Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Predarea Bazata Pe Atasament PDF

    Uploaded by

    Vasileniuc Oana
    718 views10 pages

    Original Title

    Predarea bazata pe atasament.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    718 views10 pages

    Predarea Bazata Pe Atasament PDF

    Uploaded by

    Vasileniuc Oana

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 10
    CAPITOLUL | Puterea atasamentului copil are nevoie de un campion, RITA PIERSON In acest prim capitol pun bazele a ceea ce va urma, defini utd pat peatasame pecare es care esuenzi in caz stator de Povestea despre educatie pe care urmeazai si o spun se bazeaza pe modul in care creierul uman a evoluat pentru a invata, Este 0 Poveste cu rédacini adanci in istoria speciei noas Predarea bazatd pe atayament = Puterea tasamentulul “ Evolutia prin intermediul selectiei naturale a fost mani era lui Charles Darwin de a explica modul in care animalele se transforma de-a lungul mai multor generafii, pentru a se adapta cerinfelor in schimbare ale mediului. Conform aces- tei teorii, diversitatea animalelor, impreund cu reproducerea selectiva au dictat cresterea gatului girafelor astfel incat aces- tea si ajunga la frunzele de pe ramurile de sus, dar si forma ciocului pasérii colibri, pentru a oglindi forma florilor care ii contin hrana. Teoria fui Darwin poate fi aplicata gi asupra modului in care a evoluat creierul nostru, La urma urmei, daca gaturile si ciocurile ppot trece prin schimbairi adaptative, de ce nu s-ar intampla la fel si cu creierul? Pare limpede cA, de-a lungul miilor de generatii de dinaintea nasterii noastre, creierul uman s-a modificat sem- nificativ. E posibil ca una dintre cele mai importante schimbari sf fi fost evolutia creierului intr-un organ social. Acest lucru inseamné c& adaptirile care au determinat selectia natural au trecut de la mediul fizic la cel social, lar acest lucru inseamna, Ja randul su, c& cei care relafioneaza cel mai bine vor supra- viefui cel mai bine. Pentru cea mai mare parte a ultimilor 100 000 de ani, oamenii au trait in grupuri mici de indivizi inruditi indeaproape, numite in general triburi, Triburile erau mediile noastte sociale, iar indi- vizii cu abilitati sociale mai bune aveau sanse mai mari de a se reproduce. fn aceste mici grupuri s-au impletit caile prin care ne atagim siinvajaim. Pomind de la relatia dintre atagament tare, putem imbunatati educatia prin simularea acelor elemente sociale si emotionale caracteristice grupurilor, in care creierul nostru a evoluat pentru a invata. ours cozoLNo Bee Tribul este un grup de indivizi legati laolalt de timpul pe care-] impart, de familiaritate, afectiune si un scop comun. Triburile reprezinti mediile sociale la care s-a adaptat creierul nostru de-a lungul a nenuma- rate generatii, Un trib este un super-organism, ceea ce gnseamna ci indivizii din interiorul sau au ganse mai pune de a supraviefui impreuna decat separat. Toto- dati, inseamna ca sprijinul pentru trib depageste adesea nevoile individuale, ceea ce duce la protejarea altora, sactificiu de sine gi alte forme de comportament altruist Aceeasi masur’ potrivita pentru toti Dam forma cladirilor noastre, dup care cl dau nou WINSTON CHURCHILL ‘Transmiterea cunostintelor era in mod traditional indep! de rudele apropiate si de b&tranii tribului, obicei care s-a pier- dut in mare masura in timpul Revolutiei Industriale. Societatea a fost atat de orbit& de miile de produse care se revarsau de pe liniile de asamblare, incat am inceput si ne educim copii in ace- asi manier3, Ne-am imaginat valuri de elevi revarsandu-se din coli inspre birouri si fabrici, pentru a crea si mai multe produse, Idea ci oamenii au evoluat pentru a se ataga sia invaja uni de la ceilalti s-a pierdut, 8 Predareabazath pe atayament w Putereaatajarentull 6 Desi provocarile educatiei contemporane sunt numeroase, trei dintre acestea reies ca find in special relevante in lumina a ceea ce cunoastem despre creierul uman. in primul rand, scolile, asemeni fabricilor, presupun de obicei absorbtia unor materi- ale brute si uniforme. Elevii sunt insa unici. Ei provin din toate clasele gi culturile, au o gama largé de abilitati (si dizabilitati) sociale, emotionale si cognitive. Cu toate acestea, scolile sunt delegate sé le predea tuturor elevilor folosind aceleagi metode, materiale gi standarde. Indiferent daca elevii sunt pregatiti gi capabili s& invete sau daca profesorii lor au timpul, progati- rea gi resursele pentru a-i educa, succesul se masoara prin tes- tele standardizate — masura de control a calitatii din educatia industrial. inal doilea rand, profesorii nu sunt niste rotite interganjabile dintr-un utilaj industrial, angrenate in repetarea rapida a anumi- tor comportamente. Profesorii, asemeni elevilor lor, sunt indivizi unici, iar natura, calitatea gi unicitatea relatiei profesor-elev sunt cele care creeaza posibilitatile pentru invatare. Acest lucru este adevarat mai ales in cazul copiilor cu cerinfe speciale, care au nevoie de o mai mare flexibilitate in stabilirea relatiilor si accesa- tea programei. Asa cum veti vedea in capitolele care vor urma, dezacordul fundamental dintre educatia industrial& gi procesul ‘invatarii umane confine seminfele pentru abandonul scolar si pen- tru epuizarea profesorilor. inal treilea rand, spre deosebire de uzine, nu avem sigu- ranta produsului final pe care-l tintim. Educatia ar trebui si-i pregateasca pe tineri pentru vitor — dar care viitor? Oamenii care iau acum decizii privind curricula au fost educati inainte de perioada internetului, a computerelor personale gi chiar a robotilor telefonici. Lumea se schimbé atat de rapid, incat este Louiscozouno stiut care sunt cunostinfele si abilitatile de care vor sea nevoie copii peste douazeci de ani sau chiar peste zece ani oe ‘cum incolo. in absenta unor obiective clare, este aproape Seposiil si misori adevarata eficienfa a unei curricule. tana ary performanta la teste reprezints masura cess ele- jul bun este acela care poate stoca si-si poate reaminti date, cu Trinime nemulfumiri si distrageri ale atentiet. Un astfel de elev este recompensat pentru retenia informafei gi penta civism” complian{8), dar este oare aceasta formula pentru succest! fitor? ves rafesorilor le revine sarcina de a se implica, de a se ataja gi de a le preda copiilor in lumea realé. Elevii nu sunt materiale brute uniforme, ci o colectie diversa de fiinte umane vii, care respira, au personalitati si povesti de viaté complexe, Atunci cand inlituri materialele uniforme gi stergi rezultatele, e nevoie de profesori creativi care si-gi puna umanitatea la bataie gi care pot lua decizii pentru fiecare caz in parte, Predarea presupune tun set complex de abilitati, cea ce este foarte diferit de munca Ja linia de asamblare. . Daca vrem sa progresim, va trebui si acceptam c& un model ‘educational unic, care sa li se potriveasca tuturor, este condam- nat s& egueze in cazul multor elevi, dacd nu camva in cazul celor ‘mai mulfi. Dacé tot suntem aici, haideti sé recunoastem c4, desi exist’ o retorici bogata privind pregitirea elevilor pentru viitor, avem prea putine informatii serioase. Nu avem nicio idee dac& ar trebui s limitam sau si incurajam accesul la refelele soci- ale, jocuri pe computer, televiziune gi alte forme de media. Nu stim daci aceste activitati diuneazi dezvoltari lor intelectuale. si interpersonale sau daci-i pregatesc mai bine pentru Jumea greu de din vitor. ” Predares bazat pe atagament » Puterea atagamentulut 1 Va fioare de vreun ajutor pentru copiii viitorului lectura mar lor opere literare, studiul filosofiei antice sau: cunoasterea tainelor matema di- rea liber sau si impingem catre acumularea de date gi folosirea ? Ar trebui s& incurajim mintea deschisa gi motoarelor de cdutare? Ar trebui oare ca in prim planul educatiei rata gi minndfulness-ul, pe mul devine o realitate tot mai cotidi- ana? Sentimentele noastre privind aceste problematici sunt la fel si se afle responsabilitatea socials masura ce multicultural de puternice pe cat de slabe sunt cunostintele pe care le avem — eu cu siguranta am propriile mele preferinfe si credinte — dar nimeni nu are raspunsurile. Empatia este o idee pe care 0 dezvoltim privind experienta altor persoane, pe baza emotiilor aces- | tora la care asistim, pe baza contextului in care sunt acele persoane si a emofiilor pe care le evocd in no! Este intotdeauna important si ne amintim c4 empatia este o ipoteza referitoare la o alta persoana, ipotezd care are nevoie de verificare din partea persoanei respective. ‘Mindfulness este un termen folosit pentrs a descrie capacitatea de a reflecta asupra experientei noastre interioare. Punctul central al acestei reflectii poate fi dat de fluxul gandurilor constiente, de senzatile fizice sau de experientele emotionale si de imaginile evocate de acestea. LourscozouiNo Stiinta si educatie Edlucata este o descoperire teptats a propr noastre ignorante. WILL DURANT: De la crearea lor, gcolile publice din America au servit drept instrument de omogenizare culturala. Se sperase de mult vreme cao scoala de succes si ii cizeleze pe membrii minoritatilor cul- turale in americani ,adevarati*, convertindui la valorile si com- portamentele majoritafii nord-europene. Pentru asta era nevoie de un nivel obligatoriu de rusine culturala, de abandonarea valorilor tradifionale si de idealizarea anglicizarii, Din mai multe puncte de vedere, cultura a trecut de la anglocentrism la pluralism cul- tural, cu scopul integrari, egalitatii si diversitatii, Pluralismul, cu toate avantajele sale, aduce in clas o multime de noi provocati. Fiecare scoala este incorporata in interiorul unei comunitati deja existente ce leaga sute de familii prin intermediul copiilor lor. ‘Triinicia acestor legaturi depinde de sentimentul de parteneriat care se bazeaz pe un angajament comun fata de educatie. intr-o comunitate sigur’, cu familii durabile care valorizeazi educatia, un educator competent poate face o treaba buna. Intr-o comunitate periculoasi, cu putine resurse, familii destramate si indiferenta fa{a de educatie, educatorul de succes trebuie si fie un supererou. Scolile actuale din zonele sérace ale orasului infatigeaza o realitate mult mai dura pentru elevii afro-americani, hispanici ® Wiliam James Durant (1885-1981) ~ s Perioads sin invazamant i este ‘of Philosophy si The Stay of Ci losof i istorie american, a lucrato The Story » Predarea bazati pe atagament« Putereaatasamentului 20 si asiatico-americani decat am vazut vreodati pan’ acum. Dro- Burile, violenta gi furia din gcolile de azi ar fi parut un cosmar apocaliptic pe vremea cand eram eu copil. Din nefer cosmar este o realitate cotidiana pentru nenumarati copii. Acum observa efectele acestor medii terifiante asupra modului in care copii gandesc despre ei ingisi si asupra rolurilor pe care ajung 88 le joace in societate. Sistemul actual nu este prevézut pentru a sustine toate nevoile diverse ale elevilor sai Pe masurdi ce problemele se agraveaza, educate inspre stiinta pentru raspunsuri. Se cheltuiesc milioane pe iPad-uri, Smart Boards (table inteligente) si medicatie stimulanté, in timp ce pregatirea profesorilor in privinta cultivarii dezvolt&rii io-emofionale este arareori discutat&. Opinia mea este ci solu- ie pentru multe dintre problemele educatiei nu sunt tehnice, profund umane. Bazandu-ne pe stiinga, ciunea inerenté a cultu ngul a milioane de ani. lata un bun exemplu. Au fost descoperite comunitai tribale actuale ce practica o agricultur’ razleata, unde, i ingur camp, un fermier poate avea o duzind sau chiar ‘mai multe grddini mici, larg raspandite. Acest lucru ia exasperat binevoitori, care s-au plans in legitura cu timpul iro- sit pentru a merge zilnic de lao gridina la alta — mai mult timp decat cel petrecut pentru a avea subestimat in mod repetat intelep— i experienfei umane, dezvoltata de-a_ s-au dovedit inutile. Cu toate acestea, analizele ulterioare aut ar- {at ci, desi agricultura razleafa aducea 0 productie global mai redusd, avea si un alt rezultat — in niciun an nu se inregistra un esec total al recoltei. Cu alte cuvinte, supravieluirea fermierului depindea de pastrarea acestei metode mai putin eficiente. Lou's cozouNo a una sau mai multe grdini nu reuseau niciodata s& le pe toate. E ceva ce ar putea suna surprinzittor de fai dintre noi care igi diversific& portofoliile de i und toate oudle intr-un cos. infelepciunea inndscut’ integrata in aceasta practica tribala le-a fost la fel de invizibila oamenilor “de stint’ moderni precum le este valoarea atagamentului sigur elev-protesor celor mai mulfiteoreticieni din domenitil educa. Ceare stiinta de oferit? Eutmi modificopintaatunci cand faptele se modifics Tucetaci? JOHN MAYNARD KEYNES? valoa- Profesorii pun pe buna dreptate sub semnul intrebi tea expertilor care presard in teoria standardelor educationale cuvinte precum neuron, cortex si sinapsii. Dar haideti sé nu aruncam copitul odata cu apa din copaie. Am aflatciteva lucruri,inclusiv— 7) faptul c& hrana adecvata are un impact masurabil asupramemo:_ “Tiei gi invari, la fel gi somnul si activitatea fizic8. Adolescentii fitanic, considerat unul John Maynard Keynes (1883-1946), faimos economist britenic, considerat dintre fondatorii macroeconamieiteoretice moderne, (N+) ‘Predarea bazata pe atasament a Puterea atagamentului 2 au intr-adevar ceasuri biologice diferite care le afecteaz& ciclul somn-veghe, ceea ce duce la al momente diferite ale zilei. De asemenea, stiinfele cognitive au demonstrat c& oamenii tind s& retina m: matia este prezentati in anumite moduri iti Zull, 2002). lelor beneficii ale acestor descoperi stiin iciuna dintre ele nu abordeaza esecul sistemului ca intreg. Se intampla asa deoarece transmiterea cunostintelor este un demers esentialmente uman, neconcordant cu metodologiile stiintifice ves- tice, apticate in cadrul unui model de productie in masa, Mult prea adesea, cei care promoveaza 0 anumitd ramura a inva- (aril gt ce presupun despre creier ci este un organ separat, ce 4 intr-un spatiu vid. Ajung astfel s8 creada ci putem felege creierul in mod izolat si cA lucrurile descoperite in labora- tor pot fi aplicate dlasa. Cu toate acestea, creierul nostru social apartine unei matrici intrefesute de relatii gi realitii ce tin de supraviefuirea cotidiana. in ciuda faptului cd acest lucru est igno- rat de cercetitorii care studiaza in laborator procesul de inviitare, capacitatea unui elev de a invita este puternic influentati de cal tatea atasamentului acestuia fata de profesor 1 sigur reprezint& capacitatea de a fi con- de catre ceilalti si de a te simfi in siguranti printre acestia. in clas’, atasamentul sigur fat& de profesori fata de alti elevi opt Lous cozouNo Coea ce lipseste in practic toate teoriile educatiei bazate pe {a este recunoasterea faptului cd, la oameni, creierul este un Srgan social de adaptare. Creierul a evoluat pentru a interactiona ‘cu mediuil cu scopul supravietuiril. Ca organ soi ul uman Fevoluat pentru a se conecta si pentru creiere, p contextul relatiilor semnificative. Datele din domeniul neuro- lor sociale, din cel al antropologiei culturale gi al biochimi sustin toate teoria conform cdreia creierul a evoluat pentru a inva de la educator plini de grijé si compasiune, care ne cunosc bine care sunt implicati in starea noastra de bine. Nu exist niciun substitut pentru instinctul profesorilor inteli- genti, dedicat si chrora le past — acestia sunt experi reali. Oame- ide stiinté ar trebui sé studieze activitatea acestor educator, sa-gi dea seama de ce au succes gi si analizeze ce ne communica reusitele lor despre modul in care invat& creierul. Ceea ce incere si fac este exact acest lucru — si folosesc stiinfa pentru a injelege mai bine de ce educatorii de succes reugesc, care sunt sistemele neuronale pe care le acceseaza si cum stimuleazi neuroplasticita- tea si invafarea, 'Neuroplasticitatea/reprezint& capacitatea sis- V08 de a se schimba ca raspuns in fata de evolutie pen- tru a se adapta gi readapta la o lume in continua schimbare. Cu alte cuvinte, creierul exista pentru a ‘invita, a memora gi a aplica ceea ce a invdtat. Inva- athitec- rintr-un proces numit plasticitate {tea neuronala reflect capacitatea 2B Predarea bazata pe atayamentw PutereaatayamentulU Calea c&tre o minte inchisd este o inima deschis Prietenia adevaratd tsi poate permite cunoasterea adevarat, \ HENRY DAVIO THOREAU Demult in preistorie, invatarea timpurie avea loc in perechi indivizi inruditi, cu o curricula” ghidat& de supraviefuirea cotidian’. Timp de o sut de mii de ani, oame- nii moderni din punct de vedere anatomic au evoluat in comuni- tati tribale restranse, tinute laolalt& de relatii familiale, cooperare si ritualuri comune. Interdependenta membrilor grupului a con- tinuat sa impleteasca creierele acestora, pana cand triburile au devenit super-organisme. Aceasta perspectiva privind creierul este susfinutd de mii de studii ce atesta impactul relatiilor asupra sAnatafii, starii de bine gi asupra invits Neurolingvistul John Schulman mi-a spus la un moment dat c& cea mai bun’ metoda de a invata o a doua limba este si te indragostesti de cineva care vorbeste doar acea limba. Dincolo de motivatie si exercifiu, neurochimia dragostei gia atasamentului sti- muleaz4 neuroplasticitatea invatarii, Probabil ci acest lucru poate ua forma unei afirmatii mai generale — cea mai bund metoda de Lours cozouNo stain gcoal este oi te indrigosteyti de profesoral tiu.Cu aantéa fost adevirat in cazul meu sign poate si stimuleze oclas&instinctle sociale pr vtiitatea gi nvitarea? Studiind comunitailetribale actuae, en ‘ch viala sociala este modelati de cooperare, egalitate si fpadership pe baza de serviil. Cooperarea, bazaté pe relatile de jnrudire 51 interesele comur rit prin beneficii evidente, i sunt inst ce tin de supravietuire, mai ales atunci cénd resursele ‘dente sau cand exist un inamic comun. Egalitatea si sentimentul ideechitate din cadrul unui trib il fac pe fiecare mem s& se simi’ totodat’, angajamentul fafa de trib. in membri ai tribuh ‘ aduse elevilor gi pe valoarea pe care educatorul o aduce clasei. putul evolutiei animalelor sociale pentru a promova legaturile, atasamentul si ingrijirea maternd. Au fo: folosite mai apoi pentru a conecta famille, clanuril micile triburi. Acestea sunt instinctele care ne imping care le iubim. Instinctele sociale primitive sunt deter- minate in principal de reactii biochimice, declangate in situafii de parentaj, reproducere gi formare de grupuri. fn contrast cu valorile tribale traditionale, leadershipul din cadrul societitilor industriale gi al sistemelor educationale se bazeazi pe competitie, succes individual, obedient ¢i putere redarea bazat pe atagament w Putereaatasamentulul exercitata asupra altora. Asta inseamna cd grupurile mai mari sunt organizate prin intermediul ierarhiilor sociale, al inega sial dominarii. Creierul nostru este cablat sa reziste gi si se revolte impottiva coercitiei, supuneri pentru care grupurile care coopereaz supravietuie: injuste din orice grup planteaza semintele discordiei si egecul Scopul acestei carti este de a va ghida in crearea unei clase triba directiona aceste instincte sociale primitive in beneficiul elevilor dumneavoastra. Temi’ de reflectie: Leadershipul cooperativ Imaginati-va cd adoptafi aceasti atitudine fata de elevii dumneavoastra gi ci investifi mai mult timp pentru a analiza modul in care clasa poate impérti cu dumneavoastri responsabilitatile care deriva din leadership. Exist& modalitati prin care puteti si-iinclu- defi pe elevi in procesul de luare a deciziilor care pro- moveaza cooperarea, democratia, egalitatea gi echitatea si care vor incuraja conexiunile tribale si vor amplifica instinctele sociale? Desi cultura vestic’ s-a modificat semnificativ in ultimii 5 000 de ani, instinctele noastre, biochimia gi retelele neuronale care s-au dezvoltat in contextul viet tribale sunt in esent nemodifi- cate. Dovezi substantiale sustin ideea ca aceia care eviti cel mai bine inconvenientele culturii moderne industriale sunt cei care creeaza triburi sau se altura unor triburi, De la cei care merg la biserica la fanii sporturilor si la membrii gastilor, impulsul de a Louts cozouno sau alteia de trib, precum gi benefici {8, nu pot fi negate, Se pare c& in acest joastre avem inca un picior puternic ancorat punct al evol jn trecutul nostru tribal. ; Yalorile tribale ale respectului reciproc, cooperarii si gr care ne-au model n generatii au fost eliminate, in cea mai mare misur’, fia cultural moderna. Totusi, cele mai de succes inst denumita prin termen functionarea in grupuri mai activarea instinctelor saciale primitive (Richerson & Boyd, 2006).. Un exemplu de un astfel de ,,cerc de lucru” este dat de si ‘A pe educatori sé se cunoasca si ca per- soane, dincolo de rolul lor de colegi in profesie. Legaturr sonale stabilite in aceste situatii, in special daca sunt afective si autentice, contribuie la orientarea personalului gcol fn direcfia tribului activatti dinamica intr-un grup mic, sunt incurajate instinctele sociale primitive si este securizat atagamen- organizafiilor mai mari. Exemple graitoare sunt echipele de sport, plutoanele militare gi grupuri de oameni care lucreaza intr-un proiect pentru care au angajament si pasiune 2 Predares bazata pe atagament = Putereaatasamentulul Cele mai de succes institufii moderne pot fi foarte bine cele care au identificat 0 modalitate a de integra si directiona instinctele creierului social primitiv. Un exemplu este celal fabricii organi- zate in jurul grupurilor mici de productie, in ve bune cu produsul si a controlului caliti rarhiile militare si sporturile de echip3, care incurajeaza legiturile ritualice intense, in mici subgeupur, in pregatirea luptei sau a competitiei. Aceste tipuri de ,,cercuri de lucru” reprezint adaptari ale instinctelor tribale in cadrul unor ierarhii extinse. Profes aceste cercuri de lucru pentru a amplifica imy i i, motivatia si munca in echipa vor crea cu siguranj un grup de invaare reusit. Sugestfi de cercuri de lucru Urmatoarele exemple sunt citeva sugestii de organizare in cercuri de lucru care sprijina translatarea in practic ateorei educateitribale. Mentineti clasele si scolile cat de mici posibil ‘Trebuie sa eliminam din ecuatia educafionala distanta inter- Personal si indiferenfa emofionala care constituie reactia noastra naturala in fafa unui grup mare de oameni. O scoala trebuie si fie un orasel, nu o metropold. Ar trebui si fie de neconceput si te pre- faci ci 0 persoani pe lang care treci nu existé. Daca 0 scoala de

    You might also like