{in trei luni, am ajuns s& facem manuale- pilot pentru Oxford University Press. St fa Sem manuale pentra Eton College, iar de ‘asta cintom mindri fm cel mai inalt grad. E iudat, pentru ea in zenereeolegiul nu face ‘anuale, le face oedivura. Dare problemi: a scizut foarte mult utlizarea manualelor. Doar 10% dintre profesor din Marea Brita ‘le mai folosese manualele clases. Cei mai ‘mulfi utilizeaza un amestac de mentale, ‘origi fa singuri proprile materiale pen- tu lect, au video, au Internet g.a.m.d. U- neori, YouTube eo resurai mai interesent pentru ei dect un manual clase. Din caza ‘Sau datorita Internetului (depinde in ee fel ne uitim la asta) a aptirut o scindare intre ofertt gi corere. Felul in are sint utilizate ‘manualele nu se mai potriveste eu fell in ca resint realizate manualele de etre edituri (Cred et mu se mai potrivest nit ex felul ‘in care clevit agteapt’ ad li se predea lei opiti de azi erese tn universul multimedia, [Nut asta impune schimbareat Categorie da, pentru ef ei se ebignuiesc uo maniera prin care informatia ajunge la =p mre manualele digitale in Romania, ai degrabéi inchise." i, Noi toti am fost obignniti en alta — citi fizioe pe care le deschidem, dam pagins etx Ei, in schimb, consuma informatie n absolut orice fel. De pilda, tn locul unel leet do ie- torie, ei se pot uita la un video de efteva mi- ‘ute infaleg mai bine. Asta complies, de- sigur, situatia profesorului: mumai cartea gi prestanta lui nu mai ajut la captarea aten- {lel clevilor. Asta oo problema fundamenta Ti, Th Anglia am obsorvat un fenomen pe care nu stiu st explie prea bine. Pe de o parte, whan stereo mah mare dete ‘on, pede alta parte nu exist o iste adge-uri, Nu exist o competite fata de artea tiparit8, in egal masura so citese ‘rf gi e-books, nu e un conflict intre tipar sinoile tohnologti, samen Acolo, carte tiparitae mai bine ageznt. La noi, a 25 de ani dup ce am eipatat liber taiea de a tipar gi eit orice, poate editorit se tem cd vor pierde cova ce au etgigat. "Amo anume experient eu editurile, aga pot si Infelog temerile lor logate de books in primul rind, le distrage modelul de Dusiness. Dac apare oeditur’ noua, trebule oar sé-si giscasel autori gi edrti gis Inces- ‘pass publice, nu trebuie sl inventeze un mo- Sel de business, el exista deja de zeci de ani Lumen digitale aduce alt model de business: ‘nu mal producl artefucte care ajung spot in- te-un lant de consum, Noi, clnd diseutam eu ‘eiturile educational, inereimm si le convin- ‘gem de acest Ineru simplu (dar greu de pos {in practic): de cind au dewenit digitale, car- ‘ile nu mal sint produse, sntservicit Trebuie ‘tf transform! mecanismele interioare ale cditurit pentru trata efile dropt servic. Dacii ne itm la piafa de muziel,obeervamn ‘ck san intimplat foarte multe lueruri role ‘eau posbilitatea tebnic& de a face mp de pe 0 2i pe alta, om asta era problema. Dar Toa fost fet. Din cauza asta au pierdut foarte mult: astizi, noud ni se pare aproape acceptabil moral 08 descircim mpd de pe Internet. Au gresit. ‘Duct a f produ rapid mp3 silear i pus pe piat, istoria war fi seri afl? ‘Absolut. Astazi au ar mai fi fost aovep- tabil moral si desearei muzic& de pe Inter- net. Nus-aintimplat la fl eu citi. Cartile clectronice au fst disponibile relativ repede, ‘data cu Kindle gi celelate disporitive. Aga Inet, dac8 ai vrut o carte, mai bine tai Tat legal, platind, cu sentimental e& total ‘ein regula, Astazi se pirateanh gi edri, dar Ja un nivel mic, ineomparabil ea ee se Tn- ‘imple in muzicd. Az, in flit, muzienetra- tata drept servieiu, nu produs: -a transfor ‘mat din mpd in streaming. Sco nt ~Astiai se piratened gi carti, dar la un nivel mic, incomparabil cu ce se intimplé in muzica. Sena ctidiassiteematinimiaaieae Ce nseamnes pentru un profesor oar tre- dui 58 trateze manualul electron drept ser. Profesorul, in ansamblu, isi face bine freaba. Cefmai multi stiu sf rispund Ia c= infolo i agteptivile clase, stu oo ofere, Asti, ei fac acest Iucru eopiind din diverse ‘manuale gi materiale— legal nau nico pro- blema st eopieze pagini Intregi de oriunde ‘pentru a preda la class. Aga cl trebuie ai le ‘ai profesorilor un mecanism ~ legal ~ prin ‘are ei st poati folosi un mix de manuale gi 4 cari pe eare stu sit le folocensed. Ei int ‘un fl de DJ, miseuzd. Chia probleme est lagi si mixeze. Aga c& manualul se transfor- ‘mk intr serviiu: devine un schelet pe ca re profesoral poate 34 adauge, si adapteze, Im funetie de nevulle easel sau ale elevlor. Sint dn ce fn coma saute gel care probes- i diverse modele pedagogice. Existd va- ‘rianta flipped classroom, pe care Eton College ‘ practicd desta de mule. Parva ecenfials de invitare se da inainte, «reeapitalath Ta tnceptel oe er rstl ore const n die ‘of pe marginea ef. AltA varianta pe care fam vizuto in Marea Britanie ae numeyte project based learning. Se loge o emt prac: tick de enempl, ealeares tunel expan dlspre al Doilea Rezboi Mondial In acest faz, trebule sf tnfelegl cum te face 0 xpozii, trebuie al Inelegl epoca, risboiul tot ce © lepat de asta. Sa de facut un Incru practi, pe care il wor vedea shalt ‘rofsoral made romdnd din laa a Ka {toa un ucracsemintr cu gece sng ‘eapre ulltzarea manuoleor. In prima or, nec spus of mansala e prot, wt psi entra el prea la frit andi solo BL ine pred: dup un fel de sntoe feats de el, ‘erie pe nig ciet cu care venea nea NE inde now, dar door tehnaloga ‘Bu ened ch tot cee leat de computere va achimba fundamental maniera in care Enter educati‘Dact vine oechimbare ea mt ‘ine din fapal a sine ea tablets, Vine din apt e, daca a tablet, pofi probe models ‘pedagogice noi. Circa rat dete opin (cli, mai ales printre literafi), care spun ea Internetul caleulator distrug lectura. Cum explicati asta’ “Ay spune che cao ibire ingelat Sigur cee seTntimpla att mn c eongroent cco {foot in ulti ani Sigur oh doch i eit 50 de ani car peri, o died 0 eet Iu- crurle alfel Dar nu eo problema at citegti Detablea, Problema apare atune dnd vei Nipulo anatems asupraInteretall com Diterulul. Timparile se necelereazi gf so ‘or aeeolera tot mai malt. B posit of jon sem, 1m 30 dean Ta un pet radical ini {oria umanitati Unit span od asta se vain. timplacind va apdreainteligenia artfiiala fe pesibl aa fe aga. Dar deocamdata sin tem pe un segment de timp acslerat ge nor. tal eh apart acl de react impotrva tal ologiet (ragmente dintr-un interviu care poate Uurmarit pe liveadevaralro) ean Xie so © 2 moi 3 tne 206 Ill