrita conform inventiei, pentru realizarea prin termoformare a unui produs sanitar elimina’ dezavantajele matritelor cunoscute prin aceea cai include un prim strat de uzura mai multe straturi de baza fn care sunt inglobate niste armaturi dintr-o plas metalica gi/sau (© impaslitura din fibra de sticla gi niste refele de aer, de apa pentru racire, precum si un cadru de fixare pe masina de termoformare, releaua de aer fiind prevazuta cu niste orificii pentru circularea aerului, orifcii ce sunt dispuse spre fata activa a matrifei. Stratul de uzurd, al matrifei, este constituit din pudra metalica 40 la 60%, pudra de grafit 2,5 la 3%, iar restul ragina epoxidica, pudra metalic& fiind din aluminiu pentru produse relativ usorare, rigide gi ‘cu un bun transfer termic sau piliturd de fier pentru produse rezistente la vibrati $i gocur, iar straturile de baz sunt constituite din pudra metalicé 40 fa 60%, iar restul ragina epoxidica. Procedeu! pentru realizarea matrifei consta in depunerea pe suprafata activa a unui calapod, ce reprezinta negativul suprafefei principale a matrifei, mai intai, a unui prim strat realizat dintr-un material demulant ce confine ceardi sau alcool polivinilic cu 0 grosime de ‘max. 1mm, apoi a unui strat de uzurd, peste care se agaz& consecutiv mai multe straturi de ‘baz intre care se intercaleaza cate o plas metalicd si/sau o Impasiitura din fibre de sticla, jar in ultimul strat de baza se fixeaza o retea de aer, 0 retea de apa, pentru racire, si un cadru de fixare a matritei pe masina de termoformare. Inventia prezint& urmatoarele avantaj = se pot obtine produse cu caracteristicifizico-mecanice foarte diferite, in functie de relatia existentd intre elementele ce alcatuiesc straturile matrifei, caracteristici generate $i de materialele pentru armare; ~ pretul unui produs astfel realizat si timpul de realizare a lui sunt net inferioare celor necesare pentru realizarea unei matrife clasice, din aluminiu; -calificarea lueratorilor pentru realizarea produselor este mult mai putin costisitoare, deci si plata lor va fi mai redusd, sinu mai sunt necesare masini-unelte, scule, diverse dispo- Zitive si aparatura, scumpe si pretentioase ca intretinere $i folosire. ‘Se da In continuare un exemplu de realizare a inventiei in legatura si cu fig. 1 si2, care reprezinta: = fig. 1, sectiune printr-un calapod tn care se realizeaza o matrité destinatd obtinerii prin termoformare a unui obiect sanitar, mai precis 0 cada de baie; - fig. 2, detaliu de realizarea a unei retele de aer gi vid. Matrita conform inventiei, notata th fig. 1 cu A - destinata pentru objinerea prin termo- formare a unui produs sanitar, in spel o cada de baie, dintr-o plac de material plastic, gi ‘anume o placa din acril, PMMA - include un prim strat de uzura b sau de suprafafa, care este constituit din pudra metalic’ 40 la 60%, pudra de grafit 2,5 la 3%, iar restul rigin& epoxidica ssi mai multe straturi de baz b1 , b2... in care sunt inglobate niste armaturi, pentru marirea rezistentei, realizate dintr-o plas metalica 2 si/sau o impaslitura din fibre de sticla 3. Stratu- rile de bazé bt , b2... sunt constituite din 40 la 60% pudra metalic, iar restul din ragina epo- xidica, pudra metalic, pentru toate straturile, find din aluminiu pentru realizarea unor matrite care trebuie sa fie relativ usorare, rigide $i cu un bun transfer termic sau piliturd de fier pentru matrite rezistente la vibratii si gocuri. " 13 15 7 19 2 23 25 ar 29 at 33, 35 37 39 a 43 45 a7 49" 13 15 7 19 a 23 25 ar 29 31 33 36 a 39 a 43 45 47 RO 120693 B1 Ultimul strat de baz bn, pe langa armatura din plas metalicd 2, mai inglobeazé o rejea de aer 4, continua, prevazutd cu niste orifici f, pentru circularea aerului.dispuse spre fata activa d a matrifei. Refeaua de aer 4 este formata din fevi metalice sau dintr-un material plastic, prin intermediul careia sd se poatd crea vid intre suprafata matrifel $i placa de termo- formare sau, dimpotriva, s& circule aerul sub presiune, in vederea expulzéiii produsului ter- ‘moformat, si/sau o retea de apa pentru racire 5, continua, formata, de preferat, din tevi meta- lice prin interiorul c&reia circula apa de récire, fortatd, pentru corpului matrfei. Aceasta ultima refea este necesara deoarece, in timpul termoformaril, corpul masiv al matrfei se incdizeste puternic atat de la elementele radiante, cét gi de la placa de acril supusa prelecrairii. Pentru reluarea unui nou ciclu ar trebui s& se agtepte mai Intai récirea corpului matritei pana la temperatura de regim, fapt care ar duce la sodderea productivtai ‘nainte de stratul final se va ingloba in masa de compozitie si structura de prindere a unui cadru metalic 6, destinat fixarii matritei pe masa mobilé a maginii de termoformare. De obicei, acest cadru metalic este legat la refeaua continua de conducte destinate raciri corpului matritei. In acest sens, el este realizat din fevi, de obicei rectangulare, este etang sieste impart in doud sectiuni separate intre ele, fiecare secfiune fiind prevazuta cu un stut propriu. Cu alte cuvinte, apa de racire a corpului matrfel intra tn releaua de conducte § printr-unul din stuluri gi jese prin celalalt. Lamatrita A, de termoformare, este necesar ca intreg peretele ei, notat pe desen cu , dela primul strat de uzurd b si pand la ultimul, s8 fie bun conducator termic. La terminarea operatiunii de ingrogare a peretelui ¢ al matritei, obfinuta din multiple structuri sandwich suparapuse, rezistenta sa, din punct de vedere mecanic, este deosebit’. De asemenea, pulberile metalice din compozitia straturilor introduc 0 punte termica foarte bund intre suprafata de lucrul d a mattitei ce ia contact cu vitoarea piesa calda termo- format, nefigurata pe desen, pies& ce trebuie racit chiar pe corpul matrifei si suprafata opus e pe unde se evacueazi, de asemenea, o cantitate mare din caldura piesei termoformate. De asemenea, refeaua continua de conducte ce servesc la crearea vidului sau a suprapresiunii comunicd cu un racord adecvat de legare a ei la subansamblul de pompe de Vid si suprapresiune, racord nefigurat in desen. Respectiva retea comunica gi cu exteriorul ‘matritei, mai precis cu fata ei de uzurd, prin intermediul orificilor de aer f, cu un diametru de ca. 1mm, aga cum se vede in detaliul prezentat in fig. 2. Ca exemplu practic de produs astfel obfinut, pentru o cada de baie ce are lungimea de 150-160 cm, matrita se realizeazé dintr-un numar de 8-10 straturi, in functie de grosimea plaselor metalice sau termorigide, ce ating, in final, o grosime de 12-14mm. Este de preferat 88 se lucreze cu raginé epoxidica, deoarece temperatura de lucru a matritei ajunge pana la 250°C, temperatura la care ragina epoxidica lucreazai inca foarte bine, Tot in acest mod pot fi realizate si mattite pentru injectia maselor plastice, matrite pentru termosuflarea maselor plastice, precum si matrite pentru rotomulaj mase plastice. Compozitia indicat’ pentru realizarea straturilor matritei de termoformare se poate aplica si la realizarea acestor matrite Procedeul pentru realizarea matritei, consta in depunerea pe suprafata activa a a unui calapod 1, ce reprezint& negativul suprafetei principale a matrtei, mai intai, a unui prim strat realizat dintr-un material demulant ce contine ceara sau alcool polivinlic cu 0 grosime de max. 1 mm, apoia unui strat de uzura b peste care se agazé consecutiv mai multe straturi de baz bt , b2...intre care se intercaleaza cate 0 plas metalic’ 2 si/sau 0 Tmpasiitura, iar in ultimul strat de baza se fixeaza o retea de aer 4, 0 retea de apa pentru récire si un cadru 6, de fixare a matritei pe masina de termoformare,"1 13 15 7 19 a 23 RO 120693 B1 Revendicari 1. Matrita caracterizatd prin aceea ca include un prim strat de uzurai(b) $i mai multe straturi de baza (b1, b2) in care sunt inglobate niste armaituri dintr-o plas metalica (2) si/sau ‘oimpaslitura din fibra de sticla (3) si niste retele de aer (4), de apa pentru racire (6), precum siun cadru (6) de fixare pe magina de termoformare. 2. Matrité conform revendic&rii 1, caracterizata prin aceea c refeaua de aer (4) este prevazuta cu niste orifci (f), pentru circularea aerului, dispuse spre fata activa (d) a matritei. 3, Mattila conform revendic&ri 1, caracterizata prin aceea ca stratul de uzura (b) este constituit din pudra metalica 40 la 60%, pudra de grafit 2,5 la 3%, iar restul ragin& epoxi- ica, pudra metalicd find din aluminiu pentru produse relativ ugoare, rigide, si cu un bun transfer termic sau pilituré de fier, pentru produse rezistente la vibratii si socuri 4. Matrita conform revendicairii 1, caracterizata prin aceea cé straturile de baza (b1, 'b2) sunt constituite din pudra metalic& 40 la 60%, iar restul, din rgind epoxidica. 5. Procedeu pentru realizarea matrtei de la revendicéirilor 1 la 4, earacterizat prin aceea cd, constd in depunerea pe suprafata activa (a) a unui calapod (1) ce reprezinta nega- tivul suprafefei principale a matrifei, mai intai, a unui prim strat realizat dintr-un material de- mulant, ce confine ceara sau alcool polivinilic cu 0 grosime de max. 1 mm, apoi a unui strat de uzura (b) peste care se agaza consecutiv mai multe straturi de bazai (b1 , b2...) intre care se intercaleazai cate o plasé metalica (2) si/sau o impasliturd, iar in ultimul strat de baz se fixeaza o refea de aer (4), 0 retea de apa pentru racire (5) si un cadru (6) de fixare a matritei pe masina de termoformare.RO 120693 B1 «51 Int.Cl. B29C 33/38 (2006.01), B29C 33/40 (2006.01), B29C 51/30 (2006.01); B28B 7/34 (2006.01) Aas Fig. 4RO 120693 B1 (1) Int.Cl. B29C 33/38 (2006.01); B29C 33/40 (2006.01); B29C 51/30 (2006.01); B26B 7/34 (2006.01) Fig. 2 es Editare 5! tehnoredactare computerlzaté - OSIM Tiparit la: Ofciul de Stat pentru Inventi gi Marci 7