Ics 91,140.10 S) HO SR 1907-1 Standard Roman Septembrie 2014 Titlu Instalatii de incalzire Necesarul de caldurd de calcul Metoda de calcul Heating plants Design eat requirements computation for buildings Computation metnod Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 30 septembrie 2014 Data publicdrii: 15 decembrie 2014 Corespondenté _La data aprobaril acestui standard, nu existd nici un standard " international sau european care sa se refere la acelasi subiect ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA BAStr. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti , © wunw.asro.ro © ASRO Reprocucerea seu utizarea integralé sau partial © prezentubi standard in orice pubic si prin orice procedeu (electronic, mecaric, fotocopers, microfimare etc.) este Intereed dac® nu exista acoreul eerie prealabl i ASRO Ret: SR 1907-12014 Eciia 6SR 1907-1:2014 Preambul Acest standard reprezinté revizuirea standardului SR 1907-1:1997. Revizuirea standardului s-a facut pe baza cercetarilor efectuate de INCERC Bucuresti si INCD URBAN-INCERC in perioada 1997-2012 Prima editie a standardului a fost elaborata in anul 1952 si a fost revizuité in 1968, 1980, 1990 i 1997, Acest standard stabileste modul de determinare, in conciti de regim nestationar, a necesarului de cldurd de calcul pentru clddiile civle si industriale, in vederea proiectari instalatilor de incalzre. Editile 1997 si 2014 ale SR 1907-1 au o perioad de coexistent pana la data de 31 decembrie 2016. jn aceasta perioadé se va urmari aplicarea standardului in proiectare in raport cu reglementarile tehnice din domeni, Aplicarea ediliei din 2014 are caracter experimental. Se recomanda ca utiizatorii editiei 2014 88 comunice rezultatele obtinute catre ASRO in vederea definitivari Standardul intra In patrimoniul comitetului tehnic ASRO/CT 302, instalatii de incalzire, ventilare $i conditionare @ aeruluSR 1907-1:2014 Cuprins Pagina Introducere.. 3 1 Domeniu de aplicare 8 2 Referinfe normative... 6 3 Termeni gi defini 6 4 Determinarea necesarului de caldura de caleul 8 4.1 Determinarea necesarului de caldura de calcul pentru construct dotate cu sisteme de incaizire predominant convective 8 4.2 Particularitati referitoare la determinarea necesarului de caldura de calcul pentru cladini incdizite rar sau pe durate sourte de timp 18 4.3. Particularitati referitoare la determinarea necesarului de céldura de caloul pentru locuinte .... 18 4.4 Particularitafireferitoare la determinarea necesarului de céidura de calcul pentru cladiri industriale: cuccumuraarasee 1B ‘Anexa A (notmativa) Temperaturi exterioare conventionale de calcul (a se vedea 4.1.1) oo ‘Anexa B (informativa) Exemplu de determinare a numarului de pereti interiori, NPi— Sistem de Incaizire prioritar convectiv (a se vedea 4.1.2.2.2) vn 25 ‘Anexa C (informativa) Determinarea fluxului termic cedat prin sol si a temperaturilor spatilor secundare 27 contact cu solul (a se vedea 4.1.1.1) ‘Anexa D (informativa) Determinarea temperaturilor spatillor neincalzite direct din componenta zonei principale a clédiri (a se vedea 4.1.2.2.) 43 ‘Anexa E (informativa) Determinarea necesaruiui de céldura de calcul pentru clidiri care se Incdlzese rar (a SE VEdEA 4.2.2)... .coeseeessnsseneseenteeresesnnnen tsi asessene 48 Anexa F (informativa) Exemplu de calcul — Sistem de incalzire predominant convectiv (a se vedea 4.1) 57 ‘Anexa G (informativa) Determinarea necesarului de calduré de calcul pentru constructi dotate cu sisteme de incdlzire predominant radiative (de joasé temperaturd — pardoseala sau/si tavan) (a se vedea 4.3.2) 69 Anexa H (informativa) Relatii de calcul ale coeficientilor numerici ~ Incaizire prin radiatie~ cazul incaperii amplasate a ultimul nivel al cladiri (a se vedea G.3.1.4 si G.2.2.) 80 Anexa | (informativa) Relatile de calcul ale coeficientilor numerici ~ Incalzire prin radiatie — azul unei inciperi ampiasate la etajul curent al clair (a se vedea G.3.1, 6.3.2 si G.3.5).....82 ‘Anexa J (informativa) Exemplu de determinare a necesarului de cldura de calcul caracteristic unui sistem de incalzire de tip priortar radiativ....smmnmenenn : 2 85 ‘Anexa K (informativa) Solutii de conformare a instalatilor de incalzire central ale cladirilor existente care beneficiazé de modemizare energetica : 94SR 1907-1:2014 Introducere Cresterea eficienfei energetice este un obiectiv national si european in contextul dezvoltarii durabile, Pentru a creste performanta energetica a cladirilor se tine seama de conditile climatice exterioare si de amplasament, de cerintele de confor interior, de nivelul optim din punct de vedere al costurilor, al cerintelor de performanta energetic, precum gi de ameliorarea aspectului urbanistic al localitailor. Revizuirea acestor standarde a urmarit cresterea performantel energetice a clédirilor prin: = proiectarea unor noi cladiri cu consumuri reduse de energie si prin reabilitarea termica a cladirilor existente gi implicit, aplicarea strategilor de reabilitare energeticé a unei clad: = reducerea consumurilor de energie prin aplicarea unor masuri pasive asociate unor consumuri minime de energie, integrate in conceptia arhitecturala si constructiva a cladirilor. Standardul poate fi utlizat atat la determinarea necesarului de céldura de calcul pentru: a) cladiri noi realizate conform cerintelor minime impuse prin reglementairi tehnice in vigoare precum si pentru cele existente care se modemnizeazé b) —cadiri noi foarte eficiente din punct de vedere energetic, din categoria celor cu consum de energie aproape egal cu zero. Caracterul nestationar al regimului de transfer calduré prin elementele de constructie opace care formeazé anvelopa supraterana a incaperlor/cladirilor este inclus in valorile temperaturii exterioare de calcul care participa la bilanjul energetic al incaperilor. Elementele de anvelopa subterane beneficiaza de réspuns termic determinat de linile de flux termic care traverseaz solul in lungul unor tuburi de curent caracterizate de capacitate termica variabila in functie de lungimea linilor de fiux termic. Integrarea in raport cu spatiul (lungimea linilor de flux ) a densitatilor de flux termic conduce la valorii medii pe incpere tn raport cu rezolvarea constructiva a anvelopei opace (izolata sau neizolata termic). Metoda de calcul adoptata generalizeaza abordarea din SR 1907-1:1997 pentru diferite tipuri de rezolvari ale frontierei cladire - sol. In functie de tipul si destinalia cladirii, anumite simpliicdr, ipoteze, valori stabilte, conditi ta limit particulare se poate ajunge la metode simplficate care pot fi aplicate la cladirle existente. In general, simplificarea maxima admisibila a unei metode de calcul si datele de intrare sunt determinate de caniitatea si de exaciitatea datelor cerute la iesire. Metodele simplificate provin din descrierea proceselor de transfer termic dintr-o cladire care stau la baza metodei de calcul Fala de editia din 1997 s-au fécut urmatoarele modificari = s-au modificat temperatura exterioara conventional de caloul gi zonarea climatica a Romaniel - prin introducerea zonei climatice V (anexa A): - a fost eliminat adaosul pentru compensarea efectului suprafetelor reci; = a fost modificat modul de calcul al sarcinii termice pentru incailzirea aerului de ventilare; = a fost modificat medul de calcul al transferului de caldura prin elemente de constructie in contact ou solul; = a fost modificat modul de calcul al sarcinil termice pentru sisteme de incdilzire prioritar convective; = au fost introduse 10 anexe informative noi care se adreseaza unor cazuri speciale proprii cladirlor noi eficiente din punct de vedere energetic, precum si clédirilor existente care beneficiaza de lucrari de renovare majora;SR 1907-1:2014 - a fost introdusa 0 anexa noua B, cu un exemplu de determinare a numarului de pereti interior, Npi- sistem de incalzire prioritar convectiv; - a fost introdus& 0 anexé nou’ C privind determinarea fluxului termic cedat prin sol gi a temperaturilor spatilor secundare in contact cu solul; ~ a fost introdusa 0 anex noua D privind calculul temperaturii interioare rezultante a incintelor neinealzite direct, incluse in zonele principale ale cladirilor; ~ a fost introdusé 0 anexa noua E privind calculul necesarului de caldura de calcul al cladirllor noi care se incalzesc rar: = a fost modificat exemplul de calcul pentru sisteme de incalzire predominant conveetiv (anexa F); = a fost introdusd 0 anexé noua G, privind determinarea necesarului de caldura de calcul pentru onstructii dotate cu sisteme de incalzire predominant radiative (de joasa temperatura - pardoseala saulsitavan), = au fost introduse anexe noi H, | si J cu exemple de determinare a necesarului de caldura de calcul caracteristic unui sistem de incaizire de tip prioritar radiativ, = a fost introdusa 0 anexé noua K cu scopul prezentarii schemelor de conformare a instalatilor interioare de incdlzire a cladirilor existente care beneficiazé de renovari majore si de calcul al parametrilor termodinamic' intensivi si extensivi ai agentului termic, in conditii de calcul, - au fost eliminate exceptile formulate la articolul 1.2 din SR 1907-1:1997. Utilizarea aceste! metode de calcul nu exclude utilizarea altor metode de calcul si nu impiedica evolutile vitoare.SR 1907-1:2014 1 Domeniu de aplicare Acest standard stabileste modul de determinare a necesarului de caldura de calcul pentru otadiri civile si industriale dotate cu sisteme de incélzire predominant convective (aer cald sau/si corpuri statice) gi Gu sisteme de incalzire predominant radiative, in vederea proiectairi instalatilor de Mnealzire in cladiri ol gi a modernizariiinstalatilor de incalzire din cladirile existente. Cladiile civie $i industriale includ toate tipurile de cladiri si sunt supuse incalziii in regim nestationar. In exploatare, instalatile de incalzire, functioneaza in regim nestationar, ceea ce inseamna cA marimile de stare variaza in timp si ca atare, parametrii funclionali si de performanta prezinta 0 ‘anumitd variatie Tn timp. In principal, acest standard se adreseaza cladirilor caracterizate de performanta energetica ridicata, conform legislatiei in vigoare Standardul poate fi utiizat si in scopul modernizéiri energetice a cladinior existente prin inlocuirea sistemelor locale de incaizire de tip soba cu instalati de incaizire centrala. 2 Referinte normative Urmatoarele documente de referinfé sunt indispensabile pentru aplicarea acestui document. Pentru referinjele datate, se aplica numal editia citat3. Pentru referintele nedalate, se aplica ultima editie a documentului de referinta (inclusiv eventualele amendamente). SR 1907-2 Instalatii de incdizire - Necesarul de caldura de calcul - Temperaturi interioare conventionale de calcul SR 4839 _Instalatii de inoalzire - Numérul anual de grade-zile 3 Termeni si definitii Pentru corecta utilizare a acestui standard, se aplica termenii si definitiile urmatoare: 34 subsol totalitatea Incaperilor dintr-o cladire situate, total sau partial, sub nivelul solului 32 subsol tehnic subsol (sau parte a acestuia) destinat exclusiv amplaséiii echipamentelor sau instalatilor aferente cladirii sau depozitari gi care nu este incalzit In vederea asigurarii unui nivel de confort interior 33 element de constructie element component al cladirii cum sunt un perete, un plangeu 34 parte de cladire ansamblu de spatii (Incdiperi) incalzite deservite de aceeas!instalatie de incalzire pentru care caldura furnizata poate fi reglata centralizat 35 diferent de temperatura de calcul diferenta intre temperatura interioara de calcul si temperatura exterioara de calculSR 1907-1:2014 3.5 temperatura a aerului exterior temperatura aerului din exteriorul cladiri 36 temperatura exterioara de calcul ‘temperaturé a aerului exterior utlizata la determinarea necesarului de caldura de calcul 37 temperatura exterioara virtuala a incintei media ponderaté a unor temperaturi exterioare reale (masurabile) caracteristice fie mediului exterior natural, fie spatilor adiacente incintei de calcul 38 spatiu incalzit Spatiu interior al claditi care este destinat a fi incalzit la temperatura de calcul indicata 39 temperatura aerulul interior temperatura aerului masurabilé Tntr-un anumit punet din interiorul cladirii 3.10 temperatura medie a aerului interior temperatura medie spatiala (volumica) a aerulul interior dintr-un spatiu definit al cladirit 3a temperatura interioara de calcul temperatura operativa in centrul spatulul Incaizit utilzata in calculul pierderilor termice de calcul 3.12 humar mediu de pereti interiori ai incdper numar de pereti interiori prin asimilare cu o incinta de referinta cu forma elementara a unui Paralelipiped dreptunghic (forma tncaperilor cel mai des intalnité in rezolvarile de arhitecturé a cladirlor) 3.43 contur termodinamic al incdperii totaltatea suprafetelor interioare (inconjurétoare) ale elementelor de constructie adiacente _unei incaperi 3.14 spatiu neincalzit spatiu care nu face parte din spatiul incaizit 315 instalatie de ventilare instalatie destinata a {urniza debitele de aer indicate 3.16 zona ansamblu de spatii care au caracteristic termice similareSR 1907-1:2014 4 Determinarea necesarului de caldura de calcul 44 Determinarea necesarului de calduré de calcul pentru constru sisteme de incalzire predominant convective dotate cu Necesarul de cdldura de calcul, Q,, exprimat in wati, al unei inoaperi prevaizute cu sisteme de Incdlzire predominant convective (corpuri statice de Incalzire (radiatoare, convectoare), aer cald etc.) se determina cu ajutorulrelatiet (1) Qo = Or +Q) (1) In care: Qr reprezinta fluxul termic cedat prin transmisie, considerat in regim termic stationar, prin elemeniele de constructie care delimiteaza incéperea de mediul exterior, in conditile zilel de iarnd de calcul, determinat conform 4.1.1, exprimat in [W]; reprezinté fluxul termic pentru incdlzirea aerului proaspat necesar asigurarii confortului termic si calitatea aerulul interior in incapere si a aerului rece patruns la deschiderea usilor, de la temperatura exterioara de referinta la temperatura medie a aerului interior, determinat conform 4.1.2, exprimat in [W]; Necesarul de caldura de calcul al unei incaperi se majoreaz& sau se micsoreazé cu fluxul termic absorbit sau cedat de diverse procese cv caracter permanent daca acesta depageste 5 % din necesarul de caldura de calcul, Qo. 4.1.1 Fluxul termic cedat prin transmisie, Q;, exprimat in wati, se calculeaza cu ajutorul relatiei (2): A Oy =0y- DA (6,-0, Jas ) FR , ‘in care: A, reprezinlé aria supratefei fiecdrui element de constructie “|, determinata luandu-se in considerare dimensiunile interioare totale, exprimatai th {m]; ©, reprezinta temperatura interioara conventionala de calcul a incaperii, conform SR 1907-2, exprimata in [°C]: reprezinta temperatura spatiulul exterior adiacent elementului de constructie *j’, care se ia dupa caz: = temperatura exterioara conventinala de calcul, pentru elementele de constructie adiacente mediului exterior, 8, conform anexei A a acestui standard, exprimala ‘in (Cl, = temperatura interioaré conventional de caloul, 0,,, pentru Incaperile aléturate, Incalzite sau neincdizite, care respecta conditia |s6|>2K (in care AG; reprezinta diferenta dintre temperatura interioara conventionala de calcul a incaperti considerate i temperatura caracteristicd spatiulul aldturat *y", conform SR 1907-2), exprimata in[Ch; Rj reprezinta rezistenta termicé specifica corectaté a elementului de constructie “] considerat, stabilita tinandu-se seama de influenta puntlor termice, exprimata in {m?K/W];SR 1907-1:2014 Qs reprezinté fluxul termic cedat prin sol, determinat conform 4.1.1.1, exprimat in [WI cy reprezint& coefficient de corectie a necesarului de calduré de calcul in functie de masa specifica a constructiel, determinat conform 4.1.1.2. 4.1.1.4 Fluxul tetmic cedat prin sol, Qs, exprimat in wati, se calculeaza conform anexei C, luandu-se in considerare cazuri reprezentative de amplasare a spatiulul incalzit sau neincaizt in functie de cota terenului sistematizat. 4.1.1.2 Coeficientul de corectie a necesarului de céldurd de calcul, oy, in functie de masa specifica a elementelor de constructie interioare ale construct, m), se recomanda: ~ pentru cladiri de locuit gi simitare lor precum si pentru cladiri social-culturale cu pereti interiori realizati din beton celular autoclavizat, cdrimida cu grosime mai mica de 0,125 m, avand plangee despartitoare din beton armat cu grosime mai micé sau egalé cu 0,10 m, sau din alte materiale de constructie usoare, Cx = pentru celetalte constructii Cyy = 0,94 4.4.2 Sarcina termica pentru Tncdlzirea aerulul proaspat necesar asigurérii confortului termic $i calitatea aerului interior in inc&pere si a aerului patruns la deschiderea usilor, de la temperatura exterioara de referin{a la temperatura medie @ aerulul interior, masurata in [W], se determina cu ajutorul relate’ (3): Qi 334-ng ey -V)-(e 6, )+Qy @) in care: ng reprezinta numarul de schimburi de aer necesar in incapere pentru asigurarea conditlor de confort termic si de calitatea aerului interior sau impus de activitatea tehnologica, exprimat in (h') V_reprezinta volumul interior (aparent) al incaperii, determinat in functie de dimensiunile interioare ale incdperi (masurate intre suprafetele interioare aparente (lumii), exprimat in [my reprezinté temperatura aerului interior, exprimata in (°Ch reprezinta temperatura exterioaré conventionalé de calcul, exprimata in [°C], determinata conform anexei A la acest standard; reprezinta sarcina termica pentru incdlzirea aerului patruns la deschiderea usilor exterioare, conform 4.1.2.3, exprimata in (WI; cu are semnificatia antericarai (a se vedea 4.1.1.2) 4.1.2.4 Numarul de schimburi de aer Numirul de schimburi de aer Iuat in considerare la determinarea necesaruiui de caldurd de calcul al unei incdperitrebuie s& acopere necesarul de aer proaspat cerut de conditile de confort termic si de calitatea aerului interior sau impus de activitatea tehnologica. Determinarea numarului de schimburi de aer corespunzator se face in functie de sistemul de ventilare prevazut pentru incaperea respectiva. a) _ incapere fara instalatie de ventilare ‘in lipsa unel instalatii de ventilare, se presupune c& aerul este introdus in incdpere ou temperatura exterioaré conventionala de calcul.SR 1907-1:2014 Se recomanda urmatoarele valori ale numarului de schimburi de aer: pentru claidiri de locuit gi similare acestora: = camere de locuit ny = 0,22 x 10° m®fsim? (echivalent cu 0,792 m°fhim') ~ bucatri Ny = 0,33 x 10° msi? (echivalent cu 1,19 m°thi - bai 1, = 0,228 x 10° m'/sim* (echivalent cu 1,0 m*ftvm®) - pentru gcoli, gradinite, crese, spitale: V=9x 10°N,, In mis: N, _ numarul de persoane prevazut pentru perioada de ocupare a incaperii; - pentru hale industriale: in functie de activitatea tehnologica. NOTA 1—Numarul minim de schimouri de aer cu mediul exterior trebuie s8 se determine conform reglementairitor tehnice valabile la nivel national NOTA 2~ Pentru semineele cu foc deschis, trebule sA se tind seama de numere de schimburi de aer mai mari pentru a se asigura aerul de ardere necesar. De regula, pentru incdperile cu ferestre sau usi exterioare prevazute cu sisteme de tamplérie cu geam termoizolant si gamituri de etangare, rata de ventilare rezultata din infiltrate prin rosturile elementelor mobile exterioare este foarte mica in raport cu numarul de schimburi de aer necesar realizérii cconfortulul termic gia calitii aerulul interior sau impus de activitatea tehnologica. Pentru tncaperile care nu sunt prevézute cu sisteme de tamplarie termoizolanta cu garnituri de ‘etangare trebuie s& se veriice daca numarul de schimburi de aer rezultat din inftratii de aer este mai mic decat numarul de schimburi de aer necesar realizar condiilor de calitate a aerului interior. Numarul de schimburi de aer rezultat din infitrati de aer, ng,, , se determina prin calcul cu ajutorul relatiel (4): Sietevel2 tet 0334-V5 th) 4) Na in care: | reprezinté coeficientul de infitratie a aerului prin rosturi, conform tabelului 1, exprimat in (Wimk] (mis) 4/? ; L_ reprezinté lungimea rosturilor usilor si ferestrelor din fatadele supuse actiunil vantului ‘exprimatai fn {m]; Vv _reprezinta viteza conventionala a vantului de calcul, exprimata in [mis]; Jn cazul in care ng,,>ng, la determinarea necesarului de calduré de calcul trebuie sa se ia in considerare valoarea a,y 10SR 1907-1:2014 NOTA ~ in cazul cladirior existente, in care se inlocuiesc sistemele locale de incalzire (sobe) cu instalati de Incaizire centrala, se recomanda sa se analizeze posibiltatea de Inlocuire a ferestrelor gi a usior cu sisteme de {ampiarie termoizolanta etange penitu a reduce sarcina termica pentru ventiare, Lungimea rosturilor, L, este egalé cu perimetrul elementelor mobile ale ferestrelor si a usilor. Rostul format de doua elemente mobile se ia in calcul o singura data; in cazul usilor gi a ferestrelor duble, rostul se masoara pentru un singur rand, In cazul incdperior cu doi peretialaturati(Incdperi de col), ambi perei se consider sub actunea vantului de calcul. In cazul incaperilor cu doi pereti exteriori situati pe fatade opuse, se va considera sub actiunea \vantului de calcul acea fatadé pentru care (iL) are valoarea cea mai mare. In cazul incdperilor cu trei sau patru pereti exteriori, se considera sub actiunea vantului de calcul cei doi pereti alaturati pentru care > (iL) are valoarea cea mai mare. Tabelul 1 - Valor ale coeficientului de infittratie a aerului prin rosturi - ferestre existente User Valor alo coofciontalarr orosteo Az] Siiplecu | Simple cu | Simple co] Simpe cu [ouplate]Cuplate] Cuplate ] Coplate [Guplate cu] Duble [Ouble cu] Dubie cu Fe | éeschidere | descnidere |aesenidere] deschisere cu | cu |cugeam| Ssaue accesoril| sau 4 ' ['interoara | interioara eu| interoara | exteioara ‘geam | accesori | termo- | randuri de $f | randur de accasori i | cu geam ‘i |sigarntur] izotant | geam cu garitui] goam eu ‘garter | “tormo- spl ‘ix. faccesori sl laccesori i izolant garnitun ‘gamitun an Cac greu permeabile cu ferestte SN RM TA OA NT RO I OT >a] 07221 | a.0et0 [0.0976 [0.0763 [o.07e3[0.0122] 0.520 [0,001 | 0.0458_Jo.0610) o.04se [0.0305 Ciacir pormeatile cu fereste [ome [ori] -o rear | orses [ose [ooeae | cease [oom | opess Jor] oness [a oeeS >3|0.1728_| 0.0864 | 0.1296 | 01080 [07080 [0.0173] 0.0738 | 0,0086 | 0.06480, 0864] 0.0648 | 0.0832 >6 | 0,086¢_| 0.0734 —| 0.0648 | 0.0088 Teno teolante | >3, 0.02 0.015 NOTA ~ A, reprezinté aria totala a elementelor mobile ale usllor gi ferestrelor exterioare lar A, aria ugilor intorioare NOTA2 ~ Prin “cladiri grou permeabile" se injeleg cladirle sau compartimentele de cladire la care datorta existentei perelilor desparfilor! f8rai golur,iesirea aeruluiinfilrat prin rosturi se face numal prin casa scarii sau printr-un coridor central (cladiri de locuit cu simpia arientare, apartamente de colt care nu au fafade opuse, compartimente de hale féra comunicatie cu restul cladilor etc), NOTA3 ~ Prin "cladiri permeabile” se infeleg cladirle sau compartimentele de cladire care datorita absentei Peretilor desparttori sau existentei peretilor despémtitori cu goluri sau a casei scérli cu usi exterioare spre ghena de gunoj,iesirea aerului infitrat se face prin rosturie usiior gi ferestrelor plasate in alte fatade (séli cu mai multe fatade, apartamente cu ferestre plasate in falade diametral opuse, hale sau compartimente de hale). NOTA 4 — Pentru usi gi ferestre plasate chiar in coltul clidiilor cu acoperiguriterase valorile indicate In tabelul 3 sse inmulfesc cu 1.2. Majorarea se aplica numai colturilr limitelor extreme ale cladiritor gi nu valor diverselor pproeminente din mijiocul fajadel Viteza conventionalé a vantului de calcul, v, si valoarea v™“ in functie de zona eoliana in care se gaseste localitatea respectiva gi de amplasamentul cladirifaté de localitate sunt indicate in tabelul 3. Tncadrarea localitatlor in zone eoliene se face conform harti din figura 1 in tabelul 2 este prezentata incadrarea localitatilor in zonele eoliane. "SR 1907-1:2014 ‘u1}09 9u0z Uy Jo4iigi1e90) eaxespeouy — einBi4 -aoane 9p unidesp und jelserosd \nsoeigo ee) nu eueU eISeeDy ~ YLON 12SR 1907-1:2014 Tabelul 2 Zonele eoliene in care sunt Incadrate pentru principalele localitati din Romania Denumire toc: Zonaeoliana | —_ Denumire localitate Zona eoliana ‘Alba tulia Ww. Logo) . ‘Alexandria u Mierourea Glue W ‘rad W. Oradea W. Bacau u Petrogani Vv. Baia Mare Ww Piatra Neamt v. Bareolt W Pitesti W. Beclean Ww Proiegt Wy, Beug W Reghin W, Bistta WV [Resta v Baad | Ramnica Vacoa v Bl) WW [ Roman v Botogari Ww [Seu Mae v Brasov WV Stantu Greate wv] Bra [sib W Bucwegi a v Buzku | Sinaia v Caray | Stingecrgia do Padre v Coan iv | Slatina Tr Campuiang Misco) WV | Stbozia 1 Guy: Napooe | Sovata v Constanta 1 Suceava W Craiova WW Tecudl TU Gristura Secuiese Vv Timigoara W Deva Vv Targoviste W Fagaras W Targu Jiu W Focgani w Targu Mure. W Galali i Targu Oona’ W (Gheorghieni Vv Tulcea UW Giurgiy Tumu Severin W Huedin W Vaslui TH Hunedoara W Vatra Dorel W lagi Zalau W 13SR 1907-1:2014 Tabelul 3 - Viteza conventionala a vantului de calcul Amplasament cladire Zona eoliana 1 localitati in afara localitati i 80 160) 10.0 2184 u 50 855 70 13.39 u 45 7.45) 60 10,90 W. 40 6.35 40 6.35) NOTA 1 ~ Vitezele conventionale ale vantuiui de calcul sunt valabile pentru alttudini sub 1100 m. Pentru cladirile amplasate la alitudini mai mari, vitezele conventionale ale vantului de calcul se stabilesc pe baza datelor meteorologice privitoare la concomitenta vantului cu temperaturi scazute, astfel incat necesarul de calduré de calcul s8 nu fle depagit in mai mult de 10 h pana la 20 h pe an. NOTA 2 — Pentru toate nivelurile situate deasupra etajului 12 al cladirior inalte din cuprinsul oragelor, precum si jn cazul halelor industrale, indferent de inalie, vitezele conventionale ale vantului de calcul sunt cole corespunzatoare cladiilor amplasate in afara localitatilor b) _ incapere cu instalatie de ventilare Daca existé o instalatie care asigura ventilarea incaperii, la determinarea numarul de schimburi de aer trebuie s se {ind seama de faptul c& aerul inirodus nu are neaparat aceleasi caracteristici termice ca aerul exterior, de exemplu: = atunci cand se utiizeaza instalatii de recuperare a caldurii; = atunci cand aerul exterior este preincalzit central; = atunci cand aerulintrodus provine din spatiiadiacente. NOTA 1 — Daca este cazul, se introduce un factor de reducere a temperaturi, care tine seama de ciferenta dintre temperatura aerului introdus gi temperatura exterioaré conventionala de calcul NOTA 2~In instalatile cu debit suplimentar de aer evacuat, trebuie s& se {ind seama de faptul ca acest aer este locuit cu aerul exterior care intra prin elementele de anvelopa permeabile la aer ale cladir Numarul de schimburi de aer, In cazul unel instalatii care asiguré ventilarea Incperil, se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (6): Ma =ZPony, fy th 6 2 Mas ‘In care: Meg, Feprezintd numérul de schimburi de eer corespunzdlor debitului de aer proaspalintrodus ‘in spatiul incdlzit, exprimat in (h); reprezinta factorul de corectie a temperaturil,obfinut cu ajutorul relate “SR 1907-1:2014 qu, reprezinté temperatura aerului proaspat introdus in inc&perea incalzité, (provenit din instalatia centrala de incalzire a aerului, dintr-un spatiu invecinat incaizit sau neinealzit sau din mediul ambiant exterior), exprimata in grade Celsius (°C). In cazul utilizarii unei instalatii de recuperare a calduri, 0, se poate calcula pe baza eficientei instalatiei de recuperare a clduri 85; = 9» “(I~ 2ncj)+ Pe “enc egcj reprezintd eficienta termicdi a sistemului de recuperare a calduri Valoarea @,,, poate fi mai mare sau mai mic decat temperatura aerulu interior. NOTA 1—Valoarea Sing,, teduie sa fie col pufin egal cu valoarea numéruui de schimburi de aer necesar 2M Pentru a se asigura conditile de conforttermic $i de calitatea aerulul interior sau impus de activitates tehnologic In Incdperea considerata, NOTA2~Daca nu se cunose date referitoare la instalatia de ventilare, numarul de schimburi de aer se calouleaza ca pentru o instalatie fra instalatie de ventlare NOTA 3 — Daca aerulintrodus provine din una sau mai multe Incdperi adiacente, parametti termofizici ai acestuia sunt cei ai aerului din aceste inciperi, Dac’ aerul introdus este adus in incapere prin canale de aer, acesta este {in general incaizit suplimentar si in acest caz sarcina termica pentru incalzirea suplimentara a aerului trebuie s se ia In considerare la dimensionarea centralei termice de tratare a aerulul. In ambele cazuri, traseul aerului ttebuie defini gi trebule sa se tind seama de debitele de aer corespunzatoare din incaperie respective. 4.1.2.2 Temperatura aerului interior, 0, exprimata in [°C], din incaperea considerata se calculeazé cu ajutorul relatiei 8g =By-8) +(1-By)- Bey ©) in care: By —_reprezinta coeficientul numeric determinat conform 4.1.3.2; reprezinta temperatura exterioard de referinta a ino&perii considerate, determinata conform 4.1.2.2.5. 4.1.2.2.4 Coeficientul B; se determina prin calcul cu ajutorul relatiei 0.279. S=Net @ aR Nev reprezint& numérul mediu de pereti interiori ai incaperii considerate, determinat ‘conform 4.1,2.2.2; a; reprezint& coeficientul superficial de transfer de calduré la nivelul conturului termodinamic al incaperii, exprimat in [Wim], determinat conform 4.1.2.2.3; Teprezint& rezistenta termicé medie a incdperi, exprimata tn [Wim"k], determinata conform 4.1.2.2.4; 15SR 1907-1:2014 4.2.2.2 Numarul mediu de pere{i interiori ai incaperii considerate se determina dup’ cum urmeazé + se identificd numarul total de elemente de constructie ale inc&perii, amplasate in planuri distinete (NF°" ); © se identificd numarul peretilor exteriori, NE€*!, ca fiind elementele de constructie amplasate in planur distincte gi care respect condita: [sd > 2k In care AG, reprezinta diferenta medie de temperatura caracteristicé peretelui exterior "k’, exprimaté In [°C] si se determina prin calcul cu ajutorul relatiei: Aj +80) Rj 5 tt ide j=1 A, + unde j m ® rR in care A®) reprezinta diferenta dintre temperatura interioaré conventionala de calcul a incaperil si temperatura caracteristic& spatiulul "7 adiacent peretelui exterior *k’, iar "m” este numarul total de elemente constructive apartinand peretelui “k” si caracterizate de diferente de temperatura distincte 4045 NOTA - Pentru peret!adiacenti mediulul exterior A, =8; — By Numarul mecku de peed interior se determina prin calcul cu ajutonl relate NES? Np) =6-|1-: wa 7 @ In anexa B a acestui standard se prezinta un exemplu de calcul pentru determinarea numdirului mediu de peret interior’ pentru o Tneapere data. 4.1.2.2.3 Coeficientul superficial de transfer de cdldurai la nivelul conturului termodinamic al incaperi, ., , exprimat in [Wink], se determind prin calcul cu ajutorul relate (10) 4,07 + 105- (6 -Npy)- AT (10) AE Ac reprezinté aria cumulat& a tuturor suprafetelor prin care se produce transfer de caldurd, exprimata in [m#], determinata cu ajutorul relatiel Aes EAEA+ AS oy H 16SR 1907-1:2014 ‘Ar reprezinta aria cumulata a tuturor suprafetelor elementelor de constructie (interioare si exterioare) din alcStuirea incdperii considerate, exprimata in [rm], determinata prin calcul cu ajutorul relatiei (12): Ap=Ae+ZA\ (12) j reprezinté elementele de constructie opace, transparente sau translucide, adiacente mediului exterior, k —reprezinté elementele de constructie adiacente unor spatii neincdlzite sau incalzite, care respect conditia |s8|>2K (unde AQ, reprezinté diferenta dintre temperatura interioard conventionala de calcul a incaperii considerate gi temperatura caracteristica spativlui adiacent peretelui °k" exprimata in [°C]); Ss _ elemente de constructie in contact cu solul, i peretiinteriori 4.1.2.2.4 Rezistenta termica medie a tnodperi, R , exprimat tn [Wik], se determina prin calcul cu ajutorulrelafiei (13): 0,92-Ag AL Ak A Bi Ak As. TR) «Rk RS R (13) 4.1.2.2.5 Temperatura exterioara virtuald a incintei, gy , exprimata in [°C], se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (14): (14) reprezinté temperatura interioara conventionalé de calcul pentru incéperile alaturate eincdlzite sau incalzite, exprimata in [°C], care respect conditia |A0,|22K (unde Ad reprezinta diferenta dintre temperatura interioara conventionala de calcul a Inc&perii considerate gi temperatura caracteristicé spatiului adiacent peretelui exprimata in (°C) $i determinata conform 4.1.2.2.2, 5, reprezinta temperatura exterioara de referinta a elementelor de constructie in contact cu solul, exprimata in °C], determinata conform 4.1.1.1 4.4.2.2.6 Temperatura incintelor interioare neincalaite direct se determina conform anexei D. 44.23 Sarcina termicd pentru incdlzirea aerului patruns la deschiderea usilor exterioare de la temperatura exterioara de referinta la temperatura medie a aerului interior, Q,, exprimata in [W]. se calculeazéi cu ajutorul relatiei (15): Q, =0,36-Ay-n-(0, - 9, em (15) in care: 7SR 1907-1:2014 A reprezinta aria usilor exterioare care se deschid, exprimata in my n reprezinté numérul deschiderilor usilor exterioare intr-o or, in functie de specificul clair 0,51 8, are semnificatile anterioare (a se vedea relatia (3) de la 4.1.2). NOTA 1 ~ Sarcina termicd Q,, este luata in considerare numai in cazul incaperilor cu usi care se deschid frecvent (magazine, holuri de cinematografe etc.) si care nu sunt prevazute cu sasuri sau perdele elastice. Luarea in considerare a acestei sarcini ermice nu este suficienta pentru combaterea disconfortului determinat de curenfi reci produsi la deschiderea usionefectele acestor curent! pot fi combatute prin masuri adecvate. NOTA 2 ~ Sarcina termica pe oe acne eas pers In anexa G a acestui stand inta un exemplu de calcul pentru determinarea necesarului de caldura de calcul pentru et dotate cu sistem de Incalzire predominant convectiv. Precizari referitoare la modul de efectuare si sucesiunea calcului sunt indicate la G.2 (e8 aerulul pétruns prin usile de circulatie pentru vehicule mari la care nu ul si se combate prin metode adecvate (de exemplu perdele de aer). 4.2 Particularitati referitoare la determinarea necesarului de caldura de calcul pentru cladiri inealzite rar sau pe durate scurte de timp Ipotezele de calcul necesare pentru determinarea necesarului de caldura de calcul pentru claire tn cdilzite rar sau pe durate scurle sunt indicate la E.1. Modul de calcul pentru determinarea necesarului de cldura de calcul pentru claditi care se incalzesc rar este prezentat in anexa E. 43 Particular locuinte referitoare la determinarea necesarului de caldura de calcul pentru 4.3.4 Regimul de functionare al instalatilor de incaizire din locuinte este fie de tipul continu cu mentinerea temperaturii interioare la 0 valoarea egal cu temperatura interioara conventionala de calcul, fie cu reducerea acesteia pe timp de noapte, pana la minimum 17°C, caz in care necesarul de cAldura nu se majoreaza. 4.3.2 _Determinarea necesarului de caldurd de calcul pentru constructii dotate cu sisteme de incdilzire predominant radiative (de joasa temperaturé — pardoseala sau/si tavan) Modul de calcul pentru determinarea necesarului de calduré de calcul pentru constructii dotate cu sisteme de incalzire predominant radiative (de joasa temperatura - pardoseala saulsi tavan) se prezinta in anexa G. Relatile de calcul ale coeficientilor numerici pentru aplicarea modului de calcul pentru sistemele de incalzire predominant radiative (de joasa temperatura - pardoseala sau/si tavan) sunt detaliate in anexa H pentru cazul incaperii amplasate la ultimul nivel al cladiri, respectiv in anexa | pentru cazul unei incaperi amplasate la etajul curent al cladit In anexa J la acest standard se prezinta un exemplu de determinare a necesarului de caldura de calcul pentru 0 clédire de locuit: cazul unei incdperi amplasata la ultimul nivel al unei constructii este prezentat la J.2, iar cazul unei incdperi amplaseta la un etaj curent al unei constructii este prezentat lads. ‘In cazul modernizarii energetice a cladirilor existente (renovare majora) reducerea necesarului de caldura de calcul concomitent cu mentinerea instalatilor interioare de inc&lzire la puterea instalata proprie cladirior anterior modernizarii energetice, impune conformarea structurald a instalatilor existente, fie in cazul Inlocuiril surse! locale de cldura, fie tn cazul instalatilor interioare racordate la sistemul de Incdizire districtuala. In anexa K se prezinta doua solutii posibile de rezolvare. A doua solutie prezentata implica o rezolvare hidraulicé speciala dar asigura functionarea stabila din punct de vedere termic gi hidraulic atat la nivelul de sursei de caldura cat ila nivelul instalafillor interioare. 18SR 1907-1:2014 i referitoare la determinarea necesarului de caldura de calcul pentru 4.4.1 in cazul halelor neetajate $i al incintelor mari, avand latimi mai mari de 10 m si inaltimi mai mari de 5 m, pentru rezistentele termice specifice se ulilizeazé valorile de calcul, Re, deduse din valorile rezistentelor termice corectate R' (lund in considerare efectul puntilor termice), cu ajutorul diagramelor prezentate in figura 2 pentru pereti si in figura 3 pentru ferestre. NOTA - Pentru hale care au inaitimi mai mari de 10 m, valorile R. se inmultesc cu 1,10, si respectiv cu 1,18, dupa cum in hale existé sau nu incalzire perimetrala cu corpurstatice 3 3 Fara incdlzire 3 iperimetrald Cu inddlzire, Berimetrale. Rezistenta termicd 5; 05 06 07 o8 cs tt 13 18 17 Rezistenta termicé specifies Figura 2 —Diagrama pentru rezistentele termice specifice de calcul, Re, pentru perefi 0.6 Boz 3 Hinterzere g Fnte30°C] x 03: jicter34¢C 5 tirter20°] . oe lit 62°C! é os 05 Os 03 oz 07 Reristenta termicd speciticd R Figura 3 — Diagrama pentru rezistentele termice specifice de calcul, R., pentru ferestre 19SR 1907-1:2014 Pentru plafoane si luminatoare, rezistenta termica de calcul, Re, exprimata in [m*K/W], se determing prin calcul cu ajutorulretatiei (16): x (16) reprezinta rezistenta termica corectaté, exprimata in [m°K/W]; ale carui valori se iau din Pp _reprezinta factorul de corectie care depinde de inaltimea hal diagrama prezentata in figura 4. 145 140 3 8 tie 8 3 Factor de corec! 1,00 8 9 10 12 1% 1618 20 24 26 32 36 Inditimea halei Ho Lm} Figura 4 ~ Diagrama pentru factorul de corectie, p, in functie di 4.4.2 Pentru cladiri industriale coeficientul de corectie al necesarului de caldura de calcul, cy = 1 4.4.3 Pentru hale ventilate in regim de suprapresiune, Q,SR 1907-1:2014 Anexa A (normativa) ‘Temperaturi exterioare conventionale de calcul (a se vedea 4.1.1) AA Temperatura exterioara conventionala de calcul se determina in functie de zona climatica in care este amplasata cladirea consideraté si tinand seama de gradul de asigurare a necesarului de célduré de calcul realizat de instalatia de incalzire interioara si asumat de catre beneficiarul constructiei A2_ Gradul de asigurare al instalatiel de Incalzire reprezinta raportul dintre numarul de ore th care instalatia de incalzire interioaré asiguré integral necesarul de cidura pentru realizarea parametrior interior la valorile de confort termic cerute, Dc, si numérul maxim de ore din sezonul de tncdlzire, Do Gradul de asigurare @ necesarului de caldura de calcul realizat de instalatia de tncaizire, p, exprimat in [%6), se determina prin calcul cu ajutorul relate (A.1): Dc 2c 400 (At P=oE a) Numarul maxim de ore din sezonul de incdiizie, Do, exprimat in [h], se determina pentru fiecare localitate in functie de durata conventionala a sezonului de incdlzire, conform SR 4839) Dp =24-Do,, (a2) ‘A3_ Pentru un grad de asigurare de 98%, indicat in figura A.1 este prezentata harta de zonare a teritorului Romaniei, din punct de vedere al temperaturilor exterioare de referints Jn tabelul A.1 sunt prezentate temperaturile exterioare de referint& pentru principalole localitt din Roméinia, corespunzatoare unui grad de asigurare de 98 %. AA Pentru un grad de asigurare inferior valorii de 98 %, temperatura exterioara de referinta se determina din figura A.2, in funcfie de gradul de asigurare impus gi asumat de catre beneficiaru! constructie. Durata perioadel th care instalatia de incalzire interioaré nu poate asigura necesarul de caldura pentru realizarea confortulu termic in interiorul clair (numrul de zile de disconfort), corespunzatoare valor .,, determinata din figura A2, se determina in functie de gradul de asigurare impus si asumat de cétre beneficiarul constructiel, indicat tn figura A.3, aSR 1907-1:2014 Inojeo ep eure! ~ goyeun|> eoseU0z — yy eunBI4 -sorne ap mdosp uud yr}oad ymaqqe 208) nu gHEY eIsEBOy — YLONSR 1907-1:2014 Tabelul A.1 - Temperaturi exterioare de referinta pentru principalele localitati din Romania Denumire localitate 6, Denumire localitate %, | tc) | | tc) | ‘Alba lulia =18 | tugo) a2 Alexandria =18 | Miercurea Clue EI ‘Arad ~16 | Oradea 15 Bacau “18 | Petrosani 218 Bala Mare =1@__| Piatra Neamt “18 Baraolt 24 __| Pitesti 15 Beclean 21 __| Ploiesti 5 Belug =18__| Reghin 24 Bistrita 21 | Resita az Barlad =1@__| Ramnicu valcea 15 Bia) =1@___| Roman 18 Botosani ~18 | Satu Mare “18 Brasov “21 __| Stantu Gheorghe “24 Braila =18__| Sibiu “18 Bucuresti “18 | Sighisoara a8 Buziu =16 | Sinaia x8 Cirasi =15 | Séngeorgiul de Padure “2 Ceahiau’ -21__| Siatina “15 ‘Campulung Muscot ~18 | Slobozia 26 ‘Cluj-Napoca =| Sovata 2a Constanta 2 | Suceava “2h Craiova =8 | Tecud 18 Gristuru Seculess 21 | Timisoara 15 Deva “18 __| Térgoviste a5 Fagaras ~2t__| Tarquaw 5 Focsani =| Targu ures. 2 Galati =18__ | Targu Ocna 18 (Gheorghieni =| Tulcea x5 Giurgiu “18 | Turw Severin a2 Huedin =a __| Vaslui 18 Hunedoara =18__| Vatra Domei “24 lagi =18__ | Zalau En 23SR 1907-1:2014 “10 en Zona cimatica | Zona cimatica Il 29 —e=Zona climatica i *-Zona climatioa IV Temperatura exterioara de referinta [°C] —Zona climatic V + 25 C 85% 6% 87% BE% BO% 0% 91% 92% 93% 4% 95% 96% B7% Bt Grad de asigurare| % ] Figura A.2- Temperatura exterioara de referinta in functie de gradul de asigurare a necesarului de caldura de calcul 36 ‘=m-Zona climatica | 7 ——Zona climatica I Zona climatica II 25 Zona climatica IV Zona climatica V de disconfort 8 18 10 o 85% 86% 87% BB% BM% 90% 91% 92% OTH d% 95% 6% 97% SB% Grad de asigurare[% ] Figura A.3 - Numarul anual de zile in care nu se asigura necesarul de caldura de calcul (Durate sezon rece : Zona |: 174 zile/an, Zona Il: 189 zile/an, Zona Ill: 215 zile/an, Zona IV: 224 zilelan, Zona V: 248 zile/an) 24SR 1907-1:2014 Anexa B (informativa) Exemplu de determinare a numarului de pere ri, NPi— Sistem de incalzire prioritar convectiv (a se vedea 4.1.2.2.2) Se considera o inointa incdilzita amplasata la uitimu! nivel al unei construct de locuit si deasupra une! incinte cu temperatura intericaré rezultanté 0j= 20°C, avand caracteristicile geometrice ca in figura B1 i)=20°C Oe Figura B.1 ~ Caracteristici geometrice ale unelincinte incdzite amplasaté la ttimul nivel al unei construcii de locult gi deasupra une! Incinto cu temperatura interioara rezultanta 0; = 20°C Num@irul peretiior interior Noy se determina dupa cum urmeaza: + numarul total de elemente de constructie amplasate Tn planuir distincle este: Nfeat= 12; ‘+ numarul peretilor exteriori, NBE*'=7, se determina din respectarea conditei 10, >2K; Calculele valorior 4, sunt centralizate in tabelul 8.1 25SR 1907-1:2014 Tabolul B.1 Perete Alm] R [mK] AD, [PC] Tip 1 57 1 20-16 PE 2 57 14 20-te PE 3 65 1a 20-16 PE 4 89 1 5 PE 3 87 08 10 PE 6 - = 32 PE 4a o7 3.0 o7 2 Pr 32 o7 @ Pi aa 08 o PI 70 127 08 0 PL Pa 24.0 7 0 PL PL 240 20 20-16 PE NOTA - Diferenta medie de temperaturé. ABs caracteristica peretelui exterior 6 este 34-10 41-2 o7 07 34, o7 07 ‘* numarul peretilor interiori este 26SR 1907-1:2014 Anexa C (informativa) Determinarea fluxului termic cedat prin sol gi a temperaturilor spatiilor secundare in contact cu solul (a se vedea 4.1.1.1) C1 Generalitati Se au tn vedere urmatoarele cazur a) Spatiu de tip subsol tehnic neincalzit - contine / nu confine conducte prin care sunt vehiculate fluide calde - caracterizat de temperatura Oss (variabila in functie de bilantul termic al spatiului), caracterizat de pereti verticali neizolat izolati termic adiacenti solului cu tnéitimea fh, sub CTS (cola terenuiui sistematizal), precum si de pardoseala neizolatafizolat termic. Fluidele calde sunt reprezentate de agentul termic pentru incalzirea clddirii si de apa calda de consum menajer. — Figura C.2 - Cladire cu subsol amplasat sub parter, casi a scarilor — dotata cu pod nelocuitSR 1907-1:2014 b) Spatiu de tip subsol incdilzit ~ caracterizat de temperatura 8,0, caracterizat de pereti verticall neizolati/ izolati termic adiacenti solului cu inaijimea h, sub CTS (cota terenului sistematizat), precum side pardoseala neizolata J izolata termic. c) Cladire amplasata pe un soclu avand inaitimea h. deasupra CTS, cu subcazurile: 6.1) Soclul fara termoizolare si pardoseala ciadiri neizolata termic; €.2) Soclul gi pardoseala izolate termi ©.3) Combinatiintre starea soclulul gi pardoseli din punct de vedere al dotarii cu izolafie termica. Figura C.3— Cladire agezata pe soclu, casa a scarilor ~ dotata cu terasa 8, Figura C.4 - Cladire asezata pe soclu, casa a scarilor ~ dotata cu pod nelocuit jn toate cazurile cladirea este dotaté cu spalii secundare ~ casa a searilor si pod sau numai casé a scarilor, Temperatura casei scarilor are valoarea Ocs iar temperatura podului are valoarea Opp 28SR 1907-1:2014 C2 Spatiu de tip subsol tehnic nelocuit €.2.1 Spatiu de tip subsol tehnic netocuit — contine conducte prin care sunt vehiculate fluide calde. ‘Subsoiul este amplasat sub intreaga suprafaté a parterulul claditi. Cladirea este dotat’ cu cas’ a scarilor. Cladirea dispune de terasa. Temperatura spat subsolulul se determina prin calcul cu ajutorul relate (C.1): 036 = 010 (1-Maps) +990 Mane (ca Incare: ‘Mepg ~ Teprezint& coeficientul de masivitate termica a solului adiacent anvelopei subterane a subsolulu Valotile coeficientului my, se preiau din graficele din figurile C5, C6, C7, in functie de caracteristcile functionale gi tehnice ale subsolului. Valorie coeficientului m,,, se citesc in functie de rezistenta termica corectatd a plangeului peste subsol, Rx si in functie de suprafata de transfer de cldura dintre spafiul locuit al parterului clédiri adiacent subsolului Apl. Figura C5 ~ Coeficientul de masivitate termica a solului - Subsol fara instalatii termice {in dotare si fara izolare termica a anvelopei subteraneSR 1907-1:2014 Figura C.6 ~ Coeficientul de masivitate termica a solului - Subsol cu instalafii termice ‘in dotare gi fara izolare termica a anvelopei subterane Figura C.7 ~ Coeficientul de masivitate termica a solului ~ Subsol cu instalatii termice in dotare sicu anvelopa subterand izolata termicSR 1907-1:2014 Temperatura spatiului casei scérilor se determina cu ajutorul relate (C.2): 9s = Brio + Bz “Ge +B3 “Ose +B4 “Bes “Aet.cs “40 (C.2) Ses { 1— pentru casa scarilor inaizité direct 0 ~ pentru casa scdirilor neincailzit’ in care: ) +(A) -(4) +0334-ng Veg Rires \Rirecs Num Ba =Num, 7 nom (A) (A) (A) -(S) ofA] sosotns ves Rhes" essa bees "Fires "Free Dotan ROR cael Sih ENS Uniatorels tai Pentru cladiri existente renovate se utilizeaza relatia (C.2). Penta et noi 1) Se propune Scs =0 si se determina cs cu ajutorul relatieia (C.2). Se verificd satisfacerea inegalitati: %s 2 Ocso (6.3) in care cso > reprezinté temperatura minimum admisé a spatiului casei scarilor, conform SR 1907-2:2014 Daca inegalitatea este satisfacuts, in calcule se utlizeazé valoarea Ocs., iar in spatiul casei scarilor nu se prevad echipamente de incailzire. 2) Daca inegalitatea nu este satisfacutd, se adoptd valoarea Ocso pentru temperatura spatiului casei sc&rilor, iar in spatiul casei scdirlor se prevad echipamente de incalzire a céror suprafaté echivalenta termic Agy,cs s@ determina prin calcul cu ajutorul relatiei (C.4):SR 1907-1:2014 (A) A) (4) (A (4) A A A) .fA) 4A A) 40334-n, (Bes cs“ “UF (A) -og-\(A) +(A) +{A)_ +0836-m, Ves |-40 - (ca) (Bat (cele “Blas oem Ye |e tw i LA) ge l:0 ess “ye Fluxurile termice disipate dinspre zona principalé a cladiri ~ incinta k ~ catre zonele seoundare se determina dupa cum urmeaza * Flux disipat dinspre incaperea locuita "k" cdtre casa scarilor: a tk) af, =(A) -o~Yes) cs m8 AR, Acs «Flux disipal dinspre incaperea locuita "k" (adiacenta subsolului) c&tre subsolul nelocuit: (C6) €.2.2 Spatiu de tip subsol tehnic nelocuit — contine conducte prin care sunt vehiculate fluide calde. Subsolul este amplasat sub intreaga suprafala a parterului cladini. Cladirea este dotata cu cas a scarilor. Cladirea dispune de pod nelocuit. Temperatura subsolului Osg se determina cu ajutorul relatiei (C.1) si prin utiizarea graficelor din figurile C.5, C6 siC.7. Temperatura podului neocupat se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (C.7): Opp = a1 -Gi9 + 02-890 +43 “Os (G7) in care: (a) ( (3 +(4) 4 4) +0334-ng “Veo Ripepo \R/acop \R/reeo - Num A A A wwe (Fleo* (Real) PAR hep \Rcspo \R/eeeo 32SR 1907-1:2014 Temperatura spatjului casei scarilor 8g se determina prin calcul cu ajutorulrelatiet (C.8): Bos = 11-610 +72 P90 +73 OsB +74 “des “Aer.cs “40 (c.8) bg = { 1/— pentru casa scarilor incalzita direct 0 — pentru casa scairilor nefncdizita incre: (3) \Rics a (A) (A) (2) yeoman (Ropes Rees “| Reson ves me ; wms-(4) (8) (4) (8) Rics \Ricssp \R/eecs \Rirecs \R/espp A) fA A) ) (1-3)+0.334-ng -Ves Determinarea temperaturii casei scéiilor implica urmatoarele etape: Pentru cladiri existente renovate se utiizeaza relatia (C.2). Pentru clddiri not: 1) Se propune Scs =0 si se determina Acs cu ajutorul relatiei (C.8). Se verificd satistacerea inegalitatii (C.3): Dacé inegalitatea este satistécutd, in calcule se utlizeaz’ valoarea Ogg, iar in spatiul casei scérilor nui se prevad echipamente de incalzire. 2) Daca inegaltatea nu este satistacuta, se adopta valoarea Ocso pentru temperature spatiului casei scarilor, iar in spatiul casei scarilor se prevad echipamente de incalzire a céror supratata echivalenté termic Agy,cg Se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (C.9): tem {Base *CBace*Blare“(Blans “Cin 02% Vs] A f(a A) (Bg [BB aag 00 Ne] ™ A AY og Let “CRs “(Rae 2} 33SR 1907-1:2014 Fluxurile termice disipate dinspre zona principal a cladiri — incinta .k° - catre zonele secundare se determina dupa cum urmeaza + Flux disipat catre casa scarilor: ra A alt), (A (0,0 ~ % os = Bog Bes) «* Flux disipat c&tre subsolul nelocuit: («) K) (A) all, = (60-8: is (3). (ios) « Flux disipat tre podul nelocuit: wo fay =F] -Cio-Pro c(h oa €.3 Spatiu de tip subsol locuit €.3.1 Spatiu de tip subsol locuit cu temperatura interioard Oj . Subsolul este amplasat sub Intreaga suprafata a parterului cladiri. Anvelopa subterané a subsolului nu este izolata termic. Cladirea este dotata cu casi a scérilor. Cladirea dispune de terasa. ‘Temperatura spatiului casei sc&rilor se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (C.10): 8cs =r, +Bar)*O10 +Ba1 “Oxo +Bar “Bes Acres “do (C.10) 6cs = { 4/= pentru casa scéirlor incdizita direct 0 — pentru casa scarilor neincalzita in care: } +(3) 403834-ng Veg os \RJrecs Numi, 34SR 1907-1:2014 nme-(4) (A) (4) (4) Riics \Risaucs \Ripecs \R/rcs Determinarea temperaturil casei scarilor implica urmatoarele etape: 4) +0334-na :Vos recs Pentru cladir existente care se renoveaza se utiizeaza relafia (C.10). Pentru cladir noi 1) Se propune cg =0 si se determing @cs cu ajutorul relatie! (C.10). Se veriicd satisfacorea inegalitagi (C.3) Daca inegalitatea este satisfacutd, in calcule se utlizeazé valoarea Ocs. lat in spatiul casel scarilor nu se preva echipamente de incaizire. 2) Daca inegalitatea nu este satisfacutd, se adopta valoarea Oogq pentru temperatura spatiului casei scérilor iar in spatiul casei scarilor se prevad echipamente de incdizire a caror suprafalz echivalenta termic Acr.cs se determina prin calcul cu ajutorul relatiel (C.11): [lon (loa* Bhan (a. (Baca a en) (A A A ] at Bau @aa'Bhe on Fluxul termic disipat cate mediul exterior dinspre subsolul cuit se determina cu ajutorul relatiei: Aeres a +0384-n4 Ves | Peso ~ (.. . } (8) +0334-ng -Vseu |: (Ojo ~Pa0) (12) \RJee sa. Ree san (010 - Been) (12.1) tn care: AatAyws reprezinté suprafata laterala a anvelopei subterane a subsolului locuit Ran reprezinté rezistenta termicd de contur a subsoluuilocuit care se preia cin graficu din fgura C.8 Fac reprezinta temperatura exterioara de contur a subsoluuilocuit care se preia din sraficul din figura ©. 35SR 1907-1:2014 sas) us +t —|— “+ 44 | a | | | | | ‘io wo aw a) ton awn soo eso coo emo mo we ne nO wo mn me a ToD ‘Sura pros Figura C.8 — Rezistenfa termica de contur proprie subsolului locuit neizolat termic Figura C.9 - Temperatura de contur proprie subsolului locuit neizolat termic Fluxurile termice disipate dinspre zona principala a cladirii— incinta ,k" ~ catre zonele secundare se determina dupa cum urmeazé « Flux disipat ctre casa scarilor: - Inc’perea *k" (alta decat subsolul locuit): 36SR 1907-1:2014 . abl -(A)P a te) ~ subsolul locuit 0 -®cs) €.3.2 Spatiu de tip subsol locult cu temperatura interioara 69. Subsolul este amplasat sub Intreaga suprataté a parterului cladiri. Anvelopa subterana a subsolului este izolata termic. Cladirea este dotaté cu casé a scdirilor. Cladirea dispune de terasa. ‘Temperatura spatiulul casei sc@rilor se determina prin calcul cu ajutorul relafiei (C.10).. Determinarea temperaturi finale a casei scéirilor implica parcurgerea etapelor de la C.3.1 Fluxul termic disipat cétre mediul exterior dinspre subsolul locuit se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (C.13): A A) Qsei.0\2 = Qooie + (3) a Soe wm, 1 O84 a: Vee |: (0 ~ Pe) (6.13) Rpeser \RJre ser In care Agog = Ma Ao 6,4 Gye) (c.13.4) unde: Aiw+Aoas reprezinta suprafata laterala a anvelopei subterane a subsolulul locult; Roie __reprezinta rezistenta termica de contur a subsolului locuit care se preia din graficul din figura C.10; Decie _reprezinté temperatura exterioara de contur 2 subsolului locuit care se preia din graficul din figura C.11. 37SR 1907-1:2014 a1 - anf — | if 20 _ -tti tit | i | | 4 "co wo 200 mo smo mo ato at0 oma eco. sO 7000 wD 8 own we eNO ‘Suparatata pease () Figura C.10 — Rezistenta termica de contur ~ subsol locuit izolat termic 1 m0 750 300 0 Figura C.11 — Temperatura de contur proprie subsolului locuit izolat termic Fluxutle termice disipate dinspre zona principald a clair ~ incinta k — c&tre zonele secundare se determing dupa cum urmeaza: ‘+ Flux disipat edtre casa scarilor: ~ ncaperea "k" (alta decatt subsolullocuit):SR 1907-1:2014 tk} A (A). (10 -®cs) i) Ofe = ~ subsolul locuit A Qoaie =| C4 Cladire amplasata pe sol, dotata cu soclu 4.1 Soclu izolat termic izolat si pardoseala neizolata | izolata termic (cladiri existente renovate / noi) *Fluxul termic disipat tre mediul exterior prin pardoseala incaperii cladiri se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (C.14) k" amplasata la parterul unei Al (i), — Soa een = Rw, (c.14) in care: ate (Shg Feprezinté suprafata pardoselii incaperii aflaté la parterul cladiri; RW reprezinta rezistenta termica de contur proprie pardoselii Incdperii "k" care se preia din ‘graficul din figura C.12; Osc Feprezinta temperatura de contur proprie pardoselii incdperii "k" care se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (C.15): Bsex¢ = Bip -(I-mgc)+ Og0 “Msc (c.15) unde Mec reprezinté coeficiantul de masivitate termicé a solului care se preia din graficul din figura C.13. 39mse. SR 1907-1:2014 100 too too BO om om ao asd S00 660 of0 eH TOD 75D e0D aS oO GD 100 Surat pardoneaa ep} Figura C.12 — Rezistenta termica de contur (soclu izolat termic, pardoseala neizolata / izolata termic) ox en cs _— | | ass | 08 00 1s 200 500d 380 D0 aan ODO aD. «OSD 700 «750 BOBO. EO 1000 ‘Avars im.) Se pach mapas Figura C.13 - Coeficientul de masivitate termica a solului 40SR 1907-1:2014 Temperatura spatiului casei scérilor se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (C.18): Ocs =B1-6i0 +B2 “e0 +B3 -Scs “Azr.cs “0, (c.18) Ses { 4 — pentru casa scarilor incalzita direct 0 = pentru casa scarilor neincalzita In care, + +0334-ng-Ves Num 3 =Num; A A) A A wom=(A) (A) (A) ofA) soat.na Determinarea temperaturii casei scairlor implica urmatoarele etape: Pentru clédir existente renovate se utilizeaza relatia (C16). Pentru clidini nok: 1) Se propune dgs=0 $i se determina Gos cu ajutorul relatiei (C.15). Se verific’ satisfacerea inegalitati (C.3), in care cso Feprezinté temperatura minimum admisé a spativlui casa scéfilor, conform SR 1907-2:2014 Daca inegalitatea (C.3) este satistécuté, in calcule se utilizeaza valoarea Ocg, iat in spatiul casei scarilor nu se prevad echipamente de incdizire 2) — Dacd inegalitatea nu este satisfécuté, atunci se adopté valoarea Gogo pentru temperatura spatiului casei scarilor, iar in spatiul casei scarilor se prevad echipamente de incalzire a céror suprafaté echivalentd termic Agr.cg se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (C.17) rom Han CBlan ER t= (9. [Bhe ne 8) stot sete em “(Baw aSR 1907-1:2014 Fluxurile termice disipate dinspre zona principala a ciadir~ incinta k ~ odtre zonele secundare se determina dupa cum urmeazé: * Flux disipat dinspre incdperea locuita "k” catre casa scarilor: (k) A aft, =(4) io -®es) hes ‘Temperatura podului neocupat (in functie de configuratia oladiri) se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (C.18): Opp = 04 -8i0 +02 Gen +23 “Pcs (C.18) Tn care: A) (4) +(2) 4fA) +0334-ng-Vep = i ‘acop_\RUre po Num (4) \RJcs.po Numa A A fA) A A) wome=(8) (8) (8) (B) (8), tose to 2 Rheo \Riespo R rere RJrepp \RJacor * Flux disipat dinspre incaperea locuita " cAtre podul nelocuit aSR 1907-1:2014 Anexa D (informativa) Determinarea temperaturilor spatiilor neincalzite direct din componenta zonei principale a cladirii (a se vedea 4.1.2.2.6) D.1__Incinté amplasata la uttimul etaj al unei clidiri de tip condominiu, dotaté cu subsol tehnic neincaizit gi terasa. Incinta este adicenta unui numar de k incinte incalzite direct, caracterizate fiecare de temperatura interioaré de calcul Ojo, spatiulul casei scérilor caracterizat de temperatura O-; si unui rost Inchisideschis caracterizat de temperatura Op. jp ‘Temperatura spatiului casei scarilor Os se determina cu ajutorul relatiel (C.2) de la C.2.1, anexa C, sau are valoarea Bggp , conform precizarilor de la articolul C.1 , anexa C Temperatura rostului deschisiinschis @gq ji Se determina conform A.1 de la anexa A, figurilor A.1 i A2din SR 1907-2 ‘Temperatura incintei neincaizita direct 8, se determina prin calcul cu ajutorul relate (D.1) = A (A 2a) FR BF ogo a ress TR es _ ns wie on (4) (2) 2 bRlesx go. « Rina. S28 ogg +E Ra tay inewe mo FAB), Fla Rl Bl Bla Blan D.2_ Incinté amplasaté la utimul etaj al unei cladiri de tip condominiu, dotata cu subsol tehnic neincalzit si pod nelocult. Incinta este adicenta unui numar de k incinte Incdizite direct, caracterizate fiecare de temperatura interioarinca de calcul Oj9x, spatiului casei scarlor caracterizat de temperatura Ocs, unui rost inchis/deschis caracterizat de temperatura Ogi jpg, $i SPatiului podului nelocuit caracterizat de temperatura 8pg. Temperatura spatiului casei scarilor cs se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (C.8) din anexa C sau are valoarea Aggy , conform inegalitatii (C.3) din anexa C. ‘Temperatura rostului deschisfinschis Org ip, 8@ determina conform articolul A.1 din anexa A, figurile At siA.2 din SR 1907-2, ‘Temperatura podului 8pp se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (C.7) din anexa C. 43SR 1907-1:2014 Temperatura incintei neincalzité direct 0, se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (0.2) +0,334-ng Vy RUreix é a Nae + (0.2) | cl Reif \Rpox Aes gg + AR ERAIL op py 4 POX og Tame Bos + eet On + Ree OP in care [A (A 5 wom ER) DCR +0334-n4-Vy Lele Fle. D.3_Incinté amplasaté la etajul curent al unei cladiri de tip condominiu, dotaté cu subsol tehnic neincaizt si terasai Incinta este adicenta unui numér de k incinte incilzite direct, caracterizate fiecare de temperatura interioaré de calcul 89x, spatiului casei scarilor caracterizat de temperatura Qc. si unui rost Inchis/deschis caracterizat de temperatura Op Ra Temperatura spatiului casei scarilor Ose determina prin calcul cu ajutorul relatiei (C.2), anexa C sau are valoarea 8. conform inegalitatii (C.3) din anexa C. ‘Temperatura rostului deschis/inschis Ogq.;n, S¢ determina conform articolul A1 din anexa A, figurilor A.1 giA2 prezentate in SR 1907-2. Temperatura incintei neincalzita direct 8, se determina prin calcul cu ajutorul relatiek: | 0894-14 Vs rein = EAR a 8, & Num Nums at (03) (8) aS Resx 9. + Ta tos eR Incare: A A) A Num, = (4) + : (8 +0334-n,-Vy Le) 2 ese Uae D.4Incinté amplasata la etajul curent al unei cladiri de tip condominiu, dotaté cu subsol tehnic neincatzt si pod nelocuit. Incinta este adicenta unui numar de k incinte Incdizite direct, caracterizate fiecare de temperatura interioar de calcul 00x, spatiului casei scéirlor caracterizat de temperatura O¢s , gi unui rost Inchis/deschis caracterizat de temperatura Op pa a4SR 1907-1:2014 ‘Temperatura spatiului casei scarilor @,, se determina prin calcul cu ajutorul retatiei (C.9), anexa C sau are valoarea Beso , conform precizarilor de la articolul C.1 din anexa C. ‘Temperatura rostului deschis/inschis. Bq /;, 8@ determina conform articolul A.1 din anexa A, figurlor At siA2 prezentate in SR 1907-2. ‘Temperatura incintei neinedizité direct 0, se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (D.4): AY (é A) a] 8K = +>D/> +0,334-g Vx Bem 2 lee” 2R ln 0,-* * Numg, Numa (D4) (3) é Rosa g , (FR Vaainin Num, °S" Num In care, wm Ph Ep EA “es LP Pree F D.5 _Incinté amplasata la parterul unei clairi de tip condominiu, dotata cu subsol tehnic neincalzit gi terasa. Incinta este adicenta unui numar de k incinte incdilzite direct, caracterizate fiecare de temperatura interioara de calcul 8}9,., spatiului casei scarilor caracterizat de temperatura O.; , subsolului neinealzit caracterizat de temperatura Osp si unui rost inchis/deschis caracterizet de temperatura On Re. Temperatura spatiului casei scérilor O¢s se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (C.2). anexa C sau are valoarea Ocgo , conform precizéirilor de la articolul C.1 din anexa C Temperatura rostului deschis/inschis Opy.jp, Se determina conform articolul A.1 din anexa A, figurilor ‘A. siA2 prezentate in SR 1907-2. Temperatura spatiului subsolului @gg se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (C.1), anexa C. Temperatura incintei neincaizité direct 0, se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (0.5): PR). Fe.” 2) hx i i +0334-ng Vx Ox 860 + Num (as, lfleme,, * i SRJose gra vux SBx 9. Numi SS” Nur jumyy Tn care ta) 4 +0334-ng Vy 45SR 1907-1:2014 D.6 _Incinta amplasata la parterul unei cladiri de tip condominiu, dotata cu subsol tehnic neincéizit gi cu pod nelocuit, Incinta este adicenté unui numéar de k incinte incalzite direct, caracterizate fiecare de temperatura interioara de calcul 89}. spatilui casei scarilor caracterizat de temperatura Os , soclul gi unui rost ‘Inchis/deschis caracterizat de temperatura 8 jr Temperatura spatiulul casei scdarilor 0,,.5@ determina prin calcul cu ajutorul retaliei (C.8), anexa C sau are valoarea Os. . conform precizarilor de la articolul C.1 din anexa C Temperatura rostului deschis/inschis Opq mse determina conform articolul A.1 din anexa A, figurilor At si A2 prezentate in SR 1907-2. ‘Temperatura spatiului subsolului Ogg se determina prin calcul cu ajutorul relate (C.1), anexa C. ‘Temperatura incintei neincalzité direct 0, se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (0.5). D.7 _Incinté amplasata la parterul une cladiri de tip condominiu, amplasata pe un soclu si dotaté cu terasé. Incinta este adicenta unui numar de k incinte Incéizite direct, caracterizate fiecare de temperatura interioara de calcul Gx , spatiului casei scarilor caracterizat de temperatura 8¢s , soctului si unui rost Inchisideschis caracterizat de temperatura Op, ype, Numarul laturlor expuse catre exterior ale incintei neincalzite direct, nt exp. < [1.3] Temperatura spatiului casei scarlor Ogg se determina prin calcul cu ajutorul ratatiei (C.16), anexa C sau are valoarea Os. , conform precizarilor de la articolul C.1 din anexa C. Temperatura rostului deschis / inschis Opa jm S€ determina conform articolul A.1 din anexa A figurile Ast siA2 din SR 1907-2. Temperatura incintei neincalzita direct, 0, se determina prin calcul cu ajutorul relatiai (D.6): x4] Oink A) 40334-ny-Vy 0, = eS Ran Jrex 6, Rx TAR pee OT ex gn ‘Num, Numi pai Apardx A (4) Race Gon y +R rC8 9, , (Rua g Num; SOX" "Num,, SS" Num, 2 fa) A) 40334-ng-Vy + TAR rey Oso,x Feprezinta temperatura de contur se determina prin calcul cu relatia (C.15) indicat in anexa C; 46SR 1907-1:2014 isc x ~ reprezinté rezistenta termicd de contur preluata din graficul din figura C.12, aAnexa C. Tn cazul in care niet exp.x= 0, temperatura incintei neincaizite direct se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (D.7): A) 40334-ng-Vy Trex gy Numi2 on A) RU RAR: tune -3(8) +3(4) ) A) (A +E; 4+0334-ng-V, +(4 i PEK] \R Rieeyx 7x8 D.8 _Incinté amplasata la parterul unei claciri de tip condominiu, amplasata pe un soclu si dotataé cu pod nelocuit Incinta este adicenta unui numar de k incinte Medizite direct, caracterizate fiecare de temperatura interioara de calcul 09x, spatiului casei scdirlor caracterizat de temperatura Ocs , soctului si unui rost Inchis/deschis caracterizat de temperatura Oi pg, . Numérul laturilor expuse céitre exterior ale incintei neincaizite direct, Mat.exo. € [3] Temperatura spatiului casei scarilor Ogg se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (C.16), anexa C sau are valoarea Ogg . conform precizarilor de la articolul C.1 din anexa C. Temperatura rostului deschisfinschis Ogq,ai Se determina conform articolul A1 din anexa A, figurilor A.1§A2 prezentate in SR 1907-2. ‘Temperatura incintei neincalzité direct, 0, se determina prin calcul cu ajutorul relatilor (0.6) sau (D.7) {n functie de valoarea numarului intreg nip. exp.» Conform precizérilor indicate la C.1 din anexa C. aTSR 1907-1:2014 Anexa E (informativa) Determinarea necesarului de caldura de calcul pentru cladiri care se incdlzesc rar (a se vedea 4.2.2) E.1 Ipoteze de calcul Metoda de calcul se adreseaza cladirilor noi de locuit de tip unifamilal si cladirlor colective (de locuit sii publice) caracterizate de un regim termic diferentiat intre orele de ocupare 5 utilizare gi orele de eocupare. In cazul cladirilor unifamiliale regimul de inaitime este de tipul P... P*2E. Din punct de vedere al elementelor de constructie din care sunt realizate cladirile, acestea respecta cerintele minime de performanta termica pentru clddirile noi, conform reglementarilor tehnice in vigoare. Parametrii climatici exteriori sunt constituiti din valorile temperaturilor exterioare de calcul, conform harlii de zonare climatica de iarnd a Romaniei si din valorile vitezei conventionale a vantului de calcul, conform hari de zonare eoliana de iama a Roméniei si valorilor indicate in tabelul 3 din acest standard, Din punct de vedere al regimului termic, cladirea se considera formata din zona prineipala, in care se desfagoara activitatile proprii destinatiei cladiri si din zone secundare, definite dupa cum urmeaza: = podul neincalzit slab ventilat; — casa scéfrilor (pentru cl&diri cu regim de inaltime P+1E si P+2E); = soclul gi solul de sub pardoseale cladiri in doua variante de realizare; = soctul gi pardoseala neizolate termic; — _soclul gi pardoseala izolate termic; = subsolul neincaizit Valoarea necesarului de cdldura de calcul se refera la zona principala a cladiri, in integralitatea sa, chiar daca regimul de indltime este P+1E si P+2E. Cladirea se considera cu ocupare discontinua, iar regimul termic interior al zonei principale este definit prin valorile temperaturilor interioare, dup& cum urmeaza: 12 reprezinté temperatura medie a aerului din volumul spatiului liber al zonei de locuire/ocupare PCy; reprezinté temperatura interioara (rezultant) definita in functie de temperatura aerului, 0, si de temperatura medie radianta a elementelor de constructie exterioare gi interioare ale zonei principale a cladiri [°C]; = Up reprezinté temperatura medie a elementelor de constructie masive interioare (pereti despaititori, plangee intre niveluri, stalpi ete.) [°C]. Ca urmare a regimului termic pronuntat variabil Tn intervalele de timp de incalzire/racire naturala, valorile celor trei temperaturi difera sensibil in intervalul de timp care precede ocuparea clair 48SR 1907-1:2014 Cladirile se considerd a fi dotate cu sisteme moderne de asigurare a confortului termic. Acestea pot primi comanda de la distanta pentru Inceperea Tncalzri, inainte de a fi ocupate. Sistemele de incdlzire Utiizate sunt de tipul priortar convectiv, din punct de vedere al tipului de furnizare a fluxului termic catre spatiul locuit. In scopul minimizérii consumului de caldurd este posibil ca ventilarea cladiri s8 se realizeze in modul de ventilare mecanicd local, prin prevederea recuperatoarelor de caldura, Reducerea fluxului termic disipat prin transmisie prin elementele transparente ale cladiril (ferestre) se poate obtine prin utiizarea obloanefor mobile cu functie termoizolatoare care sunt asezate pe pozitia inchis, atat in intervalul de timp dintre doua ocupéri succesive ale cladii, cat $i pe durata orelor de noapte din intervalul de ocupare al acesteia Conditia de determinare a valorifluxului termic maxim care trebuie asigurat de instalatia interioara de inealzire este ca la ora preconizaté pentru ocuparea cladini, valoarea temperaturii interioare (rezultante), ,, 54 fie egalé cu temperatura interioaré medie de confort termic a cladirii 8,., determinata in functie de suprafetele utile si de temperaturile interioare de calcul ale incintelor care formeaza zona principal a cladirii, conform prevederilor standardului SR 1907-2. Valoarea fiuxului termic determinat in conditile mentionate reprezinta necesarul de caldura de calcul al clédiri rar incaitzita Jn ceea ce privaste regimurile termice propri zonelor secundare exprimate prin temperaturile zonelor, acestea se determina prin bilant termic al fiecarei zone in parte si tine seama de fluxurile termice propagate prin transmisie prin elementele de consiructie opace si transparente care despart zonele secundare de zona principal si de mediul exterior natural, precum si de modificarea entalpiel aerului exterior patruns prin infitrati th spatile care constituie zonele secundare ale cladini. Mediul exterior natural este reprezentat de: ~ _ aerul exterior caracterizat de temperatura exterioaré de calcul proprie zone! climatice k din care face parte localitatea in care este amplasatd cladirea, 8, ,, (k= 1, 2, 3,4, 5); — _ panza de apa freatica a cérei temperaturé se exprima in raport cu zona climatica k, 0, , = frontiera cladire-sol, caracterizata de temperatura exterioara pentru cazul cladirlor amplasate pe Sol, prevéizute cu sootU, 8...» functie de calitatea rezolvani de arhitectura de tipul sooty si pardoseala neizolate termic (niz), respectiv izolate termic (iz), precum si de rezistenta termicé Ree ia.nie Proprie rezolvari frontierei cladire-sol (izolata termic ~ iz, neizolata termic — niz); — podul neincalzit, caracterizat de temperatura rezultata din bilantul termic al podului, 4, ; = subsolul neincalzit, caracterizat de temperatura rezultata din bilantul termic al subsolului, Ops 5 = spatiul casei scdrlor, caracterizat de temperatura rezultata din bilan{ul termic al casei scérilor, 8. Rezistenfele termice ale elementelor de constructie adiacente mediului exterior/zonelor secundare, prop! at&t zonei principale cat si zonelor secundare, sunt rezistente termice corectate si au cel putin valorila minime conform reglementarilor iehnice in vigoare Capacitatea termicé a elementelor de constructie interioare, Me [J/K], se exprima exclusiv prin considerarea elementelor de constructie interioare (nu se includ elementele adiacente mediilor exterioare). Capacitatea termica a elementelor opace adiacenie mediului exterior natural este inclusa in valorile orare ale temperaturilor exterioare virtuale proprii acestor elemente, 0, ,, In care indicele j este specific unui element de constructie opac adiacent mediului exterior natural. Suprafata de transfer de caldura a elementelor de consiructie interioare este suprafaia adiacentaé mediului interior locuit al zonei principale, conform reglementarilor tehnice in vigoare. 49SR 1907-1:2014 Rata de ventilare a spatilor zonei principale se exprimai prin doua valor distincte, dupa cum urmeaza: + Inorele in care clidirea nu este ocupat vel$ Are, Maint =023-——j— _ [sch h] (4) + Inorele in care clédirea este ocupata (ventilare naturala neorganizata) 1-32. Nox {sch /h] (2) Vv + inorele in care clidirea este ocupata (ventilare mecanica si dotare cu recuperator de céildura): ne) =naing +90)-(1-eRc) [seh /h] (E3) in care: DAre) reprezinté suprafata de transfer de caldurd a tuturor ferestreior mobile din zona ’ principala, exprimata in [m"]; v reprezinté volumul liber al incintelor care formeazé zona principala, exprimat in (m°]; Ve reprezinté viteza vantului conventional de calcul, exprimata in {m/s}; Nar _ reprezint& numéirul maxim de persoane care ocupa clédirea} Ege reprezinta eficienta termica a recuperatorului de caldura, [+] Nu se tine seama de aporturi de cldura (nici cele provenite din exterior — radiatie solara ~ si nici cele provenite din interior — metabolism, surse interioare de caidura, consecinta a utilizariiclaciri) Procesul de incdizire a cldirii se produce pe o durat& de tr ore inainte de ocuparea acesteia. Valoarea fc este data de intrare in algortmul de calcul gi se stabileste in functie de optiunea beneficiarului cladiri (in principal, in functie de posibilitatea de a comanda gi de a regia de la distanta pornirea si functionarea instalaliei de incalzire). Se recomanda ca intervalul de timp necesar atingerii confortului termic s& nu fie sub 12 ore (in cazul cl&dirilor lipsite de masivitate valoarea se poate reduce la 8 ore), in functie de ora de incepere a incalzri cladirii si de capacitatea termicd a elementelor de constructie interioare se urmareste ca diferenfa intre valorile temperaturilor @,, @ si Op sa fie minima. Acest deziderat se realizeazé prin adoptatea unei valori mari a duratei tnc pentru clédiri caracierizate de valori mari Mc, respectiv prin adoptatea unei valori reduse a duratei two pentru claditi caracterizate de valori reduse ale Mc, cu conditia minimizarii valorii Qy ceea ce se reflecta in costul investi In functie de dotarea instalatiel termice cu sisteme de comand la distanté se poate mentine, in interior zone principale, pe intervalul de timp dintre dou ullizari succesive, o temperatura de garda 6. Valoarea temperaturii de garda se alege in functie de optiunea beneficiarului clédiri, © valoare ridicata a temperaturil de garda reduce valoarea Qo a necesarului de caldura de calcul si implicit, a investitei in sursa de céldura. Pe de alté parte consumul de combustibil propriu zilelor caracterizate de temperaturi exierioare apropiate color de calcul creste odaté cu cregterea valorii Og. Dat find umarul redus al zillor extreme din punct de vedere climatic in sezonul rece, daca sistemul permite aceasta, este recomandabil s se mentina temperatura de garda Og intre doud ocupari succesive ale clair, in cazul in care, nu se poate realiza acest deziderat, temperatura interioara de la care se reia 60SR 1907-1:2014 Inctzirea spatiulul ocupat se determina prin bilant termic in regim variabil al zonei principale a clédiri, Valoarea Opn < Og $i poate atinge valori negative, fapt care impune masuri de siguranta in ceea ce priveste instalatile interioare ale cladiri (alimentare cu apa, inc&lzire, canalizare). Atat in cazul incalzinii cladirii cu pornire de la temperatura interioard de garda Gg cat i in cazul incalzini cladiri cu pornire de la temperatura interioard Gey, clédirea se considera minim ventilaté ou rata de ventilare indicata de relatia (E.1), iar rezistenta termicd a vitrajului se consider egala cu valoarea proprie obloanelor inchise, in cazul in care se dispune de astfel de dota E.2_ Bilantul energetic al clad E.2.1 _Bilantul energetic al zonei principale a cladirii Ecuatille de bilant termic ale cladirii sunt urmatoarele * ecuatia de bilant termic al aerului din zona princjpalé a cladirit sub forma egalitatii intre fluxurile termice care patrund in spatiul locuit sub forma sumei formata de entalpia aerul exterior patruns. prin infiltrati prin rosturile mobile, generata de rata de ventilare indicata de relatia (E. 1), si de fluxul termic constant cedat la nivelul conturului termodinamic al zonei principale, Qo, si suma fluxurilor termice disipate catre meviul exterior natural si care zonele secundare ale cladiril: + ecuatia de bilant termic al elementelor de anvelopa adiacente mediului exterior pe baza céreia se stabileste relatia de definire a temperaturiiinterioare (rezultante), 0)(I), in functie de temperaturile aerului, Og(t), si ale elementelor de constructie interioare, 0,(t), precum si de temperatura exterioara virtuald a elementelor de constructie j, Og, (t); variabila treprezinta timpul; + ecuatia de bilant termic al elementelor de constructieinterioare care exprima varia tn timp a energie’ interne a acestora in functie de fluxurile termice de natura convectivl si radiativa primite din partea aerului interior si disipate caire elementele de anvelopa care formeazd conturul termodinamic al zonei principale a cladiri. Rezulté valorile Op(t) exprimate in functio de temperatura exterioard vitualé medie a zonei principale, Dyy(t), de valoarea constanté a ecesaruiui de calduré de calcul, Qo, furnizat pe durata inc de instalalia de incalzire. Valorile ‘Gp(t) se determina prin integrarea sistemului de ecuatii si depind de valorile Op (t— at) de la momente anterioare. Valoarea initial se fixeazéi tn functie de regimul termic de utiizare a clair, ‘dupa cum urmeazé: in cazul in care se asiguré o temperatura interioara de garda 0,, valoarea initials se determina cu ajutorul relatiei (E.4) Belt ) = 0g -1 (E.4) - in cazul in care nu se asiguréi o temperaturé determina prin calcul cu ajutorul relatiel (E.5) erioara de garda 8,, valoarea initials se Foy) 1-exp(-D- Atay) | Fi; Op -2~F2t), Tex Aten) | For 5 \ p 3 D-Atgy D (es) jn care Atpy reprezinta timpul de récire naturala a cladirit intre doua utilizar succesive, exprimat In [hi]. Se recomandai valoarea minima de 108 ore (4 zile consecutive, 5 ore din prima zi de ooupare 2 ‘ladini si 7 ore din ultima zi de ocupare a cladiri) Relatille de calcul pentru determinarea temperaturilor semnificative @(t) si 6\(t) sunt urmatoarele: Balt) = Cy-Bolt)+ Fis +Fi2 Qo (£6) 61SR 1907-1:2014 respectiv Oi(t)= Ay Balt) + Az -Oplt)+ Ag -Bev (t) (E7) Conditia de realizare @ temperaturii de confort Do in zona principalé a cladirii la momentul twe calculat de la ora initialé ta care intré in functiune instalatia de incalzire, la sarcina nominalé Qo, genereaza ecuatia algebrica pe baza careia se determina necesarul de caldura de calcul Qo dupa cum urmeaza: BipAa-Gay “(Ae C)Aa)|Blt=0)- a= (E.8) a (-01+Aa) (Eve) 2 In care Ey = 1880-0 tne) ne D-tine Se recomanda valoarea minima tne 12 ore. (Daca urmeaza a se ocupa cladirea in ziua de vineri la ora 17:00, se recomanda intrarea in funcliune la sarcina nominala a instalatiei cladirii la ora 5:00. La ora 17:00 temperatura interoara rezultanté va avea valoarea 90.) E22 _Bilantul energetic al zonelor secundare ale cladii ‘in scopul simplificdrii procedurii de calcul se pot utiliza valorile parametrilor termodinamici {lemperaturi si ale caracteristicilor termice (rezistente termice) propri zonelor secundare ale cladiri. In figurile de la F1 pana la F6 se prezinta valorile necesare calculului in raport cu suprafate, conform precizarilor. Valorile sunt proprii caselor de vacanté, dar se pot utiliza gi pentru alte tipuri de cladir. Temp.ped (6) fo 2515078200 BS_ HDS Oma: aS SATS =D ‘Supra lange pdt fp SONNE TazORA Figura E.1 - Temperatura podului neincaizitSR 1907-1:2014 Tempsubsol °C} os 00 125 160 175 200 225 250 275 300 325 360 375 400 425 480 47S 800 025 880 875 OOD ‘Supra plangeu peste subsol ‘SZONAGL 1 WZONAGL? ZONAGL 3 _ZONAGL 4 s7ONACL 5 Figura E.2 ~ Temperatura subsolului neincaizit 100 125 160 175 200 225 250 275 300 325 380 375 40) 425 480476 GOD SSD GTS GO ‘Suprefaapardoset pe sl ZONAGLA mZORAGLZORAGL 3 ZORAGLY 6 ZORAGLS] Figura E.3 - Temperatura la frontiera soclului neizolat ter 63SR 1907-1:2014 100 125 180 175 200 725 250 275300 ‘Supraftapardoseli pe 301m Figura E.5 ~ Rezistenta termica la frontiera socluluiSR 1907-1:2014 7 8 1% m1 2m ‘Supatetapardosei i sal mp] eT ew #ZONAGL1AZONAGL.2 _ZONAGL.3._ZONAGL 4 #ZONAGL 5 Figura E.6 - Temperatura casei scarilor E23 Explicitarea notatilor Fir = (0884-ngint-V-0.0 +AE Coy “Bg Boy)-Fia Fra =[0334-Maint “V+ (Ar —Ae -B;)-aey]* Ay~Ag Sir ok or #94 Bi) Ft Bs Boy] Fay = Fea Shere orto 8) Sirk bo Certo, (1-8, 6 -Bal Cy =[Ar—Ac-(1-Ba)} Gey “Fre Ag = DApej+ DArej + DAzp-2s, i i 7 Ay =Ag+Ap Ag Bees By FR as 65SR 1907-1:2014 1H res “TAR /zsj Se poate utliza valoarea Oy, =Ogo. Aproximarea conduce la eroare maxima sub 3 % in rezultatul final reprezentat de valoarea Qo 4 = Oy $0, AL oy te BE 1S fae Ry" Num1=1—%* [ (eR) Ay = 2 Num 1; Cy At Ag =, (-1) Num"; a E Ag = Se (a; RY" -Numt*; (1 Bz =[1-(a)-R By = {1a In care: Ac Ap Ms os Or Ry DAG 4 1-Agi RY}-As +(,-R)" reprezinté suprafata de transfer de caldura a elementelor de constructie cu functie de anvelopa a zonei principale a cladirii, exprimata in [m’]; reprezinta suprafata de transfer de cdlduré a elementelor de constructie interioare, ‘exprimata tn [m"]; reprezinta volumul liber al zonei principale a cladirii, exprimat in [m"}; reprezinté masa stratului de material s care intra in componenta elementelor de constructie interioare, exprimata in [kg}; reprezinta caldura specificd masica a materialului s, exprimata in [kg - K]; reprezinta coeficientul superficial de transfer de caldura prin convectie, exprimat in [Wim?k]; se recomanda valoarea ay = 3,50 Wim?k; reprezint& coeficientul superficisl de transfer de calduré prin radiatie, exprimat in [Wim?k]; se recomanda valoarea a, =4,50 Wim"k, 66SR 1907-1:2014 Anexa F (informativa) Exemplu de calcul — Sistem de incalzire predominant convectiv (a se vedea 4.1) F1_S8 se determine necesarul de calduré de calcul pentru constructia de locuit S +P + 1E din figurile F.1, F.2, F.3 si F.4, amplasata in Bucuresti i avand caracteristicile constructive inscrise in tabelul F.1. Gradul de asigurare a necesarului de céldura de calcul de catre instalafia de incalzire este de 98%, Stratul de apa freaticd este la o adancime de 6 m fata de cota terenului sistematizat La intocmirea tabelelor pentru determinarea necesarului de calduré de calcul, pentru elementele de constructie s-au utilzat notatile indicate in tabelul G1 Tabel F.1 ~ Simboluri si caracter termotehnice ale elementelor de constructie Simbol Element de constructie q R D jem_| tov | 43 | 153 (529 PE PERETI EXTERIOR so | un 3.64 12 | 062 : PL PERETI INTERIORI 25_| 059 : 45 | 1.59 : PE GONTURUL EXTERIOR 45 | 220 - Ps | PERETI SUBSOL ‘ADIACENT GARAJULUL 45 | 8,00 : PESTE ETAJ(TERASA NECIRCULABILA) | Oe set PESTE GARAJ (TERASA CIRCULABILA) So | “ue _ |r PE [RAN es CTAV ANE] CURENT 15 | oat IPESTE PARTER 7 PESTE CAMARA 22 | 1.05 - PESTE SUBSOL 20 | 1.03 e TASUBSOL 20 | 261 : PD PARDOSELI LAPARTER (GARAJ) 20 | 277 - TE ‘TAMPLARII EXTERIOARE = | 051 0.50 TAVESTIBUL INTRARE =| 028 [080 ue | UsiEXTERIOARE LAGARAJ - | ot7 [oso ul USI INTERIOARE = | 040 7 PD’ Cu exceptia plangeelor peste etal gi peste garal, celelate plangee se refera sila pardoseli, cu simbolul 87SR 1907-1:2014 UALNVd NWTd~ 14 unbiy erewied - fereg - Ingusen - areg - eueygong - IH ep giowed - e 90d sod vod cod Zod bod RIBLYWd HedgouySR 1907-1:2014 Pvla NWId-Z'4 eunBiy rsvdas # al re oe Os sa! ereg - $03 soyuuog - p03 10H - £03 uog - 203 souuiog - 403 Hpv.a Hedeouy 50SR 1907-1:2014 Tosans Nvid~¢'4 emnbi4 oes 7 1H - sos seg - 90S gone} ereulueD - £08 e1eqad - 20S wooiqgoH - 10S: HIosans wedgou 60SR 1907-1:2014 v-vanniloas 4 enbig “ey anqiidas a sTs+ 6F2 b) °) 9) SR 1907-1:2014 Precizari in legatura cu modul de efectuare si succesiunea calcululul se noteaz pe planul apartamentului, intr-un cere desenat in fiecare camera, etajul, numdrul camerei si temperatura interioara de calcul, se incadreaza cladirea din punct de vedere al temperaturi exterioare de referinta. Pentru exemplul considerat rezulta zona climaticé ll, iar pentru un risc de disconfort asumat, de 2 % (circa 4 zile din sezonul de incalzire), rezulta 09, = -15°C; se inscriu in formulanul de calcul caracteristicile geometrice gi termotehnice ale elementelor prin care se produce disipare de flux temic: dimensiuni, rezistente termice, indici de masivitate termicdi, temperaturi exterioare caracteristice; se determina masa specifica a elementelor de construclie interioare, mp, pe baza caracteristicilor geometrice si fizice ale constructiei si se stabileste valoarea coeficientului de corectie al necesarului de caldura de calcul, conform 4.1.1.4, Pentru cladirea considerata ca exemplu de calcul: Volum elemente de Ma Etomente de construct | Meee trcte {m*] fkg! m*] Ik] 1+ _[ Perettinterio’ subsot 4.53 1450 6568.5 2. | Pere interior parter 942 1450 136590 3._| Perel interior ej 9.98 1450 136010 4 761 2500 190250 Plangee parter-subsol 5 781 1800 13698,0 6 19002 2500 250500 | 4 Pienseo eta-parter 7 10.02 1800 18006,0 | Perey interior i gar 17.36 1450 251720 TOTAL 1348095 Mui img, = 09- MBE. 9.9.1348085 _ 479 kg/m? Re 714 sidecl Cu a) se calouleaziinecesarul de caldurd prin transmisie, Or; b) se determina numarul de peret interior, Np, $i coeficentul superficial de transfer de calduré la hivelulconturului termodinamie al incaperi, «a. ©) se calouleaza voluml interior a incaperi, V: 4) se calculeaza rezistenta termicd medie a incdperi i temperatura exterioaré viruald a acesteia ©) se calculeazé temperatura medie @ aerulul interior si sarcina termica Qi; f) _seddetermina necesarul de calduré de calcul,SR 1907-1:2014 Rezultatele obtinute sunt centralizate in tabelul G 2 NOTA — Pentru nedperie neincalzite (camara, boxd, central termics), temperature interioare conventionale de calcul, considerate Ia caiculultransferuiui termic prin elementele de construct ale Incaperiior invecinate, au fost determinate pe baza relafilor de blant termic aferente acestor incaperi, Au rezultat vaiorile pentru camara: @=8, = pentru boxa: a= 14, pentru contrala termicé: 8, = 10°C. F.3Detalierea modului de determinare a temperaturii medii a aerului interior pentru incdperea PO1 F.3.1 Caracteristici geometrice ale incintef: + volumul incintei, V, = 83,9 m*; + numérul peretilor interior ai incintei, Noi= suprafata laterala a elementelor de constructie exterioare, Ac = 98,1 m”, suprafata lateral totalé @ incintei, Ay = 131,2 F.3.2. Coeficientul de transfer de caldura superficial, la nivelul conturului termodinamic al incintei: oy = 407+ oe 2 4 = 407 +105 -(6-3). ‘381 =828 W/mK F.3.3 Rezisten{a termicd medie a anvelopei incintei: 092-981 . ‘ TSO2 TERE OSE , 640+ 105 +432 1484, 378, S505 O81? KIN 153 051 059 040° 103 F.3.4 Temperatura exterioaré virtuald a incintel 1392+ 13.22 +855 (_1348),. (1685) z. 3 i a 1484 4, 378 MBA 494 978 4g, _0s9 “'8* o40""® 981 ogi2 F.3.5 Coeficientul By 6-3 =140279-— 8-3 ___ 1424 Bit 0279-575 O12 * F.3.6 Temperatura medie a aerului interior: 64 =1124-20-+(1-1124).4,446 = 2193°C 63oz id | ‘aynutigo eyeynzey - Z'4T on eps fever are wz| + fore tore} vee [as | ae inwiod =Z03 wate oes ae ea eo wee we sz on | ors are | oe 060 wrt for oe are oat wz fiz, wwe oF oot oat 1p ecer wo ised 103 wae [ea _ [ar ow | wea wT are lao ee OT ae | ove BE ose I | we ze 050 ae eT ove we Tae [et oo Sera ao ear ee was eee ar vee_[ wo _paes @o_ [are | OT a vs oor se. sce_[ are | oot a esd} ve wef ore | ave wel [rae OT vee reer owe Oe oe se me a eo ae AT == vo fofuln]« fol} a} tw] co vyL02:1-2061 4S99 we] oot [aN] Sa 060 | 090 | AN] aL wel uz [awl 3a ve [are | ser_fese Lb vive | wo [eo | core | wee | oT | SS | OO [eee [or freon | veOr | ear ‘997 i sro We 06. eo [ure ogy [re ore [ure ore | 080 ‘oe | 997 i ore re i ost | ort r ‘ore | $99 i ove | oe L wee Tet Hee [ SO eos ser [te owe [eee ee | wr PTT | vee 56 BST | or _| SO vor [ieee [rT | ewe wD fore [oe Tsar [om | omer ee eee & ots =e 2 a 7 ‘ul ‘‘ ‘a "8 a 40 % § : it : : L0z:1-2061 4S:19 efor | wo [re pero aT ares | eee | oT | rear | For wz ao wo yL0Z:l-LO6) US89 zezz__=(wi100 [orot poss [wo Jers [me [er [wor [rer [ee rer [eu wea [reo |e [oT | ver | oor | er Teal wee_ [oT var [ose 602, ‘e190 yLOZl-LO6L USSR 1907-1:2014 Anexa G (informativa) Determinarea necesarului de caldura de calcul pentru constructii dotate cu sisteme de incalzire predominant radiative (de joasa temperatura — pardoseala saulsi tavan) (a se vedea 4.3.2) G.1__Determinarea necesarului de caldurd de calcul pentru incdperi dotate cu sisteme de incdizire predominant radiative se face in functie de parametril termodinamici intensivi caracteristici incaperii Considerate, precum si suprafetelor elementelor de constructie incdilzitoare, respect ®, _reprezinté temperatura interioara conventional de caloul a incdperii, exprimata tn [°C]; ©, reprezint& temperatura medie a aerului interior, exprimata in [°C]; 85; _reprezinté temperatura peretilor interiori al Incéiperii, exprimata in [°C]; © _reprezinté temperatura medie a elementelor de constructie exterioare, ta nivelul conturului termodinamic al inceiperi, exprimata in ["C]: 8m, reprezinta temperatura medie a suprafetei plangeului incalzitor, exprimata tn [°C]; reprezinta temperatura medie a planului care contine serpentina incailztoare, exprimata in rey: Og reprezint temperatura medie radiant& a incperii, exprimata in [°C] in functie de amplasarea incaperii in cadrul cladirii si implicit de tipul suprafetel tncalzitoare (pardoseala saulsi tavan) se disting doua cazuri pentru care determinarea necesarului de caldurd de calcul se face in mod distinct, si anume: — _Incéipere incaizité prin pardoseala (exemplu Incépere amplasaté la ultimul nivel al unet clédir colective) = incpere incdizita prin pardoseala gi prin tavan (exemplu incdpere situata la etajul curent al unei dladiri colective, sub o incapere dotata cu pardoseala incalzitoare), G2 Cazul unei incaperi amplasata la ultimul nivel al unei constructii 6.2.1 Temperatura medie a suprafetei plangeului incaizitor, 8, , exprimat in [°C], se determina prin calcul cu ajutorulrelatiei (G.1): 1-8» +B 2-0; +By Os (6.1) %. reprezinta temperatura exterioara conventionala de calcul, determinaté conform anexei A la acest standard, exprimata in [°C]; ©, reprezinta temperatura interioara conventionala de calcul a incdperti, conform SR 1907-2, exprimata in [°C]; 60SR 1907-1:2014 0g reprezinté temperatura medie a elementelor de constructie exterioare, la nivelul conturulul termodinamic al incéperi, exprimata in [°C], determinata conform 6.2.1 jar coeficientii numerici se determina prin calcul cu ajutorul relatilor de calcul indicati in anexa H a acestui standard. G.2.1.1 Temperatura medie a elementelor de constructie exterioare, la nivelul conturului termodinamic al incperi, 8g, exprimat in [°C], se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (6.2) (G2) in care: a; reprezint coeficientul superficial de transfer de caldura la nivelul conturulul termodinamic al incaperii, exprimat in [Wim?k], determinat conform G.2.1.2; R _reprezinta rezistenta termicd medie a tncaperii, exprimata in [Wim*K], determinat’ conform 6.2.1.3; Tey reprezinté temperatura exterioara de referinta a incdperii, determinata conform 6214 6.2.1.2. Coeficientul de transfer de caidura superficial, la nivelul conturului termodinamic al incéperii considerate, a, , exprimat in [Wim*], se determina prin calcul cu ajutorul relatiel (6.3): At at (63) 107 + 11162--(5 -No)} in care: Na reprezinta numarul mediu de pereti interiori ai incaperii considerate determinat conform 62.1.5; ‘Ac reprezinta aria cumulata a tuturor suprafetelor prin care are loc transfer de caldura din partea incdperii, exprimata in [m’, determinata prin calcul cu ajutorulrelatiei (6.4): Ae= DAj+ DAK (64) rk Ar reprezinta aria cumulata a tuturor suprafetelor elementelor de constructie (interioare gi exterioare) din alcatuirea incdperii considerate, exprimata in [ [m?], determinata prin calcul cu ajutorulrelatiei (G.5): At=Ae+DAi+ Apa (G5) reprezinté elemente de constructie opace, transparente sau translucide, adiacente mediului exterior, k —reprezinta elemente de constructie adiacente unor spatii neincdizite sau incdizite, care respecta conditia |A®|>2K (in care AQ, reprezinta diferenta dintre temperatura interioara conventionala de calcul a incdperii considerate si temperatura caracteristica spatiului adiacent pereteluik"), 70SR 1907-1:2014 1 reprezinté pereti interior, Pd reprezinta pardoseala (suprafata Incélzitoare). NOTA - Ao. reprezintd aria suprafetel ocupate de serpentina incélzitoare; Arc = Anse, in care Ars rox reprezinta aia total a suprafetei plangeuiui in care este amplasald serpentina Incslzitoare, 6.2.1.3 Rezistonla termicd medie a Tncdperi, R, exprimatd In [Wim?k], se determing prin calcul cu ajutorul relatiei (G.5): (G5) 6.2.1.4 Temperatura exterioara virtualé a incintei, Jey. exprimata Tn [°C], se determind prin calcul cu ajutorul relatiei (6.6) AiO, AK 0 (G6) in care: @., _reprezinta temperatura exterioara conventionala de calcul, determinata conform anexei A la acest standard, exprimata in [°C]; reprezintd temperatura interioaré conventionala de calcul pentru tnedperile alaturate eincalite sau incdizite, care respecta conditia |A0|>2K (in care AB, reprezintd diferenja dintre temperatura interioara conventional de calcul a incdperii considerate si temperatura caracteristic spatiului adiacent peretelui "k"), si determinata conform anexei D, exprimata in (Ch; 6.2.1.5 Numarul mediu de peretiinteriori ai Incdperii considerate se determina dupa cum urmeaza’ — se identificd numarul total de elemente de consiructie ale incaperii, amplasate in planuri distincte (Nyotat) $1 NFP = Nyopai 15 — se identifica numarul peretilor exterior’, N3§*, ca fiind elementele de constructie amplasate in planuri distincte, care nu contin serpentina incalzitoare si care respecta condita |sa,|>2K unde 8, reprezinta diferenta medie de temperatura caracteristioa peretelui exterior *k’, exprimatd in [°C] si care se determina prin calcul cu ajutorul relate (G.7): LA) -A8) x (G7) nmSR 1907-1:2014 in care A0; reprezinta diferente dintre temperatura interioaré rezultanté a incintei si temperatura caracteristica spatiului ‘j' adiacent peretelui exterior “k", iar “m’ este numarul total de elemente constructive apartinand peretelui “k” si caracterizate ‘de diferente de potential termodinamic distincte 49; ; NOTA Pentru perei adiaconti madiului exterior AQ, = 0; ~ Og. = se determina numarul peretilor interiori cu ajutorul relatiei (6.8) (G8) G22 Dacd Oy, <26°C, atunci sistemul de incalzire asigura integral necesarul de célduré al incinte. Calculul parametrilor termodinamici si a necesarului de cldurd se face conform G.2.2.1 pana laG225, 6.2.2.1 Se determina temperatura medie a aerulul interior, 8, exprimata in [°C], cu ajutorul relatiei (6.9): 0 =G1-B— +G2 +0} +G3-05, (G9) G.2.2.2 Se determina temperatura medie a planului care contine serpentina incdizitoare, O.,. exprimata In [°C], cu alutorul relatiei (6.10): 86, =E1-0)-Ep 0, -Es 85 (6.10) 6.2.2.3 Se determina temperatura medie a peretilor interior, @,;, exprimata in [°C], cu ajutorul relatiei (Gtty: Op) = CyB + Cp “05 +C3 Bg, (eat) 6.2.2.4 Temperatura medie radianta a incdperii, &, exprimata in [°C], se determina cu ajutorul relatiei (6.12); Aag Ae t= Bopp + 82-05) + AE, (6.1) Ar Ay ‘in care: Bp = Aa G.2.2.5 Fluxul termic cedat de plangeul incalzitor catre incaperea amplasata la ultimul nivel al cconstructiei, exprimat in [W], se determina prin calcul cu ajutorul relate’ (6.13) OK =p -Ar-i8t4-[og, ~04}+11162-(6-Np)-n, ~@s)+ 4 19162-Npi (Or, ~ 8p (6.13) si acoperd integral necesarul de caldura al incintei pentru realizarea conditilor de confort termic si a calitatii aerului interior.SR 1907-1:2014 Coeficientii numerici se determina prin calcul cu ajutorul relatilor de calcul indicate in anexa H a acestul standard. G.2.3 Daca tp, > 28°C, atunci se impune ta, =28°C si fluxul de caldura cedat de serpentina ncalzitoare trebuie completat de 0 sursa convectiva, pand la necesarul de caldura al inodperi Calculul parametrilor termodinamici si a necesarulul de caldura se face conform G.2.3.1 pana la 6236. G.2.3.1 Temperatura medie @ aerului interior, 0, , exprimata in [°C], se calculeaza in acest caz cu ajutorul relatiei (6.14): Og =Hy +28 -Hp -0; Hy “05 (G14) 6.2.3.2 Temperatura medie a planului care contine serpentina tncalzitoare, 0,,, exprimata in [°C], se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (6.15): Os, =E1-6;-Ep Og -Es “Bs (e415) 6.2.3.3 Temperatura medie a peretilor interiori, @, exprimata In [°C], se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (6.16): Op) = Cy-q +C “Os +C3 +05, (6.16) 6.2.3.4 Temperatura medie radiant a incintel Gg, exprimata in [°C], se determin prin caleul cu ajutorul relatiei (6.17): A Be 8m = Bo 28+ 58 Oy + RE (G17) 6.2.3.5 Fluxul termic cedat de planseul incaizitor, exprimat in [W], se determina prin calcul cu ajutorul relatiel (G.18) QUE = fp «Ay -[5814-(28-@,)+11162- (5 -N,y)-(28 -85 )411162-Npj (28-8) (G18) 6.2.3.6 Fluxul termic cedat de sursa convectiva suplimentara, exprimat in [WI, se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (6.19) gE ny = 0.334 g -Vj -(Bq ~B¢)+4) -Ag - (0) -g)-QLE (G.19) Coeficientii numerici se determina prin calcul cu ajutorul relatilor de calcul indicate in anexa H a acestui standard. 6.2.4 In cazul incintei tncdizite prin intermediul unui plangeu incdizitor amplasat direct pe sol, fuxul termic cedat prin sol se determina conform 4.1.1, cu urmatoarele precizar eg = BeAr Im] (6.20) rel (G21) Ry =f(Ry) Imky} (G22) 73SR 1907-1:2014 Ry =Ry - osc) mK (6.23) \ ° In care Ry reprezinté rezistenta termicd specifica unidirectional a pci pe sol 1 z A reprezinta conductanta termica a plangeului incalzitor (pardoseala), luandu-se Pad) {In considerare exclusiv straturile cuprinse intre planul care contine serpentina Incalzitoare gi suprafata finita a pardoselii, exprimata in (W/m*k]. G3 Cazul unei incinte amplasaté la un etaj curent al unei constructii 6.3.1 Temperatura medie a suprafetei plangeului incdizitor (pardoseala), @, exprimata in [°C], se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (6.24) Opp =My 05 +Mz-0, +My “85 +My ef) (G.24) 8. —_reprezinta temperatura exterioara conventional de calcul, determinata conform anexei Ala acest standard, exprimata in [°C]; —_reprezint temperatura interioar conventionalé de calcul a incaperii, conform SR 1907-2, exprimata in [°C]; 0g reprezint& temperatura medie a elementelor de constructie exterioare, 1a nivelul conturului termodinamic al incaperl,exprimata in [°C], determinata conform G.3.1.1; 0) reprezints. temperatura medie a planului care contine serpentina Incatzitoare a plangoului de la etajul imediat superior (cunoscuta din determinarea necesarului de cldura de calcul pentru etajul superior, conform 4.4.2), iar coeficientii numerici se determina cu ajutorul relatiilor de calcul indicate in anexa | a acestui standard. 6.3.1.1 Temperatura medie a elementelor de constructie exterioare, la nivelul conturului termodinamic al Incaperil, @g, exprimata In [°C], se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (6.25): (6.25) incare: Gj reprezint& coeficientul superficial de transfer de caldura a nivelul conturului termodinamic al incperi, exprimat in [W/m*K], determinat conform G.3.1 m reprezint& rezistenfa termicd medie a Tncdperi, exprimaté in [Wink], determinaté conform 6.3.1 74SR 1907-1:2014 lev eprezinté temperatura exterioaré de referina a incdperii considerate, determinata conform 6.3.1.4, G.3.1.2 Coeficientul de transfer de calduré superficial, la nivelul conturului termodinamic al incaperi considerate, © , exprimat in [Wim?k], se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (G.26): cy = 407 + 49162. (4—Np))- AT (6.26) Ae in care: Np) reprezinté numarul mediu de pereti interiori ai G315; \eAperii considerate determinat conform Ac reprezinté aria cumulaté @ tuturor suprafetelor prin care ere loc transfer de caldura din partea incdperii, exprimata in {m"], determinata prin calcul cu ajutorul relatiel (6.27): Be = DASH DAR (G27) To « ‘Ay reprezinta aria cumulata a tuturor suprafetelor elementelor de constructia, interioare gi exterioare) din alcatuirea incperii considerate, exprimata in [m‘], determinata prin calcul cu ajutorul relatiel (G.28) AT =Ag+DAi+Apa+ Ary (6.28) j reprezinta elemente de constructie opace, transparente sau translucide, adiacente mediului exterior, k _reprezint& elemente de constructie adiacente unor spatii neincalzite sau incdlzite, care respect conditia |A0,|>2K (In care AQ, reprezinta diferenta dintre temperatura interioara conventionalé de calcul a incaperii considerate si temperatura caracteristica spatiului adiacent peretelui"k”), i peretiinterior Pd pardoseala (suprafata incdizitoare). Tv tavan (suprafata incalzitoare) NOTA1—Ang reprezinté aria suprafetei ocupate de serpentina Incdlzitoare; Ap 2K in care A®, reprezinta diferenta medie de temperatura caracteristica peretelui exterior “k”, exprimata in [°C] si care se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (6.31): BAj-A0) “TAS (631) ia} unde 48, reprezinté diferenta dintre temperatura interioard rezultanta a incintei si temperatura caracteristica spatiului constructive epartinand peretel 0; 5 J" adiacent peretelui exterior *k’, iar “m’ este numarul total de elemente ik" §i caracterizate de diferente de potential termodinamic distincte NOTA Pentru paratiadiacent! mediuui exterior AQ; ~ 0; ~Bp — se determina numérul peretilor interiori cu ajutorul relatiei (6.32): , ( se ) (22) G32 Dacd Gz, 28°C, atunci sistemul de incaizire asiguré integral necesarul de calduré al Nei=4 incintei, Calculul parametrilor termodinamici si a necesarului de caldura se face conform 4.4.3.2.1 pana la4.4.327 76SR 1907-1:2014 6.3.2.1 Se determina temperatura medie a aerului interior, 0, , exprimata in [°C], ajutorul relatiei (6.33): Og = Gj 0p +Gz 0) +G3 Bs + Gy 0) (6.33) 6.3.22 Se determina temperatura medie a planului care contine serpentina Incdzitoare, Qs, , exprimata tn (°C), alutorul relate’ (6.34) (6.34) 6.3.2.3 Se determina temperatura medie a peretior interior, 0,, , exprimata in [°C], cu ajutorul relatiei (6.35) 8, Cy Bq Cp 05 +63 “Asp + +4 0) (6.36) 6.3.2.4 Temperatura medie radiant a incintei, 0, exprimata in [°C], se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (6.36): Ay Ag 8m = Be (Oy + Ore }+ Re y+ FE (636) ‘in care Apy Ai Bp = Rea . Atv ar Ar 6.3.2.5 Fluxul termic cedat de tavan catre incdperea amplasata la etajul curent al constructiei, ‘exprimat in [WW], se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (G.37): QF = Bp “Ar -[2907- (Op, ~0g)+ 11162-(4—Nex)-(ORp ~Os)+ (6.37) + 11162-Np ley ~i] ‘ G.3.2.6 Fluxul termic_cedat de plangeul incalzitor catre Incéperea amplasaté la etajul curent al ‘construct’, exprimat in [W], se determina prin calcul cu ajutorul relatel (6.38) ORC = Pp Ar [5814 (On, —Bg)+ 11162-(4—Ney)-(Onp ~85)+ Gey +11162-Npi (Op — 8p) 6.3.2.7 Fluxul termic cedat de sistemul de tncaizire prin radiatie cate incinta amplasata la etajul ccurent al constructiei, exprimat in [WW], se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (G.39): EC. ak, = BC gE (6.39) si acopera integral necesarul de caldura al incintei pentru realizarea condiilor de confor termic si de Calitatea aerului interior sau impus de activitatea tehnologicas Coeficienti numerici se determing cu ajutorul relafilor de calcul indicate th anexa | a acestul standard, 7SR 1907-1:2014 G33 Daca Og, > 28°C, atunci se impune Op, = 28°C i fluxul de caldura cedat de sistemul de Incalzire prin radiafie trebuie completat de o sursa convectiva, pana la valoarea necesarului de cdldura al incinte. Calculul parametrilor termodinamici si a necesarului de céldura se face conform 6.3.3.1 pana la 6.3.3.6, 6.3.3.1 Temperatura medio a aerului interior, 8, exprimata ajutorulrelatiei (6.40): [°C], se calculeaza in acest caz cu cs 1, -28 Hy 8} -Hy -Og Hy +09) (6-40) Se 6.3.3.2 Temperatura medie a planului care contine serpentina inc&lzitoare, ®s, , exprimata in [°C], se caleuleaza cu ajutorul relatiel (G.41) Og, =E1-0;-E-0, E305 -Eq eg) (G41) 6.3.3.3 Temperatura medie a perotilor interior, 0, , exprimata in [°C], se calculeaza cu ajutorul relatiei (6.42): pi = Cg + Cy Og + Cy -Ogy +6406 (c42) 6.3.3.4 Temperatura medie radiant a incintei, @g, exprimata in [°C], se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (6.43): A Os Be, +28) AP + AE Wg (oa) AY 6.3.3.5 Fluxul termic cedat de tavan caitre incinta amplasata la etajul curent al constructiei, exprimata in [W), se determina prin caloul cu ajutorul relate! (6.44) OFS = Bp Ay -[2907 (0g, —0)+11162-(4 Noi) [Pay ~85)+ (6.44) +11162-Noi- (Ory ~ 9p) 6.3.3.6 Fluxul termic cedat de plangeul incalzitor catre incinta amplasaté la etajul curent al constructiei, exprimata in [W], se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (G45). ORS = Bp - Az -[5.814- (28-0, )+11162-(4—Np\)-(28-O,) + (G45) +11162-Npj (28-95) 6.3.3.7 Fluxul termic cedat de sistemul de incalzire prin radiatie catre incinta amplasata la etajul ccurent al constructiei, exprimata in [W], se determina prin calcul cu ajutorul relatiel (6.46): Oho = OR° + 5° (6.48) G.3.3.8 Fluxul termic cedat de sursa convectiva suplimentar’, exprimata in {W], se determina prin calcul cu ajutorul relatiel (G.47): OES wy = 0334-Mg Vj -(0q ~ Oe, }+ 0 -Ae (0) -85)- OBKo (G47) 78SR 1907-1:2014 6.3.4 Se determina temperatura medie a suprafetei tavanului, Og, exprimata in [°C], cu ajutorul relate’ (6.48) Op, =By-Og +B, OL) +B -05 +By +5; +Bs 0, (6.48) a Sp si se verifics dact aceasta nu depaseste valoarea impus de conditia de confort termic (iradierea capului). Daca 0p, > 32°C, atunci se micgoreazé conductanta inferioara a plangeului incélzitor de la etajul imediat superior, Ar, prin termoizolare, in care: let + ] reprezint& conductanta termicé @ tavanului incaperii considerate (plangeul ‘ncalzitor — pardoseala ~ de Ia etajul imediat superior), luandu-se in considerare exclusiv straturile cuprinse tntre planul care contine serpentina incalzitoare si ‘suprafata finité a tavanului, exprimata in [Wim?K] 6.3.5 _In cazul incintel incdizite prin intermediul unui plangeu incalzitor amplasat direct pe sol, fuxul termic cedat prin sol se determina conform 4.1.1, cu urmatoarele precizér' [m7] (G49) rey (50) mK} (651) Ry Ry -(or0r- 2) [mK] (G82) > in care Re Conform reglementarilor tehnice in vigoare. ro-[z(3) reprezinté conductanta termic& a plangeului incdlztor (pardoseala), 5 luandu-se in considerare exclusiv straturile cuprinse intre planul care contine serpentina incdizitoare si suprafata finité @ pardoseli, exprimata in [wimek| in anexa J se prezinté un exemplu de calcul cu privire la determinarea necesarului de caldura de calcul $i a parametrilor termodinamici intensivi pentru doud incdperi dotate cu sistem de incalzire predominant radiativ. 79SR 1907-1:2014 Anexa H (informativa) Relatii de calcul ale coeficientilor numerici — incalzire prin radiatie — cazul incdperii amplasate la ultimul nivel al cladirii (a se vedea G.3.1.4 $i G.2.2.5) RG wRE) T By =Ng-Gy By =Ng Gp +Py-Ey+Py-Cg Ey Bg =Ng-Gg +P Pp -Eg +P “Cz -Py C3 Es Bp -Npi Py +3646. 2° Ar Cy ™ \ A Dy = 4,07 +11162-B, -(S—Np,)- SEP 1 p(6-Np) SE Dp = 11162-Py-6-Ny)-AE-Pe e Dy = 11162 Nob Be ae Pa] E iA aay D4 =11162-(6-Ny}(,-AT Py + Ae 4 i) Pag ra a Dp+Ds-Cg ey = Dt Da-Oy Dp+D,-Cy 00SR 1907-1:2014 4 Dz 4D, Cy gE, -DatDe F, = 0,334 ng V+ 4,07 -(Ac + Api)+5,814-fp Ay Fy =0334-ng-\j Fy =407-Ae Fy =5814-Bp Ay Fs =407-Sp, G,=f2 lb 6, -f Fes Pa sf) Cy-E, G. 3 Ne _Pp-Ey +Pa Cy Ey 2 Ne H, ty = Pa=aEa lO —Co-ts) is Aoi Ns = Bp "Noi -(1—Pz) + (8,646 — Np} rey No =Fy—(P)—P2 Ea)-Fa — (Cy Cy -Ez)-(Pa Fe + Fs) Ng =P; —Pp-Ep +P -(Cy~C3 Ea) 5814 Poe 1" 71395 + Ap Ap on 2 T1895 Ap _5581—11162-Nyi Py 849395 + Ap 1N162-Npi jy bE Na, T1305 + Ay etSR 1907-1:2014 Anexa | (informativa) Relatiile de calcul ale coeficientilor numerici — Incalzire prin radiatie — cazul unei incdperi amplasate la etajul curent al cladirii {ase vedea G.3.1, G.3.2 si G.3.5) Bye 39615 +2907 Ap W135 + Ap)- (6488 + Ay) 12459 (11995 + Ap)-Ay Be = Th7g06+ Ap) (8488 + Ay) 12459 ___ (11895 +41162-Ap)-(4~-Nei) B3 = ‘3 711395 + Ap)- (8,488 + Ay) — 1.2459 (12,719 +11162-Ap)-Npi 4 ~ (1305+ Ap) (6.488 + Ay (2459 Bs - 41162- Ap. 5“ (11395 + Ap)-(6488 + Ay)— 12459 A (P,+B))-Np +3648. '—— oA. 1 W A (Ps +Bs)-No + (Ne) 5 C2 2 wy — Pa +Bs):Npi Cy Ta Ps +B Cc, aN, D, =407+ 11162 fae (P;+8,):(4 Nps) e D, = 11162 beat (P)+Bs)-(4-Ne) = Se BT (Ps +83)+1} (4-Na) Ae D3 = 11162 82SR 1907-1:2014 Dg = 11162.| Pe-AT (p, .8,) AP] (4 Np, 4 = (P, +Ba): (4—Npy) Dg =11162-Pe-Ar (Ps +Bz)-(4—-Npj) e Ej — 02 +D4-C3 = DrtDy Cy £2" eDy Cy Ds +Dg Co D,+D,-C3 E3 Ds +Dy-Cy D2 +Dy-Cg F)=0834-ng-Vj+407-(Ag +Ap) +8721. Bp-Ar Fy =0.334-ng-Vi Fy =407-Ag Fy =5814-Bp-Ay Fs =2907-Bp-Ar Fo = 4.07 Api Pes ane E, Gy = EL (Pa Fa +Pe Cy Fy +By Cy Fs +B5 “Fe +Cy Fo) 2 4 Ga =e Fa Pa Ea Fa HPs Fa Pa Co Fa Pe CoE Fa + 4+B3 (Fs +By Co -Fs By -Cy Es Fs Bs Ea Fs +C-Fs Cy Es Fa) Ga psa Ca Fa Pa Ea Fe Py Cy Ea Fe +P Fa +Ba Fe ~ b -B4-Cy Eq -F5+By Cy Fs -Bg Ey Fs Cy Eq Fy + Cy -Fo) 83SR 1907-1:2014 E, Hoey Pz +P, Ca) Pasa p — (Pp +Px-Ca)-Es H, is Ne Hi, — PetPaCe ~(Pp +Pe Ca) Ey ae NS ls My =Ng Gy Mz =Ng-Gp +P Ey +Pq-Cy-E Mg =Ng Gp —Pp-Ey +P3 +P -(C2~C3 Ea) Mg =Ng Gq ~P2-Eq +Py -(Cq Cg E4)+Ps Abi Bp -Ar Ng = Fy —Ng “Fg ~Nq Fo (Cy ~C3 -E2)-Fe Ny = (2-Ps By)-Ney + (7,646 Np) Ng =Py-Py-Ez + Ps -(Ci—Cs Ea) Ng =By +Bg (C}~Cy-Ep)-Bg -Ep 52594 +5814: Ay P= Tg05+ Ap) (E488 Ay (2459 (8488+ Aq)-Ap. Po Gaga ‘Ap) (6488 + Ay)— 12459 (10,72 +11162- Ay)-(4—Nei) Pye 3 4995 + Ap): (6488 + At) 12459 (0072+ 41162-Ay)-Noy Py 4° 11395 + Ap)-(8488 + A7)- 12459 41162-A, Ps = 8° 11305 + Ap)-(8488 + Az) 12459SR 1907-1:2014 Anexa J (informativa) Exemplu de determinare a necesarului de caldura de calcul caracteristic unui sistem de incalzire de tip prioritar radiativ Exemplul numeric vizeaza determinarea parametrilor termodinamici intensivi gi a necesarului de caldura de calcul pentru incéperie £05, POs, S04 si £03 din componenta constructiei de locut considerata in exemplul de calcul din anexa F, in conditii de clima de calcul caracteristica oragului Bucuresti (zona climatic’ Il). Incaperile sunt amplasate Ia ultimul nivel al constructiei, respectiv la un etaj curent. Incaperile au forma paralelipipedica gi sunt prevazute cu pardoseala incalzitoare. Dimensiunile incintelor sunt indicate in figurile F.1, F.2, F.3 gi F.4, iar caracteristicile termotehnice ale ‘elementelor de constructie perimetrale sunt indicate in tabelul F.1 Structura constructiva si caracteristicile termotehnice ale materialelor din componenta plangeului ‘incdilzitor sunt indicate in tabelul J.1 Tabelul J.1 - Structura planseului incalzitor it 8 a Strat Denumire im wim kj 1 | Gresie 0,010 2,03 2__| Sapa mortar 0,044 0.93 3__ | Sapa mortar + serpentina inealzitoare 0016 0.93) 4 | izolatie termica 0,040 0,04 5 _| Beton armat 0,100 174 6 | Tencuiala 0,010 0.80) Temperatura exterioaré de referint& caracteristic& zonel climatice Il, pentru un risc de disconfort asumat de 2% (circa 4 zile din sezonul de incdizire), este 0, = -15°C J Determinarea necesarului de caldura pentru incinta E05 J.14 Elemente geometrice gi termotehnice ale incintek + tipul incintei ineinta amplasat’ la ultimut etaj al constructiek ‘+ volumul incintei: V, = 20,40 m®, + numarul peretilor interiori ai incintel: No * aria suprafetei laterale a peretilor interior: A,, = 2,64 m”; + aria suprafetei laterale a elementelor de constructie exterioare: Ar = 41,52 m?; + aria suprafetei laterale totale a incintei: Ay = 51,00 m*; + aria suprafetei incalzitoare: Apy = 6,93 m* (cca. 73% din aria totalé a plangeului care contine serpentina incalzitoare, respectiv 88% din aria utilé a acestuia), + ariile suprafetelor elementelor de constructie perimetrale: conform tabelul F.1 din anexa F; 85SR 1907-1:2014 J1.2. Coeficientul de transfer de c&ldura superficial, la nivelul conturului termodinamic al incintei se calculeaza dupa cum urmeaza: 51 2 407 +1116 — 1) = Oe K 01 2 (51). = 955 WI mi J.1.3 Rezistenta termicd medie a anvelopel incintei se calculeaza dupa cum urmeaza 092.4152 Re-se5y7053osH 4241078 Tae ase ~ 0849 "KW. 153 0.51 0,59 040 188 J..4 Temperatura exterioara virtuala a inc&perii se calculeaza dupa cum urmeazai 559+ 10.53 054 a 15)+ (18)+ 5 3. 53. Bev = FRE gaa 188.49, 858. (15) 40 188 644°C ise 0843 J.1.5 Temperatura medio a suprafetelor interioare a elementelor de consiructie exterioare se calculeaza dupa cum urmeazé: 1 1 8s -(-ag ras) 22+ soe OM 0,07 J.1.6 Temperatura medie a suprafetei planseului incalzitor se determina cu ajutorul relatiei (6.10), Jn care coeficienti numeric (conform anexei H) se determin dupa cum urmeazé: Ap =17929 WimK — fp = 0.136 B, = -0,07854 B, = 589048 By = -481195 c, =040767 Cp =0,42992 Cy = 0.16241 Dy =42178 Dz =045581 Dy =45783 Dg = 0.3016 E, = 189255 Ey =859903 £5 = 9.32647 F, = 226476 Fp =68136 Fy = 169,006 F,=40312 Fs = 10,3439 Gy =001541 G2 =11375 Gy = -0,15291 Hy = -0,1962 Hy =-22932 Hy = 1097 Ny =05118 Np =442,17 Ng = -6,0969 P, =019827 Pp =061141 Py = 0.15226 P, = 0.03808 Op, = -0.07854 -(-15)+589049 -22+(- 481195)-20,07 = 34,20°C 86SR 1907-1:2014 JA.T 0g, > 28°C $i deci plangeul incdizitor nu poate asigura integral necesarul de calduré al incintei. Se impune 0, = 28°C i fluxul termic cedat de serpentina incaizitoare trebuie completat de © surs& convectiva; calculul continua dupa cum urmeaza JA. Temperatura medie a aerulul interior este: 0, = 2294°C 4.4.7.2 Temperatura medie a planului care contine serpentina incalzitoare este: 0,, = 3192°C J.1.7.3 Temperatura medie a peretilor interior este: 0, 316°C J.A.7.4 Temperatura medie radianta a incintei este: Og = 2130°C J.1.7.5 Fluxul termic cedat de plangeul incailzitor c&tre incinta E05 este: QE°° = 4869W J.1.7.6 Necesarul de caldura de calcul al incintei E05 este: Q5°° = 1024,7W J.A.7.7 Fluxul termic cedat de sursa convectiva suplimentard este Q6Gyy = 10247-4869 = 5579W J.2_ Determinarea necesarului de caldura pentr 4.2.4 Elemente geometrice gi termotehnice ale incintel: + tipul incintei: incintés amplasata la etajul curent al constructiei + volumul incintei: V, = 20,40 m°; + numarul peretilor interior a incintel: No\= 0; + ara suprafetei laterale a peretiior interior: A, = 5,02 m*; + aria suprafejei laterale a elementelor de constructie exterioare: Ag = 35.11 m’ ‘+ aria suprafetei laterale totale a incintel: Ar = 54,00 + aria suprafetei incdilzitoare: Ass = 6,93 m’ (cca. 73% din aria totalé a plangeului care contine serpentina incalzitoare, respectiv 88% din aria utilé a acestuia); + arile suprafetelor elementelor de constructie perimetrale: conform tabelul F.1 (Anexa F); J.2.2 Temperatura medie a plangeului incailzitor al incintei E05 (in planul serpentinei) este: () — a49p% of) - 192°C J.2.3 Coeficientul de transfer de cAldura superficial, la nivelul conturului termodinamic al incintel se calculeaza dupa cum urmeaza: a = 407 +11162-(4-0) 10.94 Wim?k 3511 87SR 1907-1:2014 J.2.4 — Rezistenta termicd medie a anvelopel incinte 092-3514 e a 55 Fae 70748 mek 153" O51” 159 059 0.40 4.2.5 Temperatura exterioara virtuald a Incaperi se calculeazé dupa cum urmeaza: 42.6 Temperatura medie a suprafetelor interioare a elementelor de constructie exterioare se ccalculeaz dupa cum urmeazé: 1 1 a5 -(1-__* __).22, __1___. 9605 = 20.48°C s ( 1094 a) fosa-o7a6 42.7 Temperatura medie a suprafetei plangeului incalzitor se determin& cu ajutorul relatiel (G.34), ‘In care coeficientii numeric (conform anexei !) se determina prin calcul dupa cum urmeaza: Ap = 17,929 W/mK Aq = 0935 W/m? Bp = 0.1283 By = 0,335 By = 009964 By = 0.4944 By=0 Bs = 007276 Cy = 0.47685 C, =052315 Cy =0 C4=0 455 Dz =060565 Dy =50513 Dg = 06384 Ey =18 0577 E,=80154 £3 =88918 Eg 0.15057 230,622 Fy = 68136 Fy =1429058 Fy = 40.312 Fs = 20156 Fy = 20,4347 G, = 00163 Gy = 11388 Gy =-075086 Gy = -00043 Hy = 0.21223 Hp =-29538 Hy = 11227 Hy =001882 P, = 0.24096 Pp= 061418, =O17106 Py =0 Ps = 0.00379 My =-00772 Mz =57248 My =-45782 M, =~0,06843 N; = 55367 Np = 415855 Ng =-47119 0772 -(- 15) +§,7248 -22 + (- 4,5792)- 20,48 + (- 0,06843)-3492 = 3412°CSR 1907-1:2014 28 0p, >28°C si deci plangeul incalzitor nu poate asigura integral necesarul de céldura al incintei. Se impune Bp, = 28°C si fluxul termic cedat de serpentina Incailzitoare trebuie completat de © sursé convectiva; calculul continua dupa cum urmeazé: 4.2.8.1 Temperatura medie a aerului interior este: 0, = 224°C 4.2.8.2 Temperatura medie a planului care contine serpentina Incalzitoare este: 8, 4.2.8.3 Temperatura medie a perotilor interior este: 0, = 2132°C J.2.8.4 Temperatura medie radianta a incintel este: Op, 2186°C 4J.2.8.5 Fluxul termic cedat de planseul incdizitor catre incinta P04 este: QR = 464,5W J.2.8.6 Fluxul termic cedat de plangeul incdilzitor al incintei E05 cAtre incinta PO4 este: P04 _ os af ~o57W J.2.8.7 Necesarul de caldurd de calcul al incintei P04 este: QP = 8358W J.2.8.8 Fiuxul termic cedat de sursa convectiva suplimentara este OE gny = 8958-4645 -95,7 = 275.5W J.3. Determinarea necesarului de cdldura pentru incinta S04 J.3.1 Elemente geometrice si termotehnice ale incintei: © tipul incintei: incinté amplasata la etajul curent al constructiei; + volumul incintei: V, = 20,40 m*, + numarul perefiior interior al incintei: No = 0; * aria suprafetei laterale a peretilor interior: Ay = 1,24 m 3,99 ms * aria suprafefei laterale a elementelor de constructie exterioare: Ac + aria suprafetei aterale totale a incintel: A; = 49,10 mi + aria suprafefei incalzitoare: Ap, = 6,93 m* (cca. 70% din aria totala @ plangeului care contine serpentina Incalzitoare, respectiv 88% din aria utla a acestuia); + atile suprafetelor elementelor de constructie perimetrale: conform tabelul F.1 (anexa F); 4.3.2 Temperatura medie a plangeului incalzitor al incintei PO4 (In planul serpentinei) este 80SR 1907-1:2014 4.3.3 Coeficientul de transfer de céldurd superficial, la nivelul conturului termodinamic al incintei se calculeaza dupa cum urmeazai 494 2 +11162.(4-0). 224 — OT +1162. (4-0). 25 55 = 10.82 W/mK a= 4.3.4 Rezistenta termicd medie a anvelopei incintei se calculeazé dupa cum urmeaz&: __ggeaggp 663 9994473 163° 051 159° 800° 059 "040° 220” 261 J.3.5 Temperatura exterioara virtualé a incaperii se calculeazé dupa cum urmeazi: 202 0,36 371, 663 9,99 tag 9) Sar 19) (5+ gas) " 3398 . 0,866 443 189 3,63 163 os “040 18+(355 ge) 080 . Bee 0.866 69°C J.3.6 Temperatura medie a suprafetelor interioare a elementelor de construcie exterioare se calculeaza dupa cum urmeaza’ 20,85°C 96 =(1-s555 sass) 2 spa UR 1052-0866 1052-0866 4.3.7 Temperatura medie a suprafetei plangeului incéizitor se determina cu ajutorul relatiei (G.34), in care coeficientii numerici (conform anexei |) se determina prin calcul dupa cum urmeaza: Ap = 17,929 W/m?k Ay =0.935 WImK Be =0;1412 8, By = 0.09964 By -04941 Bg =0 Bs = 007276 = 0.47685 C2 =052315 C3 =0 C,=0 Dy = 45659 Dz = 062562 3 =50706 Dg = 0.1634 E, = 168143 Ep =7,4225 E9=82413 E4 = 015057 F, = 210679 Fy = 68136 F,=198343 Fy =40312 Fs = 20,156 Fe = 80545 G; = 001757 Gp = 11374 Gy =-015034 Gz =-0.00461 Hy =-023 Ha = -23752 Hy = 112485 Hy = 0.0204 P, = 0.21096 Pp = 061418 Py =077106 Py =0 Ps = 0.00379 90SR 1907-1:2014 M, = 097641 Mz =5382 My =-42369-M, = -0,06864 Ny =13695, Nz = 387,897 Ng =-43477 Ng =-020652 OR, 07641-(~15)+ 5,382.22 + (-4,2369)-20,65 + (- 0,06864)- 32,05 = 29.87°C J.3.8 Gp, >28°C si deci plangeul Incdlzitor nu poate asigura integral nevesarul de calduré al incintei. Se impune 0, = 28°C si fluxul termic cedat de serpentina incdlzitoare trebule completat de © sursa convectiva; calculul continua dupa cum urmeazéi J.3.8.4 Temperatura medie a aerulul interior este: 6, = 2194°C. 4.3.8.2 Temperatura medie a planului care contine serpentina Incalzitoare este: 04, J.3.8.3 Temperatura medie a peretilor interiori este: 0, =21,26°C 4 Temperatura medie radianta a incintei este: Og = 22,04°C. 4.3.8.5 Fluxul termic cedat de plangeul incdizitor catre incinta $04 este: QS = 4721W 4.3.8.6 Fluxul termic cedat de plangeul incaizitor al incintel P04 catre incinta S04 este: 8% -967W 4J.3.8.7 Necesarul de caldura de calcul al incintei $04 este: Q3°* = 735,0W 4.3.8.8 Fluxul termic cedat de sursa convectiva suplimentard se calculeazé dupa cum urmeazés QRbny = 735.0-472,1-967 = 1663. 4.3.9 Fluxul termic cedat prin sol de céitre plangeul Incélztor se determing’ conform C.3.2 din anexa C sirezulté: OS°! -64,4w J.4 Determinarea necesarului de caldura pentru incinta E03 JAA Elemente geometrice si termotehnice ale incintei: + tipul incintek: incinté: amplasata la ulimul eta/ al constructiet + volurnul incintei: V|= 42,70 m*; 1 ‘* numarul peretilor interiori ai incintei: N, * aria suprafetei laterale a peretilor interiori: Ay = 8,51 m*; + aria suprafejei laterale a elementelor de constructie exterioare: Az 91SR 1907-1:2014 + aria suprafeteilaterale totale a incintel: Ar = 81,00 m*, + aria suprafejei incdlzitoare: Apy= 13,72 m? (circa 80 % din ala total - determinata conform reglementériior In vigoare - a plangeulul care contine serpentina incaizitoare, respectv 84 % din aria tld a acestuia), + atile suprafejelor elementelor de constructie perimetrale: conform tabelul F.1 din anexa F). J.4.2 Coeficientul de transfer de cdlduré superficial, la nivelul conturului termodinamic al incintei se calculeaza dupa cum urmeaza: 8t 2 ,07 + 11162. (5-1)-—81_ = 10; a = 407 + 11162. (6-1). 5 = 10.22 Wim?k 4.4.3 Rezistenfa termicé medie a anvelopelincintei se calculeaza dupa cum urmeaza: _ 092-5877 . 4 R= Sparta aos180 , 909, 1a, 473, 206, 1779 879 MW 183 OBt 062040 "059° 103° 041 J.4.4 Temperatura exterioard virtuala a incdperii se calculeazd dupa cum urmeazés 62441097 (45), 432 + 180 (909 147 2180 ( 45),(908, 47) 9 48) ( 0,62 a) J4.8 Temperatura medie a suprafetelor interioare a elementelor de constructie exterioare se ‘calculeaza dupa cum urmeaza’ 1 1 65 -(1-— 1 _).18+_ + 920-163" s ( Taz 05) 18+ 022.9573 070 ~ T8886 JA. Temperatura medie a suprafefel plangeulul Incalzitor se determina cu ajutorul relate! (G.10), 1m care coeficientii numeric’ (conform anexei H) se determina prin calcul dupa cum urmeaza Ap = 17929 W/mK Aq = 0935 W/m?K Bp = 01694 By = -0,09447 By = 465962 By = -356515 C; =043121 Cp =046164 = Cy = 010715 42767 Dy =063731 Dy = 46235 E)=643255 3 = 694085 Fy = 17,142 Fy = 239183 Gy = 11197 014489SR 1907-1:2014 H, = -0,26706 Ha = -2,3641 Hg = 109701 Ny 0.9665 Np= 678381 Ny =-3,7445 P, 019827 Pp=O6tt41 Py = 015226 Py - 003806 Ops = 009447 .(-15)+ 4.65962-18 + (-356515)-1633 - 27,08°C JAT Gg, <28°C gi deci plangeul incdlzitor asigura integral necesarul de calduré al incintei Calculul continua dupa cum urmeazai 4.4.7.4 Temperatura medie a aeruiui interior este: 0, =17,41°C 4.4.7.2 Temperatura medie a planului care contine serpentina incaizitoare este: 05, = 93.42°C 4.4.7.3. Temperatura medie a perefilor interiori este: 6, = 18,63°C J.4.7.4. Temperatura medie radianta a incintel este: Op = 18,39°C 4.4.7.5 Fluxul termic cedat de plangeul incdiizitor cdtre incinta POS este: QR? = 1559,9W i acopera integral necesarul de caldurd al incintei pentru realizarea conditilor de confort termic gi de calitatea aerului interior. J.4.8 Fluxul termic cedat de plangeul incalzitor cétre incdperea P03 (amplasaté sub E03) se calculeaza dupa cum urmeaza: s03 __ 3342-10 . OFF SE a2 =z78W . 0938 * 932 93SR 1907-1:2014 Anexa K (informativa) Solutii de conformare a instalatiilor de incalzire centrala ale cladirilor existente care beneficiaza de modernizare energetica K. Generalitati Modemizerea energeticé a unei cladiri face obiectul auditului energetic al cladirii conform reglementérilor tehnice in vigoare. Aplicarea solutilor tehnice de modemizare energetica conduce la reducerea consumului annual de energie pe vectorii termic si electric. Rezulta un coeficient B <1 de reducere a consumului de energie in raport cu valoarea similaré anterioar’ modernizavi In ceea ce priveste procesul de asigurare a confortului termic in sezonul rece, reducerea consumului anual de caldura fafd de situatia anterioara modernizairii energetice conduce la un coeficient inc <1, diferit de valoarea 8 mentionata anterior. Cu referire la functionarea in regim nominal a sursei de incalzire sunt posibile doua situati, dupa cum urmeaza 1 Instalatia de incatzire centralé a cladiri este racordata la sistemul de incalzire districtuala, caracteriat de temperatura nominal’ de ducere @ agentului termic 6, aceeasi pentru tofi consumatorii de caldura racordali la sistem indiferent de performanta energeticé a acestora; 2 Cladirea dispune de centrald termica proprie. In ambele situatii, in functie de caracteristicle termice ale clair, ulterior aplic&rii solutilor de modernizare energetic’, se determina necesarul de céldura de calcul al cladiri care are valoarea Qu 8R9 Nu Constituie un dezavantal functional. {in cazul in care sursa de incaizire este un punct termic inclus in sistemul de inc&izire districtuala prin cogenerare, cresterea temperaturii de retur Oro >8Ro constituie un dezavanta} functional pentru faptul ca afecteaz’ indicele de cogenerare al sistemului. In acest caz se adopta solutia de la punetul 2 002 004 006 O08 of a1 a14 a1 O18 02 022 024 Oz 028 02 ca2 OM 098 098 04 O42 ‘sw601-1 Figura K.2 ~ Modificarea necesara a debitului de agent termic vehiculat Instalatia interioara de inc&zire, ulterior modernizarii energetice a cladi (conditii de iarna de calcul, 0; =80°C) 97SR 1907-1:2014 » wer en te) 10 - ex © 0g Gm OGb O08 01 a1 a1 016 O18 02 022 02 O26 028 03 a. woot) sucr ne OM 038 038 04 O47 Figura K.3 ~ Variatia temperaturii de intoarcere a agentului termic la intrarea in Centrala Termica si a temperaturii de intoarcere din instalatia de incalzire centrala a clad modernizata energetic (condi de iarna de calcul, 079 =80°C) K.3__ Cladire care dispune de centrala termica proprie Ca urmare a modemizarii energetice a cladiri rezulté sarcina termicdé modificaté sub forma necesarului de céldura de calcul Qy=Bincn “Qo. Modemizarea Centralei Termice implica achizitionarea unei Centrale Termice noi cu puterea termica instalaté Qy = Bryon Qo. Reducerea neccesarului de calduré de calcul implica reducerea caracteristicit termice @ clédiri, in conditile mentinerii constante a temperaturi intericare de calcul a cladiri. In cazul in care noua centrala termica funcfioneaza la un ecart de temperaturé nominal egal cu cel propriu cladirii nemodernizate energetic, adaptarea la noul necesar de clduré de calcul se reflecta prin reducerea debitului masic de agent termic. Rezulta debitul masic de agent termic necesar la racordul instalaliei cladirii Ia sistem, Gn = Bincn “Go Pentru a nu se afecta eficienta instalatiel interioare de incdlzire, se mentine debitul nominal pentru care a fost dimensionaté, Go. Parametrii nominali ai agentului termic produs de noua Centrala Termica au valorile cunoscute: @crro respectiv cro cu condita 810 ~ Ono = Serre ~ScrRO (KS) Ecuatia de bilant termic a spatiului ocupat conduce la determinarea temperaturilor necesare ale agentului termic vehiculat prin instalatia de incailzire existente cu conditia realizarli temperaturi interioare rezultante de calcul @). Temperatura de ducere a agentului termic vehiculat prin instalatia de incdizire interioara se determina prin caloul cu ajutorul relatiei (K.6) 8SR 1907-1:2014 E(nicn) Orn = 00 + Bincn = NEN (K.6) NN’ E@inen) ‘in care: (k7 Temperatura de intoarcere se determina prin calcul cu ajutorul relatiei (K.8): 8p = Onn ~Bincn Cro ~PR0) (Ks) ‘Schema functional a adapta instalatiei de incdlzire la performanta energetic a cladiri modernizats energetic este prezentata in figura K.4. NOTA ~ Schema functionala din figura K4 reprezinta o schitd utia injelegerit modului de adaptare a furizarit ccaldurii de la 0 sursa existenta int-o cladire care a fost modemizala energetic. Prin urmare, o serie de echipamente care apar In mod normal pe o schema de instalati (de exemplu, pompe de circulatie) nu au fost reprezentate in schema, BonGor Orcr ZG, Ov, XGo. Oro, Ge, Oe Figura K.4 - Schema functionala a instalatiei de incalzire in cladiri modernizate energetic (b) Valorie temperaturilor agentului termic de ducere din Centrala Termica gi de Intoarcere in Centrala Termica pot 5a difere de temperaturile nominale la care a fost dimensionata instalatia de incalzire din cladirea existenta, anterior modernizarii energetice in cazul tn care instalatia interioara de incdizire este racordata la sistemul de incalzire districtuala prin cogenerare reducerea debitului de agent termic care provine din conductele de distributie se realizeaza in amonte de cladire — fie prin montarea une! diafragme, fle prin prevederea unei vane care realizeaz’ modificarea debitului nominal de agent termic. in interiorul oladirii — in spatiul subsolului tehnic ~ se procedeaza la realizarea conductelor de legaturd intre traseul de ducere si cel de intorcere a agentului termic in scopul realizarii regimului termic cerut de cladirea modemizata, fara sa fie afectata eficenta functional a instalatielinterioare prin modifica ale regimului hidraulic. in graficul din figura K.5 se prezinté variafia temperaturilor de ducere si de intoarcere a agentului termic vehiculat in instalatia interioara de inc&lzire in functie de indicele de reducere a necesarului de caldura de calcul al cladini, ulterior modemizarii energetice. 99SR 1907-1:2014 07 oa 03 o as oe or ae oe : 091-1 em] Figura K.5 - Variatia temperaturilor nominale de ducere si de intoarcere a agentului termic vehiculat in instalatia interioard de incaizire (modernizare cladiri existente) In graficul din figura K.6 se prezinté debitele specifice de agent termic, prin raportare la debitul nominal initial de agent termic, intre traseul de ducere si cel de intoarcere in scopul utiizarii parametrilor nominali ai sursei de caldurd, pe de o parte, si a debitului nominal de agent termic in instalatia de incalzire interioara, pe de alta parte, cu referire la schema din figura K.4, 100SR 1907-1:2014 ‘Adaptarea hidraullca a nstalatilor de incazire central oxistonte la parametrfunetionall propril, ‘ladiii modersizate energetic -t0=95°C, to = 75°C Figura K.6 - Regimul hidraulic al instalatiei de incdilzire centrala 101ASRO — Asociatia de Standardizare din Romania organismul national de standardizare cu atributii exclusive privind activitatea de standardizare nationala si reprezentarea Roméniei in procesul de standardizare european $i international. Standardele constituie rezultatul _oreatiel intelectuale si sunt protejate prin drepturi de autor. In calitate de organism national de standardizare, ASRO este titularul drepturiior de autor asupra standardelor romane si urmareste respectarea drepturilor de autor supra standardelor europene gi internationale in Romania, Fara acordul prealabil standardele nu pot fi documenie sau mato parti din acestea nu pol, comunicate public saupeni opere derivate, cum af-fiieursuri de formare profesionala, baze de date, publicatii si documentatii de specialitate. Respectarea drepturilor de autor asupra standardelor nu afecteazé libera lor utlzare gi aplicare. xpres al ASRO. in alte Este important ca utlizatorii standardelor romaine sa se asigure ca sunt in posesia ultimei iti sia tuturor modificarilor in vigoare. Utiizatorii standardelor sunt réspunzatori pentru interpretarea gi aplicarea corecta a prevederilor standardelor romane Utiizarea standardelor romane nu inlétura obligatia respectarii prevederiior legale in vigoare. Informatile referitoare la standardele romne sunt publicate lunar in ,Buletinul standardizari. Lista si datele bibliografice complete ale tuturor standardelor nalionale, europene gi internationale adoptate in Romania, in vigoare gi anulate, se regasesc in aplicalia electronica Infostandard, care se achizitioneazé de la ASRO. ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA www. standardizarea.ro hutptimagazin.asro.ro http:/fstandardizare. wordpress.com! Director General Tel: 140.21 316.92 96, Fax: +40 21 91608 70, Standardzare: Tel. =40 21 310 17 29, +4021 310 16 44, +40 21 212.47 44, Fax: +40 21 31017 29 \VanzsrvAbonamente: Tel. +40 21 316 77 25, Fax + AD 2% 317 25 14, +40 21 312 96 68; vanzari@acra ro Radactie~ Marketing, Drepturi de Autor: Tel. +4021 916.99.74; marketna@asto.ro TOapagrT