Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Revista de Arhitectura Si Constructie 1919 02

    Uploaded by

    albinuta
    26 views33 pages
    revista de arhitectura si constructii

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    revista de arhitectura si constructii

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    26 views33 pages

    Revista de Arhitectura Si Constructie 1919 02

    Uploaded by

    albinuta
    revista de arhitectura si constructii

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 33
    MAL, 1919. REVISTA ARHITECTURA SI CONSTRUCTIE | VOTE Lucrarile dela Marasti Liste de subscripfii, serbari si diferite ofrande au adus pentru tucrarile dela Marasti sume destul de importante. Si ele sant susceptibile de crestere data tind faima localitafi si scopul pentru care sant adunate. Se va ridica la Marasti un sa? model cu toate cladirile publice necesare, administrative si culturale si se vot cladi gi monamente comemorative. Deci Iucrari practice si lucrari de arta pura. Este prima iucrare de concepfie de o deosebita amploare la noi in fara. Si maine poi- maine, cand tofi vom dispare siunele accidente dufoase care Tmpresioneaza astazi vor fi uitate sau vor pierde puterea de sugestie actuala, lumea va avea in fafa cl numai ceeace s'a clddit la Mdrdsti. Dava va fi ceva meschin $i negandit, urmasii se vor pronunfa in con- secinfa. Trebue deci multa chibzuiala in hotarari. Trebue mai ales ca Iucrarile de acolo sa fie chintesenfa pute rei creatoare a geniulii nostru artistic.. ~ E prea simbolic acest satuc predestinat afi Erusa limul neamului romanesc ca sa ne interesam atat de mult'de adunarea sumelor si sé ne desinteresam com- plect de ceeace vom face cu ele, In alte parfi unde ‘cultul eroilor este indeplinit cu atta pietate, in cat fie ‘eare tremura ca nu cum-va sa fie pangarit cu ceva meschin si had, se da cea mai larga publicitate inten- flor, se face ape la, toi arti sgl Incordeze forfle si subt impulsul creator al patritismului sa dea tot ce imaginafia lor concepe mai sublim pentru episodul menit “sa vorbeasca generatiilor prin opera lor. Nu vedem pana astazi nimic pentru Marasti. _ Nu cumva planurile operei de arta ce se va cladi cu sumele adunate cu atata propaganda, se vor lucra de unt, doi sau chiar mai mulff ofiferi de rezerva, mo- bilizafi’ din oficiu sau care ar face sf fie mobilizati pentru aceste Iucrari? Ar fi prea meschin pentru frumusefea scopului ur- marit si dim aceasta banuiala ca o simpla si. inutila prevenire, Architecti si seulptori nu se indoese un mo~ ment cd vor avea sa-si masoare forfele tntr’un mare concurs — ,Marastic’ — REDACTIA Presa este rugatt si reproduc aceastd noi CHESTIUNI VITAGE Cea mai nenorocita dintre arte, ca arta, este fara indoiala architecture, Avand o laturd practic mai pronunata ca cele Valle, fermind fofi,arbitect si public, s’0 priveasca esclusiv prin prisma afacerilor,.neacordéndi-i partea de ideal Ia cate are reptul. $i nici oficalitatea nu o priveste altel, de si ar avea cobligatia morala. sa se intereseze mai deaproape de ea, A in- flintat 0 gcoald, mai mult fortata de cAtiva idealisti care mu mai pputeau susfine scoala co. tnfinfase, de ct simfind, fntradevar aceasfa nevesitate, si a lésat-o 3A lancezeasca pana la suicom- bare prin inanitie. Dar oameni patrunsé de necesitatea artelor nu se mulfumesc nici odaté cu cea ce se poate da intr'o scoala 5 ‘chiar cand acea este un adevarat focar de arta, oi cauta gi mal ‘apoi St intrefle vie pasiunea artistict, céci scoala ni va da de cA pe jumatate roadele asleptate dact absolventul mu va menfinut into atmosfera de idealism gi mai térziu care salt faci 84 socoteascd cariera sa ea un apostolat si nu cao meserie ‘ea ori cate alta. De acea avem in rile care infeleg folosul artei pentru ‘progresul general acele continue puneri la incercare pentru se- Tecfionarea.celor alesi si ca un mijloc de a continua educatie ‘profesionala cipalatt tn scoalé prin punerea diferitelor probleme ‘de-actualiate - In afara de concursurle publice care se practica in stra: instate pe 0 scart aga de tntinsd de cei ee dorese a cladi, se fin anual diferite concursuri cu subiecte, sau tm leyatura cu {delle nof ce stapAnesc in acs! moment. le au ca rezultat acor- area unei burse de volaj de studit sau pur gi simplu clatifica- ea unor probleme noi. Prin concursuri pur academice s'a fixat fn Franta caracterul general al unei bibliotect publice (Siro!) al asnel gari (Eustace) etc. La noi nimic de soiul acest i tolusi, Ministera de Cute nici astazi nu are tipal ro» ‘minese de gconis, de studii de mobilier, far Ja ministerul de domenii fermele, casele de padre etc, le fac zootechnici, silvieu- 4ori si cine se mai tntampla ‘ Nammai aceste trei instituffuni ar pitea aduce un serviciu mens athitecturei daca ar institul c&te un concurs anual fara Scopulunei clddir tmediate ct sumai ca stimulent intre arhitectt si ca experimentare a wor probleme ce- Intereseaza direct. Aga ppand acima not au avem un liceu internat model ca. interprin~ dere particular. Licecle internate numile aga doar tp gluma, sft facute de objeei de 0 asociatie de 2—3 profesori —negustori care vor st faca tute avere cu cfteva mil de lei capital. De aici economia ‘meschina la tot pasul care sfim cunt se resffange asupea tru puluiplapand al copilului, Foste grajduri, magazi, pline de jgrasie sint descoperite de acestioameni de afaceri si amenajate fn liceu internat, Mancarea earagi_se stie cum este, Un ticew intemat tsi este 0 afacere comefciala cinsfta. na. de negljat, fnsé fiind oare cum complicata, scapa priceperel oamentlor cu ‘adevarat de afaceri. Incumba deci ministeruful si-i convings 6 furnizindu-le docamentele necesare. Un Ticeu internat este © afacere de 3.000.000 ctre fart st fac spec at da un ivi- den de 61%. Un eoneurs public eu un program bine studiat ar arata co focal trébue, de ce mobila. i instalatiuni are nevoe si cat ar ensta, Pe alia cale vor abjine calculele administrative si modal do recrutare al corpuiui profesoral, aranjamentele pentru pensii fc ‘Ministerul Domenilor a intrat pana tn coate jn chestia agrara. ‘Trebue sa rezolve problema maximulai de productive eu mini- ‘nul de efort si capital. Se va. utiliza deci toate mijloacele cul~ turel intensive, va Intebuinja_ulkimal pai st ultima samasita snimala. Cum va instala gi utila toate acestea. Care este tipul economic al ferme! pe cinch hectare. Dar al coloniei agricole pe 23000 hectare ? Dar al. unel laptai, al unui deposit de oa, de unt, lapte, al unei brutari cooperative ete. etc.— Prin con- carsari pyblice anuale insa ar deveni de actualitate pentru ar- hitecti icruri la care trebue s'o marturisim, ou S'au g€ndit nici ‘o data. $1 in eat le va fi familiara suntem siguri, or care: din problemele ashitecturei agricole. Programele Insa irebiese bine studlate si premiele destul de importante ca sa presinte interes pentru azhiteci. Si poniru a alettut programe bune trebue ca si agronomit, insigi s® fie bine clarficai asupra modului de exploatare si s& se poata migca In voe tn chesttnile de detalii care nu se poate cere deo camdata architetilor Cate vite mari sf mut, se poate socot Ia hectar cate pasar, ce canttate de fan (vorumn) presat sau mit, si greutatea) pae, cocen de porumb, cereale, cartf,sfecle eft. ete, spre a putea stailk dimensiunile si resistenta pieselor ? Deca s'ar privi din punct de vedere cu totul practic aceste: concuysuti gi tot ar fi de un metagadult folos moral pentra arhilefl publicarea lor, ramanand ca asovafile atistice care se ‘yor infinfasau inaltele institutiuni culturale s4 publice cones: suri de avant si inspiral artista, cum ar fy um panteon, un ‘mare momument al unirei (a carut eallzare nu trebwe prea mult grabita) un monument al eroilor cAzuli ta rasbot, sats localal lunor insttu(uni ce'ar fi de dorit sa ia flinfa ca spre exemplu; iin institut de musica religioasa, un mare. insiifut notional de educatie fisica ect. ete. ‘Vor eaufa ca cel putin in viitor $4 finem si noi pas cu streinatatea? Sp. Cegiineanu Aplicatiunile betonului armat St N. Miren Tnglner St Nu pot incepe aceasta serie de note descriptive fara sama ‘gindese Ja trecut, Imi este gi acum proaspata-tn memorie «cam- pania> care s'a dus acum eAji-va ani contra betonulul armat a ‘it Tn strainatate c&t gi 1a nol im tard ‘Astfe] in anul 1906, revista L’Architecture care este jurnalul ‘sociétatii centrale a Architectilor francezi, botezase in deriziune ‘eti numele de s'a dovedit a fi intadovar un leac Universal pentru constructiuni si ca si dovedesc aceasta cetito- rulul care nu va fi in curent cu literatura betonului armat, am sé ingir aci pe rnd toate aplicatiunile lui care intereseaza pe architect. Pea cept am sh id hip de. pains un se alge am SA afat -aplicatiunile cadrelor rigide>. Cinema cunoaste rostul paientslor de lemn in consteucti- luni gi cine nu stie ca prin sistemul paientelor se poate executa cconstrueffi econontice? i Cine nix stie ce extindere mare a Juat in urma tn Amierica ntrebuintarea osaturei metalice tn constructia binalelor ? Plecind dela ideea veche gi simp a paientei de lemn sau fier, constructorul hefonist a gasit fn betonul armat un aparat emerit de concurenta fierului, pedeoparte pentru c& paianta de hbelon armat este tot aga de rezistenta ca fierul gi pe de alta parte pentru ca in mai toale cazurile paianta de beton este cw 20° mai economick de cat paianta de fier. Din experienta ficuta, s'a constatat avantagele mari pe care le prezinta intrebuintarea cadtelor de beton armat 1) In cladiri pentru fabrci, remize, (Pig. 1 si 7) ari ete, fn care- desi numarul’ etajelor mu este prea mare totusi ele se impun din cauzi c& permit sa se constriiascd lumini mari fara coloane intermediare. 2) In cladici pentru Jocuit, hoteluri si ori ce constructiunt, monumentale (Fig. 3.) - ‘Asti-ri cadrele de beton armat sunt absolut calificate pentru sali de intrunist gi teatro unde se poate reduce Ia minimum rnumaril coloanelor care suporta galerille gi lojle pentru a de- aja seena. Dal de Baudot, unut din architect care a Iuptat in Franfa pentru betonul armat a executat chiar biserici cu sistemul acesta. Noua biserica Sf. ton din Montmartre la Paris este execuiata complect in beton armat, iar in Germania caré ¢ patria indus- fried metalurgiee mai (oli eonstructorilzidese pe cadre rigide de heton armat, cu toate c@ cadele metalice nar fi mult mai seumpe. Motivele Inst, care pledeaza pentru Mntrebiinfarea cadrelor ide beton armat sunt mult mai variate si mai importante. Asifel in raport cu consttuc(iunile de idarie masiva, 0 consucti exeuita pe care de beton arma prea inte ale tele urmatoarele avantaje : 1F) Prin faptnl cd toatt constrctia se execufa pe un sche- let monoltic se pot tatrebuinfa grosimi de ziduri mici, uniforme dela parter ptna la acoperig,ceea ce aduce o economic sensibila de material gi manopera Ja capitolul zidftillor gi ceea ce usureaza ferent de fundatie, lueru de © imporlanfa capitala fn cea mai mare parte a cazurllor 28) Micgorandu-se grosimea zidurlor se utilizeaza mai bine terenul factnd pe acelasi suprafata cladita, camerile mai mari eeea co conduce 1a o mai buna ulilizare a terenului. 3°) Consteucfia’ find legata tn toate parle prin iasusi scheletul de beion armatpericolul tastrilor inegale, al bombarda- menteler sal cutremuilor de pamant este sensibil redus. Astfel cu ocazia- cutremurului dé pamant din 1908 dela Mesina s'a dovedit ca toate boltile executate i zidarie obis- rita au cazut cele-d’ntdi (Biserica St. Nicolae), pe cata vreme 314 wep wombes cebnasuo> 9p nymeq) — “ouaey e1 apiBlt aupeo 9p apdwuoxsr “1 ig a consirucile pe cadre au rezistat mult mal bine. Dupa cutremic rut dela 1906 din. San Francisco, cupola turnului central al Pri- Imariet care sa dartmat aproape complect a dat dovada. de 0 foarte remarcabila.reristenté, entra cd era construita pen schelet rigid. (Fig. 2). 49), Oastfel de consiructic «compounds permite st se exe- cute zifirile deodata fa mai multe etaje duph ce s'a_consiruit scteletul gi acoperigl, ceea ce convine din pinct de vedere ab infelit de Tucra i al capitaulut invest In raport cu construcflle execute pe sohelet metalic, ca- dielegide de etonarmatpreinia marele- avant cd rei mai bine focal Dupa cutremurul din 1906, San Francisco a cast prada nut facendia enor. Cupola melaica a Palatului de jusiecare redisiase Ia cutremur a gedat in urma foculii esea ce mu s'ar fi intamplat cu siguranta daca ac®a cupola ar fi fost executata ‘in beton armat intra c&t un sdhélet de beton e mai putin sen- sibil focului de cit un schelet metalic. care stand in contact di feet cu focul ¢ mai suscepibil alatjieh si incall. _Din se apse rela ar lle cu enacts ns Ainanclae care determina pe costason st inabaites= pater tele-de belon armat in constuetun Bcuresopentpervedea Toace reuile exemplase de_ast- menea construciii in Athénée Palace Hotel, Cinematograful ! Za harla din ste. Lipseant gi Inobill Gologan din Plata St. Gheor- * ansagi sala de sedin{e a Camere! depuiatlor este constuita pe bata acestii principiy, de sh construcforul a facut cupola retalicd. Palatal Cercul Militar din Bucuresti care e cladit propriw zis tn caramida masiva. are fajadele din Bd. Elisabeta sist. Strindar construite pe cadre rigide de beton arma. : Exemplare caracteristice de fabricd constuite pe principiut ‘eadrelor la noi {a tara sunt Fabrica de clment dela Flent si cla~ diile facute Hing moara Clurel in anii 1915-1916 pentru Piro- teenia now a Armatet unde s'au acoperit peste 3H. a. suprafata ferite aieie‘e. Dar daca aceasta fata a intrebuinfarit betonului armat este att de generoasa nu trebule si se uile et apticarea ei consti~ tue un puinct delicat, si cere constructorulul cunostinte complecte de mecanica si rezistenta materialelor fara de care ne putem ex- pune Ia pericole grave cum a fost acela cu prabusirea Palatului Bancei de Scont din Bucuresti care a cazut in timpul construc- tiel in toamna anulut 1914 gi unde se pare e& proectal parfilor Ce S'au construit in beton armat nu a fost studiat eu toata com- petinja necesara Fig. 2.— Primaria din, San- ‘Francisco tm urma cutremusului din 1906. Concurs public Epitropia Bisericei Spirea Veche din Bucuresti a hotarat ppublicarea unui concurs faire arhitecti romani penteu reface- tea bisericei, Speram cé pana la publicarea numanuiui vittor si fie fixate condifunile acestud concurs pentru ca colegit nostr 54 poaia lua ciinostinga de ele sf din aceasta revist R 2 Hoi inrumiti in desvlinen avtei {rane Dupa eum era gi firese, odati cu trezirea constiintet nafto- pale au inceput $1 la noi sé fie cercetate si puse in adevarata for lumina toate manifestatiu~ nile artistice ale neamului nostri, care au dat hrana in trecut si tn ‘eare se oglindesc aptitudi- hile firesti ale rasei si ne- contestatul sim{ artistic cu tare e dotat poporiil nos~ fru. ‘ Unmind mere spiritul si aspicafismile timpulut, de- parte de ori-ce_influente venite din afard, arta fark neasca sia desyoltat_pas- trandu-si in foate caracte- ru ei specific sia alimentat Fig. 3— Manastirea Vacaresti.— in trecut cu variatele ei Rosetd formind chele In ug BisricelDe- produse nevoile de decor semn de ath. Zagortz ¢l lotzu, Hf confort rustic ale tra: full nostra. Privita sub dublul raport: practic sf artistic aceasta mare ¢ contribute munca sa fotreagil neam cercetator cele mai_vii_ exemple de tot cea putut produce in decursul veacurilor spiitul, practic al Yacanuiul aostra condus de curata inspirativne artsticd ce-t dau vibratiunile sufletului sau tp fata frumosulil etern, TNul sia fest insh pana In_present acea serioasd cerce- tare si documentare pe baza carela si se poata stabili cu pre- cisiune ttina veehllor noastre mestesugurl si normete dupa c2- fe mest ruil a Tneles 9 dee at forma vie alo~ Fara aceasta munca la care trebue si contribue Intro e~ ald masura istoricul, ehnogeafal st artistul cu. pricepere pentru Srtele aplicate la indusinil $1 pentru artele decorative tn _gene- ral, nu Se va putea spiinea cli adevarat c& avem o artd romd- hneascd continuare a eelel vechi, care, bazata pe vechile trai, SA traducd cerinfele de igiena si confort modern si fn modesta Tocuing’ de far Se va cere pent aceasta pe Jang’ timp, malta munci, rabdare si-pricepere pentru c& e nevoe sa st se rela final in- frerupt al traditei si's& se formeze gustul pentru arta. In po- or, alterat cu desvarsire in ultimele decenil de produsele &- odine ale industriel moderne. Modestele Incercasi pline de frumoase resultate ale Socie- ‘atilor »Fumica>-si «Tesitoarea pornite din inifiativa, demna de toata lauda, a” doamnelor din inalta societate au. facut si se infiripeze in céte-va coltuti de {ari vechea arta a tesituri- for si cusaturilor romanestl.. Multumita-activitalel lor neobosite, atelierele de industrie casnica ale Ministeralui de industrie au Iuat 0 desvoltare care merita s4 fie mentjonaia, iar_numarul mare de lucratoare esite din aceste ateliere formeaza elementele sindtoase pe care industria casnicé se va putea bizul in vil- toarea ci desvoltare, i aici initiativa particulara 4 venit st complecteze lipsu- rile, ce reaua organizare a institufiunilor de cultura intrejinute de Sfat ca gi nepasarea si nepriceperea celor chemafl ca s& le conduct, ait adus invétamantului artistic si profesional la noi. Cine mu recunoagte inutilitatea sacrificilor facute de Stat feu gcolile de meseri, care din lipsa unei instructiuni tecnice solide ci indrumatt practice, au ajuns adevarate pepiniere de desenatori si functionari pentru serviciile publice, iar nicl de ‘cum de mestesugari si artisti cari si. fi. contribuit cu ceva la ropisirea mestegugurifor Ta sate si oraye?. Apoi lipsa de capital si de ocrotire din partea Statului a pus pe putinil absoiventi ai acestor scoli in inferioritate de lup~ f4 fala de vastele mijloace tecnice si materiale de care dispune industria straind in {ard si strainditate. Lipsindu-le cele mal e- Jementare cunogtinfe de art4 romaneasc4, dect nepregatifi pen— int a creia produse de ard proprie au fost nevoi! entra 2 Se menfine si-si reducd activitatea, atunci cand au faceau sim ppd tamplarie de constructii, imit&nd produsele fara stil ale in- dustriei modeme. Pe marele public, adevaratul consumator, nu-1 putea ‘nteresa aceste produse pentru ca ele nu fepresintau ultima perfectiune tecnica fnici acea a unui stil original eu atat mai Duitin acea a pretulul-de cost. asa s'a intamplat ca tocmai Tara noastra care dispune de suficiente brate de munc& pentru industri,-macar in cele 4 Juni de farna cind munca cémpului nu exista-si de bogate esurse naturale, capabife s& ajimenteze cele mai desyoltate in- dustriiremane totus! tributard strainatajei chiar pentru produ foie re Ud at eateteok Tero: ane! ones gexpodint de fark, De sigur cu totul altfel de resultate s'ar fi obfinut daca ‘scolile de meserit ar fi avut drept {inti creiarea de mesteri ro- ‘mani, cari cunoseand practica. principiilor pe care se baseaza tecnica moderna si aplicarea acelor principti 1a formele- yechei are romanesti si ar fi indreptat activitatea la tard, unde tere~ ‘nul nu este inca explorat si de unde s‘ar fi putut recruta ma- ele numar de luerdtori ee-1 poate da’ populaiiunes rurali care ‘cu gre se deplaseaza la orase. In alte condifi star fi desvoltat diferitele. mestesuguri Ia fara, ele ar fl gasit un teren prilnic dedesyoltare si de des- facete a produsclor loria orage, unde curentul nationalist din ultim an a determinat o adevarata prefacere a gustubti pi= bile pentru arta romdneasea. Lipsind. adeviratele produse de sti ole carente au favorisat apartia acelor «prefingi creatori Statulul naionale adevarali sarlatani ai arte: cari fri nict © pregarire arilstica psi de cultul pentru frumos i de sini= {ul naivitajel al motivelor care ilustreaza arta taraneasca, au Gat nastere. anor produse hibride Zise «de sill somanese> pre~ tinse articofe de mobilier, life, bibelouri etc, tm cari denatu~ farea color mai elementare principii de arta decorativa se lupta Eu um amestee de motive eterocelte si culor! strigatoare, - S'au vazit plese le Tenn si lut decorate cu fot telul de motive de (estar i oare apical Me pogeavurdacuune Gl ufe imbracdnd forme de_toi{a si furet Impestritate cx motiv Colorate, Hard ea sh se fina. seam de rostul practic al fle-caru Obiect si de natura materialelor intrebuinjate. ‘Toate aceste produse cit care aster este inundata piaia hoastra at pervert gustul publiculut sian ponegrit fala de strainii care veniat si ne cunoasca caltatile artistice ale po~ porilai nostri). Dar dact in trecut desvoltarea artelor industriale care: pot contribui intro mate masura fa buna stare matesiala a. anu neam fost negljata si rau ifeloast la noi, asta-zi_ctnd marea fmuttime a poporilul © chemiata s& joace marele solce-il creiazd foua stare delucruri ered cae necesar sf fie studiate si puse in aplicare toate mijloacele de indreptare pe care situatiunea excepfionald de asti-zi nile permite. E de neaparata.nevoie S4 se pind Ia Indeminn celor mul. mijloacele de cultura tec= hied sf artisticd pentru 2-1 pune:tn masura si-si satisfact el Singurl nevotle de confort casnic gf igienie care in. mod. firese yor evalia paralel cu educatunea sufleteasca 31 fisicd $f ou buna stare materialt de maine, ‘Ast-fel-artele aplicate Ia industria casnica vor indeplini pe Langa in rol economies! unul social gi moral pentnt cd cul- fiat pentra Inumos va apare ca o expresiune a convingere! mo~ rale'iar in tendinja def se Salisace nolle nevoi se va urmar 5 Indutcitea greutailor de toate zilele punand arta in serviciyl iinui trai_mat_ bun. Pentri act se asigurao desvollare normala, arta fdrdineas~ ‘Nota 4) Prine, Ineercérile serioase de_Indreptare ~cesl pot. ser rept pilde in nous Tadrumare ce Upmesza ase da artelor industrale fhortebuese menfionate a primi rind ~tucrrile ce mobilier ale arate flor Minn, Antonescs, Ohi, Clavel, (fi. 8.)_Lapu (Hig 4). Marien ett tn‘eare ctectal decoraty a! formel se obtine. prin. tntrepuinares Togica si ord a htielorapleate dupa natre mafeneat si derntines te plese. 16 cd trebue si fle cultivatd gi tntrefinuta numai la fard, ferita de atmostera otravitoare a oragelor cu tendinfe de modernism Si internationalisare si adaptata potrivit cu aptitudinile.firesti $i indeletnicirile propri ale fie cari flout. Cu instructia spe- ial ce 0 vor ci pata tinerife vias- tare in gcolile regionale de arta popularé, dis pu- nand de intreg tesaural. de docu~ mente care fac glo- Hosil nostru trecut de arta roma- eased, urmand de aproape desvol- area tecnice! mo— deme, respectand insa tradifia obice- furilor, _costumelor gustul pent produsele na {io~ hale; studiind fauna ‘si flora Parit peniru adanagtere ja noi motive de- Corative, speculand 5.— Fantana din com. Tarzii (jud. produseie naturale Faleiu) lucratt de Vasile Florea.lemmnar, (ain shi- le fle cared regitnt fe de campanle ale arf. Toma Socfescu) 81 ofganizand solid u ee : munca ta domiciliu, arta fdrdneasca poate s# atingd si la nol maximul ei de desvoltar. ‘Odata cu primele notiuni de cultura copil la ara trebue ‘34 capete subt o forma placuta si distractiva toate cunostin~ fele teenice gi artistice cu care mesteriil de mai (arziu) printr’o munca continua si serioasd va putea realisa toate acele foloa— se, pe care le dau in alte (ari practica micilor industsi rurale, iat consumatorul adapat la acefeasi isvoare de cultura va aves fa Indemand si pe un pret redus produsele care si satisfacd gustul uf rafinat pentr frumos~. “Toate aceste resultate se pot objine numai dact se va dda inca din primele clase primare o aten{iune specialé. studiu~ Ii rafional ai desemnului, care prin practica aeincetata @ cro~ chiuitt va deprindeochiul si:mana celor multi cu studiul formei si culoarei % Inflinfand apoi diferite musee regionale *) i care se vor Nota 1) ole mai multe musee regionale sunt ip Angia, Musou! din SS-Kensnigton posed seri duble cu care se otganizeara muse: ambalante pia cele ate provi Arhitect A. COAVEG rT Be ‘aduina produsele artistice ale regiunii si 1a care se vor adauga copil sau mulage dupa cele mai de seam modele ale vechel noastre arte; prin musee ambulane finute Ia curent cx nolle produse de arta romneasca; prin cursuri gi conferinfe de seard pentru muncitor, prin biblioteci rurale, estampe etc., se poate Gesvolta si mentine gustil pentra arta im. popor. Cam aceasta credem c& trebue sa fie noua tndrumare ce vurmeaz’ a se da de catre Stat invatimantulti artistic Ia no) Paralel cu munca ce diferitele organe insarcinate de Stat ‘ii punetea in aplicare a acestui vast program si cu studile ze aceste organe vor face pentri a1 agigura o desvoltare nor= i ‘mala socotin ca e necesar S4 ia filnta gla nol acele «socie~ i ‘afl de arté>') formate din artigt istorii literati profesori slin- vajitor! care gi ele si studiaze cole mai efieace si sigure mij Toace de desvoltare a invitimantul, artistic in gcoall i i stipravegheze nai de aproape formarea si intrefinerea gustulu, pentru adevarata arta in popor. a principate puncte de shud in programul de activitate al acestor societafi ar fi: invatamantul “desemnalul in gcolle primare, normale siseminarii; complectarea educatiunci estotice prin gcoal4; arhitectura scolart ; raportul dintre arta gi higiena Scolard ;formarea gustul musical in scoala ete. Cael e neaparata nevoie s se intretina si stre o atmosfert de frumos de gust si armonio. In Olanda, Belgia, Franfa, Anglia, Eivetia, etc. unde exis ta asemenea societal si unde se dao atentiune deosebita In= vatiméntului artistic insagi gcolile primare au ajuns adevarate “musee de produse artistice obfinute toate prin contributiunile enevole ale partictlarior si micilor grupad scolare- In locul constructiynilor gcolate lipsite de gust facute mat toate dupa planurl ,fip" e bine sa se Fidice si lanoi frumoase Jocaluri de gcoalt care si fie podoaba satelor si de unde ti- nerile vlastare si poate culege pe langé cultu! pentri frumos $i desavargita edueatiune civica Cacl impodobind perett gcoalei cu culo vil giarmonioase, eu imaginil frumoase care Si represinte istoria vie a trecutt Jul nostra glorios et chipurile. eroilor; al monumentelor, al costumelor si al oblectelor de arta. care fac manda. vechilor hoastre mestesuguiri gi facand ca toate aceste reproduceri sé pitrunda in marea masa a poporult! putem fi siguri-c& forma ustul pentru feumos, pentru arta constectunel si al decorulil nit numai la elevi ci'la intreaga natiune. Arhitect Const lotew scolile noa- Nota 2 In Fran, au imbolel actor de seam tae cash rt toctul Violple-buc au Isat naptere Inca gin 1867 mal multe societal de isle public alte cart See "nationla’de ard in eosit" se ctura In special eu desvottares favapimdatulut artistic In scoala. 2 Din practica constructiei nln fundafiunile de beton la cladiri sa se intrebu- infeze numai ciment.¢ In alegerea unui material deci dowd elemente, si anume destinfia. si cost ‘Destinafig.belonulii in fandatiunt este de a transmite 9t istibui eat mai uniform posibil greutatea cladirel pe osu prafa{a de pamant astfel socotita in cat presiunea unitara pri- frita sa nu fhigeach resistenfaunitara a terenidul admisa din experenta, si care varieax4 dupa natura 1) Betoanele fie ct var idraulic He cu ciment formiand dupa prisa mortaruiui on -monolit, gifind usor de execttat; le o- fespund scopulul si stmt alese de preterints. Prisa mortarulut insa find tn funefiune cu gradul de idraalicllate a materalului conglomerant intrebuinat, sh ind stint c& cimentol are gradul el mai mare de idraulicitate, se conchide imediat. ca din acest punet de vedere cimentul este preferabil varuliiidraulc. De cat hasce obiactinea c& daca varul iraulic ar indeplini infotdauna {in betoaul fundatisilor roi ee in mod sigur Ml indeplinesce ci rental ar trebui s8 se byctre de preferinfa. construtorlor din causa pre(uli mai redus, Dar pe cind prisa varulut idraulic se face tn 3—20 zile dupa, gradului de idraulcitate, acea a cimentuli se face tn 524 ore. Avandu-se nsf fn vedere ca beioncl pentru a face prist trcbue sa stea linigtit, prmeaet ca daca gradul de idran- Tigtate‘a unui var este mic, nu s'ar putea in unele cazaritn- cepe zidirea peste beton de cit ia 30 de zle dupa turnarea tu. Dat tind insa ci acest ucru nu SA intémpla miei odata, si ca zidiren se ineepe de obicel a doa sau a freia zi dupa tummarea befonulul se intimpla une ort ct prisa este impledicaté*) Intrebuinfind inst cimentul in confestionarea betonului sun- tem siguri cf chiar zidind pe el a doy 2 prisa este dea facuta si deci destinaya tut fndepiinita ew siguanta Odata siabilit c& destinajin betonulu este sigur intebuin- mi var Idraulc caro a fost executat tn Bune condita tun amestec de pietrig gi misip lt un an dupa turner ' tntdmplat af gdese Into clddirebetonul de fundafin ca vind aparenfa de fénd cimentul, si probabila tntrebuinfand varul idraulic, naste fntrebarea dac& mi ar fi convenabila avand int vedere al. WHlea lement costul, 0 cercetare prealabila a califatei varului ina fine de al intrebuinta, Dar ¢ destul si ne géndim cao astfel de cercetare ar trebui Tacitt pentru flecare sac‘de var destinat fundatiunilor, pentru a exclude acest procedeu. Const- derdnd inst fundafiunile unei clair, se vede in linia generala cc, de §i pe de 0 parte © asa importants destinatia lor, pe de alla nu ate mare fnsemnatate raportil dintre cost! lor gi costul fntrogeicladir, gi deci cu atat mai neinsemnat va fi acest raport ind se refera la diferenfa, de cost intre fimdafiunile cu var ‘draulic si cele cu iment. Jn adevar ca dosagin pentru un beton deciment in funda fiuni se poate alege 250 Ke. ciment la m. c. de nisip. ameste- ‘cand unm, € de morfor cu 250 m: c, de pietris. Cu aceasta proporfie Ja un mee. de beton confectionat intré A10 Kg, citient; 0.45 m. c. nisip $i 090 m. c. pietris, si se obfine un beton cam poros, care ins& ni are important. asu- pra destinatiet fu Din contra ta un beton de var idraulic nu se poate titre- ‘buinta mai putin ck 950 Ky. var la m.-c. de nisipy mentinaind amestecul de Time. mortar cu 2.50 m. c. Cu aceasta proporfie 42 1 mi. €. de-beton eonfectionat intra 145 Kg. Yat 0.40 m. c. nisip, $i 0.90 m, c. pietrs. Comparand-costul intre aceste 2 calitafi de beton rezulta 4 costal beforului eu ciment este cu 128% mai mare de e&t ia cu var.idraulic. “Diferenta abeasta insA faporiata la costul tntregei cladiri, ‘obtinem. dupa datéle unor cladiriexecutate, urmatoarele resultate : | son ce ec | | piss cece [iso [oan Pl betwrcedcmme aio, pet : }4} De raport cu B etage i 0HO oy | 0.088, 2» De unde resulta ca in ori ce cae procentul de urcare a costulti tne! cladiri intrebuintand ciment tn betonul fundagitini- Jor in locul obieinuitului vat idraulic, este at&t de neinsemnat, in e@t nit trebue stat Ia Indofala tm adoptarea Ini excludand cu ‘desavarsire varul idraulic eliminand prin aceasta una din prin cipalele cauze ale acelor crapaturi in zidarie cari se manifesta jin aga mare proporfie tn cladirile noastre chiar daca sunt exe- cutate pe terenuri foarte sanatoase, a cP. 1 <= Fig. 9. —Incercari de mobilier romanese de arh. fotzu Noi lémuriri in chestia expertizelor O meserie de expert nw existé. $i nu exist pentru cd ia afara de depunerea juramAntului, i citarea par(lor prin serisoxt recomandate altceva nu are expertul de facut in afard de me~ seria pe care a Invdfato sia practcat-o, Or att de pufin icra — jurimantul si serisorlle recomandate — nu poate da motivul unei discipline aparte, unei ieseri, mesera de expert Expert de meserie war fi deciun om care a fvatat aceasta meserie, care nu exist®, ci un om care a cultivat in aga chip relafinnile cu magistrati si avocati in c&t izbutegte Sa {raiasca din expertize, Caci lumen este plint de slabiciuni, i mu © de mirare dac& aceste.slabiciuni nu raman ta usa templulul drep- tafe, Si slibiciunea noastra principala este ca au putem resista insisten(ei, si au putem s ne sustragem rutinel, $i magistatura Fin felul ei este foarte susceptibila obicelurilor ratinare. Aga ca prin forta repetitiei auzi cutare judecator sau president de iri- ‘bunal pronunténd plictisit numele D-lui Inginer cutare, cdnd el de fapt nu are i fafa de c&t un conductor, un desemnator sau tun hotarnic, maj ales_un_hotarais. titi cum se ea {ilu de inginer lotarnic? Un offer esit fara vreme din armata, un avocat, un profesor, tot ce poftti se presinta unei comisit cu un certiticat c& a facut practica de ho- trnicie. Comisia admite ca ste hotarnicia si cerceteaza doar daca are ceva nofuni de drept gi cunoagte scriezea elit. Au esit dela aceasta comiste aga hotarniet ta cit «Secviciul Cadasteului», pentru tmproprietriri este nevoit ssi formeze singur hotarnicl necefarl, ne putind, pe buna dreptate, 4 tie seama do speci- menele scoase de aceasta comisie. Dar de misiumea de expeit se leaga totui calital serioase Constiinja st priceperea profesionaa. Find numit, subl_prestare de juramant, 68 fii cumpana Intre doua parti nici Imirun caz nu_yel vafica cu raportul de expertiza dupa cum aud cA se fntimpla une-ori. Aceasta In ce priveste congtinfa, In ce priveste valoarea tevhnica® a unui rac port apoi aceasta esle atrins legata de valoarea profesional a expertulii. Cu e&t este cineva mai stapn,teoretic si practic, pe tmeseria sa cu atft va fl mai bun expert, Or ete sute si mil de expertize ar fi facut un advocat, offer, profosor, hotarnie au va invafa s& fact un raport bun ect rapoartele au se invafs, nevfiind vorba de cAteva clisee, Ele variaza de Ia caz la caz si predinta une-ori aspecte aga de fine tn cA cel mai ratinat spe- alist eu grew se dBséarca din Jabirintul de fapte, posibiitati si ‘noteze. Cum va putea deci, un biet om cafe n'a facut nici odata studit'de constructie §{ n'a cladit in viaja sa o cdsufa de citeve camere, 88 se misle comod tn labirintil unor sub-soluri vaste, salt al unor fnvelitor complicate spre a stabili cauza care a dal nagtere diferendului, Negresit. cava 6§i ceva confus, Accasta este §i cauza atitor de molte contraexpertize, foarte dorite de expertul de meserie, tsa jigaifoare pentru specialist integru. Avesta deci va efile s4 cercetere Iuerurile aga de deaproape 8 aledtulasen raportul atat de clar gi de lipsit de echivocur in ft orce replica $8 fle imposible Deci o expertiza au se poate face tn condiuni’ bine de ‘At de specialist ca mult&rutina, ou th expertize, ci tn meseric. ‘Caci ni poste cunoaste posibiliatilo unui defect, pretucile cu- rente ale unui material, mana de opera a diferitelor spectalitat ide ct cel care a studtat sf te mod efectv lucreaza si se gar- deste tn acest sens. Un arhitect sant un inginer, a’abia esit din scoala sau care odats esit a facut numai blurocratie, cu grew se va clarifies, agupra unor cazuri, daea ‘nl a practicat_ sl nu a fresat de toate posibilittile constructive Si magisteayi ost vor sa se clarifice, eu rapoariele unor drumett oare-care! Dar daca nu stotem de acord eu procedecle magistrate, su putem eara adinite sectarismul dinor colegi. ‘Aga Societatea Architectilor a” intervenit in aceasta chestie fe ldngi’D-l Ministru-de Justfi $f tm urnia cu, o adress pu- bblicata sh prin gazete, catre pregediatl tebutalelor din fard. Si ‘8 profitt de aceastl ocazie sf se aducd la cunostinta tribuna- lelor si a lumet alcatuirea Comitetulu Societal —-0 inovatie de allel -cict societatile sAnt tntot dauna‘representate de president ‘gi secretar. Aceasta ca’ o parantezd a vanitat "© interventie insa, eréd ca trebue facuta sa fie’ eficace gi atunci cauyi sacii ereezi cht mai pufjna opoxitie din partea celot interesafi gi nicl un motiv de nulitate din partea magistratilor, ceare, sfnt sigur, atita asteapta. Sus numita inter ventie plcatueste in ambele privin E just'ca nlare ce cauta un iginer-mect nig, electrician, de po- dui si sosele— ta espertize mu de arhi- tecturad caci de acestea ‘sant foarte rari ei de constnuctie, de locuin{i ‘mublice sau particalare, inst amu pott iolatura pe inginerul de poduri i sosele sau pe antre> prenorul care toata viata lui a facut antre- ppize sau consteucti de acest fel. Oare mai yume rapoarte de es- pertize va face in dife- rendul dintre_proprie- tar si antreprenor, Sau in cel-tatre vecini pe rmotiv de vieit de cons- tructie arhitectul deabea esit din goal ‘sau cel ce ma facut in viata ui de eft espediere de =hartit ccurente> de eat inginerul-antreprenor ? lata deci o esire necugetata a societal ‘A doua egire este acea prin care obliga pe judecttori $& numeasea expertiniimai pe cei din lista trimeasa de societate aleatuita din membri sai, De unde dfeptul acesta de a interzice unui magistrat sa trcaca pe tabloul exper{ilor care | dovedesc ca an gi titluri si experienta, insa n’au calitatea de Membri ai, Societati Arnitec~ Fig. 10.—Troifa din Cémpina (ud. Prahova).de arh. Toma Socolesce. 24 filor? Nu este copildreasca aceasta pretentie si nu presinta in a insAsi pretexul nesocotirel interventiei insdsi? Luerurile insé Mu trebuese lasate balta, Alat alcatuirea tabloului de experti cat si fixarea onora- ‘iului, sf a celor Walte chsituell trebue si albi 0 codificare ad- ‘tiisa de toate partile interesate. Cred ci stu frebui sa fie facuta de o comisiune compusa din delegati ai Axhitecfilor si din delegati ai Inginerilor gi Antreprenoril fofusi cu titlu de document edteva propuneri gi observati Daca se va presinta din partea unet Societal oare eare o lista fribunalelor, ea pacatueste prin faptul ca s'ar putea ca pe deoparte sa fie incomplecta ear pe de alta sa fie incareata cu mumele unor persoane ce nu sint dispuse sd faca oficial de expert. Va trebui cred ca odata normele de admitere stabilite © comistune de magistrati si oameni technici sa verifice titlurile cclor ce cer s& fie admisi esper{i pe langa tribuinale gi si-i tns- ‘erie in tabloul oficial singurul dupa care se-vor numi experti. Sar putea obiecta ca profesionisti cu reputalie mare n’ar veni cui cerere de inscriere tnaintea comisiunei gi in acest caz ar lipsi justitia de luminele acestora In provesele mari si com- plicate, Cred dect cA s'ar putea lasa magistraturei aceasta facultate, ‘caci suntem siguri, nu va esista magistrat care s@ gaseasca acea scelebritate» printre specimenele. care au provocat discutia si ccererea reglementarei expertlor, In privinfa onorariilor earas trebue stabilita 0 norma. ‘SAnt cazuri cad expertul poate aprecia foarte repede ca- tule diferendului si quantumul despagubirilor, si deci onorariu ‘de 200—300 lei este suficient. Este de altfel cazul majoritagi ‘expertizetor. ant Insa procese de diferend intre aningprenor gt pro- Prietar cind ai de facut masaratori gi caleule de sute de mii de Iei spre a deduce sumia ce fave objectul.procesului care este poate de 20—30.000 fel. Onorariul in acest caz trebue fixat in Tapori cu munca deci fa cele citeva gute de inii ale situatiet si nici de cum la suma pretinsa. Sant eards cazuri cum sant evaluarile de imobile, pentru scoateri in licitafi, care de sigur represinta sume mari totusi se fac dup& norme mai expeditive deci nu intea in cazal din urma 25 fsa cere destul Iucru ca s&nu fie clasate in cazal dela tnceput. Vine apoi chestiunea deplasarilor. Este bine sa fie regle~ ‘mentatt spre a evita echivocuri in raport cu distanta si modul de locomotiine, Se inlatura in. acest mod posibititatea umflarei ccheltuelilor de deplasare inte’un scop cu totul incomparabil cw emnitatea unui mandatar al Justitiel. Apo! modul de achitare ab fonorariului caci malfi cred c@ daca se impact nu mai datoreaza nimic expertulul, si acesta, spre a fi achitat n'are de cit calea lunga si cotisitoare a proceselor obicinuite. Pentrit stabilirea chestiunilor de principiu casi pentru amanunte propunem 0 comisiune compusd din 3 delegati ai Soc. Architecfilor si tret delegati al Sindicatului Inginertlor si Antreprenorilor s4 colaboreze spre a alcatui ceva echitabil care st presinte tn sine destuld seriositate. spre a putea fi impus ‘celor in drept. Caci noi credem ci nu trebue sa fie neintelegere Antre ‘arhitecfl gi ingineri pe aceasta chestiune cind expertizele s4nt monopolizate prin complicitatea, magistratilor de. cfti-va naufragiati ai diferitelor cariere care g'au gasit salvarea la tri- bunal unde fi intainim in tot momentul, Sp. ¢ O intrebare si o propunere Intrebim pe cei in drept dac& tn aceste timpuri grele nw far ff nemerit organisarea licitatiunilor ucrarilor publice in aga fel in cit s& poata fi repattisate duipd o norma ore care tntre dliferitil antreprenorl, Conlicrand administratiunile publice cu Sindicatul an're~ prenorifor eredem c& s'ar putea ajunge [a un resultat practic; poi parasind temporar sistemulactual de lictatiual s! adoptand sistem licitatiunilor cu tantieme sar puitea realisa o repar- title echitabilé fdcand accessibile tuturor antreprenorilor st Iu cririle al ciror-cost au depinde astazi in marea majoritate: a casirlor de anume dificultati technice. Sistemul ni se pare cu. atat mai recomandabil_azi cind prefurile materialelor si manoperei sunt zilnic expuse fluctuatia~ nilor neprevazute si cand cu sistemul actaal al_ ficitafiunilor toate aceste presupuse fluctuatiuni de scumpire, se trec malin tot-deauna in sarcina administrate. E me : ae Se obiecteaza c@ legea contabilitatel prevede pentris darea in intreprindere numai sistemul lictatiunilor publice, dar fot in cu- prinsul aceleasi legi se afl aga numitele lcifafiun! de favoare, Ge urgentd, de specialitate. etc, Ni se poate oare pentru epo- Ga actualé care ar fi de transifie numal s& apar& un decret-l ge pentri lielfafiual cu fantieme de pe urma cérora ar benefi- ‘ia Statul gi clasa destul de oropsita azi a antteprenorilor ? Ss cP. Raspuns Revistei ,,Arhitectura” Honetia (?f)cevistel Adhftectura to No. 8-4 xnul $1919 ? r@spande fa dow notife din revista noastra: ¥Restaurarea_monumentelor {storcs, Sila o Expouific Ia Ateneu pubieate de mine. i prima spuneam in esenta 4 rau face ,Comisia monumentelor istorie™ cd mu dA publi plan: file de restarare fnainte de a So restaura monumental e8el svar putee gsi ‘ine-va in posesia anor dacumente nerunoseute Comisune sais ste in fivele chestani ceva mai mult si atunci mu sar intimpla greselt ca la Seagow,Bolnita.Cozel, Mitopolia din Tirgovigte ete. ,Redactia® mu r8s- unde mimic aga co, eu stix cum crede: E rau sau e bine? Réspunde inst ceya asvprallustratiet ui Szatonary ache veracttate fo pune. la indoala, axindu-se pe alste sche sumare publicate in Bulet. ‘pal Comisiune! Monumentelor fstorce. In fafa istoriel tnsA nu este niment romut pe cuvant-si prin urmare nici autorul acestor sche, La Inaintes festaurtrel unui mrouuent isforie se execut4 un releveu pe scard ct de face in cate se trece colat gl desemnat cui precise fie care amamunt 31 Fie-cte deferiorare. Cine vrea s4gfle cum frebve facut an asemenes relevet sose ulfe la ecle fteute de Miacu pentru Stayropoles. Si nicl releveusite fs merit& foatf increderen cAci sunt Facute de intné de om, un om care festaureard st care deci poate avea motive stg justice vederele, cu do- Comenie eontrafacute, Se mai eompleteazd deci aceste documente cu cl fee fotogzatce a pirilor ce prin restautare se vor acoper}, cam sunt. cri Paturte care de multe ori dau dovada anor addogii. Aya a facut Mincu fa Stavropoles. ‘Sl ar pulee ca si fle in Joc gl chestiuni do culoare. Se copiazt deci ‘eu cale exact desemil, 4 tece pe Plaza sau hdttle se coloceant cat tai apropiat de original ‘Anvasta din east ek desliptrea tenetelet gt Npirea ef pe panel cu ine San putea wk ra retgensed, Aga HAcut Mlncu 1a Sfayropoles : A co- plat cu minutlozitate chiar gf rAmisifde vechel eapote gisite Ia ridicarea fveltoaei, care contrariceaa forma admisi de et pentru restaucazes ci- poll Gu asemenea documents aatueal ul Aatl lunge i contin Togich & neces unel ecient) al: sent gases eat ura anal eto din parts cereurior mire, Po maltese (n proectal stu de He al rece Ty Mech ne ntoreseanh tn pecial acest prec ae led ance G vncvede 0 secgune de artitectre tn afeAtutrea witoare a gcodlelor ca cee prima avane} practic de foarte mare. important su sua rately, Sar pnt cll rant teonce ene ap epea- ven Nene gad acura ely ln aura program HP flail de ationt gat cave canines to sine, pin caractetul sare earn esl preentlamestcll (2 of, specialize. To cu ei re er va aven rofl coli do Teenie nu va aves a a oe muy Gack ete sft de spetaliten expects re rent ees tone Tek next 0 Sere. uae SrBats aati nu se putes ern acle oer Snlpentsay ie ota ey are akcnotvasek sof alte ts cunotint de ctl Sane do mecanled spe exempl,sut de letsstats, mi 9¢ aaa peara aceata in grmk Titer nfteolLacrstor Sublice sat Cale ferate de exempta. san ca te giner vag c& ebue at fie conatator, art tact rat hy te, spe sal putes valores rental ptt ehectrsmecan cipacet de lege war aven det doar acest mens svantah mete D'Gy arte! ote int ca llaard ds tet to eee atrotll rectue oa at ate Bt sone ttt ce (niin tage cede, Arh Ve SA Fe ny back exclsly technic atest 8 majorite Gr Sack 251 neous best exci atch Greve. il 2 ra ASS epee cl dan de exemin det de Ariestark a seoafel de Arte frunoase ia, Pais jel de Are euera aan insulins eced aitectior # ‘Franfei gi mecca a monumentslor ol; Prancezi de fapt au auns, prin ve hitmen abueiumatel lor artistic Ta ecilbrul ce trebue si existe tne arta fi teenled ca aceastd din urmA sf ajute perfecfionaren esttict, si nict de ‘bum =o Impledice. (Cci or ctt& Importanfa ar cHpaia tecnica, sthitecura va tri tot prin nafura emofunilor estetice dezvoltate fn nol, gi tot prin modu cum ‘va materiatizn conplexul do stacietice gl materiale ale epoc. ‘DupA cum atmeni mi se with fn intoviorul unei stafuete de-Tanagrs ‘spre a.vedea Tutul din cate este fAcuA, tot agzcriicul vltoruat au se va its Ia procedeele iecnioo de eeptife care au exceutatconceptia art a arhitectuta ‘Sl sublimele plafoane ale palatulat Piti dia Florenta sprijnite pe un schelet de muisle vor ayea o via} splritunld mai tunga de eat cele. mai bine ealeulate,§1 mal teenie executafe In beton armant plafoane moderne. ‘Fecolca nn are pref pentru valoarea artstcA a nei lucrAt! de arhitecturs de ct prin modu cum arhitectul o chiams In o vlafestticd. $i aict este Secreul athiecturel fancese, Pentvu a-si da seama de cence se poate executa, spre a sti ce efecte estate poate stoate din. evendiiared unor fume forme de constrctie,arilectul francex stle destulé mecanicd si re- stent a materilelor desta constructle 1 technologie gl destul Beton at ‘Pda sta tn toate construcile not imal vech iar peatru toi! armat cate suficent sf ctlm pe Baudot,dintre cel_mal butant s] pe Tony Gar- hier dintre cei maj finer gate au patruns atita de bine tainele Beton frmat fn care-au putt detaga o esteticd a acestui material pe cind rhe leaf teensed adopteaz4 materia, formelelor vecti estetic, ‘Aceasta jn-ce priveste techica constructiel. In ee privegte tecnica athitectirel adied conceptia planalui in raport cu programul, estetice f- adel gia inferioraful tn taport cu plana, nu ered s& gsi inal arhitec ek Iuerurile aga de Logic tnchegate gl aga de clar exprimate, fruct a tune judecdtiutltriste wrmydrte 9) a unul incomparabil spirit de Sintext ‘Sunt convins c# afunci, cfnd gsoala german va\seapa de faza ana- iva, adich ctnd va japrivi ea studial parifor— acura este pasionat de interior cate G8 at8te confusline conceptiel generale —slva Incepe st andensed ultar se va gebarash de tot plusul tout tecale gf artist cares Ecopere vederea gi 0 impiedesK s4 dea un ansamblu estetc. ‘Aga dar foro viltoare organizare a Imvtfamantulu arhtectonte ni tiebue sk pornim en del preconcepute. Penira no’ mu constitue wn ideal ‘optoret-programlui de 1a Pais, dar nlc a accluia dia German’ ‘Not aeavand la indemfnd agen teenici éin Franfa ne trebue natural ‘a tntdrin putin canostifele teece ale aritectull roman ins mu tebue Se departéim de sisterful fenfcei arhitecurale ranceze, barat. pe con cursirl dup program dat lole — care este secrotul conceptie| facie a clectulul frances al clrul rezullat se vede tm concursile dia Franta Gi mat ales la cele Internationale cart arte, teenie: incep a se clase Gabia de la allen al 1V-a premlu, de si, cuma‘fost concursul dela Haga Gin gase membri af jurul numai cinul & fost latin (Nenot). ‘Sto concepfie facil, fetal Uni continns efervescente mintale pe care 0 af sisfoml coneursurior fy Inf, au sepoateabfine ft dot asi cum precieasA pocctl go mal sus, ‘Dae’ ge core weaparat 8 an de tui, oi credem susie co- rune pentru arhitecfitnovarigite cu destsl desenn floear si mal als Tiber, tebe reds la doi ani spre a rdone tel anl de spclliare el aplcafinle de staller febue sf fle ea¢ mal mule mat catenin plan, propor(ionarca ane fade, ou =® fovatt dn cane, Dacd evil ni toco

    You might also like