OMRAAM MIKHAEL AIVANHOV MISTERELE LUI IESOD colectia Opere Complete - vol 7 Tesod reflect virtuilecelorlalte seiroturt Conferintdimprovizat ‘Oamenii studiaza, muncese, ealatoresc, se casitorese, au copii, au 0 meserie, au dorinte. Dar daci ii intrebati: “Vai simtififericiti, mulfumiti?” et vor rispunde c& in ciuda ocupatilor si posesiunilor lor ei simt tot timpul 2 le lipseste ceva. Si ce le lipseste? Gustul, foarte simplu, gustul lucrurilor, acest element subtil, misterios, care orice afi face, vii di fericirea si plenitudinea, Din momentul cind posedaji acest clement, chiar si ocupatiile cele mai nnesemnificative va procura bucurie, pentru cd acest element transforma totul Sa luam un exemplu. Un tindr isi face studiile, munceste, dar giseste c& viata mu are nimic extraordinar, nimie nul insuflefeste, totul il Iasi indiferent. Dar iat cit intr-o bund zi se indragosteste de o fat drigufa si totul sa schimbat: florile, pasirile, soarcle, stelele, totul ti vorbeste. In reatitate, lumea nu s-a schimbat; ciel poseda in interior un element nou care infrumusefeazi totul. Dar daca i se intimpla sé-si piarda dragostea, daca acca fata il dezamageste sau il trideaz’, lumea redevine tern: soarele striluceste dar el nu il mai vede. in timp ce inainte, chiar daca ploua sau ningea, el era in paradis, nu simtea nici privatiunile nici injuriile, mengea pe strizi fericit si dilatat, el era poet, muzician,totul i se prea minunat, pentru c& acest element care se numeste dragoste era prezent pentru a infrumusefa totul ‘Cunoastem aceste fenomene, dar foarte putini oameni s-au oprit asupra lor pentru a trage adevarati invatituré, Dragostea infrumusefeaza totul, Dar fird a fi indragostit de un barbat sau de o femeie (cu care risc’m oricénd deceptii), nu ar fi posibil si gasim acel element care transforma viata? Ba da, si daca v-am dat acest exempl a fost doar pentru a va face st infeleget 4 dac& dragostea e capabilé si va faci sii va schimbati viziunea asupra lucrurilor, senzatia asupra lucrurilor, existé desigur si alte elemente care sunt capabile de a 0 face, Dac eredeti c& Initiafit au recurs numai la dragoste, ca gi poet, muzicienii, artist, care isi imagineaza ca trebuie si fi indragostit pentru a avea subiecte de inspiatie, si care fae apoi tot fetul de nebunii, Va ingelati. Nu, Initiati care s-au aplecat asupra acestei probleme au descoperit ci se poate merge ‘mai departe, mai sus, pentru a gsi inspiratia si plenitudinea intr-un element stabil, eter, pe care rnu-I putem pierde odata ce am ajuns sii ne bucurim de el. Acest element © particula subtila, imponderabili, dar cdnd ea intra in inima, in sufletul uman, ea Kirgeste fiecare lucru la dimensiunile universului. Pentru 2-1 obfine, trebuie si muncim mult timp, si ne rugiim si si meditim, dar end vine si se instaleze, el transforma totul. Evident, dragostea poate fi un mijloc de a-l obfine. Si presupunem c& iubiti 0 incdntitoare tindra: gratie a tot ce Va inspird, ea poate si va ajute si gisifi acest element, dar nu in ea il veti gisi. Si chiar poczia, chiar muzica sunt adesea incapabile si vi aduci acest element. Am intélnit multi artis care se simfeau ca in vid. Fi erau mulfumiti atat cat le stitea in puterea lor, dar simteau c& ceva le lipseste. in timp ce aceia care au clutat foarte sus, pind pe culmea ‘universului, si care au reusit sa capteze acest element, reusese si triumfe in toate condifile in ccare viata poate si ii puna. ‘Nu cutati deci niciodati fericirea nici solutiile problemelor voastre in planurile inferioare, pentru ci nu ii este dat materiei fizice nici materiei eterice sa posede acest element de care sufletul si spiritul au nevoie. Trebuie si mergeti si il edutati foarte sus, s4 il cereti si si i reclamati foarte sus. Acolo il veti ssi. Hirana si bauturile nu va pot aduce decit ceea ce va pot aduce; dact nu sunteti sanatosi, nu puteti sd va bucurati de ceea ce mancati si bei. E nevoie deci de acest element, sinatatea, pentru a da savoare hranei, Dac& sunteti numai un pie ricit, nu mai aveti nici gust nici miros gitotul devine insipid. Hana este ceea ce este, piscinele, maginile, banii sunt ceca ce sunt, dar trebuie cel putin s& fii sinitos pentru a le aprecia, Acest element care se numeste sindtate schimba deci multe Iucruri. $i, in mod asemanator, daca nu aveti dragoste, daei nu aveti inteligenti, nici o hrand, nici o posesiune, nici o activitate mu va va putea aduce in plus decat o satisfactie material Sa studiem acum dragostea. Cind iubiti pe cineva, el este pentru voi o fintaexceptionala, lun geniu, un inger; iar eand nu il mai iubiti, dintr-o dati el devine un demon. Un element a dlisparut din voi. Vedeti: un element! $i astfel unii pretind c sunt chimigti, cu toate e& nu cunose cexistenta unei alte chimii, chimia spirituala, care explica toate fenomenele care se produc in om. CChimisti explicd aceste fenomene prin elemente materiale. Nu, trebuie si le explicdm cu ajutorul cchimiei spirituale care este kx originea tuturor fenomenelor, numai astfel vom putea studia ‘ealalti chimie. Dar nu stim inca nimie despre chimia spiritual: cum produce ea, de exemplu, Vindeciri miraculoase pe care chimia oficiala nu poate si le explice. Fi da, un alt element @ inervenit, care se numeyte eredingd, si bolnavul este vindecat, Aceasti chimie este deci mai important ‘V-am mai spus, sinitatea, dragostea, lumina produc mari transformiri, iar absenta lor produce multe alte transformari, Dar deasupra sanatafi, dragostei si luminii se giseste inc un alt ‘element de care toate celelalte depind, si acest element, care ¢ atotputernic, e o particuls din Dumnezeu insusi. Cum si o obtinem? Prin saerificiu, renuntare, abnegatie. ‘Adesea v-am spus: “Faceti o baie copitului, pastraji apa murdara si aruncati copitul.” Evident, ¢ simbolic: copilul reprezinta elementul divin, viu, iar apa, in acest caz, este tot ceva ce este stagnant, murdar, poluat. $i iata cd tofi aruncé copilul pastrand apa murdara, Da, pentru 4 mu se preocupa sit objind acest element divin, aceasta inseamna c& arunc& copilul. Aveti dorinta de a poseda tot felul de lucruri, e bine, dar nu ar fi mai bine sa lucrati mai intai ca sa ‘obtinefi acel clement care va va da bucuria de a le poseda? intalnim multi oameni foarte boa dar care sunt tristi si blazafi pentru c& si-au pierdut gustul lucrurilor. Credem ci totul e in posesiune; nu, totul ¢ in senzatie. Aveti comori, dar daca sunteti mort, cum va veti putea bucura? ‘Trebuie si fiti vin pentru a vi bucura! Dar mu ne ocupiim decat de ceea ce este mort, si cu cit posedim mai mult aceste lucruri moarte, cu att mai putin ne bucurim. j, multe amante, multi bani, multe masini? Bi bine, ocupati-va mai intai de ceea ce, in voi, © capabil de a simti si de a se bucura. Ei nu, voi nu faceti nimic pentru aceasta, pentru c& va cheltuiti tot timpul chutand ce ati mai putea poseda. Dar cind veti infelege acest adevar, veti diminua cantitatea posesiunilor voastre pentru a erestecalitatea senzatilor voastre, gi cu puting lucruri pe care le posedati, veti trét fird ineetare in extaz. Cand un baiat se indrigosteste pentru prima oar, daci fata pe care o jubeste ii timite o petal de trandafir sau 0 suvitt de par, iata c& din cauza acelei petale sau a acelei suvite el traieste intr-un ocean de effuvii celeste, El nu are nici bani la baned, nici fabrici saw uzine, nici masina, dar ¢ in extaz pentru ci iubita sa a vrut si ii dea ceva; el ca petala, o respira, o pune noaptea sub pera sa, si chiar scrie poeme despre acea petal de trandafir; in inima sa el o amplificd, ii da o valoare, o important cextraordinara, si e ca gi cum ar poseda pimantul intreg. E un fapt psihologic si trebuie si ne aplecim asupra faptelor psihologice pentru ci sunt izvoare de invaamant. in loc sa se arunce asupra plicerilor gi posesiunilor fizice, discipolul trebuie si amplifice si si infrumuseteze cea mai mica bucurie spirituala, si cultive in el acea facultate a senzatiei subtile si va putea petrece secole contemplind stelele, trandafiri, fetele oamenilor. Sunt atétea Iucruri, chiar si pe pamant, capabile si aducd omul in extaz! Numai ci, aceasta facultate de a simti e amorfita, nu mai traieste, nu mai vibreaza. Fiinfele sunt moarte, mu mai stiu si'se bucure; se bucuri doar cand se arunca in plicerile cele mai grosiere. in acel moment, da, aceasta le spune ceva, Dar frumusetea, armonia, muzica, poezia, puritatea, tot ceea ce este mistc si divin nu le intereseaza. lati de ce ele mu intalnese decat dezituzii si suferinta Peste tot vi se spune: “Luati aceasta, lati cealalt si veti gsi fericirea.” Nu trebuie decat + priviti publicitatea din ziare sau de la televiziune! Total e acolo pentru a aduce oamenii spre pliceri sau spre un confort care nu va putea niciodata si le dea ceea ce au ei intradevar nevoie In timp ce Initiatii va spun: "Ureafi, urcati foarte sus, prin rugiciune, meditaje, si veti primi acel element subtil care va va da gustul lucrurilor™ Acest element e un atom imperceptibil dar, de{ndata ce-I veti avea, va face si vibreze totul in voi. $i viaja va deveni atat de frumoasi, att de ‘bogati! Nu sunt cuvinte pentru pentru a exprima aceasta. Dar fird acel element, chiar si daca veti acumla tot ce se poate acumula va veti simti deprimati si in vid. Si chiar daca veti spune: "Ah! Vreau si-1 intanese pe cel mai mare Maestru pentru. a ma instruit” va voi spune cd ati pus gresit problema, Pentru cA daci nu ati lucrat deja asupra celuilalt clement, adica cum sa infelegeti un Maestru, cum si ceea ce va invata, chiar dac& veti intalni cel mai mare Maestru de pe pam: i veti critica si veti imane la fel de ignorant ca si inainte. $i nu spuneti nici: “Ah! Dac as putea intilni cea m: frumoasi fata pentru a ma csatori cu eat... Daca as putea descoperi comoara Templierilor! Pentru cé daci mu posedati acest element de care va vorbesc, cea mii frumoast fata sau comoara ‘Templierilor va va aduce toate nenorocirile Tata cum trebuie st gandim, dragii mei frafi si surori, dar nu va dayi seama de valoarea a cecea ce vil explic, pentru ci nu sunteti obignuifi si vedeti lucruile astfel. Merit efortul de a lucra, si chiar mii de ani daca trebuie, pentru a objine acest element, i apoi, totul vi va vorbi, totul va va bucura. in timp ce acum, ealeati pe comori, pe splendori, intaniti inte pline de calitii gi virtuji, vedeti soarele si stelele, dar riménefiinsensibil,tristi gi nenorociti. Deci, n-afi simtit nimie, n-ati vazut nimic, n-afi ingeles nimic, nu va bucurafi, $i toata aceasta splendoare este inutia, 1até oamenii! $i toatd lumea gaseste ¢8 este normal, Dar eu va spun, chiar daca veti intni arhangheli si divinitati coboréte din Cer, aceasta nu va avea nici un efect atét timp cat mu ati Tucrat asupra acestui clement care stic si recunoasca si si aprecieze valoarea lucrurilor. Vefi fi oriunde nefericit, si chiar in Paradis daca ali fi, nu afi sti si vedeti splendoarea imparatie lui Dumnezeu, ‘Cand va spun c& putefi poseda cerul si pamantul, voi nu mai credeti. $i totus, acesta este adevarul, lumea intreaga va apartine. $i cum anume? Ea va apartine in interior. De ce trebuie sa Va apartind in exterior? Ce veti face cu toate aceste piiduri si munfi?...Nu m-afi infeles atunei cénd v-am spus cd voi avea intr-o zi cerul si paméntul, i voi de asemenea... Cum poate apartine acelagi Iucru la mai multe persone? in lumea fizicd ceea ce apartine unuia nu poate apartine altuia, dar in lumea divina, e posibil. Va voi da o imagine. Un om foarte bogat poseda un pare somptuos cu cele mai frumoase flori, cei mai frumosi arbori, dar el este att de absorbit de afucerile sale 4 nu are timp de a se plimba prin parcul stu, nu il vede, mu profits de el. Dar iat ‘cA un poet vine in fiecare zi in acest pare; el asculta céntecul pasarilor, contempla florile, jetuile de api, respiri parfumul trandafirilor gi scrie poeme... Atunei, cui aparfine acest parc? Poetului Si celalalt, proprietarut? El plateste impozitele! $i pamantul este propritatea multor tari, dar imi aparjine mie. De ce nu? E doar o simpla problema de ajustare. ‘Astazi, vi voi spune seeretul pentru a objine tot ceea ce doriti: trebuie si clutati acest punct din inalt, de pe culme, 0 particulé maicar... O veti desprinde, 0 veti absorbi si va veti simfi stapamul intregii lumi. Da, veti avea aceasta senzatie, Vreau si va fac si ajungeti la cea mai buna infelegere, spre senzafile cele mai vaste si mai subtile, dar mu yeti putea niciodat gusta aceste senzatit dic credeti ci posesiunea poate fi solutia definitiva. Nu, trebuie si Iucrati de asemenea asupra celuilalt clement, gustul, si gustul, adesea, este invers proportional cu cantitatea. Cu cit cresteji partea materiala, fizica, cu atét gustul se diminucaza. Privifi indraigostii: la inceput, end nu fac deca si schimbe priviri, surdsuri, sau igi seriu serisori, ei se simt proiectafi in cer: dar cnd incep sii meargi' mai departe, ei nu mai au aceleasi bucuri si aceleasi inspirafii. Deci, si aici este adevirat. Daca crestefi o parte, cealalté se diminueaza. Nu uitati niciodata aceasta, si de fiecare data cand crestefi un Iucru, intrebati-va care altul se va diminua, Cand sunteti ocupat s& va eresteti bogatiile, va intrebati oare daca sandtatea mu va fi pusi in pericol? Luafi ceea ce v-am spus astazi, pastrati pentru toata viata si mergeti numai in aceasta dircetie: totul se va infrumuseta si veti fi fericti. Chiar si sotia va spune sotului ei: “Scumpule, ct esti de frumos! Nu te-am vizut niciodaté atét de frumos.” Inainte, desigur, ea mi a vizut nimic. Cu aceasta filozofie, total e transformat; dar daca cdutatialtceva, veti ramane inc mult timp st suferiti, credeti-ma. Evident, mu veti objine de indata acest element, dar din moment ce tindeti spre el, totul va incepe s& se amelioreze in voi si veti fi mirafi, veti vedea ci sunteti‘nconjurafi de ingeri, de arhangheli, de divinititi. Numai & trebuie si mergeti mereu in aceasta direetie, spre varful piramidek. Unii vor spune: “Dar cum se numeste acest element de care ne vorbiti?” in realitate nu are nume; el e ficut dintr-o materie extrem de subtila si se gaseste foarte sus, in sefira Kether. Acolo trebuie mers pentru a-l ciuta. Cei ce posed acest element sunt capabili de a face minuni si chiar de a transforma corpul lor fizie pe punctul de a straluci si de a proiecta particule de Tumina. Acesta este fenomenul transfigurari. lisus a ficut asa ceva in fata a trei dintre diseipolii sli, dar ei nu au inteles ceea ce se petrecea. Ei erau subjugati, orbit, in admiratie, dar nu Infelegeau cum a putut si se produca acest fenomen, ‘Acest element este imponderabil, da, Y-am mai spus, este totusi material. Foarte putini Iniiati gi mari Maestrii au putut si ajunga la Sefira Kether pentru a-l primi, pentru c& Kether este ‘© lume incognoscibita, 0 lume deasupra tuturor dimensiunitor; este locul Tatalui Cerese, CCreatorul tuturor kimilor, Deci foarte putini Initia au reusit si ajungti acolo iar cei care au reusit, au disparut pulverizati din cauza vibratiilor extrem de intense la care e imposibil a rezista. Acei foarte rari, care au revenit, nu au putut s& 0 fac decat printr-o gratie special a Cerului care le-a dat si absoarbi un alt element cu proprietatea de a proteja corp fizic Ai citit Apocalipsa, Relatarea sfintului loan despre viziunile sale reveleaza faptul c& gi el 4 ajuns pind la Kether. $i acea carte pe care Ingerul i-a dato si 0 manance spundnd: “Va umple miruntaiele tale de améraciune dar gura ta va avea dulecaja micri” este tocmai simbolul acestui clement capabil si protejeze corpul fizic, si care este dat de sefira Binah. Profetul lezichel vorbeste de asemenea de 0 carte pe care un Inger i-a dat-o si 0 mindnce, iar acest element este simbolizat de asemenea de carbunele arznd pe care Serafinul I-a pus pe buzele lui Isaia Chimia spirituala este stiinfa tuturor elementelor cu. ajutorul cirora Dumnezeu a creat tumea, Aceste elemente sunt in numar de 22, si primul, Aleph, are puterea de a transforma, de a sublima, de a ilumina, in timp ce ultiml, Tav, conserva si protejeaza de distrugere. Cénd lisus spunea: “Eu sunt alfa si omega” el voia si spund: “Eu posed aceste dou elemente a chimici celeste: unul imi da posibilitatea de a sublima totul iar celalalt imi permite de a realiza Cerul pe ppimant.” lat ce semnificd Alfa si Omega, Aleph si Ta Pentru a obtine acest element pe care il contine sefira Kether trebuie deci si ne ridicim foarte sus. In realitate acest element poate veni el pana la noi. Daca noi nu il primim, este pentru ‘4 suntem baricadati si inconjurati de straturi opace care il impiedica s& penetreze in noi, iat singura sefiri care poate si ne ajute, care poate cu adevirat si deschidat portle gi ferestrele noastre pentru a ne permite st primim acest element, este sefira lesod. Nu e deei indispensabil sa facem multe efortur (si adesea eforturile sunt inutile) pentru a urca, e suficient de a ne curata, de ane spila, a ne purifica, si in acel moment, prin intermediul acestei transparente si aceste puritati, vom primi toate elementele divine. Cand vorbesc de “a urea”, ¢ 0 imagine pe care o folosesc pentru mi face infeles, dar in realitate nu trebuie nici sA urcim nici si coborim, puteti sii rimaineji pe loc gi si deschideti, foarte simplu, in voi drum intre Malkout si Iesod. intre Malkout unde tim noi, $i lesod care e prima statie pe Arborele Viet, drumul este obstructionat, tenebros, pentru ci aici se aflé toate aberatiile si minciunile. Ori, tocmai acest drum este cel pe care discipolul trebuie si parcurgi pentru a ajunge in regiunea Ii Tesod. Malkout este regiunea unde trim, Paméntul; iar stafia urmaitoare unde diseipolul trebuie si ajungai este lesod, regiunea Luni. Calea de la Malkout la lesod este inspaiimantitoare si plind de pericole; si totusi, daci discipotul este bine inarmat cu sfaturi, cu instrucfia lumina Maestrului su, el va ajunge pind acolo. Evident, el isi va pierde eéteva pene pe drum, va suferi, va fi tentat sise va ritdci, dar daca are dorinta, vointa inflexibila de a ajunge, va reusi ‘Aga cum v-am explicat deja, sefira lesod, ca toate sefirele, este divizata in patru, iar regiunea sa inferioara este o regiune brumoasi, crepusculara, infernala, Trebuie si o traversm cit de repede este posibil pentru a atinge regiunile luminoase si pure a lui lesod. $i cum lesod este receptaculul tuturor celorlate sefiroturi care proiecteaza pe ea luminile lor, bogitile lor $i puterile lor, lesod este inundat de calitatile si virtuile tuturor celorlate sefiroturi. Pentru ca celelalte sefiroturi nu raman imobile, ele sunt ca nisterezervoare impetuoase care curg, fcind s& se reversa energie lor, si aceste energii se ingrimaidesc in lesod. Daca veti ajunge si beti din apele pure ale lui lesod veti gisi in aceste ape virtuile tuturor celorlalte sefiroturi. De aceea am 4spus cB nu e necesar si urcafi pentru a primi aceste virtufi, pentru cf cle sunt aii; trebuie si ajungeti doar si vi purificati, si va deschideti, Jaci nu ele mu vor fave alteeva det se vor invari in jurul vostru fara putea intra si instala in voi ind vitrinele sunt murdare, chiar dacd soarcle striluceste, nu putem vedea nimic, lar in trecut, cnd oamenii se serveau de limpi de petrol, daci menajera nu curita geamul in fiecare 2, chiar dacd.lampa era aprinsé, ea nu lumina. Este la fel si pentru om: atit timp eit este impur, el nn vede si nu simte nimi; dar dacd se purified, toate razele care vin din cosmos si care sunt incateate cu toate bogitile si cu toate frumusetile penetreazd in om penteu c& el a devenit aveesiil si recepti Este spus in Evanghelii: “Fericti cei eu inimile pure pentru c& ei vor vedea pe Dumnezev.” Dumnezeu, aceasta reprezints plenitudinea tuturor sefiroturilor: adieh tina, ingelegerea si penetrafia lui Hod; parfumurite, culorte, frumusefea si furmecul lui Netzach; lumina si splendoarea lui Tipheret; puterea lui Gebourah, vietoria asupra tuturor dificuleiilor, asupratuturor inamicilor interior si exterior; protecyia, dreptatea, bunftatea si generozitatea lui Hesed; stabilitatea si tenacitatea lui Binah, cunoasterea Karmei si destinetor, njelepeiunea eterna si armonia inexprimabili a lui Hokmah; atotputernicia lui Kether, lar Tesod, baza, primeste Virtutile uturor acestor sefirotur. De aceea o numim baza. Pentru ci puritatea este baza a tot Da, Iesod este foarte simplu, viata purd. Trebuie si ne devidem si punem puritatea la baza existentei noastre, inainte de cunoastere, inainte de bogafic, inainte de putere!... Dar contemporanii nostri foarte savanfi foarte inteligeni, foarte enudifi au Hisat de o parte aceasta problema a puriti. Vita puri... lt ce poate servi viafa purd? Ei au alte preocupari, si astfel, cu Viata lor impuri ci se pun in pericol, se imbolnavesc si pierd aproape tot ce posed, pentru ci buza c instabils, Da, baza, dragii mei frafi si suror... De aceca, atunci cénd vetiinjelege gi eind veti munei pentru 2 objine aceasté puritate, putin cite putin, prin intermediul Iui lesod, toate calitiile 5i virufle celorlalte sefiroturi se vor eoneretiza si se vor materaliza in Malkout,planul fizic. Au existat sfinji care nu au citit nici o carte, cure nu au Picut studi, dar au Tuerat numai asupra puritiit si iat e& toate celealte calititi au inceput si se manifeste in ei: cunoasterea, clarviziunea, puterea de a vindeca... Pentmi ci nu mai existan straturle opace, mu mai existau si toate bogitile cerului puteau sf-i penetreze, De aveea puritatea aduce sindtate, ‘cunoastere, putere si chiar bucurie. Da, mu stim de ce, dar ne simyim bucurosi Puteti vita fot restul.,. refineti numai cd puritatea ¢ baza tutror celorlalte achiz hintesenfa stinei sia tuturor fondatorilo religilor: vita pur i. Tat Sevres, 16 ian 1972