Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • 06 Pamfil - Discernamint Si Responsabilitate PDF

    Uploaded by

    Ana Toader
    13 views4 pages

    Original Title

    06_pamfil_-_discernamint_si_responsabilitate.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views4 pages

    06 Pamfil - Discernamint Si Responsabilitate PDF

    Uploaded by

    Ana Toader

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 4
    Prof, Dr.Fduerd Pamfil Disceroinins $1 Responsabilitase ———_—_— Video meliorasseeproboque, deteriora sequor Motto Jussitie este modul evolutiv al Iato= riei. Aga cum revolutia @ modul exple- ziv al ei, Justitia este nurftorul - comun al Guturer insvitutiilor umanty Justitia este.— cultural vorbind, mai recenté (mulg mei recenti) decit Linhajul. Virsta religioas% (cum ar fi ais, deComie) a omenirily s@ desfiqurase deja, de numarease ecole, atunci cini colectivie tavea a fost cuprinsa (prin indivizif s¥1) fn cimpul unitiv al erupalui uman, biunivoc, corector al abaverilor individuale si impozans a1 Sinelul ca faps intverperscnal. ¥rin aceasta ine, "discursul Drepss¢ii” oa polarizas fnsre 0 sfer% de cunoagtore $1 dimensiunea morel4 a congziintels foure functia sa fenowenclogic! 51 aceea de uneltt logick, intre HULinge BL CONSTLinthees ete Gred oi drepwul (efniirea guridict) esse prim (9 fundamentalul) model dinavic al moduliirii social umane, De aici, FegultK o "Ancerdinamic’ apricries” a gindirii juridice, gi ted de aici, continua adapsare lingvictict (91 etict) pe care diver= sele etape (sau *repse) ale Iscuriel drepsului, a trebul eo desfaigoare pentru ce jurisdictia 91 jurisprudenta oS riimink mereu (si of fe) conprehensiv#, uman%, poat-ivi 91 avolucivis Acasa aste argumentul general a esea oe urmeccie Atunei cfind Snlsuntrul vocabularulut judictar, cuv@ntul giscernt= zing fnuri in “binom = sesantic = (mai muls sav sai putin) = antagonies" ca acela de zegnonsabiiisate, se insimpls (san @ poeibil st apark) o tentavive de echivelere s lor care ~ ins = dupt cite otin, a equat intotdeauna = si ioevigabile Iats de coe Discerntinfns si Resvonsabilitate sint dou notatit, nopiuni, concepigess care stau ci functioneasi, cuprind oi denar- 0%, numesc 91 separt aspecie, ciructuri 51 nivele = ireductibile unul le eglSlals = in pefhiswul uman (deefiouras ca Fersoant)e Primal, Disesrnimintul, este un concept general cares face of insenne: “nivelul fundepental de functiooaxe dizerentio~ Lis eongusintei", Discernimintul este c eperatiune (un model de act) Slesanter(s) 2 cunoaste¥ii. Pisesroinintul-este o etaps prapara= teare — necessri dar nu gufichent = pentru sesizarea comprehen= sivi @ vreunui fenomen sau fnrecistrarea circimstanjials a unei sisuatii, Am putea spune cf scernimintul este nolelul celui mal simplu act minval adaptative ese gi, fir? nici o ironies eau abus paradigmatic, s% mai spunem ci, discernininsul ¢ observabil i wei jos de treapta peiholosies um:nel Discernteinml e insrepitruns 9i ocorecum sincron, “euprins fa" functia fundamental 1 generalA a gomparizid, pe care minsea noagtri @ practic’ (9 desfiscark) oa origniere prina= 2a deci pre — cauzalizanii ie embianta eimpului de congeiinti. Discernimintul esse o desfigurare elemeniark, prelozick, baz@liices pe care ulserior (co nivel) 98 constitule, se struciuressif - eau s@ ageasi — deverminismul $i durasae Discernimintul este © ~odslitate care ¢ine de ordinul lui 2 aves a} fiintel, Lintajol oi cindizes peiholorilor a simtit acest csracser Si lea “imprumgat" gi jurisi2lor, sucorfndu-le "eB se fncrebe” si s¥ hottrasel dack un ins are — gv — pare discernimint. Fl este deci, o epsitudines o compenentt eavereria= 18, un facior al vexsurli functionale e cuncasterite vurisdictia Mecerntinintulul este (gi ou poate M1 deceit) © aprectere ‘o copactiaye = cared: ivi = 94 — nivel — qsceral de ~ inveligentei. Discerntinintul ou e o “notiuse sufickensi" a acvulud cognitive Tl se plaseas% on un teritoriu, vancensi le orizonsul constiintel rorsle si a perscanei actanie, Se vede din aceast& schith de lexologie oS, folosires ouvintului Discerntmfnt fn decizii juridice, forteast involuniar (92 Dinet) limitele lui si

    You might also like