Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Comuna Batos 700 Ani

    Uploaded by

    marik2500
    11 views17 pages
    Batos is the village of residence of the commune of the same name in Mures county, Romania

    Original Title

    COMUNA BATOS 700 ANI

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Batos is the village of residence of the commune of the same name in Mures county, Romania

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    11 views17 pages

    Comuna Batos 700 Ani

    Uploaded by

    marik2500
    Batos is the village of residence of the commune of the same name in Mures county, Romania

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 17
    BATOS 700 Comuna Batos 700 de ani de atestare documentara 1319 - 2019 Editura GRAI Editura GRAI BATOS 700 de ani de atestare documentara Cuvantinainte Desi prima stestare documenta 2 Batoguul este din anul 1319, acest meleagu au fost nce din cele ma vec input zona find favoraba penny dezvllarea de agezin umane, descoperie ameoioges find dovada loc neintreupte a oamenior pe aceasta ‘at devent egendara ‘Dea lungul tmpul, In acest fru s-au perindat mute popoare care srau pus amprerta generand o serie de transforma Stonce mporante ence, police, demograce, cutie sau dea Schimbai transforma, uncon rami, care a inbuenfat evolu #8 dezvotarea local noasto, izesvanguie cu 0 mogienre Malena dar mai cu seam spitual prejoass. Char dacd toa Solr noaste in ullmele secole = fost int-o anus masurs lssemandtoare cu maorkatiocaltjor cin Transivania unde ay loca say, a ae tou o personalfate unica Pe tot parce stor local au mantestato permanent preocupare pony realzarea de oblacve sociale, econamice = Aalic, ups apte veacur det prima atestare documenta, ‘cemuna Batog est in pin proces de devote gimodomizare Dincolo de acest aspece,conuniats ocala a fst 9 ete ‘lomentul central existe aces! comune. Ea ha adv eport ele mal importante moments ale eu sale Exisenfanoast, a ecru In parte, nu este itamplatoare, 4 aceea,trebuie 58 facor care tot ce ne id In putre pei ca [mea #8 dvind mai buna Coll Dinu Dunit, primar comune! Balog Geografie Comuna Bateg este sts In partes do nord a judul ‘Muro, a 15 fn fa do Municip Reh, pe By 154, 47 kn at de ‘Munioia Térgu Mur gla 45 kn face Municip Bit ‘Aceastscoruna formats din stele Balog, Dedrad, Gorenl Ula, seat ia nore Mure, In Posul Transivanioi, p> oaurie subcarptice de Ia ponlele Munglor Calman. Atudines ‘mazama esto pe Deal Roqu, 780 m geste avert de raul La ‘Are © elma torperat-continenld cu o temperatura medio fanualé de 8-9 grade Cals, cu puri de fiase. Sunt cond favorable cul pomlr utes vi de vie. Tn prezent are © populate de cca 3900 lecuiton din care soroape 70% sunt roman, 17% magHlar, 10% rromi gctea 2% fgeman. Pang In 1944 cica 80% din popula saul Batog era formats din sag Dar acegtia sau reupat, 0 pare in Austia 6 CGamania, adatt cu rotageren armel germane, ABS pate a fost ‘porta in Uniuneds Sov Satul Batog (in maghard Bos, In german’ Bots, tn alec sBoese Bit) ete stocat dommantar do la 1319 print-un document do imparice a unei mosi, dar descoperie arheologce Ine cere urme de ace nod ce nec! mur (cu peste 6500 ann uma, apezarea de pe locul numt Glen), prin epoca boned, 8 feu, epoca goto dacca gi dacoonand 6! ov rei tinpur, 00. VIX (la lcul rut Coates 20s sf fost o cate din sosasté pera). Numele de Batog provne, col mal probabil, din numole romanesc Books, care vine dno interecte de cherae a vl, deci lagat de cetera anime Numele satuui Dedrad (in delet ssese Zojplonk, to ‘geman’ DeutsonZaping, Deutsar-Zaplong, Zeping, in maghiad Ded) ete posi de oie sav ava sens de mo ves (See = Mos, rad —vese) Satul Goren (Go maghard Szépok sau Decrsdscptak, sau ‘Senéndr, ambele denumin au sensul de Joe fume) Numaie de {Goreniprovine dela Gores Cimpean, un rom rou at revoke des 1048. ‘Stl Uta (mal demult Vols, In alt stsese Weta, We, ‘germand Wile, Weilou, Wolo, in maghiar Vaal), In germane ‘edievalé ar av sensu de pole in pure ‘Aceast zo fea pate dn voievodatu ui Gol Inseclee X XI a awt loc eveorre Tronalvanel de cSte magh arin see x = ila at oe colnizarea sagiorn Batoy, Dead gi Ula. In Goren ‘24 fost coloniza In aeeaslperioadé maghial. Pe le ele secoll XV ghau ficutapacia foal, 0 popula cae a migra in nda. In toate este loca taiou Inne comin care 26 Scupau ci cregtetea animale gi agreutra Te afara color ptr local tn documerte mal sunt pomente se dou locati existnte pe trict comune, Vila Radu, ing’ Ui g\Gisamo sau Glyn, la nore Bats pe lato num Gledne. ste pos ca acento cous locals 98 f Yost pre dn cauza Invaior mongole an se Xl ga epidomil do cums neapa in eae XN. ‘Catn oats Transivani sic awit oun proces contmuu de scaparare a pémnturor de cre nob sce te lr, transform ran erin fobagl. Oamenierau obliga 8 plleascé o rents {feudal n bani produse pi mune ctr stat, Disc stpanul ogi Nu numai fran romnerau in acest sua, chiar gi sag si rmaghirt pau perdu o eve dn facile pie la colonzare Important satuhs Batos Im pencada modiovalé esto subinitd fap cd dea 1807 acoast loaltateprimesteranglde OPPIDUM, reconoscSndu-te rll de ing, cooa ce 2 ates anumite avanaje economice. Acest salut a durat pnd in see XIX. Atl ia nceput 00 XV prese dept de 0-9 rAscurpsratbertatoa,scapand ate o lbiole, mal piece crootul de puog us gl! (rept de & lca, ov un sa Btntor ae dte cane condi de un jude, 4 de executa pe cei condamna sep de crgma, de a vide turd tor eta satu ‘Tn relat de nafonaiat 60 mal produs !oxcese. Sagi «ny Batog au acu presiuni asupa romano ca prasens atl rept razbunare, romant dn Monot, sat vecin grdriceresc, 1 edepseau sel posal ncferite modu furau lene in pure le coupe pint sau chia le demoau case, Ins la 1848, tani srecis-au aint romni,magha #39, penta seapa de oprmares nobam feude (© partcuatte fost n eaful Dadra unde erau coma care avons propitne corun supe ferrus, c uptaele Je lueruegale perry fecaro membru.Thert stort prmeau si elo ‘supeata egal cua ela, ‘Doposedarea do pamant gi Inobiea franlor #a accent ‘continu, In 1714 stabil ca alee de munca pe maga nobis {i i numir de patra pe sSptamsng i chap (an eget” de pant, ‘depindeau in tala de stépénul padi) a jle (rant din Transivena care nu aveau pédnt sau aveou fare putin pant, $9 erauobtgay 28 reze pont sti aman. In afar de asta Iebogi mal era obsgaj 4 dea stipanu mos 0 cold n produse s1osuma de baal ‘Acnast situate dus in cele dn uml a revolts fri, erin ex rcoal ui Hore, Cogce gi Crigan dn 1784 Crtea imperil dea Viena, pin impértul los al He, juca Pe dus front. Pe deo pata Incercat bole lob care ine nu a ans fect dart impor nobler. Pe de ta pare a crescut cbigail dni, dil, cin eau rabosielrnapotonione. Taran au continuat 8 reacjoneze. In Ui sau rézwatt amenntand lutotae lar In Dead au deschis © sere de procese impotiva rnoblior care continua le acapareze pamdnte. Momentul maxim de protests fst ath in Revi dela 1840 cand male de ran pra n muir sau at nr inaiferent de najonaltate perry situa jug ful noi. A fost g1 momenta In ome necestaten de erancipare nationals = ‘oménicr dn ranelvania aust un avant dosed prin Advnares dela Bl sub eonducorea hi Avram lane. In regiunea Muregusi de Sus sa constitu legunea a Xia condusé de prefect Constantin Romanu-Vie in care sau Tolat ‘volurtar in Desai Gore att reméni citsimaghia 9 a5, upd desfinjarea jobage! la 1848, confmata de cutea Imperial de ta Viena In 1854, 0 parte din fst ibagh au pimit plmoturle pe care le eraser init, Unde pu, a aun este lai, ca on acd a Gove Cher Gora Da mmsjottate av guns prota agen, runctorinagreulturs At. Se {ormase un fol do tar do munca perry zien. Acogta so prezonau ‘imines la curiea propietaior de pant # ee negoca asupra plfior. Cu et rau mai tier cy at ra plats mai mick Li fig encod XX cept seco XX, dn eaura “rie parte din feutor, roman, maghan sai au plocat spre {ara fgscuinfl, America. Aga a fost fomila Farin Ul, Primal razboi mondial a sport obigaile popula prn Ccosleres dior si mobilzarea baratlor pe font. Mull babat ain ‘comuna Bato nu ama ntors, as mut sau fst Sopot ‘Acost izbo\ a dus la desrdaea Inpeill Auto Ungaro la Marea Unie a oménior dn ransvana i Bucovna cu Princpatle Romine, formandu-e ase Romania Mare. Reforma agrard cin 1821 a Imbundtat carcum stuaia trailor dar rin mod radical, Un progres fost fap cn unten Selo dn comuina Balog erau ale gspodart insti In funee de Imajtiatea eric en loeltate. I Goren de exomplu, dn cet pata ‘eg, eau tel rmani un maghit. ‘aro schimber raccalls- produ in ura cei deal dla riz manda. cure police sl de pubre au general mari mcr de populfe. In ura Dict dela Viera, comuna Bats a ane sb fdminstata maghiaed 91 au apdrt extle din produse pent stnnerea ribo in est. upd 2 august 1944, cid Ronni a ntors armel npotiva fostor ali. Germania i Unga, naintarea arate sovieice cate ‘esta generat un adevat xod al pops de agin sale sae ‘le comune Baiog cite Austia gi Garman. Astfll din Dedrad au Pecat 388 de far, dn Bat 245 gi dn Ula 148 de fait. Dar xt tare au sje In Cena $1 Austra au os cba a se nioarc napa (intr au West Soporay In agire de muncs In Romana Unies Sovitics. La ele nui 1944 gi ncepaful anu 1045 9 avut loc © _acjune de colnizace a satlrs8se9t part, cu roms! maghiar: ‘384 de fami in Dedrad, 216 In Bao #128 Iv Ula. Acoste fal au fost improprett cu pant prin refera agrartcin 1945. Incomund fu ajine cameni din peste 80 de frat din Transivania 9 cin Molsova romani maghia ‘Dac in anil 1910 eau tn eomuna 489 de romdnl, S12 smaghian § 4072 german, In 1988 er 2455 de romani, 1204 de Inoghai 91 998 german. Mice police comunise au adus no rnostios, ma ales prin aa sa vdnzre a enicior german, 958.8 In 2011 component etricaw comune se prezint ate 2743 omni, (857 maghia uma! 72 de geari. Se poste cnsttacr2zboaolo #9) polica au red de peste 58 de ot numaiu! do sai ai comune! Balog, in inp ce numa de romAni eeaci Se aproape 6 o ‘A dou coilsrate mondiala eterna In comuna Bato a 12 octombrie 1944, ultima 2ond elberath din judul Mares. Sia Inceput activates Front Pagariorgcomitet jrneyt au organiza, legen penta acini primal “Tat ate a Incoput punerea in aploae a une nol refomme ‘orae prin aribuirea dot iano din eens expropriated aco care detneau pest 50 de ha. [La 6 marke 1945 5-8 instaurat pimul guvem de exentare comunits, condus de Dr. Petru Groza care aera forma apa ‘Sin satel comune Gatos au format coma do apare a reforms ‘Aorae nj eau tut exroprrie de tererurde acl cae dafnesu ‘mar suprtoja de pant de fa sap care s-a fugit n Germania ‘atl cu armata Wert, To tunel r= exprogriats avereaBiserich | seal evanghelce Kterane dn Ula pe motv cB acolo =- feut Propagand in fovoarea migcdninazste. Au ms fost expropate § {Cacee 9 unetele agricole ale eso care s-2 oti. ‘Din soeate trenur au fost Imoropitr rank fir pamant, 2 cu pant puns alot, meda find de ugar pe fare (1 igi = 0.5754 ha) De remarcat of agi car au rimas in comuna Bato cl care s-2uintore pn la alizarearofrmel, a fst wat la fel cu cstjoni romani gi maghia. (Cain toa fara gin comuna Bato sa trecut a Infinarea CAP rior (Cooperative Agresle de Protucte) nue inal CGoepodént Agnosie Coloctve (GAG), dupd model soviet, ein comacares milor propret private, cu voila ear mal mult fir voia ropitarr. In aceasta poroad s- trcit la extnderea supraeelor plantatecu pom ution, ea 154 hala peste 1000 daha, comuna Balog ceverind una din mae bazinepemicle ae fk, ‘Sub presknea autorialor exmuniste, acest sector &a

    You might also like