Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Fileshare - Ro - Istoria Medicinei Scanat PDF

    Uploaded by

    Ioana Teodora
    5 views18 pages

    Original Title

    fileshare.ro_Istoria-medicinei-scanat.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    5 views18 pages

    Fileshare - Ro - Istoria Medicinei Scanat PDF

    Uploaded by

    Ioana Teodora

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 18
    Grecia antica :Hippocrate si hippocratismul Medicina grecilor amici, care a stimulat, influentat seligie cat si de magie, Aceasta medicina medico-r siTAdrumat medicija araba si europeana, ¢ fost egata axat de eligiogsa a persistat si in epoca clasica, Adevarata medicine #86, 2 avut nea din epoca homerica wn caracter poziiv, acordand atentig-cuvenita simptcinelor, descrie riguros cazurile, posedand snumite cunostinte de anatomie, prescupencu-se de indicared unti regim alimemar adecvat si care, foioseau mijloace rationale si vindecan fara a face apel la magie. ind practicata de medic’ insee. Vien. exisau mai multe scoli de medicine (oniana, din Crotona, din Redes) Seolestreaieae ge esti, renumite pentru buna lor organizare si pentra responsabilitatea profésionala, sociale si umana (pt exprimat perfect de Juramantul lui Bipocrat)epeu cea din Gaidos, caracterizate iin atialiay solidism si organism si cee din Cos, careia i vez8, umotismul 3 hiollsmul cilgie! noestre, medicina a continuat sa He sud influenta invataturtior sais: Scrierile lui Hipocrate, reunite sub titlul Corpus Hipocraricum (aproximativ 70 de opere medicaie), comin si juerari ale altor autori din alte regiuni precum Cos, Cnidos, Sicilia etc, Faimosul juramant al lui Hipocrate, pe care viitoral medic il rostea in mod obligatoriuecel mai cunoscut docurnent asociat ,,parintelui medicinei”. Prin acesta, medicul se leaga prin juramant sa-si cinsteasca maestrul, sa-i dea tot ajutorul necesar si sa-i instruiasca gramuit copili care ar vrea sa studieze medicina , sai ingrijeasca pe bolnavi ,,cu toata since si patina” luli sa nu foloseasca tratamente si medicameme in ‘G28 scop rERIMESWN criminal, sa se abtina de le orice fel de abuzuri care i-ar inlesni profesiunea sa, si sa pastreze cu toata strictetea secretul profesional. In cadrul medicinei umoraliste, se considera ca cele 4 umori (sangele, flegma, bile galbena, bila neagré) constituie Adoiogica ce permite functionarea organismului.Astfel, starea sanatatii indivicului depinde in mod direct de echilibral; armonia dinwe acestea. Din acest punct de vedere, bolile au 3 stadii evolutive: deeeneraree umorilor, coctiunes si_oriza (prin ultimele 2 se evacuau umorile in exces, daunatoere. Hipocrate e foarte preocupat de stabilirea diagnosticului, luand in considerare toate informatiile obtinine in urma interogarii pacientului.Caracteristic conceptiei sale medicale ¢ ordonarea, SGGQIBERGs! imerpretarea unui ARGREF complex volum de cunestinte asupra faptelor observate in mod direct ; prevalenta interpretarii rationale, bazate pe principii clare in studierea materialului de date acumulat; imbinarea speculatiei cu experienta, gandires medicului reflecta asupra semnificatiel faptelor observate concomitent in toate partile organismului; aplicares tratamentului nu in mod automat si gid, ci diferentiat, de la caz la caz, si tinand seama de evolutia bolii, precum si de un numar eat mai mare de simptome, iolosiree unei medicatii cat mai restranse, si in schifub stimularee activitatii narurele 2 organismulul. Caracteristica tuuuror tatatelor este ca se bazeaza pe sprijinul naturli Principala functie a medicului este de& cree conditi favorabilepencru ca fortele naturale ale organismului se ajunga la armonie si astfel la sanatate, Chiat si in tatatele chirurgicale, accemtul cade pe refacere. Medicul trebuie sa faca cea ce poate. El nu trebuie sa imervina atunci cand nu poste aiuta baze Observatia medicului nu se limita la datele biologice ale pacientului, oi era extinsa si asupra unei mari varietati de dase, inclusiv psihice. Mecical isi foloseste toate simburile-vaz, auz, miros, gust si pipait Nici un amanunt observat nu era consid rica. Nic} o emanate « pacer nu era ignorsta Tose observatifie eau svanse peeps SE pentru a incerca unele explicati, se concentra mai putin asupra originii eat asupra evoluiei bol smentul era stabilitsi dirjat in spiritul unui rasionament riguros, rezultat al experientei oersonale a medicului Cu toete acestea, existe mai multe puncte slabe in metodele hipocratica, Accasta Sindea emostimtele de ariatomis rau putine si nesistematizate, Exista insa detalii anatomice uimitoare atunci cand sunt descrise ranile, dislocarile, fracturile si bolile rectale. Ola doud éTiniite conists in lipsa unor diagnostice precise sf existenta uni fel de nihilism in céea ce privese rerapia. Totusi, Hippocrate folosea si metode directe de tratament.El isi recunostea limitele si nu facea decat ceea ce ise parea folositor. alta limita consta in adoptarea teoriei celor 4 umori existence cu mult inaintee lui Hippocrate si care va constitul baza principaia 2 speculatiilor medicale in secolele urmatoare.Cu toate acestea, tratamentele lui Hippocrate nu se bazdu una pe avesstz tore, rezstatele ovine find judecate cumal in neve e-sterea general pacienulut Daca metoda hipocratica e folosita astazi, mediculpoate sa observe bolnavul in mod obiectiv, evitend atitudinile rigide si ferindu-s adopte orice doctrina, analizand boinavul in intreime. Hipocrate si scoala sa observau si studiau boale in ansamiblul complex al organismului uman, inclusiy el viet sale psihice, organism pe care fl considera ca fiind in corelasie si in mare masura determinat de ambianta sa fzice, sociala, chiar si politica si, evident, de conditile vieui cotidiene ale bolnavului, Din aceste motive, principiile medicine hhipocratice au ramas, pana in zilele noastre, la baza medicine} modeme 2.Medicina in Roma antica : Galenus si medicina galeniea \/“ tins apogeul |a Alexandria sila scur timp. supra lumii greeest spe aceea 2 patruns in Imperiul Roman dupa anul 146 i H. Diferentele cure Medicina romana isi aves propria ist mos smplungomani eveau Juste in ahi Siaeseaceen Unul cin meni medic! ai antcnitat, aatun de Hipocrae, a fost sat de imparetul Marcus Aureliu la Roma, unde a ramas mai bit supranumit si ,printul medicilor”, e de 20 de ani. Alc a practica limba sa nawle si rmacologie, etdlogie, © prima vresatura a galenismuiui a fost folosirea teoriei umorale., mostenite din trecut El a descris 4 temperam uncte de cele 4 umor fegmtic (exces de Hegre), sanguin( exces de sange),coleric (exces debe salbera) si mmelancolic (exces de bile neagra). calator' sale, Galenus a avut posibilitazea se observe numeroase boli tratamente si sa cunoasca o serie de curente ale. La Alexandria el a venit in contact cu medicii sositi sa studieze din imreb Imp Roman sia avut totodata ocazia rricipe la ingrijirea pacientilor. Datorita faimei si pozitiei sale sociale, el a fost numit medicul gladiatoriJor. tatea mentinersi luptatorilor in forma la facut sa inteleage 2 importama masurilor “CHG ceracteristica a activitei huiGelenus 2 fost adzentul pus pe detaliiie anatomice. Bl a aratat ca venele sumt te cu inima, in timp ce nervit isi au originea in SNC. A descris anstomia maduvei spinatii, wetereior, oaselor si muschilor. Fiindca disectile umane nu mai erau permise, Galenus fost nevoit sa studieze anatornia facand disectii pe animle sau facand observati in cazul unor raumatisme. Prin experimente facute pe animale a facut diferenta intre nervii motori si senzitivi, a elucidat efectele sectionarii maduye! spinarii, a examina: activitates cardiaca si dovedit faptul ca inima isi poate continua activitatea si dupe intrenuperea legeturilor nervoase. Din aceste motive, se spune despre Galenus ca 2 fost intemeietorul fiziologiei experimentale. In calitate de clinician, el era probabil inegalabil, Spre deosebire de Hippocrate care descria si rezultate pozitive si rezultate negative, Gelemus vb aproape in excluvitate numai despre succese, adesea insotite de satisfacti personale ~ O pare insemmata a tretamentelor sale se bazau pe principiul Ini Hippocrate de 2 ajute refacerea naturale prin metode ‘bland: ca: dieta, odihna si exercitile fizice. Prevenirea bolilor prin masuri de igiena juca de asemenea un rol important. O vasatura caracteristica lui Galenus era folosires 2e scare larga a medicamemtelor. El aduna piante medicinale si singur retetele, neavand incredere in alti, Numeroasele ingrediente pe care le folosea Ja un singur preparat i-au pe unii sa Je numease ,preparat galenice”. Termenul se rei se crude din plante, folosite in scop terepeutic, In prezent, fra 'a medicamente de origine vegerala, nerafinate sau arece principiile active ale mejoritatii medicamentelor geile pot fl izolat si purficate preparatele galenice sunt rarsor folosite findca dozele sunt cifeil de stancardizt, © alte combinatie farmaceutica realizata de Galenus a fost.teriatat Ac * preparat antic care contine o umtime de crlate intizia preci ST eran 7 ees % P. Huard siM. GrmeX constata: ,, galenismul este un sistem medical medical grecese, dar dace activitates lui Galenus nu. avut drept cadru Roma si imp sau, este foarte indoieinic ca ea'sa S purut domina in modul stiut gandirea scolastica si medicina europeane”, Caracterul teleclogic al ideilor sale au facut biserica : tina se-] accepte cu usurinta. Unalt element favorabil a fost caracterul enciciopedic al Jucrarilor sale, ceea ce le facea o sursa extraordinara de informatii medical e, Nimeni nu a re pana in sec al XVI- lea cand it sa-1 egaleze sau sa inte in compet ‘Vesaiius, un anatornist din pericada Renasterii, aves sa-i clatine autoritates. jcat,erau convin us la inexistenta unr preocupart fata de suferimitele fizice ale Iu In gandires iudaica boal 2 putin pentrs e descurajd aceawsa credinta. populera ‘boale devenit um fel ce pacatpentru care singurul remediu pofbil ere bunavointa.adics interventis nemeriata si neprevazuta 4 Iu rsa interpretare 2 cauzei si modalitati de vindecare a bolilor a fost dezvoltats de Grigoire din Tou rs in sezolul al IV- dar en isi exercita influenta ines inaime de aces dave. Pe masura c# sfersinal lumii pares mai putin iminemt, av aperut gril nomarau desigur pentru problemele din vieta de 2 cu zi. Printrealtele se ie legate de snatate si de bosla, Princ urs impur i lui Christos vom gasicimerprere feria legaturi cre divinnste si boala, inter i longhelitie ‘yi Matei, Marey.loan si Lea. ultiml 4 ui Christos, Asfel, sunt descrise vindecares celor paralizasi si infirm, lor muti si orbi, 2 leprosilor si a celor cu afectinani febrile.Chiar daca ‘p anele situeti, simple prezenta ¢ lui Hristos era suficienta pentru a asigura vindecares, in majoritates camunlor era nevoie de mai mult. gerea era deosebit de importana, fe ca era facuta de Hristos, fie ca persoana boinava stingea numai tivul imbracaminte sale. est aspect miraculos al naturii lui Hristos a constizut unul din punciele forte pentru a propovedtui religa crestina. Cateva secole mai tarziu, calitatile miraculoase ale candidatiior Is sancificare au fost utfizaze stat pentru a demonsta sfintenia, car si pentru a o face dorita pentru respectul sfanuuiui in cauza. Un exemplu diferit privind vindecares este dat in cadmul perabelei .Bunul samaritean”,Acest model de binefacere din compasiune pentru un om a avut o putemnica indluenta pemru dezvoltarea conceptului de ceritate cresting. Legatura ej cu tratamentul bolilor a dus ls stabilirea unei relati intre Biserica si grija fata de bolnav.Cu toate adversitaile intalnite, Biserica ctestina s-a dezvoltat s si-e schimbat caracterul si organizares la scur timp dupa moartea Lui Hristo: Fiind initial o secta iudaica de mice importam in provincia romans Palestina, crestinismul a primit un puternic caracter gr slenistic de la SE. Pavel ‘Dezveltarea unui sistem medical antiretional in tu rea credintelor mistice si mi romana, cu 9 puternice componenta mistica 2 precedat infuenta 2 in Imperial Roman de mai tarau a creat un teren favorail dezvotari in i asura ce romani au inceput ssi piarda supremata, iar ile si foamerea au incepux sa baru Spre deosebire de religitie pagane, care aveau tendinta sa abendoneze pe indivisii considerati cazut in dizgratia zellor, Biserice ina punea accent pe reconstituires misiunii de vindecare a Lui Hristos, chiar daca aceasta se facea mai mult in favoarea ‘indecatoraul deca pacientuli.Numal prin bunvoints Loi Dumnezeu se putea obtine vndecare si al vindecaori emu espovarati de aceasta responsabilitare, ca coer boinevi si oprimet:ptochis- pent saci, nenodochie- pens sini ‘nowophie-pt copii paraitorphanctrophie-penta orfan.nosccomie-pentr bolnaw s paraliza. impararal Constantin, promovand tolerante reiigioasa universala, 2 pus crestinismul pe picior de egalitate cu alte religi de statS na, mama aceswia, a fondat un spital un spitalin jura} anului 330 cand Constantin a mucat capitala imperiului in vechiul Bizant si dat sumele de Constancinopol. In anui Spitaiele 65, SE. Vasiie a pus bazele unui spitel pentru seraci le Caesarea, capitale provinciei Cappadochia. ul roman, dar spre deosebire de acestea, acordau 9 ingrifr aracteriza pe cele c re ¢ ocupau de ingrijirea boinsvilor, Acestes Plotinus, fondatarul neopletonismului.a creat o teorie conform careia reprezentarea divinitatii putes face din esenta sa divina. Conform Goctrinei privind emenatia, substama divina se scurge din natura divina, wansformartdu-se intr-o imagine care ransmite ceva din puceres divine figurilor reprezentate:Hristos, Maria sau sfindi, Astfel, calea incorporarii substamtei divine in reprezentaile sacre pentru folosul irest si personal era justificats si venerarea icoanelor. itia privind Misiunea de Vindecare a Lui Hristes si avartalul folosirii unor vindecari miraculosse pense castigares de noi nciosi au dus la crearea rapida a numeroase icoane, la incepur ale Lui Hristos si mai tarziu ale anor sfimi, utiliza in procesul de ‘vindecare Docwrina emanatei a facut ca.acesté icoane sa aiba o valoare-mai mare, devenind chiar instumente ale vindecari, Chiar daca data spre venerarea icoanelor, e= « creat o venerare a relicvelor sfintilor. ” orientale intalnite te crestinii rasariteni au fost adoptate de catre crestini epuseni, unele din ind howararoare peng despartires finale a celor eligi in enui 1054, masura ce mperiul Roman se destrama in apus, Crestinismul a capatat o importante cruciala pentru justificeres Imperiului ictal previzibil dinire Imparani!rasariteen si papa de la Rome va duce inevitabil !a divizares crestinatati, Chiar si in unitarea de moroolit inte Biserica si star nu a putat fi mentinuta prea mult timp, fecanducse pel la consi defini si impune oriodoxdia, ‘Ultima institute a Bisericii Rasaritene care a avut o influents semmificativa ata general si a medicinei in special a fost monarhia. Urmand vechea tradicie eremita a revagerti din socier: de apoi, calugarii erestini au parasit individual sociaratea pentru a duce 0 vista izolata, mist i Sea invertar primul set de regull calugeresti, propria manastire, punand accentul asi inciinatii ce si calugari bizantini permru mertinerea si copieres vechilor manuscr restine si ordinele cafuagarest, au permis manastrilor sa-si asurpe organizarea ingrijilor medicale in epus pentru mai mult de $00 de le bisericesti pestru 2 jena pregarires receri in Maj tariu, celugarii sau be {edicina medievala in lumea islamica: trasaturi generale. Contributia araba la esul medicinel pul pristetor cin secole ale erei crestine, invaziile barbare, dezastele, epidemiile precum cadinea antielenistica a Bisericii Crestine au dus la pierderea a numeroase scrieri gr In se ecesti si romane. ¢ Villea, noua religie islamica a contribuit la pastrerea invataturilor clasice care mai xistau iar pci | 2 ‘is inapoi lumii europene. Azabii au raspandit o cultura medicala laica, au acordst studiilor medicale un fm cadrul civilizatiel lor si au fost intermediari care au lesat europenilor o pretioasa ‘Arabisti’ au facut mai mult decat sa pastreze tradi ile mecutului, Ei an pus bazele'fermacte! si, 2 stinte, Multe medicamente necunoscute sau mai putin appreciate au ineeput sa faca par eral Stax pus F . a blimare, Galcinaze: Chiar dace medicii adesee continuan se-si prepare propriile medicamente, a aparut si prof Farmacist. Contributia arabistilor l2 dezvoltarea chimiei modeme este yeti din limba arabat alcool, elixir, alcalin, alembio, sizop, julepi ‘O mare importanta se acorda insmuirii clinjce a medicilor. Cative dintre ei au facut observatii straluci care au rezistat la proba timpului, Au fost descries b ustata si de numerosi termini care mu au fost sufficient intelese de catre greci, ca de Scabia si'abcesul mediastinal. Av fost aprofundate unele boli ca tuberculoza Si’pericarditar Avicenna sugerand chiar caracterul tansmisibil al tuberculozel, Cea mai importanta contributie insa, medicina araba iva adus-o in dormeniul spitalelor. Spitalele militare romane si cele cateva spitale crestine nu se putean compara cu ar, organizerea si eficienta spitalelor aparute dupa domnia lui mohammed. ‘Atitudines islamului fata de originea boli era intrucatva asemanatoare cu conceptiile iudeo- crestine. Acstefel, Alleh prowOcd Boala ca.9.pedeinsa°pt pacdtil unei personae sau pt motive ip afare’ capecitailor tsmane de intelegers. Conmel = cartea'sianta inusuimatd pretiia medicine considerand’e Ca uaa di stiintele~ ge fusié? Acordarea ajutcrului si sprifinului celui bolnav era apreciata pozitv, find considerate in acelasi timp ca automantuire, la fel ca si in lumea crestine. “Avabistii foloseau in general aceleasi metode ca grecii si romanii. Diagnosticul se_baza.pe.6-criterii: cotnporamentul -Paciéntuludyexcretiilesemanatiile corpului, inflamatiile, caracterul'si Jocafizarea durerii. Se ~acorda atentie si carecteristicilor pulsului. Datorita importante care se dades examinarii urinei — uroscopie~ pleosca pe jumatate umplsta ou urina a devenit simbolul medicului Culoarea urinei, consistenta mirosul si ‘astal sedimentul i] ajutau pe medic sa stabileasca diagnosticul, prognosticul si tratemental, Chirurgia-era prost yazuta, inciziile, sengerarile, cauterizarile, bandajele erau facute'de oameni Zera pregatire “Saude. serlataet. O caracteristica a tratamentului era folosirea pe scara larga a medicamentelor. Medicii arabi erau pregatiti in cadral unor centre de invatare sau spitale si primeau dreptul la practica de la profesorii lor. Tn perioada medievala, starea de sanatate a populetiei si conditiile de igiena erau probabil emanatoare in europa si in lumea islemice, Atentia deosebita acordata bolilor oculare sugereaza Zaptul ca esie afectiuni erau frecvente in acea pericada. Ingrijirea medicala de calitate era rezervata pt nobilime si 4 boven, ‘CaP earn HnS Gere ticaicima ‘arabe s-aimpus. spitale’ credit 2 fost.cel.al-instiRiGNGE@Pitaicess. Cu toate ca existe winnar si evau inferioare ca dotare si orgenizare-fara de. cele din orasele musulmane.Cele mai sunoscute spitele erau cele din Bagdad, Damase si Cairo. Traducatorii au jucat un rol important in stebilirea unor legaturi inte cunostintele arabe si latine. Atmosfera de anta instinaita de conducatori islamici, cu cateva execptii, a permis savantilor epartinand tumor raselor ‘lor sa-si continue cereetzrile. Contributiile arabistilor au fost incorporate in bogeta mostenire culturala islemica, = . 8° si in Eutope, scestes erauy purine fa Personaiitati ale medicinei arabe si importanta acestora pentru dezyoltarea teoriel si cacticii medicale : AL RAZI-RAHAZES, IBN SINA-AVICENNA, ALBUCASSIS, LATMOIDE. Medicina araba Arabi, pe lenga faptul ca au conservat traditiile in domeniul medicinei (care riscau sa dispara. urmare a invaziilor barbare, a dezastrelor, sia atitudinii antielenistice a Bisericii Crestine din spatial European) dimporiva, ei sunt cei care au pus bazele farmaciei si a chimiei ca siiinte, au pus l2 punct tehinici de distilare, de ~iscalizare, sublimare, calcinare si de reducere, Cu toate ca medicli continuau sa isi preprae propriile medicamente, aparut si meseria de farmacist. De asemenea, se acorda o mare importanta instruirii clinice a medicilor, cativa intre ef au facut observatiistalucite care au resitat de a lungul tipului. x descrise boli ca de ex : scabia, si abcesul meddiastinal; au fost aprofundate boli ca tu bereulozs vienna jtati, Rhazes (850-950), de origine persana, 2 fost unul dintre cei mai cunoscuti vindecatori ai -alifanului de la Gundishapu, si nu numai.acesta a fost apreciat atat ca profesor, cat pentru activitatea sa depusa TEE leer af leiunlor care constie caus sou conseint lilo «coninut in ace secs punende-se base atoms int Fondetorle wiht) Giovanni Batlsta-Morgaga! (163 Ban obserator medicals unl Tuminal gereetaion care au exsist vreodata fos professor de anafomie a Padova din 1775s pana ls moar sa 7 vel importante # oper sale se bazsaza pe sonfuriaree neracice «anomaiin const Ie autpsie ov alburate sii vin impal viedi bolrevul Pe baze sudicl efeccatscesa a mablity ca Hezarel modifica anmomice il eorespunde 9 sed hunogonale specifics expimera ponc-un sen st simiptom, Locate a prinipale ese “Despre sede si sauzel boll S ajutrul anstemie’” aperua in 1761 acta sub forma une! serito,simetzetza expeierta une actvitat incest we ocaslogicece pete jum ce setcl, pe taza a cise 00 de ect Trtaul cupnde § pars: bolle copui cracehi, abdomen fvea doar 12 panini, Boerhaave e stiut sa dezvolte in acest cadru modest un invatarnart medical complet. Student si is sostinte teoretice, practice dar mai ales inveta sa examineze bolnavi,sarationeze asupra azamenulu sis a verfice Giegnenacul in sal de aunopsie in cazurle sfarsit lel, Chiar daca Boerhaave n-a facut descoperiri decisive in nici un domeni al ‘la fost un pedagoe desaversit si un incomparabil autor de manuale.A publicat un trata: de chimie, um manual de Gziologie iat “Instintile medicale", precum si un volum de aforisme. Inca din timpul . Boerhaave 2 fost considerat drest cea mai ‘entativa perronalitate medicala e epoci, Sind apreciat de fziolchul Haller ea “invatator al tururor medicilor din inteaga Europe” ‘Leopold Auenbrugger (1722- 1809) a deshis noi investigenielinic Jaboreaza metada percutiel, pe care 6 considera arept ‘un mujioe de investigatie important. Incepand din anul 1754 el intreprinde ia Spitalul Speniol din Viena cercerarl asuprs pereutiei cu torasice. Rezuitatele obtinute au fost publicare in 186) in lucrares “O noua inventie”. Desi e fost sradusa in Ib Ganceza si italiana, e2.nu & fost bine primica de medicifiind considerata mai degrabe o curiozitate. Abie in 1808 celebrul clinician francez Jean Nicolas Corvisart (174 5- 1821), medical lui Nepoleon, reeunoaste importants, cutie! pt investigatia clinica si reediteaze in opera lui Auenbrugger. Acest procedeu simply ¢ insugurat o nous era, cea 2 expiorarit logice, care va permite medicilor se examineze in mod ectiv bolnavii, nelimitandu-se doar le observatia pesiva, Francois- Xavier Biehat (1771- 1802) si-a consacrat cea mai mare parte a scurtei sale existente cercetarilor anaromo-fziologice si anatomo-clinice, pe care le-# dinjar pe niste cai complet noi. Dispresuiter fata de microscoapele extreme de imperft impul sau, ol de care dispunea ‘zat pe rezultatele disectilor miacroscopice sau al experimentelor tintite, ZI « demonstrate ca fiecare organ este cst cin suri diferite si diferentlate, flecare dintre ele avand o functie si o pataciogie proprie, Tot ceea ce se tie astazi despre mladiile sistemice nu av facut decat sa confirme intuitia acest fondator al fiziologiei generale. Bichat a gasit in fizica si chimie explicatia jocului permanent al ectiunilor si veactiljor funcrionale care constituie viata si care nu trebul jusa ls simple formule rrernatice, Se poate spune desore el ca a pus bazel® biologiei moderne. Lucrarije sale remarcabile, dintre care amintim: “Tretatul Gespre membrane”, “Cercetari fiziologice despre viata si moarte”, “Anatomis generaia aplicasa le Gziologie si medicina”, eu fost ealizate pe durata # doar 4 ani, Fara indoiala nici unul din marii Savanti nu au reusit sa realizeze o opra stat de vasta imc-o perioada atat Ge sour, El @ decedat in urma unei infecti pe care « vontractai-o in saie de disectie. ‘René Laénnee(! 781 ~ 1826) invemat setoscopul In 1816, Utilizind mai multe fei de hértie rulate Jta pieptul unui pactent, a observat ca suneteie se aud amplificate si mai clar. A deseries semiotogia si a tesat in mod definitive cadirul nocologic a celor mai multor afectiuni pleure- pulmonare, inur-o epoca cand morfopatologie. bacteriologie si radiologia mu nea. Totodete el si-a adus 6 contribute importante in domeniul cardiologisi clinice Mare boinay de tuberculoza fa varsia de 45 de ‘Deseoperizes decisive in prevenirea verioiei apertine unui practician englez Edward Jenner (174S- 1825), a carui inteligenta bite, asociate cu un spirit metodie si eu un dar de observatie eritica au permis realizarea unui progress remarcabil. Dupe 20 de ani leservatit si experimenteri pridente, Jenner a ajuns la concluzia ca vaccinerea apara in mod eficace si fara pericol impotive contractari variolel de catre om. Cu toate criticele 1 raspandit in toata lumes cu o evaraordinera rapiditate. In istoria medicine acest faptjlustresza succesele pe care un observatory alent si bine pregatt este capabil se le pune in precties cu secces, studiind constararile populere, Eficacitaies metodei ju Jenner a fost confirmata in mod sirelucit peste tot Lunde # fost folosiza, uml dintre cele mai mari flagele ale omenirii disperand practice complet, Descoperirea lui, a Gemosnuat ca este rea unui:fenomen biologic iniupta-unti at: posiell de’a-prevenisceen'ce pana atunci cre erat ca o fatalitate colectiva inevitabila: a grits fone we aes Luigi Galvani (1737—1798) a studiat le inceput teologia, ulterior medicina, intre anii 1762-1775 find inse profesor de medi eda Ge anatomie din Bologne. Succesul operei sale J-e determinat sf se ocupe cu studiul fziologiei pasésilor sie instrumenteior in forma de ciindrs pentru & inabile, descoperires vaccinerii antivariolice fenomentbiologic: si.ce fenomenul de contractie 2 muschilor sche! ‘pus bazele pemu cereetarl dup Galveni sunt numite 1827). Conmibutia sa in domeniul sci de le piciorul de broases Te 0 excivare eu un curent electric, Prin akterioare a sleewochimismului celular. ‘galvanice care produc curental electrostatic din beterii, cercetate de Alessandro ial ‘in special a fost deosebit de impor, find punctal de plecare ‘cetiri si descopeririulterioare. A Bicut cercetiri i in domeniile chimiei (in 1778 a fost primal savant care a izol ranul, principalul constituent al ral), meteorologie’ (2 inventat electrometral instrument de misurare a vie st a) gazulut contact cu doud metale diferite nu este stmosierice), Volta a avansat ipoteza c@ origines curennulul electric aparut cdnd mugchiul este fesutl organic, ei contactul intre metale - si a demonstrat acesst® ipotezd inlocuind tesumal trosstei cu bucttele de hitie inmuiate selutie salin& (conductosre) si obyindnd astfel infirmans teoria lui Ge Bernardino Ramazzini (1633 ~ 1714) «2 nascut la Carpi, Provincia Mo 682 abtine un post de profesor in acest dom: sdrul Universitat din Modena Pengutaamentul malariei, Ramazrini propune shining, un al oid extras din scoart arberelui num In Peru "Quina”™ 4) Medicina in see al XIX-lea: trasaturi generale. Noi perspective, domenii de activitate si exigente: medicina

    You might also like