CLTN AGS! 0902.20 (8 Ly aa AN. ,APELE ROMANE” aS Administratia Bazinala de Apa SIRET — = ec a FRO 18264854 /06.01.2006 COD IBAN: RO 68 TREZ 0615 0220 1X01 2928 39898269/25.11.2014 ~ SERVICIUL PROGNOZE BAZINALE, HIDROLOGIE $1 HIDROGEOLOGIE nr... KO22 ed Catre, TAHAL CONSULTING ENGINEERS LTD TEL AVIV SUCURSALA BUCURESTI str. Turturelelor, nr. 11A, sect. 3, Bucuresti La comanda Dvs. nr. 25 / 06.01.2018, referitoare la date hidrologice pe raul Bistrita, in sectiunea Viisoara, comuna Alexandru cel Bun, judetul Neam}, va transmitem, mai jos, studiul hidrologic intocmit. STUDIU HIDROLOGIC privind debite si niveluri maxime cu diferite probabilitati de depagire pe raul Bistrita in sectiunea Frontului de captare III, sat Viigoara, comuna Alexandru cel Bun, judetul Neamt. Raul Bistrifa izvoraste din Muntii Rodnei gi se varsa in Siret, in aval de Bacau. Bazinul séu hidrografic, cu o suprafati total de 7039 kmp, este situat in cea mai mare parte in zona montana. Sectorul sdu inferior, din aval de Piatra Neamt este situat in Subcarpati. Principalele unitati geomorfologice din bazinul hidrografic al raului Bistrita ‘sunt; -Unitatea mungilor vulcanici, respectiv Masivul Calimani (2102 m in vf. Pietrosul), alcatuita din roci vulcanice, dure: andezite, dacite, trahite, granite; -Unitatea cristalino-mezozoica, reprezentata prin Muntii Rodnei (2285 m. in vf. Ineu), M. Suhardului (1931 in vf. Omu Suhard) si M. Bistrifei (1856 m. in vf. Giumalau; 1794 m. in Pietrosul Bistritei, masivele Grinties, Budacul .a.). Cuprinde roci cristaline dure (sisturi cu sericit, sisturi cu clorit, micasisturi, gnaise ) care se impun in relief prin forme masive si inalte; -Unitatea mungilor calcarosi, respectiv M. Rariu (1656) si M. Haghimas, alcatuiti predominant din calcare , cu numeroase fenomene carstice specifice; - Unitatea mungilor flisului. in cadrul acestei unititi se cuprinde Culmea Stanigoara (1533 m. in vf. Bivolul) Masivul Ceahlau (1904 m. in vf. Toaca), Muntii Tarc&ului (1664 m, in vf. Grindusu); -Unitatea subcarpaticd, respectiv dealurile Margineni (532 m.), Runcu Bubusi (519 m.), sectorul nordic al Culmii Pietricica Bacdului si Depresiunea Cracau- Bistrita.Conditiile climatice sunt diferentiate in functie de altitudine, masivitatea si orientarea formelor de relief, circulajia generala a maselor de aer etc. Clima este temperat continental, moderata, de tip montan. Temperatura medie multianuala variaza intre 0°-3°C pe culmile cele mai inalte (Calimani-0,5°C; vf. Toaca -0,6°C; Rarau -2,3°C), 4°-7°C in vaile si depresiunile din zona montana (P. Stampei-4,3°C, Ceahlau Sat- 7,1°C) si 8°-9°C in subcarpati ( 8,7°C la P. Neamt si 9,1°C la Bacau). Precipitatiile anuale cresc odata cu altitudinea: 534 Vmp la Bacau, 616 I/mp la Piatra Neamt, 673 l/mp la vf. Toaca, 894 l/mp la Rardu, cca 1000 I/mp la Prislop. in bazinul hidrografic al raului Bistrifa regimul natural al scurgerii apei mai este influenjat si de gradul mare de impadurire. Sectorul din aval de Izvorul Muntelui a fost amenajat hidroenergetic in perioada 1955-1966, A fost construité acumularea Izv. Muntelui, cu un volum total de 1,22 miliarde m* gi alte 8 acumulari mai mici in aval, un numar de 12 hidrocentrale, toate insofite de numeroase lucriri adiacente: tunelul de sub muntele Botosanu, canalele de aductiune si de fuga, regularizari si consolidari de albii, etc. intre lacurile de acumulare s-au pastrat sectoare ale albiei vechi a raului Bistrita. Aceasté situatie speciala a raului Bistrita, impune tratarea debitelor maxime sub dou aspecte: -a. in condifiile regimului natural; -b. in regim amenajat. Pentru calculul nivelurilor a fost utilizat un profil transversal ridicat de catre beneficiar , pentru care isi asuma corectitudinea masuratorilor topometrice. Pe profil au fost calculate coordonatele cheilor limnimetrice si s-au marcat cotele corespunzatoare debitelor maxime de calcul. Orice modificare in albie in sectiunea respectiva, atrage dupa sine anularea cotelor indicate in prezentul studiu. a. in regim natural. in conditiile regimului natural, principalele elemente de calcul sunt urmatoarele, - Suprafafa bazinului hidrografic aferent sectiunii (F) = 5303 km?; ~ Altitudinea medie a bazinului hidrografic (Hmed) = 1069 m; - Coordonate STEREO 70 = X-597996 Y-604465; Debite si niveluri maxime cu diferite probabilitati de depasire: Probabilitatea de calcul (%) 1 2 5 HEE HEE | Debite maxime (m?/s) 1487 1253 947 722 Cote corespunzatoare (m) 331,78 | 331,55 331,20 | 330,90 __ Debitele se refer’ la regimul natural de scurgere si nu contin sporul de siguranta. b.in regim amenajat. Pani in sectiunea pentru care se solicité date, pe raul Bistrita, in aval de Ac. Tzvorul Muntelui mai exista incd 2 lacuri de acumulare: Pangarati si Vaduri. 2in conditiile regimului amenajat consideram c& trebuie avuta in vedere capacitatea maxima de evacuare din barajul acumularii Vaduri care are valorile: -La NNR = 1896 me/s; -La NME = 1956 me/s. Aceste valori sunt cuprinse in ,,Regulamentul de exploatare” al acumul Debite si niveluri maxime cu diferite probabilitati de depasire: Debite maxime (m*/s) 1896 1956 | Cote corespunzatoare (m) 332,16 332,22 DIRECTOR, (/ Ding. Emil VA\ DIRECTOR TEHNIC, 1 ing. Irina LUCAVETCHI Sef Serv. PBHH, intocmit, Dr. hidr. Florin Obreja hidr. Ovjaiu COVACICCHEIE LIMNIMETRICA Raul Bistrifa - in sectiunes Frontului de captare ill, STEREO 70: X-597996 ¥-604465, loc. Vilsoare, com. Alexandru cel Bun, Judeyul Neamt, 200 400 600 00 1000 200 1400 1600 Debit (nels) 500 PROFIL TRANSVERSAL Rul Bistrifa - In seetiunea Frontulul de captare ill, STEREO 70: X-597996 Y-604465, loc. Vilgoara, com. Alexandru cel Bun, Judetul Neamt 2009 0000 62000 20000 10000120000, 140000 60000 Distanpe cumate (n) Intocmit de hidr. Ovidiu COVACL