Sivvier MuRAR 2902. KINETOLOGIE MEDICALA | a NegI ‘Tehnoredaetor: Livia Ana Miu TSBN.-973-97408-7-1 cuPRINS, CAPITOLUL { - CONSIDERATH PRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA 1.1 ommecru. pe stub S a 12. scurrisToRIc — 13. PaRTICULARITATT st OBIECTIVE. 1.4, PRINCI GENERALE IN APLICAREA TRATAMENTULUT CAPITOLUL 2- BAZELE FIZICE $1 ANATONO- FUNCTIONALE ALE MISCARIL 2. BATELE FIZICE ALE MICA ncn 2.1.1 Lele hi Newon 2.1.2. Parghi i peg osoase 213. Serie 2.14, Plan ncinat : 2.2, BAZELE ANATOMOFUNCTIONALE ALE MISCARI 22.1. Plana g axe de mig aevnnn 222, Motietatea voluntrd 223, Moticiatea reflex CAPITOLUL 3- MASURARE $1 EVALUARE. IN KINETOLOGIA MEDICALA 23.1. EVALUAREA SOMATO-FUNCTIONALK oman 3. Evalares spartuli locomotor 5.1.11, Evaluarea crete gi dezvolttiBizice 'A. Metode subiectivesometoscopia B, Metod obiec¥8 venom Examinareasomatosopicd| Bxamenu! clini general Examenul radiologic Somatosetri. " 15 20 gare2esae1.1.2. Evaluarea prebensiuni 1.1.3. Bvahnrea mers 1.1.8. Evaluaa ampli iulne ‘lao atcnar al coloone vernal Dilan articular al trace Dito articular a mers inferior Din tint mental superior 3.4.15, Beanz frei moseulae A. Metode subieetive Pilg usenet gal Dilan nese al nel Dilan merle a ert infor bilge muscu a nembwul speton ,Metote obieetive inanoneitin§ onovonomenin 3.1.2. Evatuten fonctions values ear vesptatorie [Beales rents neoromecuare 3.13. Evalaten ene de efor 32, BVALMARER ACTIVRATH PSUICE CAPITOLUL 4 - MULOACELE KINETOLOGIES MEDICAL 4.11 Exe fie ‘A. Detinii,obietive 1. Pozi fnvlamentae gi detivate . Siontrn exerefn ike erp D, Modal dle aplicare se exersioe 41.141, Exerc ice active 1A. Exeroi frie dnemice 1, Exetel zie sitce 4.1.1.2. xeric pasive 4.113, Exeteifi en suspensie ALA Ext eu sxipett 4115. Exereit eu abiecte 4.116. Bfectele exerci firise 4.1.2. Postnaren 4.3. Ergeterpia 16 ® 9 3 9 * 12 m2 G6 in m us 87 8 189 0 m ws wr wr wr 200 309 210 aus 207 29 ae 20 208 ee 44.44. Blectle maesjnt 4.142. Massa clase 1.143, Masajul special az mace urstecics 42.1 Agent iziei natural AL Ternoverpi 12.1.2. Hidotermoterain 1.2.2 Agen frist aifica 122.1, Bester 42.3. Mice psiice 4.2.1 Reglven este Co 1232. Aworedloven Relasaen APA loinc 128 Dieta As mone conten exe 13.1 Midotenkinetteapin EAPHLOLLL, 5 -CONTROLUL MOTOR SUTESICILE DE FACILITARE NEUROMUSCULARA, PROPRIOCEPTIVA, S12 EEIMHCLO PACIEATARE RFLROMUSCULARA PROFRIOCEPTIVR (ER) 5.21. General 52.2 Princip metic 5.2.3. Schmnele Kant peti snerane 5.23.1, Diagonalele mewn soe 5.23.2 Diagnanele veil nti 524. Schemele Kabat pent cap, gt gitmmchi 5.2.5. Sistetirneateicilor FNP pe sitesi eletelor inte 5.25.1 Tec de tnifine 5.2.5.2 Tlic se iaveane a aningigior 52.53. Telnisi de elavare 526, Sistenmizaentehniilor FMP po eit ica in etnpele contol mote 268 ms 278 2 ana 285 287 2a ans 393 38 a 33 31 um Mr at| (CAPITOLUL 6 - CAPACTTATEA GENERALA DE EFORT 61, PRDICIPUL PROGRESIVITATUIN RECUPERARE. (62.CRESTEREA CAPACTTATI DE REZISTENTA LA EFORT 69, CRESTEREA FORTE $REZISTENTE! MUSCULARE (64. CRESTEREA AMPLITUDIND ARTICULARE ~ 65. METODE DE REEDUCARE NEUROMOTORIE 65.1. Metode analitice 6.5.1, Metoda Kenny 65.12. Metode Phelps 652. Metod glotale 6.5.2.1. Metoda Margaret Rood ~ 6522. Metods Bobath 65.23. Metoda Brunnstrom 6.52.4. Metoda Frenkel 653. Metode functionale 6.53.1. Metoda Tardieu 6532. Metods Petd 653.3. Metoda Vojta 6 REEDUCAREA RESPIRATORIE = 6. METODE DE CORECTARE A POSTUAi t ALINIAMENTULUT (68. CRESTEREA CAPACITATILOR COORDINATIVE 68.1 Reedocaea prehensiunt 682. Reeducarea mersul BIBLIOGRAFIE 3 373 376 383 385 Bas Bas 386 3865 387 38 301 393 304 304 395 395 398 309 45 aa aig a1 Prefapi {n onsite tn care in invaytmdntul superior di fra noast8 a sapirut, in ultimii ani, untifi de specialitte (sei in Faculte de Educafie Fizict si Sport gi chiar in Universitatea de Mediciné si Farmacie “Carol Davila”, profil kinetoterapie) se impunea cu acuitate partia unui manual, monografi, care s8 adued la zi opin att de Aivergente Tn acest domeniu, dar mai ales s4ofere posibilitatea celor ee au ales acest drum, s&aib8 un ghd orientaty in formarea profesional pe care s-auales-o ‘Aceastd misiune g-a insugi-o Conf: Dr. Mariana Cordun de la ‘Academia Nationala de Educate Fzica si Spor, specialist in domeniu e aproape dout decenii, iar disectia materalului de fatto confirms rept etstigatoare ‘In primul rind, apreciem modul decent in care a rezolvat pro- blema definirii domeniului: intuind dificultates elabordrit unei efinifi, care st satisteck pe toi cei avizai tn domeniu, autoarea alege ‘alt formulare a definite kinetologici (mili se intreabs,ce-i asta), arene trimite Ia confinutul(implicaile)acestelspecilittti medicle. [Lacrarea este structurat pe 6 capitol, care Incearcl 8 epuizeze ‘ntreg domeniul, dnd e8stig de cauz4 inteegulvi. Aste, studen kinetoteapie, medicini,antrenori i medici,indiferent de speciaitate sisesc In aceastt monografie modern datele necesare, de bazh pentru insusitea si pracicarea acesti specialit fa nivelulzilelor noastre. ‘Apreciez in mod deosebit Capitolul 4 “Evaluare si masurare tn kinetologia medicala (domeniu in eare iteratra medieal8 este fm ge- neral sSracl) si Capitol 6 “Capacitates generalé de efort”,capitole inedite fat de utimete publicaii din domenin. Remare de asemenca, itustrarea grafied numeroast 5 util, precum si o bogatsbibliografie, rnumeroasetthri find de dats recent: sutoare, ca dupa aparija avestei monografi de sinter, 8 conte publicatea ai dealt a une probleme, em ar fiele ale Palologet gi recupeiri specific, pe aparate gi sisteme, i conctrie,salutim cu deaseih sual spin sees monogiafii de ai ciate, feticitin pe autoate pena tevin acested fncer cele ce or ura tc eu Ae cet moog clo implica, atin dent medial, et 3 Gel al edueaitfzie gi sptai a Prof. Univ, Dr. Foan Dragan Memb Gitar at Academiei de Stine Medicale ‘in Ronin Bueesti dlecembrie 1998 Cove insinte | sentences astern trae srongerm non ieeaarnare Pape tlle arena serra eee Bee ere sparen teenie a vet se carat seaman Somaru ae ferecme eres ripe cence, ct a (cea ercmtnm ——e ee rmerueatno pat ee veut ae rh carat re ate area ieta Samba agemirvenmete situa mene Satecttira erecmeeec cert Peace wetter tena ot eta aes tinea terete ran et ee crate tenance Peet ihrtnatat na sata Satinstoda, Iucrarea constitie i um instrument de cunoastere i ‘autodirijare al celor care dintc-un motiv sau altl, intenioneazé si ceunoasca acest domenia ‘Adve mulfumirile mele unor dstinse personalitistintiice, care m-au ajutat In fnalizarea acestei luerri, Prof univ, De. Adrian Dragnea, Prof univ. Dr. foan Deigan, Prof. univ. Dr. Mihai Epuren ‘De asemenea, mulfumesetuturor celor eae vor veni cu sugesti si critic asupra prezentei Iucriri gi fi asigur eX le voi lua in consi Aeraje deoarece, numa ase, © nous edife poate fi superioara. Conf De. Mariana Cordun Bucuresti decembrie 1998 n Capitol 1 CONSIDERATIL . PRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA 1.4, OBIECTUL DE STUDIU Kinetologia medical esto sn biologie intericiplinard eae se ‘ocupt exclusive stil migeicorpulu omenes, a elementeloranatoma- funcionale care concurs Ia eliareaacestein i a mdaltiilor de eorectare stnu compensare a peruebirlor reversible, paral reversible sau ever: Bile, Intrdiseplinarates Kinetologiek medical este asigurat de clemeste de anatomie, biomecanca cibenetie, fis, bichiie, iiologe, psholo- ti et, pe bazaclroraclaborencA o metadologie specifics penta cereetarea sts Kinetologia medical esto sind complex, ear implica 1) un sistem de eunogtng proptis derivate, care favrizeazd utiliza ea unui Himba) adapt communes eu ale discipline; 2) un domeniu propru, sistematizat pe baza unor eter, eae oftrd 0 ‘magne clara asupee prior componente ga delmitrlor, 3) emetodoogiedecorcetre cu metode generale si specific propre Tui domeniy, 4) potezecarctrisice ef penta dezvoltarea din interior a propriei existenfe ca sit; 5) eunoting din sine particular, car au abordt migarea umand in context antzopologs, 6) otetepe 0 metodologie de aplicare in practca medical a sit- ‘emul de cunostine tenet propre a elordespriae din ‘earn practicaexeriilor fie; ‘lwo ese tiny ae eat sti mig oztinela 12/ KINETOLOGIE. MEDICALA, 7 contd nbletv a eieenel acest capil vncoven promos Tvectimatendinmnich a eaalu 8 olositea statisti matemtie gi a nuneleor bin oe conditional de efiies Kinetologia meiglA ullizes?4 in seop stogenetic si terapetic ijlore spevilice,nespeciice i ascii ale scestora vec (nonalha Knchtvopet atoeristn ets tui, stipe cw conteatent es ercitit ew faiitaren migehi pin en ~ nist, lind poo eve migearen al ze exeeute fa sensu fifi gravitaionales = ies coe en inersae Sehossl) citi CONSIDERA HL NRIVINID KINETOROGTA MEDICAL) 14 sia ge us lve fr ten yt vepmenentate de i Brick: tal, divers eynerenng cate pt aioe sing sa aso Inet sie de roy ond ape mrinerale in cud exten ~ereoheropie = mica: = ements electotenpies tion vtvoterpie, rion pb; Tn yaetien oo wilirenrs ieevent mtanee enmptene, rae 70 in event gi cmativn, fndanentate shine rlagin lealAofek pecially isomentcle never ooh extn vei pe aes alr witaten i ative park nponentala kinetologied mecticale inetoogin wien ig defines courant stein Fat hietvee uno, emt gle pris, aie fn sep pete en Ireapentic ace specie, vespeifice i comple,Oe 14] KINETOLOGIE MEDICALA Componentele Kinetologiet medicle sunt kintoterapa gi kinto- profilaxa (ig. 2). Kinetoterapia apict miloa- cele knetologiei medicale eu scopul recupertit somato-unctonal, mo: tice gk psibice sifu al reeductri finefillorsecundare de compensa, fn exzal afeiinlor pari rever: sible saa reversible, Recuperarea somaticd repre- into eta in eadralteatament Fig? «Compo lope nine Se completeaz8 obligatoru eu recuperare funcional, car fs prop tune sh redea pacienulu capaciate deelort normal sau spropaté de nor ral In cazu unoe fei reuse sau absent, knetterapiafcearc s com serve capacitates de fort restath sh devolte mecanisme compensator Kinetoprofilsia aplickmijloscele kinetologil medicale cu scopal prevent imbolndvrlr,eomplicailor sau Secheleior acestora, constitu ‘Suse in umntoarele forme: kineoprofilni primard,scundard tear Kinetoprofiera primard pli indviduli stntos mifloacele kine tologii medicle cu seop smogenetic, pentru menjnees ste de sna, in limieleviestlor biologie i cronoogice; ev alte euinte previne imo lvirile. Astfl, gimmastiea de favirare, gimnsstica arobict, joss, plimbiril,eetivile de tim liber eompetiionsle gi necompetiionsle ete ‘compun kinetoprofilaxia primar Kinetoprofilasia secundari este forma kinetoproflaxiei cu rl de prevenite a complictilortmbolntvitir. Kinetoprofiaaiaterfiard, cag prmmele dou forme, reuneyt mijlos- cele specitie, nespcifce i complexe, pe care le adminisreana dupa regu propri impuse de prevenires epaies tecelelor, lesinilor somato Funetionale reversible, care ar putea determina dsabiltate motorie sna “pales 7 Ccapiot)__CONSIDERATIPRIVIND KINETOLOGIA MEDICALA 15 12. SCURT ISTORIC - Preocuptrile prvind aplicarea migotil in sop profilactc $i terapeutc dstaz din cle mai veci timp, ind intlit Ia toate popoatele din anti- chit In Beiptal ani, exeriilefizie era pretiate chiar din gcoalt sortneau gimnasii, aletimull gt sporrlor de lupe, Bazoreiefurile dela Ptah-Hotep confirms exstenja nor “academi” de forji musculard si Srumusefe plastic8, Inet din primul imperiu {000-2500 181, Celebrele fiesce de la Beni-Hassen le imperiului de mijloc (2000-1555 LH totiene toate tipaile de exerci See. In India ane, istoria copliciel fui Gustama (Buddha) presnts fonmele generale de eduaje ale inerlr din clas nobler: hte, sitar, slerg gi no. “Lepile oi Manu, consderaue bile in lac irr mengin states fie, In China antcd se practice: nota, aruncares eu plata gi seria eu sabia In timpul tmpiratului Hoang-Ti (fondatorul primei dinasti, 2698 141), medical Kong-Fu a cret un sistem de educaie fica medals pe cae lptratul a introdus fn ritual regis. Sistemul avea la baza con- stature ef bolile isi eu origina in anumite “congesti si paralinil” ale organelo ipo f tldturate prin exerci fzceInopte de gmat repi- raorie. Exersfile se pot prstca din pov vaibile ale corplu: “sind, sezlnd,culeat pe spate, pe bur ori pe o pare”. Din combinareapozitlr gi a migetrlorrespieatori rez o vaitate de exerci, spiat in tratamen- ‘ul unor bol: obit, gut iad rena, dure musculre ‘Uri, generafl Jo-Fei (1102-1162 pi) a realzat sistem chinez e gimaitid, praciat gi az, g cae euprinde exerci de fit, hut box ‘In Grecia amid, poemele homeric sunt izvorlexenil al precticsi exerci ii {In lnda"- cartes XXII to “Ouisen”- carte VIl-a se preci cu fx de aminuntetnrceri de: alerpae, box, lp cu sabia, aruncarea saljel sl dlsculi, precum si exerci cororale,16 /KINETOLOGIE MEDICALA Gre au cveat cuvdntul ginasieh pent a descinon Gu ow meme genetic fetaiten exes frie, pactint sop cine aN ise spina, ‘Chiron cela orton ne cen ister Acie, Ascepio, Casto Pls nis tp aves alt vinta Bt eure re Ulerin, Ascleios, Psthagorn in Sr gi Ios din Towcut, apie veri frice pe inteneen sna erodiens din Selvin a fst cel ewe a eleva nance gnmastic Faience terapetice, eave ile i wae aceite ein ane tar dietetic, Ela props or exec Rice x ie conse de ati sie, deni gina Hincrat, sacle vee atch pce (seal TV Z1L) eke tat um sisi ate asia efttlorSiologice ale gmastc i mma, efinind sintiaten ca “un echiinn inv exerci eoporsle gt alinentae™ Este pins ce sesizeaa eae igeate-mgehi,ntilizae aie en exerci Fake pent vetgignen fet usevlach. vec i va nuscolare Hipociatsosinene¥ exerci Rice g ns aMoenteara vor resptaia,citculaja. $+ metabolsuol genta relaceacd smusculatna i clear activites sistema nervos Galena [secolul I pil) a sexs Wet ei dese exert firice “Higtenion ~ Logo si “Trosybul” event sn nsa legit ine gi nti i igend, Dovedialo bund eunoastere @ mecariciteonpeae, etd sfstr practice pen dervltaven anitor mich Phiosrat (scol 1 pH) a Sexi “Despve panties, wn at le simatic confine gi stan este aller g ishnicd a exertion pedagoutio. “Aniylos, celeb me goes (secu HL) ese fereitonl roti trap, fn hsraven “Conn enie #8 ce tater hala ing, tl analizeso4 ye rd tonte exes fice exmevt,evienivloe . Pietiie Szinlogre gi erapentiee, Theo cin Alosgniin a seis 0 ecstopedie » xian 16 vo ume, eme a deovoa tenia nasa plicit sale Pinton in “Legile” gi “Republica” a prerenat 1 ser de edie annonionst a corplti consider giniastie,alimentin, bile, nasal, fetori determina shelve etetice shi yt CONSIORRA [ETRIVIND ee a el “Aristotel, atele gui, a aimed gannastica cite primordia lea, ie cap ete tient Hanten spit” Aegeven qi prndaes aril Wee fect constant Ronn Ames aval oinesphieait rine ote exeveiial e yt goer eons rnin eh exer fie ete ont NEOLOGIA MEDICALA 117 oo pot eli ma ate pinmtion confit tin Gree. Corsini « seeentot tfintle Fh le exerctint Fre tos woe am nol vale ctl M4 prmcere Avetepindr ete consider pice sate ice I open exeefie ice tate neni Covmeling Cob enn er ‘orhewiphgie gale pati”. Anse ‘veer een de eal, ae Hila es ayn aces. Javea, ets sti, ann tn ele hexaieta din Satin 1 “ese dvit ao mite site eh fen cn sito’ Cacine Aneta, insect at Vles A, epgeg iin soieie sale ton eile rowenta’ gn cna HH lea cap srcen. Cotten a, intl "Despre bile exonice, desi tlniile exee itor tevapotice reconnate in pili, revatio ptopeaton den glenveguvin sit, alata, mest se eeatiznce (pee 3 tesiv) al execpile sublnt singnta spe ‘wf de: Kinsbalnclog, suspen kinetter ie prin grew svipe apne “Ani se seg, ev ese, eu period de dekin in prising iio ‘de ecnperie), dar ide allie, generate se api ipa elite Fale ect gi Kn naga, aha li, Cisobat Bfendes este son pie ei tipite espe gina ay Sn 1856 9 oie "Tiluo de exer”, Tn nefevete, hater cst apie aH oid ici Hieroninne Merenriai,yontest la Palos, tpeste cmten "ste viata, esi de gpl ‘gers valores ant pints cone preaes ernen one ep pent practienren nt joc el igen ene eigen tone pe ene ile ice 8 a sete. Inde levi test de lente gn ef secon de wate topic. fn pv ate nei eR ator erin see de ei, eve Sikri ce =m seis deceit mniere:18 /KINETOLOGIE MEDICALA "orice individ sinaion Webuie +4 exesute cu rogularitae exer fiziee; pentra sodentari sunt obligatoit (ideea profilaxie’); = pentru bolnavi exerltile trebuie dozate gi selecionate, afl ined st nu agraveze boala (deca selefionii si dozAit exerifilory = exerctile trebuie practcate si in perioada de convalescent (ideea recupertrit funetionsle); = exeriile se vor preseie individual (ees individualizarit wax tamentlui); = exerifile Vor vian att paile compululafectate de boald, ett intregul organism (ideea unit de slgcare) Bernariino Ramazzint, in secoll al XVUcles, tn leraea inuatd “piatriba, dics un capitol bolloreauzate de efort i oboseal a sporti profesionit In secolul uritor, su remarcat prin contbujile sduse la dee voltarea Knetologiei medicale 2eci de nume, Rejnem dose pe coll lui Andry de Bolsregard, autora} volumelor de “Oropedie™ considerate pe “rept cuvint un tratat de gimnasticd medicald profilactict gi cuatv ‘Autor rcomandapractiarea diferenfataexeriilor ize, i funcfe de scopul urmint: sldbire, menjinere sau ereiere 2 mobili aniculare, corectareadeviafilorpatologce ale coloanei vertebral. ‘Glement Tissot evidentiaz¥ spre situ secolului XVILea valoarea xeriilor ize In ae ber pentru persoaelecuocupafi strict intlectae letiuieste programe de recuperae a hemiplepcilor a indivallor cu afee: fiuntresprstonil. De asemenea, ese promotoral tchnicilor trapei ocu- petionle. Pehr Henrik Ling selizens, la inceputal sec, al XIKea, wocerea spe osevirat knetterpie site, Fost maesir de scrim, Ling se preocupt de dezvoltaresexerciilor de imnastich. Asfl, junge Ia conchizin ed orice execu de gimnastica te- brie st fe strutorat intel pi = poziia *de pornice: = cul dina al. migesit propriv-zise; titadines impust de aft igi Tnfluena fi Ling a fost enor, ate inct Europa gi America de Nord adoptd"metoda suedezt" de gimanstich. Ling claii lrnastica i ‘dveativt sau pedagogicd, mila etetch gi medical isciplind independe ‘Braunding gi Liedhech, succesorit Io Ling, 0 ocupat de funda rmentaea teoreticd a gimnastiii medivale ailing si apliaile terapew- Georges Demeny, spre sfrstl secolulul al XI%lea si Snceputul secolului XX, ereand In Fran o adeviraid “toda franceal, critcdnd scoala suedezs, car se baza doar pe elemente anatomice “considerind mal ape un manechin ariultg nimie mai mul Conti deosebite la dezvoltsrea Kintologiel medicale au avut to Jara noased unnatoarele personality Dr. €:Israte public, in aml 1880, uerares “Considers supra sce gimmartici din punct de vedere igienc gi social” fn care steak “esprepropietile preventive gi curative ale mig ‘Recomands noduceres simatic in gcolile de fete, precum si prac- iicarea gimnastc gence de etre adult i sedentai, De asemenea, susfine aplicarea gradat a efortuli gi utlizarea in cop profilactc i curaiv hiro aerterapit. Dr. I. Felix publics tn 1903 “storia igiene, fn care prez efetele imanstciasoprainimi, plamdnilor ec. ‘Recomandl itraducerea gras n gel, cadisciplin obigntorie penta copi de pest Lan, precind eX in cazul practical exertion fe "cei sl, aceesulelevilor va fi permis mamai cu echipament special inetologia medicals, pln de curindgimnastica medicals sav cultura fect medial sa dezvola ca disipint de inviAmint in cel mal favor adm slinjfic gi organizatoric oferit de Insiural Najonal de Edocaie Fica Infinit 1922 3 devenit~ dopa dteva sehr ale tularurl ~ ‘Academia Njionald de Educate Fait ar din 1990 Academia Naionall de Educa Fzict gi Spor. ‘ist au deafigurt activate personal de prestige medi ‘omnes: Francise Rainer fi Theodor Palade, cae a undamertat anatomo- anetionel migearea, ca forms de expresiea fe mane,20 /KINETOLOGIEM HALA ‘Alun de acest nue sonoveveinens Dr, Fig Midutescu, gol eusl de gnwaties weet asa inte anh 1002-102, Dr, foam Laser, ex eunhibupdeosebite(otetien-pctice, a git cntnutldisepline! pin ietoiceren nen in dive ort pr rametor de ginnostca tn cotetoea vr alin deficient, De Adrian N. Jonsson (1904-1 Meaieing Generals (1930 gi cenit siletat pe dept estat fo 2), ahsolvent al Faculte litte $4 lose (193), este eon Weald izice malice in Romani, “eoarece falar teoete gi deaonseo% pic pleat eet uu ric in eoretven gi reeupetntes fneionat a fiir, bien si comslescenio ‘ve mettle ssenatiza pent pins dat cleat nants rveicae, Sitemtizaen » event ela hf ‘iil zee, procedeae gh mete fe ‘or ate de iomaetiok tea gf noi al 2 31 ai, el tl In nigien len Ie elite pe Este ate Tol Dr Ain 2, fmeseu fost reucipat le cee pret Inst de Ct Fini feveit a tz itl le Fae rea Sp .Aceast preoenye -a manifesta pri Fenn ie cane on Tetnte. capable i continae valnonen tiie: Teeter une de Ate Eston Pare, lector wide ett Rae si tegrtacon I, Vol amit 13. PARTICULARITAT $1 0D1EC TIVE Componentele kinctologici moticale a o seie de emetic prin care 20 ifrenfan’ gi so imum alfor forme se teri Proctic, ullizind aeeleagimiloace, mplinte en vespéctorea regulilor excistii, prelate din domenint activitytor mote, legion biomecmicit i adaptate capacitor Sineinnale ale oganisnlel se Indue efeste siferite,profilactice gisam trapentice. In acest scop, mijloacele foloste vor snfevi transform, peutm, a deveni accesibile eclor mai difeite eneyurit de subleci, regdsindu-se ia activi de simp ibe, eompetiionsle sau necam Felonale, odtive te : itl CONSIDER J PRIVIND KINIETOLOGIA MEDICALA 28 Kinewerapia Inglobea7a prin obiective kinetoprofilaxin secunvard si telind, inti ce Kinetopenitaia primar exe lipsta de ohiective Tovapentce lotenapies, cette lisinmentalst seems al compli, ilsiaien aniplitntio ae anigrae, 2 faet sb arzitenge inomcuime, ecuperen cnemfondcii coliluh i ecililut, reeenea vs, eoevtten deft intr, scilshintiren esprit ‘nt, Ica se ag unin capil elave Varticulasitifite Ietsterapiel Kisewterayia este meat tail bol dear an senate, meme Fink, ais fet Ha ce Gloegte en ile wie de teatro gh yevenie 4 eo Ta atinuen igen foe ose ii cm Wc, ee eink agen ie tana eame arf ap, lima, toate lem mer! Biel sil nig cunt sti atte Fries eat elt, walle Fen co os inetteryinese wc, yous A pase ki flexin eal deteronink exten omen rient en cient tonsil rng exten nivel sensi ep ae fe inves simen ive: euciven exp rege tomas mngchilor ex fens de pasten menonuti (eAveic) gi anlaeard exten: soit se patter escipitl 2 Refleyele segmentare 1 Pants ate veflexe, acentt ut incale gh relewnt de evtesie incrneigond, ene const in contactin nivgchilor extent ai si mem, in shina escitiit efit ferent de patie opwsk aie este obligal at se retin Ct vn din membre inf prin reflex de flein, estensnit anenbyulsd apy se comtict® pent, i el eo important telex it aceasih gou esle sonra de sprijin (reflex de extensie), care eonsté th estonsin mem re plats, inferior, cf se excicit-o presi : Este neces sai gi mers, ete gi dlvecfn de extn dere a membrului inferior, a move a localiari pesiont in plont {cri A7ELE TICE St ANAIONO FUNC HONIALE ALE MISCARIN/ 87 1. Reftexele tncate inp tellxclor ovale seunegt 8) tefleval suplimontar ide externie (renin 1) renee de swsinere 1. Mevetile de echititnare reMegee de tolheeve) intesin vind Iwecedentte sunt depagite aii gi it ite se, ange ‘stn decent mee, (elo deveriuante (yeesinn, action’, ment ‘erste seat pale isc bug ale ment ilizate vernon feb le, pepe 8) teflovele de sedevme Thirintva se we prin depneaen tive sh ewan Seva jnfouninnal avai telleva 9 mise, reduced itn exp i Finis sin pu woven noumalt a ditegii caput, yin rellove prgeioeeyice «1 punet de pleesre fn yuoysiney vi tal 19 teflevete de eedrecare a computa atipna copula aon prin cxcitatt exteroceptome asimettice, ene. plead. se ln nicl patel dle rontaet ew bara de ustner ©) eflevete te tedrecare enn ent Ini, chine tn ema inobiliniet ap lcrming tosesaien cong Refiexe sta ination Melle satokinrice sn mn ne dee purcedenicl {Cons din gd ale tonne mec. seemaloe arg nite de avers reeptai, in pial dela el ves ‘ua seop menjieren pri comp gh segment, fn top ‘plosi tne ent pine, active eau pave458 / KINETOLOGIE MEDICALA ‘asigors ore muscular $i porta mombreor. Reflexlesttokinetie includ 1) reflexele de acceleratie gi decelerale far spar timpul depla- ‘i int-un vebiol, cae acceleenzt sau fneazd beuse; 2) refiecle de accelerate $i deceleraie unghilard se evideniaz8 ‘prin apariiapozje'arunctoruui cu disc 3) react liftlad const in flexia membrelor inferiare la coborire; 4) reacla de aercare const din adoptarea paxil preghitoare unei Capitola 3 MASURARE $1 EVALUARE : IN KINETOLOGIA MEDICALA 99~ 2> Mute Stailrea strstezieiterapeutice este problem dificil, in condi In care omul tebuie considerat un sistem diramic complex, iar vele generale ale kietologiei medicale trebvie adaptte parti- culaciilor cazului determinate de: vist, sex, temperament, sare Paihict momenta, nivel de culturd si tneleere, capitate de efort mule alle variable ‘ficiena individualist tatamentlu, rezultath din seletionare, ozarea, itmictntes, secventialtates. si asocierea mijloaceor, este evaluat prinu-un sistem de mfsurare $i apecire ‘Masurarea recurge la determinde cantitatve, prin care e atribuie valosi numerice unor parametri, cate apreciacd manifesticile trata: rmeotulul, nu gi disponibile pcientul Evaluarea ofers, dupa A. Dragnea “jalonare gi posibilitai d contol prin compararea planus de recuperare cu rezutsele obinute” entra ca pe aceast baz4 sf se posts intreprinde corectie,ceorlentir fi restuetire ale sistema evalua [Evaluaea omulu, ca find tidimensionals determinatsbiopsiho- social, tcbuie realist inerdscipinar, deci putem vorbi despre value somato-funeional si psihicd 3.1, EVALUAREA SOMATO-FUNCTIONALA — €0 ode Fvaluscea somato-funcfionals vieazX paramnetell masuraill la inervale variabile de timp, unii chiar de mai multe ori fa cursul sedingei de recuperare, de exemplu: pls, tensiune arterials, feeevents resputorie, mai ales clad survin modified ale miloacelor wilizat, 4 ali In intervale mai mari, deoaece efectele se instlee28 fa timp Ampltedine articular, fori musculard, prehenslne, mers ete.69 / KINETOLOGAE MEDICALA 31.4 Evaluarea aparatulni locomotor Lvaluaeea spars locomotor enppinle: apneierea nivel ety tert gi detvoltfri fice, a prehenshunii, mersuli. a ampli aiiculce gt a frfed musculae 31.11 Byaluaven evcstenil gi dervoltiit frie <2 realizeara prin metade subiective a objective, A Metolle subjective Somatoscopin const din examinarea vigualt a alininnentshi lob si segmentar al coupul din fa, spate $1 profil in stove statiek dinanies (mers) Se efecuca74 inital sie, A iste de maging eo ile ‘rol Cid se recimge Ia sows ncestora devine abiertivd, eval elobale si segmentare find in signi sh stbilenscl un dingnosti Precis a aliniamentlss nounal gt al abwtetioe de hy sees ‘in care se tenlizea78 evalynnen este Hin: en ment aFlavai membele superoate pe High eur palele in port iniermedian’ le promosupinali, degetele ugor fects, hishin anon tot, privivea anterior. memiueleinfevinae spmpiate, nsichit ening prevarele orientate tevin, eMlfiele awopiate, wifi nur sou chia Font malt depts. fh ab depgensed 1%, Snmatoccopia gener ol® aynecink suetiaina, cate peumite chificnen subiecilo fw mown, hiper 4 sibetatrai Besinen ile nnteitie, cme en comdnce fy etichetoen subi rmoperelrai, hipers gi subponvleval (ness clysifeme ese pow el 2 anittines ph Asprepotianaitien tote anssmnl somatic giles, dae i 18 n conpilui pe cme 0 ayveciem ew novia Crees MASURARE St EVALUARE I KIMBTOLOGIA MEMNCALA 61 Seconcordanja dintre virste biologion qi cron ieten nivelutit eesti si dezvotiact soma ologica, pr rin apes opnntetale, erm -7voltica enaricilor entering a ine der sine Gi psn intel Se sgumencle i lavrte, precimdse mote pte uum, woconsco, is 6 ahr Cote rigmentai, imcoase pte, slopeci, ugh alas i Featlewente ale sisiemulitlimtatie pia inner & testo ceutar subewianat, apnecintse tin eh satacteul dlshibujct statunt sdipes subeutnean, F snjchitschetetici, se ayneciaz’ cx des se, vit, boty so ip somati 51 foneie spoatul_ practicar owimra7A ea: iment, fot, eventual sechet Iagenesiey sa sramente eal ils, M savicusile, respetiv mvnifietite de: fous, ‘white aytcnlné vad her a smoticitate spontant sar prwocat ‘13-iitinen i Gp examina grevan ental bite infesni spun it ° veswnel sper matoscopin sequent consi jy setcetnen folouiee 9 frjonale ale regiomlon, phn $i seumeniey een Mote obioctve alt a aliianentahi evap, examen elie Bee seocon ie gf samatamctic, Ene rnc. es Ialoseopie instenmentala. & aliinnennlsi ‘fil ow plu, In eate vapttite se fae dane pe veteal ‘avi antunponetie deste (CA, fe MIM po veutials, og pe niga Ia eme soporte se62/ KINETOLOGIE MEDICALA {Conti MASURARE §1BVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 63 ‘Cadral antropometic de simetric are dimensiuni de 2m inalime Examinarea din profil si tm lajime In aceastt examinare (fig.32), ‘Gradaren se face pe orizontalt de la mijloe, decide Ie punctul zero (0) spre dreapta si stnga, din 10 in 10 em, iar pe vericald de jos tn sus, de Ia O pant Ia 200 em, Astfel, CAS este impart in pd tate cu laura de 10 om. Ventcala din mijloc, de Ia punctele zero (00) se suprapune lniei mediane « corp ‘Examinatea somatoscopich instrumental se realizeaz: din spat, profil si fay, Examinarea din spate Jn aceasin examinare, aliiamentulcorplal ete ideal, cid I ra means adr sntpometric de smete (sricala C2) conde cu ata de simete compli eae trece prin: vere, protubeania ocipall externa, apofizele spinon ale verbrelor cervical, trae, fombar, pil intrfesa, pine epiconifemaral inter malecele ule gtse profecteazh tn milocilbaze dessin, ome 2 ‘Verticala trebuie s8 fie echidistanta fun der relief median al efltiler, tambelor 9 coapscor, fade seapute $i foincde cnn meiant 4 unciaa caput (6a. 3. ceasil vercld se rapoteazh o serie dein onions care nese * margioesinferioart lier wes, = lextemiaile aeromiale (biscromil) = spineleomopljilor (spines) i e- cer prin epotienspnoasé © vere Ty, = dere mopar tec pin ape fia apnoast a verebeal Ty wees lice (ite, = front mar ranting); tnalesiele tile (bimaleol) Toate aceste lini tebe’ st fie perpendicular pe veteala zero (00), dat ft parlle inte ele gl cu onzonale fe Sadtul anopomerc de siete 7 Ea oe posture corect idslt xe realizeazd end veriala zero (00) 8 CAS-ului coincide fu ana de simetie @ corpului, cae eee bin: verte, lobul weehiyetculatia ma. tului marele wohanter al femoral, yor anterior faj8 de medians genunckilut, ‘jor anterior fajt de maleole laterals, la aivelal proieciei cutanate a interlinied futculajet mediotcsene ~ Chopart Examinarea din fat Ta aceasth examinare (fig3.3), stiniameatul corpului este ideal, ednd verizala liniel de simetie a eorpului coincide cu verticala. 2er0 (00) ca Arulti antropometie. de simetrie care, ltece prin: mijloeul funfiy mijloeul na. Sului,milocal buzelor, mijlocul bicbiei, sternului, ombili, simfiza pubians, prin tte condi femural interl gi maleoele tibiae gi se proecteaca fn mijlocul bazel de sustnere La aceastt vertical8 se raporteaz8 lumatoarele lini orizontale: = bispeincenoast; = biseromials, = bimamelonars (le bicbati; = beret = ispinoast (spine ince antero- superiare) ~ bittohanteriand; ~ bimaleoar, Toate aceste link trebuie st fe petpendiculare pe vertcala zero (00) si Paralele inte ele gi cu erizontala cade i Tui antropometrc de simetie.6 KINETOLOGIE MEDICALA ‘Ge Gnation — cel mai jos punet al mandibull, situ pe linia median = feei; ¥+ Menton — punctul cel mai anterior de pe corpul mandibles 8 + Gonion — punctl latero-iferor al mandibulei, stat la nivel unghiului mendibuei; + Opistocranion ~ situat 1a nivelul protuberanjel occiptale ex- teme; te» Nasion ~ situat la itersecta procestlor nazale ale frontallui ‘eu oasele nazale, WW « Suprasternal ~ pines swperor al manubrlui sternal (ineiura jugular), pe linia mediang; We» Mecostenal ~ situt pe faja aneroar8 s sternolui te juméta- tea distanfel dine punetul suprasternal si xifion; 1B Aifon ~ corespunde extemitii inferioare sternului, respec tiv apendiceluixifoid; 1h» Onfation ~ puget situat ix mijlocl ombiliculu 1S + Aeromial — extormitaten cen mi laterall n epotiei acromiale (Martin i Selle), M+ Epicondiliar humeral ~ proeminentle laterals gi medisla le cpifizel distale humeral (2 6 Radiat ~ punctal cel mai tert al capulu radial; 12 + Stlion ~ punetal cel mal distal al procesulutstiloid at radive sului (ateral) gi une (medial), 4» Dacilion ~ punctul distal al degetului millociu (medias), ctnd membral superior este liber pe linge tuschi, iar degetsle sunt th extensi 1 « Metacarpian ulnar ~ punctal cel mai medial al capului meta carpianului V, cu degetele abduse; 2 6 Metacarpian radial ~ punetil cel mai lateral al capului meta carpianului 1, eu degetele abdose; 2+ Simftear ~ imarginea superioard a simfizei pubiene pe linia medians; 2+ Sacral ~ punctul sitwat pe linia median bazei satus 2+ + Gluteal ~'punctul posterior eel mal proeminent al regi fesiere: 2¢,,+ Mliveretat ~ punctal cel mai lateral sl eesti iliace; ‘2c * Miospinal ~ area inferioars a virfulsl spinel iliace entero- supetioare; {opt} _MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 67 2 « Trohanterion ~ punctl superorate pe tohenteral mare; 4 + Epicondiiar ferural ~ proeminentele laterals 7 medi pile: distee,a femur: 2» Tibial ~ proeminenjele superocmediald $i supero-laterald ale epiliei proximale a sbi doe Sion tbiel ~ vista distal al maleotei mediate (bial; ‘Mf + Selon fibular — victl distal ab maleolel aterale (Abul); 32+ Peerion ~ punctl posterior al edleiuli, eénd subictal co in otostatism, eu greuatea corpuui eg distibutd pe ambele pleioare; * 89 + Acropodion ~ punts) anterior al picioruhi, corespuntor de- fetului f saw Il, cfnd subiectul este in ortosttim, cu, gree. tatea corpului egal diswibuits pe ambele picioare Ph + Metotarsian tibial ~ punctul cl. mai medial sl capulal meta tassanalt 1, efnd subieetl este in ortostatiams ‘35+ Metaarsian fbular ~ punctal cel mai lateral al capulyi meta- tarsianului V, cfnd subiectul este in ortostasm: Misuriorite antropometrice se sstematizes2S tn ,* dimensiuni longitudinale: intima, bust, capul, tal, langi- imea membrelor inferoare, superioare, In ansambla si pe segmente (coapst, gambt,picio, brat, atebrat sf pala); + dimensuni (diametr) transversle:diametral bitemporal, blz somatic, anvergura, dismetral biacromial, torace, Bipicondi. line (emural gi humeral, bstloidan,bicret, bspinel, bteoban teran, bimaleolr,laimen palm, picirulu, ‘Aas dimensinni sogitale: diametrul anteroposterior al capuli, to- + reli, sacro-pubian; (© + dimensiuni circulare: perimetre ale capuli, tutu, toraceui, abdomenului, brapului, antebraulu, goldulu, coapsei, genun, chiului, gambe, glezni,talie; ‘ac dimensiuni ale masei somatie: greuate si composite corporal; * determinarea.plicilr, © date fisiometrice: Forfa dinamometsict a lexoilor mini, ume- ‘lor $i 8 exteasorilor lombari a tranchishu Mésurtiorile antropometrice se efectuesz4 ex: taliometry (pentru fashime, bast), tandt metrie8, compas, caliper, gia gradata, echer.68) KINFLOLOGIE MFDICALA Oy Pimencivai Tonite sats the vente $i plan A bration cst sa alin) ~ se 9 FlontelorSutvetul se vay 0a Tn etn on spate Hing Fe veMtec sa Unghiol dept pe perce A-Mesl ~ se soar fae vertex i Fin Wiss; suiee Ind in poviin agezat 52 vn proces cx in earal fuji 3 Lungimen gétulni ~ inte seen 5 pwnctal speastrna 4 hamsionen snmnby ated eaperior~ ite net actoial i des lion qrinet diexalh, meminal sper este pe Hang eh cu palin in eapinatin, S-Lunginea troyuinh ~ inive pretete arson yb vi, 6 —Lungimen onrekeopniat — tote wnt sai i fin YF -Langinen putort ~ ive mailocnl pinks distal at ioe iin Cees Fak inh evilewat prin lesin ain pe selva) g3- dato; 8 -Lemginen memrntl inferior ~ ine peel iospival i fin Ubiote suiectil este pozitionat in sad sau decubit dons, cu membrele inferioae in extensie Jongimen eoopsel ~ ite twhonterion $i yet bia Intl Lingimeo gant ~ inte yell Inter fino fibular —Limginea pleiorniud ~ 50 wAsoata in pwritie ovtostates, fate Dimensiuni taonsversate (oni) Invergina ~ inte pauetee digitale sctition) subicetot aaptt via sin en meraele superioate in abt ae 9° in i, cuatele exis, palmele tn pric intermediary 9 —latinen goet nize janctte-anetmanpian tail i wl co deertele alse 3 -Lavinen piciorutnl~ ive pctele mets tibial i fitays 4B —Pinneo ut bi val ~ ave petle gonale(anghin! lite’) F-Piometr nl Biigowatic ~ atte pructele vison, ge Piametiut titemporat ~ ine fosele tenuate 8 -Pinmerut sovacic tnnvrveroy (0 Mamet biepinal (iioeyinotoy ” ¥ Piometnt biacromint ~ ane ponte whem in pals atc fei, Ws interserin init me (eeminent (onasta Se, Mitsu atoile se efetiens® tn fg Pare bert (erty — ave oils eles ale cvestelin iliac — inne spite Pinmctrad bin whnatsian Meficle apropiate a2 fh Dinca Hiepicandiir femal ~ one eycontte mo cove fa prrigln agerml. fet pemies ime eu crmica tm neh . Pape " . Piamcrat Koleotar — nie yee co 2 te sfvionnelor ist gi fila, Damen ul bicpleoniine bnmerat Intra al tensity be Hoga tune st evil eet bP Diometr biiletion "ise apetire si nhuet : : Pinos site Piomeaul antera postesing of fevanin ocipitals extent (opistorraniont: shit da wien Pinmenut antera-posiesion at tosectai Pines sacra pin i Fntte punetele sorta (bara snc i sini (soto.| 70 KINETOLOGIE MEDICALA Sa [Baits [Ane | Trctgewe | Tome Baim jsitecat [Ane | esis [To The Cire [Cee | Camis | Gen Deca rie toe (23) é =Perimetrul capului — intre opistocranion gi gabeli, fri a trece ecg gemnnt te aa cate te ps one pone lie on ot Seen Tad ge ta emia she pink) _MASURARE St EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA/71 Bn inspirtie ~ 6 misoeeh cu banda metiek ta acca pose ¢a Tn repaus; subicetl inspira profund si umf rep Ie maxim, dr fil i “ncordeze” sau St scout in evident ugeh pectoral gi axille; ©) tm expraie ~ se misoard cu banda meticd in acceasi pox fie ca si in repaus, dar dupiia expirajc profinds ‘Tite — se masoard tn apnee postexprsove, in porjunes cea mai subjite @ trunchilui, situatd deasupra ombiicuui 41 seat Jos de ultima coast; 5 -Perimetrul abdominal ~ se masoar8 poritiontnd banda metrics rizootl, ta nivelulomfalionuluis ~Perimetrat brayutu retaxat — se mAsonss prin plasarea beazti imetrice ta jumtiatea distanjei dinre punctul actomiat i cel ra, ial; membrol superior este relaxat pe Ling’ tnnchis F Perimetral brattut in flesie si incordat ~ se misoarh dps Poztonareabrafuui fn flenie de 45%, a antebafului fa spinane 4 & cotului in flexie de 90", cu banda metic plasatd ca fn saul precedent; subiectul este Incurajat st contacte la maxion bicepstl; 2 ~Perimetul anebroatat ~ se sosed a nivel cat mh prox imal, nedeptsind 6 em de Ia punctul radial; membrul superior ste lingH trunchi, cu antebrafl orientat tn supinate; 9 ~Perimetrulincheteturit mani! (arcljiei puranull) ~ se mie soar la nivelul proceselorstiloide ale radiusului i ulne, 'o-Perimetral gluteal (sold) ~ bands meted 20 postonsest ta ivelul punctlui gluteal, iar anterior ta nivel simfizet pubiene; | -Perimetrul coapset ~ bands metic8 positioneaz8 orizontsl, exact sub feso (pial subfesier). Se va misura cénd subiectul este in ortostatism, cu Imembrele inferiosre ujor deparate gi greutates carpull egal Aistibuitt pe ambele picioare N-Perimesral genunchiatul ~ bands mettca se positonesca 0 zontal peste mijlocul patelei; mugchii coapse! tebuie #4 fe felenai, genunchii extingi, greutatea compului egal distibuits pe membrele infrioare,22/RINETOLOGHE MEDICAL : evadenfiats. mar intai, prim sidicaten subiectului pe vavfuti: Pes mateatar sa lene! ~ eso sen en t mai ingust® a gambei, deasupra Ini sfition tibial. Varwt cin iy iy cam fel vee @ pil tenons ee efecitenrh ex subistit in shout bust go 6 banda metic in contact gor cw pen, V4 9A ann, dag 9h st 2X inaerminnves pea ‘lca ince um bly stat al pelt gi yawn i cota gi noel Tica se foumeaca pin cinpive jute police si ines, se alfoge form gi se-menfine pe tot parconsl nase 1c clipe, plat cx aaehiile a Teme dey ¥ indes 1 —Plicn tiepoutot ricard beau, In jumttatea distal cave mneqte cite vevtcal, se michen78 pe fa pat ictele 2 Mien bicepsulul ~ se procedeo28 in seelagi ond, en tn cazul Wi, misuritomea efectfitiese pe Foye anterior plicit triceps f bral Pica subscopntans de unghivl inferior st scapulls ave wn unghi de AS® fn de se tealizearh ole in jo gi lateral fay . 4 ‘crested iia ue ditecfie obtica, antero-infetioaa;, F Pcm onpeed cate veal se teach po DR Grentaten co 1 MASURARE SL EVALLUARE IN KINELOLOGIA MEDICAL 731 nis seta efi aieriome a compse, fn jumnsten stn Fate phe inghinal 54 mangines siperiona a patcei Subictul aps pin ager, in co compen si angi de 90%, Phew game om realizeara este vertical gi se seizeazt yo inin avetona a fefet mveite > gome, Iy etcnntorinin ven wai mee i fat, subictalvtp 1 ie & Loom adipoe (28) ~ in eet ek ten © IS 5804 supa compa gn Sopeatoyn conenats o> cieste porns Pa Tesutt sips (kg) & GE eonputnd x fetal espns (2) Masa sab (Zemn-miss) = GF campus — tesa posh Greatten opti = ven slab opting + festa sin Pe twa datelor absolute recltate prin evamenst entiopometie ‘runnin antiopometeic, dine enre cei se yon fai eGo penn apheciovea dervelinit Frew a Relagit de propenfionaliate dine wiswn ston ile ante fv aval tong tina (imensinn} ongitlinle) st stata Stel but = eat vin, + iiele Guide Hggerd ew formate 110M 1) + inlicele Adiion N. fonesen foun, NTF 2 lain toch = stuns in fone Th 100 7 1 8)oe 74/KINETOLOGIE MEDICALA, Tangimea membrelor superioare ~ staturd, respectiv lungimes membrelor inferiare ~ staturd prin formulele: Ms 100 7 1 (8); Mi x 1001 (%) Relatii de proportionlitte dintre caracterele antropomel fn plan frontal (dimensivni trasversale, diametre) si staturd ~ relate anvergura ~ satu prin formula: Anv. x 100 7 1 (8); = selayia dlametralBiacromial ~ steurd, rin formula: Dyiggromiat * 100 ¢ 1 C6 = relaja diametrl (iret) bieret = steurd rin formal: Dyjcee * 100 / 1 (8); = relajie-diametrul bitrohanterian ~ staturd rin formule: Dyigohaterian * 200 / T 08); = relate diametrul toracie transvers saturd prin relatia: Dyangvers * 100 / 1 (4). Relat de proportionalitate dintre caractercle antropometrice din plan sagital yi stator “ relia diametrul toracic antero-posterior ~ stars prin formula: Dyzyero-posterior * 100! 1 (0) Relat de proportion din plan transversal (dimensiunieirulare, perimete) gi alte caractere: = relia perimetrul toracie ~ stat prin indicele Burgsch Goldstein, cu formulas Py x 100 / 1 (86) $i prin indicele Erisman cu formula: Py ~ 1 / 25 = relia perimetrul abdominal ~ status prin formula: Papa, ~ 100 / 1 (2); ~ relaie perimetrul brafalui ~ staturd prin formulas Py. 100 11 (4), ~ telaia pertmetrul antebratulut = staturd prin formula: Panty % 100 1 (4), ate dintre earacterele antropometrice “cpt MASURARE SIEVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 75. | ERE REIELOGIA MEDICAL 75, = Telajia perimetral conpsei ~ greutatea corporal ‘tin indicele: Milcu-MicSnesev-Ceorgesc, 4 formula: Pepapsa. * 100 / G; ~ relia perimerete seentetor (brat, antebrat, coapsd, gambi) ~ starurd prin indicele muscular Pende, 6x form: (Pog, + Pantch + Penapes + Pap) / 4% 1007 = telajia perimereleTncheietar min genunchitut, sleanel tale permite celeulaen indicelui deol osoase cs forma: inches * Paen* Pyezne / tle « 100. Valorile obinute indict satus mick = au 43,5; osaturd normal inte 436-46; onaturh putemicd peste 46, Relatii de proportion satu: = rel te dintre groutaten corporalt. $i ‘reutate corporald ~ staturd exprimatt prin indicele masei corporale (body mass index) cu formula: Greutsten corporla (kg) J Tali (rn?) Yalorle objinute tneadresc8 aubiectl in: hipoponderal sub 20; somal = fare 20-25; hiperponderal ~ peste 25; ober ~ paste 30. Indicele dezvoltil osoase, precum i indleele masel eorporale ‘eau addugat de eurind eelor stidiai de Laboratrut de Antropologie Sportiva din eadrul Instituruui de Medicins Sportiva condus de prof. univ. dt Toan Drggan16/ KINFTOLOGIE MEDICALA Corio MASURARE SCEVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICA A (77 1.2. Evalwatea prehensinsi, Preheusncn est wn gest pets, dapat, eongiiT7aP A Teles, ve pe born informe instance tactile, evierd- g gropiocetive, se autamaizearA pun vepelne gi deter ‘ind coordonavea apis mini pene prinete ss pene Dap Liter mn ese dive if lamented mere: fim Te roiere = in alclaia tn 8 Heel 9 sh pro= Fri elocnpinl Test inlepentent ft de cleat net cnpene i sf polcele pote opts depestn IY «tur dy ined =a et Dmg pep ate iia inepennt fe ecleate tel eet, one ena pr atv innit Ae prchensiune fine, jecise, Inne p feta (mest tin degetele HIV gi metacniptenele wk dine aceste 3 s92" asign® puensimnen inh de teloaon ty esta 9 flay ce in a coke degen Face impasitlk"atéreen i Aeeste 3 rare de migeme ‘wnt gtopate Th jul one wei centale sable, sepuerenit® se: rf dial al enipiosnin, meta Coupenele TL geist aoe: mage flee Ini meson eatin) gsc extensor sala capa evnt exten eau ils Ings i brevis) m Ja Inte! extoomitoten pulpet policed, mone le sng, gi estromitaten putt fi fis pavtonlar isles, iste © prehensiine biigials fina, ise instore, prin cate sit sesiztebiectele Fine, Testo de efiacitate coneia In apucaten ni ac (Fg. 26) sa 8 omni if de chit ajerat pe mast (Hg. 3.7)-Q) Aceasti migeare necesita integrtatea flexo- tuto propria polit fa flexor vlut profvnd al degli ups avestin, Qt iy rehensinnen subterminal se sea pulp policed si pnipaaltni ‘este Uiigtal8, sou pupele da fvgete, chil esl hidgialt, Deomece se oyun Dlpele degetei, peizele ge ani numise folpes hie gt teiputpe, € AAcest tna de prelonsinne este mai des fotosit in activate catdiene gi pov sirmea uot hice mini gionse, ee pot ew dwt sau tie dope, 2, lee gi mei. GL Inti te eficavitale, pent pea bie de hi (a ta. © ‘a ani sdegrt, wa feet ite, ca $b win tani (Fig. 39}, de ff rn shew 0 ch nti pent eae ya de lirje™, mrste "pr ‘Avensis ache © pik nak pterned deci yweredentn, sen a 0 sind po eeleate dogo, gi ase cl ut seavolln ng maxim, Vochrosianen suleunine-oteait se. nai ogra oye ywterhi fn sperial ne vation gi ig, iniveaog gna ead ek estoy Insel ty pnt ene ie “pensn de ris” Cig 9 108 ea peice, weve areneL rovocte MEDICAL 7d) Prebensiones palmarl, nuit qi lumbricals, este 0 prebensiune de for, real zatt Intre palm, ultimele patra degete si police; se aplica tn jural unor obecte grele | $i voluminoase (fg. 3.11) led volun beta apt ee en mare, plicele nu poste reaiza prizi cu cele- Tale degete, iar fora de prebensiune seade. ,2 56) Prebensiunen prin opozitie digito- palmark opune palmei, ultimele patra degete permite sesizren nor obiecte mai mich Secét precedents (hig. 3.12): minuirea unui levies, apucsres volamului, agijarea cu de- fgetele TEV de o bard, purtarea unui geaman: fan ete ™ ‘Aceastd prehensiune este mal rar folo- ‘Triemint dpiopalout sith, deoarece priza se menfine mai gre. Cf Prebensiones lateroclateralh re: lizaeh ited, ln feel Intra gi me- AEalt« dows degeteapropite al ales indo” i medi A Spceatl. prehensine ext slictts cind menjnem © figart ine degete (6g. 3.13) Prehensince ltero-erls este secu, dat, dar devine prejoas fn abseaiapolcelui! rol Sam 3114. Busnes marl Nerf doves smosich pin ee TAISEN Th od obit locate dmenese’ Activitte,motore inifial, voluntari, mersul devine prin Sree voli, aoa, set. Mec consti iin escheat f eeshtdd permanent, pein cre corps adeptush spelt de spin, medi Treat, pastdod pemmncat cone cu supa pe cae Se fears epee : Nev snack moder fui rent eel roduc earn gocaltorgaiomll conti, fn cal co Pier, oar el ptt Soe (eink) _MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA /79 Mecanismul mersulot consid din migearca inuequlal Compr cay ‘woe une, memtve Riperone, busin fi mene esse. OP la mersul normal, membrele inferioare se deplaseast altemativ Si constant, realizénd funejia de spijn $1 propulie Elementele mersului normal: 43) Suportut anigravitational al corputul este asiguat de reflexes kc anigaviionl, cae relzezh extesi tunchih, cepelor Benunchilor, aceste reflexe sunt influenate de poztia cepuior { sens ate de povtia caput §i 1) Pasta, components de baz s mersului, are centrul reflex 4m mezencefl, stimuli declnsatori find reprezentafi de ~ contact plaste eu suprafaa plant ~ Inclinares corpului, dint-o parte in alta, de pe un membru inferior pe celal ¢) Echitibrut const in pistrazea balanului sia dveciet miges Porijiaceniului de greuate al coepului se modified pemane: HB, odstt cu transferal greutiii de pe un membru inferior pe alta ©) Propulsa este realizatt prin inclinaen anterioaes 9h Iter 4 corpalu, inaintea sprijiulul pe'un memiru inferior, Mersul, ca i posture, necesitt fn permanentt informafii vizuae, vesibulare 1 proprioceptive nor tale, infrmatile proprioceptive find de maxima impertan a la transfer greuti Termenul indislubil leat de mers sae este pasul, ‘Pasulest, dopa Lite, dstana ca fe separ cele dat ci cid pion fle sunt In. spa pe so, este deed interval dine dout spine Dupt Marey, este un dublu pas, care corespunde ‘unei sell de miget letuate inte dout porfiidenice le fomese™| compu Distnja dint leaiol (tatonut) |e sceluiag pcion, inte dout posit iden- frome tice ale corpui, reprezintt fungimea ‘pasulul si re Ia adult eu tlie nor. Inala’ 0 valoure de 70-80em (fig3.14), i 3i¥ Govino wiht(RINE OL OGIE MEDICAL Givgimes pevului exle disioa eave sepak cHldinl de iin do ets dais talonre mee de 5-6 em, Longhin! pasutd (a) este lovato asa ongitolinal a pion vu finia mers gi are apvosimativ 15° (fig 3-4, ‘Casengn messi tempos) xeperins tne de yg fet v= wnntes de inp Tn merstl nets enna este in jm ce 7080 gi pe ina Vitewa mersuldsepreint stony yarentsh in wnitaten de inp ese in medi det Hlmieli pe ork ‘Mersul nunmal wnien7s cea asi semi Histo hie puncte, ecto Kinin hemp (fig 3.4) iomere se actisen78 16 17 cin ment shel nh yroulsn{eywerenta de Mee clepetel, exten wee, ‘mugehin balan (Fsza oscil), severentai se exten felt, Rove final ese sexton gir, Meson elder sje cme asigod ansteralgrewei i ele expan inti ante ae hi pe deo pte, grata tmetinl p elt yates, shi ente ment lca autrint a cap: mpc cine pueor g olil Ini supesioe gi otal ap. i of aie este lee sei rt Don Dork si DuCHROQUET. i A inp a) semipasu poster 1 monet vente ©) semipasil anes 3y al doilen spin ly ito Himawt L~ seyrovins print spifin abe (oes ex tan Femi inerine sieve) da secepfic gi dome, ence rae tate (ig. 3150), IRs anterior lene pin rh ~ oie hei det seve ante Memo fio potion {ating} venirna8inusia mete Ving 2 separ primal epeiin wnitter spi eran iafevioe Wey gi farm de weilfe Meats infoion sept se spi pe oath TAA pl ional gh sfine Hneengs jrentate 4 compli (fg. U1 Mural infevine sig vsclea7A ap lin poser i amet, cemipneel posesion (Gi, 315%) emartsirat pi tiple tek leviega pees ph Ik 70 neal davon tig. allt Yoh ints re eta pio Flys esi a ego gern ig eriew la GF fee po ee Sooner leviazt ce 89 ssemipnlanterian (ig. WV = Rovehinl em este ap = open — ial neg lesin Js mumentaldesquinlerit eye sol a Alin pion dept 0 tock: Hingeat pila Ula, ings fom wg op Et le{82/KINETOLOGIE MEDICALA Fimpal 3 — represntd al dolla sprijin dubla ‘Membral inferior drept, devenit posterior, cootinud sh asigure propulsa corpului, relia8nd urmatoarele: + cieial ~ se desprinde de pe sol, prin extesia lent a aticuliei tibiotarsiene, coups se extinde, genunciul se menine extn; mem- ‘bra inferior drept devine oblic (8g 3.150); + genunchiul~ s lestea, compan if reduce teptat extesia i ncepe Sie flesteze, piciorul rulezd, se produce extensa degetloy, spinal realnind-se doar pecapetele metatasienelor gi pe deget, apa oath ‘revista corpuli este tants rin bolt anteroar,capulipimu- Ini metatarsian, respect haluceul, care va eliza propulsia ntre- ‘ului membra (fig. 3.15). ‘Membrul inferior sting, devenit anterior, este de sprjin anterior si de recepiefrinare pentru timpul urmtor. ‘Timpul 4. reprezintd al doiles sprifin unilateral “Membral inferior drept se desprinde de pe sot (Hg. 3.15), devine ‘oscilant ge plaeszt anterior (Big 3.154), ‘Membral inferior sting este de srija si din anterior devine posterior. {tn momentul desprindri cHletiull sting de pe sol (He. 3.15), = Sncepe pul 1 af mersulu In mers normal, bazinul gi umeri execu © mijeare de rotajie {tn sens iver unul fajs de cella, precum gi 0 migeare de inlinare Interalt de mica amplitudine. Rotafia coloanel lombare sre o amplitdine direct proportionsla cu Tungimea pasull Membrele supetioare sunt flectate sau extinse tn acelag rtm eu eplastrile membrelor infrioare, dar In sens opus acestora, deoarece surmeazd migcarea umerilor. Aste, se realizea2R echlibrares comput in jurul centrlui de greuiate. Flexia membrelor superioare conebuie, prin ines, la deplasarea anterioar a central de grevtate ‘Migctile sinrone, ale Guschiulul st membrelor soperioare, sud Jn balansarea si fnaintares corpulsi prin menfinerea centrlui de freuate in poritie convensbild Contos MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 83. Tn mers, capul #1 tunchiol suferdo deplesare vewicala de 44Sem, tnrgistrad fare moment verticlei si dubul spin. Aceste clementeanafomice se deplaseaz8 si in plan frontal, cu aceeasi ampli- tudine de 4-Sem, datoritl reparitie’ alternative @ grewtiil eorpului de partes membrul de sprijin. Mersul are foarte mari vari individusle in foncie de: eredi- tate, vist, deprinder, greutate de transportt, fell inefaminte, Pocija trunchiul In mers poate 0 esractersich individual, Lepinarea, gradul de rotajie al pelvsului, care tinde sh dispard 1a camenii In vars, precum gi pocite capulu, ofert dfereate apre- ciabile In examinarea mersuli 2114 Evaluares_amplitudinil articular, Paluareaampli- toln anil st Blan areata conta Ta orcives. edu de oblate Into aril, prin misurrea anal ungulor de ingen, pe decile ansomive posible, in plamue fi axele ‘orcpunaiote. ‘opt mami mcelr de mie fora supaeelor aicuare, eo- setae minal ~ ou o singurh xd de miscae: yhleae (humeto- ‘lhe nterflngen),tohoide (iowa proximal 9s {nh atonoiint, ile ~ on dav te de mica, perendclare wos pe ce cligsidalt (cspiant, mctacarpofalangien) si atcw- ing ge (arpomsncarpan a polcla, tapezometaapian®); stsaxle ~ ete permit mit in tats planuile spall incad arcu serial, eailice namie i enarone (amd, ao Posiiliile de apreciee ale unghiilor maxime de migeae sunt rmumeroase, dar gonlomeria riméne cea mai itt Goniometrele sunt de diferte modele gi mii, adapate dimen- Sunil sepmentelor de tadiat, Se compun dintr-ua raportr (0-180") gi douk trae: unul fx gi crlalet mobil. Cele dous braje se intnese Inte-un pune, care repre- nt axul goniometru Bea apeS4/ KINETOLOG MEMICALA Condit de aplicare ale goniometi raportorn) se plnenr® pla igri, TER gntomettal se asear bn vent tiomeonnic ab it nai pecs pe poietin Ivi eutanats dint cw preciie in Ch actativa, especti prin sepere viable san papi, sbrajele so ayen7% yaatel en asele hoitile ale sept care fonrnet74 hin! rest ce wrena® a i wfsuet, aie Tajo fix pe sezmvntl fis, it baal obi pe seginent nit cate exceuth migeatn, lech prsuie se ania pe segmetete Stine den pate gi de alta a avticuajie an oe ve pres pe Segmente, ei va fl apicat cor, pent no Timita mignce sintcnljin de testat, vn 1 portional zero (0) anatootic Ipovitie nevus) s0 into po7itie pefeential, yoritia tubiecttoi va fi comads. si velacant siblectal de fvacat lv nivelul segment se examinat penitn a yeunite 0 value coveett @ amplitlinit de mizeme tm anintaia testa, porta kinetoterapentlui va fl de asemenea contd si rel ant, penteu a sigira 0 maxima teniitate; testcile se vor tealizn prin mobilizm ative svn pasive Yalorite olyinute, in wine msisnttrior, 86 expina fa gue de a In 180, denarece ovice angcare se Tnendien2A fe aeeste i Fucgisarile se notensi in dlvese sislome de tele, gu tatorte anger ops pe aveagh a (losin gi extensia, alloca $i “atduin roof intern gi solain extern), aston dle yee stn Tn evan astrologer meorinelue nteetten se fren i coms tate ea ghioh aceeigi misc, fetal ci segmentul ops sian for ealarile stoned ale amplititinis anaviowe de snigente ‘Unele anielat se yneten7t mi gre (coon vevlebvalt) san secost-claviclave 3h inleenstle) evalnbior cif ye preten ( ce pelse 9 aniline oo i fh mgd 11, pin stil nliogtaie im poziit exe ae, Avesten se ve evan et at 30 Cop) MASURARE $1 FYALUARE I KRIETOLOAIA MEDICAL 85 ‘Auplivinile auietave poe fr aleetne tw cat de redome aoa anki Resoaten - sefinegt wm fit de anpivstine ifn tea dle vedere mreanic decit tn faziunea eoaek, " vsataves esate amplieine anti ‘spl Fgninoni au hip mtcala’ 2 hipestonie eee, dea eco en migcBile sf se execute fn ampli In aetviaten cond staves 0 itoten avtienlard se eal Park Ia seep panies. De aeoea, este neces’ delinten tot ne ii en: posi de funetinne (litte). sector mil $i oncqional de mila, iview glob ‘ovine fonetione (ute) coyeerih pvt de mixin ot ioe 9 aver, ene asigurd indepen’ fwrtonala itv Imnoilizsilepuelingite ae efectienrA in pviia = fmefine, toc rnin a o emise, in eventiaiaten instal ahilvelo.scrnloe aed pienderen 15-20" amplititine spre lagi eure Dnignne eave imypontans foaste mint, pielerile ex screngh ate dle ponte gf le ain 8 py ite se Fenn, yok anstoon inv Fotrum disaiitt motor, ew inyposbiitate so mingrijiv, mntaersie so dep 10407), me tncaten/A poritin sla Teint, ae moive, sme. Valoaren tls acestor ample met hn any " even Hilde Fneginwe pei antonayi sont ove lee 457, alee 60 antago 0 i losin 90-100", ex ying fn semipamaie; pion: extensie 30-357, alot 13° semipronnti 9 #3" ‘olds Mesie 15", alslufie 3%, zrmmehi awstorien 2040 (0), ile pl 11 90 ea jn mpomed extena Eh Capo) _MASURARE ST EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA/87 Pentru membral Inferior se desi 91 pout de repaus, cae re 0 Ce ezinh posit de maxima relaxare articular ‘sold: Menie 30°, abducfie 30° si rotaie extems; : ‘enunchi: flexie 30-40%; ‘epicior: extensie 15-20°. Ue . VALORILE SECTOARELOR DE MOBILITATE ALE ee Lon Lorain a betel an de MISCARILOR ARTICULATIILOR MEMBRELOR SUPERIOARE ona eres eee ee romans | oa See ped feeSRAT| omen | sae al ‘sumé care reprezinth coeficientul global functional si sre, Lceszaeitl — iH Pentru articulafiile cu mobilitate normal, valoarea 100%. bagel 02 ‘se descompune in dou’ sectoare de mobilitate: de la 0-20° gi de EXTENSIE 0-30" 09 ai "591 RINETOLOGIE MEDICALA, VALORILE SECTOARELOR DE MODILITATE Al MISCARILOR ARTICULATILOR MEMBRELOR INFERIOARE, FrcucaTal—migeanea PSreion HE wonmATAIe | COFFIN] 20-40" 4 020° 20.30" 0, | | | Pe primal sector de motilitae 0-20" eveficintst este 2 Pe sectorul doj de mobilitate 20-40" eveficientul este 05. noni inti diferenja 40? = 20° = 20" 9b pei pmodunal 20" «0,5 = UR Se efectven 3_MASURARE 51 EVALUARE inv KIMETOLOGIA MED a 10> Re oye Oe alae Sans secbarlor de mobline Me Lepezinehenepelenil functional of : ementar a mised de fev sonic Moka? A acy Te cw ete, cc ae gi dle In 20.907 ot bit se cvefclemal funeianal elomerten af rig 0% pont Mesie 1 $1 pe Pent extmasie ~ 01s 40 sepverinth eoefilentnl global functional de ita mei verlabate smintitorcitice ale wnghinilor de migeae ecingem Ia mitt iniveete sa rretar8 mak putin Migeavite in plan 69 Aansversaby = epnerentat at (auteo-postetion i ay feomtat Movie gi estensie nt cola dtso-lomtera Festinaine se executh fexlice, teal tu Ahn pit stint nl encod Festal separdsit degetctar ilescrveting san Schaber sav ditanta degete sot manga timgchilor ischiogambicrs, oe90 / KINETOLOGIE MEDICALA Rp 3 Yond cs "Testal separtrt degetelor se execs ast fel: se pleat policele i indexul sau police Te gi mediusul (ig. 3.16) pe dous apofize spi- ‘Se msoark distnja dine aceste repere, Inainte si dups flexi trunchiulu {mod normal, depanarea este de 3-fem, Testul Jul Schober (fig. 3.17) se efeetu cana ast "oe determink spofiza spinoast verter sax tale S (eeper l= Ry) = Se misoart proximal’ I0em (teper 2 - Ry). Se exeeuté apoi fleia trunchvlu, pein care in mod normal distanja dine cele dout repere cree cu Sem ‘Se va nota Schober 10 1 15em, Distanja degete ~ sol (ig. 3.18) se apreciazd prin misurarea distaniei dint sol gi Mirful‘mediusuli, duph executarea lexei eoloanei Pentru coloana cervico-dorsald se miso 1 distanfa menton-ster fant gi duph exeeu (into) MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA/ 91 LOA MEDICALA/ 91. Mice ta plan Goat sax sagt — ssc nein ner pent coloanacevcedasalé se miso daa Tobl ect acomions spensucolona drs-lombart se mi sous‘ Sstion = capa ue De menjonatc8 umeit rin pe 0 lnie crizontal Exprimatd cific lateralitatea masoai 2) pentru coloans cervico-dorslé. 30- 459, din care 15-20° sunt date de artiewlajia stlanooceiptal (fg. 3.208), ') pentru coloana dorto-lombar8 20- 35° (fg. 3.206). Migciri fn plan transversal (orizontal) slax vertical repeezenate de rovatit speniracoloena eervico-dorsslt. se imisoard distanfe mentonacromion; ‘pentru coloana doreo-lombard (ine ‘ul unui subject agczateBlate pe un seaun) tarea migelilor de lexie-extensi. Gen mai mare amplitdine @ flexiei se realizeacs in regiunile cervicalé si lombard Se misoara gree! deplniiplaulu ontal LB Sgtend ome teat al umerlor in raport cu planul bazinuui, PEQERNERES Rear | In exprimare cific, migetsile de ro | ON tate au urmttoarele amplindin sed in exprimate cities, migtrile In plan a ont Py TIN Da sgital au urmitosiele amplitudin ')flexs 120-1359, la ate segment vical contrbue cu 30-459%Fg. 3.192), eel dor- Sal cu 450509 (fig. 3.196), far cel lombar eu 4005 by) extensia 55-759 results din tnsumarea 35-45, pent segmentul cervical i 20-35° ‘entra eel 'dorso-omber. 2) pentru segmentil cervical, 45-70° | © ig. 3.218); ) pena segmental dorso-lombar 30 459 (Hg 3.218), ind colouna este fecat, migcarea de rotajie din segment lombar nu este posie ils, deoazece procesele articulare vertebrale (Condit vertebral) sunt agezate vertical in amticulatit 9 oprese miscarea,492 /KINETOLOGIE MEDICALA Bilantul articular al toracelt Mortolugia traced condifioneaad po cele ale tehiulal si cenit scape ‘Dimensiiile. si mobifittes Ini influengen7a ati mbiitaten sentra superior et $i naasien venilatni Dilanl toseehi se plied mai ales jn malfinmafis tare in caren sai ples grec $i im deformaileseconave devisitor encbrale in plot saital faa ales eifore), ronal sv htinensionale, iv scoliore on gibe7iat costae Diloted vtcnlny al towacel se apuceiaat Sa mo inet, prin nisuraren perinetnini toraceui, complettt dact este envuly de Tiasuatons spengraice gt stdin radiologic al linawicit costae, Renmin genio in geno cn aie Ml se plceao8 y phawa dreptului anterior, povifia in 21_ MASURARE SL EVAL.UARE IN KINEIOLOGtA MFDICALA 4 Touitin zero (0) decntit eral, on Pants de © iniametenl se plasear® ase = aul — pe matele inant = Mnajul mobil — pe Tinia melita feel loetste a {sive epiconditol fersirat Intra Inaqut Fie petongven Tied Sint damp Hlesia consis i apnopieien fe) eeriome 9 enay Cit grmehiah lect mnasonra 125-130" Th lexia pasid ae. (A5-15t Alexia aetiok ew genochi esting exteimitt stensln = cons in ayunpieren de reginwca fesietd; end se ec cw pe Cinen eee de 15-20% 1 pemachial lesal iv me 1% geese te ysl wines nage purse si aeceninmen crshmnil fomnbare. " ‘geile de fests ns pe, dev ial a an vide Aetfeh, flecinee neni see Unie aie ide wll irvat, fav esteusia slo tats. eee Migesei in paw foantal gi ay saad elated auction i tein cent ea Pent 9 bi femal (fg. 323, fin print rot Bsainw, Finke em ee dns sine iliac at : sini iin A leek csi a caps so tet Gi at se mej aa fu Hina exam (0): decubit dorsal ew inte el TBngh celta se plasenrt ate aoa al = tn lien inghinalt, Ia om in SN ata “ve rove fi feonmale, reyeemte prin94 KINETOLOGIE MEDICALA bral fx ~ situat orizontal, porael cu Hinla care unegle spincle iliace antero-superioare; jul mobil ~ pe linia median a feel anterioare ® coapsel Abduetia ~ constt in depitarea membrulu inferior de Tinia me- diand a corpului; end se exeoutd eu coapsele extinse masoarh 60°, ine eu coapsele fectate 70°. Cand se executd cu coapss fn Mexie, sbduesa este limitatt de ligament lioprewohanterian. ‘Cind se executh cu compsa fn extensiclimitarea este prodush de Tigamentul pubofemural ‘Amplituines abductet coapselor se mfregte prin intervenia| bazinului gi coloanei lombare, Astiel, in migcarea de “sfoar8 lateral’ abdusja reals a coapsei pe bazin nu depafete 70° de fiecare par lamplitadinea de 180° find objinuté prin Inclinaea anterioart & Dainului gi accentuatea lordozetlombare ‘Adducjia~ consid im apropierea membruli inferior de linia median’ corpului; este imposibila din pozitia zero (0) anatomic Pentra masuraze, membral inferior contolaeral se pozjionesza in abduct maxims Bazina trebule fixat fn timpul acestet ipod Amplitudes maxima este de 30". Migcarea de addvotie este limitatd de epropierea maxims a coapselor, in zero anatomic; eind ccoapecle se inerucigeazS, imitarea este produsi de ligamentele joprevohantcrian gi al capului femal Migeari in plan transversal gi ax vertieal repezentate de rota fle internd ~ externa (fig. 3.24) Poritia zero (0: aezat sau deevbit dorsal eu genunchil la mar- inca metei de testst, dei Mlectai Ia 90° sau decubit dorsal eu coapsa a verieala gi genunchiol Mlectat, asfel ineat gamba sf realize cu fcoapsa un unghi de 90%, Important este ca spina iliacd antro seperion linia mediant a rotulet gi fle dorsale # glezel, precum i spiel inte degetele HII ee linia Goniometrul se plaseazé atl Saul ~ pe vrful rote, braul fx ~ parle eu Finia co neste viel eelor dowd rofl; bray mobil — pe linia medians feted anteioare a game, in ote ene OF ote tert izeciaspajuti itedigital u, [Soule event Rooke nema] Rotati interna (medisls) ~ consa tn deplasarea cospse intern sis gumbei exten; amplituinea migcdit active este de 45° si crste in migcisi pasive, Rotaia interna este limitata de ligamentl ischio. Femueal Rotatia extern (laterala) ~ const in deplasaren conpsci extern si gambei inter; are o amplitude de 35°, Migearea este limitatt de fasciculul iiopretohanteran al liga rental itofemural, de ligameatele rotund gi pubofemural Circumductia ~ este migcaree sumativs complext, prin care oapsatrece prin toate axele gi planurle migerilor descrse anterior {In timpal ei, caput feral se risueeste tn caviteten acetabular, tpifiza distal a femurlui deseie un ce, iar diafiza un con 2. Articulafia genunchivlui este © troblesrtroz8 eu un singur ‘gad de liberate pent Mijeari im plan sagital si ax frontal — reprezenate de flexie si extensi;exul rece prin condi Yemural vezi fig. 3.22, Penta zero (0): desubit lateral eu paren detest deasuea Goniometrul se plaseazs astfel: 2 ™ __ atu in dope axl biomecani lari, mai presi pe prec ue migeti Ine des nti areuli “al fix = pe lina rmdanh fee ata a compass afl mobil” penis mediad fee Iterle © gambsHin posterioast & gruel se eywepie se fata poster ansciAnpliinen sige ative este de 12041 1 Estensin ~ este ans Faqn postvionss @ gobi se intepttenra Pe le foja posteriond a coapsei, qusctic este sevenivea tn ita ze10 (0), en gama in prehgiten compas IMigcarea dle extesie este Hints de fi rmentcle Winslow on, iar secular dle lganental inerucignt porter, Davitt inegalivi condor fxn gi figamentela inereigae Af. flexin peste 10° se asucinré co toate iateunt, prin cote vif) picioralot este vient meal, amplitinen joni pn’ Jn 20°. in aceasta migeate, Higantentele incncigate se Sin, int cole Fetensia mavink se incoeste deo tutfie extern, prin enre il cit este ovientat Intra. In aceasth geo, ligamentle Avul verieal al migetsile le sotaie tere prin genta eminent wise pmologcn: 1 semiftoies oye recdni anete-osevinate ale ich fa ale con fe 1 un sexe anterior galt postin; © Auticuttin gerne (nocroratny este o twhleatort ew un singor grad de Hibettate A ote crn trae fl ul eve apne simativ pin vafal eslon a trate (ig. 395 stcuagin tabostall sta ie asl ants gl pei Cin exist otic a ticepsl so Fimitooe¥ secs si ante tea sev fee strani feta ren ami een ete fern mgr ech oc nt gon, se placoara nsf veil = sh fal mar Bragnt Be pe ti = teat sti login (losin dawsla, son sitesn) Asolo a pot de fafu anteriannt a game, fhe 180 Gp cep sul opieien fori sesivulinen stent (Hesia plana) — sep Un vol imatant tao alae isa fi Autientafite picid soit in geneva sre geile Tor sunt font tase, a in aye Bi eleniutaye ealizats fn an Fomnl, sgital i in asl lotaigal apcrx rOLOcTE MEDICALA Migeiri fa plan frontal gi ax (al —repreczaae de abducfle $i educte ig, 325) ‘Abduetia — const in orentarea Inte~ ald visfalui piciouli ‘Adducfia ~ este migetres inverst, de crientare medisla a virflu piciorlu ‘Aceste migedri a 0. amplitadine to- tala de 35-40", Apresietea lor se realizeaca din porijt cw genunchiul extins i. blocat. Ta Misetri fn plan sagital gi ax frontal reprezenate de flexie-extensie 2 Flexla-extensia caleaneului gl asira gslului sunt de mick amplitudine si se Sdaugi migetilor simile executate din | leant. tL (Misciri tn axul tongitudinal al pie ciorulul = reprezentate "de supinatie 33 promatie Supinatia — consta to desprindecea de pe sol marginii mediale a piciorului, fncftplantele “privese™ intern (fg. 3.27) Promain ~ este mijearea inverst, prin care. marginen lateralt a piciorlui se des- Prinde de pe sol, inet plantele “privesc™ fxtern, Aceste migcdri mlsoard circa 25-30" ise execu mai ales din articulajile tmediostarsiant gi subastageliana Migetrile elementare se Insumeaz’ si ee BERIME ERI” formeach migessi complexe, reprezentate de inversie (Gg. 3.28) 91 eversie (ig. 328%). Inversia se compune din: adductic, supinaie gi ujoart extenie. Eversia se compune din: abductie, pronaje st ujoarh flexe Migstrile elementare si complexe’ ale piciorait sunt rev de exprimat eit 20 epreviazd, mai ales prin palpare, (Misuritorile (eu aprecierile) se confrun’s ev amprenta plantar siscu examenul podoscopic. Capt _MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICAL 99 5. Articulaile degetelor. Tn praciea, mumal miyelele To awtculgjia metaarso-alangiand @ halveelui pot fi exprimate cite pentru flexie-extensie. Celelalte articlatt ale degetelot, fae8 af realiat, sunt evaluate cu preciie mie Bilantul articular al membrutui superior Bilenul articular al membrului superior trebuie totdesund. com- pletat eu blanul functional, care sugerea2simmportania mii fn acta 1. Umirul. Ace cea mai imperfect couptare articular, datoratd calor cine artieulaii care Tl compun, Acesea au fost sistematizate de Kapandji tn lei adevirate (seapuloshumerald, acromio-clavicular8, sterno- claviculart); 2+ dou false (Sepulo-toracia si planul de alunecare subseromio- ‘atodian), Articulatile sterno-clavicular, acromio-claviculard gi seaputo toracied formeazd centura scapular prin eare umirul debindste parti- culeiate biomecanicl, executind in raport cu toracele. migctri secifice: proizele anteioard - posterloart si ridicere ~ cobordre, 8 vor valoare se apreciaz8 In centimetr, Mijedrile de proieetie anterioard (antepulsie) si p (cetopulsie) relizeaza deplasri de 10-12 em, Axul este verti prin extremitatea sterals a clavicule, In migcarea de proiecjie anterioar,extemitateaacromial8 este ori- lat anterior, iar cea sternal posterior. In etropulsie se perece un fenomen inves, in aceste mised, scapula tansleazs, indepiténdu-se sau apro- plindu-se de coloane vertebra, realizind abduct si adduct, shin ace lagi timp, baseuleazh cu 40-45°, Migctsile pot insofi flexa - extensia brat terioars sitrece Migcirile de rdicare si eoborire sumesz8 12-13 em, 3 em peatra coborie gi 9-10 em pent ridicare (fig. 3.29). Se produe in jural una ‘x tanaveral si sap, cae tece prin exreitte sera a elavieueClavieuleh ae rhea, Ine Migcant cvtensie (fig 3.30), wo we flexie rst lemon, ect revo) menu spenor pe nga tc sn in spina = Gonlomet se plaseaed tle rend pe proictin eum a uli ioc at nigel, Twaful foe — pavalel eu fvia seas cnn spe ter ‘tl eames ‘nafl ril — pe In tot 4 fee Intel» Ina, ovenat Syesleran Tovia eva seal tenlizen7& din fot) <0 eno lin pte), HL mili pe Tin neti a feet anteroase 9 Banna 102/ KINETOLOGIE MEDICALA CAndmigeazea este efectuath de un membre se produce felines laterals a cologne} dorsolomba- fe, lar eld se exe cust cu ambele men fre se sccenmenss lordoza lombars Tig 3 Hie aa tr Ps Eo Adduetia ~ este migeatea de-apropiere a brajului de’ linia mediana a corpului. Incest caz deosebim: eveniea braqul din abdustie, pl tn poziia zero, reprezints adducji fm curs extema (in segmentul de contacto al abduction; ‘mposibilitetea adduetei dia poziia zero anatomic, datos ‘ranchvlu, Addueis fn planul propia (cust itera) se poate previa ‘numai dict se combina cu flexia sau extensia bral ‘CAnd se. combind cu flee, valoarea ci creste cu cit flexia se apropie de 90" ‘Combinarea cu extensia fi confert amplitudint mai mici, pentru 8 gi extensia este limita, ‘Adduefia in eurss inter nu se poste aprecis cu goniometrl bignuit, deoarece este 0 migcate. bidimensionals. si sr necesita oniomete speciale Migetsi tn plan orizontal si ax vertical ~ reprezentate de rotaye inernd gi externa (fig. 3.33); azul migerii tece prin fentrul eapului ial eapitululedhumerl Poritia subiectuui:stind, agerat, sau Aleeubit dors ex membrol superior tn afara suprateei de sprijin Ponitia xer0 (0) ~ antebrat in fesie pe brat fn unghi de 90°; = bray abdus le 90% la nivel linet wmeri= lor Fie fie eeatet™ — — palma in pronosupinatic, cays _MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 103 Gonlometral se plasearA este: “axul ~ pe oleeran; “braqul fix — perpendicular sau paralel peleau cu solu ‘brat mobil ~ pe linia mediand a fejei posterioae » antebra- fului, fae procesele stioide Rotatia intern ~ consta im orientareaantebraplui in jos 5), $ progreseazh de Ta 0° Ia 90.95°, Rotatla externa ~ este migcatea invers8, prin care antcbrafl ‘exe orentat fn sus (cranial) si progreseaza de la O° la 80.90" (ox Circumduetia ~ este migerea sumativ complex, prin care bra Jul deserie un cere, trecénd prin toate axel gi planurile migcarlor escrise anterior. ‘Unele migciri clementare, de exemplu abduct, nu sunt intere- sate decit pentru evaluarea eistigulai fnejiona si eventual modifi cares testament Migefile funcionale utile sunt tidimensionale, se situesc& in planurle intermediare eelor dout planuri vericale (sagital si frontal) fi comport @ component de rouatie (plan orzontl). De altel, migedile obice sunt csle mai wilizate fn reeducare Asif, “vidicarea" funfionala a bral presopune flexie + abducte + rotate extern, in timp ce coborires functionals asociax8, de obics, roti intern Deoarece in actvitiile cotidine, extensia se fnsofeste de rotaie exter este necesar ca bilanul articular analitic si fie precedat de balaaul funtion 3. °Cotut, Are un singur ax de liberate j ital gi ax frontal — reprezentate de flexie 34); axul migedril rece prin mijlocul wobleei $i Migetr fa plan fi extensie (5a ‘apitullat humeral Porifia subiectulu:sttnd sau ayezat, eu membrul superior pe igh teanchi Positin zero (0) ~cotal fn extentie maxim; ina in eupinafi. fIn 0 paris yrefevenfial, cme Goninmetro se pasenrh ast: seul — pe proof cntaaia. a ayuliibiomeemic at cot rath Gx — ye linia medians 9 fle Ince nah brafut smobit pe Tnia media Teel Perak: @ anes [for iesia — const im amopien foi meine n mnctun de Ta0" jv fa 160%, cl ee pate Fxtenln — ese migemenIovre evel gl eovalh. in Indep ten fee anesionve nant de Gm sneionrh ny ete procte neventen Ia yeu (0). Se otsrea cf Ie wvel ct tt Shoe evenie thems iene, Sint 9 exe, cai depen Stic, in cae pew sepia vale de 3-10", mat sles In ‘Migedei in aol longitudinal ak natebragl 5 tnd eyrezen tate de pronarie gi snpinaie (Fig. 3.35), ak migchit eee pain cle loud oate ale antcbraulul si local mii Poritin Ioectulns sti sau ageza rot) _MASUIURE SLEVALUAREIN KINETOLOGIA MEDICALA 5 | Ti gas ae Horta de seevina devs eee ep Ui de prac est frat dejan le plant bapantlrat gea cme neste rele douk apofize stiloial GE onmtin «ee miption te Sh en 0 Wn A hip ew de Ia In 85" Ci, 1.35; reperele cain areas, Feld ire sii (tilt ei) ea veers ene el cen lit oii pe ene nl Hac sbuaizene vo a iit don ete Se fe, eae 7 mat gor stein se grade WE womat In seest comptes aseosuiculae se execs Mises i pw sata pl alia gi ae frontal — wyrerentte de flee gi exten (fg. 3.16); set mich weve yin el sels 7 tin enbiectubus ponte ovieme, agra Inver, ti ete Posi sera (0) aitelvaga Alexie pr tua i hi de 90", oa in pronnyi Unie auton preted pozifia ntcrnetions de prouormpinaie “ lometew se plasenA ast: sxol = in diel proievtet erate a ahi Wiomecee a mise igo, Inaful fix ~ pe tin mnediand a fojeh aneiate a anteluay ‘ajol mobil = paalel ew metoeapinl V106 KINETOLOGIE MEDICALA ‘lesia (fexia volar, palmard) — onsit ta apropierea fefei palmare a fini de fala anterioar a antebrajului sl progreseaza de la 0° spre 85* Extensia (dosiflexia) ~ const in apropierea fete dorsale a mini de fata posteroard antebraulul gi progreseazi Ge Ta 0 spre 85° ind: mana se gaseyte in poztie intermedia migearile de Nexie-extensie sunt mai ample, in timp ce in pronaie su valori minime, Pe tenes al Migedri in plan frontal gi ax sagital ~ reprezentate de abductie si adducte (fig. 3.37); sxul migetst rece prin central osului mare (capita. Poritia zero (0): antebrajul In flee de 90° pe bra mina in supinafie, Din aceastt pozijie de clecjie, valorile objinute sunt cele msi mari, Misurterile se pot reaiza gi din pronosupinaie sau pronalie, cventulitate tn eare amplitudinile ‘sunt mai mii Gonlometral se plaseazt ase: ‘sul = in dreptol proecjei cutanate a axului biomecanic al ariculaiel radioearpiene; = beajl fix ~ pe linia mediant a fei anterioare antebraulu; = brajul mobil paral ex metacsmpanut Il Abduetia — const fa. orientarea lateralé a mint, de aceea tn luerdsi mal vechi, este denumitl deviaje sau incline radials; progreseazs de In 0" la 15-20" ‘Adductia — este miearea.invers, prin care mina se apropie de linia. me Giant a corpului, de necen fa luce mai vechi este denumita deviate sau Tnelinare FE AFLAGSG SELF cubits; propreseazh de Ia 0" le 40-8 Aatacie © Abate {lpi _MASURARE SLEVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 107 Circamduetia ~ este mijearea sumative complexl clectals Te toate axele si planurile enunjate mai sus. In aces car nu se desctie un cere perfect, ci lipst deoarece ‘iettile in plan sagital sunt mai ample decit cele th plan irowit <6. Mana, Definit gi organo personaitté umane*, mina pre« intl o sete de misetsi a ‘chror recuperare functionals repreznta, on deziderat major al terapici oeupationae Din. artie! ometacarpiene se formesca cSusul mic ai, © depresiune orientath de Ia emineats hipotenerd spre’ a. dows astculajie metacarpofalangiant; este consecinja opozabilftit meta ‘ampienelor I si V in artculpile metacarpofalagiene corespunzitoare Actastd deprsiune ou poate fi mistrat in ardculatin metacarpofalangiand a Jegcelor IV se executs mielri fo plan sagital $f frontl, MigcAri fn plan sagital si ax frontal reprezentate de flere si extensie (8g. 3.38). ‘Azul migetrii este radioulnar gi tece prin espal metacarpienclor Potitia zero (0): = mina in proatie; ~ degeele extinse Goniometrul se plascazs (pentru evaluate global) ast: ~ axal = la nivelul proiectiei cutanate @ ‘ei biomecanice a aticulgilor metacarpofelangiene: ~ braqal fix ~ parael eu metactrpianul V; = brsol mobit ~ parslel cu faja mediali a degetulu V, Fexia ~ ext micarea prin eave prima filngS se tnlind Palm, pe metacerpianul corespunzitor. : _ jean activate ampliudinea de 90° crepe tevde le degeut I Spe eget V (fp 33 Poate shngs pod a 100" chad sunt ete enone te ee pate Oa TE4 109 /KINETOLOGIE MEDICALA ~ Extensia — este migcatea inversi, prin cme prima Galangl se Inet pe fata dorsala anni (fig. 3.388), Amplitulinea este va rab, $i progiesca78 de Ia O" |y 90°, in cay de hipettaiate, Migeari tn plow frontal si ax sagital — sepeezeutate de abducie $i aducte, sunt mak gieu de mtevaty axul migcii este ‘lorsopalmar gf tre pei capml mtacarpienelor Goniometsn se plasesz8 ast: 1 proieetici culanate a axel biwnccatice maui etnenpfalmngiene pralel cw astcnajn sineapiank ve Tinia mint a degetula espe, ‘il — in hep cuir Anietia ~ const fn Slepitten degetelor 1 de xen mein a mini cae ece prin degetul IH Auiduetin ~ const in aprpeven degeteton HAW de axa meant Aamplitwien acestor igri vavin¥ ilvidoal 9 mites aeestor mise E oats mestin ete le 1320 In acticulatile etnempotatangiene set esermta i mid pant fe ola axita, de amick amplitine, cate permit alapavea deel In ovice fet de pvir8, Valenile wav in fine e s8it3, son refed Chenin — este migentea gimativk vompleyd eae a ese cmt in toate plate asele emnfat " tna fn as fina, ene te pin ohleen extrait lis fale m falter 1 tL Plan este seek sa- wit, deomece plnile feed Ini eget converg spre un prone situa Tahara, pole ¢ - yin) _MASURARE SLEVALUARE TN KINETOLOGIA MEDICALA, 109 Migciile se masoart ex gimiomene foarte cenele proxiiale gi distal vii, tn inoratang oriin vere (0): pana typ ~ cul ~ ne pricctia cutanats a ax biomeeanie al articy intttaongiene pwoxiniate sau distate Inagol ths ~ potatet en snetacaypinlcorespumitn ‘wajol mel ~ porate cw figs lteala a eget especte Flecin ~ este migeren prin eme degetele se aptopie de palma jn intevialongiencle proximate ponte ange la 100" (Gi, 8m Ait si aomptn Ie dogeete TV si W gi mai vedved fa iegetcle Il am ly itertstangienete disiate, nw depagste Batonsin este mgesteninversh vin cote degetele se aptitenra se tin. Fate posit inefaanginele prosinale (ig. 13h) pt ‘won ta on vite persnane gi fw ele stale (fi, 23%), rn pe In anticulgite potietat sus posiile mies nupte, elementne, seentnte do intieaen ta78 estou a mini va, homnih de. Mec ertui” i ear inchota pr Hingh talongete plete ot ‘etary 1 Ierin tai Linen). ape, arepoctssentabta nw inestalangint a police metneaipatalengia Colonna pateetni prnite eserutaren unor.niigci fn plon Foust sh sal Migesui in pam tontal gi ay sagital —sepreveninte de ahucyie i autdueies xt eee vis za etncmypinanl Porifin 218 (0): slegetele eatin; Holicele Wig Ties, practic sitnt in fnie en eatvsul son in sopinapi110 /KINETOLOGIE MEDICALA = “Goniemetral se plaseaal satel: = aul = In dteptal axel biomecaice; = brag fix — pe Hinis mediand a feel ppalmare indexului, pralel cu metacar- pianol I; SNpeatul mobil — pe linia mediant a fejei palmare a police We Sa taro Abductia ~ este migeatea de Indepivtare policelui de planol palmei (fig. 340); progresesza de la 0° la 80-90%; mai poste fi Usfinis ca unghiul creatine metacapianul I si index; este o migeare feallzatt foun plan parlel ou fafa palmard a mini, In acest ex ttducit este denumits "direct". De cele mai multe ott se insofegte de extensi, care se executh {inten plan paralel cu fata dorsals @ mini Adduetia ~ este migearen de revenire a police abdus la poziia ini “Amplitadinea acestor migclsi se poate aprecia gi cu rigla, prin mifsurareadistanjel dintre extemitiile distal ale metacar- pienelor IT §t I Migedri tn plan sagitel i at frontal ~ reprezentate de flexie si extensie Por 2er0 (0): ="nina in pozitie intermediar8, de pronosupinajie, = degetele extnse Flexia ~ este migeaten paralela cu palma, in are poicee taverseazd tans- ‘versal palma, ajungind spre baze ult relor degete (fg. 3.41) "Are amplitudinea de 10-15° din a ticuaja tapezoidometacarpiang, In care © aaugi 70-75° din aricoafile metae arpofalangiene, neltvArfol poles stings baza degetuli V. eT 5 f + complerd nimi operit Capt MASURARE SUE) Goniometrc ese greu masurabils, de aceea se apreciaza frecvent cu rigla, misuttndu-se in centimetridistanga dite atculaia meta arpofalangiant a degerfui 1 gi baza degetulut ¥. | Bxtensia ~ este migeatea paralels cu faja doreald a mtinii gi-consté in srientare policelui posterior de index. Poritia zero (0): idem flexie. ‘ Goniometeul se plaseas asf = axul — pe axal biomecanic ~ bral fix — pe Hina mediand «feel orale indoxull ~ brajul mobil ~ pe linia median (2x) fefeh dorsale a poliel Extensa progreseaza de Ia 0° 4 25-20", {in artculaileinteralangiene polleelul se apreciaz4 migciile in plan figilal gi ax fontal, fleeia 9i extensia plasind goniometrul aga eum s-a proce- at pentru degetele EV, Flexia ste 0 armplituline de 80:90 Extensiamisours 10°, dnd se execu activ sf 20-25", cfd migcarea este paiva Pol le realizesrA io miscare Pozitia zero (0): poliele exting, ituat Hingl index (Nig. 3:42). Migcarea se eompune di abdueie, rotajic axial (fig. 3.43) si flexie Unit autori considera migearea complet clnd vasful sau pulpa poli elu atinge varful degetufui mic Zam elel™ i Gg, 344s), ae alt end veal poll colt atinge baza degetuui mic (fig. 3-44).112 KINBTOLOGIE MEDICALA Polieele execu tpul principal de juchensione Fed police, eapacitten fneionalt a usin sede Ta 40%: anna ru sani poate exevita decdt migeaii de impingere, suslnere san prebensivne nee celelalte degete, precum gi fntte atestea gi pol pal Trdexul este un deget cle sesizate a frmeloe obiccclon dav gi nu dint principahi sabiliztoni ai preensi Meuiusul este degetuh de for inelai i1 secmenr8, fi tinyp ce degetal mic conferd 0 sdeplin8 sigan] prehension Redoarea degetclur ese ah feneten feevent, invalid gi dex formant nt-o redoare este docubit Intra, de pares membrului exemiat (omolatead), cu soldu in extenie si geninehsl Deca Membral inferior controlateral uyor abdus este susjinut de sintoterapet ‘Se Fixeas regione lombosacratl pentru menfneres lordoat Se indie subictlu s execute th arsplitudine complet lexiacoap- sei pe ban, cu genunchial Neca, pentru evita conratia izometric8 a ischiogambierlor Porte: pentru fy decuit dora, membre nferioare extine, ew peru sub coloana lombard, penta a menfine lordoza. Se fceazhereasta ica. pentru fy indict subiectuluis8 execute flexiacoapsi pe bain, cu ‘semana in xi; incepind de I 90° se epune o revistenys goa in 1/3 infront fel antriare a copse = pena fy ~ fg migcarea se executd Impotriva une reistente resend, Flexia tn abducie si rotajie extern indic8 inervenia muychiuui Flexia fn abate i rtaie interns evidenjaak intervengiatensoruli ‘ascent Exist gi alte variant de poz (plan faclinat, agezat cu gambele tn afara supra de spin). Musehiul erotor (satorius) (fig. 351) Ain: + Tnnivellsoldtu produce: ~totajiaextem a coapsei pe bazin, In feces abduct ~ sabilizeazabazinal fn plan antero-posterior, ~anteversi banal «+ le nivel genunchiatu produce: 7 = Nex gambei pe coupes; ~ rota inter a gambel, end gemunchiu este in lexi; subiizeszA genunchol, mpreund cu mage “pciorle de, isc124/ KINELOLOGIE MEDICALA Rot in mets: + riml dob spuijn: pret ew repo inte 9h ssnitentnoe 6 opane fccentiirin valgveuli fiivlogie stoi Fadndarculaia genie ‘Ta sfarsil elu dea deen dab sprija wiser linitear extensia ge hia i setones78 since et neil Hie in xia gl Fpl ese rotor exten al oh, snigeate imal i moet alaeul en talon, Posie: -petrn fof decubit ors cu nine infeioneestione Se indica subiect #8 exec Tlexiacoapeot in tae rate asl ent fp ice eoitonu se pales sy sin iie ane superna, ye fan anteriom a compe, ia fexfonul pe Ta mein ehonhinih (enon mage eretor fem§ neon et temdoanee rehllor dept inter gi seitetinos we cnplee rs ait" de set") ent f se Fixer ceast iliac 4 ili subject execute svmecaten eel pe Taster a ponbelcpuse, enlist xia foldul in abduct oti eterna Subiectl nw tebnie 58 aplice inuenge fa plantait & pick, eomece asfel nigeares exe compensate le alters mmplittien rine ete fe complex avi: = pes f= fst sn lui dso pe om plant cava cienia Hach ein fe vic sie ‘dine competi ca gi peru, Tenttu fy Fs migcaren se executa conta une yezstenfeerescnde liga pe 1/5 Infxiosa a fefe extune a coapsel gi pe 13 inferioath mle vie execntemeceng migeme, ih amp Ct MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 125 ‘Magen nso al fail tata {ler tine fae) ig. 3.52) Acti fp gol Hlexin in abucie a compe re fori, sigeaten ste arpliitine mania ind tain este yetovesat gi compa in oli ten, movdereaa aeioen rotatoie extent acini ‘Cia i pet Bix pe tbe ptci In nen in pan oat a bin pe getinrhi — pvtep Te etensia tei pe coop’ gh tonia exten, ct prnehint ese esa: ese stabilize ae fal al gon ect «se ng it de geri nea ot in mers 1 vin dla spi pte Ia aionen staiizrare a havin svn alsin npn ei, dnvere este vin in spin ise igus ecb ingeeant en fess mito ia den ijn ntera:nsgn eri lateral al eonpse. et ngs tions anefine compat ely Tn arnin acto sale vedo inerveninvottilon esteem in nowt ata etalon siti = penton fp =A eet dove, en mentee inferoare Aebioct sh exconte in insti oun evap pe vin Moelle yl Fy tii) ‘iene tel Rept orl pi ine atera-superie in Intra a cnet am pe eon Lateral a Poriies ~ yentrw fy deewhit dorsal, cu membrul se examina in nkduie gi inenbun conielsctl letat sf alstus din sol, lecta in ‘enunel, sprit pe plana mesel, Se fixeazh puter eevsta line.126/ KINETOLOGIE MEDICALA Se indict sublet st execute fa amplitaine complet ebduchia or items a coapsei pe bazin rou Poritie pentru: £5 fg decubt lateral, cu membrul inferior de pctea spriinului Neca, penrastabilizaren bazinlu Prin fclingrea lateral a trunchivlui sede acjunes compenstorie @ ‘mugehilr Mancul abdominal. Se fxesr8 puter eeata is’ = peru fs indie8 subiectalui sf realizeze tn amplitdine comple abdutia de 30° a coapsei pe bazin, aociath cu flexia gi rotaia inter, ‘menjinind genunchiolexting enitu f= migcaren se executa conta uneirezistentecrescnde lsat in 1/3 inferior a feet exteme a coapse, 2. Extensia este realzat de mugchilfesir mare -Musebialfesier mare (Giateus major) (fg. 3.53) Acti: + extesiacoapsei pe azin (cel mal important extensor; are rol foarte portant in menfinrea sau biped, ‘otaia exter a coapse pe bazin + extensia baznolul pe comps, cd a punt fix pe femur, «+ sabliarea Bazil in plan anteroposterior, * retroversia banal, + eclrarea trunchiuli pe membre inferioare. Este insti in mersul normal in orto- statism, Tnervine in weare Une sci un plan nent, in mersu eu nee giin spor Turi care solicit bazinal (gimnasticd Ta parate not tu deli, vole, judo ee) Posie: - pentru fp=/7 decubit venta Se india subietull 8 contrat fesele sau si execute extensia coopsel pe bazin Fibrele se palpeazd pe toatt supra fesi Pliolsubfsier te onizootslzead i plende fora, Fig 385 Waseem Soe) _MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 127 Foals pes Fy debit ald parca nia de sooo none! cu foldul sl genunchvl tn flexi. Se ixearh bazinal fe nt ‘el, pene ein steven ein i penne ae din, orc pec compers de cite mecha oon Se inet paces xe, n anpltune oe, eens compe pbc genni fee pent ele ca ‘ischiogambieri, ™ : nae oui: - pene fy - fs dct venta, cu memteeifeoae tra met de examina ci din ld genie Se ech cect ‘tine membrane din 13 info dae ~ perf end obec once ‘wenn ope eh og =P f4- Js mises exe conta ui eine eesnde san 1 sion et poxrowe soma te ampltedinecompless, 3. Abvuctla ete raza de fesirimilocia si mic gi ten fascici lata. : : ferent Musehiul fester mijtocia (Goes medius) (fg 3.54) Acgiuni * sind ia punct fx pe bain actionesz8 supra coapeldetesindd: saute prin free milo: ~rotleinierd prin fbelesnerioare; ~fotajeextems prin fibrelepostenoare; = Partip la lexie prin fire anterionre; ~ paricip In extensie prin fbelepostrioar, {edd ia puns fix pe femur ~sablizeaz8bazina Impreunt cx cela abductor, ma les In spejin unatera ~basculeaz8 homolateral bazinul; ~ participa la conparea articular = menjne basinal erieoata.128/ KINETOLO Cita) MASURARE SUEVALUARE IN KINFTOLOGIA MEDICALA, 129, Tol i mers ran dal sii: stabilizer feat lari, imped pun sontaefe tn nied escontied Tneinatea azn de ptes ops, wml spin oniotera: asin faye ‘wnt ew mgehint tensor al face tl cecil Tateal a bz — Posie: - peat fy = fp soot dn pentru fy so tndich sublectului st execute, tw amplitudine complet, extensia brsjului fa abducie. entra fy - fs migearea se va executafmpotiva une rezstefe creseinde, plast ft 1/3 infeioarh a feei posterioare a brafuli 3. Adducfia este reelizat de urmitorid musehi: dorsal mare, rotund mare, pectoral mae, Mugchiul marele dorsal (Latissimas dorsi) (fg. 3.81) Aciuni: ‘+ cind i punet fix pe bazin: 1 ibrele-superioare produc: extesia, adducia gi rosa interna 2 bral = Abele inter + cdnd ia ponet fix pe humerus 7 riioa bazinul de aceeasi parte + In contract bilaterala realizeszi extensia coloanei, favorizind asthe inspiral Matele dorsal este implicat fo: urea, mers cu ciel, precum si in sportrt ea: gimnastica (ridicarea corpului deasuprabarelor paralele), ino, visit ete re coboard umirul gi Inclind lateral trunchiul Poxii: = pena fo - fy decubt vent, cx membral superior gr abdus gi rola iner, sino de examina. ‘Se indie pecientl st ducf mina cle fest opus, realind ate) exten sin si adduefia a bra, cu cobortrea Tantra i pron antebra Mog |} chia se palpeart pe paren Itzrlt a toreel Pcie: - pentru fp decubit lateral cu membral superior in flexie, abductic 4 rola intent susinut de examinator. ‘Se indice pacentull s4 execute, Rasa arpitie comet propia mii Cpt MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 157 Porites ~ penteu fy ~ f5 decubit ventral Poni de start gi migearea sunt acelesgi ca pentru cotaia 2, ‘Ard sustinerea membrfui superior de cite extminator penina fz migcarea se va executa tn amplitdine complet entra fy = fy migearea se va exeeutatmpottiva unl rezistente resend, aplicatd th 1/3 inferioard a feet interme a braplu, cantar rmigerilor de adductc si extensie. Musehiol rotund mare (eres major) (Big. 3.82) Actin: + cand ia punct fix pe omoplat produce: ~ extensia bral adducjia braulu, posibia prin fixarea omoplatuluis = rotaia interna a bral ¢ elind ia ponet fix pe humerus fomoplatulu, exter gi anterior tuage unghiel inferior al Poste: « pent fo - fy decabit venta, eu membral superior tn ugar abducle gi oa fern. Se indich subletulul sb execute apropicrea mini de fose de cea pre. Mujciul se palpeazh pe fla poseicara a omoplaalu, ‘agin ltrld = inferior Pociie: - pentru fp decubit veateal Kinetoerapeutol Bxeazh cv 0 mind umiral, im penst aeromio-clavieulers, for cu cealal susfine cotl, braful find tn abducie de 80" ‘Se indick subiectului sf execute in amplitudine complet, aceeasi migeare ca entra fp = fy {8 coborires wmarali Posie: « pentru fy = fs idem pre: ‘edenta, fr susinere $f fixate, cu mem bral superior fn rotate intend Fig 3 Moye oreT penis fy se indicd oh exccute tn emplitudine completa smigcarea de apcopicre a mfinii de fesa de acceasi parte pent fy = f5migearea se va exccuta impotriva une rezistenje crescinde, plasats deasupea cotlu ‘Mugehiul pectoral mare (Pectoralis major) (Big. 3.83) Actiun: ‘+ eind ia punct fic pe torace produce: 1 edvctia braun astel: = prin fasciculul clavicular orienteao8 bral cate umarul opus; ~ pri fasciculul mijlocin relizeazt adductia in plan orizontal, unity. direct; = prin fasciculul inferior ovienteaza brapl ct soldal opis; fotafa interna @ bral ‘+ cdnd ia punet fix pe humerus: jatervine in cifirare, find un muychi ridictor al trunchiui, = eoboars uinarl; inspirator accesor. Posie: = pentru fp - fy decubit dorsal, eu membral superior de testat in abducfie. Se india subiecului sd execute adducia brajlut fn rotaje interms. Tendonul se palpeaza aproape de sanful delto- pectoral, De all, se poate palpa gi fiecare capital pectoralului dup “"fasciculul clavicular, inferior de jumitatea claviculei, cind subicotal execut adductia bajulul cae umarul opus; =" fasciculul mijlociy, Sntre_manubrul Stersal gi tendonul ternal, edn subiec- tl extcutd adduct diteet, fn plan corizontal; = fasciulul inferior ate stem gi tendo- hl terminal, end subicctlexecutt advejia cite soldul opus Posie: - pentru fa agezet pe tuburet, et membral superior de testt in FETEMGAMT PETA abducje, suinut de Kinctoerapeut, care Copious _MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 159 ‘Gr cealaltt mint eset umarul Tn peosd acromjo-clavicular Se indicd pacientului sf execute In smplitadine maxima adductia bratulul fm rotaieInternd, Se va evita cotatia de sceeasi parte a trun: chil Posie pent fy = f5 decuit do tesarea pene feate tine cee el cape peau fy Tasccullclviclar: membral superior se poztoneazs {tn abutie de 70° rotate itera. Se indicd subiecufut a4 execute, in amplitdine complet adducia brut Tn rte interna fle uma ral opus ind membral superior ajunge ta vertical, kine toteapetlsusineantebratul cto mlnd, it cu, cea aplieh o ujoard existent pe faa anterioard a bral Se evitd riicares homolaterala &trnchiul fascicual mijlociu: membr superior se posiioneacd in abduete de 90° si rotate interna Se indi subst sf execute, fn amplitude, complet adausiapropsu-ish (rec) in roa interna nd membral superior sjunge Ta vere, se sustne anchrajul se plied o relsenf pe fafa ante: iota a baja Se evi aceeayi compensa - fasciculu inferior: membral superior se pociioneaa in abducte de 120° si ote inert. Se indicd subiectlut #4 execute, ta amplitudine compet, adds In rota intr a rau, cre go dul opus Cind membrul superior sjunge la vertical, se susjin antebraal ge aplicd 0 aoa renisen pe fata foteioart a bau. Se evi compensaea = pena fy fg 8 executhaceleag ge conta nei rezstente ceescindc,apicaéfn 1/3 infevioars a fee anterioar a braul Precast suplimentare «penta fascial clviulr sf mio se fixeaz8 nda opus, 1 pens fascial lafrior se fxeza creas iis opusk. din care se realizears éuph cum urmesza160 /KINETOLOGIE MEDICALA {in principal de-deltoidul jlo clu (dehifornis medius) si supra- spinos (supraspnans) (Fig. 384) astride deltoidul anterior 5 posterior J Aciun: ‘abductor ai brajulsi, a cro actune sinergled produce abduetia ovizonala (direct), s supmaspinesul are rol coaptant Posie: ~ pentea fp - fp decubit dorsal, eu membrul superior ext pe Ings trunehi ~ pentru fo fy s indict subiectlui sf execute abducia bral DDeltoidulfijloein se palpeaza pe faa postero-externt & unr Pentru supraspinos, capul se Iocind de aceeash parte, Knetote rapeotul palpeaza fbrele in 2/3 tere ale fosel supraspinosse ~ pentru fp kinetoterapeuel fxeaz4 cu 0 man Umar, in pensh scromio-clavicular4, iar ct ceelalté susine cota ‘Se indica subiectulut #8 execute, in smplitidine complet, abduc- tia bragul pina la 80° Poritie: - pentru fy = fs agezat pe un taburet, cu membrul supe Flor extins pe lings sunchi ‘Kinetoterapeutul fixeazt_umdrul in penst acromio-cleviulas = pentru fz se indic& subiectului a8 execute, Im amplitude com= pet abducfa Braque, = pentru fy = fg miscarea se executd mpotriva unel eezstete cresetnde, aplicatt pe fhjaInterala a braluy in 1/3 infeioar 5. Rotafia extern este realizat8 de mugchii subspinos (ifr spinatus) si rotundul mle (leres minor), inseparabill in ps scant (Bg. 3.85). Ccptot3_MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA /161 “Asfnn srotaia extern’ brajulis ‘cioneazisinergic cu supinatorit antebraul simervin tn seri, migetnd umarol anterior gi lateral; emenjin capil humeral in cavitates slenoids, efet coaptat. Poti: ~ pentru fp - fr deeubit ven- val, cu bral in abductie, cot! flectat sein pe pera Ie mss ea mesel de testat, ac ‘Kineoterapeutul fixeazd scapula, lth SEA Se indied subiectului ak execute rotaia extern « brafulu, prin ‘are antebrajl este orientat de jos fa sus, spre vertical ‘Subspinosal se palpeazi fn fosa co acclgi nume a scapule, iar rmicul rotund in parisa superioarh a margin axilare » omoplatlui, Sab marele rotund ack scapula nu este fixat, miscarea poate fi compensatd de teapez gromboid Pozite:- pentru fy decubit ventrel, cu merbrul superior in afura reset de testat, bral fo rtaie intern, fafa lui anterioard orientata spre interior, cotl extng, umérul fxat Tn pensd acromioclaviculara Se indich subectulul #8 execute rota externa in amplitudine completa = penra fg migcarea de rotaie extern se execu in amplitudine complet, eu fxaren scapulei gia umdrulei in pensi acromio- clavicular ‘Migearea de rotajie extent brajull poate fl compensatt prin ridiaren gi rotajia hemitoracelui de aceeasi pate Poaiie: - pentru fy ~ f5 decubit ventral, cu brapul in abduct, cota fectat,antebrajel fo afara mesei de telat, Se execu miearea de rotale exteras, prin care antebrapl este orienta de jos in sus, impotiva uni rezistene erescinde opusd de Finetoterapeut in 1/3 inferioars a antebraulu, fafa lateral162/ KINETOLOGIE MEDICALA 6. Rotatia jnternd este reaizatd de umatori) muse infra. scapular, rotund mare, pectoral mare, marsle dorsal, ‘Muse infeascapular (subscapularis) (ig. 3.86) Aciun: feel msi pur rotator intern; # sinergic al rotatorilor antebrajlui;realizeaaa pronatia, wilt festict cotidiene; + contibuie Ia coaptarea articular tn antculayia scapulo-humerala. Pozitie: = pentru fo = fy decvbit ventral, membrul superior in fara mesei de examina Se indicd subicctlui s8 execute rota interns brafuli, i abordat prin ald gi se palpeazh pe faja anterionrs Poi: = petra fp"debit venta ev membrl superior in rotsie exe, in sfira ese Ge examina IKinctoterapewtalieseh mir fn pens actonio~ivcsar Se indie suet ak etecle rata itr ampli imaxind, orient fa anterioart breulal din extedor spe inror Pozite: - pentru fy - fs decubit ventral, eu braful in abduce, cota flectat se sprijind peo permufa, antebeajul tn fara meset de examinat Kinetoterapeutal fixeazd umirul in penst acromio-claviculara pentru fy se indicd subiectulal s& execute in smplitudine complet, migcarea de rotaie intent, prin eare antebrful este orentat de sur in jos OO penica fq =f genres se execute Impotriva unet reaistenje cresclnde, pla sad in 1/3 inferiogrd a sntebrajuli, fae redial Fg Sas Win arp serpates ‘cvo)_MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 163, Bilanful muscular al cotulu 1 Flexin este realizati de mugchi: biceps. brahial, beahial anterior si brabioradial Myehiot biceps brablal (biceps brachii) (fig. 3.87) Activ ‘flexia antebrajull pe brats Sespinatin antebrafuli este realizath in parlizia scurtlui supinator; aciunea ereste cénd cota este fect la 9 s cosptatia cepului humeral, prin lungs poriune Posite. ~ pentru fo - fy. decubit dorsal sau ase superior cu cot in ugoata flexi, antebrjul in supinate, sustinut de Kinetoterapeut Se indic¥ sublectuul s8 execute Mexia antebraju pe bra Se poate palpa att tendonal ~ Ia nivelul plicii cotului, eit gi corpal muscular ~ pe faja anterioard a brafui Pozite:- penta fp ayzat, cu brajl in flexe sl ujosrd abduct ota spiinit pe planul mesei de testat,antebrajl in supinaie, pun relasat Se fixeazh paleta humeral. ‘Se indict subiectululs8 execute, tn amplitudine complet, flexia antebrajului pe bal, menjndnd supinatia, Poste: - pemeu_ fy ~ fg apes x braul pe lng trun, entbajl in fupinai. Se fxeszi umirl in peast aeromioclaviculard gi paleta humeral pent fy 30 indica sublet 4 eqecute Th amplitadine complet, flexinaniebauli pe ba, cu antebra jn sopinai, menynind pusinal telaxat in timpl mig ~ pen fy «fg mieaea se exe- uth inpouiva tne tesisteaje crest de, aplcat in 1/3 ineioat Teel aaieroare a antebraul ig 387 Mga le iatI ._ Cagis) MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 165 164/ KINETOLOGIE MEDICALA ‘Muschiul brablal_anterior (GBrochalis anterior) ig. 3.88) Aciuni sflexia antebrajului_pe_ beg, ‘nu inervine in migetrile de pronosupinglie;eficienfx ma Nim situeno8 in jurul am plitudinit de 135°, ‘tensor al capsule aticula fie cota Fig SF Mal baa aoe Porites ~ penta fo = fy decubit dorsal sau ayezat, et antebraul Jn pronajie Ser indich sublectului oh execute flexia antebrajului pe bet, evitind supinaia Palparea tendonului se realizenz4 la nivelul fejet medic a brafulu, sub biceps. Pozite: ~ pentru fz agezat, cu bral in fexie gi wg abducti, spijnit pe planal mesti de testat, cotul in extense 91 antebrajl ia pronafe. Kinetoterapeutul fixeazt pala humeral Se indie8 subietulut s8 execute, in amplitudine complet, flexia antebraulut pe bral, menfinind pronaja gi purmnul relax Posie: ~ pentru fy - f5 agezst, raul pe lingl trunchi, cota In extense, antebraful Tn pronajie Kinetoterapeutl fxeazh att umral tn penss acromio-clavicular, tg paleta hum pentru f3 se indicd subiecui st execute, fm amplitudine complet, flexi tn pronaie « antebrafulul pe bra = pentru fy - fg migcarea se execu Tmpotiva unei rezistene crescinde, aplicau ‘In 1/3 inferioarh feet antero bral i i Mugehial brabioradiat (Brachio radials) (fig. 3 89) Activ: sflexia antebrajull pe bray din pozite intermediars de prono- spina, eu amplitudine maxim4 in jurul valorit de 100-110" (Kapandi); sin pronafie maxim& devine supinator gi invert; ‘rol stati, find considerat stabilizatorl cota Posie: - penta fg ~ fy decubit dorsal sau asezat, eu breful pe léngd trnchi,eotl in tyoaed lexi, antebraul in posite intermediard de pronosupinatic. ‘Se indict subjectului <8 execute flexia antebraului pe bra Se palpeazh mugchiul pe fafa lateral» antebratlus Poaiie:~ pentru fy agezat, cu bral in flexie gi usoard abduct, sprjinit pe planul mesei de test, antebratl In poziieintermediara ‘Se fxeard paleta humeala Se indies subietului 8 execute th amplitudine complets Mexia antebratuul pe bral, mentinindu-se pronosupnafa Poaitie: pentru fy - f5 agezt, eu cota orientat cre trunchi, sterol im pout intermediars ‘Kinetoteapeutal fixeaz8 mdr, (in peast acromiolaviculard), ct 4 peta humerala "penta fy subiectul executt Tn amplitudine completa Mexia antebrajlui pe bra, cu mentinerea pronosupinaie + penta fy * fy smigarea se exccutd tn potrivaunei rezistenje rescind, aplicataTn WS inferiarl a feel l= terale a antebafuli166 / KINETOLOGIE MEDICALA 2 Extensa este realzath de mugchii tleeps brabial gl anconew. Mugchiul triceps brabial (Triceps brachit) si anconew (Anconeus) (Gg, 3.90) Actin: ‘+ extensia antebrajulul pe bra; «+ panicips lo extensie braulu, { exia brafulai favorizesza actiuneateicepaulul esengils tn folosites cixjelor; + intrvine In miscdile de impingre Portes ~ pens fo = fy decubit vena sau agezat, bal in stduce, ou peta in 1 inferior, atl ujor Meza fn frameset Se indcd subiectului sh execute exlesia antebrajulal pe bra “Tendonl ‘isepsul se palpeashin_parca supercars 8 clecrah iar anced! tot pe olecran, Inter de tendonth triceps Porifie: - pentru fy decubt lateral, cu braju si cotul in Alexie, sustinute de Kintoterapeut, poze care ugureaz8 acjunea Tunglt por- fiuni @trcepsuli Se indies subieculul s& execute, in amplitudine complet, exten- sia antebraqului pe bel Posie: pentru fy - fs. decubit vente et brut in abd, ctu Meet ‘otebraal ia afira mesei de tesa, Kinstoterapeutl susine real fa 13 inferioac. “pentru fy se inicd subicetat st execute, In aniline complet, extensia antebrful pe bra, cu menfinerea ente- ‘rapt in poze intemediae. penta fy = fg mienrea se execu Inotriva nel teritene creseinde,apica- ain. 1 inferioare andl, fe postrioar Oca ees aad Bilanful muscular al antebrafului 1. Supinaia este relia de mugeit set supinator i beeps Drabial. : : Muschiul seurt supinator (Supinator) (Hg.3:91) Actiun: ‘ supinajia ~ realiza cu panicipares bicepsului brtia ‘aul unor eforturi ugeare;, + supinajia ~ realizat cu ‘paricipares musehilor adductor gi ‘lator externi at umdrului, in cazul uror efortar intense, Potite: - pentru Jo ~ Sy, seu. supnator i 2 palpesca, deoerece tste situa profund Posie: = pent fg ecobit vena, eu bral in abductio, xa in 1/3 inferioard a fest poste Fioare, cotol in flexi, sprijnit pe o permuff, antebrafl fa pronaie, Tn efaea mesel de examinat. Se indie subjectului s8 execute, in amplitudine complets, supi- Tig 0 ae ea pair Pozi: ~ pentru fy - fs agezat, cu bral nga corp, cotul Nectat 1a 90°, antebrajl in pronate, Kinetoterapeutul fitesz4 palete humeral Pentru fy subiectul executa migcarea de supinajie impotiva unei rezstenfe, eplicatt in 1/3 inferioarh a antebrajului, pe fata posterolateral = pentru fy ~ fg valoarea rezistenei, opust migcri, creste progres jul} _MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 167 a168 / KINETOLOGIE MEDICALA, 2, Promatia este reaizatt de much rotund i plrat pronator. Mugehial rotund pronator (pron teres) gi mugehiul pitrat pronater (Pronstor quadeatus) (fig. 3.92) Actian + pronsie antebrajuuis ‘+ Mlexa cotului prin rotundul pronstor. Posie: - pentru fy - fy agezst, cu cotul Aectat Ia 90°, antebrajul gi mfoa in 'supinatie, sprijinte pe masa de examina. Se indie subiecului sh exceute pronfia, {tn timpul creia se poate palpa num rorundul Drovator, Ia nivelul fefer anterioare ante brajului 13 superioart, paces medals trata pronator nt se poate papa, ibaa asia Rosi: « pein fp devsit ves, tail in abduie spit pe o yer, that de Enetrapet In ira cea Sinai, ann snr de cant Se iniehsubeclol stexcet, In amplitdine complet sigan So prnaln Posie: penta fy fy ageat sau debit dors, bral pe iagh tunchi, palin bumerlf eat de Kneterepent, cla estat 1 50, aatbafl in sping. deren ten ~ penta fy se exeeth mieces de prone impotiva une reise ape tn 18 lft cba tere Sipe fq = fs valor reise, opus mie ccte prom rl) _MASURARE SLEVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 169 Dilanqul muscular al pamaulut Flexia este relizat de musch i: exo ei al eat lung i flexor ulnar al carpului palm Masehiut flexor radial at carputat (Flexor carpi radials) (fig. 393), Actiun: ‘flexia minis antebrat; ‘spronatiaantebrajuli, ‘Patcip Ie abducta'miinii si stbiliatea tn fleie a eotull oii: pena fo - fy yeas, ateratal spit ev parten obialh pe musa de examinat mina sunt Lente Se indict subject st eect fexie mille eee, ey ‘ont oud ane, Tendonal se papel tf ot Curent dale x aniebraua, fae tmerouh, pe nn searianu I Positie: = peat fg ayeot, pattea cubitala es Aegetele renal Se nich subecti sk execute, in am Sexi mat ta ab ou antebrajul si mana sprijinite cu ‘asa de examina, antebrajl frat de Kietoterapect, litudine complet, lucie asoeatd cu pronaia enteral Pocitie: ~ pentru Sy = fy s3eza, cu ater ‘raul hn Supinaie spi jinit pe masa de exa. ‘mina gi fxat de. kines toterapeut, mins in afare suprleel de spin, der stele relerate Pentru fy 50 indict subietulu “st "executes in amplitdine completa, ‘mijeatea pent >, wr Piiitarailapm pian je170/ KINETOLOGIE MEDICALK picks _MASURARE St EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 171 pentea fy ~ fg mieten se valizearh contra unel rezisente crescdnde, aplicets ‘pe fala palmard a mnii, in dreptul melacar pianula UL Muschiul palmar tung (Palmas longus) (veri fig. 3.93) Aciuni ‘flexor al mainil pe antebra: ‘tensor sl aponewrozeh palmare Posie: ~ pentru fp = fy agezat,antebeaful sprijnit ew partes ceabitala pe masa de examinat, mana susjnuté de kinetoterapeut Se indicdsubiectului si execute flexia purd a méinil pe antebrat Tendonul se palpeazi pe fae palmart a mfinil, medial de mug ehiul Nexor cerpi radials, pe diesjia metacarpianlu I Posie: ~ pentrs fy - fs se plsies2i portile pent testarea smughiulut Mexor carpi radials, cu deosebirea c& mina va executa Alexia purd pe antebra ‘Mugehiul Mexor alnar al carpalul (Flexor carp ulavis) (Fig. 3.94) Action sflexia méinii pe antebrat, Sujoard adductie a main ‘flexia metacarpiamolui pe cap; ‘stabilizstor al pumnului, in momentut extensiei degetelor si inept al muschilor eminesjsi bipotenare; sstabilzator secundar al cotului ia flexie Posie: = pentru fo - fy ayezat,anterajul tn supinaje sprijinit pe masa de examinat, mina susjnutd de kinetoterapeut Se indicd subiectului sh execute Mexia mini pe antebra} to jour adduct. Tendonul se palpea2s in 1/3 inferioard antebrajlui mel, pe ditectia metcarpianului V. a Posilie ~ pentru Jy eval, cu antebrajul fn su pinaie de 45°, fixat de ki etoterpeut deasupra. apo- Seelor stile, sprit fm preund co mint pe mas {e examina, degetle rela. ste, Se indicl subiectulsi execute, in amplitudine fompleti, fexia miinii pe aniebr ig 394 Moje exer aaa erp Posie pent fy = f_sjezat, cu antbraful in supinate, fxat ue kinefoterapeut deazupia apotizelor stlode, sprint pe masa, de fxaminat, mina fa extensie si abducji, In afare suprafeel de sprijin, + pentru fy subiectul executs, in ampliudine complet, lexis, ii in addvce pentru fy ~ fs sceeagi migcare se exeoutd, ia amplitude complet, cu apunerea unei rezistenje crescinde, apliceth pe’ fola rnold taini, mat precis pe metacarpianul V. 2. Extensia este realizath de urmitorii muschi; tung st scurt extensor radial al earpului gi extensor ulaar al carpulu Musehiul tung extensor radial al earpulul (Extensor earpi radilis longus) (Nig. 3.98) Actin «+ extensia gi abduct fini pe antebay, + suablizaor al pumnului; * fexor secundar al cotull Poritie: pentru fo = fy jez, cotul ect la 90%, ntbraal i mina in pronatie, degeele relocate, speijsite pe ashOe 172/ KINETOLOGIE MEDICALA ‘Se indi wbiectul ai execute extensia mint in abducje pe antebrat, Se palpeszi fibrele pe fafa exter a cotuti, sub epiconiut tbumeral extern, iar tendonul pe faja dorsld a mini deasupra bazei roetacarpianul TL Poniie: -pestru fa asezat,cotul Mectat,antebrajul la 45° supi- naje, fiat deasupra apofizlorstloide, mina in flere, degetele rela sale se spijnd pe masa Se indieBsubiectuul s8 execute, a amplitudine complet, exten sia méinit in abducie, Porite: - pentm fy ~ f5 sfe2at, cu antebrjul in pronaie fxat easupra apofizelorstlode, sprint pe masa de exarinat, mina in ara suprafeei de sprijin, degetele relxate pentru se execu, In amplituine complet, extensia mini In abduetie pe antebra ~ pen fy ~ f5 cu susfinerea eel palmare a mfinil, se execute rigeerea de extensie impotiva unei rezistenje crescinde, aplcatd pe fafa dorsila a mini, Ia nivelul metsearpianaul I Muschi extensor seurt radial al carputui (Extensor carpi radilis brevis) (fig. 396) Asiun f+ extensia min pe antebra; 1 stbiizator al pumnului, 1 accesor al Meni conuli Bilanful muscular se cefectueazt din acslesi pri si consid fn mised Similare eel executate de fextensoral lung radial al carpulu, numa ed extensia. rfinii pe antebrat este pura Tip 100 Nap ear a aaa ap Coals _MASURARE 51 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA/ 173 entra Jo =f Rbrele se palpeasa pe faa extemal 2 cotuul sub mujchiul amintt, iar tendonul pe fafa dorsal a mini deasupra brazed metacarpianulut ML, unde se aplica gi rezistenta pentru fy - fg Musebiut extensor ulnar al carpului Extensor carpi ulnaris) (Fig. 3.97) Acfiun 4 extensia i adductia mini pe antebras 1 subilizator al flexorilor degetelor * extensia antebaful pe bet Poriie-pentra fp = fy agent, cu antebraful $i mi a in pronajie sprjnite pe ‘Se indica subiectul <8 execute extensiaméinii_ tn adducte, cu degetele rela rate. Tendonal_ se pslpeazt ‘ub epofiza stiloids 'ulnei sau la) baa metacarpians- hiv, Fig 37 Moye oor war a camp Posie: ~ penta fa sjezat, cu antebraful i mina in pronaie Ie 45%, sprijnite pe mas, antebrajul fxat in 1/3 inferioa Se ined subiectlui s8 execute, tn amplitude complet, ex tensia miinit tn adducie, degetele find relate Poriie: ~ pent fg - fy agezat, cu antebraful in pronaie, pe mash, ména in flexi gi abduct, in afta suprafeet de sprijin ‘Se fixen2d 1/3 inferioard a antebrauli pentru Jj se indict subiectului x8 execute, In amplitudine compet, extensia mili fn adducie, pentru f4 = fs mijeares se exeouls fmpotiva une rezistete ‘rescfnde, pasalt pe marpinee medialf's mfini, tn crept metacar Pianola V174) KINETOLOGIE MEDICALA {tots _MASURARE 1 EVALUARE IW KINETOLOGIA MEDICALA /195 Bilanful muscular al degetelor IV 1, Flexia falangelor distale este realizat# de muschiul flexor profund al degetelor Muschiul flexor profund al degetelor exor digitorum profundus) (ig. 3.98) Actin: + flexiafalanget Il @ de- « sccundar, Mexia flan get I pe falange 1, falangei I pe metacerpi- anul corespunatior gi fle- = xin init pe antebeaj ‘+ eszafial in prebensiune Fig 398 Woy eval otal Seger Posie: - penteu fo = fs egezt, antebraful $i mina spinite cx smarginea exbitald pe planul mese. Se fixearh falangele 1 tI pentru fp ~ fy se indice subiectulul a8 execute flexia flan ei IIT pe Tl ‘Tendonul se palpeazh pe fala polmard a articulate interfalan- iene disule = pentru fy se examinesza degetele, snalitic sau global, in flexie complet , pentru fj - f5 migcarea se executt impotiva unei reietente cresednde, aplicas pe fa palmarh falangei IL ‘ ¢ 2. Flexia falangetor rillocit pe proximate este realzat de mugehit flexor superficial si profund al degen. Musehiut flexor superficial al degetelor (Flexor digitorum super. ficialis) (Gg. 3:99) Fig 299 Wl Rear parca a deganar Activ: # Mexia felangei It pe falanga I Ia nivetul degetelor T-V; + flexie moderath a falanget I pe metacarpianl corespuszitor, 8 mfinii pe antebray gia antebrapului pe bre; + panicipt la prehensiuaes digitopelmars «+ partiipt la stabilizazea cotul in flexie. Pocitie: - pentru fp - fy spezat,antebraful gi mina tn supinatie, ‘pumul in recttudne, mana susfinutt de exeminator Se indica subiectulis& execute xia flanged Il pe falanga T, menfinereafalanget IIT tn extensie, Tendounele se palpeazt pe fajaanterioaré anfebeafuli, deasupra aniculajetpurmnut Pozitie: = penttu f> asezat, antebrapul in supinatie, punnul si ‘arpul se fixeszd tn resiudine. fo plus, degetul testat se fxeaed de planul mesei, cu articulayia meiacarpoalangiend tn rectitudine Se indie subicctului & execue, in ampliudine complet, lexia falangei Il pe falanga 1. Poriie:- pentru fy - f5_aceeasi ca gi pentru fa, dar eu fixerea lateral a falange 1 Se exscutl aceessi migcate impotriva unei rezisenje cresednde, plicat® pe faja polars a falangei Il.I 176/ KINETOLOGIE MEDICALA 3 Flexia falangelor prosimale pe metacarplone este realiath de mugchit descrgh ameror, respect flexor profund superficial a Aegetelor, la care se adavgl acjiunea Iumbriallor st interosogilor dorsal gi palmar. ‘Mugehil lombrieali mbricales) (Fig. 3.100) Acjuni: comune eu ale interosoylor palmar ql dori: f fleia falangelor t pe metacapiene, 4 estensia flanger Msi Hl, 1 primal lumbrical patcipd Is sbdueyia indexuli Positie: = pentra fo = 5 asezat ppumnul si mina sprjinite cu margines Cubitala pe mast, se fixeard metacar pienele HV P"pentea fo ~ fy mu so palpeazs, Aeoorece Sunt isch profunz. = pentu fz din uritoarea poztie: cu degetele tn extensc Ia nivelul falan- tele I sith Moxie la nivelul falangelor 119i IML se indica subyeetului 8 execu Fig S100 Maye Tamara te, In amplitude complet, migcarea inversh. = pentru fy = f se fixeazA pumnul in reotudine yi se aplick pe sind rexisiayd Coescdndt pe ‘faa, palmari a falangei penta rigcares de flexie @ scstes st pe fe dorsala a falangelor 1 $i IL, pentru mieasea de extensic. 4, Adduetia este realizta de interosogii palmar ‘Muse interosost palmart (nterossei palmares) (ig, 3.101) 1, indexulu, inelarului gi degetulut mie atl: primal interosos apropie policele de index; = al doilea interosos apropie indesul de medius; Cpical3 _MASURARE 51 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 177 = al wiles Interosos apropieinelarl de medius, = al patrteninterosos apropie degetul me de inelae. ‘lenin falanget 1 pe metacarp ‘artcips la extensia falangelor I gi IM, alfturi de interososit dorsal gi tumbrica Poasjie: pentru fp = fy mina ou degetle in extense. Mugeii te palpeazt foarte poftind, in spate intermetacarpiene, Pozite: ~ pentru f9 ~ fs aferat, antbrazul in pronafe, mae ew dege: tele abduse, spriinite pe masa de testa Kinetoterapeutul fixea2t fafa dovsaia a rani, pentru f2 s© indicd subiectulul st execute, tn ampliudine complets, ‘dducfa polish, indexulu,inelrala (8 dogetlui mic, fs de axe. mini + penta fy ~ fs migcaren se cexecutt Impoiria ‘Unel rezstene crescinde, aplicath la nivelul falange- Jor 1, IH sau IL fn sens contear mi cari degenuel respectiv 5. Abduetia se produce cu parti- elpatea musehilorinterosoyi dorsal i ductor al degetulai mic Musebil iterosost dorsal (Gncerosset dorsales) (fig. 3.102) Actin: feabductia inderulu, mediusulut cl st inearal afl Felner ™ primul depireaz4 indexul edie police; = al doilea deptrteazt mediusul cdtre index; \ = al trellea deparesza mediusol eae inelar j = al patrulea depireazt neler eae degetl mic.178/ KINETOLOGIE MEDICALA ‘fleccazi falanga I pe metacapiondl coveapunaNior f extnde falangele Msi ll, 60 aiSt mal mult eu elt falangn I este in ‘primul interosos dordal participa la abductia policelul, end ine desu este fa posite neue, de abduetie-adductic. Poritie:- pentru fo - fg ageza, antebraful si mina tn pronajc, sprijisite pe masa de testat, pumnol tn rectitude. Pentru fo - fy se indich subiectului si-gi indeplrteze fecare eget Tendoanele se palpeaza la nivelul fecdruispaju interosos pentru fp se fxea2h faja dorsal mili gl se execu in amplitudine completa orienarea Indexului cite police, pentru primal inerosos; = mediusulut tte index, penew al doilea interosos, = mediusulut eatre inelar, pentru al telea interosos; = inlarului etre degetol mic, pent al patrulea <= pentru fy - f5 migerile descrise Ia fy se execu trpotiva nei rezistene eresednde, plasat Ia nivelul flangelor 1, Ml sau Ul, fn sens contrar migciniérealizatS de degetl respect Musebiol abductor al degetului mie (Abductor digit minimi) (ig. 3.103) Actin: «+ abducjia degetului V ‘fini, + partici In flexia falangei 1 pe met carpal ¥; «+ participa extensia flangelor I gL port ou axa Posie: - pentru fp - fy afezat, cv antebrful i ana fa Supinafe, sprite pe mast pentra fo ~ fy % indicd subies- tulul s2 execute abducyia degetaui mic. Mujehiul se palpeaza pe marginea sedialf a metacerpanului V., a 33 GaN cot) MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA/ 179 ~ pent fy se fixcazt carpal Welod liber doar metscarplanal V Se indict’ subiectului si execute, in amplitudine comple, stuctia degetului V. + pentru fy - fg migearea se execuis impotiva une rezlstnje cvescinde, plasaia pe’ fea mediald a falangelor I sau I, 6. Extensia degetclor din articulafile metacarpofalangiene este reslizaid de much: extensor comun al degetelor (extensor dig ‘orum), extensor propriu al indexulul (extensor indicis) si extensor propria al degetului mic (extensor digit minimi) (fig. 3.104). Activa ‘extensorul comun al degetelor relizeazs, cu ajetorul celorati oi smagchi, extensia falangelor 1, gi TH, cu actune prefe- reayiale pe I; «+ paticipa Ia extensis min Posie: - pentru fg -f agezat, eu antebrajl in pronti, sprint de mast, mina fra de kisetoterapeut ented fo - fy se indic€ sublectulul st execute extensia falar elo 1, cu ffangele I si IT elaxate ‘Tendosnele extensoruli comun se palpeazt la nivelul flectrui mmetacarpian sau a fiectrei artiulajii metsearpofalangiene, pe fala Aorsla Tendomele eens prop se reprect Intel detndoencie ~ pentru fp se fxeazd pum, carp gi metacarpul fn rcttudine prin priza lumbricala (degetele II-V pe fa pasterioard a antebrajuli, si mini, policele pe faja palmars), Se indict subiee tui 58 execu, fa amn- plitudine complet, exten- sie falangel I pe me Capianul corespunzitor, cu falangele mijleci gi ital relaxate, ig 108 Wichita depaor180 / KINETOLOGIE MEDICALA Posies - pentru Jy = Jy sez, anteraul spat in pronaie pe masa de examint, degetee tn afar mse Se fxeazk fas dorelt 2 ini, plan yor pe metacarp ‘pentru fy se execu, fo amplitude complet, exteasia Fl gei Upe metcatpianal corespunttor Ppenew fy =f wigaten se execu tmpoteiva unl rezisene crescinde apices pe fe dorsal fslngei 7. Extensa interflangiand a degetelor este realizats de mychi prezentaji deja, respetiv: lumbricall,isterosoqi, extensor comun al Gogetelor, extensor proptiu al indexului gi extensor propri al degetlu Bilanful muscular at policelui 1, Flexia policelnt din articulatin metacarpofslangiand este realizia de mugchi= scurt si lung flexor al policelui; flexorul lung intervine gi in flexin din artouljininterfaangians Mugchiul scurt flexor at polielut (Flexor pollicis brevis) (ig. 3.105) Actuni ‘flexi falengei 1 pe metacarpanul “paricipd Ie extensia falangel IT pe flange I; ‘pareip Ia prehensiunea subtermino-aterals $f permite conto= tal eu degetul Ve Posie: - pentru fy ~ fs agezat, co ante “\ | beaut sf mina i supine sri pe ma enins fg ~ fy se indica subiectull st ‘execute lexis flanged I pe metacarpienal 1, orienting policele edie faye palmard a mini Corp se palpeaca pe eminenta ten tendoaul pe tuberculul extern al falange I entra fg, cu fates metacerpiene: e Jor IV dingpre’ Margines cubitald-a mini, 9 Indien sublectulut 38 execute: SSS Shh ‘agi _ MASURARE $t BVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 181 ~ pentna fascieulul superficial: Nex flongel I pe meta carpiaul I, astfel tncit pulpa poiceui st priveasc& pri- rele flange ale vltimelor dou degete: = pentru fescicululprofund:flexiafalangei I pe metacar: pian {, astelfnedt polcele st ajunga la Baza degete- lor Mt $i IL fn ambele situ migearea trebuie realizat2 in’ amplitudine completa = pentra fy - fs migeailedescrise pens fp, se executa Impotsiva unc feistenfe creseinde plas pent ~ faseicull superficial: pe fete Interale ale flange 1, rinse inre poicele si indexul kinetoterapeurlui, = fascieulut profund: pe faja palard a falangei 2, Flea policelui din articulaia interfalangiand este realiza de muschiul lung flexor al policeli Mugehiul tung flesor at polietal (Flexor pollicis longus) (Cg. 3.106) Actin: ‘flexia falanget pe falanga ‘lexi seoundard falangei 1 pe metacrpianal 1; sintervine esenial tn prebeasiune Posie: = entry fg» fy aezat, antral si mina in supra, spin po mas = petra fo = fy subiectul execu flexi f Tengei I pe ty tendonul se palpeard deasupra avila iterlangiene @potcei, ~ pent fp, eu fren Interala fe police si index a flange 1 g's Incbelest min, se indict paiemuli s& execute aceeas migeare, fn ampltldne complet pent fy > fg, oe fxtres metestia nul i flange’ 1 ended aceasmigeare Ingowive uni raise crescinde, aplcal pe fae palmar flange 4s182/ KINETOLOGIE MEDICALA 3” Extensia pollcelai din articulaia metacar- pofslangiand este reali. att do mugehils curt i lung extensor ai police lui; acesta din urma exe: cutt si extensia din arti- clin interflangians Fig S107 Naja ior Sar ope Muschiul extensor seurt al policelui (Extensor pollicis brevis) (fig. 3.107) Acti. tentensia falanget I pe: metacarpianl I; Cbduetia metacarpianalul f Sabducia main Pozifie: - pentru fo - f5 agezs, atebraul gi mana spijinite cu rmarginea cubitald de masa pentru fp ~ fy 3 indicd subiectulul si execute extensia flan aei 1 pe metacarpianul I, concomiteat cu abducfia direct a police ‘Tendonul se palpeacd pe faja dorsald a mini; el delimiteaza Tatra tabachera anatomicd pentru fz cu finarea purnului in recitudine, se execu, tn amplitudine complet, extenia gi abducfia strict laterla @ police = pentrs fy - f5 eu pumnul fiat fn rectiudine se executl, fn amplitudine completa, extensia flanged {pe metacarpianul T si bductia police. Se aplis 0 rezistenja crescinda pe foja dorsld 8 falangei 1 4, Extensia din articulaia interfalangiant a policelut este realizats de mugchiul extensor lung al police Muschi extensor lung al policelat (Extensor police longus) (Big. 3.108) Actiun: + extensia falangei If pe falanga I; + extensia falanget 1 pe metsearpanul ts ‘ secundar, participa la sbducjin mlint pe antebea. ‘cpio _MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 183 Pozitie: - pentru fp -f jez, atebrafal si mana in pronajie sprijite pe ma: sv de estat. = peniru fy = fy s€ indic8 subiectulut 38 exteute migearea de extense a fe Tangei Il pe flanga I, com commitent ou abducts, TTendonul se paipeacs pe fa dorsald a minif; el delimiteazs medial tabachera anatomic + pentru fz eu fixarea pumnulyl, mina in rettudine, se indicd subiectului si execute, in amplitudine completa, migeares anterioar, astfel inet policele s8 se desprinde de pe planul mes, pentru fz ~ fg migcarce se executa contra unei rezstenje ‘rescind, aplcata pe Tefele laterale ale falange Ul, prin fixarea poi- elu paciontlul inte policele si indexul kinetoterapeutull, Fig 308 Wij exes ea al pots 5. Abductla polieelal este realizath de mugehii lung i seurt sbiuctor ai policelt, Musehiul abductor lang at polielut (Abalutor polis longus) (Hig. 3.109) Actin « abducjia polielut i a metacarpiemalu {; # flexia mini pe antebray; + initiaad opozifia policela Poi: - pneu fp «fs atest, antral gi mina sprite cx panes abla Se mash “pentru fy = Sy 8 indict sbietll af exdeute abduefa police i a mete Serial fate cep Se palpeash tendons ve fa doit mi, a Bea metwcapianul 1 Fig 510 alas alpacea184 / KINETOLOGIE MEDICALA “Abductorul lung al policelui este cel mai lateral muschi care Aelimiteazk tabachera anatomic. ‘enim fp se fixeaz4 purnul si mina In rectitude, policele imine in posifie indiferent Se indic& subiectlui sf execute, In amplitudine complet, rmigcarea deserist pentru f= fs misetea se executh fmpotrva unei reistenje creseinde, aplieaté pe fafe laterald a metacarpianlul I Muschinl abductor seurt al polietat (Atsductor pollicis brevis) (ig. 3.110) Acta [buen polices (plicele se Indepirtezh de ines, tend imran plan tai_anrior det rel dqetton, mou pea Gare migntn ete regis fn lieaturk ub denamien poe «nddugin metncnpianali Is ‘Mexia poral «falnget 1 pe metcarpanl I Sextensiefalenge TI pe flange Ts SShgut opoctiltater police, exenlt fn prekensiuea bien Poaite: = penta f= fy sgezat,antebrajl sk na tn supinatie, spijnite pe mast Se indies subiectululs8 execute abiuc- fia policelui ev adducja metacarpianulu 1, so Bt S'aqaeh ene» flage1 pepil \ ttacarian ene flange 1p fet. inch pupa police al privet Feat ets Se palpesat osha env pris conisu ntstigiae \ : Poni: = peneu fy = f_ agra, ante ‘bragul si mina a Ps thy a, Pe mast Se a Gabials spite 2 Cipuul3_MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 185 penis fg ined sabectaal al executs or anpliine compas mixta dee enter pens fy = Jy igen execu, i ampliline complet ‘epoxies sesso, past pe cals ¢ ee, pian 6. Adductia policlat este relizat In principal de muyshiul ductor al police Muyehiul adductor at poticetat (Adduetor polis) (Fi, 3.111) Acgiuni: + ducia metacarpianuel 1; * extensia flangei Il pe falangs I; + readuce poliele in pozitie de repaus; + participa la toate prehensanile de for’ ale mini. Porites ~ pentru fp - f5 agezat, cu aoiebzaal i mina in sopnatie spite pe pentru fy s6 indic8 subiectului st execute adducliapolicelui edtre metaear piano I Fibrele se palpeaz’ pe feta pal- ‘mari 2 mfini, eminenja tenart infero- redial ~ pentra fp, cu Sxares piri mediale, 8 carpulu gi metacarpuli, 2 indicd subiex: Tule st exzcute, fn amplitadine complet, daca polieli, care tebuie 8 se plaseze Hanga metacarpal I += pentru fj ~ fy migearea se executh ‘eu opunerea unei rezistenje crescinde, apli- Mfiadaavagehil ‘ath deoaTungul metacarpanul 7. Oporabiltaten este 0 migeare particular’ a polielui realizata de muebiul opozant. Aceastt migeae, in amplituine mai redust, se Invepsteazh. gi Ia nivelal degetului mic, Mind realiza de mugehiol fopozant al degetalui mic,196 / KINETOLOGIE MEDICALA Mugehial opozant al poicelul (Opponeus pollicis) (Hig. 3.112) ‘Actiune: rota axals a metacarpanulul 1 abuctia polielut si adductia metcar- pianal 1 Posi: - pentra fo = f5agezat, cu antebea- tul gi mina fo supitajis, sprint pe mash, pentru fo ~ f mugchil se palpeazt pe i We one eh een carp ffoed Seas rea, ‘oan polices Se indie subiectului sf execute, in amplitudine complet, rtaia vila gi ujoara abducje, inc&t poliele 58 priveascd fafa paimard a depen meer ete mean I pentru f5 -f5 migcarea descrist pentru cota fy se exccuts in amplitdine completa contra unei rezistenje cesednde, apliald pe toatt Tngimea feet medinle a metacarpianului { (eminenfs ena) Musehiut opozant al degetului mie (Opponeus digit minima) (fig. 3.113) Aciun J otatia axial metacarpianuluiV, tncitfaja 82 palmard 28 priveasea policle; + flexia metacarpianului V; 1 intrvine in prebensivne Pocitie: - pentru fo - fg agezat antebrajul si moa in supintiesprfinite pe = pent fo - Fy muschiul se palpescs pe margines medial a metacarpiarului Vy doar acd cella muychi al eminent hipotenate sunt atoia cca Capt) _MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 187 ~ pentru fy se fixeaza pumnel, prin aplicarea maint Kinew terapetului fn 173 inferioart a antebrafulu, wecind gi peste articulaja poral ‘Kinetoterapeutol ixeazh cu ceslaltt mind degetele 1-1, Se indica subiectlui s8 execute, in amplitudine completa, opo- sia degetlui V, foc fafa palmara @ acestuia 58 priveascd police pentru fj - fy migcarea descrish pentru cotajia fp se enecutd in amplitudine complet, impotriva une rezistene erescdnte, contare. B. Metode obiective Dinamometria este © metods obiectva prin care ae evslueazd foxja_ maxima de comuactie 2 unui grup musculae. Uniatea de misurd folosits este kilogramul-for ‘De menjionat ¢8, dimamomeiele sunt actionate prin compresie sau tracfune, de aceea se pot pasa in cele mai convenabile poz de misurare Dinamometria ofera date concrete despre elstigul funcional si ‘ny numai. Avind fn vedere e4 fora maxima depinde in mare mésurt de capaciatea de concentare corticald a excitaiei gi de motivati, vom objine in mod inditect informaji gi despre aceste procese europsiice ind se consata scaderi ale fort musculare, valorile maxime evaluate se referd Ia valorile maxime momentane ‘Masurtorile,efectate in dinamica, permit eprecierea edstigulul fonejional consderat indicator al eficienjei watamentulu. Important cxte ca determinirile succesive s4 se tealizeze Ia acelagi unghi tculer, iar valotile objnate #8 fe iterpretate prin raportare atl la Walorile standard, c&t gi ln cele invegistrate It nivel membrolul contralateral sinitos, clad seAderile de fortd afecteazt segmente Dinamometia trebuie aplicatsrepett, Ia intervale de timp con venabile, pentru 8 evalua corect céstiguile de for, avind in vedere A aceastcalitate movied se deavolta rapid prin luera spect Mali cercetttor!evidenjaz8 o relaie direct tntre seBderes forte fi exisenja unor focare de infect, nedepistate prin mijlosce de investigate medicals, fn mod obigauit valorile fof diferd in functle de sex:188 / KINETOLOGIE MEDICALA = penina muschii exert palmar reprezini 50% comporala la fete si 65% In baie, = pentru mugchiiregiun scapulare reprezinté 50% din grevtatea corporal Ia fete gi 75% la bliei ~ pentru mugchilregluni lombare valorle sunt egale ca procen {aj din greistea corporala pentru ambele sexe gi reprezint 150-2009 Pe baza valorilor dinamometrei se ealculeant Indcele de ford, care reprezintd media aritmetich a foret mugchilor amin Valorle medi ale indicelui de fori diferd in funcjie de sex 25 la baiel, g10,9-1 la fete, Valorle raportate ‘la masa activa sunt cu 25% mai mari dect cele raporiate la greutatea corporale din greutaes Miotonometria reprezintt o metodk obiestivi de apreciere 4 ‘onusului muscular att In stare de relarare, elt $1 in contacto, Misuritorile, exprimate in UL, se. efectues2’ cu ajutoral miotonometrului, aplicat pe mesa musculard (nu pe tendon. Valorile de repaus sunt de $0460 wi. pent fete si 60-70 ui, Ja baie, tm mp ce fn contact se integisteazt 110-120 ui. la fee, respectiv 120-150 ui. Ia bile ‘lori erescute de repaus se consaté in stiri de oboseal8 eronict sau acutd, contractrk mutculara, spastcitate 3.12, Evaluaree functional Evaluarea funefionala este importants in dirjrea_ programs Jui recuperator, deonrece ~ chiar dace sunt apicate local ~ efectele rijloacelorspecfice gi asocateutliate se rlsfrng, imediat gf tardy, supra Integului organism Cele imediate sunt uilizate in dinjares operativi a efortlu ficie si a pauzelor necesare reaceri dups afore Eforturile pot fi clasifiate dup durth si intensitate, fie de raportul dinte acesti doi parameti Se considerd & tntre volumul gi intensitatea efortlui exis lun raport iavers proporjonal, in sensul ef eferturile cu volume mari (Ge lungs dura) se pot destigura numal dact inensitile la care se IereazA sunt reduse. Acesteeforuri au le bazA un consum ridleat Ge oxigen, adied se desfigoara in condi de aerobiord func: pil} _MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA 189 Crestereaintensitnieforulul(empo-tr ereseute de Tura) arape opt sine, in mod implicit, seiderea volumelor, deoarece avtitarts fzict a parametit vical se telizesza prin consumaren rapide revervelor enegetce Refaceren dupt acesteeforuri poste f realizatl prin tri tipur de pauze, care permit refaceres complet a eapacitjt de efor 5) refaccres incomplett © capacitiit de eforts ©) suprocompensarea sau creterea capaciliit de fort peste varie iniiae Pauzele consttuie clementul findamental de progres, indiferent ea se lueteazt eu volume sau intensitafi mar Evalvarea functonalé se impune eu ait mai mul, ou eft datele recoliate in timpul efortului si a pauzelor sunt cele care. deternce ‘ajionalizaten Iniregul proces rectperaton, Evaluates cardi-respi ele mai semnificative sunt efectele asupra sparatelor cardio- ‘escular gi respirator, consierati si factor limitativ aieforuleh, Explores cardiovasculard va include determinares: fecvenfel ‘ardince,tensiuilanterile tn clino- gi ortostatism, electrcatdiegrame, cate teebuie si devind investgayia de rutin’ tninte de instore teslamentulu, deosrece poste ridica probleme deoscbite de dovare efortali ey CiRitl American de Medicing Sportiva a stbilito formuld de calculare a fecvenici eardiace optim, Is care 0. peroand poate ‘esfigua efort fine: treevenja cardiack optima = 230° virste trans kn programul de reeducare se recomands pacienjilor o freveis Sardis de Iueru a cei valonte este 50-70% din fecvenje condone optima Evaluares capacititii de adaptare Ia efort se poate realica pe ‘ses unui test simpiu, unoseut In literatura de specaltate sub numee ‘wtorulal testal Ruffer, prin ere se calculeart indeele190 / KINETOLOGIE MEDICALA “Test Ruffer se eleceash ash 28e misoa Teevena cardach Guph wn reps de 5-6 minue in poniia gerind se noted eu py: ~ apy subetul excell 30 genet fn 45 secunde, = SE masoarhecvena carat: In 0-15 seconde pos fog se noteash eu pri a 4-60 secunde dupa efor, ntinde acum Dy Csterminis se The pe 15 secunde) Indie se exeseees ase Scala de apreciere se aleitueyte duph mamiral de puncte obginate: Py foate bine 0 = 50. = bine 51-10 — mediocrs W011 = satsfeator, 21) = pesalsfestor Calificativel nesatisicstor necesith un consult eatdiologie de specialitate Explorar sespratrie e reslizeazt pein: spcografe-spiromeuie, care evidenjiazdvalorile capacity wale (CV), VEMS-ului gi Volumulu cunt de acr (VC); te va uemls 9 fiecvenja respitetonie ER) Evaluarea react Af neuromuseulare Reactvitatea neuromuscular se apreciazt prin timpul de reasjie sau latena reacfiei mowice. Aceasta reprezint perioada de timp suri fntre momental apliciii unui stinul (vizual, acustic, cutenat sau proprioceptv) si aparja rispunsolui motor voluntar adecvat, Dupa Demeter, timpul de reatie insumeazi sdurata recepiondsi stimulus si transformarea excitentlui fa influx nervos G-5 ms) sduratatcansmitertaferente etre SNC, care pentru impulsurile Wiauale gi acustice este de 3-10 ms, ar peniu eele cutanate fi proprioceptive de 20-25 ms; Cagis} _MASURARE §{ EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICALA,/191 ‘timpul central de conducere, care Include tmpul de conducere ceetebral spre zona motorie gi timpul necesar accept ctiuni de elaborare a rispunsului motor (70-82 ms); sdurata wansmiteri eferente cate varia2d intre 8-10 ms; ‘timpul efectr, care dureazi fn medic 25-35 ms gi este consti- ‘i din deplariaeaplst neuomotor coma fibelr Cu eft migeuile sunt mai complexe, cu att timp sunt ma mai. Prompritudnes rispunsului motor voluntar la diversi stimuli se amelioreazd prin exersre Un rispuns motor voluntsr poate fi objinut numai din partea ‘ui pacient constient,capabil 8 reactioneze Ia comenzile verbale ale spetul: “wage”, “next, “impinge”, “relaxeezt™ ete, rimele execufi, viteza de react este sckzutd, dar prin repetare, raspunsul va deveni din ce In ce mal rapid Promplitdines gi performanfa rispunsului motor se poste auto- aprecia gi autocorecta prin biofeedback. Diofeed-back-ul folosste aparateelectonice sofisticate, compuse din: EMG, osciloscoape, monitore, cireuite electonice exterioare, Viuale sau sonore, care furnizeazd pacientulul reocontrolul, crescindu-i astfel motivaia participa la sctl recuperator ind. migetile volunlare se normalizes28, contrlul extern Aispare si pucientul realizeaza migcarea cu cootdonatele asteptate: tamplitudine, vitea, precizie. 3.13. Evaluarea capaci do efort Capacitatea de efort teprezintd canitatea maxima de tucru mecanic efeetaté de un individ Intro unitate de timp. Cunoasterea i permite aplicarea unuia dintre princpiile fundamentale ale Kinetologei medicale, respectiv a progresvitiiteforulu Dac pentru un individ aparent siattos, diijareacregteril ‘capaci de efort este sell simpla, pentru un paceatlucrurile sunt ‘maj complicate, deoarece depind de 0 serie de variable, enunjate dj, eapective vist, sex, staal boli, bolt asociate ets Cpocitaten de efort a organismului nu reprezintd © sumd a caps cits funcfionale a tuturor organelor i sistemelor corpului omenese192/ KINETOLOGIE MEDICALA ‘A. Dragnea afinma ch ea este: “inital de accle organe, cae dupe fe ating capacitaten maxima functional, impiedict continurea fortui, desi alte organe si sisteme mai permiteay acest luen In ‘Kinetoterpie.efortul este msi ales de tip aerob, find condifionat de canttatea de O, consumath de mugchi in unitaten de timp. Cu eft mufchiul consumé mai mut oxigen in unitatea de timp, cou atitlibereaz8 0 cantitate mai mate de energie #1 ea uate, ienstaten eforului crete. La valoarea maxima consumului de ‘oxigen (VOp max) inima ajunge la limita maximo’ functionals. VO; maxim’ are © valoare de 3000 ml Oyimin la bicbai si 2000 mvnin la ferei. Valorile erese eu vita, pint la 18-25 ani $i poi scad teptat, sjungind la 78% la 45 ani, 71% la 5S ani 659% 12 65 ani Consumul maxim de oxigen — considerat de 1. Drigan “parametral cel mai expresiv al capacitiiv aerobe” — se determing prin metode directe (spiroergometre, iat efortul se efectueazd la ‘ieloergometru sau la covorul rulant) si indirecte Determinareaindirett e VO, max. utlizeazArelajaliiard dine freevenfa cardisea i consumul de oxigen, in cursul unui efort submaximal de 6 minute, eate determin8 creterea freevenel cardiace ‘otraefort la 130-170 bata/minut, Programul kinetic, efectuat tn eadrol gedinei de recuperare, include cieluri de migedri, care prin repettre devin mai sigue, olsindese continitte armonioas, economisese energie gi prin aceasta ‘ovigen, Dact numirul de repetici este prea mare seade coowdonarea, Lehmann aratd ed in primele 3 ile de efort crese cheluelle energetice, iar din 2iva a de gi pind Ina 9-4 consumul de oxigen seade treptat, pentru a atinge lerior valori constant Din punet de vedere al consumulii energetic se distin: = Sorturi usoare, datrate migekilor atomatizate, efetuate ou consum energetic redus la mai putin de jumitate din rezerva posbild 4e efort. Exemple: mersul pe teren pat, igiena corpora, alimentaia ‘Aceste efortur se prodve firk cresteri voluntae ale tensiunil imusculare 1 dect obosesle este sctzuts, ~ sforturi medil, cae includ majritates profesor, fed efor i Sstoundars $e compenseazs prin voluntar mare gi in care oboseal sommul de noapte (Hettinger 1980); Cn) _MASURARE $1 EVALUARE IN KINETOLOGIA MEDICAL 198 ~ fertile, care cht pinky 40% Gn capes ‘nit dvi i stot ute de sales sas as oe Sau dessis dud vr ceadlene maxime, rept sees ale capaci de efon Cele matine se Twegivsee ie wa 4 19, iar minimele la orele 14 si 3. . . Capciileminine ine Tezeveenegtice maxim, cae pot 4 mobizte Ia siti extreme States cone todeain capeciti mane de efor. De asenene, st bola eae dips rectprte ang dos ave se tuo ‘ufor,astomatiat, dpa cin ai, eu sae de seat linia, aoa unr ae cronice "au Gabi sours sec ever, dobindes 0 eapaciat de ert anes bed Sunt mova sb practice char acviiapetve sompettonte 32, Evaluarea actvitati: psihice Recupensea — ca oie act media! ~prespune si caoaserea shologiet a pacenulit in vedoren indvidestear watunenay ‘dips ta earacteisicor de personae (emperameat eine experin de vii) 5 subi uel comuaiet elt mal siete ne ‘ships medielt Conny. Metodle de psiodignoeS sunt lp: ananeza psiloc, cbse atobseratia, stoceostrea§taucrvaaaes mace ae tnchsn, experiment, chesnut tele lunes temperamental. Se canoe mod to ee une test empermetle se spay tnvngrlr ease oe comune Wi reactivate, dtrminid comporancne ea oak i pin azote su pero Cale ptt tenperametle~ pe cae Hora le- pus pe scan “hunorlo” = at pint ta one LP Paton eet borer na frei tobias pss ns Intr-o snumitt combinatie: oe : : selene tpl pte, moi, nex Sanpuin exe tpl pace, mai hee “Rama ese tp pee nee, Shes tenet ial st niA 194 INETOLOGHE MEDICALA cot _MASURARE 5 EVALUARE NY KINETOLOGIA MEOICALA 19 iw Sons esunane St EVALUARE IN KINETOLOGIA MEBICALA/ 19g Tralarca empeamenl oe pn rele po ass cheno —Frrowarre TIFTANCOTIC clr (ate 33) ct mache ev "X" poi coma cil, erage aon ‘Tmt oa Coser sn ce fe] Se pe ein elie 5 fm sty os pcs GHD DE CARACTERIZARE - BELOV 43 8 Sem * hes ter SNewepe cin cx opis tt | Nearer ape foe ran 5 wince 3 Son er snes 1 Sip toile ess] 6 Doin dene up COLERE SANE {Nel fee fol, 1 Are tena de tse eile soe] 9 Reenter sec un nan & Ose pate 1 apt, apa Le tint st ein 2 tcp a sin, ga 2 imp, se 2 ap eit Pn en def mana 0: Se ssn pow tra 3 Neb 3. tht be ta bo se I tne ne pore | etc 4 Aap gtr in eile | A cnt te spc 12 Cont egies; | Fue pesmi oat 5: Cab tsar 13. Setmatens lat fire |: Brpet fe ep dlr 5. Haat inden; | 6 Nese te ein peopel vot & ad 1 Sora rnc ec he fet mrpelcv hjr3,Eige Sie ice in ur SS seuss Epes oe ata aoe] Ms Few See Is Pty sai che 1 five ju Ne Se'sagua'per anc. (IS. Fou se 9, Inclinat spre rise; 9. Receptiv faq de now; situatii noi; 16. Foarte vulnerabil; it Newsies msupicns; fm ln wad snr pre o oo eo Mt Menge mpc ecarine | cabins abn In St Se spon Tepisp ginele incu Sede eer ivan Is bcm pom; 18. Fon ma at i aftr eat tae, | Be pins noe [3 Sma apes fa, fst mow, mun i Le: Dae te comp I Nepean | ace 1S Oe met pe 13, Comi so, fs ipa st pnt iat fla Ranier sc Ayeiem el nu exis tp tempeamenale "pr", doar combi eet sh 1S Soca ou gtr, ee taj oe tas th propor dre hx Ram se as fone fem Cancer fenpeanentu ar la bw 9! sitemaizarea [Fee set vt, bre; [6p gi eet si sor ts eve 8 inborn peor in oe sn fatinks te sopra. | Adoume $5 eee no pe ge ape eg oe Seemed) ft cesieedepees uenres maimcariner asa come asi Co Sanovertl~ ee oral op / — Nu se poate spune ch unul este superior celuilalt; ei sunt numai : siti196 / KINETOLOGIE MEDICALA Autoobservatia si autoaprecierea sunt indsoluil legate Pacientul poate sti observe i analizeze seacfile locale yi generale la mijloscele terapeutice aplicate: duree intens, limiarea amplitudint de migcare, scaderea tonusului muscular ete. sav dim- potivd, scAderea acuzelor dureroase, creyleren ampli aniculare, 2 tonusului muscular ote Rezultaele introspectiel pot fl ecute in Hye si comparate apai cu rezulatele evalutrilor obiective, efectuate de psiholog sau kinetoterapeut ‘Avamneza psibologiet, dupt F. Antonelli, tebule si tocheie setivtatea de psibodiagnosic,terapeutul avind posiblitatea s8 elarifce Unele aspecte neelucidate de testele gi chestionarcle aplicate In fara datelor personale obignuite, oferte de orice intervie anamneatic, se pot recolta informatii prvind posbile dificukayi de ‘daptare Ia situaja creath de boa, sptlzare, colaborare cu echipa medicals, motivate tn efectuarea progremului recuperator, relia cu familia, mlsura fa care se autoevalueszt ‘Atfe, vor contura personalitstea fiectruipacient gi vom putes indvidualiza,e&t mai exact, planul de recuperare proiectat 197 Capitola 4 MIJLOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE Kineologia medicaldutilizeses tn scop sanogenctic sau terapeutic riloace specifice si nespeifice prezentate fo schema 4.1. Aceste Ia lndal lor se pot sstematia, dupa pul partcipécit subiectulu, in acuve 4 pasive 41. MIJLOACE SPECIFICE Mijloacele specifice sunt reprezentate de exeriii Geice active i pssve, postu) sau poztionii, ergoterapie si mas} 4.11 Exorcitut fie A. Def lo, oblective Exerciil fine const in tepetare sistematic8 a unor cicluri de migets| cu seopul inlueniri dezvoltsitfzice sia capacity de mig care a individului, f¥r2 producerea nor modiiedri-morflogice viziile. In schimb, prin exereijia crese capacitile coordinative Echiibrol,ovientare spatial, precizia ete Nojiunen de exesciju fie se uilizea2i deseori cu sensul de anrenament ceea ee este complet ronat, deosrece antenamentul induce, prin repetaea sistematic8 a unor contactit musculare supra- liminare modifciri adaptative morfofunctonale Astfel, In antrenamentul de for(A hipertrof musculatd repre inti 0 modiicare morfologic, In timp ce bradicardia este un efect funejional. Anttenamentl include factorul exereijia. De exemplix prin repetaren sstematied a aceloragicicluri de migeisi penta crsterea forje:-musculare dinamice gia retistnfel, se Imbundtllese gh capactile coordinativeWEDICALE MULOACELE KINETOLOGIET (Beir) [Fenrar(Er Tamers | [Tiron [ies |. faemapale oie > 2 opt MILOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE /199 ‘Obiectivele fealizabile prin practcarca exeroijlor Tzice tum clasifieate dupt efectele induse asupra structurilor ~morfologice, Jatrlor funefonsle (cardio-vesculae, respirator ete), neuropsthice (Gelaxare, coordonare, echilibra ete) si socal-edveaionale, (OsIECTIVE, EFECTE, T Faire Roce de cers GSTS TEE 2 Prevenitea ator iacorece ale corpul 5 Corecesaltulinilr gi deficieneor corp T 2. 1. Morfologice ieee SpaSTpT genwale Be elo CCeptres capaci funcorsle « apart cario- vasulr (minutvelum, debit stoic, VOp maxes 5. Ceara capaci ficionle » spars repr (volume cape pulnenare ee) 4 Creve capaci fanejoanle 2 apart foo- mote (ampliudiataicule, propia muscular, 5. Crepere capaiailfuntionle © exlovae sparse fi tsar ale cou T Deeolares capaci d= wlaare Rack Taucalar, . Nearopathie | fteonl) 3 pies: 2, Dezilines capacitor cooedinative; 5 Denoluzescapcialor de Indie moti, « expe ivi gb curviai mig, Boal T Farevaires igin sou eat pupae cducalionale | scale (File, coletv de maned echiph et), 2, Fomarea obinun de a practice sineratic exe sil free fn seop profiaciesl txapewic; 3. Formas refleull de atiudie corect a corubi ». Funetionale Obiectivele cu caracter general (8b, 6, 4) s.spcifce (I, 2, 0) se pot diferenia in alte obictive cu caracter intermediar (teaizabile fa sisteme de lect sau gedinje) sau pentru fecare lecte sau geding& in pate, CCerinja fundamental tn stailres objectivelor const in forma lawea dt mai precist e acstora pentru a se putea deduce eu vsurinia rijloacele, metodele gi formele de organizare adecvat200/ KINETOLOGIE MEDICALA cont MULOACELE KINETOLOGIET MEDICALE /201 8 Poni fundamontale pl dovvate Exercijul fzie este iniiat gi finalizat din gi in diverse poztt “sdamentale sU'sau derivate, Poztil fandamentale Pozifile fondamentale sunt: stind, eon (erin). pe genvnchi, cust, stimat 1 Poritia stind (ig. 4.1) ~ numita si poziie sliniamentuluiortostatic este specifica ‘mui Se deserie astfl:barbinorizontal, priviea anterior, umeritrelaxayi, trunchidl dept, beafele felanate lingh corp, palmele In posite inter. mmediard de pronosupinajc, coapsele, gemunehit extingi, picoarele orientate anterior, caletile $i Visfurle apropiate: ca vasianth ~cllediele. se Z spropie, iar virfurle se depdrteard la un unghi FRAT PESRSTIRT de maxim 450, Caractrite: ‘are cea mai mich bak de sustnere; + seniul principal de greutate este in poziia cea mai inal gi 2 proecteard tn mijlocul bazei de ssinere, wor anterior de stculiataloerural, Din aceste consderente, stind este cea mai instabilé. pozitie fundamentla si solcitt musculatura posturla si teflexele respective Favorizeazt migetile ample, i2otonice ale membrelor supetioare 4 contrectia izomettica « masculaturt membeclor infetioare, trans ‘ilu, copula 9f tala, Este indicals in reeducareadeficienfelor fizice globale i seqmentize, a mersului gi echlibrl 2. Ponitia ayezat (Gg. 4.2) ~ se realizenzi atfel: subiectul agezat = un scaun ale carui dimensiuntrebuie 64 asigue flea le 90° a solduior si genunchlor,gemunchii ujor deptaji,piioarele in spin ie renne anteron cletice i vir Soropnte; variant eileen iar vite se depts la un anghi Be oe wm 438 Cepul, truncal $5 membre superioae sunt menjnue fe cath porn slat. fe mnie pe cose Taehil se spriind pe eberoriajie wchiaice (regiunea fee) $f para pee postion ale cosptson, AIL vy “ect Caracteristc Fi + bse mai mare de sutineres {Porte fxatoae pentru coloana Lombard 5) bezin: + central principal de’ gretate mal jos nian 7 Eats 0 poze comod8 i odihnitosre, a clrei_mentnere se ‘alsa co consum energetic cht, entrul de gretate se proiecteaxt spre partes posteioarh a bazel Ge susinere, realisod spre anterior 9 stbililate mat Bund 2 tora 3 ota *pe gemancht (5g. 43) ~ eu wunchiul dep, bia giasnal pve aio, une aa mentees see Moet seh, pune in onsupnai, deploy Tare ge gh Meta, seit relcinduse pe fae acre eee fs ocala pcoselor, mentite in tense sec oe Carsceristt: + bust mate de susnere; ean de gout sat jos, tn aoe plees soil Stubiltten conulst este mat band spe Posterior, centrul de greutate proiectindurse Sect pe supra de see Meniner scesel posit exe destal de |———_| ¥ | Incomodt trea inter plage bin cura hina, ee202 / KINETOLOGIE MEDICALA fatten Copia MIJLOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE 203 om Fig 04 Faia Sei (ie Grad 4. Poritia decubit dorsal (fig. 44) ~ cu membree inferioare apropiate, extnse din geld si genunchi, piioarele cu vifurile orientate Jn sus, membrele superioare de-a lungul corpus, palmele in pronajic sau pronosupinajie. Punctele de spriin sunt reprezentate de: regiunes occipital, ppatea dorso-superioara! a tunchiuli, egiunen fesierd gt tle Caracteristict bazt de susfinere mare; + central de greuiate foarte aproape de suprafaja de spijn, Este pozijia cea mai odihntoare, telaxanta, tn cate corpul are mare stabiitate, Menjinevea el indelungets induce cefecte osteoporozante generale, deoarece foferdgravtaiel posibiltatea aefiunt pe 0 suprafafd Inns. 5, Positia atienat (fig. 4.5) ~ ta care compul este menjinut in rectitudine, rmembrele superoare abduse peste 90° din lumeri,coatele extise, mainile prind bara, find orientate in pronatie sau supinate, ‘mombrele inferoare apropiate,extnse din sold, genunehi gi picioare, nu ating solu : Carats: Te Rape eine faja de sprijin (de sustinee) «+ menjnere inpine fot re + centr de greuate este situat sub supea- Poutia atimat meajine cousiele Fiicale qi twnchiul wor ecine locheash respiria tn inspir gi stinjenese ciculaja, de neen contraindicat bolnavilor pulmonar gi eardiovascule Pritt derivate Posijile derivate se obyin din poaitite fundamentle pein rmoditicsre: 1) bazel de sustinere (euprafeei de sprijiys ») pocified tranchiului issu a cepulete ©) pozitet membrelor supetioare; 4) pozitet membrelor inferio ©) Combinaitparisle sau totale ale posbilitaile antetioare (@ > G), relizind modifietsi complexe 1, Stnd ~ derivate 8) modificarea bacel de susinere: sind pe visfuri, etctie, pe marginea intems sau extend a piciruluy stind cu un picior in Ta colllal, stind. depariat (fig. 4.6) ete; ) modifcarea pocei trunchiulul sUsau a capului: sténd cu trunchiu inclinat anterior (pina ta 30°), eu capul tn extensie, sind x trunchiul epleat (ping fa 90%; stind eu tnchiul Tndoit anterior (peste 909); stind cu trunchiul gi capul tn extensie; snd cu taedial fnclinat sau cdsuet dreapte sau stdnga ete; ©) modficaren pozilei membrelor supert= ‘are: membrele supetioare cu coatele extinse se ‘enfin lateral (se abduc din articulajia undral) sau anterior (e leteaz8 din articulajia ual, se flectesz8 din coste, iar mfinile se menfn: pe Umer, Ia ceafi, pe vertex; membrele superioare ou coatele extinse se Tnerucigeazi anterior sai) Posterior ete; 4) modificarea pocitlel_membretor inferi- care, repreznth de fapt modificarea suprafeel de sprlin; ©) modifieri complexe: stind pe victui ‘eenunchil gi coapsele extinse, capul menjnut Ia Vertical, nail pe golduri (erste iliac), coatele Aectate,‘brajele abduse, Wunchiul Inclinat deapta sau stags ete apa204/ KINETOLOGIE MEDICALA 7, Ayezat ~ derivate hialad Usau a capull: ageat pe fcaun eu tehiul gt capul Tn exten- =) Sie ev tunchialaplecat peste conpse <7} sau fre coapse ete; ig A Poi nea pe pote ©) modiflarea pocited membrelorsuperioar: em pozitia stand; 14) modificaren pociflel membrelor Inferioare: asezat pe podea ‘eu coapsele gi genunchiflectafi; un genunehi flectat celal extns, tgenat pe pode cu membrele infevioare depatate ete; @) modificdr! complexe: agezat pe podea cu spin posterior pe antebraje i anterior pe_plante (membrele inferivare fMectate din {genunchi gl gold), wunchia! i eapul in extensie; aceeasipozife, mumai 4 sprijnul se realizar pe mini; agezat cu sprijin posterior pe ‘fini, tunchial gi capal se meajin tn retiudine, un membra inferior texting din genunchi gi celilatflectat si eprint pe plantt te 3, Pe genunchi” — derivate 8) modficarea suprafeei de spriin: pe genunchi cu sprijin pe palme, truneiul ta orizonala, sub seu dessupra ei, poziie mum ‘Patrupedie (Gig. 4.8); se floseste(reevent fn reeuperae pentru urms- Tosrele careterisils supefatt mare de spin, centru de greutate tn poziie medie (stabiltate relativa), eliberezX coloana, fcilitind astfel robilizarea. Sprijimol mai poate fi efectuat pe coale stu antebete; 1) modifieren posifiel tune hiatal usau a capulul: pe fenunchi cu trunchil cliat Sntrior, capal menjinnt in reti= tudine; pe genunchi cu trunhisl si capul nclinate lateral deapta Fig 48 Fae cot MULOACELE KINETOLOGIEI MEDICALE 208, ©) modifceren posi! membrelor superioare: membele super owe ou coatle extinse se menyin lteal (se sbive din articulaia umd Fults) sa0 anterior (ge MlecteazA din articulate umfral); se flecteazt in coate, iar miinile se menjin: pe umeri, la eeafl, pe vertex ete; 12) modificarea pocijel membrelor inferioare: pe pennchi eu rmembrele inferiore depésiate sau cu un gemunchi anterior fajé de cella et c) modificiri complexe: pe geminchi cx sprjin pe palm, eu tne iol dessupraorizontalei,capulflectt, mina gi genuinchisl de aceeas parte (Homolsteral) say de pores opush (helero- stu contralateral) Situate anterior, pe genunchi cu spin pe coat, trnchiul sub orizon= ‘alt, capo fleiat; pe un genunchi, sprijin pe palme, celsalt membeu inferior extine din gold gi genuine, capul $i sunchial in extense: pe ‘genunchi depdrst cu tnchiul im extensie; pe genunchi In spriin pe antebrae, gil fo extesi. 4. Decubit — derivate 2) modificarea suprafefei de spr: sdecubit lateral exe 0 pote stabils pentrs ck: are bazd mare de susjnere gi centr de greuate jos sit, Din aceste motive este folosit In reeducarea newromotoie # tmarlor disabiltaj, pe care Si pregiteste penta activitayi unusle: me beat, migeds bere in pa dlecubie ventral (ig. 4.9) are baa mare de susinere (menton sau partea loterald a fei, fala anterior’ a tortcelui, coapselor, fgambelor, faja dorsalk a picioselor) gi central de greviate aproape fe supraina de spin, ') modificaren posiieltruyehiulul: ealeat rezemat, cu tunehial la difeite grade de extensie “chaise longue"; sunt poz relaxant; ©) mouificaree postel membrelor superionre: decubit dorsal, rmembrele superioare cu coatele extnse, brajele deparate de trinchi (abduse), deeubit' dorsal cu rmtnile pe vertex, ume, sub ale, pe gold; decubit dorsal fu membre” superior ine rucigate anterior, Tig 48 Fonn Gea (len vt206 KINETOLOGIE MEDICALA 8) modificarea_posi- fei membrelor inferioare Aecubit dorsal cu membele Inferioare depistate (abduse) la diverse amplitudini, Fig 410 Pout drab ele) asl ©) modificdrt complexe s decubit Isteral cu genunchit fletafi,trunchil In recttadine, capul Hectat, spiiit pe antebrajl de partes decubitaui (cot Aectt Fig, 4.10), decubit dorsal cu genunchii ect, spin pe plante, membrele superioare cu mifinile la ceafS et; ‘+ decubit lateral eu membrul inferior contolateral in flexi, tu chiul Sn rectitude, eapul in exteasie ete; ‘ecubit ventral ex eprijin pe coate, tunchiul si capal In exten sie, este aga mumita "postrd a papusi, flosia in reeduearea rewromoterie pentru tonificarea mugchilor extensor ai cali, spatelui gi goldulu 5. Atimnat ~ derivate 8) modificarea suprafetet de spriin: reprint pentra aceast potijie modifieeren prize, apijinl se realizeazh cu 0 rafnk oriental, fn pronaje sau supiajie sau eu dou mini, dar cu menjnerea com telor in flexie; de asemenea se poate folosi si sprijinul pe virful pi- cioatelr, ') modificarea posited tranchiului: atérat cu fala a spalier; mainle in pronaie, trnchiulextns,inclinat sau risucitdreaps-stdngs; ‘c) modificarea poctel membrelor superioare: reprezins de fap modificarea supratei de sprijn; 4) modifcarea pote: membrelor inferloare: stnat cu mem buele infeioare depstate (ebduse), inerucigate (adduse), fletate din sold sl genunchi, amat ew membreleinferoare extinse din genunchi fi Mlectate la 909 din gold et ©) modifcdr! complese:atioat cu méinie in supinai, trunchl Aecst, caput in eectiudine, membeele inferioare adduse; alimat cu rfinile tn pronayie, trunchiol si capul rlsucte dreapta-stnga, shembreleinferioae cu geaunchit i jollurile Nestate la 90° et MULOACELE KINETOLOGIEL MEDICALE /207 8 ‘er Exerciiol fizie terapeutic are urmatoarea structura | pozta de start adoptatt dint poze fundamental sau deriva; 2. exeeuia migcai~ prin contractie concentric agonigtilor,excen- ‘ric antagonigtlors state a xatrilor, 53, menjneres piel objinute~ pin contactie statis, izometrica 4 reveniea tn pozitia de start — prin inversarea agonists antago rigor. Dupi cum extvemitates distal @ segmental mobil este libra sau fxath pe un ponct imobil,activtaten musculard se desftsoart in lant cinematic deschis sau tnchis. 1, Pozitia de start este exem de important, deoarece asigura suecestl in actl reeupertor. Aegerea ei depinde de starea functionals a pacientulut gi de mietrile ce urmeazs a fi efectuate Pentru a focilta activites muscular 0 pozitie de start corestt trebuie si fe stabil: ‘esuprafa bazei de susinere a compului 58 fe ‘ perpendiculara din cena principal de greutate 8 se proiecteze ct mai in centul suprafeei de spriia; s-istana dintre centul principal de greutate al corpului gi su- prafofa de sustinere $4 fie eft mai mics; srunghiul de stabilitae 28 fe eft mai mar ‘prestates corpului sh fie suporta de un nume e&t mai mare de artcula Porijia de stat va fine cont si de tpul contacjei musculare saliitate: ‘pentru contraciiizometrce se aleg poziii care tncarcd arti- culajia prin greutetea corpului sau permit kinetoterapeutuli compresinea in ax a segmentelor; + pentru contac izotonce se prefer Tibere si permit hia racjun ware, n ax, ale segmentelor. pozifi care lash aticulailea 208 / KINETOLOGIE MEDICALA Encepiie de la vespecterea cone sbiliajt Tao exerlile de coordonare neuromuseulard. In acest eaz, pozitia de start va 6 least astfel, ineit 88 creeze dificultaji In mentnerea echiliruli, eoarece prin dezechilibrvi gi reechiltesi succesive se va objine In Final coordonarea. 2. Exwcuia mite ete fens de: Sum areaaier erent In ache mgt; inseam peg iia penms apiece fr mplieare rena dn opr ite fede terns 3 tena seed megehiia stnoditaie de tons muselay pe cae le indice reflex mi Cea reps. Aste free de sop mt pet Stmute tooihiewmstonte rele: may de edb feflsnele sie postuale generale sa de ebb La sflrgital uneimieari, corpul sau segmentele sale se afla Inn echilibru instabil, pe care grapele muscular faceared $8: restabileatcd prin intrarea in funfiune a museulatur de fixe, care fusjine-segmentul in pozijia cea mai util, conferind fort migcai, 3. Mentigerea pozifiei obfinute este realizatt prin contacia staticd, izometricS, = grapelor musculare care sotioneazi Impotriva fravitajet sau a nei rezistenfe opush migcri Contract izomettich se executé Ia diferite nivele de lung me ale musehilor zona seurtt, medie sau lungd, duph cum urmeaz ~ pentru muschll tontel, postrali, antgravtaionali, care se contracts ent, s¢ prefert in mod normal poziionares fw zona rmedie spre scurtd; = pentru mugehil faziel flexor, care se contactt rapid si fbosese grou, a2 preferh poziionaree In coma Langa spre medic, deoarece influenele rflexului miotatic Ia acest nivel facilites2& contacts, Cind fora muscular este seAzut, rezistenfa se aplicd im zone sour, deoarace reflewul de intindere este fciitat la aces nivel ‘Aplicaea reisten{ei cAnd mugchiul se gleesle in zona fanga va seeds fi mat mult forla muscular, refleeal de inindere find inhibet opt MULOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE / 209 4, Revenirea fn pozitia de start se reslizeszd prin contractia excenrich & agonislor,concentiet a antagonisilor gi statca » fixe toile. D. Modalititi de aplicare ale exercitilor + exercti in grup (erapia in grup) ~ s2 folosess in cazul paci- enjlor cu acelag tip de afeciuni, eu simptomatologieasemi- loa, virsteapropiate, de acelsi sex gi in aceeagi fz evo Iutva boli Avanti: = de naturd pragmatics, prin posibiitates tatérii unui mumar ‘mai mare de pacienjitat-o unitate de timp: ~ de naturh psibics, tn sensul ck motivatia si emulyia de grup pentru inviarea unui program de exerci, vor seidee durata teatamentlui recuperstor, factorul social devenind unul de cordin terapeutc Decavanta: capaciate redush a Kinetoterapeutului de corectare individual pacienflr. + exercifi individuale ~ se recomenda situtilor care impun supravegherea unui singur pacient. Cénd execusiaatinge para- ‘etrit impuy, pacientul va fi congtentzat asupra necestt- Jil repetirt exerijlor si im afara progremului de la sald In funtie de informatilesubieetive si reatvitateapsibics# ps cientului, programul recuperator se va reconsidera zie sau la inter- vale scurte de timp ‘Un kinetoterapeut poate Iuera cu maxim 10-12 pacienti pe ti 4.11.1. Eseretf fsice active, Se sealizet28 prin contrat mus- clare voluntare repetate, cu sau Alek deplasaren segmentelor arti- cular, Mobiliatile repetate cu deplsatea segmentelor articulare devin xeciiidinamice, iar cele Aird deplasare exerci static.210/KINETOLOGIE MEDICALA ‘1. Exercifil fico dinamice. Au la back contracjia fotonic, fn timpul cizeia lungimea frei musculare se modific, iar tensiunes musculard rane constant. Itr-un exercitiu fic dinamie altemesza contractile dinamice cu cele statice Din punct de vedere tehnic, migcarea (mobilizaree activs) se produce: asistat, liber, cu rezistents 1, Mobilizaren activs ass numitd $i ativo-pasiva, este cea sai usoaré contraciie iztonic8 reallzat8 de pacient eu fori proprie fa segmentului sau segmentelorafecat, ata de fore externe repre- zentate de: gravitafe, Kinetoterapent, montaje cu seipefi ete, Bid ea acesten sf Se substituie fortei musculare mobilizatoare Este considera, dup contacia izometics, al doilea timp al ecuperisi forjei musculare dupa imobiliza In aparat gipsat, ex condifia adoptrii unor posit de stat stable Indieat: cfd forje musculat8 are valoarea 2-3 (medioerd spre accep tabilt, deci incd insufiientd s& mmobilizeze segmental de rmemibra contre gravitas ~ cand migcarea activa liberd se produce pe direct deviate, alorts rotaie} eapetelor osoase articulare sau suferinfelor reurologice, care perturbs comands sau tansmiterea motores ~ céad pacientul se teme si-gi mobilizeze segmentl, din cauza rer 204 inhibit. Obiectve: ~ activarea musculaturii de fort mica, deziderat care poate 6 ins aural cu suspendare sau ajutor; ~ desetrcarea erticulajel, end este absolut necesard tatamen- fului kinetio; ~ exersarea mumai a muschilor egonigti, cind activarea sau ezvoltarea antagoniqilor este contraindicat; 4+ ~ relizares, menfineres sau amplificares moilizsi,coordondti i relax, cind este necesar ajutorul Kintoterspeutul z i cata ¢ MILOACELE KINETOLOGIEY MEDICALE 211 2. Mobiizares activa lier8 se mai mumeyte activi purty deow sece este realizal exclusiv de subect, fir intrvenfiiexterionre tare Titetoare sau rezitve 3, Mobitizaren activa rezistiva (eu rezistenf8) se produce cu ioterveafia paral reistiva a unor forje extere, eu valoti mal mil sav mei tari deett fora moblizatoare Grupele muscular agoniste, care actiones24 tmpotriva rezisten- fei exteme depun un efort de invingere sau cedare ‘ clnd agonisii aving tezistenfe extern, migcarea este Concentric; x executh le comands “trage™s ‘+ clnd, deyi se contract, agonigtit sont tnvingi de rézistenja fexternd, migcarea este exceniried; se executé la comanda “Tmpinge” seu “revit Migcaile active cu rezistens sunt realiat i ‘+ urs internd, cind agonist lucreazB Intre punctele de ine sertie normal, + curs externd, cind agonist lucrea24 dineolo de punetele de inserie normals, tn segmentul de contact pentru anta- soni Limits dinte curse se gases la punctul 2ero anatomic, fn care unghiul diate segmente este zero, agonigtit sunt ma. im alungiti Zona lung), iar antagonigtl maxim scurai (ona seurt). + cwrsa medie, cind agonigii su o lungime medic, situath Ia jumatatea amplitudinit maxime, pentru o migeare dat Migearite concentrice (fig. 4.1) se executh tr ‘curs interna cid migcarea respeciva este init din pune- tul zero anatomic sau din diverse unghiuri articulate poz tive, se desfgoara tn sens fiiologic (mugchial se scurtezs, reusind sf fnvinga rezstena) si se opreste la amplitudin mai sari sau la sfarsitul curse Pe parcursul miei, agonist igi apropie capetele de insere, se scurtez progeesiv, pentru ca Ia fiegitul curse de miscare 58 fie maxim seurtafi (fig.4.11-0A).‘migetr opuse,numite unghiut negative, se desfiyoard in. sent fisiologic si se opreste a une shiari articulare negative. may ‘ici sau Ia. punetul zero anc tomie (fig. 4-11-08) Prin repetare, migetite concentrice produc hipertofie mmuseulard, urmath de eesterea fori, iar la nivel articular erese Fig Wig conor sabilaten, Misedtile excentrice (Gig. 4.12) se executh in + Curst intern’, cind micarea respectivd, initiatt din diverse lunghiuti poztive se desfigoard in sens opus celui fisclone (tezistena exter& fnvinge mughiu, care se alungese tena) i se oprese la unghiuri ariculare’ mai mici sat le parce Pe parcrsul mci, agongti fi indepStear captee de insert, se lunges prosresiv, fn punetul zero anatomic find maxim aap (ig. 412-40), ‘pment x 1 cursd externd, cind miscaten espectivi, init din punctal ero anatomic sau din diverse Uunghiuci negative, se desfgoard fn sens opus cell fzilogie gi Se opreste Ia unghiuti negative smal mari (fig. 4.12-0B). Prin repetare, contractile fexcentrce produc iuery mucus Ine etistent sau negatv, crese slastcltatea. muscular, ier ta nivel articular mobilitatee, anugraviaooal find de oa" as stsenia manuals opust de kineoterapeut, cate est cea mat rant action det anipm mafia i alas he louea teins nu ete consatt pe tat cusa de mite de abet seade propesv din pune ne Oy eee iy cn mahal ete zona gh deel sping sr algal cuse de mise, edd map ne ak fra! poate singe valor into Pentru uns ugh, valoaren maxima a fori este sinata ta nivel unin soit Tn acviaie coud pea sau sprtve; rail de srpei im sistema sripetegreute, tm care sepe ‘mentul de membra angreneaz’ greutatea; nee _ sp cae poate Igreuna igre pen * erecta mijetsorinpoiva fore hinedice, respect de i In Jos foe de frecare dnc supra copula 8 (mes, ino Westra crete cind se miceste sips Copena seamentuuiimerst prin saares unr dagen fake de seafndr, Noone, palnure ce) intesitcarea vites de ene Srcterea visconti apel prin sdaos de nimolu _reinenh, respect ecisena ops de eset dict pen eae sepensorindnine su compu hed adie ak contgreuli in monje eo scope Dezavantje: solicit pcieatll un anunit el de ete fet ape genes de fre lniertanuniog ene din lieve acuta cope Scares pga ca Sepsis Seer fin aegenh Shearer ISB Tera tm SG AP, comm a po214/ KINETOLOGIE MEDICALA coms MULOACELE KINETOLOGIEI MEDICALE 245 ~obiecte porate’ mingh redielale, pune, Talare Ce Tad seat atajate det de segmental sole dieu metalic, scl Ga nisp sa cu alice de pln te tcl sto cordane lsc, a cor reusent varia. et proportional ca raul desing, recistenereglabile pn park electronich (cover lat, bites egometiet Erectele exeriflor fizice dinarnice se ssfdng asupra tegumen: fului, elementclor active si pasive ale migeri, aperatuul citeulator si sferei neuro-psiice. “+ Bfecte esupre tegumental ~favorizeaca resorbja edemelor (atorate (ansudicit plasm pirjle moi) prin cresterea intorcerit venodse; realizeaxd intinderen tegumental ~crese sfluxul de singe eftre fesutur fete auipre clementetorpasve (case, ete, tendcen, Hgamene) active (ge) ale mies “reftesupraffleariclare de alupecae provi su edu eden flonase "ol ia stsctrle pearl in caviatea auras en tn sau eres ane! bles arcu, : ~alungese progres clomenee perature, eu att mat mu cu elt acenten se ites tn sre de eontecurtsemscuris conser sa tea elaticle muscled smote anal prvi distofa muscle; imbueattese fore i dria contac! mscuae; “regleatstagottiy migets res fri rasta macular + fects asupra aparatulu circulator: “eres Imoarcerea venoas; ~erese tonvsul simpatic, eu adapttea cirulaiel a soliierile ae efort : ese debit cardiac + Efecte asupra sferel neuro-paihice ~denvoltéconstientzaea scheme corporle si spatiale; erese motivalia; Imbunatzese coordonarea muscular Imtesitates acestor efecte este dependentt de tehnica mabiliarit aetve voluntare folosite: minime sau nule, te mobilizres asin ele dinte ele devin maxime tn cazul mobilzii active resistive Migehrile ative cu rzistent directs refac schemele de miseer, Mind uiieme tn eadrul diverselor tchnici de faciitare newomuncaing proprioceptive (ENP), Rezistnfele maxime gi progresive, opuse uel forte de contracie srescinde vor reeruta prin sumafie spafila un ‘numir mei mere oe iti motor, i faneie de valaresrezistenjei gi durata contract Dect rezistena crete, 2 produce difuzarea influxulut propio fet, eltre musehii sinergici ai schemei de miseareadicy de ‘ugchil mai putemici cite cei mai slab, Se ajunge astfel la reedweae propriocepiv, B. Exercitiifiziee statice. Se ccalizeazd prin contraciiizometice, fird deplasazea segmen- felor articulate, {ho smpul for, lungimes bret musculare etmine constants (lees = aceeasi, methros = lungioe), tn timp ce tensiunea muscular tinge valori maxime, prin ectivarea tuuror until motor ale gropu Ii muscular respect In ealtate, se produce o microdeplasare, negliabil, Itre mo- Mente creterittensiunii museulare gi cel al relandet Contract izometic8 se produce cind mugchiul luzeae’ contra Uni rezistene egale cu fora sa maxim sau eind se inceated depla: ‘tea une greutifi mai mari deedt fora subiectlu Contacta izometrcd se executd la diverse lungimi ale mugchiue ‘si, to cursd intern, medie sau extern, deci mugchiul ia zona lungs, medi, scurtd, sau alungté dincolo de punetele normale de insere,216/ KINETOLOGIE MEDICALA TLangimile respective vezul din valorile unghiarlor ariculae Fiecare articulate are o spcifcitate a unghial la care se poste cobtine cresterea forei musculae maxime, in funcjie de rol sit sau dinamie al mugehiulut respect in vioja cotidiant stu octvitates profesional, In contraciiaizometric, fora dezvolatS tn muychi este maxims, dar datoritaapariil oboseli, este menjinu la aceastévaloare nual entra perioade limitate de timp. De aceea, in practic se folosese contract izometrice inerupte de perioade de repnts. Este 098 unital Iucru mecanie static intermiten In cazul imobilizirior, recuperarea forjei musculare se incepe prin aplicares izometiei dupa o metodologie pe care o vom prezena in subeapitolul 63. Contaile izometrice se utlizea24 i in tebnici de fuciltare neuromuseulari.proprioceptiva (FNP), care promover2A stabilities tn ax longitudinal ia circa 48 de ore de la mobi are; taciunile se efeetueazs print-o gipsotomie la ni- velul aniculajiet respective gi au rol de a reduce pos- tura vcioasS. Apo, pipsul se reface sie ixeazd postura corectata Momentele se succed pint In objnerea coreciet rmaxime posible = fn ax longitudinal la vivelolcoloanei vertebrate, in scoliozele jwwenile; se realizesrt prin je verieale fixate inferion, Ia rvelul baznulu, fo apart gipst si superior [a nvelulealotei craniene fran alow meta ‘Au ea scop alinierea elementelor vertebrale in anol vertebral i sunt utilizte ea tatament oropedic, in etapa premerghtoare inter venti chiungeale Acclente * fsctui,survente pe fondul osteoporozei de imobiliare; ‘+ rupturi de fibre colagene, urmate’ de orgenizareaproceselor sdetentile, 4. Mobilagsi manuale fortate 8) Mobilizarea fortaia sub anestezie coast In. provocares elberat anor ruptritisulare peri- gi intearculace, prin care se asigurh cresteea rapida gi importants a amplituiniarticulae Este realizatt de specialist ortopezi, sub anestezie generalé sau Toca Dups mobiizare, amplitudines objinuts trebuie Hxatd in pozitia, ‘maxim, iat dupt 48 ore se incepe mobilizares pasiv-activs Accidente ‘+ smulgeri tendinoase, ligamenta, osoas 4 rupturi ale fesuturlor mei, nsofte do hematoame; rmicrohemoragi; ffactui de epifize, in special Ia copii: * longajit ale nerviloe perfil Din acerte cauze, motoda este privitt cu destoll reticent i se foloseste rer,226 / KINETOLOGIE MEDICALA '5) Manipulirle sunt mobilizisi pasive forate prin care seq. mentcle unei astculefi sunt deplaste pink ta limita anatomict maxima posbils, pe 0 diretie de migere, in sent opur cel bloc, ‘AceastS metods terapeutic8 a fost nina de A:T, Sil fn 1874, cate considera ef “tote bolile provin din derelari vertebrsle” fn 1935, Palmer a numit-o “ehiropraxie” considerind-o “sina palpi si ajustiril ariculapilor coloanei vertebrale doar eu ajutoral mdi Robert Maigne este cel care descrie, definegte si generalizenza manipulirile in terapia kineticd ‘Manipulrile se apicd fn special coloanei vertebrae i ma puyin mmembrelor, ‘Trebuie sh respecte dous regull de baz8: a “migcarit contare si “nondoloiai Sunt precedate de mobilizisi pasive prin care se testeazA toate Airestile de migeate ale articuljiei pentru depistrea direcfici, res. pectv a sensulu blocat,dureros. Cad ambele sensi ale une deci sunt blocate se renunfl la manipalar, Monipultile se executa ia wei etape: poziionare, mobilizare pisivi, manipalare propriu-zisi + Positionarea vigeacs atit pacientl, e&t 4i Kinetoterapedtl In eazul pacientulu, asigued relaxare local, care poste 1 amplificas pein aplicajt de clldua i mass) regional eal- rmant, constind in manevee luni, efectute cu rtm gi intensitate sche fn camul Linetowrepeutului, poztia va astfel lease, Incdt sti permit o maxima tchnicitate + Mobilizarea pasié se efecuear’ de 5-10 ofi pe toate ditee- tile respectiv censurle de migcare, elementsle perartculare find toinse pnd Ta Fini maxima posibila, care va fi men- fimutd céteva seeunde, + Pentru exzurle acute sau foarte vechi, prima gedinfl va include oar aceste dout etape ipl MULOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE /227 + Manipularea propriwasi se efecweara cAnd. pacieatal exe obismuit eu etapele anteioare; consta dint-o migeare fot, nied, bruscd, dincolo de limita anatomic8 maxima, efectuatd fn sens opus celui dureros i blocs Separarea bruset a supraleelor articular, (deblocarea) te Ingojeyte de un zgomot carecterstic numit cracment Ritmictaten gedinfelor diferd in functie de veshimea bolify ia Ineririle de spesialtate plrcrile autrilor sunt divergent fece: dispatija conteacturis musculae, respetiv a positet an- talgice gi a deri. Contraindicai: procese inflamatori, exteoporozS, ostcomalacie, eoplasme primitive sau secundare ale segmentelor articulare mobi- Haat. Acldente: + rupti vasculare; * ruptur ale nervilor peiferici; + tombozs arterei vertebrale urmatd de exitus; + sindroame de compresiune, umate de pareze, paralizi ete. Acesteaccidente rave depind de vechimes boli, particulariaile Individuul gi de experienja kinetoterapeutului,eare necesita ealifcare in scesth speciaitate numité terapie manuals 5. Mobilizaren pative-activa este o forma a mobiliziit paive aplicabila tn cazul mugeilor cu forfA musculard scA2u, care mu pot Invinge nic ine ‘membrului asupra edruia acioneaz Migcares se realizeazi in dou faze: ~ pasiv prin fore externe, care stimulee2i migcarea antagonist (el mai des fora manuald a kinetoterapeutuli) = activ in faza a doua, cdnd stimulatd de stetch-eflex migearea va putes fi efectuats de subiect prin fora propre.228 / KINETOLOGIE MEDICALA ‘Exemplar musculature extensoare a brajulul are fort mosculara sclzulh. Din pozfie de flexie a antebraflui pe bra, kinetoterapeutul realizeazd o intindere a musculaturiiflexoare, ezulind astel 0 trac. fiume pasivd pentru masa extensorilor bruh Intinderea rapid gi brusc8 a flexorilor din prima fas, produce tu stretch reflex care usureazt migcaren activi ce urmeazs, Este posibil ca Insust bolnavul sf efectueze intreage mobilize, folosindy-se de mina sinitossé sau de greviatea segment fn efee. tuarea fazei de mobilizare pasivd ‘fecele mobilicarilor pasive au fost sistematizate de Ch. Rocher fn locale i la distant fectele locale se reiting asupra aticulfillor, musehilor sei culaiel locale: supra articulailor: ~‘fecte mecanice de asuplizate a capsulelo 4 ligamen- telor acticulare gi de rupere a aderenelor intraarticolare, sresednd astfel amplitudinile articular; = crese seerefiasinoviala = favorizeanh formarea de carts} a nivelul supratejetor articular, ‘+ asupra: mughilor ~ menjin sau crese exitailitatea muscular proporional cu gradu de fntindere a muschiulu; dupa modul de rea Tizare a ntindesii mugchiui (eapid seu Tent) declan- {sea2t suetch-efleal ev efecte excitatoit sau inhibitor supra musculaturt agonist, + supra circulajiet locale: intervin pe cale mecenicd,reflexs 4 endocrint ~ turtese si golese de conjinut masa de capilare din _mvgchi in inpul mobilizri, iar In perioada de relaxare care urmeazd permit diltarea qi reumpleres. aceto execulate ritmie au efecele mecanice ale unui ‘pompa* supra vaselor miei muscular, favorizind eliminarea produsilor toxiet proventi din’ contrayile musculare: favorizeaza circulajia venolimfaties de intorcere, prevenind inetalaren ebotrombozelor {in intervene chirurgicale la nivelal membrelot inferioare, mai ales pe genunchi gi gold exist riseul cop ¢ MULOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE 229 fect endoctin gi viscereor: ‘aparifiey Nebowrombozelor postoperstort (in peste 30% in cazuti) eate pun In pericol vaja paciennulyi prin posibilitatea migrirt tcombilor. Acest rise scade cénd iobilnrile pasive se executl postoperator precoce = produc hiperemie locald prin stimuli nervosi refleesi si endocrini pereepuji de organele senztive ariculae J distant se rasfring asupra sistemolui neuropsihic, enfin pentru segmenetl respectiv, ‘Acest aspect este deosebit de important, faructt tn sbsenja prelungté a misciriiimaginle motorii devin dezor donate, apoi se serg gi sunt difel de evoe cfecte portive arupra sferei pshice ind pacientul observa un eft de mie céstig funcional sau simpla posiili viewliza mobilizarea pasiva a aticulailor pe toatt ampli- tadinea de migeare, in eazul unei paralzit, nemoria kinestezicl stimuleazdsistemul endocrin direct prin migeare sau print-o| sarie de rele seazitive, senzorale, eieultorii, nervoase care controlesrA sectfia endocrings cerese motliatea vscerelor cavitare; crese serefia organelor digestive; crest volumul toracelui i amplitudines mipettilor respirator ltensified funefile de elimina: exese excreyia urinard si ccelereazt trait intestinal mtrese schimburle gazoase 1a nivel pulmonar gi tsular. ‘Toate acestea dovedesc 8 mobilizarea pasva rimine tehnica de ectie tn reeuperarea newologies 4.1.1.3. Exersitt ow suspense, Reprezint,alturi de cele eu set peti, forme de mecsnoterapie si constau dia mobili pasve, auope five gi active ot revistenfs. Pain suspensie se supcims, f scop terapeutic, forele de ravi taye care acionesz8 asupra corpuli sau segmentelor sale230/ KINETOLOGIE MEDICALA TBxerifile cu suspensie necesita ze puncte fixe de suspensic (A), respectv eftlige de agile; ~elemente de suspensie reglbile:extensibile (arcu elastic, re- foruli, benai sau cordoane elastice) 41 inextensiile (cor), elemente de susfnere cooforabila a membeelor sau a compu (chingi, egerte et) Excritile eu suspensic angreneszh intregul corp sau segmente ale acestuia reaizind suspensii generale sau segmentre CClnd elementele de suspensie sunt inextensbile se realizesza suspensi fice. Cd clementele de suspensie sunt extensibile se realizeact suspensi elastice. ‘A. Rxerciti fzice eu suspense segmentar Exerijile fice ew suspense! rant inate din poop de repaus gf se relizeazs, dupa, Plas qi E. Hagron, ub urmtoarle forme: + dansai" (Hg. 4.16 ‘tin contacia mujchilor agoigis (1); {lac evin paiva poziia iil, de repnis @), nein (Hg. 4.17) ecient daplaseara segmental de mem ‘bru pein contactia mugehilr agonigt (1); ~ Hast revina pasi a poaiia inal, de repaus 2); ~ pini-o contacfie a antagonigilor dept Sefle porta de repens (3); ~revine paiva poz infil de repaus (4), . oe Te te sp te ns eh i ap ~ paientuldeplaseaza sepreatul de membri- count ‘MIULOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE) 231, dust (fg. 418} pcientul deplascaza segmennul de ‘embry prin contactia musehllor agonist (1); = print-o contratic a antagonist Aepagese posiia de repaus (2); ~ exerci Se repet de mal mute 0, fd pauze (3) Princip meodice: Posie) 4 segmentul se suspenda in poziie “Hpaw ele orizontala, pozijie din eare poate fi mobilizat numai intr-un plan paralel eu suprafyja de speijn + punctul de suspensie, se plaseazd deasupra segmentulul sus pendat, in diver puncte, in foncte de efectele care tebuie {nduse ssupra articulajes respective; + rezullans, dine foria de tacjiune a core (T) si fori de ‘gravitatic (G), se calculeazt dupa regula paralelogramului si ste dependeatt de locul de amplasare al punctului de suspense. (Cu cit directa de taciune a coral face un unghi mai cobtuz cu gravitaia, cu att tracfiunea este mai mick ‘Aiculaja mobiliztd trebuie s2 prezinte cel putin dou grade de libertate, deoarece stat mentinerea edt si mobilizarea, Presupun gi realizarea unei migedsi de “ridicate” a segmen- fului, care se produce intean plan perpendicular pe plant migetrit pentru care sua electual suspens Mugehil care “ridied” segmentul trebuie s8 aibe valor sufciente ale foi ‘a, Suapensilesegmentare fixe sunt de msi multe tipui,alegerea ind determinats de sopul ur 1. Suspensia pendulars (vericela) se resizesa8 cfind punctul de ‘suspense, elementul de susfinere (chinga) si coarda sunt plasate pe Aiceje vera, a nivelul extrem dae a segmentul suspends tn exemplul din fig, 4.19, aiculaia de moblzat ete coxofemurala rept,232 / KINETOLOGIE MEDICALA CCoarda menfine segmen- tul_in pozitie orizonala, de chili. Fora de suspensie este nl, deoatec cei doi vectoi 418 (al fore de matione axa 2 coral gal gravitate’) sont egal gi se aft unl tn pela sireaceulal. Caurmare, segment ene telanat, stare amplifcas gi de adhugarea unei eventale su. pensi supimentare a segment Tui intermediae, respectiv a ennui Migchile se executt numa de o pate ide alta «poi de chile, respectvin pan frontal i constau din ebducieaddacie (Hig. 198).Acesten fe lnsoese de lexia memrulu inferior din areata coxofemural. lei, respectv fora de ridicare F, se produce in plan sogtal (fg. 420). Aplicatié terapeutce: ‘reanenarea neuromusculart, cad forja are valarea 2; progr: sia execcijilor se realizeset prin modificares amplitudinil, rigchrt sau addugerea anei ceistene gi alteracea tipali conteaciei musculare: concentric, izometrch. gl exoentik + ‘elaxarea mugehlor ariculail interesate prin osclai de mich ampliudine 2. Suspensia axial se realieazd eind puncul de ospensie este plasst pe rece vertical, Ia miveal rtculape de raat (aici loin coxofemoral deep), jag element de sine ‘chiogs) dit Coarda mente seg ‘mental i pote rizonal, cope [MULOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE /233 Fr ssigurt_mobiliztr tn flan prael cu supatsa de sonijin Forja rezultant, eal: colath dupa regula parle Togramolul,acjioneszl spre anliculai, centripe, vind fect coaptant, de compre siune aiala (©) (6g4.21). Migtile de, abducie-addutc sunt tasofte de migetei de Mexie tna de iar , ig. 422) Efectul coaptant poate fsabilit, eu precizie matematies, dupa fers = Teos a, unde oer "P= fora de wactune a cori; 1G fora axils ou efetcosptant = hungimen segment, 1 inalimea pune de suspensie fa de aici de mobiaa, tele te oa ie Tensiunes_corzii se ponte misura prin plasarea fn ciouit @ unt dinamo- Zeon a)Forfa de compresiune exalt © se poate miegora pain: ~ exeritarea nel tren egate gi de sens contra, care va Timita fn general amples (ig 4232), = plasaces eft mai mus posibil a punctull de suspense (A) Ge 4238). 4 Apical trapeutice: + reantrenare neuromuscular, find fora are valori sub 2; mobilizii setive in leziun Ale aparatulu locomotor; ‘ relarare musculart in con ‘wacturi de cauzd cenralt san petiferict; mentinerea sau Seplitudiit artculare Fe 2 Samah amps ee 3, Suspensia excentrici se realizeach cind punctul de suspensie este situst oriunde tn afara proiecied membrulul suspendat, iar elemental de sustinere (chinga), distal de artcolajia asupra cérela scfioném. Forfa rezultantt (E), caleulaté dup regula. paralelogramului, sctoneszacentifugavnd fect decompant (ig. 4.24) ‘Unghiol obtwz, realizat ine fora de wacfiune a cori si fora de ‘ravitaie, ae Yloaren maxims, taefiunea este minimt 9b posbiltates e migeae edt. fect decoaptant poate fi stabil, ew preszie mate- ‘mated dup formula: B= eos a, unde vne semi cop MULOACELE KINETOLOGIEI MEDICALE 235 To fone de wane a cori = fone anil ou eer decooptant <= distana dine proisiapanetlu de suspense pe plan orizoa- pel 2s nt de snr a segment ~ alinea pune de supensie fh de pan orzo a unghil dint Fi. P-Tt Ablicatit terapentie ‘ractri ew funda; ‘actu de dopasan b.Suspensile segmentare elastice cunose aceleagi forme cag cele fixe; deosebirea consid in elementul de susfinere care are o lungime ‘varabila rezulath din raportl dite greuttea segmentulu gl rezistenja Inimindere a resoruui Fiecare segmental cospului are 0 greutate constants, cre teprezintd un anumit prosent din greuatea corporals, aga cum Se observa din fig 42s, Suspensile elstice folosese_ nul (Gig, 4.260) sau mal multe resortrk dispuse in ~ serie, variant in care alungirea ‘reste, de aliten ori eSte resortur elatice identice punem in serie (ig. 4.266), = paratel, stujie in care alungirea scade, de aldtes ori clte resoruri elatice identi punem in parle (8g. 4.260). (Cind se uilizeaz8 mai multe resorturi sjezate In paalel oscilafile in plan vertical sunt de mica amplitude.236/ KINETOLOGIE MEDICALA, Avantaje: + mobilizaes ‘mem lunghiri arculere; segmental + feetareapoziton erejerenamplita relaxar epetate; “Aplcafiterapewtce brelor Ta diverse * ujurres efortulul depus de kintoe terapeut, care nu tebuie sh mai suing silos libere; iinilor arteuare rin “aplicarea tehnicit contact, # Felaxatea musculard prin osclai + dectangorea.stetchreflexului prin Sminderes elastic a resort * Permit mobilzarea articulard analicd eu consum energetic edu, de aceen se indict pacienlor ev afecjunt cade pulmonere sau 0 ford musculard,seAzut * lnfucnjeazi’ prin diverse montaje ligamentele, capsulete aticulare gi jesutrile moi periarticulae Indica + corecfi ale dezaxtstor (varum, valgum, lexum); + permit efectuares testing-ului muscular al tezisteniel maxime hnumit “test RM", prin eprecieren corec| 7 eadrul sistemul ii seripete-greutate”, + $8 ulizeacs ca mijloe auriliar tn terepia cazurile severe B. Exercifii izice eu suspensie geno Exerciilefzice cu suspense general const Bului comp fn unl saw folduritor, genunchl Intermedial corilor saa Ae suspensierealizand ccupatio de deficit functional muscular ‘mai multe puncte de suspense, Chingile se plaseazt ta nivelul: eapulu, tose {leznelor, umetilor, ceatelon, Tesorturlor se fixenzd tn pun hulu, bazina ininilor i pra ful sau panctele cl MULOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE /237 suspense sabia, cd fieare Coord se fxead in ete un punet ig 427): ¢ stspensie instil, nd toate Coral conver fun punet ig 428), Suspensia. membrelor supe- owen exe obigatorie, Scopurt 2) relacaree Inrepulul corp se induce prin imprimares unor migcisi de" balansare, executate in dreyie erani-caudaldimpune sspeasia membrelorsupetioare, Testarea relaxtrii generale se realizexes prin imprimacea nor mig Ieterale, de pendlare 1 nivelul membrelor inferioare, «are se vor propaga “In val”, ping fa nivelul extremity cranial 1) stimularea cireulayiet se induce prin migcisi de balansere, exeeutate dinspre membrele inferioare spre cap i dinspre meri spre membrele inferioare. Astfel, picioarele 31 capul se_plaseezh slterativ in punctele mai init ©) pregdtirea pentru potiia stind se obsine prin spijnul Picioarelor pe bazinul sau coapsele kinetoterspeutului, realizind o poziieoblick din care pacientul igi poate flecta gi extinge genunchi &) anirenarea functei de spriin @ bratelor se telizeazt prin balanstrt ale corpulu cu lexin-extensi cota. ©) stabilicaren generald a Intregulul corp se induce prin acelesyi migets ca girelacare, numai et vtec lor este mare India + palitraumatsme; {convalescent dup intervenit chirugicale guderale: + osteoporozhs Sistonie masculrh spina 4 afejini le mfduvelspintit eu secjlne medulardcom- ett su incomple Any238/ KINETOLOGIE MEDICALA 4.1.14, Exercift eu seripefil, Se efectueazt prin intermedil sizeuitelor reprezentate de monte compuse din =1,2,3 seripetis = eoarda (cori); ~sisteme de prindere; ~ grout (contragresti Scripetit sunt iyi sau mobili, au diverse modele si permit teoreic modifcaea drecyiei uni fore, cu menfinerea constants a maim el ga posi subectulu Un scripete este format din dous pi ~ seripetepeopiu-is, cu gant ax; ~ bra, pe cae se fxeaza axl cates erminl ev un ctlig de fixate, b) Coarda are o lungime medie de 2-4 met in funcfc de gral de ‘mobilise al ariculaii ungimea baju pirghie,pciia pe care dori st 0 imprint scrpeior, «)Sistemele de prindere se plaseaz distal de artculajia de mobilzat i sunt reprezentate de dispoitve speciale penta mn, picior sau de chingi pentru celelae articlai aca inte artculaia de moblizat gi sistemul de prindere se Jnterpun erticulaiintermediae, acestea tree fixate 4) Groutfie sunt reprezentate de orice element capil st consi conragrevinte etlonat + eit metalce cu velo fx 4 tach cu lice de plomb (sunt periuloi pentru paien Kinetoerapet n ear de devices sau ropre a uel legiar + sic eu mii, care au serie de vane nu sunt pea, se caloneazt go, ft ck vant confection din fst calor vi, inde ofectexeltemaar + greuateasepmenult mobility, a automobiit. in racic, s ecomandd woe ition en serpe cu supe fia segment st gene. : Ree» cop MULOACELE KINETOLOGIEI MEDICALE 239 Inclreutele cu seripete aun capital cori se glsege spacey 4 membeu ce tebuie mobiliat sa ceialt capt fora de wernt eprezentatt de frja Fa segmentului mobilizator ina stu contagreutatea (6) Scripetele fix este acrogat in puncul de suspense. (Cad segmental de membru motilizeaza greutatea (Q) migcare este tive rezistv, Cd greutates mobilizea28 segment, miscsrea este pasiva Scrpctele mobil are avantjul cd fore necesart dies segmentulul de membra sau 2 contagreutii este jumdtate din valoare gre acs. ‘ora Cn circa wiizes2s mai mul serge ~ primul sripete, care vine in contact cu segmentul de membru ceva fi mobilizat se numeste seripte de receptie sa de tactiune, ~ wmétorul sau urmtiori stipe se numese de transmisie. Uniulseripete, in azul cieutelor eu un scrpete, sau seripetele de ‘eeepc, n cazl ciruitelor cu mai mul sripefi,tebuie plasat fn planul ‘mist segmenului de mobilizat ta poziia de start coarda va ft perpendi- cult pe acest Scrpett de transmisie mobili en avantajul c& foja de tactune neces ric great membruul sau contragreuti, se reduce la jue -ilate eu fecare scripete mobil intodus in circuit. Dec, prin marizea numirului de sripei mobili seadeeforul deride (Cn circuital se compune dint-un sripete de tansmisie fx sunt e reeptie mobil, fora de tractiune (P) necesardridietri contapreutii ‘cripetlui mobil (@) se reduce la jumstate la nivel serpetelui de tans- ‘sie cu condita ea cele dou capete ale cra scripetelui mobil 8 fe para- lee lig, 429).240/ KINETOLOGIE MEDICALA Q | metal. ee Cu cit cele dout eapete ale coral Indeparieazs, cu att fora rezultants @) calcula dupa regula paafelogramuls sede (Gig. 4.300 yi fig. 4.300) ‘Cand coarda devine tangent la seripetele mobil, forta de tracfiune (F) este galt pe toa lungimea corzit (Bg. 431) ‘mld practic existenaseripetetui mobi CCircuitele eu serpeli se relizeazh tn oud sisteme: seripete-previate 5 sripete- recipes. 1, Sistemul_seripete-greutate este reprezentat de montajul tn care [aun caplt al coraii se glsejte segmental de ‘mobilize, iar a celalaltgreutatea, Se uilizeszs in. mobili pasive gi active cu rezistenf. Objinerea formei de ‘mobilzare depinde de locul de amplasae a scrpetelui, fa montaele cu un scripete (Gig, 4.32) 6 de numa lr, tn circuit cu ‘ai mali srpei (ig. 433). ‘Asfl th czcutl eu | seipete fx din fig, 4.32 flexi este rezitvd () gi extenin pasivd (a), iar fo cireuital ew 3 serpett dia fig. 4.33 flenia este paiva sub tafe (3) sl emensiareisiva CCind sistemul est uilizat in scop de Ingreuare, reistena care se opune mush Tui depinde de + valoarea greuttyii (G) ou care variaza di- ‘ect proportional smicimea disanei dite vector fori i acculia care mobilizezd segment, ds- tant exprimat side unghiul a dine vee- torul fore cu sxa lungl a segmental de mobili cota MULOACELE KINETOLOGIEL MEDICALE 241 Tex eit vestorl este malin peclngires ei segmentu, eu tht feisefa va f mai mic; fu eft unghiol este mai aproape de 908, cu tit valoarea revisenel crest ‘Consideind vezstiva migarea de extensie a gambel pe coapsi ig 4330). rezistena etegte cand Imgcarea se exeeuh de la plana ver- ‘eal spre eel orizontl, deoaece tre bie ovina greutates segment irs Ide membro, elt iconwagrevnten SSNs rut @)a circu 2, Sistemul seripetereciproc este reprezentat de_montaje, ia Jn un capit In corait se plseste segmental de mobilizat, iar la eltlalt segmental mobilizato, eonsiderat corespondentel greutit [a ‘Sslemul seripetegreutae ‘Se realizeaz4 astfel, automobilizii care prezinté o serie de vantae pcientul poate fterupe mobilizares end apare durerea; " paciental poate execu gedinf repetate gi prelungite de mobibzare {1 suferinfe minim gi rezllate maxime, consind in eeqteres mplitudini articular; « peientul este motivat 8 ac fioneze tn redorileatculae Indiferent de eauzt Cind tn mont} se wilizeaza teripeti mobil, astomobilizares ponte fi realiata gi de mugchi cu Torj® sclauts, dooarece fora de teaofiune necesaramobilizaii segmentui bolnay seade Ta ju imitate cu flere teripete mobil introdus in ci Fe epee ‘Sie eit rma242 / KINETOLOGIE MEDICALA RecuSlieaame Vestal aspen vi \: SE Epa ‘Tipuri de cireuite: fs Simetrice ~ in care mige carea realizath pasiv de) membeal bolnay este imagines in oglinda a celei pe eae subectul o efectueaza eu membrul sinatos; mobilizates este obligatoriy hetetolatera8 gi de acelagi sens (fg.434 gi 4.35). * asimetrce in care mints, realizatd pasiv de membril tolny, este diferta celeiefectunte eu membrul sinstos; mobilizaen este ‘omolatersls (Big. 436) au heteola terala (fig 4.37) gi cw sens diet Alt citcuitele simetice,e8t gi cele asimotice pot funciona pe ‘segmente homolog gi heterologe, Inteun circuit eare functio- eaah pe segmente —homologe, smembrul states mobiizesA men tral contoatral into migaresime teca (ig. 4.34 9f 4.35) sau asime- sca (ig. 437). Int-un circuit care funetio- nesel pe sepmente heterologe, in rmembra superior stnatos mobil zeae un membra inferior bolnay (ig 436) givers Migeaea ete obligatoria asi- rmetick "Numa sripelorwtizai ta ‘montaje varia inte Li 3 in fancie ae ~antculajia de mobilizat; ~ posible funcfionale. rh ha MEDICALE 243 Tlexiei umaratai se un cl 2 see nd amplininea et ub 90%, Zu circuit cu 3 serge, cad amplitinen este mai mace de 90°, (ind cru este compus din mai ml scrip primus vs rasa ‘nplanl midi membratui de mabilzat. Beal proxinal al paghie es coli de mobiliat se va fxn cu gr, iar arulajile nemesis ea, semunchi e vor imobilinprnt-un manjoneigid, CIRCUTTE SIMETRICE 1 astMeTRICE Tipde crest Arantale Desvante ‘Sinerie il compensniley | neces ctedate pee lowes ‘mone compass, Sherglor income. | Segnctat sees (ote mobile teste tidenina at Ti dite cea | ‘Asinerie ~ Splat neal totes exits possi tte en anol Segment ‘mobiiator puters, ear Stasgure mobile ‘genta bln ‘Exempla de compensajie Ta ereiiele wimetice’ ablucfia” Wat- ‘uluibolnay produsl prin adductiaumiralil stilts, se compencescd eu Tectinaea tserala a tunchiulu care va limita considerbil efeacitatea mobili Cele msi bune montaje cu ‘expose elizeazd in eugen Rocher (ig. 438), formatt din 4 panoutt 4e gra) metalic. montate ‘pe un aru, Panourle sunt dispuse eatfel 3 lateral cu dimensiuni de 2102 m $l plafoncudimensinide 102,10 m Ansamblul este rigid, pro. Prieta accentuat de montarea mai mltor cust in seri, economisndse ste i panour lterale244 / KINETOLOGIE MEDICALA ‘Avanaje:rapiditetes, preczia gi qulttadines montajelor care pot A realizate simulan in mai multe planuri, compacatv ev monajle bignute fn care mobiliail se efectuesz§ fran plan {ncugca Rocher se execu exerci cu scrpei,cu sau fr suspen si exert de suspense segmenart sau general, 4.15, Exercit cu obiecte Alegeresobiecteor uilizate tn slestuires programelor de exert depinde de: scop, obiectve, stare de sina, vilsd, sex, eapacitate de fort et. Obiectele sunt extrem de variate: bastoane, misiui, ming, nee cereuti,slculeji (eu sip sau boabe vegetle), benz, fringhii te ‘Manoicea lor prin prindee, aruncare, mentinere et. solicit aten Via i imteresul subiectuli In funcjie de mirimes, greutatea si materiaul din care sunt ‘confetionate permit efectuares unor exeteifi de: recistent, crestere ‘2 forfel musculate,vitezei, amplitudnilarculare, prehensivni, coo dont ete, ‘Obiectele miei au o serie de dezavantje: cele din materiale compresbilerdica problems dimensiuni lor care ‘eebuie sf coinids cu dimensunea segmentuli mobili cele din materiale necompresiil soleil un efor moscular mare; nee dine ele, eum sunt mingil elastice tevin dupa aruncae gi lovite de osuprafitt du solieitind modicki ale ech in aceste condi, subiectl tebuie 28 posede: acuitate vizwalé tn limite normale, ecilibre static i dinamic bun, percepfie cutanat si coordonare Pozitile de start se vor alege in functie de scopol urmiitasfel ~ pentru exercpile defor, respectv de toifere locale, poziile vor Tnsitamigearea I un segment sau la un numa mie de etic, ~ pentru exerciile de tonifere general gi mobilizare, poze or Permite mobilizii ale ruturor segmentelorsticalare, Exetifile se exeouta sub form de jocuri, pe eshipe, tn grupurh de cAte doi sau individual coi ¢ [MIJLOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE /245 Bastoanele pot fi confecfionate din lemn, metal sau material plastic. Greutaten gi dimensiunile lor varia28 in funetie de tcopul ut- flit si tala subjects, ele mai folosite sunt bastoancle din lemn, netede pe tosts soprafafa, rotunjie la capete, lungi de 1-,Sm si cu un diametmu de 30-30 mm. Exercfile oa bastoane se executh in toate planuile anatomiee, de bce simultan, cu ambele membre, cu prize simetrice sa asimetce Eject: 1 mirese rezstenga extern prin Ingreunares migcanii, determi- rind eresteea fori muscular; + crese mobilitates atculars prin tensiuné ale; 1 coresteaza tulbursile de coordonare,oferind puncte de sprijn pentru membre; 1+ medisot mobiliztile autopasve efectute cu mem superior Santos, in azul hemiplegilor asco + dervolts prehensiunea de fori; 1 corectenzd tulburrle aliniamentului normal al corpulu: eifoze, scolioze, infundtr gi asimetri ale tracel,asimetit ale ume tilor sb azinulu, pcior plat + relaxeazi siucturile mobilizate, end migcrile sunt ample gi se execuld in itm lent si cu tensiun finale; ‘+ edu sau reeduct mersl si patci, tn cazul amputei mem brlor, Ia formarea unor stereotipit motrice m0 [Numaul repetisilor pe unitates de timp varia2S in raport cu seg- mentee cate lcrezs “Maciel, ca gi astoasle, sunt confections din lemn, metal sa ‘material plastic, Dimensniley grewate vasiaza in fnctie de tala subi ‘ull de seopl uit Forma lor imprin& wring in manevrare gi favorizearh eciunes init esupreelementeorperartculare si musealare ‘Migeiile constau dias belansii (In sent anterior qi posterio), pendulit (in ses lateral, dresplastings), eeumduci prided arunet xeciile ce pot executa ev nul sau anbele membre, simaltan sau slternaty simetric su asimetrie, aRE MEDICALA, 246/ KINETOLO crete MIILOACELE KINETOLOGIEI MEDICALE /247 ce Hes rezstena externa prin Ingreunaea mig langirea bral ppc, creslnd ase fora museaar; + ameloreactamplitudnea miele prin cetera fel cent {ge tm mide de crcundue, Clans gl pend, pes cam spin tensunile nae inde de nee «+ corecicas tulurtsie de coordonare,oferiod puncte de spin etry membre superiare; + Soretnsé burt slinsmentta) normal at corp Halterele sunt confectionate din metal sau materia plastic, Dimensiunile si greutaten loe varias in fimote de vata ‘thc sop um ‘2 ‘De oer laa a tere ujoae, et grout date 100 g 5 kg gi, mai rar, hatte medi de 20-30 kg Halterele permit exe ularea unor exerefi particu | lace, constnd din idicarea uno rent variate (ig. 438), men Hiner in diverse posi pen dul gi circumduei, Byecte: ‘ erese forja muscular prin: ~ exerci de ridcare a unor grea vaibile, espectind ‘Principio! progesivii gi regresiviai eorull, contac izometrce menjnut adverse nivee de lngime ‘a mugciulu (scurtt-medie lungs), ~tariea amplitudini gets, rin eresterea fre ceni- fg in migeaile de balansare, pendulare gi cicunducti, ‘precum prin teniunile finale induse deiner Mingle sunt confectionate din materiale ripide (material plastic sau Jem), semarigide cause, pele gi material plate), mol elec. Din punt de vedere al eral pot fi: solide, emisolie (ringea * medicinal confetionats din pele) 9 erate, Dimensanile gi greuatea varied in funcje de vista gi sexlsubicetali, mater rill utiliza i seopal ums, In cazul mingiilor medicinal, copii pin It 7 ani folosese ming cu greta Inte 300 si 300 g, adult neantenat pe cele de 23k, ar sporti ulizeast ming cu greuinen de 4:5 by. Tig 0 Pops aaa Mingile eerate mari, numite baloane (mingii Pezzi) au diamete de 42-83 om, tn cazal copilor, ide circa 65 em, In cazul adulon oo folosse pentru posta (Hg. 440). Exercifile cu mingi sunt extrem de vate, deoarece pot f execute cu toate segmentele compu. Consau In: prinder i aruncir,rostogel, mente gi lov Se sstematienzs in: exert de fry, viteo8,asupizare,echilibra, lr, coordonare, pehensiune, educare si reeducae a mers Exercijile se execu individual sau In grup sub form de jocuri, aprecite de copii, deoarece inlturt monotonia programelor de ecuperare ject: ‘+ crese forfe musculard prin exerciti dinamice, dar gi prin con= wast izometrice menjinute eu mugehiul la’ divers unghiut aniculare lsu in poziiiantigravitaionale; ese viteza de reaciie, in momentul prinderit sau ricosSi dup tovires de un corp dur (perete, podea etc); asuplizeazh clemeatele peviarticulare’ prin intindei, trire gi lovire exeeutate cu difeite pari ale corpuluis simuleacA aparija reatilor posturale de redresae, ectiv sau rin postuririasistate pe mingi mari; ‘+ asiquid coordonarea migedilor (prin reerutaree simulta $i sincront © unitjlor motor, care se regAseste in rspunsil efectorilor) prin: prinderi si aruncdri la. punct fix, eviterea ontactului cu mingea t migeare, precum gi prin ovoite sau slalom printe mingis © stimuteaat, prin mingi moi si clastice, att prehensile de fori, elt gi de precizi; ‘+ favorizesod educarea gi reeducarea mersulti, prin lovttaler- ‘ative ale mingiei cu picioaele din poztic ortostati24$/ KINETOLOGIE MEDICALA FT] ett pstice i sociale, stimuldnd mar Tajia de grup, cdnd se executt sub formi de jocuri CCercurile sunt confetionate din ma. terial ujare, ndeosebi din lemn sau plat, "Au dimensiuni variable fm fine de tip exert, vata gi tala sublet Exerijile (Hig. 4.41) constau din prinder, arom, rostogol, meniser in miele de rosie, svi, uccer pin say priate cere. Se pot executa individual sou in grup, Efecte + ezvolth coordonarea: ‘= membelorsuperoare pin prnder rune la pune fx; ~ membrelorinferoare pin exereiide mes, especi pg {in jral marinlo cereus = membrelor spetiace i inferioae prin impeimarea yi men- fineres unor rota fn jar eestor; + stimuleaza echillrul, cdnd subiectul tece prin sau printe ‘+ dezvolt& prehensiunes, In special pe cea de fort; { ciese viteza de reacie prin prinded. Feinghille (conile) se confectioneaza de prefein din clnept Dimensinile greutatea Varian, In functie de advil indviduae sau de grup pentru cae se ilizeas. Aste, penta uz individual Tungimea ete jr de 2m, iar pentru activiiile de grup depsgeye aceasta valoare Diameul este cuprins tne 15 5 em, dar pote fi si mai mare, “Actonare frnghilor solicit ntens membre superioare. Exeriile constau din traci gi eff srr individuale sau in ‘up. Acesien pot fi elizat individual sau pe prope desublefi ub forma falteor, deosebit de apreciate de cop fects + crese coordonarea gi echilibral pin sieturi, tml mal lent : Sau mai rapid, impune sincronizarea migcbilor membrelor colt MULOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE 249, Tnferioare si superioare, accleaqi efecte se produc sl eind finghia, este folosia ea obstacl, subiectol tebuind ‘i sa peste ea, sau si mai greu, peste'mai multe felaghit aszate [a anumite distant, + asuplizeacd elementele enculare gi perianticulate prin train cefecwate individual sau sub forma de tre ‘Steuleft sunt confection din bumibae 9¢ dublaj de alte materiale exe. Au dimensiuni de 20-30 em. Confit, constind tn wsip sau babe tegetale, Webuie st Ne seat, cele mai floste sunt bosbele de fasole. ‘Gevtatea este varia; ns a propieti elastce ‘Steulei eu nisip favoriese4 mengnerea unor postrtcorective ale uno segments ale coral ‘Séeuleicu bosbe sunt utiliza in exert individual sau de grup = ‘onsau din prindr, arene, revert le boabelordintro pate in ees, cagicum af Sepaate de impuri, Eject: + + dezvoltl toate tipurile de prehensiune pein manevrarea boabe- lor vegetale; + fonifleh musculaturaextensoare a degetelor prin apucaren si sara sfculfor, + dezvotd.stereognozia. tn afaa acestor obiecte se mai folosse (Ge, 442): alu cline, senicilindice (pentru. poztionsi, plangete balansoare, cate dezvol chilibrul, plangete eu bile sau euburt pn reedueaea prebeniuni, pene enim ponifonsri de diverse dimen sun, sales, rambuline ec Salle de reeuperare sunt dotate x malileobiete, tn faneie de expe rienja si ingeniozitatea kineoters peut250 / KINETOLOGIE MEDICALA $4.16, Efectele exerctilor fizice, Exercipile rice indve asupra ongenismului eect sistematiat in mmorfogensice (plastic); = funefioale; educative, profilactice; = teraputice; = pice = sociale Bfectele morfogenetice (plastic) se rlsfing in special asupra clementelor componente ale aparatulai locomotor: oase, periost,artieu- lai, mugehi, endoane, facil producind urmatoarele modifictsi supra oaselor — smulcaedosteogeneza, prin erslreaalleuli de singe; inluenjszA forma si stuctra intima a oaseor, pin rientarea tbe clelor pe desi forelor mecanice, care acjoneazhasupa esl, Frfle mecanice sunt repeezentate de: tacfun, presiu n tinder gi risers revi osteoporoza de inactivitate, manifesta prin deterlortt rnicostructrae ale faut css, ‘Aces efecte jutficd indicat patch exerijilor zie tn scop profiles, pent dezvoterea fixck armonioasd, plsarea une post orece a corp, revenitea osteoporozi, et si In sop teraputic, in corectarea deformirlr osoase epute in perioada de erestere Execitile statice, de fori si rezisten av cele mal puternice efecte morfogenttce ‘© asupra articulator = influenfeazd forma gi Ininderea suprafeelor artieulare; = stimuleazt condrogeneza, respectiv grosimea eatlajulul ticular = creserezisten ji clstctaten capeuloligamentars,prevenind dezorganizatea fibrelor de colagen gi sedderea clastnei; ~ influenjeacd structara si orientarea sistemului fbros per ticulas, pe directa soliitisilor mecanioe; MILOACELE KINETOLOGIEI MEDICALE /251 cese efece, instalate pe cale dirclé qilsau Teflexly cw sau redan amplitudinile normale de migeae + asupra muschilor. ca organe active ale migetti ~ infuenjeazi forma si orientarea mujchilor, corespunzitor samplitudinit i sensulut migetrlor pe care le execu, ~ produc hipertotie muscular prin ceqterea volumulul fcc rei fibre, ca urmare a ereterit volumulusarcoplesmi, ceca ce va aven ca efeet funcional cresteea forjei musculare Efectele exercijilor fizice asupra muschilor reprezint practic taza kinetologiei medicale sub toate aspectele eis menjin gi coreteazs postura corpuui, menjin si erese fora st reaistenja muscular, dezvolts fi perfectioneazh functile motorii normale gi le recupercaza pe cele Pesturbate et a constatat cf cele mai eficiente exerijit pentru muschi sunt clea In care se realizeari un efort maxim, repeat de mii potine oi, decit acelea care solicits un efort minim, repetat mai des, chiat ack suma activitjilor este identicd tn ambele cazur. Astfel, ete de preferat sh se ridice tnu-o 2i, 0 greutate de 10 kg de 5 oti, decit tna de $ kg de 10 ori. Toate efectele morfogenetice amine 80 insta- Teazt fn timp gi sunt fa concordanié ou vireta sublectuui, Efectele functionale sunt, consecinta efectelor morfogenetice. ‘Atfel, la nivel ‘+ unitaii nenromioartrokinetice: ~ menfin mobilitaten gi stbiltates anticular ~ amelioreszd propretile muschilr:trofiiates, elasiiates, excitabilitstea §, prin sincronizarea unitilor motoi, con. rectltates; ~ crese debiul sanguin muscular de la 4 la £0 ml/min/100g musehi, mirize datoraa att mobilasritcapilarelor de rezer- V4, ct i dilatist capilarlor ce irigh mugehial in repaus; ~ produc modifiiti biochimice importante: seed canttatea de potas; + cres cantiijile de sodiu,ealiu, magnezi gi fer, feral, flind ta sirinsd legdtura| cu cantitatea de mioglobing; + erese cantitile de glicogen, fosfoipide 4i fosfoeea: tind, substanje care asiguecreyterea potenfilulul ener- etic al musehilor26 KINETOLOGIE MEDICALA —Feviringerea orlcontulul de preocupaa, Je ambiaays; = egocentrismau, = perspectiva temporald Indelungetd a boli, care cxeste an In acest contest, Kineoterapeuul trebuie si devint un camara, tum ajutor, © persoant de fneredere, un partener, dispus “sbi pirdd timput” cu pacienti sti ‘Modul in care va digcuta cu bolaavul, precum si modul de prezentare a programulai de recuperare ii vor stimula scestuia Tnerederea in sine’ si in posible propril de vindecae. Bfectele sociale constau in reintegrarea subiectului tn medil familial, socio-profesional sau sporti. Aceste efecte pot fi induse in condijile corectti, prin exeriil fiaie, a defcienelor insalte, precum gt prin limitarea, pe cit posibil a infimntiilor gi recuperaea apacitsii generale de efor. In traumatisme say boli grave, capacitaea de muncl se pierde su scade, Inet pacienit nus pot relus actvitatea profesionald. ante FioarA sa nici o alt acivtae productva. Dact pacienil sunt sport ti trebuie s4 interup& actviatea de performanis. ‘In aceste situa, pe baza evalutei capaciait psiho-izice restante gi a capacialt generale de efort, pacienft vor fl reorient profesional (dac4 este posiil, in caz contrar se reaizeacS fntegrarea ocio-farilil8 4.12. Posturarea Posturaree, posture su pozitionarea! reprezintt pozii, ale fntregulul corp seu ale nor pli ale acestuia, impuse sa menfiute voluntar, pentru un anumit timp, in scop profilactic sau terapeut: ‘Sunt stuaft in care posturdile se imobilizeazd, dup eum tn timp imobiliatil se folosese posturtel pentru combaterea unr efecte secundare fectele posturslor se rsfring asupra tegumentlui, eparatul locomotor gi crgenelar interne: sunt profietice i curative “Peewee, oro epic a teenth pn post: dev coo at Lee he aa MMBIEED Be + BHOe mH We - ~ iit MILOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE /257 [Bectele asupra tegumentulul, Posuririle ralizeazd aye namie proilaxie de decubit Decubitul dorsal prelungt determing, prin gtewates corp, pre- uni maxime continue a nivelul punetlor de contact ev suprsfaja = spain Punctele de contact sunt reprezentate de exerescenje osoase: caletie, ischioane, regiunea sacrld, apofizele spinoase vertebrate, spivele scapulelor’ La eceste nivele apar tulburkittrofice (Cocare de rnecrozh si escaré), secundere hiporiei locale Prevenirea acestor complicatii se reaizeazh -prin setderea iumdruluipunctelor de sprijin sau alternazea decubitdai dorsel cu etvatele sale. De exemplu, plasarea unui burete sub cdlcdie scade presumes Ta acest nivel, in timp ce adoptarea decubituui lateral fnuleazi ponesle de sprijin ale deoubitului dorssl, mutindu-le la nivelul uohanterelor si maleolelorexterne. De aceea, pozitile rebuie schimbate la intervale seute de timp, de cea 2 of Efectele asupra aparatulul locomotor, Postusile aciones24 ta nivel articular gi museuae ‘la nivelul articulator seed redorile, prin mentnerea seyimen- telor article in 8) port relaxant, de combatere a dureii(antilgice)_produst de ttnderea parlor moi ale artculiei. Astfel, genunchl se lcteerd |i 10-159 si se menjine poztia prin aplicarea uni rulow sub fosele poplitee; ) post fanctonale, de maxim utilitate © articulator, care conferdindependenjt functionald individului, ehiar in condiile instalrii une! ankloze secundare. Se recomands in procesele infla Imatorit cu evoluje previzibls, ia recuperaren neureootorie ete Exemple: In sponsilita ankilopoistics, perioada evalutiv, pox sientul se va pozifiona in decubit dorsal, fra pers sub cap, cu pera sub umerl penim produce extensia egloane! cervical, epuntndu-se Astfel tendinjei de flexie a capului i pilus pernd sub regiunes lombart, penira combateea tending de stergere a Tordoze pera sub ambi qi sleule cw nisip pe coaped pentru a pasra genunchiul Tn258/ KINETOLOGIE MEDICALA Pouite Tuncjionally de extensie maxim (2a anatomic) In paralizii se creaai dezechilibe ale forjelor musculate, care sacfioneazi asupra segmentului respectiv. Musculatura antagonist, imasi intact, va determina prin contactur-revacturd. deviaii ma ‘mult sau mai pujin severe. Uleior, chiar daca musculature agonists va fi reinervai, nu va putea contracara forjaretratui, de aceea este absolut necesard conservares, tn pozije funcjonalé a segmentului de smembra paraizat, Pentru aceasta se folosese orteze dinamice, eae pe ingh posturar, failitea28 anumite mite ‘nor deformari sau deviait important, pozitia fune- tiovalt se objine treptat, i etape succesive. Fecare céstig functional, fnregisuat prin mobilizri pesive, este mentnut prin atele (Posturi ate Int, benzi adezve eorectoare, orteze). Acestea se vor schimba sucesiv, In cuz pe mésura reser cdgtigulul funcional, realizind astfel_posturi ©) pouiii de alungire & muscuaturiéhipertone, cae sead tonusul muscular si previninstalarea contratuilo la nivelul mugehilor scad spasticittes muscular prin adop- tarea nor posturi refex-inhibitori, inverse modelulul spastic La nivelul membrului inferior, de exempli, paralicin predomind pe musculatura flexoare, rezulttnd o posturt caracerstic, deteminath de contactura-retracura musculaturit antagonist: extensia gambel pe compel, a piciorului pe gamba (picior equin, uneori varus equin) Postura teflex-inhibtorie este: gold in flexie, abduct gi rotaie exter, genuine si picior in flexie. Posturle cu efecte asupra aperatulul locomotor se reaizeazd din prnet de vedere tehic: manual de citre Kinoterapeut; aurocorectiv prin greviatea propriulul segment de membru sau 4 grew copula, instrument MILOACELE KINETOLOGIE! MEDICAL 259 ‘A, Posturdrile manuale fepan + cunoasterea gi respectarea biomecanieaticulare; + fixarea segmentului de membru nemobilizail, peatru a evita intervenia compensatore a acestuia; ixarea se poste reali ‘manual, pe un plan tnclinat (penta bra} sau puma), ta ching smanjoane rigide ete Postura va fi precedats de: messje cu efect decontracturant (sugestic, autosugestic), cael pot amelirs ampliudinea articulara cu eiteva grade, dups care posture se reevaluenzt; masa) transversal profund, care asigurS anestezia in timpul ge- Aine, precum si ruperea aderenjelor peranticulare; tcacfiuni axinle manuale sau cu sjutoru seripfilor cu cone rezistenj,uili2ate ma sles in contracture pecirtculae: =proceduri temoterspeutice, Indica metoice: fst se realizeze lent; ‘fora sf fie progresiv ereseindt; s bral plcghiei #8 fle edt mai scut; ‘durata sedinjei 8 au depigease® 3- minute; ‘181 se repete de 10-20 ori, in Functie de ree si condtia fica a kinetoterspeutul le paclentului Postuile manuale reprezin tehnica de eletie pentru astculafile: ~ membruloi superior: pumn, degete si polie; ~ membrolui inferior: tbiotarsiene, meditarsiene qi subasea- ealiene. B, Posturirile autocorective sunt attudini impuse pacientuui si ‘opiate voluntar de acess, pent corectarea progresiva a limitctor ‘wmplitudinitor arculare. Sunt indicat, mai ales, tn retacile musculo- tendinoase &260 KINETOLOGIE MEDICALA Caractere ‘smu necesitt aparate sau instal ‘solicits participarea pacientului Ia actal recuperatr; el trebuie congtintizat asupra atitudinil vcioase pentru a-i insusi elec. tuarea corectt © postu, icit aceasta s8 fle mentnut chiar acd este neconfortabilt, dezareabils ‘5 utlizea28’ mai ales pentru membral inferior, sedingele se completeazt eu misajul piilor moi, croterapie, aplicaii de parafin ete Posturtile autocorective folosese greutatea unui segment sau a intregului corp, realizin: ®) posturdri segmentere, menjinute prin greuttea unui membra sau unui segment al acest Se ulllizeazi de obicet pentru reducerea flexum-ului genun- hu Se efectueszii mai ales din decubit ventral. Pentru aceasta subicetl se pozijoneaca cu genunchial tn afara suprafeei de spin, astfel inet unghiol lerum-ului s& scad8 sub greuttea gambel, dar si ca urmare a actiunit fore? gravitational, Postura se menjine in medie 2-3 ore ) posturdri realicate prin greutatea corpuli se efectuencs din porijia stind. De exemplu, tntr-o redoate a gleznei cu deficit de fextense se menjne sprijinul pe antepicior. ent scessa, se utlizesza doar © parte a greutiit corpului, pe o durath de maximum 15-20 ‘minute. Cind postura nu este tolerat, se efetueazs in piscins ©. Posturarite instrumentale restsbilese mobilitatca articlars uilizind previa (inedrettur) + irece, (sSeute}i cu sisip, sulul, pesne) plsste proximal sau distal de anicuajia mobilizatt + indirecte, apicate prin intermediul montaelor cu serge cool MIJLOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE /261 ‘Aveste posture solicit intens ariculaia, de aceea se Tolos=e ‘mai ales pentru atculjile mari - genunchi gi sold, pentru celelalte putind fi chiat nefaste. Menginerea mu depiyeste 15-20 minute Bfectele asupra organclor interne, Posture indue fete supra orgenelor interne, Ele uslzes2§ steesul gravitational penta faclitces unor procese flaiologice: citelajia sanguins in mates i mica citculajie, secrefia brongcd ete ~ posturtile cu efect asupra aparatlui cardiovascular: + antldeclve (eoslive)facllites2 circulaia de intoacereve- noas gi limftics la ivell extremitiiar ia rl proilactic sau cut in edemele de sta, Pentru membeleinfericae ve olin ex ajutora pst Jor mobil gi reglail ale patului (in cazul bolnviorspital- 2) sau eu ajucoral pemnelo,slurilor,astfl Int membrele infecioare ofc rigicat In 30 fa cde plan pata, Pentru membrelesupeioare ~ se adopt voluntar sau ‘eu sjutoral pemeor sau sululor, nc antebrapl si realizeze ‘un unghiascuit eu Ba, iar mda se plasat in pie vertcala(Favorabia att repausulu, cts evitirit edemului. + declive(ravtjionale)fuciteanAcrcuaia arterial i pila ise objn prin menjneresextremitilor fn sens era ‘sional posture eu efetasupraaparatull respirator: + prfilactice~prevn instlares woe fein pulmonaese- cndareseAderi venta bazsorpulmonace ji zoneorbla- re, Ast, in mobili la pa, trunchiol se vavdica weptat, ‘ox ajutorul unor perme ajezte “in trepte” sau se vor adopta posi de decubit lateral. Aceste postu ale unhiuli favor FieeacAdrenajulbronic al difertlo segment pulmonare, ‘sigur o ventatie mai bunt, «+ lerapeutice, de dena) bronsie~favrizenza liminare se refilorbronsice di lob segmentele pulmonar afectte In caz de: brongite ronice, bronsectazi, abces pulmonar ee ‘Asocierea percuilrtoracce sa masajull vibrator crest eficienga deena rons.262 / KINETOLOGIE MEDICALA 4.13, Ergoterapia, limologic, ergoterapia provine de Ia grecescul “ergon”, care Inseam “activiate fcc, dar gi activate manual, care jut la fabricar ‘ui obiet prin transformarea materi In frie anglo-saxone termenulergoterapi, propus de Chatles Raid fn 1914, 2 fost inlocut de Barton in 1918, eu cel de terapie ocupaionala, ‘Aces teen are avantajul de aacoperi gi etvitii terapeutice,eare nu se tepisese In “activi creatore de forme noi” definite mai sus, ‘Pranceziutliekz8 termenul de ergotrape,considertnd trap oeu- imprecise denumize; fondatoritergteapiel au fst Tissot gi Divergenj de denumire are astzi door interes istric. Ergoterapa sau teapiaocupafonali este un miloeterapetic cre wi- lieazd aetvitsi productive gi corporal, pentru restablirea capaci fimejionle normale sau dezvoliarea compeasatrie a funfllor restante sinilose, precum gi pentru neutlizare tulburiilor de eomportament ‘net individu sce poath autoserv,deplasa cu mijloace de wanspon spe- ciale sau in comun, 88 prucce anumite jocuri, sport, activi ilnice (setvte of diy ving - ADL) su cia 9 reexercitepeofesia Obictve + educaea sau reeducarea motor; ‘edvcaea su reeducaea gestual. n exzu eeduesi crests, san lift sau utomatizeanh gesture deicitare sau increcte (readapta- re fanefionals) pentru sigurareaindependeneipsbo-scialea indi= vidulus + slenuare youl phic la reventeapacienilorn societal, pin e+ crea de i inativitatea fof active curente, ‘sSimularea glo poztive; ‘simularea ncrdesi “in sine” icrearea conor optime petra ezvolarea fireasd a personaliti, ‘Aces cop apare pregnant incazl persoanelor eu handicap _ngjor: malformail congeitale,infrmitatemotore cerebral, seche- le poliomielice, parapegi postraumatc, alt oli ev eaacer in validan, copa MULOACELE KINETOLOGIEL MEDICALE/263 Be ‘promovarea unel miscari a cari fore i amplitudine vor creste ireptat. Prin migcare se eectuenatdeplsates unui segment corpo- ral, de exemply a unui membra in por eu celal, ‘Migearea este rezulttl actiuni unui mugehi, stimula de contacia mugehilor sinergic, spromovaren unui ansamblu de migcari wits, cae iniiak gi ‘dezvolté ake cali ale mugchiuli, ma fine gt ma elaborate, dar care solieittparticiparea sutinuts a sistemuli nerves: vitez, itm, adres, economic, amonie.Ineaz de ese reducible vor lon! compensa. Ergoterapia se sstematizend in = specifies, funcional, ~nespecific, global sau ocupajonalt, Activiile practice uilizate de exgoterapie sunt sstematizate in msi multe clase Ergoterapeutul este cadral spcialiaat abiltat 4 recomande practi= area unin sau mai multor clase; reeomandarea ete precedats den bilan} complex bilan cutanat important In condi ples unoe proteze sau onez; ~ bilan neurologic; ~ bilan funejional articular, muscular, al aptitudunilor gestale gal nivelul de independenj a viaa cotdian (autoingrijire,autoser- vite, posi de comunicare si depasare), ~ analiza efeccloracivitajilr susceptible af ealizate din pune de vedere cnetic, organic sfizologc; ~alegerea scopuul activi practice sa al ocupiitrapeutice; ~ ojineeaacorduli ga parcial pecental Indicait metodce ‘5 le profesia pacienulu su, dact nu este posibil, ocupate obis- ruth cunoscut: iota, brodst,cusu, impli, fnpetit de uicle ‘+51 fe simplt,ujor de ingles gi de exscutat; (+58 ie iin produsele st poatd fi comercializate (expoterapia re- tribuitt,a 264 KINETOLOGIE MEDICALA oa fie adapatdcarcteristcllorergofuncionale ale segmertelor ea re rebuie recuperate; pentru recuperarea mdinil se vor indica atv ai cu solctares prehensiuni, ‘st fie varata, pentru evita monetonia; 8 fie executath In grup, pentru a cea emulaia de grup; #8 solicit efor progresi itl intensities activiiilr st ereas- cf jar prioadele de epaus s8 se seurteze Thieegul proces al mune va ngreunat prin mjloscespe- cifle cazuluisinstrumente din ce In ce mai gele,manevrabile din porii din ce tn ce mai ifcile, material de prelucrt din ce ince ‘mai reristente, activi practice din ce in ce rai ine. ‘Aste, pacientu Ig va redoblndi eapacitatea Fnetonall gi de mune normala sau cit mai apropatt de norm 4 se execute permanest sub supravegherea cadrelor de speciaitae preghtte tonic gi cu remarabie cat pedagogic laseleactivtatlor practice: 1. Activ productive de baz ~ sus eseiale sis reglsese tn ice serviiu de ergoterapie.Inelud setivisi umane foarte vec: oii, tesutl impletul papure, aii, uilelor,prelucares lenulu i Srl ricit de neindeminatc sau de neobisouit este paciental ex munca ficics, a constatat ofnclinareaproape InnBscuth eae aceste activi. Fiecae din activtjle de mai sus este extrem de complex include sai multe subectivitii, tinct pasienul i se pot presi, tn funeie de necesitile recupersii fimejonale, anumite subactviii seu forenga tehnologi, pnt Ia produs! fit 2, Activ productive complementare ~ sunt mai nunerosse det preceentele gi includ activi productive recente, cre neces cafes, experen,cunojige in domeniv Dinte acestex amintim: caronsul, marochineria, stung, dpo ‘lia, dectlografia ete. Toate scesten pt deveniseopur in recalificares dis shiltailor moti pic eetmen aes 5 cto MILOACELE KINETOLOGIET MEDICALE /265, 7. Acti de expresie~ sun waa rat ales In Watemental bol ravilor mental inlad ocuppi speciale cucaracter artistic: desen, pictus Seulpur,geavurd, mdnuit maronete etc; ‘Aceste tel categori de sev ay ea gezltt realizrea unui pro- us fit care poate fi varia, reprezentind aga numita terapie Ocu- ofooal rebut, prin eae pacientl fi poate completa venturi 4, Actvitit corporale ludice ~ sunt mumeroase $1 includ jocuri demiear, jou sporve sau pt component ale acestora: tenis de mash, stun eu mines a eos, uas cu arc ee; 5 Aci corporale recreative sau de lols ~ sunt aprecite de paca gi cuprind: gah eu plese grele (qeori placa este metalic, iar Diese sunt magntizate) fotbal: “cu pompitesuflttoare™ n care © minge fe ping-pong este dist de curentel de ser al unei pompife formats Aino part de eauciue cu 0 tj. ‘Tehnicile corporate Tudice gi dsiactive a eunoseut © mare dezvol- tare in vlimol timp, mai ales pentru impact sihic poritiv asupra pacenilor de toate vittle 6. Activll de readaptare ~ grin care mediul ambient se adap- teazt capaci fanejionale a disabltatlu, ett acest doblndesteinde- pradenia- de comunicate, de pariipare la scjiani sociale gi aclivia ‘Adaplarea se realiss24 prin: proteze, ‘ovieze sau ajutoaretehice. + Protecele $i ortecele sunt disporitve plssate pe corp, care ameloreaca stati gi Alinamies segmentuli respect Protezn exe stabild 9 inlocy segment corporal sau fragments sleacestia (fig. 443). Nole mosele se inepreaaa armo- ‘ios congurtet anatome-unefonae fi sunt etionate electronic. (Oniezal exie un epareia) care permite corectren une atitadini, menfineres. sat Fama pov dee roel “ea” crs dace pin "ee ¥2661. KINETOLOGIE MEDICALA ee ‘edrea nivel funefonal al woul segment corponl it alecon! tana tice, oropedive, neurologce gi reumatismale. Crtezle gi protezelese po apie gi simulta ortoproteze),combinnd aciunes de menfinere eu cea de inlocuie. (Ontezlesuat static gi dnamce, Cele statice permit menfinerea seg mmenteloraticulare imobilzte. Cele dinanic au pr mobile, cre se sub struc sa ais frja muscular perdu sau reduss efonea prin hiper- presiune pe loa muscular a segment de membru Crtezele se apicdtemporr sau definitiv inlud ~ apart gipsute separate de mobilize cu scop de consolidae; pe signe int gl gn pent pce ma ose ‘oti din rajuniecononice; ~ spurte ortopeice prefabricate:atele gonfabile,atle aiculare penta levuni ligamenta ale genunchidlu, arate standard rapid reali; apuate Gu acfune preventiva asupea deformajilor wiliate mai = ales fa poltactita eumstoida, confecfionte din gps sau din mate- “ial termnplasice ugoare de tpl politilene i neopenui, Ontezleaplicatedefntv e ilies in eechell lesunlor aur See pscudarto2s,atculai bale) Ortezele nu trebuie 58 provoucecompresiunitegumentae sau crecer- Viculare superioare tlerajet minime, deoarece pot produce excae sau fenomene ducrone. + Ajutoarele tence sust walt, instrumente san dispositive tempo- rare su definitive liza intermitent cu seopur precise: deplasre,autoin sale, astoservre,prcticarea uno profes, jocur sportve gi alte at it sociale Ajutoaree thnice sunt mumeroase gi vizezdtoote ltl vei coi> iene, Ici pot fi sistematizate tn clase peat ‘ deplasare: cle, basoane, scaune rulante,tciclete, automobile personaleadaplate, ei de acces in miloace de transport in comin, ‘magazine insti publie, de tnvtémnt, cult ete, ~ locuing: Constau in adapt ahitectonice exterioae (pane, sl, saraje etc.) gi intericare (cs, amplasressoneiloy, a interupl toazlor si prizelor Ia tli convenabile,amensjerea preusul locuine,adaptrea mobil, e grupo sails); coptctl MULOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE /267 "livia carente fn gospodirie:ustesile pentru igienalocuingelya SimbrtcSminti,pegatirea gi serviea hranei autaingine, = petrecere tmpul liber: popite gi scaune penta lecturd, compu tere, matrile informative pentru neviaaor, ~ scivii proesionale: magni de sevs, computer, mayini de cusut, rfaboaie de fesut ec Indica: ‘safectint posttraumatice ale memabrelor care reprezint® prin freevens gi gravitate, indicia major a terpiei ocupationale, ‘In ampuli,terapia ocupeional asigura tn faza peproteties reed area bontulu, iar dups montareaprotezei permite favajarea gesturioruti- lite ‘safectunt ale sctemulut nervos, ia care werapia ocupational yh ropune dezvoltaeaindependenjetpecientlu privin igiena corporala pee Sonal, activi eurente 4 cae deplasaile In: hemiplegii in care diverse activitji practice completenza sctvitiilecotdiene si induc, in formele ujoate sau medil, efecte specifice asupra membrelor paralizae In aceste sitsii, se insisté to primul rand pe reedue caren spasictb gi a slnergllor gi spoi pe facilitarea ‘motrictavoluntare restante; = paraplegi in eae obiectivul terapiei ocupationale este grew de atins in paralizia memmbelor inferioare dar si mal grew vind aceasta se loclizeaza la nivelul membrelor super- afetiun reumatsmale, in care obectvulterapiei ocupaionse con sth in corectarea migeailor i gesturlor afectate, pentru resiabilrea posbilitjlor de comunicare a bolnavului cu medi! inconjurtor. ‘Revomandareatebniclor face dup analiza ect caz, tn func de stabiltateaprocesului inflamator,misimea deformailor, fecvene i ilensitatea durerior. ‘Terapia ocupajonalt se indios tn fazele de remisie yi este containieat tn puseu inftarator, Dine tehncile de ergterape recomandate amintim: cust, ‘7304, model fa cea eeee 268, KINETOLOGIE MEDICALA ‘safetiun price, in care obiecival prinsipal ete neualizarea bursilor de comportament Indiferent de afecjune,atingerea obiectivelornecesit indocrea gi respectarea uni climatic favorbi. “erapeuilebuie s8 marifet in permanen o atitudine de inelegere depin8 fas de pacient, care sunt dominal de sti psino-emotionale deo sebite gi suport preuindrumavl su rte Facute eu aspime Ei uebuie fn permanen incuniat gi corecta.Treptt, vor Hi stimuai In directa creaje propria responsabilitai, Th cazul terapeiocupatonse, mma actvitteadestiguat in echipa, compust din: medic, psholog, kinetoeraput,ergoterapent ii eee pe deplin efcien ise contreszi cn wn mijloevalooe al ecuperti ireabi- tik. 4.1.4, Masajul Masajul repreinth prelucrarea mocanied metodied a pixie soi ale corpului print-un ansamblu de procedee manual gi/sau instr mentale in scop profilactic, erapeutic sau igienc, de firetinete, La sportivi se adaugt si valenele stimulatcare ale “massjului de incre”, efecrust anterior efortuli, precum gi cele relaxante sau stimulate ale masajului de refacere post sau intaefrt Microscopic masajul poate fi considerat "ca o migeare la nivel celular” (Dolo. 4.141, Efectele masajulai se induc, pe cele mecanis gi reflexs, supra tutror aparatelor gi sistemelo. Substatul anatomo-funeional al efectelor reflex induse este etameral, care reprezini tertriul de influent al ansi nerv ridin, de la emergenja din goura de conjugare pink la cele mai miei zone Petiferice inervate de acest, Metameral este format din ‘dermatom reprezentat de tegument gi fesut celular subcutanat, ‘miotom reprezeatat de raugchial sau musi, tendoanele, liga: "mentele gi aponevrozsle eorespunzttoae; ‘mngiotom seprezenat de vasele singuine gi lita ssclerotom reprezenat de periot #1 oa; coh MULOACELE KINETOLOGIEI MEDICALE, 269 jscerotom reprezentat de viscer sau pai ar ‘Iheurotom reprezentat de nervl rabidian eventual gi nervii vege- tatvi care A Esofee La nivel sistemului circulator masajul scfionesz8 asupra: scirculalel venoase ~ favorizea28 ctcuajia de intoarcare usu Find tavaliul cardiac Aste, contactile sistolice devin mai rate gi mai ample, determinénd cregterea fraclii de ejectie cu port energetic crescut in petite scirculaiei linfatice ~ favorizes2s resorlia edemelo, ‘elrculalel eapilare ~ stirquleaz8 vasomoticitatea pielii antre- rnd o erstere a permeabilittiiperetilor vascularipentra lew- cocite si substan plasmatice; ‘sclreulalel arteriolare si arterial ~ creste uxal sanguin ea 0 consecinfl a actvacihciculaiel de ftoarcere, urmatd de ere terea facet de eect. Rezultaele asupra tensumll aferafe sunt contraictorit: ten siunea aterialé sistolic ae tendinja 28 seadS, ait dps un masa} profitd, et gi dup& unul lent, centrpet, tn timp ce un masa) viguros te cfecte inverse “Manevrele de masaj efectuste cetrpet, In sensul circulaiet de Intorcer, ujureaz travail inimiistingi, dar supraincarcd sor inima reaptt 5 citulaia pulmonara, de aceea se recomands precaugie In cal pacienilor cu insufcienja cardiac’ dreapta 51 global Le nivelal sistemalui newropsibie mass induce efecte: + segmentare ~ se explich prin interlaile dinte diferitele reghuni metamerice, realizate prin conexiuni nervoase. Datoritt acestora se evitd [a nivel subcutanat, crestert tle tensunii ferutulai conjunctv, responsable de instalares retrain Tnferelajia metamerics pemite perceperen mai mult sau sin difucd 2 durert,ceea ce susjine teoria “masgjulut + generale ~ sunt conscinysimplicsiicenrlor suprasegmentarh $18 sistemulus nervoe cent Manevrele de mass) nu las8 nici © terminajie senzitva inert. Toate exciaile tactile Ianseazh etre cents influx270) KINETOLOGIE MEDICALA ‘pervoase, care declangeari reach diferte, In funche de tehnica gi metodiea ulizat ‘Asfel, ind manevrele se executé continua (Forme lung) cu rtm lent gi intensatescAzut, stimulares senzorialé induce efecte sedative, analgecice. Efectele opuse, meurofone stimulante, sunt consecinys lunor manevre scute enerpice, efectuste eu rtm viu gi inten- site crescull, Se pare ea gi prin stimularea dureri se pot obfineceseii paradoxale analgezice, fi a se putea explica destul de cla ‘mecanisl Astfel, masajul are aciune antalgica dirt, céteodatt chiar dureroasi pe moment, prin ea insyi. Acesta este prin: ‘ipul massjuli transversal profund al Iai Cy + paitologice ~ se indus tot prin stivren texminafilr sensitive Masajul amelioreazi potejialul ervos, determingnd starea de relaxare, “de bine”, efect dependent de apropierea psihologca dinue pacient gi kineloterapeut De asemenca, masaju, poate restructure imagines static gi cine- ticd a cegiuniibolnave, are gi-apierdut partial sau total funtile mo- twice gi senzitive. AlLfl spus, integreazA regiunea (segmentul) afectat In schema corporal general Le sivelul sistemulul muscular efectele sunt stimulant, ela xamte i decongestive. + efectcle stimulante se indvc, prin manevee scurte, centrpete cu intensitate progresiv erescindé, muscilor hipottofii, tro fied sav neantrenaf Se inceareb "modelatea” mujchiuloi fa forma sa, deta sind fecare mugehi sau grup museular de planurile profunde prin insnuares degetelor in interstitial muscular si presarea simultand @ maselor muscular eu fejele palmate ale mlinilor Se rup astel aderenfele membranoase gi fibvoase (retrac= tra) si se ltd staza venoash si limfatied determinatd de inactivitate seme MILOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE 271 7 cfecicle relaxante se induc prin manevre lungi, blinds] neosofite de presani; ele constau in seAdeea excitability sia contractuilor musculae 1+ cfectele decongestve se induc mugchilor solicit iatr-un efor fizie important, urmat de instalarea saci de oboseala Manevrele sunt blinde, minile sluneed rapid, centripet, dhiph caze prind strdns masele muscular gi exprim’ de_jos fa sut confinutal Fichidian al musehului, Astfel, oboseaa| smuscolarl infenst poate fl tnlturatl tn minute de masa, fect care nu poste fi objinut print-un repaus cu aceeasi dura La nivel tegumentulu acfunile sunt extrem de complexe: + produce vasodilaale activt prin reflex axonic antidromic, ta concordanj2 cu intenstatea stimuli, asigurdnd: = creqerenelastiitsit cutenate, peevenind astfel tendiga| ficiologiet de hipermineraizare a fibrelor elastce, care se Inca progresiv eu caleiy; = cregterea ealitit stueturilor eolagene gi elastce ale dee tmului, care intervin in procesul de cicatrizare, proves de cinei ori mai se42ut Ta persoanele tn varst, comparativ cu ele tnere. Aste, prin mass cleaccele gi indurapile cuta- rate fibroase se resorb parial sau total; = stimuleazS penetrabiitate eutanatd pent diverse medics + activeazd secretia de sebum si sudoare, substane care formeacd fill lipdie acid de suprfaya cu rol antimicrobian si antparazta Prin sudoaze te imind gi produgt metabolici oaji: tree, creating, acid uric, amoniac si neszotai (acid lactic)” Acestia. sunt rezultatul proceselor biochimice extrem de complexe cae se desftyoaed in timpul contracfici rmuseulare. Prin masa} detoxifieea organismului de acest blast va fi complet gi mult mai rapid; + favorizeazd exolierea celulelor cornoase de 1a sivelul ‘Hetulei disjunct, etimulénd noi diferenieri bazale. Astfel fcurteszA timpul’ necesar reinnisii epidermale ameliorind propriate fizico-mecanice ale peli272 /KINETOLOGIE MEDICALA + Javorizeata Uipolia, urmath de selderea grodimil_sttulal ‘adipos (rol esteti) La nivelul vicerelor componente ale: + sparatului digestiv, efectele sunt relaxane, antspastice say dimpotriva stimulante ale perstaltsmului infancy de rtmul, intenstatea, lungimea si sensul maneveelor; ‘+ sparatuul exeretor, masajul determind prin efectecirculatori cresteren diurezei, deosebit de importantl dupt efortu fizice intense, deoarece’ favorizea28 eliminates produsilr toxici metabolism Unele procedee se folosese gn reeuperren neurlogics de exemplu pereutia vezieii uinare pentru declangrea mice tua im eaz de paraplegic [Recomandarea de aplicare a massjului tn scop profilectics/sau terapeutic va putea fi ficutd numal dupd wn examen clinic general, uumat de stabilirea diagnosticului corect al boli Astfel, Kinetoterapeutul va cuncaste particulritiile subicctlui si va delibera asupra procedcelor de massj pe cae le va fos, pre- ‘cum si asupra metodicii de aplicare 2 acestora. De asemenea, va fia durata uel fedinf, ritmiciates 9 eventual integrarea ei fa programul complex de recuperare. In cadral examenului clinic general, kinetoterapeutul va constata ~ Is nivelul piel, fesututul subeutanat, mujchilor: «+ prin inepectie prezenja unor nev, ble, pape, afetiuni vaseu- laze, micoze, ulcere varicoas, eczeme, infect, vergetr ete [Matajul oe ve indica in leer varicose, esar, ciate, vet= ‘eta se va conrindica tn eelealte sti; + rin palpare: hipo- sau hipenrofi,contmctur gVsauretactui ‘muscular, prezeoa de indurai sau inflate = Ja nivelul tendoanelor va putea depista prin palpate: durei _, le intel, care sunt de fot dureritendinoperiostle, generate de tensionarea tendoanelor prin contraci) izametice, De asemenea, va constata eventusle rupturi, care contrandiel masajul MULOACELE KINETOLOGIEI MEDICALE/273 ‘egiul periaticulare, pele, tendoane, ligament, eapsuls, sinovialB, pentru a Yodea care dinte aceste strucuri este afectat “la nivelul sistemului cireulator se va acorda 0 atentie deo- sebih vasloe. Pacontl va fi fatebat fn legiturd ea prezenta edemelor ‘50a unei stiri de greutate (ensue sau oboseala a membrelor infe- ~ tg nivel sistemutui nervos va cerceta eventualetulburti de sensibilitate(hipeestezie supericials sau profund®, hipoestezi, anes terie cuanat®) $1 ulburri trofic, caze atest pertubiri neurolopce, 4.1.42. Maajul elasic, Procedeele masajului clas se sistemati- zh in: prineipale (fndamentle) gi secundare (ajutdoare, de com: pletae @ eelor principale. Procedesle principale sunt nelipsite din gedinja de masaj. Ele realizes24 prelucrarea sistematica si metodice a plrilor moi ale) comple gis aplied In urmstoscea succesiune: + neteire (efleura) * ijiunes + famintat (pets) * batere (lapotament); vibra. 1, Neterirea se adreseazh in special tezumentelor si consi din ‘alunecari rtmice si ugcare, aplicate cu diferte pli ale miinilor tn fens ciculajiei de intoarere. De aceea, pe membre alunectile se efectueazt de a extremitatea distal spre cea proximal, pe trunchi lumes28 sensul circulajei de intoarcere spre inima, iar pe gt yi cea sensul manevrelor este dinspre cap spre umeri si omoplai Migefrile seamana cu mingiierea, numti cA se execu eu 0 anu mith presiune gi ou itm varitbil, in finctie de efectele care trebuie indus. Din punct de vedere al modului de plicare al minilor smanevrele font ‘simultane ctnd se efectues28 ov ambele min in acelag timp fi in eccagt seas + Stemtive end se efecueezA mind dupt ming, tn acelayi ses214 KINETOLOGIE MEDICALA ‘Din punct de vedere al dvesiei sunt + longitudinale (ung); | oblice (medi); + ansversale (eure), Din punet de vedere melodic netezitea este inijiald gi fi Succesiunea manevrelor In functe de direja si modul de lvera af miisilor este uritoares + pentry netezitea init simultane lungi, medi gi scure; alternative lungi, medi gi scurte + pentra neterzea final + alternative seute, medi gi lung © simultane sourte, medit si lng. Ritml de exeeujie soade tepat spre sFleiul going Forme speciale de netezit: «= netezite. sacadat, apliabila segmentelor crculare sau tron- conice (antebea, bral, gamb3, coapsi); + netecre in perie,epliabila cegiunlor cu hiperticoz8 (pr tn exces); + netenire liniar,longitudinala execute cu vital degetelor, fplicabilé la nivel tendoanelor gi spoflorinterosoase; ‘+ petezite in “clete” apicabila Ia nivelul tendonului Tui Achile Neteirle seurte gi asociate ou peesiuni sont indicate in ta tamental indurafillor 51 nodositjilor Gbroscleroase gin dezagregarea fi impegtieea infllatelor din fesutusile profunde. ‘Manevrcle lungi sunt calmante, elaxane, cele scure, execute cu ritm gi intenstate crescutd au efecte excitante 2, Friefiunes se adreseez4 in special jesuulut celular subcutanat; consti in presiuni i deplasisi ale festurilor moi subcutanate pe fesuturile dure sau pe un plan dor (0s08 sau earilaginos), in limita clastcti propa Din punct de vedere tchnic,ficiunea se executd eu virful dege- telor in sens liar longitudinal sau tansversl) 91 circular (concentric 4 sau excentric), cu marginea cubitla, ridicina mfinii (eminenjele Iipotenard i tena), palma sau pumaul opt MILOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE /215 Forme tye + tansveals, “in feistdu” executal cu margnea cubitala fini se aplica la nivelal tendonului Tui Ackley + in zig-zag, executaté cu virful a 2-3 degete (index, medius 4 inelar, se apic8 le niveul coloanei vertebrae, Varful degetclor se aplicd pe tegument, cu 0 anumité presiune si oub diverse ugh DupS intenstatea presiusilor gi s marimii unghilui,frctiunes poste actions superficial seu profund. Astfel, eu oft intensitatea pre siuniloe crete, iar unghiul faj2 de planul regiunii respective seade, 0 alt se acjoneaza mi profund Fricjunle previ ininderile si smulgerte de fibre, care pot ep rea la niveluljoncjunittendino-musculare, stimuleazh permeatilitatea culaatd pentru diverse medicamente, intervin in asuplizarea tegus ment prin moblizarea planului superficial pe cel profund. In fintie de vitmul i intenstates cu care sunt executate, modi fick sensiilitatea locala gi general. 3. Framatatal (Petrsajul) reprezinth prinderea muschilor gl a allor fesuturi profunde, ridicarea lor, ett eft permite elasticittea propre si stoarcerea prin comprimare (Ine degete sau intre degete si palm) sau prin presine pe planul profund. Din punct de vedere tehnie se realizeazi + frimantat tn uth pe loc sau deplassbild “in val”, care ee- Prez forma tradivionala aplicabila. tuturor segmentelor corpulu + friméctt circular gi gexpui, care reprezints forma specials splicabld segmentelorcieculize sau wonconice; + friméntat tare marginile eubitale ale mini, care reprezin forma special aplicabila la nivelul peretelui abdomizal et + fedmintat cu pumni, se aplicd regiunilor voluminoase ale corpului (fese, eventual coapse) Frimdntatel previne atrofia, dezvoltt elasticitatea si contract Itatea muscular Maneveele lente, api econtracturant. Executate le pe zone aderente gi inflate au efect pid induc efecte stimulant.276 / KINETOLOGIE MEDICALA Titmiee si wfoae execute cu dere pl ale mini amen 28 in Jace si se cootaindicd tn afeeuni dieroase, contactny eee ‘obosealé: musculard. mm ' scsi Monsie cit mai mae d mig olor pe tates de tings le ‘pe loc sau cu deplasare laterala. * din contractile aterative ale mughilor antagonist ai degetlor 9 Imtinid pe de o pare, gi ai antebraclor i bafelor Ge aid sane’ Dy indue efecte opuse. Pell sa Jeutufor supericiate, productnd o senza de amore, fnctlzite 51 relacare fete excite ania sistem eros cent, dr geet et sunt executate eu amplitudine sot col MILOACELE KINETOLOGIEI MEDICALE /277 Procedeele secundare sunt repezentare de «lat cemut, + presuni «+ traciun, tensiun si scuturtis + ciupiri si peas 4 Tapotamentul Butera) consti tn aplcaea wor Toney Din punet de vedere tec, procedcele de tapotament se grips ‘ maneve de teat: cu marginea cubis (cubito-pelmtr say cubito-drsa, eu 13 inferiout a anebali, cu veal dene telor (angenfil, “a minunchi de auiee”), manevre de bittort: cu palma in cupl sau vents’ si en Ppumnul cubital sau palmar; + tere de ps seu Fpl & mn a a degetelor; a + une 8e PHA eu vit degetr 1. Ratatat s cerautl se spied segmentelorcirculare su tronconie. Rulatul const n prindereasegmentuli respectv ine feflepalmare ale mfintor eu menjinerea degetlar in extensie. Miinile se deplaseazs anterior posterior sau invers, feel palmare fini, lteraty, de os in end fn permanen in planus paalele. Cemutul se executh asl: se prinde mass musculard eu varie egtelor ur fetate sau inte fjelepalmare se minor cu degetel inte- pltrunse fi se deplaseszA tn sens lateral, de jos in sus saints, prin dict si pesiun atersave, ‘A actuni relaxant, decongestive asupra matelor musculare gi redau supa structure supraiacente ‘Tepotamentul se recomands in ustamentul atoniiatrofiel museus i nivel toracie manevrele de perutat favorzeazd expulsia 5. Vi 2. Presiunileconstau tn apasisi superficial sa prone, Se alia tn diverse modu simple; + asocisle cu migetei respirator fn ritmul frecventel respirator normale (16-18 respraii pe minut; 4 ssociate cu vibrii multe presiun vibrate, Presiunile puternice produc ssupra peli 0 ujosr isehemie iil datoratt seer aftr de singe elie zona mass, ual de hiperemie local scideea sensibility pin a anestzi,seSderea tonusuli muscu- lar loal gi secundar, reaxare muscular si seSderea sn dipariaoboseli Pe acest ip de “presiune profunds" se bazeai tenicile masajlui reflex, ‘ace folosse fe zonele de inervafe metameriet (ce urmiresedermatoemele) este de Head gi modifcate de Hensen gi Schill, fe punctele gi mer liane din scopuncturatradionall hinezd tects positive arr jesutrilrperinsculare gi perature int Infos prin inweruperea arcurilr reflexe In nivelal dermatosmelor sa ‘mjotcarclor fa sen vscerosmuscalo-cutat le constau din imprimarea im fesuturi a unui numée Migctrile sunt asemindtoare unsi trem continua si rezuit Frecvenja si gmplitudines deplasiri minor sunt variable 4 Manevrcle fine gi prelungite sunt linigitoare, reduc sensibilitatea Vibrajile executate eu itm rapid si amplitudine crescutd au La hivelul toracelui produc expulzia secreilor bronpice, edad POMPE Ep Hem IOne yee278 /KINETOLOGIE MEDICALA “TS Traetinile,tensiunle gf seuturarle cjioneara mal ales supra aniculailc si esoturilorperiaticulare Traciuil se realizeazS tn axul longitudinal lsegmentelr. Tensile sunt migesi pasive, execuate in funeie de biomecanica Sear secu Scuturile consau in migetsi osilatoit ample, execute rit la nivelul membreor su segmentelor, ‘Tracie i tensiunil realizes intnderea elementelor article gi pevaniculae,precum si seadereapresiuniiintaartclare Teasiuile crese mobilitatea articular, mai ales dup fact eu condi si fe execute blind is tings amplinaines maxima de rigeare, smigareabrasd i exagerath poate produce contrartrd muscular sou dar redeschiderea foearul facta. fectele seutuiilordepind de itmul execu. Ast rtmul rapid va declaga efece stimulate locale gi generale, fn imp ce ritmul lent va avea fete relate 4, Clupitle 51 peastrile se aplicl pe portiunile musculare ale rmembrlor. Diferenja consth fn prizele eu care se realizenz4. Astfl, ciple se executh eu priat micd (Inte police si index), iar penssile cu pris medie (intre podul palmei gi degete) sau mare (Ince virfurile egetelon), Aplicate in rtm rapid, au efecte excitante In genes, orice procedeu de masa) poate induce efecte ti rmulaate sau relaxante prin modificarea sitmuli, intensitit gi pre- tatu suai, Procedecle eminamente stimlante sunt fini, ft sf taporamentul 44.43, Masajul special uilizeach in general tehniclclasce ree- pect netezriy fiji, vbrail si presi ‘Masajol special include: masajul reflexogea, masajul instu- mental, bidzomasajul, masajul cu gheajf, masajul limfati, masajul ca jet de see cald, masajul cu bule gezoase tn api ete RNB A 4 6 cic MILOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE /279 Masajul reflexogen se bazesei pe influaja welled a unr rmanevre clasice, pe zone de proiecie durcrosst tegumentard say evista ‘Aceast categorie include tehnicile: Cyiax, Vogler, Knapp, masor puictrachinezease4 gi massul fesutuli conjunc, + Tehnica Cyriax numiti si masaj transversal profund se execu fm urmatoarele etape ~ se depsteazh punctul ligamentar sau tendinos eel mai dureros, rin polpare directi sau prin crester ‘bjinuth print-o contacte izometicd; ~ se aplie8 pe acest punet dureros fie policele, fie indexul si ‘mediusul supeapuse, ~ se executhficfiuni ciculare, concentice sau excentrice, de ‘mict amplitude, antendnd pielea perpendicular pe directia fibelor, Durerea produst tebuie si fle suportabild; presiunea este foarte jou Ie Since gi se intensified pe masurd ce durerea scade; durata sedingei nu va depigi 20 minute + Tehnica Vogler consti tn depistarea punctelor dureroase si plicatea de presiuni la acest nivel; presunile e execu fie cu virful degetelar foarte bine tains, fe eu articulafile inefalangiene proxi male ale indexului si mediuslui fectate. Intensitatea gi durata presunilor se vor adapta toleranjei bolas vului, Darerea declangats are urmAtoarea evolujie: este destul de inten 1 la inceput, devine suporiabils pe parcure gi dspaze la sfrgit ‘Sedinjele de repett de 2-3 oti pe sSptiménd, pind la vindecae. 1 Tehniea Knapp reprecintS practic presiuai profunde, centripete execute Ia nivel: sistemului venos al membrelor inferioare, pests prevenirea = sbdomenului penta efectul snticonstipan; ~ puncelor dureroase care corespund: inserilor muscuarc, tex- dinoase, ligamentare, zovelor de emergenj ale nervilor, zone- lor de fbrozs,20 KINETOLOGIE MEDICALA ‘Masajul consi tn presiuni moderate urmate de ficial circulars concentric sau excentrce, epetate de 40-50 de oF + Masopunctura chineveased este 0 tshnich derivath din ace ppuncturt; ea necestt cunoaserea perfects a locliarit punctelor asupea cfrora se actioneaza prin mas} Punctele sunt situate pe anumite meriiane; te niveul lor se ‘execu fictiunt superticile, eu pulpa degetelor sau chiar ex unghi, Inlocuind astiel accle + Masajul fesutulul conjuncti se bazeazh pe efetul stimultsit rnervilor peifvici, pin tnindetea feutul conjunetiv, ev rispunsue reflexe vegetative gi vscerle Se procedeanh asf! ~ se Intnde fesutul conjunctiv prin plasarea police si inela- rl) pe tegument, ~ se deplasesz4 fesutul, tn limita elastiiiit maxime, rin trac fiune pe masa tisulard, in diesia policelui care executd © svetie maxima Intinderile se vor doza in funefe de pragul deri, eae ‘reste treptat ca urmare a “dezechilbeului vegeta” Hidromasajul include masajul subaeval gi dos-masajul + Masajal subaeval se executs cu corp in imersie toalt saa pusildfolosing jeturi de apa eald8 sub o presione de 0,5-6 atmosfer; scjioneszs prin factor termic gi mecani, “ehnict de execufe: masa subscval ete precedat de imersie cu o duraid de $ minute penta acomodarea pacientlu cu temperture G4-40°C) si presimnen hidrosaict. Apoi, jetul se va dina din sdocime spre suprafal, de la 0 disanjt de 5-10-15 cm de corp to lin drepe, zig-zag, cere sau punctiforn, pe zonele dureroase Se evitt reperele otonse gi periostul Se tncepe cu presiuni mici, care vor ereste treat; sectiumes d+ zelor va crest de In 40 la 120 em, ir incidenja unghiuul va seades de In 90° Ia 308 cn “Temperature apei se seade teplat cu 3 plind la °C. Sedinga incepe sau se finalizesz® eo masajulpicioarelor. Datorith vasodilataei profunde exist riscul hipotesiunit orto setce, de aceea pacientul nu va pliisi cada decit dup evacuares pei # efeetuarea unui dus rece MULOACELE KINETOLOGIET MEDICALE 281 + Dus-masajul constt in proiectares a unor jeuri vertcale de apf cela sub diverse presiuni, la 0 temperatura de 38°C; jeturileactio- feazi de Ia o intlime de citea 60 cm. Durst procedurii este de $-10 minute si se aplck, de obicei, pe spate, force, abdomen sau membre. Efece: vaodilataje profunda, extrioriatd prin hipevemie impor- tant, efeettonifint gi resosban,relaxator gi sedatiy, Indica mtg, seebele dupa fracturi,entrse, luxai, neve spondiloze, procese adereniale abdominal postnflamator Masajal eu gheatd (crioterapia) const tn aplicarea locals de thea, concomitent cu efectuarea unor manevre de presiune figfume. Astfel, se induce rapid un efect analgezic de suprafal Vasoconstijia infald este urmath de 0 vasodilataje activi, ressfionla. CCrioterapia este indicats in tatamentul escreor, al afejiunilor postraumatice acute gi at mums, repezentind un mijloc excelent de tnalgezie ligamentard, muscular, articulard sau a zonelor de inser. Matajul instrumental include print altele mast pneumatic i vibromasajul + Masajul pneumatie foloseyte apaate cu manyon gonilabil, care vealizeazh presi locsle continve sav intermitente, cu efect favorabil ‘supa ciculaiei de intosrere, venonsd gi limfatiet, de accea se recomandi fp tatamental edemelor gi limfedemelor + Vibromasajul const in aplicarea unot manevre clasice de max sa) (peter, dar mat ales vibrai) cu ajutoral unor apacate, “Avaatje otcilaile e pot cegla ea amplitudine gi feeventts ou eolicitt mazorul, de aceea durata godine poste ft prelungis282 / KINBTOLOGIE MEDICALK cil MILOACELE KINETOLOGIEY MEDICALE 283 Dezaveniae a sunt mai pin agresbile decit manevrele manuale, cate ve pot Manevrele se efectucacd de Ia pesieria zonel afociate spre loeul durero, apis cu ujuinft configura enalomice zoel qi sensiie © ee supa ce i eet tame unde «sh ie «manne, compari cu mas me ri, respect prin tase) azaeral ea fed 0 gand reel de manene, comp sj + crampe si contacur! maseulare bent de efecete ual Seuss in cin tsa sim eae - . gh efile feminist profund cteodald st sees Masaul azelat cu coutrarfia ametreh exo 0 tbl pe. fi de cildudy a lat, ae failed rsacten mug de erignecenralé-manvele consid tn nie : {En lagi e vor plea pe moj, entagonig, donee Masojul limfatic stimuleaoh prin manevre manuale lent, dar ‘ste contsindicata sbordarea mugchtlut spastic, cfeccls ferme evacate lichidl intersii 3 ‘elxante ind inde ceflex pe musculature agonist lao so eieteach de Tungl vselor lisse, tm deta s tuburtl trofice $i leciunl cutee ~ neces ta ass de evecare 2 actors : tote, ere const din Regie comull st sbordaah in unmitoaessucesine: iil “"noblianeaviguoas8 a plaulaprofed ea ajuort cele sppine de calle Timfae dept sing apo cle ai plana sopril, wc ' re Sliminea eva limfaice ese sin de crepes tnt, 1 fimo et priat mich tn eazal cleaticelorposasui sual vege, data manetelor Blade, Union : sau celode $i cu pried mare ta verge i Mass lsc gf unle forme ale mast pei pot 6 exe, Cconrainden tae chiar de subicy sub forma oma proces alana sce “ran ienoates maserlr eel mal ine donald. + rice tll aeute sa fn fia de evolie (TBC, neoplasm): Dennraajer se pot sbrds doar clove regu gt prenopnt 4 bolt le pili: dermatoze, micor, etzeme, neoplasne utente: + afectiun psinogene: + osteoporors; ‘+ tumori osoase benigne sau maligne; + feagiliate vascular unos temeinice multiiscplinare. Indicate masajlat se sistemaiznss pe grupe de afecul seu pe buza sempelr #1 simplomelor clinics. Semele gi simplomel fu ulate practi ral mare g sunt reprezetate de: ws edeme se pot organza fibro In timp. Se preert urmitorel Ioanevre’ flr, presion locale, profunde. 4 in insuicienfle crelatorii venowse sau limfaice fe ok ae o . = : 7 Mijloacele nespecifice includ agenji fizici naturali si artificiali, intteate an noduli musculari induragi - 45 nijloace psihice, imobilizares, dieta etc; au rol de optimizare a efec- Se eect tocar ecco eon ‘elor momentane sau de duratd ale mijloacelor specific. cea ras sin, ene a cevicebins MME i qeea, ogni fel font pn erm crete Sclare. Nod indie tateazh prin fitun! lode peraturi loale. Senatin de cildurtvaraah de Ia individ ta individ si i P Wd tao repiue In alte; apace prin contactl cu un corp cald (pf, 42. MULOACE NESPECIFICE284/ KINETOLOGIE MEDICALA ‘mol etc) sau prin Wadiere, fd contact dvel, sub forms de raze infrarogii (onde electromagneice care iadiaa8 ett piele, de la orice abiect mai eald din mediul Inconjurdor. Propagarea cildurii se realizeazA prin convecte, conducie si ineiere, 42.4. Agonti fiziei natural ‘Agentii fick naturali sunt reprezetai de: apt, ape thinerele, Ttorale, namolri, gaze terapeutice, climat. Ei pot actions singuri saa soca Prin utlizarea lor se objin urmatoarele forme de terapie:bidro terapie, balneoterape, peloidoterapi, aerosolterapie, helioterapie si climatterapie ‘Cele mai practieate forme de climatoteraple sunt bile de er (ceroterapia) gi baile de soare (helioterapia. Helioterapia se poate efectus la diverse alitudini si in diverse zone climaterce. In conde climatulut marin, helioterapia se asociaz4 cu balneo ‘crap, respectiv cu bli fn apa mail sau tp piteine ou eph de mare Incelita,realizind astfl 0 nows form de teapie numité talarterepe, Peloidoterapia wilizes28 némoluril, cae sunt potvit Soceiit Intemaionale de Hidrologie Medicala “substan eaze se formeaza in condijt naturale sub inlluenja proceselor geologice si care in stare fin divizatd gi in amestec eu apa se folosese in practic medicalt ub forma de bai sau de procedusi locale.” ‘Niroluile au ta compozitia chimict: aps, substante minerals substan oxpanice. Componenta chimich & unl peloid acioneand f= ‘macodinamie, prin schimbul de joni cu piclea sav muicoasa ev care vine in contact. Acest schimb este cu ait mai intend eu eit mimo este mai diluat Pentru objineren efectuui termic ae preterh peloizl de consisted mai mare. Calitijile Fizico-chimice ale nfmolurilor le recomandt, ca mijloe terapeutic adjuvant, apicabil im diverse zone climaterice Crenoterapia reprezinid curs exter de ape naturale sau mine tale (ingest lo). cpt [MIJLOACELE KINETOLOGIET MEDICALE /285 —_——— ee Cura de teren asocazt baile de sexsi soate, boast pe teren varat, cu pante gradate n condi de mers 42.1.1, Termoterapla folosete ea factor terapeutic temperatura cu vali cuprinse tee 0-80°C, Medile, care permit uilizarea exctantului termic, sunt reprezen- tue de: ap ser, nip, mmol, prafink ete, In chia de influenele pe care excita termict le exercita supra sistemului de termoreglare al organismului, se disting um’ tovele zone de temperaturd ale medilr uilzate ~ zona de inifeen, la care termoreglare este minim sliciat ‘menjinereahomeatermiei centrale a copulu ealizdadu-se uso, ~ zona cre impune solicit mar ale termolize,datoris sportalui ‘recut decidua din exterior, cu efethipetrmic (ep, ser eal, uid parafina); = zona care solicit infers termogenea,temperarurite medial (ae, ‘8p8) flnd in jul punetuueioseope al ape (0°C). {La organismal uman fn repaus, senzajia de confort termic se consat In temperaturk extanatt de 34-3$9C, centalk de 37°C gi Ta in debit cutanat de 02-06 Vinin pe m? de suprafaa corporal "Temperatura cutanatd osciles2 Ia acelagi individ in limite destul de mari, In timp ce temperatura centalt se caracterizearA print-o constant remarcabils. ‘Termaterapia sub forma aplicglilor de gheafd se numestecrio- leraple $i produce: = vasoconstrici, urmatl de vasodiataie eflexd manifest prin hi petemie activ intenst; ~ setdereasensibilitiidureroase pnt la anestezie,cnd durta de spicare a exctantului este cuprns8 fae $7 minute Termoterapia sub forma eplicalilor de cdldurd produce: modifi le unor constant izice ale esuturilr 9 umorior, crete solubilitateacorpuriloedizolvate, ramoleytegrisizile; ~ vasodilatajieperfricd pasivi cu hiperemie, cu at ma pid eu ‘eat sual adipos este mai slab reprezentat,286 / KINETOLOGIE MEDICALA vasoconstrietie capsuloligamentara, cu efeckantispastic yi analgeticy fete miorelaxane, decontraturante, crete secrefiasudoripar; ‘i ~crejeschimburile metabolice gi reistena la infect Aplicatite de namol se realiese’ freevent sub form& de onetuni (Ge unge suprafaja pili) locale sau generale Se utlizes2a mai ales namolurile sapopelice de tbl si almo- lusle minerale, care au 0 conduetbilitate temick mai micd deed spe, de aceea temperatura Ia care se aplca este in jur de 478C, Grosimea suatului de nmol variazs intre 2-4 cm Onotuale generale cress Is 39C temperatura centalé comput; efectu hipertermie poste‘ seazut prin aplicarea un strat mai eubjire sau sciderea temperaturii ntmolului Ia valor de crea 42-43. Aplicatie de parafind repeexims procedur temoterapedtice anti- ficale ulizate feevent in servicile de recupeare De cele mai multe ori preced4 program kinetic, realizind aga- sumita “prince”, Parafia este utiizatt in stare semisolid la temperatura de 50°C; se aplicd pe o duraté de 15-20 minute, prin pensulre, sau sub forma de placa de parafind sau baie. Inpachetirile Fango se reslizescs cu praf vuleanic sau ames- tecuri din praf vuleanic 41 parafin, cu punctl de topire Ia 60-70°C side Intirize la S08C. Se utilizeant Ja o temperatura de 45-50°C, in aplicai zlsice, cu 0 duzatt de 10-30 minute Actua: siguleazs vasodiltayia local sstemul inmuita, sead tonusul muscular si secundar, induc anestezie si relaxare generald Indicati: afseiuai postraumatice si reumatologice in stadiu croni. Tulburri functonale ale organelor interme (constipatic), tuk Durdri menstruale. Ideal este ca aplcaile st preceads masijul sau programul inet. Contreindicait: bolt dermatologiee, inflamait acute, inufcien cardia sever, boll reumatismale in stadlul aout fbr, sarcing, into- lerani la eld, hipoesteie eau anestezie coh MILOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE / 287 = ICAL 287, Se aplicd tn figt mal ales pe linia nusall, sub formoa Herel la nivelul ubercululsi mic al humerusul pnd la astculaiasternoe costald, pe simfiza pubiand et. 42.12. Midrotermoterapia reprezinlterapia prin schimbul de eal. ur nr corp sau segmente ale acestuiag apa. Imersa este simpld cind se lmiteart doa a schitmbul de cdr devine hidrokinetoterape cin exte inst de mobili. ‘Mediul scvatieofe svansjeincomtestabile procesuluireeupertor, in factor mecanci, chm termi In cazl hideotermotrapiei ne intereseaz8 in special factor temic (cela vor Hi desis n ead subcapitoluul 43). ‘Tn fancied temperatura de indiferenja a apei(34-35°C) se descru: bai reci, Inge 0269C, care scadteperatua corpulu ~ bai neue, Ine 26-359C, fk efec important asypra tempera cexpuli ~ bai calde cu temperatrd egal sau mai mare de 35°C. Baile calde eu temperatura peste 38°C, hipeterme itre 38-40°C gi intenshiperterme peste 40°C, au efectenocive constad in astenie mareath incompatiila cu mobilizarea activi; apa prea rece impiedic& mobiizarea confab, (Caldora de conducic si supafita mare a corpulul (1,52 m), bogat inervatt permit efecrarea unorschimburitermice foarte rapide. -fectele bilo calde: ~vasodilataje perifericd manifesta prin: hiperemie, taicardie, sedlerea tensunl atrial ~sedar general; ersten pragulul dur, cu sctdereasensiblti perifrice; eliberarea de substan imunologic active. {a functie de suprafaa copuluseufundots tn ap se descr: imei loa gi pail mers totale const Ia scufundareaftregulu comp in cs, bezine, Piscine, la diverse temperatura udu « imersile totale la terperaturi ect dureazA 10-20 seeunde, maxis 1 minut sunt precede, de obicei, de oprocedur cald8. ‘fect ese exctant Indica: astenie, obeciate,diabe te.a 288 / KINETOLOGIE MEDICALA + erie wale I tempera cade we apical les ova cendent, ponds, penouacomodaea sbi, de eae ratura de confor, cares menjne ees § mints Inconinoare, temper ape cet eu I* fa mine Eject: esol acentat cx spanciea cena compul care alge valor de 39-40°C, screen metblima Seca et tou i efeeetsatice Andieai: eumatsm cronic. degeneety,abariule, eval obezitate, : - : a Imes patate conse finden pr corpses 4 exten Se ealzeask: procedure eal alemans acer, Hts + procedures a fc dsongnive cerebral vise cd se aplich peo durtt de 1-2 minute antinori anseda Gln dsta se renga 310 mine, + roca cade produe vaso perii pass, hoor ‘ate i seldeea spel asa Isp aeropati peri, agin pectoral, sn Won, boli reumatismale subacute si cronice. : + procedure altemeacioneaza pin fairl tec cld rece ‘mera temperatura de 38-40°C se menfne 23 mine, a pasa hperemii, dps cae enemies menin 200 teeeed Peiol nde els vasomotor ose, erent sbi sae la, pare, paral + pocetuil atcendene Haute cinoe nea mod de alice ca Imes tole Ia emperata cle ipermi ete exrsia vasodlsaiel superficial inl, uma 4 vse rein a data AIndicag:anesopsti peciterice, aint pectoral, astm bron 422. Agent! fiziel artificialh Ageajii Azici arficali sunt reprezentai de curent electric, ta tere tui forme gi de proceduri temoterapice, espectiv cea de parafins smite eat cot MULOACELE KINETOLOGIEI MEDICALE /289 “22.1, Elecroterapia Tolossteaplicajile terepetice ale cuca: tule continuw, discontinun, energia radiant gi vibrafile meceniee de inalttftecventt(vibroterapa), Utilizarea ei este contraindicat® in urmioazele situsi: comatoi, bolnavi ew praguri dueroase scizute,proteze metalie, procese neopla tice $i inflamatri severe sau situa biologice speciale (ater gravid). Curental continu se folosest in galvanizisi simple, bai gal vanice 4 ions 1. Galvaniznrea simpli tilizeaz4 efetee interpolate ale trecerii ‘unui curentcontinuy prin organism; fluxul de electoni este constant si unidirectional, dirjat de le polul positiv cre cel negativ, Se folosese electro de diferite dimensiuni, in funotie de regiue ea pe care se aplica gi de efectele de polaritate pe care dorim sa Te inducem. Cind sunt de dimensiunidiferte, elestrodul mic este cel saci iar cel mare rimine indferen Electrol se ageazd in dou modu ‘longitudinal, cd fuel electric este apliat psa tang ale bral espcty In funciedeefectle pe cate dori le inducem, salvanizaea este descendent, cu fect de stinlace motorie (ateletzotonus) In care polul poi este apict proximal (Ia ridina mem rl), far cet nega elt si dsl = ascendentd, cu efect analgzic (anelectrotomus) In care polaritatea este avers, ‘transversal in care ural elect traversese8 transversal regiunes| respectva eleewozi find aplicai fa in fof (umts, gemunch glez- ntete) Este obligetoriu ce electozii sf fie izlati prnte-un material textl (eu grosime sub 1,Sem) sau printran burete poros (cu grosime ‘ub 2em). Dimensiunile vor depisi eu cea. 3em conturulelecrozilor. ‘Aceste materiale iolante sunt imbibate cu ap simplé sau sara, claudia rol de prevenre a atsurilor locale si 2 efecteleor polare indore sub elector Intenstatea eurentulaplicat exte Ia “prag"-ul de 0, mAVem? si variazh In funcie de efectele pe cate dori sa le inducem, precum 4 de til suferine.390/ KINBTOLOGIE MEDICALA Fa etek ence Becte + vasomotor, evideofiat prin iperemie cutanaa Ia intensittea peste pra + seazitv - motor (poll negatv ese al stimula motor ares pox tival analgciei), clnd intensitates este “la pag" ~ reste exitabiliatea la polul nega, eect uilzat penta stimulareafbrlor motoris ~ scade excitabiltatala pol poaiiy, eect ilizt pentru objnereaanalgezii, In suferingole acute se floseseintensitii “sub prag, iar i cole ronice, "peste prag” Indico ‘+ azofil secundare de orgine nervoast (pol negativ); «orice alg, ielsiv nevralgia de trgemen (poll pci), Durata unei gedinfe este de 20-30 minute Pentru sufeisele acute se recomanda 8-10 gedine, in aplicatit ailnice gi 12-20 gedinte, aplicte allie sau la 2 ale, pentru sufringcle cronee 2. Baile-galvanice combind aciunea curenului electric continua cu efectl termic al apel. Intensitatea curentului este de 20 mA. Bulle galvanice se aplcd sepméntelor sau inegului corp, utli- ind vase (Celule) pentru toate cele patru membre (Baie 4 cellard) sau peatry imersia foals (bia Stange. ‘Vesele conjin diverse cantitji de apd la temperatura corpulul sou mai mare, firk sh depSgeascd 38°C Canitiile de aph veria2k fn fincje de miimen suprafeclr de contact eu tegument Astiel, clnd dorim s4 avem un pol mai activ, fe reduce Ia minimum cantitea de aph. Durata aii este de 15-30 minute; se aplicdzilnic sau la 2 zie 4) Baia 4 celularh poste folos + patru celule, realizind dout cicuite: unl fochide la oi velul membrelor superioare, al doilea la nivelul membrelor' infertoare; amends so copa MULOACELE KINETOLOGIEI MEDICALE 29), oud celule (bcelulare), realizind crete = pentru membrele supetoste; ~ pentru membrele inferioae; ~ Is nivelul membrelor superiore gi inferioare de ace« agi parte (bomolatera). + 0 eeluld (monocelulas) in care citeuital include aumai un ‘membru, polul indiferent find plasat cervical sau lombas. ') Bala Stanger este o forma de baie galvanic, in care itregul comp este In imersie. Vasodilatayia secundara are efecte hipotensoare moderate, Direcia curentulu este aceeapi ca i in galvanizares simplt 3, Tonlearea (ionofore2a) utilizea24 propsitiile eletrolitice ale teceri curentolui contines, prin imbibarea unui electrod eu soluie sling, joni de poleritate iavers8 vor fi eliberai si vor penetra tegw rentl, Penetrbilitate ionlor in organism este superficial, deoarece joni sunt prluali rapid de circulaie. Tonizaree medicamentoasd permit, totusi realizrea unor concen tft locoregionale importante, care nu ar putea f objinute prin admie risieae general, ceea ce teprezinit un avanta)incootesabl Soluja medicamentoush se aplica la polul opus polaritaiifonului Durata godine varie2d intre $30 minute, iar infensitatea euren- tulul ine 8-15 mA. Sedinjle se recomandd zilnic sau la 2 zile Prineiplil font folosii sunt + aplicat! ta polul negats, dar activi la potul por iodul, subform de jodurd de potsiu concentrate 1-10%, sre acfuni: vasodiltatoare,antisclerozante,anartitice. Tadicafi: arroze, eicariel adereate gi cheloide, aneriopati, ~donul sali, sub forma de salicilat de sodiu concentraie 1% sau salicilat de lity, se eplicd la ambi eleetrozi; are acjune antalgid gi decongestva Indica: gut ~cortcoa, sul forma de bidrocotizon gi succnatsodic de prednisolon in concentrate 1%, au afiun antinlamatorit locale292 / KINETOLOGIE MEDICALA ~ epllcati la polul pouitiv, dar activi la poll negativ ~ cael su forma de clorur de calc, concentric 1% re sey sedative recaleifiante Indic: slgoneurodistoft eu osteoporocs, hemi plegi, contracturi de origine centala ~achonitna, sl forma de nitrat de achonitinl 1/4000, are : scfiune analgezica pe terminal nervoase. Curentul discontinuy 1. Curenfit ew freevents joast 2) cu frecven(a constant (15-40 Hz) ind efect excitomotorit pe fibrele musculae eu excitabiltate normal. Electrodul activ nepativ este mic gi se plaseazA pe punctul motor de tata, iar cel indiferent proximal. Valoarea terapeutied excitomatorie f Mibclor denervate este contest ') cu frecventh variabilé din gropa elrora cei mai importa sunt eurentt diadinamicl (CD), care se caracerizeazh prin succe- Sunea In timp @ unor pevioade egale de curent monofazat (MP) SOHz 4 iftzat (DF) 100H2, ‘Aceasth modulaie de ftecven|8 poste fi de scurts (PS) sau de Inga duraté (PL), cuprns’ fore 1 si 12 secunde, Prin tntrenopere ritmict a formes monofazate, cu pauze de | secunds, se obineritmul sincopat (RS). Bfectele curenilr diadinamici sunt difeite, tm functe de forms ‘+ DF = are cel mai important efectanalgeic gi este slat Ja inceputul gedinfei,inantea ceoralte forme de CD; + MF- crete tonusul muscular, este exsitaor gi acioneent fa un mast) profund; + PL.~ este analgetic, miorelaxant gl decongestiv; + PS — are efect excitator gi acfoneszt ca un mass) profunds + RS ate cel mai important efect excitomotr. Bleciozii se aplick transversal, de o parte gi de alla a regal e tata, longitudinal (pola pocitiv proximal, penteu electrostimulare). paravertebral (Polul negativ pe repiunes durereest, punctifonm (pola 4 negativ direct pe zona dureroast), iar cel pozti la 2-3em distant Aplcaile modulate PL dureara 3 minute coil MULOACELE KINETOLOGIEY MEDICALE /293 ‘Durata totald a gedingei este cuprinsa intre 5-12 minute; se admic siseszh zinc gi mu se depagesc 10 sedine 2. Curent ew freevent#| medie sunt cuenfi sinusoidal alterna- ivi cu frecvesid cuprins& Tze 3.000-10.000 He. Electron sunt mari gi se aplicd longitudinal sav transversal Bfecte: ‘ tenmice superficisle si profunde, interesind in special smasele museulae, + vasodilatatoare importante; + excitomotori, pe musculatura strats si neteds Indica: + afeciuni ale aparatulul locomotor: postraumatice (entorsey Tuxati, algonewodistofie reflexs), reumatismale (ertite, artroze cu diverse localiza), nevealgi,nevrite, pareze; + afeciuni cadiovasculare: varice, arteriopatiéperiferice; + afeciuni digestive: hepatite eronice, gastite,uleere et; * afeciuni ginecologice: dismenoree, anexih et 3.Cureaftinterferenfilirezuta din suprapunerea a doi cureyi de freevenjt medic decalaji cu 100 Mile. Aparatal utlzat este de tip intestem, Efecte , + exetomotori pe fbrele musculare strate cu inervafienonmald i pe rvsculatra meted + analgetic; + mioelaxant, ‘termi superficial i profund Indica: + afejiuni ale apartulu locomotor: postraumatice, eumatologice (degenerative si inlamatorii), nevrite, nevralgi + sfectuni cardiovascular: arteriopti gradul {9 ls, 1 afeciun digestive: dskinel ilar, ata intestnale postopera- AEE MRE Pee eee294 KINETOLOGIE MEDICALA 4, Cureapit eu treevenft inalid sunt curcafl sinusoidal lear livia ctor freevenjd deptseste 100.000 He 8) unde scurte (3-30 Mrlz) Ejecte ‘termic, epeezine principal factor terapeutic; + vasodilator gi metabolic, secundar cel terme; « suilgic, independent de cel temie. In cazal undeor scurte electri, plat sau Mex, sutincorpor {own material izoant distanfa fd de tegument poate fi regltl peg la3em. Sedinfele au o duraté de 10-15 minute; se plich zilnic sau la 2 ale. Se recomandd maximum 10-15 gedine Indica: + sfeiuni ale sparautui locomotor: postraumatic,reunatolgic, niculalgi + sfecjun ale aparauuirespitator:brongiteernic,sechele dup pleurezi netuberculoase; + afetiuni cardiovascular: sindrom Raynaud, etriopaipeiferce; + afectiuni digestive: diskineai blir, constipaiecrnicd, ) ode eu frecvena tnaltd puleatilé (Diapuse), de obiced {inte 400-600 impulsrisecunds, Bete: + favorizeazs resrbjia hematoamelor + stimuleaa formareafsutull de granule, + amelizes28osteoporoza; 4 scad contracture museular «+ favorizeaz4formares clus Indica: + afetiul ale apartului locomotor: postraumatioe(oateoporaae, fact), degenerative ~ + sfeiiunicardiovasculare:atriopatiperiteric, ules varicoase; *afectiuni ale apaatuluirespcaor brongte acute a cil MULOACELE KINETOLOGIET MEDICALE /295 ©) unde utrascarte, radar su centisetrice (100030000 May fee + termiceasupra esututilor situate a 1-5 cm fa de plan superficial + solar ative, independet de vasodilataia secundart done’ jie cllduri (in special undelecentmetrice). (Cimpul trata este delimita printe-un localiator sau proicctor- refs: ‘orale cri dimensiuni se adapeazasupraefi respective. Sedinfele au dura varibila, cuprined inre 15-30 minute si se recomanda zilic sau la 2 zie Indica: + alli, mai ales eumatamale si postraumatice; * afejiul arterial perifrice (sindroml Raynaud), Electroterapia prin energie ants (Pototerapia) Constt fn utlizarea aciuniienergied radiante Iuminoase esupea ‘orpului. Lumina este o radijie consti dintrun cimp electric 4i un cimp magnetic, perpendicular tate ele si pe dreeia de po Se cunoaste o gamf larga de unde electromagnetic, clasificate fin funefie de lungimes de und, care varazd de la kilometsi pind la am Rodijile luminoase propriu-zise care fac obiectul teapiei eu csorgie radiant: sunt infarogile, radajile vieible (cele. septe componente ale luminiialbe) gi ulravioletee, 4) infraroille au tungime de und tne 0,75-400 yum, dar din ppuet de vedere terapeutic se folosese eale de 1-3 ym. Rediafileintarogit se aplicd prin intermedia! limpit Solux eu uteri inre 500-2000 W sau sub forma blilor de humins partite seu enerale, Bfece + termice importante, prin absorjie transformdndu-se In cBldurk; + vasodilatatoare gi hipersudorale; 1 decongestve,antispatice gi analgezce.eee | 296/ KINETOLOGIE MEDICALA —_—_—&—xKr—__. Tadicatt a, mal ales eumatismale gi postraunatie; + artriopatipeiferce; «+ cicaici stoi Sedinfele au 0 durath de 30 minute gi se aplicl allie, lump de 1-2 sfptimin Contraindicai. tuberculozs, neoplasme, regiunea eels. ) ltravioletele cu lungime de unds euprinsd inte 390-150 am. Eject + buctercie (280-150 nm) + etematogene (315-260 nm), * pomentae (390-315 a) Indica: + afetiuni dermatologce:ulere,psorazs i plagi eu evolu lens, + afeciuni metabolic generale: akitism, tani, spasmoflie ec Tradierea se face progresiv de Ia 1-2 minute, in prima sein, pnt Ta 15 minute Coniraindicai: tberculors, neoplasme, afetiui severe cardi- sce, renal, hipertiroie, nevrozs, lupus ertematos diseminat Vibroterapia Vibroterapiautilizeacd propritaea materiel de & se mies ritmie, Jongiudinal, ia momentul activa vibrailor Urechea umant poate percepe vibra elastic ite 16 gi 18 OOOH In raport cw aceasta 2on8 audibilt,putem clasticn vbrafile fo infa- sunete gi ultasunete 8) infrasunetele sunt unde longitudinale caze se propagt, din sproape In aproape, tn sensul impulsuui iniialy au freevenfa de 4 06H. ‘Vibcomasoatele ulizeaz§ freevente de 36-65 MULOACELE Bfece in apllcatt locale ese temperatura eutanat; cad excitabiltatea neuromuscular; ‘in oplicatit generale produe relaxare, Indica: 1 afefunitofce locale; Tedeme de diverse cau, ‘eonizachin posteaumatice, 1) Ultrarunetele (UUS) se produe es urmare a tansformasi oscil eleetrice de Tnatd frecventa in vibes longitudinale; au fiecvenjd mai mare de 18.000 Hz . ‘Vor detalia numa apliaile terapeutice. in aparatele medicale se produc prin efet piezoelectric. Echografele vilizeacd frecvenfe euprinse tre 1-10 Mix gt cexcepional ne 15-20 M2 Bfecte: + sntiflamatori,datrate crests permenbilitiicelulare; US tealizes28 un micromasaj mesanc al festurilor, esponsabil de ‘regterea permeabilttit membranelor celulce side vasodilat ocala; «+ temice locale, superficial (resecu2-3° temperatura), dg pro= unde, ependeate de clitateafesutusilor gi de geadul de absorbe aluus; + fibro Indica + afejuni ale sparatul locomotor = artoze, In care masajul ariculatiet se executd 8-10 minute; = contracturi lamb, lusbago, in care apliapile au o durath de S-8 minute; = sompresiunl redielare de origine seuratismalt: cervico brain, eciatalgitaplicafle se realizeazA Ia nivelul emer- fenfelor radiulare i in zonele perferice;298 / KINETOLOGIE MEDICALA = reumatisme abartculare: PSH, tensinovite, epicondit alg ~ leziuni postraumatice, entorse, ankiloze fbroase, me burde trofice 2 afectiuni caradiovasculare ~ artsiopailobliterante stadiul Ui I; Sindroml Raynaud ‘alefiuni dermatologice: = pligi atone Contraindicai: twberculozs, neoplasme, wior gravid (nu i eaho- graf) ‘Se recomanda prudenjd In stza venonsi, 423. Mijloacel psihice [Experienja kinetoerapeutului gi complestatea tatamentului apli= cat nu se regisese totdeauna tn eficena, ait timp eit inteaga atemie se concentresza asupra sufecnfed somatice, ignordnduse aspectele psiiee ‘Boala este un stesor putemic, care pert comportamentulpsi- hic, pacientul devenind anxios, melancolic chiar, cu prag scdzt la dlurere, cu aldt mai mult cu eft recuperarea este de lung duratt sau exist riseul dobindiei unui grad de invalidtate sau disabilitate mo- wc Perturivle psibicului uman sunt, de cele mai multe ori, ever sible datos complicatelor mecanisme de reglare de care acesta dis- Specifcil regliii consti in caracteral congient al demersuli de stabilizare, optimizare sau dezvolire a personalitit pacientul Reglaea se realizeazd prin iatervengiiexterne (heteronomd) si interne (autonoms), care reprezinA autoreglares, 4231. Reglarea externd are ca suport posbilitates indrumtsit si conducerii comportamentului bolnavuli, prin comunicare verbld, e etre pstolog, medic, kinetoterapeut realizind attudin, convingei, aspirai, precum i deprinder, obignuine si eomporamente sociale. cal Trane covngeie, nll modal de gindive operons itm gener, tate wasfomntle postive" din stem! pers Sevin ert an proces long 4 Iborios de ivdare In acest tip de tele, pcintl este cond, ditt, tedrumat ecuece ar retimente nevis de vor, mai ales cod ste pus in Stan it [MULOACELE KINETOLOGIEI MEDICALE /299 Consileren desemneazt un ansamnblu de aciuni care au ca scop rmoifiesres unui comportament nedort sau ineficient al pacientul Pentru acensia kinetoterapeutul tebuie sti acorde o atenjie deo- sebit, pe care pacientul 0 va persepe din gesturi, mimics, poziti, ain, comunicare ‘inetoterapeutu va folosi un stil empatic de comunicere verbal i nonverbal, Tl va_respecta ea individ, va adopla 0. pozitie de folaborare,pacienul find asfel convins de eforul depus in realzarea trtamentul, 4232. Autoreglarea consid in capactate individului de a se cunosse gi aprecia tn rapor cu un model, cu anumiji parametei pe Care iebule #81 obfind In ura programului de recuperare Strategia autoformirii este primitt din afer, indica sau suge- rad, dar odatt fosusit devine preocuparea dominantt s pacientului nteaga actvitate de autoteglare cuprinde'demersur ce: stipt- nice, activate, ameliorare,echilibrare,resucturare, compeasare,coree: tae, autosugestic, autocomands,Incuajare, la care confirmaea efiien- tel serealizeend prin compararea cu modelul propus (ptin feed-back). Antrenamentul mental plict ini pentru atingerea unor per fonmanje spotive, a fost extins i in recuperare ‘Anenamentel mental sau migcarea evocath reprezintS imeginea nmentalt a sefunii motrce, fink exprimare exteriorizatS in compora- ment concret,efeciv (M, Epuran. Astfl, in absega stimulaci direct a proprioceptorilor, prin exe- cie fiaie8, se menjine corexul Ino stare permanentA de solicitare ‘ecified atkt migetilor normale, cotidiene, cft si procedeslor tehnice din diferite ramus sportve Studi de electofzilogie a sistemului nervos central au demon strat cf fa timpul migelrii evocete se produc, Ia nivelul cortexului, 410% din modificdrile ce au loc pe parcursul unei miseti concrete.a 300/ KINETOLOGIE MEDICALA Araniaje ae ‘se poate splice in tote etaple recupersi Efectul maxim se objine in perioadele de imobilzare, cfnd nici ‘una din tehnicile sau mijloacele uslizate in mod curent”postrare, contrac izometrice, mass, elecoterapie mu menfine memoris kines. tezicd. In aceasttsituaje, singura posibiltate rimdne exersarea men- is 1 reduce durata reeupertni Studit recente (M. Cordun i M. Epuran, 1995) au demonsust pe un lot de sportvi de performanta seSdert de 80% a durateirecupe- ‘ii in cazul taumatismelor grave Aceste rezllate sunt cu atit mai valoroase, eu ft a sportvi recuperarea rapids, dupa accident, reprezint® un obiectiv esenial. Orie fntirziere in revenirea pe teren le poate compromite carer, prin pieréetea formei sportive si a efetelor cumulative ale site. amentului sporti sols paricipaes activa gi motvath« pecenilr in apicarea tehnicilor psihoterapeutice (rlaxsre, autosugestic, gindire pozitv8, Ineredere tn sine, constientizarea i respingerea reacilor de negare, distres etc), eare preceda gi/sau Insojese. gedinfele de antrenament rental ‘Toate aceste avanaje reactulizeazt problema antrenamentalui mental, cae trebuie si-yi glseascd local binemeritat, in programul recuperator, alturi de tenicle cureate ‘Antresamentul mental face parte dint sistem complex de me- tode gi tehnici capable st amelioreze capaciate pshie8 a individal prima condijie& efcienei acestuia este stare de relaxare a subiee- ‘ui ‘Mecanismul antrensmentlui ment Ta baza fava acjuailor, Ia inducerea unor stiri psihice poztve, optimist, este rmecanismol zeprezentrlor idedmotor, al imaginti Anirenamentul mental nu se poate realiza firs prtcipaes con ‘Hien a individalei, irk angaaren Himbsjulul interior, al autoveri futocomensilor i sutoevaluti, Din punct de vedere prctc, antenamentl mental este un sistem de tench eae ullzate impreund pot asiguraefilenfasconttt ind ‘cerca relax, scurtaren perioade de recuperae, amelioarea compor- stamentulsi psibie ee opt MILOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE /301 Tebrniclleproprit anienamentuui mental sunt aatowugesia,auto- comentile, gindien poztva, consientizarea corpoals, relaxes, ‘Autosugestin si autocomensile sunt legate de disjazea cit mai congjientl a activitiilr legate de procesul recuperator: exerci past ve, ative, telxare, concentrare asupra senztilor proprioceptive asupra efectelor globale ale tratamentului ecient webuie invita sisi dea singuri coments, sis! condued verbal migcrile prin formule de genul: “si acum ininde mai mult’, “menjine incordares, “rlaxeszs gamba” ee, De ssemenes, tebuie sh utlizeze formule autosugestive, unele fn tegitarh cu tolerares durerii “au mi mai doare cum mi dures insite", “este suportabil", ir altele tn legitud cu evolufia procesului recuperator “am progress, "sim c& mi mise mai uyor, “mobilitatea f crest”, m8 vindes mai cepede decit am cremit Gfndivea povtiva este lepatt de formulele autosugestive Se gle cA ndoieile, gindurile iajionale numite “negative” anu lesz4 concentrazea asupra esenjei problemel, submineazd Inerederea si Fidick nivel anxietai, Este semnificaiva fn acest sens, afitmafia tui Orlick (1986): “pladires pocitva sau autosugestia ou ajutd totdeaune, dar cea ogatva este toldenuna pagubitose” In situfia de pacient, care reprezintt unul din evenlmentele critic ale viel, deprinderea de a gindi pozitiv este de mare ajutor. Formarea acestei deprinderi se bazeaxh pe fenomenele de auto- sugesie gk exprimare subvocalt (a limb intern, informa afrmativs. Glndires posiiva mu se refer4 numa ln optimism, ci si la ovien- teres constructvd de tpul “sk vedem cum se poste fae a8 slujionm probleme”, nu la modul “este imposbil, orice ag face, n-am nici o setpare’ Pentru formarea deprinderii de a gindi pozitiv, pacientl trebuie 4 devind mai nti expabil 8 fnldture gindurile negative care omit, Weinberg art c& “deprinderea de 4 opsi cursul ginducilor negre se obfine gies, dar cine doreste #8 thveje acest lueru webule st aibd ribdare”,-302/ KINETOLOGIE MEDICALA Constientizares corporall consth in aprecierea carctristcilor spajiale, temporale gi eneigetice ale propillor migchri din schema corporali. Pacientl “simte” att articulaia sau mugchial afectt, ct 4 pe cole care compenseaz4 migetile CConstienizarea corporala se poste extinde asupra imaginit de sine, ca petsoand fais, cu identtate gi rol bine determinate Relaxarea este o tehnicd psiboterapeatcd si auoformativs, prin care se poate induce decontratia musculara i nervoass, care va aves ca efect ereslerea rezistenjei organismului la stes gi diminuarea cefecielor negative ale stesului deja instalat Tebncile de relaxare sunt +, active ~ implied partcipares efectivi a pacienti © pasive ~ solicit mai mult terapeutul ‘Ambele presupun insure, dar'se realizeaxd prin ato- = wealwe = : "= Duph aria de-cuprindese, relaxarea este: = fenerald a intregulul ‘corp, ia stdnst lepStur” cu relaxarea pecs — pacialé localizaté Ia nivelu unit segment sau grup muses Relaxarea generald reprezind tonosul muscular postural, de repausl, respetiv rezistenja elastic& a Sntegii musculaturt eheletice, In abseoja contacfilor voluntre. foe tonusul postural gists, indferent de natura acestua, exist © sttinsd legsturk. De exempli, in timpul unor sti emojonale puternice, poztve sau negative, subiecfl resimt un onrecare grad de fncordare muscular Dimpotivs, stile de inst, practic de relaxare, evidentiazd 0 rmuseulatura destins, un tonus muscular sclzut ‘Avind in vedere legitura suns@ dintre tonusul muscular gists, tehnicile de selaxare, Inceare8 prin selderea tonusulai muscular, #8 educa si gredul de incordare piibick. ‘ni oul Foc fli uli ial Etese cen teegsoe® OM * fuente discoorinue tongene sat tacsformate in tenidee permanent siict dependent de'sarenfuneaa # stu neve ct : cls MULOACELE KINETOLOGIEI MEDICALE / 303, race, panel de pleare al relax eae reprezeatat de tonuna] rtcular, Ja baza caruia este tonusul contial scknut Relnxarea genetalé se induce prin metode anatitice si sintetice apliatetotdeauna dupd un prolog resptatr, eae contd din exerts te respiaie "complete", cu engajatea wturor zonelor pulmonate Respiraia complet se efectueazd cel mai bine In porta snd, eu coloana in rectidine 5 corpul relaxat se reaizeasd nazal, itmat, eu ‘oborrea dafagml, bombareaabdomenuli, departarea costelor gi ridi- area umetilr, Duplo expiaie ampla, uomear8 inspiajia, care se realzeazA tn sri seven: 1) coborireadifragmuli cu bombarea abdomenufu (fi intenia de ‘inspira areca efetereyteres venilafil in partes infrioard a pld- nna; ' dilatareatoraelu pein deptareacoasclor este matt de erestrea volumului de aer inspira in zonele milocl ale plimtoulu,(ilare siparailar); «© ridicaeaclaviulelor, pin ridleare ugar a umerior, cu membrele superoare ugar deprtate de corp costle wor Meta gi oienate posterior asigul crestreavenilajeltn paste superioad a plintnu ui (onele spies), ria se face len, eu ideas dafagmutu gi contrafia muscu ‘uri abdominae;coatele se spropie, umeriicoboark Ta carl persoaneloranzeaate ica atoconto, Ine clue respirs ter se pot inoduce moment de apne postinpiratrie sau postexpiatori. Respirajia poate iia de formule autosugestve de geoul: “nspi energie”, Yepiroboseala” ‘ej respizple se execu ca volume curente eft mai apropate de capaciatea vital, feovena trebuie menjinutl in jul valor de 16 res- Pirin, ict debit rexpeator pe minut $4 creacd pn la valori de 20 iin Se produce o stare de hiperoxie generalt i cerebralt care scade xciubiltate neuo-musculr,realizand ate elanarea.304) KINETOLOGIE MEDICALA 1, Metodele analitice ~ sunt insirate din ceretrile de fziologie rmuseulad potivit lzora prin relaxares unor grupe muscular, se poste bjneo relaxare general sn partial A. Relasarea generald este Indust weptat, prin extinderea relat uor grope muscularerestnse, a nivel inregului organism. ‘Metodele de relaxare general cele mai folosite sunt refaxarea pro- ress Jacobson $i metoda reciprocd 2) Relaxarea progresv8 Jacobson nuit $i metoda contrasalut implies: ‘+ sucesiune de contac! musculae pumice, raizate de obice inspre distal spe proximal, «reli In de puternice, ale acelorsi grape museulre Coneret,aceast bili se fat pin: ~ Tecordarea maxima a unui moje; = ienttieatea senzafei tensiuni = relaxarea complet a sceluiai mugchi ~ sesizarea diferente ‘Astel, prin concentaree atenii,pacientul va devenisuficent de sensibil gi va idenfica tensiunea si reloxarea mugehinul,duph ear fj ‘va concentra atenia doer asupra relaxrll, care va ft controlatt fn: ucceriune invers Fazele de tense si relaxare se menjin pe dura relativ egle, de 5.7 secunde feeare. Execile de reloxare progresvd se pot pracica din orice poi dar cele mai folosite sunt decubito dorsal, Iter i sjeat fun fotolia cuspacle nat ‘Comenzile sunt extrem de diverse, dar cele mai simple gi ujor de Ingeles de pacien, indifeent de nivelul de pregatie, sunt cele desrise de M, Hollis; Inve paranteze sunt trecute comenzile dxplicatve, care 4+ pot deveni uneor alternative, in funcfe de nivelul de pregtre al patien- ful tL Led rp MULOACELE KINETOLOGIET MEDICALE 308, ‘Se vor comands pe rind contac q eladel le murculatuit mem ‘wel, dnspre dil spre proximal, dup cum urmeszs ‘© pentru membrul superior: “sringe puminl si relaxeazk”, “ncordeazt incheietua mall gi relaceazh; IncordeazA cot relaxea (indosic stu extinde); “incordeand umdral gi relaxeazd” (cage bral spre tne; + pentru membral inferior: “xpinge picioea fn jos sau tage Picioral insu i elaneaz4™(pacientul va slege migearea indolod ‘sau mai pujin dueroasty; “incordeazd genunchiul gi relacea” {Gntnde genunchi; incordeaza coapsele i relaxeazA” (incordeazd fecee), ‘Se pot comanda si contacil ale tturor itcuailor membelor, inspredstal spre proximal, urate de relaxin ordine invest est: «pentru membral superior: “ncordeazk: mina, aiculaia pam- uli, cotu i umdrul;relaceant: wml, ot, eiclatia pane aig mina”; pentru membral inferior: “ncordesz4 picionsl, genunchiul i coapsel; releaza: coapsele,genunchiul gi pieiorl (Incorden28 Integul memb inferior reaneszi-); ‘Se pot comanda contrat relaxse simultane: + pentru ambele membre superioare si Inferioare afl: “incor- deazt picioaele si miinile, genunchii§i coatele, cospele gi meri rlaneszs-le"; «pentru trumchi si cap comensile sunt unnitoaele: “preseaxk capul pe sitar gi relaxea; “preseard cu umedi pe spitar gi relaxeaza”, Indica metoice: ~ in timpul contactiilor (neordtrilor) musculare se inspieh profund, iar fn timpul zelaxasi se expirs profund = Is contractile membrelor se pot sdisign gi contractile trun chiuui, astfel inet pacientul s8 fie eu tot corpul Incorda; sunt contraindicate in hiperensiune arterala si disfuncit ventilator1306/ KINETOLOGIE MEDICALA. 1) Metoda reiproc se bxzeazh pe dalle de fsalogie, pvt ror, srupele musculae aniagoniste se relaxeazi toideuna proporjional cu ‘ontacia groplor agonist. ‘Relanarea se abjze din orice poaiti, chiar mai pufin conforabil Pacientul tebule s& invete st-gi recunoascl tn orice moment propria incordare, dat gi cum SB procedeze peotru a o indepita, fick ‘S91 modifi neapratpozfa de Ine ‘Suecesiunearelaxkiloe se realies28 dinspre proximal spre distal, uumatoareleetape: “Ninobilizare activi, urmatd de mentinerea posi: fnlocuirea poztielfacordate eu uns de relaxare; ~ congtietizarea pouijiei de relaxare ecient, di poaitia agezat pe un ftli cu sptarul nal, varispunde mor comenzi specific fiesta segment * trunchiul superior. “preseazh cu spatelespitarul ftolilu ‘eap: “preseazA cu capa spitarl fotliul; {mailer “depdteto3 mandibula de maxilt, ts deschii gure"; ‘mer: “impinge umeri spre picioare" 1 bate: “tidied braele gi Indoai ujor cone; ‘Dindin: “spins bine palmele gi dagetle pe raele foul, 1 Coapse: “dephiteaz coapsee™ { gemunchi: “Intinde wor geounchi"s 1 plcioare: “impinge piioarele tn art”. Intimpulexeriilo,paientul expish adic, stimulind axl oispi- safe profunds. "All rclxarea progresiv, ct gi cea resiproc4 sunt metode active, eoarece solicits partieipareaefectivs a paienal. , Relaxarea partialé reprint tonusul muscular de reps localiza exclusi la nvelul unui segment sau grup muscular. Se mai mumege st Felaxare difereniaté, deostece concomitent cu relaxare localiza rest ‘compel poste executa contri static sa dinamice Relaxazea paral poate f indus prin: = exercitit de balansare, care constau din leginarea anteropo terioars a membrulul pln la aparia senzaiet de amortie. Balansaea poate fi amplificatt prin adaugarea unei_grevll de O,S-1 kg purais ia mani seu ataged gleznei, Cele rts MILOACELE KINETOLOGTE MEDICALE / 307 ‘bune rezultate ae obfia lgenunchiula si coloanelombare; = posture segmentare; = mass} blind pe musehiul contracta; ~ imersie paral in apd calds; = termoterpie; ~ electoterapie; = tehnii de faciitare neuromuseulart proprioceptivé peat rela. xarea locli: opunere-relaxare, contracieelaxare le umirull, coapeci; 2. Medea sities ~ a puncte de leew in pablo deriva ‘nme isu, ca ee ipsore medica" OEP Cen fst exe ot scl med Scud, eget anes men auogen. Acta ets © tod pe, demas fe cee ot Chil defor mncan puta cen desten ine ae secre nr os dere miei mata impo tespecirea nor condi fvezane, objute rin reduces silo ei perro ‘confort, semiobscuritate, . ’ oe Pox: "teat pe un fi, capa srint de spa, anche Brfle falls! membrle lnferioare spite pe pode, ~ za til Mc, atte spine pe capt ill pegeaunl, smi “poziia bijarl” (Og, 42) = decubit dorsal. fea - : cial etn debit dor, iar Knetoterapental, pe un on elm, Wome tsugeraa sel un membra inferior exe “outers swe cae se epet de civ ot plat end nest spent bose, acest ae imps ce bie de elateze descend nem te itriorn roti exe, se ere apis dein dep supatga 4 sj mental ino, inp ce 15 beth ch va ino ot fact, sconcomient ae auger cae seni pie Fe308/ KINETOLOGIE MEDICALA ‘Se procedeazd aifel cu fecare segment al compl Se vor executa gi exert de respira upd céteva respizaii normale se va respira profund; dupt o perioad relat scurts,pacenilor sugestonabl le poste fi indus san 424. Imobillzarea Irmobilizarea este un mile specific ortopediiutliza sin alte spe ciaiaf meicae.[n anumite situa i kinetologia medial. folosese in scopteapeutic stu profilscic secundar sau teria Imobilizarea consid in menfneres i fxare arifcial, prin forje cexteme, pentru anumitepeioade de timp, a integuli corp sau anor pi le scestia intro poziie determinatl Aceastdsuprimare temporath + rigctei, nu exclude posbilitateaefectusi contre izometice, chiar de smugehi imabiliza. ‘Dect imobilizarea antenesza invegul corp este totald, iat dack se imiteaz Is pial aestin este regional, segmentard su local Imobitizarea totald are ca scop objnerea repousulii general in polizaumatsme, arsuri intinse, boli caedio-vasculare grave, parlizi et, deal estes se realizeze pe patri speciale, care sh respecte urmatoaele condi 8 prezinte sisteme de fixare a tunchiuli, membrelor gi cxpuluis + Sif reglabile ea inthime gi Socinae; se ariculeze in mai multe segment, pencu a permite pozi- fiontri segmentare ale cepului, gitului, eunchiulu, bazinuli, rembreor inferioate g schimbarea alteratv4 a poitet inte fgului corp In jurol axelor sale anstomice: decubit venta, potifi verticale, declive; antdeclive Ta diverse unghiii ‘Trendelenburg ete; + 58 fie uyor deplasabile, pentra efectutea eventualelor inter- ven chirurpicale, a invesgajilor paaclinive ete; + 38 evite, prin saltle pneumatic, presiunile prelungite gi ext- Bera pe proeminentele osoase, + si fie prevazute cu: cadre de suspense, ching, sripeti, bent tlastice ete, care consitule puncte de sprijn pentru. mobili- rile pasve, pasivo-ctve, active ssa. ote a > cis MULOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE / 309 Imobilizirile regionals, egmentare sa locale reslizesz4 imobi- szarea completé a unot pif ele corpului, concomitent cu pastares fibertiit de migeare a resul organism in functie de scopul urmArit aceste imobilizri sunt de: srepaus ~ indicate fn afectuni localizate:pligi divers, inflama- tii vaseulare, ariculare, osoase, musculoligamentare scorecie ~ constau in menfinerea pentru anumite perioade de timp a unor poziiicorete, corective sa hiperearec- tive in vederea corectieii unor stiudini deficient: devierierticulae prin rtracturi (gent flexum,recurba- tum ef, posteaumatic, paraliie, degeneratv ete) de- Viafitale coloanei vertebrae in ‘plan ffontal sau sag tal (solioze, cifoze et.) sscontentie ~ constan tn mentinerea"eap a cap" a supafefelor artculae sau a fagmentelor osoate in eaz de luxai, fiactui, grefe ete Iobilizatile de contenjie seu corectc se realizeaz& In sparate amovibile sau inamovibile Aparatele amovbilerespectiv ortezele sunt dispozitve confeetio~ rate din material sintetic prefabricat, material ecologic; pot fi reglate fi Inlocuite dup necesiti, spate gi reutilizat; se limites28 situafilor fare na impun imobilizree absolut (vedi ergoterspia) Th animite leiuni, cu imobilizarea mai moltor segmente, 2¢ splict dow orteze legate prin curele cu deplasare fxd, care permit smobiitates fai-un sector press Aparatele inamovible sunt disportive fixe. Prototipul este ap satu gipst, cate poste fi confectionat ujor gi rapid. Se mai folosese bundaje oeluaive $i adezive, Imobilitrile de contenie gi corecie tebuie st respecte o serie de condi + 88 fie nedureroase; {sh imobilizeze tn exz de fractrd, col putin 0 articulate supra-310 KINETOLOGIE MEDICALA Ta cazal aparaelor inamovibile s adaugh i alte condi fie perfect mate, dar st nu product presiuni care pot de. ‘emnina aparitia edemelr, ischemic, escarelor sau retaeilr, 84 permits, in rogiunea imobilizatS,executtea contacilor izo: 1h utlizere ea punot de spriin proeminenfele osoase, pentra x aparatul gipsat si nu se deplaseze in axul membrului, fle ailnic supeaveghsate: degetele membelor superiore vor fi obligatoia sate libere penta a putes aprecia Ia nivelul lor corecitudines aplicisi spavatlui gipeat; In caz de presiun, culoareaviolace indica jen in ctcuaja venoast, iat paloarea i tcirea extremitjilo reprezinedsemnele gangrene prin ische- Inie arterials; 51 se evite suprancarcarea segmentelor supea- si subiacente, lumnait de cregterea presiunii asupra proeminenelor osoase gi sparta escarlor; 451 plaseze artculaile in porife inctonal, pent ea eventua- lele redori articular secundare st poat fi mai ujor recuperate dupa degipsare; ‘azul factrilor de fold, aparatul gipsat se va prelungt pind Ja nivell toracetu gi picioruli, membru inferior sinitos find considerat punetul de spijin; ‘+54 fie previzut cu ferestre, pent controlul periodic al regiuai 51 peotn electostimulare, cénd este cazul fecte secundare: porozA: decubitul dorsal este cea mai osteoporozantd po- ‘ie, prin suprafaja mare de sprijin esupra cfreia acjioneazi prelungit fora de gravitas ‘scare prin presiuni prelungite asupra proeminenelor osoase; ‘lebotromboze prin Incetnies circuleiel de intoroere; ‘reducerea sau jtegerea memoriel kinestexice; ‘ disconfort psihic; ‘infect ale aparatula respirator prin stazk in circulafia pulmo- rat ‘infect wrinare prin stat urinarts op MIULOACELE KINETOLOGIEL MEDICALE 311, ‘constpaie eideres capactiii de efort ete Ienstatea acestor efecte secundare difert in funcie de tipel imobilizarii, duataacesteia,virst, sex, stare de nutri, boli asociate, reacivtaten organismulu Practica a dovedit creyterea gravita efectelor secundare in urmatoare secvenj: imobilzae locals, segmeatar, regional si toll, 425. Dieta Alimentaa ditetcd sa dezvoltat de-a tungul anor, ofatd eu volun cunosinflor despre lunes tnconjudtoare. Dac latnescl dia” se eferea Ia clementele mediuut oconjuitor,incepiad din ecole I cavit diet ¢ devenitsinonim eu regimal alimentay In przen,alimentaja dicted este consderatéalimetaiarfo salt, nommald in raport cv sexu, vita, profeia ets. prin care 20 hye echilibarea notional a organism maa, Tn terapia unor boli, detetca are rol principal, contribuind reechilibaes schimbusiloe metabolic, care concurh Ia menfinerea ‘chilbrl ution Diceca reprint o intervene biohimic, ta organism uman sions sm boiny, eu scopl prevennt smu combate bois. Ficeate diet! Webuie modelta dupa obieiol alimestar st pre fei bola ‘Regimul aimenta ronal are seop profilactic (Ge intefiner) siete nomocaorc (25-0gfkg corp), normoprotidc (1-1, Se/kg com), ormoglucdie (-6glke cor) si nomolipidie (1,52p/kg cor) Raja alimentird cuprinde lapte gi derivate, cara i Pee, 00 (cept) pine iced, inoese (eu moder), legune (asi Ales ere i flere), fc, dui (eu moder), gris nepijite ‘eet, biutrnealeolice, spe gi sosuri fr nay gi ceapd pe 4g sre, toate tn 5 mse {n'obeciut, repinul linen reuictiv completeashtrstamen sul pin milonce speifie active, ete hipocalric, cu 1200 calor fn condi obigmite de aciviute, Raia aliments va cuptinde 1,5 whe corp protine (prove din carne de vid, pu PE); = 4059 gi; =253 g/kg corp glide312/KINETOLOGIE MEDICALA Lee acest se adaugh multe legume verai gi fructe Se interic: brinzeturile grase gi strate, carmen gash, legum) noasele uscate, alunele si nucle, biuiile indulcite,supele i eke de carne, oft In aterosclevoza sistemicd, regimul alimentar este hipolipidie, normoglicidie gi normoproteic."Consumul de sare va fi cupring ink 23 pi Se interzi: laptele integral, carmen grast,aluatal dospit (ea bie ‘arbonat), cafeaua, ceaiul tare, supele 3i elorbele de came, 43, MIJLOACE COMPLEXE Ca stint biologicd neincorsetath de jabloane, kinetologia medi- calf permite kinetoterepeutului multiple asover a fice si nespecifice wtlizae Selecirea, ordonares i dozarea lor, in vederea atingeei unui biestiv depind de profesionaismul gi imaginatin kinetoterapeutalu, fare va alc astel o metodologie propre de luc, rig rezultatele bune, verificate fm timp, hidrotermokinetoterap 4 dobinit statut de mijloe complex consecrat. ijloacelor speci- 4.31. Hidrotermokinetoterapia Hidrotermokinetoterapiareprezcta exerci sau migeteiexecutate cu corpul in imersic, beneficiind de acjiunea complexd a factorilor temici, mecanici gi chimici. Factoril mecaniel ai ~ fora aseension > rezistena = presiones hidrostatca. Forts ascensionalf este rezultanta dintre fora arhimedica (P,) si greutatea eorpului For athimedica se bazeant ‘pe leges tui Arhimede (Bg. 445), potrvit eArein “an corp solid. cufundat Intr-un Mula. ext’ toting « Yerticah jos In sus, ev o for epal8 eu greuateafuidul dislocat e corp cpish MULOACELE KINETOLOGIET MEDICALE /313 ee = eV unde, Fa p= densitates Muiduluis ‘Y= volumal. coruli SS Fremont “<8 a 3 si et pst Oe ee et mee tect pie ee oo oe aot compl ured; ~ fra himedict mai mict decdt greutatea corpului, situafie In eae corpul coboaris : ~ ora arhimedict egalt cu grevatea corpului, care reprezintt condifa plutiri, fate nivelol addncimii' maxime si suprafata pei. Corpul va plui, deoarece deasittea sa este mal mica eeit cea ap Sedderes greutiitcorpului este cea ma evident actun a imer- fn seine legtturh cu denstatea fuidulu. Asti In spa obignuitl, in imersie told, greviatea aparenth a compli reprint 8,8% din cea reall, iar fn imersie patila| 4 Unui- membra, greuttea reprezinth 3,5% din cea real; + in apele litorale, eu salinitate medic, greutaten aparentt a compl variaza astfel: In imersie total, pink In beza gituli devine 6.7% din valoarea teal, Ia imersie toracied, pnd ta jumitatea superioard a torcelut are o valoare de 15-30%, iar jn imersie pelvind, pink la pubis, reprezintd 50-80% din reuatea rele Aceasthpierdere parent a greutiii oferé avantajul ugurtit ome amie Ave, ch Teteres oot ral et containdical & see (pe usat) se poate face foarte bine in ap Totodats,paciental devine mai motivat gi interesats8 colaboreze stv in prosssal de recuperare 526 corpul Rezisten{a apei este rezltanta forjelor de frecare tare corpul seufundat gi fora ascensionald a apei; este dependent de:314 /KINETOLOGIE MEDICALA, Tens eal = suprafia compu viteza de execuie; = densitatea apei: Daci pe uscat rezstenfele externe (mina kinetoterapeutul contragretsli in montaje eu scripeli ete) pot fi dozate, in apd reris- tenja Insoeste orice migcae. CCind migcarea ce produce de sus in jot, deci in sens opus forte aubimedice, rezistenta cove (Cu eit supafaja corpului crest si migcarea se executd cu vitezt sai mare, cu atit cree 9i'ezistenfa prin frecare ‘Alieranja dine forja ahimedied sf rezstenft poate fi uiieat pentra creterea mobilitit articular, sie fore musculae ‘Cu cit denstatea i viscoztntes apet sunt mal mari, eu at toniferes este mai rapid si-ma_ important ~ Presiunen hidrostatied=(p) “est presiunea exercitatd de apa torts greuttfil staturlor supericiale de fuid, 2 p= peg b unde, = denstates pei ‘+ accelerajia gravitsionalé (9,81 mvs), 5 i N= adincimea la care se calcueack fata de supraaja beck 2 lichiduli Caracterise: ~ eresto eu adancimea; = variazh dieet proporjional cu denstatea uidluis = fnteun plan ovizontal are aceeagivaloare in orcare puoct al plapuluit > = acfioneax4, fatrun punct din uid, din toate direeile cv aceeag intensiae Prin aceastd vltimd caracteristc8, presiunea hidrosttica a apei 4 realizeaz4 asupra tegumentelor 0 adevAal. prsoteapie, care fa¥0- ‘zeazi resorjia edemeloe covets MULOACELE KINETOLOGIET MEDICALE 315 Tr timpal mig telor, prin fesates lor de fluid ‘Tot sub actunea presivnit hidrostatice a apei cxeste venotsl gi secundu, debiul cardiac, Din acest moti bidet terapia se rcomandl cu prodenft pier cv insfcena cei Factorul termie este reprezeatat de temperatura apei, care anu leash pari, prin vasodilate, efectele nedorte ale presiunit iro Apa se va ulliza la 9 temperaturk ou 1-29C mai mied decdt temperatura de confor, deoarece activtatea muscular este generatoare de caldur In cazul pacienjlor eu fori muscuar8 sedzut, temperatura apei va cree eu 1-26C peste valosrea de confor. Efectele locale gi genecale ale eflduri au fost prezentate ta sub- ‘eapitolal “Termotera Factorul chimie este eprezeniat de compoztia particulars @ epe- for minerale sau a apeilitorale. In acest ca, scjiunea apei ete mult ‘mai complex, iar hidrokineoterapia imbrac& forma kinebalneoterapici, Baza material a hidrokinetotermoterspieh.Imersile partale smu totale se efectueazd In: 82, bazine, piscine, CCacite wu form obigauitd sau tn teNd. CAzile fa tefl conferd kinetoterapetului posbilitatea supravegheri gi mobilictrii comode a ‘nturor ericuailor pacentu Ctaile sunt confectonate din ceramics, ofl inoxidabil sau Abra de atts Bazinele sunt in general de mirini modest; ifljimea medic « pei este euprins fate 0,80-1,30 m, Bazinele pentru reedicarea mersului au lungim i nimi varia- bile; sunt previzut, pe fiecae perete, eu rampe metalce, Piscinele au dimensivni mari gi se utlizeeal to Inotl trapeutc. Se deosebese de piscine obignuite pria: temperatura rdicatd a apei, brtele de sprijin, sistemele de ridicare si coborire peatrs imersia bolnavului th brancard,316/KINETOLOGIE MEDICALA Materatcle ullizate fa imersie sun: = dispositive fixe: masa de reeducare,plamul tneinat,scaunele, parcursul de reeducare, bare de spijin, aparate de tacjune, sporti penta imersie; ~ dispositive mobile pentru: plate: podul pluto, veste, cola, Motoare gonfla- bile de tip coller pentru artcuati, cover plutitor, ee + regterea feristente la miscre:labe de scafandra,pal- ‘are, flotoare pentry frénarea migeSi, combinezosne; = massj: duguri subacvale in jet sat vist) Dispozitive fixe Masa de reeducare este wn plan ajor tncinat, care asigut ies nce op x excep cui ea sii peo pent cervical, CCorpul este menfnut de 0 chingd fixatd la nivelul pelvsulu; prin dout ménete Inerale pacienul se menjne, eo efort tim, in pozitia impuss ‘Exemitatea inferioar8 a mesei este Imparitt tn dou’ panour, care pot fi coborte, feeliindu-se asfel mobilizaren coapse Planul inclinat la 35° permite reeducarea coloanei lombare; ‘bzinul se fixearA fn ching®, se menjne spiinul pubian gi se foosese rminercle lateral. ‘Scaunele sunt fixate pe stilpi metalic, la diverse taayimi; permit cel pujin dou reglae, In functie de intljimes segmentulul trata: genunchi sau umdr Se pot folosi si taburete, care permit mobilizarea coloane! tn ponijia ajezat fn acest caz, baza tsbureului uebuie sf fie sufcient de largh i grea, pentru a mu fi antrenals de oscilaile pacentul Tnahimea lor este veglabila, iar pentru fixarea pelvisului se folosepe © ching, Parcursul de reeducare este wilizat pena reeducares mers cate 50 poste efecun In diverse adncimi sle ape. Este un complee format din sciri, pante ascendente si descendeme prevazute cu bate paralele Inte care se efeetueazA jail reeducarea mersuui fn imei, fe poate reliza chisr incircare, nate cpt MILOACELE KINETOLOGTEL MEDICALE /317 Barele de spriin sust fate de 0 parte gi de alta a sesior de scces precum si de pereii bazinelor sau pissineoe Aparatele de tractiune fancjioneacd pe sistemul scripetilor gi realizeaza clongait ale clementelor artculere si periarticulare, cu precidere Ia nivel colonne! vertebral. ‘Suporturile pentra imersie se wilizez’ tn cazul persoanelor 6x forts musculaea setnutd sau imobilizate in aparate amovibile penta imerse pe brancard. Sunt acfionale de macsrale hiraulice, Dispositive mobile Podul plutor pemite modlizarea exvemitstitor: pumn, mink fi cot fict a impune imersia tolls a pacientului, care poate fh obositoare Vesta, colacul, flotoarele gonflabile, covorul plutitor (salteua peumatic) se uilizeacd pentru asigurarea. ptt TLabele de scafandru, palmarele, flotarele pentea fdnarea mig- sci, combinezoanelemirese. sprafaja corporsls fi ese atfel, rezistena la migeare. Dusurile subacvate fn Jet sou vdrte) au rol adjuvant si produc rasa} sub apt (vezi masaul Programal de reeducare va respecte principiul progresivitiit ca duratt si grad de dificultate al elementlor ‘Se va incepe cu 10-12 minutesi,ajunginduse teplat Ia 30 mir tute de 2 ori. Ritmul optim al migedilor este de 10-15 pe minut, Indica: in aproape toate programele de recuperare, de la bolile neurologice,postraumatie, reumatice (Gupt remisiunes puseui acut) pind la cele cadiovasculre 9i respirator Contraindica abso infect gi solu de contnutate @ tegumentelor, ere varcoase; y} incontinent urinart; 4 G cocina vl g318 KINETOLOGIE MEDICALA ctl MULOACELE KINETOLOGIE! MEDICALE 319, TTnfeci ip sfera ORL; insuficienjé cardiacd manifest; ~ hipertensiune arterial; ~ insufcienlrespratorie sever; ~ alerge la clr. «+ telative: = epilepsies = veta a ela Aspecte tchnice Hideokineoterapia nu poate fi consideraté o simpld tanspunere in medivl acvatic kinetoterapiei “pe west" Ea realizeazt o solictare ceminamente articular, cae are ca scop asuplizares, efetul muscu Find secundar Kinetoterapia clas & see debuteaz4 eu mobliati pasive,efee- tuate ou bldndete {nto novt etapt, subiectl va participa activ altri de kineto- terapeut,reliséad mobilizaea active asitals. Pe misuré ce mobilitaten articular se amelioeaz8, pacentul va reusi s2-gi mobilizeze singur ariculaja tatata, deci va executa © mo- bilizwe activa liberd gi in final contra unei rezisteje, realizind © sobilzare activ reristiv Reeducarea fn aph se desfigoarl analie gi, tn genera, ta succe- sue inversa cele practcate pe scat Va fi precedaia de imersie simpld de aproximativ $ minute, pentru objineres unei relaxsi generale. Primele migcdriefectuate sunt active Ubere. Th unmitotres etapt Kinetoterapeutul intervine pentru rechgti- sgstea smplitudinit diminuate, efeetutnd migeti active asisate Mai trziu, se vor executa mobilizii active rtistive, urmate de mobilizasipasive 33 posturi ‘Apa permite efectuarea reeductrii newomotori pein utliarea ‘ehacilor de faciltare newomusculars detrise de Kabat. Contractile tepetae, inversiunea Tenth gi contracie: preteaza imersie, Przele se aplied identic ta aps si pe wsat ‘Mobilizrle In apa necesita pon de sant sabile qi farce segmentelor cate nu lucreazd. Astfel, daca st mobilizeaz’ coloana fombarh sau artculafile membrelor inferioare, se fixeazd mdinile si feature seapalar fece + ujureazd migctrile, oferind posibilttea mobiliztrit articulare, chiar in cazul noe fore musculae reduse; + crete capactaten de relaxare; 4 crese posibiltates menfinerit ortostatismutul si relubst_ mer sul, chiae dacd sunt lezate artculapile membruui inferior, + reduce, prin selderea presiunilintreartculae, dureile Alegerea execiilor este dependents de: virsta, stare general si eapactetea de colaborare a pacientulu320/KINETOLOGIE MEDICALA Capitotul § CONTROLUL MOTOR $I TEHNICILE DE FACILITARE NEUROMUSCULARA PROPRIOCEPTIVA (EN.P) 5.1 ETAPELE CONTROLULUI MOTOR Costroit motor se dezvolts replat. Li nayite, coplul bene- ficiand-de actvitate motred a care participa Invegul sistem nearomus- ar. - : In-afurt teflexeTot casice, examenul Beurologic evident lene primare”, eactii pastuale gi-feacfil motice complexe care intereseazh ntfegel corp. Aceste reflexe $i react demonsteaz& exis- tenja unorcireite neurologice ereitare, dinre care unele exist chiar Ia ft Dezvoltrea neuromotore se produce th patra etape reprezentate de: mobiitae, stabilitte, mobile contolath 9h abiltae ‘Conoagteres acestora este Importata in reeducarea neuromoteie, are parcurge aceleagi etape. 1, Mobltitaten reprezintd capactateninilert gl exeeutdrl unet amigciri in amplitudine ficiologict ‘Sistemal osteoarticular al now-nbscutului este hiperlax. Mielini- ‘ates fvelor nervoaze este exrem de difeitd, Se remarci abseola ‘mieliniztittascicululei conicospinal, piramidal TNow-scutl se aflt intro contout migcare gi contums mul energie peniny mises lpsite de scop fincjional. Comportamestal motor este necondiionat si se exteriorizeazd tn scbeme de mugeli TEER eres ere te amp cerca pot aes ste ® * cath s [CONTROLUL MOTOR $i TEHNICILE FNP. /321 Serelpe primare com sunt rellexal Moro, de apucare Tonal ae incubate, pgs, tonice cerviale gt lbiitice ete Pe baza seat reflexe elemeniste 30 pregiteye, prin excrnre indelungati, “model esa 0 activate fanfonala nous Posture nou-nscutli evideni8 hipetoia muscular lexoa- re la perioada de veghe acivitatea muscuard « novniscutull poste f declngats de simul brat egomte), extn nociepiv, itr ponsul const ft reacie genecaizat (Cexa-extensia, membelor) Limite mobili se datoreazS nor rere, hipos a hipe- ton cae au cause foarte variate’ sindrom de neuron motn pri traumatized cad obsteticl, ate afefun le apaau! locomotor natu erect sau congenials 2. Stabiliates teprezintd capaciiatea de mentinere a pociilor gravitaioncle, anigravtayionale sia echilibrului in poziile de balans, se dobindeste in dowd wepte reprezenate de tonus postural sl cocontacfe, La copil, in elteva stptimini sau lui de le nastere se dezvolis rin favijare Schemele motorilposturale care se perfectioneard treptat ‘ergind primele resol autorate Tonusul pastural consth in capacitatea musculatuni posturale de 42 menfine 0 contacto Impotriva graviteiei sau unei rezistenle ‘manuale. Se observd cel mai bine la nivelul extensrilor eapulul i titului fa decubit venta, ceea ce reprezind "postura ppui Cocontractia este contracia simultant a muschilor agonist gi antegongti din jurul uneiariclatit prin care se asigurd stabiltate fn pai de theatre gi echilbeu fa poaijii de balns. ‘Ambele tree tervese dezvoltiii controlului motor fa dicetie cranio-caudala. Migetrilor feel, capului gi gatulul le urmeard cele ale ‘eunchiului superior, umerilor, braelor,mnilor, degetelor, tranchiui inferior, bazinulu, coapselor, gambelor gi picioarelor. 3. Mobiitaten controlath reprezinid capecitatea de a executa ‘miscrl in simul posflor de tnedreare prin grentatea corpului, cu sepmantele distale fixate, espectiv dea rota capul $i trunchiul In Jura exalt Tongitodinal ta timpul acestor postr; se dexvoll treptat * lt tn diecte erani-caudala (de sus in jos), elt gi proximo-disala Ge ta etdtcina membrelor spre extemii).322/ KINETOLOGIE MEDICALA Posibltajile do migeare ele coplulal se mrese oda ou maturr area; reflexele primare st integreazd in migeari complexe tnliajuite upd scheme obligatoii sau prefereyiale spontane gi provocate, pe fare coplul ivaa s& Te contoleze si s4 le utilizeze funcjinal, Prin dobladirea contoluui cortical devin posiile gl migetrile nice, cu finth gi scopur erentative, migedri dnjte de componenia, piramidals, care se mielinizeaza treptat In procesul de de2voltre normals, contrlul. proximal apare Snaintea celui stl Dips insures migearilor coordonste gi intenjonate secvenfi liatea se realizeasd dinspre distal spre proximal. Un exempl penta aceastt difeenja este modul de rostogolire al coplului tn comparaje ct adult coordonat Coplul face primele incre flosind migeei de git si tunchi si abia spot inceared sig folosease& propriv2is extemitail, Copia fai mare si adultal folosesc automat extremiijile in migcarea de rosiogolite. Migearile gitului si extremitijilor sunt unnate de migcari proximale ale trunchvlui. De exemple, un obict este epucat gi rdict prin acumen mini, apoi a cotuli, umdruli, gitulul gi trunchilu Secventilitatea dinspre distal spre proximal se datorezd faptlut ‘ci extemitiile, minile $i picioazele, primese cei mei mull stimuli entre activiaile moteri Desfjurarea stadiall a mobili contolate dupa Bobath ‘+ la 3 luni, sgarul Incepe preghtrea pentru orientarea simetick membvelor, des in decubit dorsal persist modelul de flexe. Din decubit ventral, se poste spiini pe antebraje, adop- tnd “postura papusi", din care se contureazA din ee In ce ‘mai mult extensia trunchiului gi @ membrelorinferoare. Activitatea motorie devine mai pojin generalizatt. Uncle ine reflexele tranzitori intilnite le noul nfscut dispar, atorith preludrié de ett cortex a controlulut motor al unot ‘eaje sublacente, Aceste reflexe sunt: Mor, de apucare fora, tonice cervicale si labirinice. + la 5 tani, extensia si simetvia se dezvolt tn continuae. Din’ decubit ventral, copilul igi ridied bine capul (eel infercare sunt enti fabs) se spike opt CONTROLUL MOTOR $1 TEEMICHLE END (323 Din eat dona Ali banal, pepindnse peas posijaorosaich de ma Urs, Lipset acd eciitral mae hill a jezind espn 0 dblade I 6 un), drape priete react de ech In decabit vena gi donal | ‘+ 1a 6 luni, copitul incepe s8 se rostogoleasca din decubit dorsal in deca venta tin et a sii +1278 un coil pose onto inurl xi compu da deca vena a decbit dora Rosai are rol in preeaies i sii in deca oe tn edn aprox 8 ua apa ecilede ebb tapos tn jaa, cop put adopts pox yaad fk. pein in hn in pire ect 5e pote spit cu mle te Inter, Tt aca apr postin Hiei to ones 109-0ent capil seperate ges ut Fine pane, preci dn ager semen pat meres iid de ober na sun deb le La eept mers recs ba lh dessin rmerbl infor eb porns. Pract: + tne 7-10 luni, cop inte in staal mobiiti conrlat; “ote 10-24 luni, mobiltatea cotolah este paral: merge lateral cu spain sau sustinut, cooperea la timbrSaze, merge gi fi men: lin singur ortostatsml, ured gi coboart singur scl, se apleacd pentrua rica de pe podea o jute, merge cu spate. In reeducare, mobiitaes contol implict + obyieres une fore musculare fn limita disponibilé de migeare + promovarea unr reari de echiliru ta balas; ‘+ dezvolarea capaci de uslizare » ampliudnllfuncjionate de rigeare, at a aiculajile distal, cts tn cele proximal.324/KINETOLOGIE MEDICALA % Abilitatea este col mal thal nivel al contolulal molar al reprezitt capacitatea Individulul de a exeeuta cu extremitijile dale libere miscdri precise, eu scop functional. Tnvajaea abiitajit modifies pute sctvttea moti automat. Incepind din luna a dous, migefile membrelor superioare devin din ce in ce mai variate gi adepate prinderii st apuctrit obiectelon, respectiv prehensiuni Prima prehensiuoe, mumiti “de contac”, apare elite 3 luni si evolueszd rapid, pentru ca Ia 6 luni s8 fie posbilt prehensiunes vo- Iustarh.globala ‘La 910 iuni, copllul este capabil 28 zgtie, st steargh gi 28 Impungd cu indexul, sf apuce obiecte mici, inte police gi index, gi 4 mute wn obiect dint-o min in cealalt Treptat, prizele devin mai fine, cre 9-12 luni se dezvolts pre heasiunes in pens superioard % Cua timp ee dezvoltaprizele de fine, implicate in mised pre cise cum ar fi serisul ‘Abilitatea picioruli este mai putin importants ack partea proximalt a membrelor prezinis stabilitatedinamicd, ‘eu rol in orientarea membruhi, partea distal, respectiy mésa_ ql piciorul, au o maze libertete de actone si miear, Abilitatea minor se desfigoard tn chmp vieutl, contol vizual find necesar in ativtgile obigmuite Mobiltatea mare a membvelor superiore, dar mai ales a segmen- telor distal, permite plasaren avantajoast a efectorulai fh taport cu rigedile de execust, Astiel, actvitaten se poste desfigua dopt un program a clrui seevents este pregiit: te inifiazi din poriia de Start, anticipeach poztia fintd gi schimbirle necesare. Migcarea rerultit re caracteristici de for, amplitudine gi deci Mobiltates controll i abilitea sunt incluse fn conceptul mai larg de “coordonare". O migcare coordonait necestA sine qua non control gi echilibra bun Initial, migcdrile coordonate sunt resizate coogtent, sub control direct, voifonal, cortico-spinal, ulterior devin automate fi se executS sub control automat extapiramida Cind executém un now patter, desi migcarea se sealizeazh sub control volijonal este imprecisa, prin idle colatrae re copll ‘CONTROLUL MOTOR $1 TEHINICILE FNP (328 ‘leer, prin repetifie, peformanja detennindiahibarea fadiert impulsual fn fara elilor care trebuie activate, Aceastsinhibitc slec- tivd st la baza antrenamentuu coordonti (Cind noul patie a fost eaizat,tece sub contol automat, extea- piramidal gi nu mai solicits o atentie deosebih In efectuaea mig dlevenitt rapid gi precisa 52, TEHNICI DE FACILITARE. NEUROMUSCULARA PROPRIOCEPTIVA 521. Generalitat Frilittren neuromuseularh.proprioceptiva.reprevitS uyurares, ‘ncuajrea seu accelerarea eSgpunsului motor volustar prin stimulares propriceptorilr din muschi, tendoane,artculei. La accasa se adaugh siimularea extero- gi teleeceptoilor Conceptcle de facilitate si inhibtie au fost definite de Sterington care arali cA orice stimul care ajunge Ia motoneuron spinali~ fie €& provine de la peviferie, pe eti ascendente, de origine rseularé sau eutanat, fie de'Ta nivel cenel, pe cl descendente — etermind descirearea unui numke Timitat de nevroni Stimull suplimentari, proveniti de Ia sceleasi nivele, vor recruta oni suplimentari gi vor accentua (facilis) raspunsul motor. (rice stimol care va scides numsrul de neuron sctivai va edu = (nhiba) lspuasal motor (Gradul de descArcare al motoneuroniler poste i modifica gi prin stimslare cenala (motivational sau emofiona) Kabat a dezvoltat © metodologie propre de recuperare newo- rmotorie prin migeare. El port de la observatiac& marea majoritate 1 migetrlor umane se desfagoart pe 0 directie diagonal-rotaorie, imprimata de grupe musculare sinegice ale ctor fibre, tendoane $1 ligamente au aceeapiorientare (Giogonalt i spralatdroatorie). ‘Kabat a desris eite dout scheme antagoniste de migcare pentru toate sepmentcle principale ale corpului. Schemele mu se utlizeazt rural tecducarea newromotorie pentru care au fost stabilit iia se Ioloese gi in alte domeni clinice:ortopedie, reumstologie,geva: trie, ginecologie, pediatie es.326/ KINETOLOGIE MEDICALA Tiecare schemi de migeaze confine componente principale Fepre zentale de: flexieextensie, abducfie-adducie, rolajie intemi-rotafie Schema in care mujchil se scurteaza apastine migctii agonist, In scheme migeaii antagonist, mugchit se alungese 522 Prineipii metodice 1. Pozitia kinetoterapeutulu este wnul din factor principal ai succes terapeutic (ig. 5.1) ‘+ membrul inferior de partea diectiei de moblizare se pozi- fioneazd paralel eu diagonalaschemet de migcare; este fect din genuschi gi super iniial inteaga greuiate corp + membrul inferior conteolateal se posiionesz8 perpendicl © diagonala scheme de migcare; preia greutates corpulu pe ppareursul derularit paternal 2. Componentele de migcare se vor poritiona in zona alungita, ia care museulatura poate dezvolta for maxima, ceea ce corespua. de zonei scurte peatra mugehii sthemel antagonist entra poziionare se jau in considerajie t primal rind con ponesele flexie si exteasie. acd sehema agonist confine components: ~ flexi = segmentul sau partes corpului vor fl pozitionate tn extensie si invers, . ~ abduct * segmentul sau parea eompulul vor fl poziionate tn fdductic st invers, = tajie inert ~ segmental sau pares corpului vor fi pozi= Fionste in rotaie exter i inves. Astfl, dack schema este formata din much situaji anterior 1 medial, mujchil schemel.snta- Boniste sunt situa posterior gt Intra a f [Lee opts (CONTROLUL MOTOR SI TEHNTCILE FN E 3, Schema de migeare este ini 8 de componenta de rotaie car reqrezintindestora specific spiral l scheme de migeare Ocombinae a celorake doud componente de misare imprims « ctic diagonal, in care componentele musculre pincipale exccwa contre opts IndvidullucreazA gor cu for daca schema de mean se efectuazi dup aceasth diagonal, deci dcd dtcefa eat tn afaa ef 4, Schemele de migeare se vor efectun initial ew musculatura pternif, din dout motive: iradiere influxului nervos fire muscular slab i inducer efeculi pozitiv asuprapsthicuui pacentul, care devin ste motivat sa elizeze ulterior, schema migcricu for sett 6. Schemele de miycare se eectueazd activ liber, activ asistat 5 activ cu rezistenf, iar cind se depisteacd init de fr sau amplitudine se exectpasv 7. Se vor alege poziti din eare schemele de mijeare 58 poath f ectuateuyor sew forts ‘Deed migarea mu poste f init din poz antigravitaionale, stun cient! va fi portions astel net gravitas jute delangarea misc Porta erect exclude, de cele mai multe oi, necesitatea une exer ste asst, Tnteun exerifiu aisat kineoterapeutl sjtd paciental 4 invingd ‘ora grovitajionala, dar ou are posiblate coneolull i evalu precise @ forall dep 8. Dacksecvenilitstes normal a migel este perturba, schemele de migeare se realizaz4 dinspre proximal spre distal gi dinspre eraniat sre caudal, actin sensl dezvoti controll motor Se vor fos in acest scop diver! stimul:popeo, extero-,telerecep- tii combina ale acestor,a 328/ KINETOLOGIE MEDICALA 1) Stimalarea proprioceptive coi, de cle mal multe on, de sir mulare exteroceptivi se produce prin contact manual sub forms. de prize, afiuni si compresini articular, ftinderi(wactiun?) mosculre, rezistente opuse mise, vibra et Recistenfle opusemigcii, ntinderile, vibrate se prods att mae nua, et 5 mecanie. Cele maj valoroase sunt manuale, moi penta care ne referim nai Ia aceten, + pritele reprezinta indicatorul diretiei schemet de miscare, se aplich circular sau lumbrical si sunt specifice fecal Aireetit de migcare, Prin prize se exercith presiual extero- gi proprioceptive sopra tegumentelor, grupelor musculare, tendoaneler i ari= culailor implicate in schema de migeate; efectul est fac ltator si poate fi demonstrat la individu sintos ‘Astfel, eld se aplich 0 presiune asupra. biceprului brabial,subjectul va putea s& Mecteze coll eficent gi et forth si apoi s8 menjind poztia (mugchul se afls fp zona seu), acl sceeagi presume se eplict pe mugchi antagonist, respectiv pe ticepsul brahial, in timp ce subictul letenzd cotul impotriva unei reistente, bicepsul se va contacta mai ulin ficient, gi nu va menjine positia in zona scur, le fl de bine ca in situaia precedent Testul va fi si mai convingdior, cind valoarea rezstenjet va permite execufia midst in rit lent gi eu efort maxim, Presiunile se aplicd fem, dar ft s8 product duere. Stimulii durerosi pot genera reacii de contracurd- retracturd reflex, care limites24 miqearet voluntara. Presiunile (ezistenele)diferd In functie de mobilitatea lor si de prezenja sau nu a duec ‘Cand pacienit acuzt durei,presiunile se aplica att pe schemele agonist, e&t gi pe cele antagonist ‘+ traciunile si compresiunile artculare stimuleso3. proptio- ceptori de la nivelul acestor struturi Se execuld in axul longitudinal al corpului tuluk i aw efecte dient arteul 2earh in migciile de wagers eee cont s ‘CONTROLUL MOTOR $1 TEHNICILE FN P./329 Ccapeonne epoyie eapalgile wieder vila miele Se ping fete stn conconanl ca actviileextiine De exenpl, tat se cen reese pes spac tried sendepreed, uc ns eoroerd ge pose ese fides grea Deck se tenet Imingea un obit grea, sue fale arcane se apply dn cuza contact cv shee fis eect groper muses respec In coc do pounce ocala, Heron sau compe sinea ve menin eto prc er uve Se cones int pect cu snplome nee Tou aut, Wee Sune "smaleed mire " Incinderte (actinile) musculare indvc un efect failtator, cu condijia ca segmental sau partea corpului s8 fie poziionate fn zona maxims alungité a migeti respective, ceea ce pent antagonist reprezint® zona complet scutt fect facilitator al intinderii maxime este indus daca sin In consideraje tate componentele schemei de migcare Componenta de rotajie realizeaxd intinderea. complets 4 tuturor muschilor implicatttntr-o miscare dat Intinderes tebuie #8 fie ferms, dar nedurerosss (Cind kinetoterapeutul realizatIntinderea complet se poate efectua © contractic voluatizt la comands “tra impinge acd ininderea maxim& este prelungitt poste spare suaplaes, care teduce posbilittea rispunsul printr-un efor maxim Stetc-refleeul este til in deficitul de inervaie, nu este necesar pacenjilor cu inervatie normala gi se containdics ‘ simpiome seu, reaisenfele opaze migcitik sunt extrem de variate (veri mobili= area activ8 cu rezisten®). Revstejele vor aves valor maxime (optim), dozate in foncie de: forja muscular pacienuli,tpul contri mus calare (izmetrice sau izotonce) soliitate gi de seopul trata- menu Raportares, ia functie de fora muscular, are ta vede- re fora musculard momentant, dependents de relaile dinte330/KINETOLOGIE MEDICALA pllghi, axe de migeare, gravitate. Aste, o reaitenfi ov var Toate mica poate fi maxima pent eapaiiaten funcionald mo- mentang @ pacientulu fn contacia izometeics, rezistenta maxim permite efee- tuarea unui efort constind din menjinetea uel pocii, res pectiv a unui nivel de lungime a mugchiului sau gropului mus. ala In conuscia iaatonca, rezstenja maxim permite execu. tia unei migedri in amplitudine complet, In dezvoltaea conolului motor, capacitatea de migcare cate privitar, comparativ cu cea de menjnere, de aceea con- teacflle izotonice sunt considerate primitive fa de cele izome~ Revistenja reprezinisindicatorul drecied de migcae si leebuie st ia In consideratie toate componentele schemei_ de smigeat. Reristenfa se aplicd imediat dupa iniieea misc gi se inceteaza la finele curset de migeare rin utlizarea unei sexistene optime se realizeaza ira ierea stmulieii de la grupele musculare puternice apre cele slabe sau invecinate, iar duph © sumare indelungat, iradierea ‘ produce gi cite segmente corporale Indepartate. ‘alosroa cezistenei va fi dozaté gi in funcie de ecopul taatamentului, Astel, clad te urmdceyte ~ eresterea anduranjei ~ se uilizeardrezistenje submaximale, care permit executarea unor migetri reetate cu vitezd mare; = ereslerea forfei ~ se utilies28 reistenfe maxime, care per mit, execularea cdtorva repetiil ale migcai, + bibraile au efeet facilitator asupea migeri ') Stimularea exteroceptiva se realizeaza mai eles prin atngeri yoare,pensulig excitani temic * alingerile ugoars as efet fsilitator asupra musculatri fei fi extremitiilor Se efecteaza de regult manual, pe corpul ‘uchiului ce urmeaz4 a fi stimula + pensulirile (perajl) se excoutt rapid, eu pensule moi sau peri elecurice pe dermatoamele corespondente -mugchilii rua fi faciliteaxd contract ‘Sensul pensulasilor este proximo-distal. MOTOR $1 TEENICILE FN. /331 Pensolirile se evil im spastictate gi ls copit sab 6 car De asemenea, este conteindicatéefectuares lor pe coasts 1 musculatura paraverebral, deoarece pot produce contracia rmusehilor cespiratori i tulburéri mictonale + exeltangiitermict se aplicd la diverse temperstri: de indie fenjh, sub forme proceduilorealde sau le puntul croscopic, teprezentind crioterapia (vezi termoterapia). ©) Stimuli felereceptivi cei mai important sunt vézul si auzl: = vicul permite objinerea rapida a coordonari misctris pen- teu aceasta pacienul este obligat $4 privease® modul de reali aare a schemei de migeare, chiar dack aceasta este efectuath pasiv = aweul reprezinis perceperen de cite pacient a comenzilor vetbale date de kinetterapet CComunicarea verbal constind fn soleitaree unei migeSi se valoare de stimul doar dact este adaptatd nivellul inte” Teetuat gi capacitiit de cooperare a pacientulu Dac nivell intelectual si cooperares sunt sczute,stimiue laren depinde mai mult de soliitarea fzid, deedt de comenzile verbal ‘Voces si tonul tebule adaptate comportameatuluipacien- tului i calli rSspunsulu atepae, [Lega de activtatea mori ce urmeazi a fi executatl,co- smenzileee sstematzeac In: preplitore gi pentra actin. Comensile prepdttoare— proce aciunea gi fevorizeazAfje- legerea deere pacient a scemel de migcare pe care rebuie $30 execute, cat mai mult elod moblizarea este dureroas, Pentru aceasta, migcarea solicits va fi mai Inti demonstrat de knetoterapent, care vada comenz clare, scurte gi repetate pind Ja deplina lo injelegere ‘Narn ind pacienul a ffeles gradul de impliare in reali= ‘zaea migetlor gi eventual durere a dsp, e poste trece Iaefee- tures scheme propuse penta care se dau conenzi,sumite “pent sefiune”. ‘Comencle pentru acflune~ trebuie sk fie seurte, clare, coordonate cu sliiiilefzie; difeet tn funtie de efort sau relaxares332 /KINETOLOGIE MEDICALA “in contracflle otonice conceniie cu seuraren mufcilor Schemei agoniste,comanda este “rage” (se ralizeaza compre: siuni muscular, jar in cele cu alunite, excentice comanda este “rezstt” (se realizenss tactuni fn conteatile zometrce comanda este “ine” (‘hod = pentru relaxarea voluntard comenaile sunt "relaxea74” sau a8 drum” (relax"). CCoordonarea comenzlor pentru aefiane este deoscbit de importants. Astel, 0 comand = prematurd ~ ace ca efect iniieea slab a migcii de cate pacient gi plerderea contolului migedril de cite kinetoters peut ~ intircatt ~ scade rispunsul, mai ales end s-0 uiizat un ‘simul de fntindete. Comenzile verble pot fi flosite tn eazul migeilor active liber, sctivo-posive sau active cu revistenf. Succesinea fine cont de secvenialiates nownal fn cazul comenzilor pentru actiune, vocea, tonul Kinetotera peutului se vor adapta comportamentulu pacenilor gi alti rBspun- Sulu agteptst, atl = tonul puternic ~ induce o stare de stres gi se uilizen2s penta obfinere stimularit maxime a migcdilneive; dack va {i ullizat pentru o perioada indelungata va produce ac rmodarea subject, de acees, se limiteacdsitasilor in care subiectul tebuie sf execute efor prelungi; ‘onal moderat ~ se wilizesz’ elnd subietul rBspunde prin fortul maxim posibil; se adapta gi in comenzile pregttoae; = tonul calm ~ este ilizat in cazul subieilor anxiosi sau in mobilizdile dureroase. 523, Schemele Kabat pentru mombro Schemele de migeare pentru membre 2 denumese dup poz inal tn aticulaia proximal, reprecentatl de: mis, pentru membralsuperoy,s eld, petra cel inferioe CComponentele principale ale schemei de migcare sunt: lexie sau ntensi,abduefie sau adduct, ote inert sau extend CCONTROLUL MOTOR $1TERNICILE RN (333 isle denumven vizezs componsntle cere epanin strlns respective! scheme de migcae Into articulates schem de migcarecomponentele sunt specifi. Diagonalele de miscare pentru membrele superioae si infeioae, potate Dy $i sunt peezentate fn abel 5. ISCARE Dingonsla | Membraleterior Flese-Addorje-Rotext. | Dj-Flede | Flexie-Addote-Rovoxt [estenie—Abinctie Rott, | Oj-Exense | Extense-Abdicie-Rot int, |riewe-abdocteRotest | D)-Flexie | Flexe-Abduce~Rotint | atemie-adducje Rati | Dz-Extensie | Extensie-Adduce-Rot ant, | ‘i DiagonaTele se efecuear pe cite dua deci de jos in sus invers. Schemele de migewe se executa sub forma schemelor de baz8, eu onl gi genunchiol mentinute extnse sau in variante: cu flea ‘sau ‘extersia cou, respestiva genunchiul Membral superior La nivel um: len evtensin st combinte cu sbi Si adn, Roti exer etfldeuna combine lif oan Seems su exes Supininanebrligi abba mini se combing cu Mex 5 raja event utr. roa adc se combi co eens ‘on ter uti : Flexia mfinii se asociazd cu adducfia umirului, iar extensia eu ab- doen lene iain degesor sn sate de lexi mint auc miu evensi abi egetlrs soci oy extensible sel Degtele se tnclnt de patenradat concomten eu su anicapi ein exten|334/KINETOLOGIE MEDICALA Taclinarea ulnard se Tnsojete de pronsia anebraula Wi extesia roti inter a uaral Flexia poicelui se asociaz8 cu fexinaddueia-rotajia exter a matali ‘Abduetiapoiceui se combind ev extenia fui fn seevenys abduct cexteasie-ote intert a umdrull Flexia policelu se asociazA cu adductia umarulu, iar extensia tui eu abductia umdrulul Membral wperiar ‘ngerioe. La nivelulgoldulu: exa si extensia sunt combinate eu adductia si abducts, respect cu rotaia intern gi exterad. Adduefa se combing {oldeauna cu rotaya extern, iar abductia curoafa interna. Extensia gleanei ge asociazi ev extensia, oldulu, iar Mexia ei se combind eu flexiagoldul Supinsjia gt adduciapiciorlul se atociazd ev adducia gi sotyia ‘exter a goldulti. Prontia gi abductiapiciorlui implica adducfia gi ‘aja intend golduli : Extensia degetelor se combinl ou abductia lor gu Mexia glezni Flexia cu adductia degetelor se asociezB extensei gleznei gi gol dul Degetele pisiruul se taling de parca ubialé simultane inves pcioralt,addutia rota enter gol Tncinrea de pata Abul se soe de evesa petra “aps Pes miele js Tos, Kner v ada fst pain sn aa cn mabe ner Sep pl Penne de nou Herpetl ey pions cu meni Iftar sng unex ng SS) Priza se va realiza cu mana dreaptt. Ss 5.23.1. Diagonalele membrului superior! ee eek oot Cops CCONTROLUL MOTOR SU TEHNICILE FN.P./338 RR TERNICILE IN. 335, SCHEMELE DE MISCARE ALE MEMURULUT SUPERIOR PE DIAGONALE Jo iia pen shee de sn jo (ingen) °, os omnes ae nie a sehnel xcs des non eget) Diagouala 1 - Migearea de jos ia sus Flexia-Adduc Rotafia extern Posita initial 4 kinetoterapeutulal: stdnd lateral dreapta, In nivelolbrajulul pacientuli, eu greuates corp repartizath pe membal inferior dreptposijonat parle! fu diagonala migei, stingul perpendicular pe aceasta Paceatl unreste cu pivrea migcarea, Priza: Kinetoterapeutul cuprinde cu imina stingh fafa palmara a mini repte a Pacientults, asf ineSt poicele se aprijins pe metacrpianul Il, iar degetsle IV pe ‘margines lard (fig. 5.2), Fig 2 Pa, -FTFe 1336/ KINETOLOGIE MEDICALA Poritia initials (fg. 53): sumar: extensic, uyoerd abucie, rotafe intern, santebea: pronaie maxims; ‘mind: extense, adducie(inlinare ulnar); ‘vlegete extensi; police: extense, sbuctie, Din aveast posite merabrul superior rept descrie © migcare In diagonala la eo- ‘manda: “acum prinde gi tage mine mea fa beeches ta etdng . Migearen (Fig. 5.4) const din sdegete.fexie; police: Nene, adduct; ‘ina’ flexie, sbductc (Iclinare radial), tebe supinafie; sume: adueyie, Mexe, rotaie externa Poritis fnalk a kinetoterapeutul fm cursul migcri, prin pivotare kinetote- rapeutl ig transfert grevatea corp de pe membral inferior dept pe stingul gi se Pozijonescs asl: dreptl perpendicular si Siagul paalel cu diagonala mig Fig 54 Posie esls) FL Cu mina dreaptl Kinetoterapeutul opune, de Ja caz Ia. c32, retisenis tuturor componentelor scheme! do migere. In mod normal, migeaea este inijiath de componenta de rotaie si se exeeutS proximo-distal, In eazul pirdesi seventh normale (Gn reeducarea neuromotorie) si in sens invers clnd aceasta este stats sau redobdndic “Aceastd schema de migcare (pattern) se poate efectua eu extensia sau flexia cota Schema cu flexie reprezinit panteyil “orlentisi mini tre gua” pena alimentaie 9 igiend bucala reer CONTROLUL MOTOR $1 TEHNICILE FNP (337 Diagonala 1 -Miearea de sus in jos Extensia-Abductia-Rotafia interna Pozitia initala a kinetoterapeatului: sti lateral dreapta, cu gculaten compului repartizatt pe membrol inferior sting, pozitionat paralel cu drecia de migcare, deptul perpendicular pe aceasta (cores- fpunde poriii finale © disgonalei Dy ~ Flexe) Priza: kinetoterapeuul schimbi prea, prinde eu mina dreaptt {aja dorels a mint omonime a pacientui ase: polcele se spri- jind pe articulfia metacarpofalangins 1, iar degetele IV se aplicd peste degeele I1-V stimulind prin presiuni exteroceptorit eminentsi iptenare. upd initierea miscini, kinetotrapeutul aplici degetele mani stings pe marpinea ulaara a antebjuls, dessupra articulact radio capiene, pentru a exeritapresiun si a acest nivel (fig. 3.5) Porita inifald corespunde poziiei Gnale » migetsii de jos in sus (veri fig. 5.8): sumir: fexie, adductic, rotate exten Santer supinaie; mina: flexie, abduct (Inclinare radiata); ‘degete: flexi; police: Alexie, adductie Din sceast posite migeren se execu in diagonal Ia coman- Mijearea reprezinl revenires in poitia Inala gc de jos in sus (ves fg. 53): depot: extesi, in special degetal mie siinelarl police: extense,sbducie; so tnlna:extensle, addufi Gelinare ‘art; s+ antebra:pronai; ‘ante extensie, auc, rotate fete; 1 scapula: adduct Tig 85 Fim Ee338 /KINETOLOGIE MEDICALA ipa CONTROLUL MOTOR $1 TEHNICILE EN 1339 Poniia faals Kinetoterapeutuui: in cursal migeti, kincto- terapeutl pi wansferd grewtaten corpului de pe membrl inferior sting pe dept. Prin pivotare membrul inferior sting se pozfonsszt per pendicular pe directa migedi, iar dreprl paralel et aceasta (cores junc poste iniile a diagonalei Dy -Flexie) "Aceast schema de miscare se poate execun cu flexia sau exten- Sia cowl Schema cu extensie repreinis patel revit mint de te grin impo servint ese caren dejo in sus Flexia-Abductla-Rotatia extern Poritn inifiald a Kinetoterapeutulu: std lateral dteapta, ou ‘greuiaten corpului repantizatt pe membrol inferior deept, poztionat paralel cu diagonala de migcare, stingul perpendicular pe aceasta {orespunde poste finale a diagonaei Dy - Extn). Priza: kneoteapeutleuprnde ev mina sting aja dorsal «mini rept a pacent ui (ig. 56). Cu mina éreaptt kinetoterapeutul exert presiun in 1/3 inferioar a antebraqu- Iu, faa posterioar, Fea Pia By Porifia intial sume: extensie, adduoi, reac intern ‘anebea:pronaie; ‘mint: flexie, defi (nclinae ular ‘degete: Hele; police lexi, abduct. Din scesstt poste, dupa cétevatotndetrealizate de kineoteapest entra a declanga stretch reflel, se executh migarea in diagonal, la omands “scum impinge” “Mijcarea in dagonala (8g. 57) const din + degete: extensi, in special medi index; police: extensie; mint extensi,sbduefe(nlinate radial); 4 atebra:supinatie; ‘ums flexe, abuctje otaie extent, { seapula adduct Potilia finals # kinetoterapeutul ‘in eure migdritKineoterapeutl fg transfer reulta corpalu pe membral inferior sting. Prin pivolare membrul inferior sting se poroneazh parle eu directa igri, iar deeptl perpendicular pe aceasta. (co- respunde poziet inal a migedi de sus ta js in diagonala Dy Flex), ‘Aceatt scheml de migcare se poate fect on lexia sa extensia cub, S&S Wig Si Pore tate aiessh by SB Diagonala 2 - Migearea de sus fn jo Extensia-Adductis-Rotaia intern Poriia iitialé a kinetoterapeutulul: tind lnteral dreapia, ew greuates compulul ‘eparizaid pe membrl inferior sting poci- fiona pacael eu diesia de miscare, dreptul pe aceasta (corespunde poate finale a diagonalei Dy-Flexie) Priaa:knetoterapeutul schimba. prea si cuprinde ou mina. drop faje palmarh 4 maint omonime a pacientulu, plasind policle pe aiculaia metacarpo-fslangiant I, fn timp ce degetle IV exercitt ftinder Ale degetelor omonime, epunindu-se Alexei scestoa (Bi. $8), ig 8 Peay Ee‘30/ KINETOLOGIE MEDICALA Telia flit corspunde poset Baal « mild jo in as (vex ig 57) + in exe abduct, roti exert, * nba: supine, {nk eters abduct; 1 ego exten police: exer. Din sceasta poste se executh migemea fn diagonal Ia comanda acumeprinde§ wage In jos mina mea”. DMigcarea reprezint de faptseveit 6e jos in us: ‘+ degete: lexi, in special medial i indexul policee: abduct; ‘ina: Revie, adda ‘ amcbra: proaties ‘umirextensic,addufic, ote iterd; ‘eapula: abduct. in posta inal a mies Portia final a kinetoterapeatalu: in curs migetsiéKinetoterapen= lull vansfecdgreuata corpulu pe membral inferior dre Prin pivotare membrul inferior sng se poationesed pecpendcule pe diestia diagonael, iar dept paalel cu aceasta (coespunde poziil Iniiale Dy Flex. ‘Aceasia schema de migcare se poate execula cu extensia sau Alexia eotlu {In diagonala 2 sehemele de migcare sunt inte gi conduse practic de police paren radial a membrull superior. ‘Opoaiia police permit efectusrea unor acini mote eae solicit sult indeminare: seis, cusutl ee sd cia s CONTROLUL MOTOR $1 TERNICTLE FIN 341 52.32, Diagonalele membralvi inferior! SCIEMELE DE sHISCARE ALE MEMBRULUL INFERIOR PE DIAGONALE. igen temas ecm Jw nT = pou inl ene chal ous no mages) Schema $2 aR SR NT TF T= [gd ache neat eva non atu) Dingonala 1 -Migearea de jos i sus Flexia-Adduciia Rotaia externa Poaitia initala a kinetoterapeutull stind Ta picioarele pacientului eu membrul inferior sting a nvelul membalu inferior dept al aoesuia, eu gretaea corpului repaint ‘pe meme inferior drept, pozijonat parael cu diagonala de migcare, stingul perpendicular aceasta, Priea; knetoterpeutal prinde cu mina seapit aa dorsal plearlu (9. $9) ast policele pe marpinea lateral, iar degotele I-V ———— Wg 39 Peay oar Spee membres or xc come ir342/ KINETOLOGIE MEDICALA, opt § ‘xereid presiini pe margines medall a Piciorule pentru a simula extero- si proprioceptn Poriia iia (ig, 5.10): ‘+ coapsi:exensie,sbduci, rota intern, + penunci:extensie; + pico: extense, pray, 1 eget: ese _FuSitFonieisil#PVF yn aceasté poi, membral interior droptexecuts migetea la comanda “acim veags” Mijearea tn diagonals (Big, 5.11) const din 1 degete:extensie; ‘ picior: exe, supiaaie, 1 genunci:extensie, 1 conpes flex, adducyi, rote exter. ‘Schema de migcare este initial de componenta de rola, cae se va ampliica pe paras, He si aa PPeaita final a kinctoterapeutuul: tn cusulmigeSi kintoterapew- tul ig tansert greutateaeoepului pe membral inferior sting, care se po- itones28parall cu dagonla geri, Petru a mentneprza pe aja dor- ‘lis piclorui gt contrapriza pe genunchi (ge va mene extn), kine- toterapeutul plgste gi pozitionesa8 membrul inferior dret anterior st uli ‘Aceasa schema de migcare se poate executacu geounchil fn lexie (xis posbiltate apartie rota miedile) sau exten, suai n care in oni nial gecunehiul va fect la margnea mesei de westat iene = Diagonala 1 Mijeares de sus infos Extense-Abvductie Rotate interad Poriia inital a kinetoterapeutul corespunde pose finale a mig de jos in sis Di-Flexie (ved fig. 5.11). Priza:kinetoterapevtul aplic mina cept pe faa plantard, opunu-se fleet degetelor, cu degetele I-V exerts presiunt ‘pe margnea medial a picirui (fig. 5.12), Mina sting se aplictimediat desu ‘ra gemunchilu i opune exe’ acestia, Fig SH Fay bs Poriin ini (vedi ig. 510): + coupe Neve, addusi, rota exter 1 genni: exenies 1 pcior: lexi, supine 1 degete:extensie I corespunde poaijii finale a migetrit de jos in sus Din. aceastt povtie se executA revenirea tn portia initials Incomanda “acum risuegte cleSiul in afar gi impinge degetele ta jos” Schema de misare est init In med normal prin componenta de role, care se va amplifca pe pacus, find urmatd de migcarea tn eg- rmentle dsale gi apoi fa cele proximale Migcarea in diagonal (veri fig 5.10) const din: + degete: lee; * cir: extensie, ronaie; + geaunchiexense; + coup extensie, abc, rotaie inte, Poaifa finall a kinetoterapeutulul in carsul mig preia greulatea corpulut ‘Be membrl inferior drep, care se fecesz3 fin gemunehi, —pageqte Tospoi si se po- ‘hioneazt parle et diagonala mist Schema de mieare se poate execu cu eounchiul Metts ext FES Raa et ‘Bote tla genauin prima sinjie, se permite fexa fgenunchiuli, iar comanda este: “acum sucetecieiul In afar, impinge dege- tele in jos si indosie genunchiul” Migearea se incheie In afara mesei de estat (ig. 5.13), CCind schema de migcare se exceuts cu extensia genunchiului in pozfi ini Hills schemes de bez va integra gi lexi senunchiulul (ig. $.14), Diagonal 2 Mijearen de os fa sus Flexia-Abduefia-Rotatia interna tla iniald a Kinctoterapeutual: sind Tatra deapia fae de pacient, la nivel coapsei acestua, eu greuttea corplui repartzat pe membril inferior dept, ‘pedijonat paralel cu diagonala de miscar, ‘Stngul perpendielar pe seeasta Fig sis Find; Port a (5. Priza: kinetoterapeuul prinde cu sadna dreaptd fafa dorslt. »picirulul (Gg. 5:15, incit policele ese plat pe margins medial i degetel I-V exerci presiuni asupra’degetelor gi marginil Fateraleapiciora Mina stings se apici deasupra ‘genunchulu penra s+! menjne exis. 16) 1 coapst extensie, adducie, roaie exter; * ponunchi: extins; ‘picor extensie, supine; eget: exe ew. entra a ralan aceasiépoaiie webule tbls membnl inferior op. Schema de mica se executt I coman- da: "seum risuegteeiletiul in afar gi rage smembral nfrioe in sus" Migearea in diagonals (fi5.17) con su din (ig 5.17: = degete extensie: * pier Nene i pronaie; { enunchiextensie; ‘coups: lee, abduct, roti inter, Poaifa final a kinetoterapeutui in curul migelsit Kineoterapeutl ih wansfers geutaea corpulii pe membnl inferior sting. Prin pivolare membeul inferior sng se po- ilocea parle, iar dreptul perpendicular pe gonala de mica ‘Scheme de migcare, iit de compo: rena de roa, se poate exeeuta gi eu flexia su extensia genni ‘Schema de migcare cu flexia genus. iui presupaneo serie de modifier privind Poza kinetoteapeutlu ia prize ‘Asifel, Kinetoteapeutul adopt pot. stind de para opust membruli inferior de mobilizt, rion se aplice ase: mina stlogh pe faja dorsalt a picioruli, dreapta Pe genunehi anterolateral {in timpul migetsi,kinetterapeuulexer- cit ea mfna deapispresiuni asupra genun- Chiuli gi 1/3 infrioae a coapei,stimlind st Nexa genni ct 9 abduetia coapeei (6g. 5.18). ‘Comands ese “scum rage ops CONTROLUL MOTOR $1 TEHNICILE ENP 345 Rae| ‘6 / KINETOLOGIE MEDICALA, fF] __Sthema de mijewe cu eens ge nunchiului presupune de agemenea modi- Fictri privind posiiakinetoterapeutul gi WE | postal pacientuli ‘Atl kintoterapeutul adopt poze stind cu trunehisl lett, la picioarele pa ientuli;prizele sunt simile scheme de tas, Poza pacientului este decbit dorsal feu genunchil lect in afara mesei de testat (fg. 5.19); eeellte componente le poate inte se menjn ‘Migeares se execut® Ia comands: “acum tig sus i intinde genunchil” Diagonala 2 -Miscarea de sus in jos ” Extensie-Adductie Rotate extend ori fnifiald a Kinetoterapeutulu: snd lateral stings, in reprul coapsei pacientului, eu greviates corpului repartizait pe ‘membril inferior ‘sting, pozitionat paralel cu diagonala de migcae, rept perpendicular pe aceasta (corespunde poze finale a diagonalel D; Flex) Priza: Kinetoterpeutul prinde cu mina dreapta faja plantar, police cate sub dget, iar cu eminenja tena exerci presiun aura me. Bini laterale a piciorlui (g.5.20 Povitia initial (vel ig. 5.17) corespunde pote finale a mgd de os tn sus: + coapsi: lex, abduct ota intend; { penunes extensi; 1 cio: flee, pronatie, 1 eget: extesi Schema de migcare executut Ia comanda ‘acum rsoceste celediul si impinge picioeul in jer Baten rps CONTROLUL MOTOR SUTEUNICILE EN. /347 "Mijearea in diagonal (ver fig 3.16) const dn dete ese, *picioeextensi,supnatie, + genunchr extensie; 1 coup: extense,adduci, rota externa Porifia final» kinetoterapeutulu: in crs misc kintoterapeu ‘ol tansferagreuatea corpulu pe memabral inferior dept. Prin protare membral inferior sting se pozijioneaz8 perpendicular pe diresia diagonalei mise, iar deetul pralel cu aceasta (corespunde pote nse a diagonaei Dy Flexi) ‘Schema de migcare este inijat de componenta de rotate; se poste cxccuta i u Mlexia sau extensia genunchiul ‘nace stati se modifica poaitile iil, care consau din deeubit ors eu genunhi nara mesei de testa 524, Schemele Kabat pentru cap, git gi trunchi Schemele pentru cap si gat Poxitia knetoterapeutull: aera Ia copul pasientul, Poxita pacientulul:decubit dorsal cu capl in afara mesel detest. Priza: 1 mia dept I vel cali pacientuluis + moa singh sub bib, ‘Migearea const din flexi si extent ale capulul eu opunese de raises, ‘Se prefer asocereaacsto miei curtail asf « extesia curtain spre dreapa; 1 floxiacu rota spre stinga, pind cind bisbia ating clavicala 95348 / KINETOLOGIE MEDICALA Schemele pentru trum 2) Poztiakinetoterapeutull:aezat. Poritia paclentului: decubit ltra Priaa: 0 méat pe fru eeaalté pe genni Migcarea: flexiatruhiuel +) Pozita kinetoterapeutuu jez Poritia pactentulu:decubit lateral Priza: mana pe cea, antchajl pe coapse deaupea pli popliee Mijearea: extent ale capului,ruchiuli gi membrelrineroa © Poritia kinetoterapeutulu: snd tn fate pacientuli Porifa pactentulut asezat, Priza: este diferia dup cum kinetotrapeutul se opune flexi sau ‘extesieitrachiu, Astfl, cd fs ageardambele mini ‘+ pe ume se opunefexiei turchivl «pe fia poterioar a umetilr contese8 extensia trunchvl le general, schemele Kabat efectuate activ cu rezistenga au scop cresterea forte} musculare, care mai poate fi obfinl gi prin introducecen ‘wor momente de contrateizomesict pe parcursl mised 5.25. Sistomatizarea tehnicilor de factlitare neuromusculara proprioceptiva pe criteriut efectelor induse ae 991 upd efectele pe cae le indus, thnicle de Facilittre newromus cular propriocepiva se sistematizen2s in tehnick de: tonifiere muscu fart, inversare a antagoniglor gi de relaxare Tnjelegeres efecteor i indicailo presupune cunoaserea secven siaiagi de tnurire in context secveatiaital normale a schemelor “de migoare gi @ mietrilor de decompensare cipal 5 CONTROLUL MOTOR $1 TEUNICILE FN /349 ee ‘Seeventalitate ‘normal ceprevi® succesianea de contach rmuseulare, care apare in orice actvtete motorie gi are e8 reat 0 rmigeste coondonat, Pentru a injelege acest ueru si analizim schema migeSrit de fexieaddvctierotatie extemt a membeului superiog, fa care steven tilitatea normald este urmtoares: ~ degete: flexie, adductie; ~ puns: flexi = antebrat: supinate = umic: flere, adducie, rotate extern. Sistemtiind migeile pe inten schems abservim: 4 Mexia se produce tn arculfile degetlor, la aivetol pum nul, cotului si umarulu, remultind componenta de flxle; 1 ductia se realizear8 a nivelul depeelor i umarulut rervl ‘Und, componenta de adductie: + rotfia se produce la nivelul antebratului (se numeste sup ajc si este rotajia fn jurul axoluj longitudinal) gi umdrulu, renultind componenta de roti. Activiiile cotidiene presupun secvenilitate si sunt invitee prin Importants seevenjaliti normale se remared in aotivitatea spotvs, in eutsul fassiril de etre sportiv a unei picepertmotece, ‘tes ce presupune un grad riest de. coordonare, Secventaliatea normald poate fi demonstra In miscrile de facile, prin invoducerea unei rezistene in zona long) a unui mage (igedi Subiectl normal, coordons, va initia schema de migcare prin rotajia membrutu apoi va realiza celelate componente ale schemei, Ainspre distal spre proximal ‘+ acd rotjia nu este posibil,eelelate componente ale schemel ru se pot reaiaa; + dach otaia este posibils, subiecul normal va continua «8 robilizeze mai Indi anticulailedistale si apoi pe cele pro- male i350 KINETOLOGIE MEDICALA ‘De exempla, dock rezstenja se aplick in zona Tungh « schemel flexiealductieotaie externa pentru membral superior, subicetul ve efecua urmioarea suecesiune de migdri rota Intregit exteemitti, flexia si adducia degetelor, lexia pumnuli, supinatia antebrafului gi rovajia este @ umaruli ups realizarea roti inital, pixie distale fyi completenra agradul de migare. In timp ce cotul se Mecteart, pnt Ia jumstatea Amplitudinit posible, umaru ig continus flea si adducia; misdrle ating amplitudinea maxima numsi dupt ce col g-a complet flexa, Secvenialitatea normal poate fh sfectaté prin: rezisten|& excesiva impouiva componentei de rotate sau impotiva migetrilor in articu- Toile distale ‘Dac migcarea degetelor si purnnull este conitaindcat,actones ny se realizeaza la nivelul aniclailor proximale ‘Conform procesulii normal de decvotae, reeducarea neurome- lorie incepe cv deficienfele proximal; cele distale a corectezt ule Cind contzolul proximal este corespunzitr, cel distal ve fi fat Fit fn seovenfaitate normal, Seevenfalitatea pentru tate (S1.) s© bazsszA pe axioma Jui Beevor pourivit eueia “encefulel nu stocheazd informaji despre tscjunea unui musehi, ci despre miscare, edt intenia de « execute (© migzare pune {a acjune mugehit impliati fa desPAgurarea 6 ‘In secvenilitatea pentra ftiie,rezsteta maxima se aplica fa scop facilitator migedrlor in secvenyilitatea nommald, penteu ca Fngluxul nervos st ieadieze de Ia museulatura puternica spre cea slab, (© component mai slab& mu poate sf ftireasc& rdspunsul unela rai putemice. De obicel, componenta proximalé este mai puternick deca cea distal Secvenjialitatea pentru intiire asigurdefeserearSepunsului motor prin simalavea aefunit Is ‘Anivelul unei amticulai, pentru 0 amumité componentd sau entra toate componentele B.nivelul nei componente din Scher, pe un anumit sectoral ieetick de migeate .nivelul tuturor componentelor pe toats schema de migcare, opts CCONTROLUL MOTOR §ITEFNICILE ENB./ 381 Taitiea Aapunsule motor ete posi, dopa T Sbeagher pi tude de la rembrol sioitos spre cel Glaay, eae, reeduarea incepe cu migehi active libere ale membraet Stes, fei cu rol de inducje poctva peur membral opus boloe, telex tonce cervical $i labirintice; = vinulisare dicets 9 migeai ~ recprciae inte schemele de migcare (de exempla in sche tee Kabat pent git, se produce toniferen mugchlor tun. Chiali sau membelor superone, far schemele pentru mem- trele superoare sau tunck pot tonifa gu), A. Analizind schema de migeare flexie-adducfie-roate extems cvidenfiem ~ la exemplele urmdtoare - crejterea raspunsuli motor, find deficitul este localizat Ja mivelul unel artleulai, pentra 0 ‘anumitd component 5) Dacd flexia pumnelui reprints components slabs a sche- rei de migeare, stimulaea Mexorilorradiali se va realiza prin fpunerea unor tezstenle maxime componentelor mal puteri- ce ale achemel de migare Migeaten este Init tn zona lung a muschilor fs se opune rezistentt degetelor, permifdadu-se realizarea Aexiel gi adéucie; 56 permite, pentru efectul ei facilitator, gi rotapia pe tot parcursl schemel de miscare; 50 opun rezistenje puternice cotuui si umfrulu rd si Se permitd migeares acestors, pant cind nu devine posibila flexia puma 1) ack exia sau supinayia cotului sunt cele mai slabe com- ponente ale schemel de migcar, se procedeazd ast: {se opune rezistenjtarticulailor degetelor si pumnului, per- miindu-seineS migearea pe toatd amplinines; + s© opune rezistenjd puteric® umdrulu, init migeBrite de Hlexie gi adducjc In acest nivel sf nw postf fi execuatc, pind cind nu devine posiild supinaia antebrapului sau Alexia col1352 KINETOLOGIE MEDICALA ©) Dact cel mal mare deficit ete la nivel umrall pena toate componentele schemei de migeare, se opine resents tuturor componentelor distale mai. putemie,_pesmiindse executarea sthemet de migcare, in seevenfilitate normal, pe {oath amplitodines ef (© rezistenjt maxims opust componentelor distle va aves efect negativ asupra amplitdini migcsilor umaruli. $1 componentele distale mat slabe vor tebui ghidate, eu seopul realist miseril proximal, pe tot parcursul i B.Cind deficital de fortd se constatd la nivelul une! compo- nente a schemel de migese, pe un anumit sector, se contact compo- nenta musculard fn seetorul de migcare unde apare cal mi puteric puns. De exempla;-dack tn zona lungs, la inierea migeiii de Nexie a cotuui fora-este scizua, dar-tn zona mijfoie a acull de migcae se consaiS 0 £69 sorespunztioae, deficit ene lanvelal exorl rail Sl carpului-Ponra e# acestas8fle-stimlit se procedeaz8 ate: ge fle feact cotl plat Lejumttate:Guget- de migete, apo se va reaiza ton fern inPd Tang, rescind Fry Heel cot, cae la nul va inten sifcarspuséul fexoruui radial defctue, ~~ . Cand se constatt un deficit mere de forth penta toate com ponentele, pe tonid schema de micare, iar rdspunsul activ al articu- latilor distale nu se poate realiza din zona ungh a mitt, seoven tiltatea pentru fntdrice poate solicita un eSspuns inal al artiulilr distale {a zona seura De exemplu, pentru schema de migeare Mexic-adduetie-rotaie exter, se mobilizeact pasiv membral superior plat fa zone scurd 8 migedilamintite jinindu-se cont de toate componentele schemei de rigeare: degetele si pumnul sunt Mecate, antbrajl supinat, cot Aectat, umsral fecal, addus gi rolat exer Tn aceastd zona scurta, subiectul este insruit s& “jnd” (“88 recise", in timp ce kinetoterapeut aplicd gradatrezistenfd, inspre distal spre proximl, unor componente iter Componente de rotaie i se opune rezstenté pe tot parcursul scheme! de miseare, dar sufciemt de putemic, Ine8t 38 incuralim pacientul "St reziste" corsa 3 CCONTROLUL MOTOR $ITEHNICILE FN. 353, Un vlspune intro contractile de tip cexitnja poteniluli pentru 0 migeare activa act rispunsul infil poate {1 solcitat la diverse nivele de Jungime a muschiului: zona seurt, medie si lung, zona lung conti- wie cel mai mult ls redobindives efgtiguui functional Redobindirea complet a amplitudinsi componentel de migea- re este posbils cind pacientol poate realizao migcare din zona lung spre cen seurts, cu fora bund 4 In seevenilitate normala east, evideniazl Migedrile de decompensare reprecinis ceri de La o tehnies de fciltare Ia sli; av rol de a reduce sau evita cboseala determinaté de reptile unei migetst conta rezstetet “Aatfl, prin prelungives antrenamentlor, se produce eresterea mai rapidh = foreh museulare. 525.1, Tehnleile de tonifiere (tirire) sunt reprezentae de contact tepetate gi miged active de relaxare ~ opunere © Contracite repetate (CR) ~ se viizeark pent tctiea unui repuae slab al uner componente de migeare, int-an sector, Pentra aceasta, migearea te repetA plod la iostlarea cboseli, practic subject ‘exoouth activ migearea tmpotiva unel rezstente,izotonie con- ‘entre, pnd in punc’ in eae fora musculard incepe st sead, scott pnc, se efectueazh eoniractl Izometrce la comands “menjine!recistteontrata™ (“hold”) Kinetoterapeutal va opune pe rind rexstenje maxime tuturor ‘omponentslor scheme! de migcare, dinspre distal spre proximal, tealizind prin induce posit, simulares componente slabe, care va 4 capabilé 8 created amplitudines migci La noul unghi articular s6 reevalueaza rezstena si se executé contracitjzometree ‘APoi, plcientul este instrit “eA tragh jar" sau “st tn iar, lwecind: aifel de Is 0 contrtefie izotonied la uns izometieS ‘Celul se reia, plat la redobindizen amplituinii maxime posi bite354 / KINETOLOGIE MEDICALA Daca rispunsulTnial « fost sabilt fn zona Seur, pe parcurs poste Fi canalizat spre zona lungd, scizind weptatsectorul de migcare, prin creserea reistentl Exempla de tehnicd (dup Knott si Voss) ‘Schema de miscare caze tebuie Intiitt consth din: Dexia. adducti-rotaia externd a membrului superior rept; “Ariculaia - miscarea de ita: cotl - lexis; Pocita de start: 2008 lungh a mig ‘Secventialtatea pentry nticirea Mlexiei cotului (biceps beaiay ‘te opuine rezistenfd putericd adductiei degetelor, flexiei pum- rulu, supinatiei antebrajlut gi rtaie externe a bratului; se pesmite inijerea migcrilor de rotaie a antebrajlut (supe naje) gi umes pind edad cotul nu se ecteaz, se permit doar migcts incom- plete de adductc a degetlor gi Nexie a pumnului, sind cotul incepe si se Mecteze, se permite eomponentelor isiale ei-i completeze sectoral de migeare pe ditectia res- pectvs in secventialitate normals; “ ‘apoi se pot inijia migedrile umérulu Comenst = penteu interes migedrl ative eu conteactieizotonica “apuck i pozifionesa midoa mea, deasupra fejei tale; flecteazt < cotull”, Pacientul exeoutt migcarea, iar kinetterapeutul opane rezistent ~ pentru asgurarea contracilr iometrice repetate tn pregatce entra contractile izotonice: “menjne/ezist-contactt” Chole”. ‘Comanda “rezist” este dat clnd pacientul a-reaizat fexie maxima posibila a eotulul, Se opune tezsten tutor componeatelor scheme! de migcae, fd si se Snvingh rezis: tenja pe nici o direcie de mijcare, Toate componentele schemei de migeare devin acum active pe foatd amplitudins; se evitd droteres ~ pentru repetarea fexiei cotulis acum tage”, “repetd micas rea, apoi telaxeazs arias (CONTROLUL MOTOR $1 TEHNICILE FN. 355 Duph ce kinctoterapeutul @ sift cd sublectal "recs Pe tot parcursul, va opune rezistenjd contactct susinute de tip “reist” ("hold") Ia nvelal eotulul si va continus sf dea comenzi de repetiie a flexil cotuli, Aplcarea repeta a rezstenfel precedtimediat comencie Suecesulacesteitehnii, prin seevenilitaten de Intrre, epinde de revstenfa maxima opus contaciei tzometice a componentelor mai putemice ale schemei de migeate gi de gradarea repetaa a rezistenfei, pentru realizarca,contefiel | itotonice de ettre componentele mai slabe Coniraindicari: afecjun| inftamatort acute i insufeiele fonganice severe (infarct mioeardic cut, insufcienllcatdacs), (MARO) ~ asigurd Din punct de vedere tehnic se procedessa astfl ‘8 pozifonesza eomponeatele scheme migcit ageniste fn zona Scurt (zona lungh pentru migcarea antagonist), unde kineto- lerapeutul opune o rezistentt puternicd, realizind contact tro- metric ("hold"); ‘se solicit pacientului st se relaxeze (“relax”); ‘kinetoterapeutal exzcutd rapid migearea antagonisth prin care plaseaza componentele schemei agonise in poaiielungd, stimu lind pasiv contact activa a scestora CCielul se rea, omens: = “menfineteristleontactt" ("hold") ~ contract izometricd zona scut, agonist ~ “elaxesza™ ('relax"); = “tage” - eontracte itotonicd din zona lunge Indica = elnd componentele mistri sunt slabe fn 2ona lunge a scheme = deaechlibre importante inze agonist i antagonit, In favos- en antagoniptior. Contraindicotit sits si active ou recites, agonis. Im care tebuie evitate migciile pasive356 / KINETOLOGIE MEDICALA 5252, Tehniei de inversare_a antagonigilor. Desfigurzea nor activi covidiene, a: mers, alegarea,prcenslunes 9 fees nor cbect, se realizeszA prin inversare antagoniglr, respect pia teraces schemelor agonist-antagoniste Incapacitateninverséi antagonigilor, conform cernjei activi fespective ate repereusiun! asupa eal acesteia tn pivntn fos sbiltji sau coordondrt Obiectivul edutrii sau reduc neuromusculare este reprezenat de dezvoltarea sau redezvoltaten inverstiianagoninte normale Acces {a presupune corectarea dezechilibrolus gi eesleres fort, covuen si teasentl Prin opuncrea de rezistenjS unei contra izotonice sau izome- lice a antagonistlor se stimulee2t agonigt De sceea, consideram cl ete mai corect si denumim acesteteh- nici de “inversare a antagonsilor” ~ aga cum sunt seeunoscute re Plan tmondial, in literaturn de speciaitate ~ desi in literatura autobtont Je tsim etichetate ca “tehnici de inversate agonstiea" Important este 58 se stabileasch valoarea ezistenjei cae poate i susinath tn realaarea une mize De exemplu, deci extesia cotului se relizeazt impottiva unei Fezistenje maxime, miscerea sniagonistl, respect Mexia’ va felt mai puternicl, Cu ficcare incereare rezisenja se reevaluezi,flexin putind sus fine rezisteje din ce tn ce mal marl in aplicarea tehncilor de inversare a antegonstilor se acon © atenjle deosebis przelor,rezstnjei mexime i seevenfillii nomsele 8 mig. Tehnicile utilizeszt contae- {il lotonce,izometzie sau com: Binait ale scestora. Se-deseriu tte tehnici de inversore: Toversarea lent (LL) peésopane contrac irotonice Zistive alternative rigor (1) "sage sint-o schema de (Schema 53), ‘Sehewa 53 ves ed PR > cop CCONTROLUL MOTOR $1 TEHNICILE FNP./357 aver a nere (1LO) presupane ~ con faci taoterice recistive (1) lurmate de contract izometice le antagonisior (2), succesiune Sees splcatd si agonistior schemei : de migeare G1 4) (Schema sna | “ 54) i 6 Osudivnresrimies 68.) regime conta eomete semstive ale agonitlor (2) A si antagonigilor (3) dino co sehemt de migcare $i areca Ea rezutat cocontrscjia.antagonig- tilr (Schema 5.5), 1 iversren lent (LL) const in conte fnonte ce fine, del concentice care telnet pe ad atagonii feonit tne scheme de’ mip Gere, fet pis Ine Inver. Opus etn meee po elem rules proprioeptiva matiml a migetsi mal sabe Exempla schena de niga fexieaddchicsotae extent (©, Flee) a wnat membruiaftrior este slab, in imp ce schema tniegonid (Dy Extensis) exensieabiusjicworie inert ae fort tmseaard somal. Paternal antagonist pumice folst ca Iie de aimee prin inverse; penta seas: s@ pozitioneaz’ membrul inferior in schema agonist’ flexie- addtciertaje exer, respect [a puncul ta care ceata cst lb ’ in ses pets slit paiet 8 execue asi, tone concer. schema aiagonst (Dy Extersi) Kinctoterapestl sich ele mal bun pie, ope rexit- sete makin care permit electarea miei In anpladne Si388 KINETOLOGIE MEDICALA se schinba przsle gi se aplica redstenje maxime tolenbile schemei agonist (D, Flexie) inet migearen s& se posth exe. cua izotonic concentric pe toatl amplitudinen posibil ‘se schimba din nou prizele gi se reevaluesz8rezistenjle; aeste tape se succed lima cezisten}d se opune schemei misearil agonise Pricele si tezstenjele trebuie schimbate repede, pentrs ce pacientul s4 poatd woce fark pauza la exec antagoniste de miseare Kinetoterspeutel observ daci pacientul executS acum schema agonist cv for sau amplitudine mai mare, Cénd a amplitudint este mica, in punctl in care schema ea schemelor rit agoniste (D, Flexie) este insuficientd, se va fncerca inversatea in zona lunga a schemei antagonist, permijand pacientului si luereze fn amplitudine maxims, tnainte si se foliite executarea schemei agoniste Stimularea schemei agoniste se objine si prin contacii inometrice prin tehniei de toniiere,respectiv contacii replat. ‘Aste, crete fora gi rezstenja Ta schema migcdrt agonist Comens: = “impinge piciorul jos i im afard, spre mine” - exteasic ductie-rotaie intend - contracte izeonled, concentric, antagonist; = “ridies menial inferior peste celal” -flexie-adducie-otje exter - contractie icotonicd, concentric, agonist; = “impinge piciorul jor gi ta afird” - extensieabducie-otaje inter = contracie fotonied, concentic, anagonist ~ “died membrul inferior peste cella - flexie-addueie-otajie cexternt ~ contracfe izotonied, concentic, agonist; = “meojinelezistfcontracta” = Mexiesadducierotajie externd contract icometricd, agonist, = "acum wage", se repett de cfteva oxi comanda - flexie- sdévetie-sotatc externa ~ fofonte, contcacii repetate pentru {ntirirea agonist eed cron CONTROLUL MOTOR $1TENNICILE FNP. 359 2-Tuversarea lenth eu opunere (0) ~ este o vaciantl a primer tehnct i eonstd In conti izotonice, urate de contrat komerie, ‘ealzate la comanda“rezist" dupa fecare micare activ. * 3. Stabitizatea rtmiek (SR) ~ este 0 tehnick pur kometric, ce presipune contacjia izometick a agonigilor si antagoniqilor dinars sehem de mig, rezulttl find cotontacia antagonstlorschemei de mien 2) in inervala mormald, sabiizarea rtmicd produce ersten im portante ale frei in regim de recite; rezstenta poate f avinsé. nu rs dct se produce ota segment aca subectul menjie membrul superior int-o poi, realizeaxh contri izometice Ja nivelul tuturoe grupelor musculare din jun unei !numiteaniculai sme cocontacfa antagonistioe. Peura stabiliarea ariculafi,valoarea rezistenjel tn contractile leomerice trebuie asifelgradat8 incit component de rotaie £4 mit fle avin Rezisenja opush va aven valori mic, pentru a crea pacientul impeesia eae fora necesardefetutil migerl sau mentiner pote ‘Gradarea reistenjet va fh eu alt mai coretd, eu oft kinetotera peut simte rispunsul componente: msclare Stabilizaea ritmicd poate 1 reaizatd la orice amplitudine din schema de migeare, cu mugchiul in zona scurt,milcie sau lungs Pentru dezvoltaren abiltjii pacientului de a stabiiza 0 art cla, Knetoteapeutl poate modifica pozitia segmentelor de membns, tespetivlangimea muschilor din schema de migcar, objintnd o migcare snlgoniss mai bun, mai arpls, ids inving® rezistenja le componecta erotic Indica: sctderea mobili aiculare dupt imobilizari tn eparet, sat sau conractur muscular dureroase 1b) In deficit de inervaye, sabilizarea itmied este folositt pent stimularea schemet de migcare mai slabe, in vederea obfinei ‘nei amplitudini atculare mad mai CConsiderindslaba schema de migcare Dy Flexie pentre membrul inferior, se procedea28 asl: ‘se solicit pacientlui s8 execute acti, izotonic scheme360 KINETOLOGIE MEDICALA “sgonist,constind din lexie-adducjievorafie externl in empli- tudine, maxima. posibils; ‘+ se menfine pozita prin contact izomerice, kinetoterapetal ‘pundnd rezistenfe maxime tolerbile turer componeatelor scheme de migeare; + in acest punet, de amplitudine maxima posibilt pentru agonist se schimbs przele $i se aplic8 rezisten}S maxim& turor componentelor schemei antagoniste Dy Extensie. (estensie- abducjierotajie inte), realizind contractt tzometice. upd mai multe repetiei se objine ereyteres amplitedinit de migeare. Cind pacientul nu rispunde eum er fi de dort, inseamna are,un deficit sever gi rhepunsol poate fi obinut ‘uma prin vezistenj Ia migcare, cu contract repeat, Comenc: = “ridic membrul inferior peste celal” - flexi. aductierotatic extern - contractle izotonicd, agonist ~ “menjnelrezis/conuactt” - flexie-addueie-rotjie exter — tonfieres mosculturit posturale gi obfineos cocontrecht dia poriti de descarcare uilizeacdtebniile precedente, Ia care se dag = contraclie omewict in zona scurtaté (CLS), numith gi redisten|8 maxima stabiliare rites (SR), + cocontractia din pozifit de fncBreare (parupedic, ering, sind Patrupedia reprezint® prima etapa de postart inedreat re spare cocontractia; aceasta se objine prin = inversare Tenia ew opunere deserescfnda (LL. 0.) ~ inversare lent ou opunere-elaxate (LL.O R); iaare ited (SR). 3, Tebnicile de dezvoltare a mobilititt controlate ~ inversare lent (LL), inversare lent ou opunere (14,0); contact repetate (CR): eoventalitate penta intirire (8.1); In aceasta etapt 2 contolulei motor se exceuth migstr din pos in care pine diatale sunt fixate; postrile sunt ~ patrupedia (cea mai buns); deccbitul ventral eu sprijin pe coate; = pe gemunchi, ind Exemplu: din “patropedie" se executh deplascttniare tn. sens posterior i lateral dreapta, apoi anterior gi lateral stings, mobilizing ‘reutatea corpului pe diagonsle, apoi depasisi in cere spre dreapta fi spre stings et “Toate aceste migesti se executt Inpotrva rezistenfei opurd de Kinetoterapeut, eu contracfi izometrice In capatul cursei de migeare 4, Teniele pentru dezvoltaren abit fvorizeazt migetrile ‘cxtemitiilor, mai precis ale segmentelor dsiale liber, posiile din lurmatoatele posit: ~ sezind; : = pe gemunchis = sind; carts CONTROLUL MOTOR $1 TEHMICILEFNP,/369 T"Gecubie dorsal Dintce tensile de faciltare neuromuseslars propriocepivi: cu carsster general, cea mai folosta exe inversarea entagonstica (LA), iar dint cele Specifie se uslizeazt 4) Progresia eu rezstentd ~ reprevintd opozitia kinetoterapeuulat Ja locomojia pacentul Din stind kinetoterapeutl opune rezstetdtentativel de avansare prin aplicares mainilor pe bazin; de asemenea poate contra migearea ‘unui membra, @-umarulu et, Oporitia reste recrutinle de motonewroni alfa 1b) Seeventiaitavea mormald (S.N.) ~ urmireste coordonazea componentelor unel scheme de migcare, cu secvenfaltate incorect8, dar ex ford normald de execujie Se va lucra de la segmentul distal spre cel proximal, Cod Fria muscular’ este mic8 gi migcArile mu se pot executa ‘in smplitudine complett se vor utiliza contrcfile repelate (CR) si seovenfialtatea pentru inrire (S.L), iar clad migearea se va executa la parametit normalise va utiliza tenia secvenjalitit ormale.| ‘370/ KINETOLOGIE MEDICALA en, Capitol 6 CAPACITATEA GENERALA DE EFORT Kinetologia medicala tsi propune, pin miloacele sale, 28 objid cresteres, prevenizea seAderii sau menfineres capacitt generale de fefort a organismului, chiar daca aceasta este limita de deregi funcignaleireversibile Procedecle metodice uebuie adapiate diertelor situaji si obiective, respectindu-se principiul progresvitit, Se realizesct de fapt un antrenament similar celui sportiv, defnit de A. Dragnea ca “un proces pedagogic desfigurat sistematic gi continu gradat, de adaplate @ onganismulul umn la efor Bizice gi psiice” gi, adiugim noi, determinate de paticiparea subiecjilor ln programe cu caracter profilactic sau recupertor. in punct de vedere al pedegogiei specifie, In practcarea ‘exetitlor fizice, se deoscbese: calitiji de taza sle migetais fons, redistenj, vtezi, mobilitate ariclaré i eapacitji coordinative, eae repreziatl asa numitel “fitness motor” fn realitatea motricd, cel mai des Inlnite sunt caliiile com binate sub forma usor asocieri inte eeisteya gi fori, reaistni i coordonare, fort gi rezstetl ete “Toate aceste cali pot fi perfecionae, cind programele vizeuzh de ta inceput obiective kinetoprofilactice primate Obiectival nostra sential, in cazul unui pacient, este redbia- dizea si perfecionarea acestor ealtiji. Din acest mtv, am prezsntat, (© metodologie oreatativa si tn paraliai, depostrtri cu tulbure espiraoti, situ to care un cit de mic progres reprezints de fapt “erestcrea capaci generale de efort. cont CCAPACTTATEA GENERALA DE EFORT/ 371 6.1, PRINGIPIUL PROGRESIVITATH IN RECUPERARE Progresvitates repezintd edaptarea mijloacelor si metodelor de recuperare atit la capacitatea funcionala a structrilor implicate tn efor, cit sila capacitatea generala de efort a subietula, ‘Adeptaren progresiva @eforului este determina de regula pra tic, powrivt crea un stimul standard, eu 0 anumittintensitete yi pierde caltate, dacd valorile sale mu crese progresiv, pe misurd ce fapacitaten finfionalé locald gi generald a pacientuial se tmbund. taste Programul reeuperator va include o sith de mijloce, bine selec fiomate 51 metodic tranjate, in vederea aingeri unui seop. Ca urmare, programul se va desfigua fn wei tape pregititoare, cae crea condiilfziologice gi psiologice pro- pee Se aplict diverse. proceduri termo- i. eletroterapice, ‘masa, ormirindu-se pregities general i locald a structurlor ce vor fi solicitate in efort(relaxares, cresterea afluxului de singe, crqterea elatcitajii musculare ete). ~pretiminara, tn cursul cireia pacientu iavafa folosirea apara- telor, a sjuoatelor, end mobilizarea este activa asistats, sau Aimpotriva & reistenfelor pe care tebuie st le opuns, edad mo- bilizatea este rezistva. ‘Accastd ets poste fi parcursi numai de pacientii con- tien, deoarece implies 0 strins8 colaborare Inte pacient si Kinetoterapew efectuaten programuli-seop, care pentru atingeree obiectivuui ‘ropus, ebuie £4 fie rezonchil,adied adapta eapacitiitfuncjio- nal pacienult Gradarea efortului se va reliza pe baza regulilor eunoscute: de la ujor la greu, de la cunoseut la necunoscut, dela simplu la comple. ‘Se va modifica teptat numirul de repetici, valoares tnc&r- ‘ltuior, rtmul de execute, durata pauzelor dint repetri sau dinte372 /KINETOLOGIE MEDICALA caps \CAPACITATEA GENERALA DE EFORT) 373 Fedingele de recuperare, i functie de oblecivele wmarte, dar de feactivitates subietali . Se poate descrie progresivitate in intensitate si dificultate (complexe. A. Progeesivitatea in intesitate reprezint® aprcierea cant 4e fort in unitatea de timp sau durata definith @ unui exert or a unei seril de exercti (gradul de soictare), Feetorit determinant sunt dependent de spatiu 51 timp, init se poate desene + progreste spatiald, care implick ‘analiza'de ansambla a clementelor exerciilu; ~ pozitia de str = pozitia final Progresia spayiala presupune aprecierea geometrel mi crt, respectiv a momentelorrezistenjclor de favins, deci a con. ‘eatieiizotonice « muscular agonste si tensuniiantagons. tio. ‘+ progres n timp, care se poste apres “medias, intervenind asupra tempo-uli exerciiulu, ca: re poate ff modificat in anumite limite, fk ea exereiiol 14 fe denaturat; = pe termen scurt, intervenind ino serie de exert supra cadenfe, cunosednd aumtral de repetii pe unita- tea de timp; = pe termen mijlocla 5 lung, wrmsinds-se intensil- cates efortului, 2A efectarea eats exercpiul B, Progresivitaten in diffculiate este legath de finetea execu rig gi are efecteasupra motte, fk af denature calitatea ex citi; impune permanente “ajustri neuromusculare” ale schemei de signe, Diticultateaexeriilor va crest prin ulizarea unor pride sta in ¢in ce ma inate, eu baze de sustnere din ein oe tal mii eu central de retain c= tn ce mai diet, Aste, contol proprioceptiv al scheme de migcae, in situa ‘eobignuite, va din ce in ce ma rapid, dovedind existenj consol seg- ‘mentar dont in etapele precedente 62. CRESTEREA CAPACITATIIDE REZISTENTA LA EFORT Resistena reprezin& eapacitatea psihofizicd @ organism de a sustne un efor dat pe o dural de timp ct mei lung post, Dexvotarea rezistenfei Ia efort este influenfat de capecittessiste- ‘uli cardio-vascular, respirator, nervos, a metaboismulu,prciey sie calitates coordonri miei, capacitateapsihied a pacientuluy de scr ‘area rafionals a orgs Recisena se manifesta sub diverse forme dinte care eaumerin, 4) in fanotie de maria muselor muscular, care hasten deorcbia fexistenj musculrdgenealé socal (Holman gi Hetinger 1980), la cate se adaug si recisena muscular regional (Verhosansky, Weineck, A. Diagn) Reritena muscular generat se manifests etd efotul im. Pict peste 2 din masa muscular seeletit; recites muscular regional solicits 1/3 ~ 2/5, iar cea locals sub U3 din masa muscular scheleic8(musculatura unui membra inferior repeziata 1/6, 1) in metic de durataefortulu einen este scut, mee hangs ©) In fancied resursele energie reastena ete anaerba i aerob Rezistena anserob se refer a eapacotea organismal de ‘produce enersie prin ntermedil a doudsisteme fostagene (ATP si CP) sal alcoizei care, n functie de substatal energetic, delim teal dout si = efort anserob slactacid, care dureazd 6-10 secunde gi ate substrat energetic fosfagen (ATP i CP), prin a citer metabolizare rezul energies for anaerob lactic, care dureszi 10-45 secunde, chiar 1 minut gi are ea substat energetic imediat ATP 8 cite resntezd se produce prin glicoliz, dia care rezuli acid lntc. Efortl snaerob poate fi de tip neuro-psibie si neuro muscular. Rezistenja serobdestimesz4 cantitatea de luems mecanie fectuat prin reat energogenetice aecobe.314 KINETOLOGIE MEDICALA, Refacerea ATP se objne prin degradaresaerobta ghcozel lipideloe. Evol se desfgoar in stare stabil (steady-state), eae ex Prinde dousetape ~ steady-state relativ (egostas), end consumul de Oy sie aproape de limita Tul maxim si frecvena cardiaed Se stbilizeaxi la 150-180 batliminut; dureart aproxic snativ 60 mis ~ steady-stte absolut (edevarats) cu aprovizionare totala de Op pe tot parcursul efortubii gi freoventt cardiact upridsh fnre 110-130 batiiminuty dureaza citeva ore [rortlacrob poate fide tp eardio-espirator i endocrino~ metabolic. In sntzenamental de resistant seal uma tor =Sntenstaten stimulus, respect mre Inet = urate sali 7 frecvenjastimullor stu durata pauzelor; 7 cartel ohne ~ sola! efor, are const in numa de rept, dang et Penta determinaea Infenstil de silmalare tebe. evaluat randamental maxim, de exemplu timpul minim de alegre pe 0 dis tanjh dad sau nual de repeal unui exereijia de for, pnd pte oboseaa 7M oes randanent maxim se evaluens ct 100% oars inten simul este submaxial, clad se sable 1a 60-9596 medi In 60-79% dn randamentl maxim Darata stimuli mpane tabilizea fnizoloe de eerie. fol static preungit sau cel dinamie, execuatIni-un tempo crescu, solicit eile energetice anarobe Cu scumlate secundart de Aid Insc, Asidoca se manifests pin tensune nepitcul in moyhi (Cobra muscular), cate impune Snteraperen efor ‘Accatssiupie poate i prevent prin executarea unor migehi cu durattintermitent in cate altereazd dot faze, una de migesre (Gaieh sau dinamicd)nomith afore de Inedreare gi ata de repaus st fefacere mumith pouzd. Pauzele se realized actly si psi Tn cazal uta efor dina, panca acd const in mobiiatea sor gripe muscular ssolictate anterior, educeren tempol de tigre sna adopares posit sting, cae olla cu 10Y mat mult Op Gecit decubita (Hollmann i Hettinger 1980), opt CCAPACITATEA GENERALA DE EFORT 375. Panza peaivd consis in ropavs, fm posifile decubia amar spe jint si se wilizeazh fn cazul bolnavilor eu capacitate seta la fore Durata pauzet se sabileste in foncjic de intensitatea eforulut si capacitates de efort« individulu fn impul pauzet dine serille de migestil se produce o refscese energetics i functionalt complet sau incomplets urata pauzei de refacere completd este lunga si se ulilzeara fn cazul unui efor cu intenstate eescuth pentru capacitateslimitata «individu, ‘Durata pauzsi de refacere incompletd este scum si se uiillzesza fn cazul unui efort cu intesitte moderats sau clnd capacitaten motes, pulmonar i cardio-vasculard mu sunt foarte scézute Reluarea efortuli in aceasta fizt, ind organismel se aflt inca fn “stare de lucru", cu capilarele din mugchi deschse, reprezinta fortal cw intervale Tn acest caz, intensitaten efortului - care reprezintd 65-70% din capscitstea maximf - si durata pauzclor se stabilese pe baza fre veojeipulsului din timpul antenamenulu Volunul efortulus sau numtrul_ de repetri determind efectul ‘cumuat al efortlui asopea organism ‘Cand nurmfrul de repetati creste in conditt de aerobiozd se solicit apaatele eardiowascular gi respirator, iar ednd acesta creste in condiji aneeobe resursele energetice se vor epuiza, determinind scidereaintensitil seu Tntreruperea efor Efortal cu infervale se aplie8 sub forma serilor de miseae, Aierengiat pentra extemitii gi runhi: ~ in eamul extemitiilor se vor executa seit de migetri compuse din $-10-20 reper (sau mai pn), uw pauze de 10-30 se. inte seri, fat-un tempo de de 1-2 migetsecund (sau mai pun); 3 seri de migesi corpus din 15-20 repeti, eu pauze 4 2050 sec. inte seri, in cal fa care migesile sunt foarte rapide, Seria se inepe cu migedsi execuate lent, tepo-ul rescind tepat, in funcfe de posibiiile pacientuls3761 KINETOLOGIE MEDICALA in cazul trunchiuli, migcdrile engronea2® grope musculore mari, de aceea o serie se va compune din 3-5 repetiri i ppauza dintre serit va fi de 30-60 sec, gi chiar mai nga Migctrile se executd din decubit sau agezat, iar pauzele din aceleasi pozii, la care se adtuga stind sau mersul leer 63. CRESTEREA FORTE! $I REZISTENTE! MUSCULARE. Cregterea fori musculare este secundara hipertofied museu- lace, scalizabla prin "antenament™ specific de for static, dinamict iaokintica 1. Dexvoltaren forte statice se realizeao4 prin contrat izo- tmetriceproduse in elemeneleelastice ale muschilu Forja necesard unei conti museulare static, izomettice mac ime gi voluntre este denumis fod maxim se ntesz8 ou 100%. Hettinger si Muller au descopert valoarea contracfilor izome: twice, Tehica lor const in platen sucesivl a segmentui de menibra in posit cu mugchiul tn zona seurs, medie st lungs. Kineoters ‘peutul execu pesiun sau traci, incercind s8 deplaseze segmental de ‘membr din porta alas Subigcul tebuie a8 reste acest solic, Se obyin ast, con- tefl static, izometrice, eu intensiii variable, eae vor fi menyinute peotruo dura deteminetd. Autor au consatat eo conta iometick Zilch de o secundS este sufcienté i poate prevent strofia muscular, dse8recistena opus este egal ca fora maxim, entra ereterea forei museulare prin contac iometice, webuie respecte 0 serie de condi! legate de: itensitatea stimululi,durta gi ritaul de execute e contsfillor izometie, precur gi de unghiul aeti- ‘ular, respectv lungimea mugchiuli la care st execu contac. A) Intensiteea stimululad twebuie 2h slste cel puin peste 35% Ain fora muscular maxis Valorie de 20-30% din fora maxima corespund niveluul de tact fare in stv zlnice, efor im accait 20nd avind 8 efet met corto 6 ‘CAPACTTATEA QENERALA DE EFORT/‘377 ‘eres Forel mseulare existent Sub 20%, fora se pierde teptat,deoarece © astfel de tensiune nu eprecin un stil adecvat fn recuperate este necesar st solicitim tensiuni de peste 65% din fog muscularh maximd peotr a asiguracreset ale fret musculare cu circa 5% stpetmdal B) Duraa de timulare webuie fede 5-10 secunde lo tensionare de 50-70% din fora maxims gi de 2-3 seeunde,elnd se utaeae’ fora ‘maxima a moschilui (100%) ©) Ritmal de splicare © simlulsi reprezinth nominal optim de contrat statce reaizate pe 2 ‘At In privina viumuui, ct gi duratet de execute a contrafillor “zometie se contunts piri divergent: 2) uni consider ecient dar o singurt contrac, cu duraa de 6s sande efecnat ln, ev condi slit o fort state de 60-70% in fora maxima a moschili ‘Aceatl dual estesuriiena pentru a declanga lanl demo Afi adapiatve pent creterea for, 8 88 produc efecte nota bile asupratensiunlienerialediastolice Este punetl de vedere clas parinececettorloe Heninger, ‘Maller, Rose cae au evident c& fore maxims se poste redobndt fn 5-6 stpsimdnlreprezitdthnicaexerlilorigometrice scurte unice lice (EUSIZ); ) ali au constatat ch altemarea faze de contrat cu relaxarea com let, num lura mecanie stati interitent (TS. este mai eficies 1 dedtcontrataizomettic8 constant (TS.C). ‘Alteran dintre contra irelayrirealizea tehnicaexer- lllor repetae) seurte komerice ifnice (ERSIZ) cen aestorenerii,rezultd probabil din fpr 8 repe- ‘ia determing atingerea “pragui deslansator” al anjulu de reac metabolice, necesae hpertofe crest fortei scale Modul de realizae a exerijilorscure, zometiee este extem variate de a autor Ia ator: ‘uni recomand# 50 de contract epeate de cite 6 secunde318 KINETOLOGIE MEDICALA, Tecra pet mands ane de AL aba deer ude mim, er pa pos a fepus ot $n eaund ged ae ss, Tose ine at de ene peste, + i ecomand 320 contac pete ee pride ecw e poze de 20 ssn nee eng May Ue sal caer de etext pleat pnt executes Scone se ce 6 con ca puede? mates tie Act sept aired rn nepan eae teva apo rn rept de 2 on pee ‘nsf al aston complet eee emetic “mens dn excl dees oan deren nigrescens tiny Seo dap eft mati, D) in priv unghiulul articular, care determind si tungimea smuschiuulCare se execu contacts, legerea se va eaiza in funeie de solu state. suu dinamic al mugchioluiy espectiv de momentul maxims al fore acestui fa vag eotidians, setivtatea profesional sau spotva Oda least lungimea muschiuli la eare se execu contractia i2o- etic se va plsra tordeauna access succesiune de antrenament, ‘unoscindise ef forja erete de 3-4 rin posta niall. Aste, dacd ante ‘nameatal se va realiza in succesiuna pote sourtt ~ medie~ ung, frfa museulard va eres fn poze eur, Peniru mujehit conic, postural, extensori se preerdpozitionares in zone mele spre scurt, in timp ce penta cei facie, flexor, porta, inal va fi im 2002 funga spre medi, In acese zone de lungine & suuehilor, rezstenfeapliaté induce prin reflex miotae, filtres con ‘rahe dnamice “Morivatin in executarea exert poate crete cu 30-40% fora $i rezisteata volitional ‘Anuenamentlforfl sac are o serie de evanae i dezavantaje Avantaje ~ permite antrenarea analiicd a fectrul grup muscular, ~ ducata de execufie este seurt TEE ne de sein de din sete tb Ea seh ep sale RST) copa Deavaniae = ca unmare a compresci caplarlor scade circulia sanguing {in muychi;cfnd intensitateastimululu este de 70% din valoares forjei maxime cizculaja este suspendats; ~ prin eresterea presiuniinrtoracce, intrabdominale gi fo vex rele periferice se induce asa ~ rumitul “efect de hiperpresiune cu urmitoarele consecine: ereytepresiunea sistolie8 pant lav lori de peste 300 mm, seade debitul sstlic i secundar ci calajia Ie nivelul eoronarelor, repte presiunea cerebral venous sa lichidulul ceflo-ahidian; ezul afl sufuziuni hemoragice Sf pertubart ale ritmuui cardiac (CAPACITATEA GENERALA DE EFORT/ 319 Contractile izomettce determina i cresterea rezistenfel museulare Pentru atingerea acest obiectiv al kinctologiei medicale, se uilizes2i teasuni musculare mici si repeat; intervalul dine dows contra musculare tebuie 8 fe de aproximativ 2 ori mai mare decit arta Becdrel contaeti, Rezisenja musculad depinde si de metabotismul aerob-anserob all ‘bet museulte, de czculaiasanguind muscular care esigura oxigen, substanele metabolice necesare si eliminsrea produylortoxiel de meta bolism 2, Dervoltarea forte musculare dinamice. Fora dinamica (fora de migcae) este fora dezvotats voluta fa eadral unui cela de migeare si const in alterara coneefe eu relaarea. Dezvoltaea fori dinimice se realizeaxd prin rexistenje a ctror aloe detemniat din paren mugchiuluirlspuns de tip concentric, de Invingere gid tip excenti, de cedar. a contactiaconcentict, mugchiul se scurteazd gi tensiunea dezvol tat are ovaloae mai mare deci rezstnja extra ‘In contacia excentrica mugchiul se slungeste gi contibuie le desigureea migeti prin fdnatea cjiuni rezistejet exten, care are 0 valate mai mare det fora sa ‘Se descrie gi o form special a fei dinamice, respectiv forfa fn ‘repim de vitecd. Aceasta reprezini capactatea de a dezvolta in cel msi sear tmp 9 ford mare in eadeul unu cicla de micare, de exemplu in arueti, impinge, situ se enteneazd prin aceleast mete ca gi forts inamied de tp concent.Tatean cela de mijeare,foqa muacaar pao poate W dexotag pe psioade scurte de timp. Pentru cretre fore dinance, se wile setods reper mai pia efor cu itera, lost mal ses re anirenaeavileze recite ‘Ambele forme ale frei muscular dnamice sunt important i ate ‘ile curene, De exempla in cazl ures uno tpt Ia rdcaea e seaun, musculature oldu dezvolt fons concenia, iat la cokers su la adoptarea porte ajecat va Iura in regim de cedar, dei encore Dezvoltarea frei concentric ae evanisul ef produce gi coondonse imunmusulas, dar $t dezavantjul eX tesiunea musealers scale odes ‘cu unghil articular Cesterea fort excentrce are avantaul ed cordarea musculara fienatoare necesitt tm consum energetic mai mic, la aeelg randoms ck efortl concentric. Dezavanajul consi in netrearea aula mare aca, dar itnderit muscuare care comprind suprafeele aticulere, Atel. ns explied scuzele durerose, la cobortrea teptelor, in arta genunchid onan). Antrenarea fore dinamice se realize prin mai multe tipui de exer A) Exerctt eu existent progresivs- pomovate de De Lorme iain. ln 1945 ci au au demonstrat, pe bare fcologic,e8 pin conte Inpouiva une recisteneprogresveescinde ve pote objn crestor Peotru aceasia se testeazt Jueru meconie maxim al grupei mus- laze de antenat, pe baza mobilitsit libre sau asisate, pe toatl ‘mpliudinea migedrit respective astel: se incerch sepmentil de mo: bilza eapitul distal) cu 0 grewate (recited) maxim toleraila, net Segment sh post executa miscare in emplitadine completa. = ‘in azul mujchilor cu fort cuprinsd inte 3-5 sezstenta ‘maxim poate fi mobiizaté activ liber si se noteard cu RM. alt faz! musehilor eu ford 2, reastenfa maxima poate f ‘obilizats activ asstat gi se noteazh cu tm, Greutatea poate fi ridin ‘8 10 or consecuty in 10 secunde, fr reps, sitsie tn cre se notea2k cx 10 RM, respect 10 rm, ‘yo singurd dt, staje In care se noteazA cu 1 RM, respeciv | em, capi CCAPACITATEA GENERALA DE EFORT 3 81 ‘Execitle se relizeech din port cu Gesclcare sen anUprat ‘sional, uilizind montae de script eu contrageuti! les gi efechine fanete de valoaes frei, et d ipl contacieidinamiee solctate Schemele de anirenament sunt idenice pentra exercfile mexime ere rexntive gi pens cele libereassiate (diet valoare reeistenfl), Vavinte de inedrcaturi progresiv erecinde petty migetile active liber rezistive: 8)~ Sale se efectuea unset de 10 repetiie 10% din 10 RM, ta 7-10 seri sueesive cu pau de 3-4 minut inte ele ~ 5 zie cele 10 repetii se vor efectua eu o Tnedcatura de 20% ain 10 RM, apo, ~ alte sl inecitura va fi de 30% din 10 RM; s cesta fe- feat ail cu elt 10% din 10 RM, pine ajunge la 10 RM ink fal. Se face o nou8 teste, se stables un nou 10 RM, dup care se teiaantenamentul Fiecare din cele 10 contract cupid ¢ timp ~ contacts dinamict concentric; ~ price prin contacie static, izometsck; ~ revenite prin contac namic excentica; ~ sepa su relate, 1) Sail se efecteazh 10 repetiiew 1/2 din 10 RM (50%); ~ Salle cele 10 repeti vor reprezena 3/4 din 10 RM (75%); ~ 5 rile se efetueand 10 repetii ew 10 RM (100%), «) in vrianta Moris si kins se alia 4 set suocesive ew incre tur de 25, 50,7551 100% dn [0 RM, De Lone i Watkins au stbilit 8 penta creterea fori musevlare ‘ smychiuluevariceps este necesar un anumit tip de Ineretturd + diced, in care ezstenj, nud la iceputalmigcsi,eregte th aceagi timp cu seartarea muschiuli, ceea ce solicit a maxiniim reerta- ‘rea. untijilor motors, ‘indies prin mecanoteaple, wllzind sstmul seripete-resipro, unde prim serpete este plaat la nivel ees, ar momentul teristenjei maxime, existent laiceputul migesi, desereste oda ca extensiagamb, cee ce diminua ecrtatesuniiilor moto ‘Ait euilizaz8 variant ale tehniié DeLorme gi Wethins (Greotatea(eristena reste spiminal, fk respectarea pumdrull de382 / KINBTOLOGIE MEDICALA, phe Ti wept pacientul execu cu noua inclreur alten rope (Ge regula 6+), ete regeie pint a instalarea obccli, Reptile posible se execu nic cn se ajunge lo 14-15 se va mai din nou exsena 1B) Exerctii eu rezistentd regresivd - promovate de Oxford, MeGovern si Luscombe, deosebit de elcieate in azul subieciorhipopon, eral, au evans 8 ujureazh recuperate in ambulatri. ‘Metoda Oxford ~ const in exccutarea a 10 setui de conto: se ncepe eu rezstenja maxims tolerabild de 100% din 10 RM si se contin promresivregresiv, scAzind cu 10% In Fecare set ne set te introduc pauze de 4-5 min ‘Metoda BfeGovern si Luscombe ~ exe iaverssl metodei De Lorme si Watkins, variants Un 3 sexu, ASL se incepe ev un set care wish 100% din 10 RM, se conti cu 75% din 10 RM gis incheie cu 50% din oR. C) Exerciial maximal seurt ~« fost promovat de Rose in 1957, care a folost exerci dinamice active rexsive pentru © prioads foarte Rose a dotrmingt, prin tncercar progresive, rexstenta. maxim 1 RM, care poate fH menfinut timp de 5 secunde tn diverse poz ‘Menjnerea unica pe ai a une! asl de incdedturiconstuielucrul mecanic al unui grup muscular, Scopul const fn obyinerea une forte musculare maxime, cel putin galt cu amuschiuli sins Subliniem efiiena tehnicilor sictizometrice fa zona sur (ust intern) in tatpatlogiefemuropatelar 1D) Procedee culturiste ~ mumite gi body building sau sdicarea de rouse eectucaa prin scrojterea continu theredturi 60-70-80-90%; ‘cxetereagidescresere continu inetreStaril60-70-80.90- 80-70-6096, s creserea incardturi “in trepte” 60-60; 70-70; 80-80% ete: + ecrestereainctreturit ia “val”, unde deseresere este notdeauna V2 in rata eer 60-70-65.5.70-80-15-85% ee cota CCAPACTTATEA GENERALA DE EFORT 383 Pensa dezoltarea fori 9 rzistenfel musculaze oe folosess accom ‘ipa de exerci eu modificres: rumarul reptiiee ~viteze epeaior into sti; ~pauzeer dine set Cultist considera ea + un nude seazut mediu de repete,cuprins inte 3 8, efectuate u vtech mica est ideal penta ereserea forte gia volumulad ms- war, ‘unum eresutderepetii, in edie 15, efecuate cu vite mare lumat de pauzescut, este indicat pens creporeareisentel 3. Dervoltaren forfel izokinetice se realizeazh prin adaptarea reristene, la valoara fori musculae (misurabils pein dinamometrc), ia diverse unghiu articulare. “Avant: vith iscul supsinctrerilanievlare; Poste procede metodele clasice de crestere « forfei museulare 64. CRESTEREA AMPLITUDINII ARTICULARE Amplituinea migetrlor este dependenta de gradul elastciii rmuschilr, tendoaneor, ligamentelor,eapsulel articular, gi scade eu varia, recum in afejuni postiraumatice,reumatologice i neurologic. Feel ‘opi au o mobiltate mai mae, ‘Stabiliea woe statgi de ceyere a amplitudini migctrlor este dit cil, deoarecesproape toate tipurle de mabilizAtrelizeaza intinder ale strusurlr articular gi musculare Important pentru ameliorarea mobili sunt: =prenetliresstructuior, ce ureazd a fi solicitate, prin mass] fi proceduri temo~ gi elecoterapeutice; ~exetsrea zilnica “Metode folosite pentru ceseres amplituinl mises: |. Mobilizrile active se efectueaztzub forma mobilicrilor antics a tehniclr derivate din metoda Kabat'384/ KINETOLOGIE MEDICALA covet CCAPACIFATEA GENERALA DE EFORT/ 385. Mobilizdri active analitice sau intinderile active se execut’ liber sau asisia din poze tind, decbit su agezat, individual su In grup, po scat sau in ap cu serie ete, Condit + rien de excufie adaptez tipulu de muschis pentru musehit de migeare, se va adopta un rtm rp, ia pentru ce de sustinere, sitmul va fi lent. Pe ansamblu, imal de o mijeare activa po 1-3 seeunde este satistcton, + Si se execute pe ampliudines maximt posibils, deoarece mig clr ative incomplete a rezltate erapeatce msi slabe Uneori chia, webuie depisitt usor amplituines posibils « rier, realizandu-se aga numita *mobiizare insistent", cate «ste mult mai eficient, dar ridict probleme de toler; 1+ migcarea si fie liber, dae ugurata din pocii de deste, test efortlnecesar stabilizes fe minim, + sd se repee de un mumér mare de ofl fiecare stint a funstie de starea genera’ pacientll, doringa Iai de receperare, er.

peaul miosis, inferior, a marelui dorsal; punctal fix este tat sricuaia umaniui, = redresatea coloanei lombare este posibila. prin izometria nschiloroblc,transverg i abdomenulai gl» psoasull ie, ‘punetul fx este reprezenat de artculaincoxofemrals, “Metoda Niedethofer se prefers in seolloeleparaltce i idiopatice, eoarce efrtul pote fi dons, acfiondndu-se eu precizie maximal un rive bine defini 68. CRESTEREA CAPACITATILOR COORDINATIVE CCoordonarea este o aptituine mowed prin care se asigurdrelatia optind « matculatrtsinerpste gi agonise fn vedereu adaparit mises Invite une activi intentional, ‘Strile de inactivate muscular, generate de diverse cauze, produ enon al paern-urilor, tcl a ebuarea action se aciveza gi elemente ‘motori parzte, care afecteaz8precizia migerr Pin repetare, exerfile se foceliztzh Wreplat, actele motrice se erleaz tot mei coordona, datorit formic uno cireuite neuronal numite ‘engrame hinetice. ‘Aetzen peciciet migetilr creaz4 disabiligl severe constind in incapacitate pecentulu de ase autoseri rn, Imbries, deplasa ete414 KINETOLOGIE MEDICALA 681, Reoducarea prehensiunil {needucarea prhensiuni rebuie sta find cont eh extensor fini, ‘exo si adctoi degetelorucreazssinergic eu flexoti min, extensor si abductor degeteor. Sinegie este evident prin stringeren purl” ‘are consi In exensia mini, Dexa gi adducia degetelor (Fig 6.168) si “deschiderea” acestia cre Insumeazi fexia mini, extensia gi abcfia egetlor (Big. 6.168), ‘Aceasi snergle musculars este wllza8 in reeducarea musculard ‘compensatori, cate se realizea2i u at mai ujo, cu edt facia compen- sstoie a muschilor este mai important. AS, flexor main pot compen So actunea extensoilordegetlor. fn aceasta. state, kinetoterapia va avea ca obiectiv tonfflerea ‘analticd 2 mugchilor compensator, deoarece preluarea noi fui deter tind seSdreaforjei musculae Mugebiiinterosoi (mm. interoei si lumbricali (mm. lunbreales) sunt in celag imp exo! extensor, deoarece prin orignes lo, pe mag- chia flexor profund al degetelor (eam. flexor digitrum pofundis) 5 inser fa, pe aponevroza dorsal emai, unex flexor gi extensor dager. "Abducia degetelor este posta end ariulile metacarpofalangiene sunt entinse. nd degetele sunt fletate, n amplitedin maxims, din acste pofalaigene’ sunt exinse, Ligamentele se relaxeaza gi permit sbductia egetelor; edad ariculaile sunt fecate, ligamentele se scuteach gi ‘impeded abductia degeteoe Aceasté stabiliate @ aiculailor dege (els, in poze de flexi, permite pia gosiert palmard, de for in momentl stinger pum- ull. Pentru pstarea cf, imobilcarea antici Inlor metacarpofalangiene se elieaz4 fn le ‘ie 60-80, cu policee in opozailtate medic. ‘Imoblizarea tn extensie deterind seu tara ligamentelor, eu redoaresecundar, Cel mai important muse! al prehensiu- alt este flecoral profund al degtelr (Hexot digitorum profundus) conn 6 CAPACITATEA GENERALA DE EFORT/ 415, ‘Conservarea sau redobindirea for {ei i oe realizes prin migeri de flexie din anculjile itrflengiene distal si proximale, cu menginren in extensie @ hetcarpofalangieneor (ig. 6.17) peotea ‘compensa efectal extensor al muschilor lumbeeali ‘Cind mujchiul exor digitorum profundus nu mai poste aciiona, se produce aga numita pri2d lumbricala (fig. 6.18), care foloset pentra 0. pe- floadh lunga de timp peiltesz& posi- bitte de glisere a Tigamentelor fe oar, de aceen se recomand® folosirea tor onteze funeyonale = Sensiblitaten epicriied « mnit ste asigualt ~ pentru police, index gi edi de nervl median. Tn cal leziit acess, sensibil- tate acl este preluatt de nervl ulnar, cae aigur in mod normal sensbiiates degecor IV gi. tp . <——=_| Obiecivele eeducii prehensiuni se sistematizeyz8 + generale consau in redobindira capaci funejionae a fin, rin recyperarea przelor normale sau formarea gi tnvdjarea unot prize compensates Toca ~ varia de aca la cz gi const in ameliorarea circu; ~combatrea dure; relaxrea muscular conactate, creterea ampliudini articulare; ~imbuaieacapactii de glisate a tendoanlor, aluogiea musculaturiscurat; tonifierea musculaturihipotone; amelioraea sau corectareaaituinilor vicoase sa priaelor compensator ~Imibunbjiea abil, tnvajare folosii nor miloace ajuttoare;416 / KINETOLOGIE MEDICALA ~ normaliarea “unit de migeare™reprecentatl Ge "mn ‘braj-centurdseapulard-coloand vercbala™ Metodo 51 mijloa Se "CRE do recuperare function: cai a mainit 1, Exerciile active sunt cele mei indicate gi se exeeud liber, cu sau fe sparate sau cu rezistenfé progresiva, ilizandu-se Tn acest scop i tchnied de faciltare neuromuseulard proprio: civ De regula se incepe eu exerci 4 uma geo Penns reeducareaprehensiuni se vor exerstmigeii.analitice sau lobale, la nivelu tuturor ateulajii- Jor membrlu superior, asl ‘Mexia degetelor se obtine prin singe fea unor obiete (mingi de bute fig, 6.19) sau materiale moi, fest, ples tiling, bie ig. 6.196), + exersirea global articlifr meta carpofslangiene (fig. 620, interfalan- iene proximal i distal (ig 6.21) 30 bjine cu wn dispoziti simplu numit "seinduried de fear «mani, ‘+ mujchil umbrcal vor fi exerci la ‘margines mesel (6g. 6:22), + exlensinanaliica a degeteloe (Fg 6230) $i global amin (fg, 6230) se ve ‘exeutaimpottvarezstenei manusle ‘opust de kinetoterapeut + abdusiadegetelor teva exersa an ti, tot impotrivarezistenfel manuale opust de hintoterapeu (Fi. 6.24) # extensia i abductia degetlor va exer- global prin Intnderea unui elastic circular (Hg. 625), Cop CAPACITATE GENERALA DE EFORT 417 + mobiizaes simuland a ming ‘couse va relia prin migeis anv, execuate cu obiecte porta « stabilizarea mini gi antebraulut penirs redobindires prize! de forts vaobin tot prin exert cu obiecte portative (mécivt brstoane ete) Direoile principale de migeare sunt reprezentate de flexiadegetelr gia policeli, epocabiitates police st a eget mie imitates. detchidrii purl esi reducerea migstrlor de flexie ‘fini, abduci gi extensie depetelor este mai putin gravd, comparatiy eu SeSderea su pietdeea price de fot (prehensiunea palmar), care consth in extensia mini, flexia si adéuctia eget Pierderile totale ale sensiblitsi, impun exceusre exersfilr sub control cual daed se adauga si ulbua ale mots, © folsese orteze dinamie ‘Supt et peru “Aces rez, ets cele pent po- Ziionre se schimbt continu, deoerce trebuie adapate sti momentane a cient 2. Exersifile pasive sub forma manipulair se folosese mim in earl parlor; el fvind capsule gt lign- mmentele articular, prevenind astfel Sparia contacts. " delaras ees "ene eaten418/KINETOLOGIE MEDICALA 3. Hldrokinetoterapin ene eat peas efecelevasodltator, en, slgice i decontacturane ack dupd watamentul kinetic se instaleaza edemul sau erste temperature local, hidokinetoterapia este conte, indicat 4. Crioterapia calmeszd) duet find temperatura localé este resets, ‘mod normal accentueazs, deoarece In nielul min predomingsuctrle ote. oligamentare, pile moi find reuse 5. Masajul decontracturantclasic Se api Ie nvelul museulaturis ural, si cefe. In caz de cictich ale fini ‘masajuluilizesz tebnic speciale 6, Electroterapia se indicd tn parlizi,hipotoii muscular gi tlburtel de sensibilitate, 7, Terapia ocupationals ese obi ‘atrie si const in pelucrares unor terial de consstens eri, cu sup eA Regan — fees forme variate fod reeducaren miinil nu poate fi efecuat, in ampuaii sou agenezi, se Incearcdreeducarea preheusiuni la nivelul memblernfetosss (Gg. 626, 6.8.2, Reeducarea mereului [ulburile de mers au cauze extrem de variate ful newcogice (wees, parla) i ofesini ale apart locamotr postenensncg generative et, Imposibilitsteaexerstii mersuli pentru peicade lngi de inp poate Site memoria! per acest act otic: De aces, retucatea tebe af Std ine din periondaimobilizai la pat api aa ama elena opt copns (CAPACITATEA GENERALA DE EFORT/ 419 ‘Bxeciilevor preg mersul cumileace [po ‘tose, antrenind in acest seop much tunchil simerbrelorsuperoare, Mobiliztle vor viza fas toate aticulail coral. Primeleexereii se vor execu din poze ecubit i agecat Paceni care au fst obliga ef menfn timp Indelngatdecubinl, necestdscomodarea cu po. iia ezind [Execifile propriu-ase de mers se executs ind pacientul este capabil s8 mentind pozjia. stind, In stare de echilibru stabil gi 8 efecturze 7 ‘mig allemative ale membrelorinferoae Mersul se rea iil pe teen plat, cu rai loaceajutoace, care asigud at spinal unis bipodal, et i echlitn Se prefert reeducarea merslui tn bazine, Aor condi fvorizane ofeite de aph Sedinele de reeducare pe uscat sa in apt pot fi prevedate de apliarea tno tic de faci- Titre neuromuscular propricceptiv Mijfoncele ajutatoare pentcx mers. sunt ‘eprezenate de: bare paralele (fig.6.278), ead fi (Gig 6:27), cadeu mobil (euro fig. 637), else (Gg. 6278) sau baston (627). Cu miloacele ajustoare, mersul se poate fect n 2,354 dpi dupa cum exe permis ‘ Ineearea unui metbr inferor (mers in aoe ie : M + ction pecialé gsau spinal pe fe etrmuraeoe cet mente ine ern) ses ting; Seat ‘+ inedreares ambelor membre inferioare (cers in 4 timp ‘A. Mersul tre bare paralele . The baele paralee, pacental se spin cu fermitate eu ambele ‘mini cau 8 menjndcorpl tn poziie eorecta gi iva:| 420/ KINETOLOGIE MEDICALA ~ ficient picoaror Inder Gan = fects seratvt «fener, wexslies egal teal panto a greui corp de pe un membru inferior pe celélalt; a = mine de ta acloae vertebrae a basin ‘Mersul tn 2 timp (cera inferior deept ‘mu permit sprjnul), sj MP = $6 nds, eu ambele mini baree, la lungimea unui passe repre tieazA greutatea corpului pe maint si se pen uleazs anterior corpal yimembrul inferior dep ‘Timpul 2 —membrl infeior sting se Aeplaseazi anterior pn dep init minor ((ig.6.28), Mersul poate fi ingeunat end mem: bul inferior sting depaseyte lina minilr Mors 3 inp er ior de pets pati, Tinga 1~se pnd anti cuambele min bl engines Tinpul 2~membrlinfrir dep se de pe 2mm ire eps depen ante, pata ep int ao cm Tinpal 3 ‘membre ier sng jens ah dep, Mes Fonte ingen cid near ange peter Mersin 4 tpt ‘Timpul 1~ mina dreaptaprinde baa anterior le hngines unui pas Timpal 2~membral inferior sting se deplaseazd in dept line mii nil drepte, ‘Timpol_ 3~ mana sting prinde anterior bara la ungime unui pas; ‘Timpol 4membral inferior drep se deplases28 in deepal line tai sng, Mersul poate ingreunt prin deplasarcaante- ‘oat simltand «mdi drepte i membrl inferior sting sau a mini stings mer nfriordeepe ss ER cocartneraea ay rete ot ct cool CAPACITATEA GENERALA DE EFORT? 421 i. Mersul ew rot Aceste mioaceajuttoare permit, in primele fze, menineeaechili- ‘bul, apoi executes mersului in 2,351 tpi Mersl 2 inp ‘impul 1 ~se deplaseazt anterior cade fix sau se impinge cadrul ‘mobil Ia ungimes unui pos; ereutaten corp se reparti- zeal pe membrelesuperioae; corpal si membrl inferi- tor dreptpenduleazseneron, ‘impul 2 se deplaseard anterior membralinfesior sting. Mersin 3 tigi “imps 1~se depasa ss pings cil lange i pas Timp. 2s deplseart membrl inferior dep ungies at imps 3~ aut membrinfin tng ng ep Mrs poste ingreanat prin deplsrea membre inferior Sting cv pa nina el et Thx eau cara Mersin 4 mpi ‘Timpul 1~ sedeplaseaztsause impinge cadal a lungimea unui pas Timpul 2~ membeul inferior drept se deplaseazt anterior la ungimea nui pas ‘Timpol 3 se deplaseat su se impinge din nou cadrl la lungimea nui pas; Timpul 4~—membral inferior sng se deplaseazA anterior I ungimea unui pas. Mersu se ngreunesz prin impingeree rapid a cadcului gi deplasarea cursiva a membrelorinferoare, nul dupa cela . Mersul in ee sau bastoan Cu aceste miloace se ei tipi mersull inte batleparlele sau eu sutra dra Tn primul tmp edrjele sau bastoanele se deplaseart anterior eu lungime wna pas. TLungites eijelor sau bastosnelor se stabilegte individual, i fone- tie de nities paienulislungimea psu sa, Pera menfinerea table li, stn dnt ele (depltares) webuie st i gals cu layimea umerior (fg. 628), Se uilieses else alae sau canadiene422 /KINETOLOGIE MEDICALA ‘Soporal petra ancbray mw Bebe 5 depSgeascdariculalacotul Reeduearea merslui cu aoeste mij- Toace ajutitore se pote exeeuta pe teen plat sau nena, sub forma mers ascen- dent sau descendent, prin ucarea sau cobo- rire teptclor + Mersul eu doud cle pe teren plat {in cadrul mersuli eu autora csjelor ‘termenul de “mers fn ip este cel mal po- trvit deoaece raul din aezaea alterna tivd pe sola membecorinfriore gi clon Mersul fn 2 simp Timpul | ~ se aeaz ambele ere anterior a lngimen unui pas ret ‘ate crpulu se repartizeac el pec; in acelgi imp corp sbmemaul inferior dreptpenduleas anterior - (Gg. 6308) ‘Timpul 2~ membral infetior sting se deplaseas Ine cele dou cixie (Gg. 6308), Mero poate ingzeuns prin deplasarea mem- Dru inteior sting anterior de ede (ig. 6.30). : ef oe |e tS) o> £4 Qo ga D> ° ° ° ig Nem eRe Mersul 3 tip ‘Timpul | — se aeazd ambeleedyje anterior la lungimea unui pas (Gg. 6318); ‘Timpul 2 merort inferiordrep se deplaexaS anterior, ate oct ‘ntepicioru fie psa ne ele dout cj (fg. 6.318), Timpul 3~ membrul inferior sting ve deplasaz4 Ing cel dept (Gig. 6 3c). Mersl poate fi inreunat stl: opto CCAPACTTATEA GENERALA DE EFORT 423 FOS ae 1) se va deplasa membrol infeioe sting suterioe fh de dretul (ig 6298), 1) se vor depasa concomitent eljele gf membru inferior dep, ia ‘ingul se va pasa a hungimea unt po, snterioc Fh de dept ‘Mersul eu dous ere pe trepte Mersul pe trepte cu dou ere se efectueanh fn 2, 3514 imp; exte recent in tabell 62. ureres if tabell 6.3, eoborizea, [MERSUIL PE TREPTE. CU DOUA CARJE IN DOI, TREI $1 PATRU TIMP deat Timp 3 ph co Naa nr ig] Neel rag | Cay et le se dpuoeas pe weap | se dpiacens pe wage ear i Oe | hast ig 65a ap [cajeleqmenbrinfo| Cis eps gape] Mente int ing fcraefsemadcon | veapnf (i 6399 | eda petal ] rE aa Es ; ome E. ‘or dept se mut ta I ie Sou tires. | “tig Bsa sy y aime eag(CAPACTTATEA GENERALA DE EFORT/ 425 AY ee poe | b le le Tea Nan ee aEPI 428 /KINETOLOGIE MEDICALA . Mersulfir8 mijloace ajutitoare “Mersul fc lace ajustoarereprezindo nouk etapa eedueti Se execu fat-un tempo de 60-60-100-120 pain, eu paze de 1-5 ainute sau mai mal Ini, mersl se eia pe tren plat, apo pe planur tnelinate mers ascen- ent gi descendent). In mersu pe teren pt se aplick pe sol mai inti ea cfu, apt viel pion ‘Urearensedlor (mersulascendent)dezvoltt la nivel musculaturt smembrelorinferioare o for concentict, ar coborires excentic. ‘Dac le urcare se produce cea mal important inedrcare din ative cidiene,coberrea solicit nomei 1/3 din aceasta, dr neces stbiitaten enunchuli, dato suprasolcitipresionale Tn mersul ascendent, trunchil se incint ugar anterior, genunehil ‘membralu inferior car realiea2a psirea se ectear4 mult, ir pe sol se ‘pickin viel, apo cles Tn mersul desendent, runchial se ncina posterior, genunchil mem- ‘ru nferior care realizes pyre se extinde mull iar pe sol se aplic ma Inui eae, poi varfulpeiorlu. [Namal “incAretrit cu trepte” se stabileste tn functie de capaitatea ‘Se efor groutatea corporal. Pentru o greta corporal medie de 70 kg fnctcares corespunde unui randament de 75 wat pe engometalbciclete Urcatul incepe eu $-10 rept, intra tempo de 1 teapl secund®, scree teptat numiul de wept sas tempol , Mersulingreunat ‘Mersulingreunat se execu in ultima parte a programa de reedu- cae. Exetefile sunt extrem de variate ne vom limita la edteva exemple: ‘ers cu opi si pomir rugte, mers pe o lini sinuoas, in cere, mers cu schimbaresdiretie,cu pag foarte mari sau foarte miei, pe visfr, pe eal- ie, cureducerea eoatrolul senzorial (eu chil inci sau eu spate) Reeducarea merslu a prezentateAteve especte general. Ficarespe- alate ae in vedere considera speciale, de care se a tine contin ta Dilitea programuluireeuperator corel (CAPACITATEA GENERALA DE EFORT /429 {n para sunt neces clteva condi minime pene ca mers st fie posi 1a pate merge fr spin into paralized a unui mera inferior doa cd ‘a membrl festa psusl mae esr sunt peril fae yom 4 celia mem inferior exe sntos sau ae doar ova psu is till aero aera 2) se poate merge folosind un baston da sunt paraliaifsiri mart ‘8 biceps femurai bilateral ri fesierl mare de o pat tricep sl sural de partea opust 5) sunt necesaredout bastoane daca sunt paraliza bilateral magchi soldlu.Paiental ve proiecta gamba anterior prin sure tr ‘hil iva folosi en punt de sprijin aera, Rear din eee ‘oul bastoane 4) se poste merge char Int-o paralizie a umbelor membre inferioare (Garaplgie)folosinddout cre. Condi necesse ‘smembrelesuperiore 2 aibéofor8 normal (In special la nivel flexorlor degtelor,trcepsuluibrabil gal addue ‘oflor unarali. Exist dre adaptate gi pentru cei eu def- iene a acest nivel, eexerplu, cixjelecanadiene pot fi acfionate de ti- epg brabiali i adductor umtrul, a eftjele eu spri- jim ailar necesita pstrarea uns grad de mobilitate a flex tril degetelor gi addactorilor umrulis «mug sbominali st fie normal sat dac8 mugs flanew- Tui de o parte sunt parlizai webule sb fe singiogi mushit solduli homolatral In geen postraumaticepicioalafectt webu aeat pe sol fa sori via, fe nets ‘Wyle wet havellpicorll dup 10 spt! de nar 2 spinal oda, concerti mecenorecetonr sade a ma putin dee rma, reultid wm grad important de imprecise Acivaren meenich &io /KINETOLOGIE MEDICALA Cap ‘CAPACTTATEA GENERALA DEEFORT 431 ‘ceptorilor permite conservarea unei proporji superioare. fn reeducarea mersull, este deosebit de important, lit momeatal in we se pemaiteincircrea membrulu inferior, et i mira progresive Se incepe cuoincirare de 8-10% din greuatea copuli ise erste ‘ogresi, in fancie de reacvitatea individu, Se va pq cu un memo {sir pe eave se tensfragreuatea crpulu, ealizindtseapoi pire cu ial jografic 1 Adams, Reymond; Viel, Mautee ~ Princes of newrolgy, Si edi, Conpaion Hanno, Inemanal Bans, 194, 2. antsece Dinos Obragea Cornelis; Ovses Alexandrina ~ Corer clos: ret verbal, Bacrei, Batra Medel, 1983 ‘. Aprt, Mibaela = Suse de onerele. Subtotal me Auta doctort ANEES, Bucuest, 1938 4. el, CL ~ Anatomia funcional aparala locomotr, Basie, Ears 5. Baca, Cl = Apara locomoar,Bucwe, Eda Medial, 181 6 Bacs, Ch = Programe de ginmasted medial, Basurei, Ears Stade, 1. Bacay Ch ~ Kinoteraplpre- t postperaure, Bae, dare Spot Tai, 1981 8 adla, Ghs Teodore, Beara, 1. ~ Flop 1 fllopatlgla semua 9 Denes, C3 Simeray, J; Sioa, L. ~ Muley, mdont et apo, ton {W.Beonany, J ~ Taumeteloslesporthe, 2 eon, EA. Manca, Fass, 198 Bers, E~ Med enclepete de balenctinalote 4 Romine, Eta ‘Al, Dacre, 196. a.Risehop, de G, Demouln J, Anton, CL = Eeothraple aplgude en ndthdrple et rebuento, em ehdumatoaple ek meecne de spre, 22a Ato, season, Pas, 1989, .Bocgh Rs Plan — Traumatlole ot rdeduondon bomecantue,priacins ‘heapeigues Pea, muscles, exces de glisemen, Eton Mate, ari 992, 14.Buegh Re Pls, FL ~ Traumaogle ef reduction bomecaniae,princips tapas. Os, ere, Elion Mast, Pas 1982 15.Bua, Coralia ~ Flolople educa flee sport, Bucwet, ia MTS, 198, 1W.noa, Corals; Prodeica, Bogdana ~ Fiioogia duce fee spore = epedotoie Ra. Vea, Et. Amin Ive, 1997 burger, Waguer A~ Rdeducaon funconle element des collots, 3eme io, Maison e Cle Sla-Geroaa, Pas, 1978 Ovaries, Lj Roy J. Kindthdraple das dvaons entre pstrares de abi td Véipyse veratrae, Eason Maa, Pa, 1975 eat efor fic,432 / KINETOLOGIE MEDICAL TBChavsee Ly Rey I~ Rntltdrple dr blatns laos Yai, Pon asus, Pris 197. ucharire Ly Roy Le ~ La Bimehrapie dant le traemen es algies ver- ebaler. Eton Masson, Pars, 197, 21.Cins Lalla ~ Saou = mle aca a Kcioeraple, Ea Cais, Bacwet, 1997 2.Ciel8 Lil ~ not ~ atta pathomorce tf pegien eens, Ears 1.cordom, Marian; Cli Lacela ~ Hlrohineeaple tr aferune reume. timate, Ear Protec, Bac, 1995 24Condan, Marina ~ Recaperarea pla antenamant mental «sportier mob aparat aise. Taek de dtr UME, Bucur 9, 2S.Corden, Mariana ~ Suga - tebe epic tn spon, Eitan MTS. Buca 1992 26.Cordan, Mariana ~ Mana « Teil yf apa sport oii rev irs Tele, ce, 195, 2.Cordea, Mariana ~ Mlloace Kincoterapeate tn fete 2 Cotta, Ha Helper, Ws HerBecker A; Ro ‘lod = Grindagen Techakes, Georg Theme Ver 2O.Cott, Hy Heigert Wes HMter-Recer Ay Rompe, G. — Rranengrmani Band 5 = Onboptie, Georg Theme Veriag Start, New York 190. 0.Cretw, Anteanet ~ Afcunl rumlce cae Benefit de kineoeraple, sins Ronit, Reset, 196. B.Cyria, J. ~ Texboot of Onhpedle Meee, vl. 2, Temes by ‘tipultion manage en inject, Hh etn, Uallere Tile, Londen, 1971 = Rranhengyonsty ‘Seager New Yor, SS Deersa, Coral; Ivesen, Traian; Moldovean, Solange Bs ~ Gira balears Inacal stconatdigl, Bueweyi. Edin Medial, 1986 Diag, A. PlarBourny, ML ~ Risducmlon replat, Bares proigues 1 epplaons théopetqus, ene boa, Masson, Pus, 1983. 2S.Danomeh, RG Chanssot, LC. ~ Treumatolple de sper, Mision, Part 91 26.Dragnes, Advan — Anrenamentl sporty, Buse, Eds Didcte Pose ‘eee 1996, pDragnn, Adrian ~ Anrenamantal sporty tore 9 matologe vl 14 ‘Bue, ANEFS, 1993 Cont CAPACITATEA GENERALA DEEFORT/433, Sk Dragnea Advan ~ Misararee yl eralarea I daca fie ior Bacay dla Spur, 1986 38.Drgnes Adria ~ Tel 9 modea deol callr mere, Coapenda, MIS, Buewet 1991 Dragan, Toon sf colt, ~ Cudre fled medals, Basse, Edt Sport {1.Degn oun 3 clb. ~ Elemente de egal In praccn medesporis ‘.Drtgen, lows cla Ma) + Auta) + Rficere + Reapeare, Bu ret Era Coes, 1995, Drigan, fan Gch, — Medcnd sport, Ds, Eats SpetTum, “4Drdgan Loan i cab, ~ Modine spar, Buse Era Station, 1974 ‘Sean, Jean fi col. — Medicine sport, Bucs, Eure Sport. Ture, 4.Desea, lone 9 colth ~ Precee mesa sporthe, Bucs, Binra Med al 1989 ‘o.Drdge, loa colt, - Solera oremrea metcosporta, Baste, Ea ‘ae Spor Turm, 1988, Pereee, ©. ~ Mata) ~ Antomase, Bocuet, Eais, 199, Reset, Aten —Indrumar de ri! practe, Bocce, Lie wate IMF, 1989. ‘su Delrs, Damlta ~ Resduare fancioneld tn afetuneceloanel vertebrae, Bocweft, Bima Spectr, (964 ‘S1.Eotcece, Vil - Dialog medle-tloay, Cj Naps, Eta Dacia 198. ‘LEparan, Mia; Mlderlel, Irion - Comper de puhlole pet onrener, Buewes. singe Spe Trem, 1980, {.Epuran Mba ~ Medelree conde! sponte, Sacre, Ets Sport Ter, ‘SA Eparan, Mal ~ Pabotepl spor, Bucur, Ede Cool Nae pei Ede Pct 4 Spo 1966. ‘S.Epuan, Mtl — Chu poop al antenoral, Bucuet, LER, 1982 6 Fane, Nance Re ~ Handling the Young cecal plied child at Rome, ‘Oxf, Baten Helena, 1991 Sriachs, G3 Han, J Wolf S.~ Rehobltadon Medeane. Ears Lea & Femige, Pelacphin, 192 strom, Crston; Melatc, Vole - Ginna cred gf masa. EPS. Boe, 190434/ KINETOLOGIE MEDICALA "hGana Divs Webber, BA. The Brmpion Halal Guide to Pplderepy, ‘th ese, Slckvell Seen Publcans, Onfr, 1980, Georges, Miron ~ Iadrmar de ere prctce penn canta mela ‘prim ator medial, Bucueg, Litograle ANEFS, 1986, (1.Gordon 1. The New mesape,Thonsens, Huper Cola Publishes, Londen, we. 2G, Rts Genety, Jeans Brunet, Gud), Etaabe ~ Abégd de medicine (spot, Maton, Pa, 98D. cttate, ton — Fiitogla uman, Bucs, Edita Medes, 1989. {Hoke Irian: Vaseacy, Ton ~ Actes sport, dec, amore, ‘porformans, Bacco, Era Sp Team, 1988 loli, Mo Lifting for Paint Care, 2 eon, Blackwell Sif Pub (6 Hol ML Matape for serpy, Blackall Selec Pubes, Load, (7H Ms Young, P= Pant Examination and Atexment for iheaps, lacwell Seif Pblstinn, Londen, 198, oll ML ~ Pracct exert tery, 204 efton, Basket Seleie bigions, Loon, 1981, = @itemaniess, Oy Brads, lin. = Mona de ptolole medal, Bac, ‘aia Infomeis, 199564 Irn, Mircea ~ Antopolgle mote, Base, dine Sele pl Eailopeie, 1986 alrin, Mg Niclece, Che ~ Conmpendis de anatomie, Bias iis Encllopeit, Baciet 198 ‘Ttonece, Adsan ~ Ginnasiel medal, Bucee, Batre AT, 1998 ‘lone Adrian ~ Coretrea defer fee, pce organs, Buse Eun UCES, 1981 ‘rulopan Cian ~ ofan de omllole medcald per Rntoterapen, Eire ‘Ais aray ~ Reeperareanewromaorie prin mice fea tte, Buc eh Eda Medial, 11 “Sin, larei - Fioinettrapla 9 recaperarea mee Medias, 1958 ‘head, Fs Kendal, E. ~ Marcas ~ Ting ond Functon, Se elon, Willams and Wilkens, Bakimore, 1980 ‘Takao, Ms Vows, ED. = Proprocpive netromcolr faction, Pater sed Tetiqus, Haber — Harper Book, 1962, react, Nj Chevalier, AM; Mraam As Beton, LP. ~ Evaluation la ede la fonction muscular, ene ein, Malone, Pat, 190. Became 05 ——$$ $s “iMiacu, Vaile ~ Masa) i Hncoeraple, Bucur, Elma Sponctotiay WaT MMatver, Li ~ Tere 4f meodee educa ie, Bucur, ur, 1980 in, Di, Dan - Evie, at, apo 197 as Bach, Editar Plan, SMe Oihey Ci Reed, Matta, Me ~ The eneycepete of Masage wad Jope,Acopolis Books, Lando, 1993 SU Mi, Vs = Siem aevr tn dagrame, Edie Mediala, Bute 1978 SS Michel, G-AG. ~ The exes of Nearoonstomy, second sion, Cute ‘ringtone, sing, 1973 6M, DBs Moueam, LF. ~ Ancomy and Physotey for Phytera, 2a edie, Blackwell Scewige Potent, Londen, 18, sr Most Ph = Pryholgle spore, Estre Mason, Fars 1982, |AMLMen S, Ateane — Compendn de media fed $f reeserre, Bucur dur Universi, 1998 w.oneseu, C~ Aeciperaren baller codlovatcilar prin eerie, acre, Bars Medial 1985, ‘m.aplan, Vitor ~ Antonia mata 90D, Ap eur Metis, 1952 91.Rhs, Bs Hagron, Es ~ Kindhdape active, Exrcies theses, Volt ‘ration ges, enerles gyumiuts, Anebaltccrapi, Masson SRP, Ks Hagron, B — laguthéeple ate, Beets tesa, vo. ecnoshepie, Paulehepie reafreenet tcl, Mason, Pal 1978 Pope, Hagen D; lnesen, Rurandra ~ Compendi de reumaiolge, Beet vet Ee edn, 1983, 4 Rideleiee, Andre ~ Elcroerapis, Baswedan Medical, 19 S.Robansc, N, — Renducaree newrormotre, Bae, Era Mail, 1992 96 Rocker, Ch. ~ Réduction paycho-matrice, Esercis au suspension et poe ‘hiapa, Matson, Sunt Geri, Pari, 195 7.Samunls, Maria ~ Alomal of meaolgietherepats, $0 elon, Lith Brown and Company New York Toon, Londo, 1995, sRSoeaghe, Tudor — Kinerolple propa, terpented 1 de recaperee, snsbenghe, Tudor ~ Reeperres medical lx domilind bolaeaal, Basie ann Medial, 1996 100SbeagNe, Tudor ~ Reaperares melcld schelelr pottramaice ale ‘menbraor, Bact Edes Medial, 198 Eanes Spon ul locemtor, Bac26 i Pedassil, Bare, 198, Sti, le (ub, tedae), ~ Realiree olnavler reumatc cw define 119, Lanta, Sle ~ Kinttrapi i reapers ellr 3 aburio de st venebrtd, Dace, ines Medial, 198 104 Teen, Nicolae cob. ~ Chnn belneotmated fn Romie, Bucs. dine Spon Tans, 1984, 10S, Webber, A. — The Bramplom Hospital Gul 1 Chet Phyitaropy, St ie, BUH ~ Pie, Bars Dai st Dinar de Sects Spar, ebter Exch Beyer, Vlog Ka! Hotaen,