Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Curs 1 OTR

    Uploaded by

    Sarbu Andra
    11 views13 pages
    Otr

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Otr

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    11 views13 pages

    Curs 1 OTR

    Uploaded by

    Sarbu Andra
    Otr

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 13
    ODONTOTERAPIE RESTAURATOARE Sef de Iucriiri dr. Elena-Cristina Mareov, an T CLINICA LEZIUNILOR NECARIOASE - CURS - Leziunile dentare pot fi: - leziuni dentare necarioase; - leziuni dentare carioase. Leziunile dentare necarioase se clasifca in 1. distroii dentare; 2 leziuni generate de weura dentar 3.diseromii; ‘4. traumatisme dentare; 5, modifica de pozitie incadrare opyiona). 1, Distrofii dentare ‘rimare (atiunea factorlor de perturbare are loc in perionda de formare): ~ eleatriciale sau stable - modificari de numa: ~ anodontis + ding supranumerat. le dimensiune :~ mirodonti = macrodontie. ~ evolutive sau active: -amelogeneza imperfect; = dentinogeneza imperfect “ odontodisplazia regional sccundare (legitura cu perioada de formare este dificil de demonstrat, iar rmodifcirile apar la distan{a de momentul eruptici, dint avind aspect normal Ia aparitia pe areada): caria de biberon, carla rampanta, sindrumal Dubre (Chambardel, Cauzele distrofilor sunt genetice sau de media (ou nefiume general saw local). Distrofii dentare primare cieatriciale sau stabile = Modificiri de numir: 1. Anodonta poate partala gi total liopatogenie: sen(a formar muguilr dear; “Tips dezvoltri embrionare a mugurlui denta; ia mugurcui denta. ‘Anodiontia patil 'Afecteazi ambele dent, in special pe cea permanent, eu freevenft mai mare (cusin majoritatesautrilor la masilar ‘Din ci mai afectaj sunt: incisivul lateral superior, molar de mint inferior’ i superior premolar I! inferior, te ‘ Poate fi: simeticvasimetrica,eu/fira persistenfa corespondentuliltemporar, cu pata pastravmosiicat consecutiv migrailor dentare 2. Dingi supranumerari tiopatogenie: = mai multe tori: teora clei de-ateia det, teoria mugucitor adamantin ‘multi, tora dviziun mugurelui dentar, ee ‘© Dini supranumerai sunt, ffeevent, mai mii, cu forme atipce,freevent in ‘oropozite, po enuf sau feevent ines ‘ Incluza poate fi insoyita de anumite seme clinice: modifica de pote ale unor ini, bomb ale eresteloralveolare,persisenj dnjior tempor ‘ Dintele supranumerar cel mai fecvent este MEZIODENSUL eae apare doar la ‘maxila, are coroan conies, poate fi erupt sau inclus provecnd incluzin sau malpoziti le ineisivlor superior, poate erupe nantes, impreuna sau dupa dni permanent = Modificiri de dimensiune: + microdontcy - macrodontie = Modificiri de forma: «dens in dente (oni autor ineadreaz la din supranamera) = dint fuzionat (este rezultatul nit a doi din vein ta nivel smaljlui gi dentine, ir nual dinior este reds); inte eu cuspid suplimentar: “tuberculul lui Carabelli (pe faja orld a molarului de 6 ani maxi “lberall [ul Bolk (pe, fe vestibular « moll. deT2 ai mail “tuberculul lui Zakerkandel (pe fija vestibulard a molarului seaind. tempor): Stuberculul sixtum (pe fori a molarului de 6 ani mandibular) “talon cusp (Form’ de ghiard, are un com pulpat, Ia nivelul ineisivulit lateral superion) inte din taurodontism (molar cu aspect clinic normal dar cu camera pulpard anormal de Tung ir constrieta de la nivel jonetini smal-cement si rdciniseurte); inte dilacerat (prezinti angulare anormal), = Modificiri de structuri: ale smalls = ale dentin “Modified stuctura pot fi generate de factor de mediu cu “seiune generals ~ aqiune local “Modified structura pot fi generate de: factor de mediu eu aetiune general ~ intrauterin: fctr'infeetog rabeola, rajeola prenatal, et), antibiotic (ttracilin) factor carci (vitamine A, C, Dalia, ee) factor endocrni eri, ete * petinalal: raumatsme la nasire, anoxia la nasere, et + factori neonatal (0-1 an): rahitsm, tetnie, tulbursi gastointetinale, arene factor ce actoneaza fn perioada copii (pina la 4-5 ani): hipocacemie, exces de uo, tetracilina, ec actor’ de medi eu actin local: ~ afeyiuni ale dingo temporai. Leciunilesmalului pot f:hipoplaai (afetare « matrceionganice) si hipomineraisi ‘a mineralizii) Leziunile dentine! poartt numele generic de displazi. (fect jnerate de factori de mediu ew adfiune afecteaza simltan smalls deta le exist pe dni la eupfie ca leziun stable, neevolutive, ca sanjurt su geo di {in sruri parle cu marginea incizall sau ocluzala, eu dispunere simetria pe ding omolo Tntereseaz mai ales dnt permanenyi Gravitatea lerinilo este dieet proportional eu intensitatea si duatafactorului etiologic ginversproporionala cu vrs Print cauzele de mediu eu afiune general se insere gi ingerarea in exes de flv in primi 8 ani de vai care are rept rezultat sparta Nuorozei. Fluorvza dentari este o tulburare # dezvoltirit smalful ‘uor din singe in primi 8 ani de viata Factor favorizani pot fi fctorit de mediu si fuctorit individual (gereti,biotoge, seca), Gravitaten fluorozei este direct proporfionals eu nivelul Auoruui di singe care, Ia nl shu este direct proportional eu cantitatea de fluor ingert * din apa de aut, alimente (sare Muorzal, cea negra, peste) + din produseleflururate (ca parte a managementuli cate dentare). In zonele geogtatice eu ap de baut cu concentrate de peste 0,6 ml au este indicat sudministrareasuplimenteloreu luo. ‘Mecanism de producer: ‘Concentatia mare de fluor din sng fn impul form small determina + afgetarea activity amelobagtilor de producere a matrce! organce eu formare de smal, poros ereserea dimensiuniispailor intereistaline care vor ft umplute eu apa si protein); = _afgetarea procesului de maturare preeruptivi cu formare de smal hipomeraizat {excesal de fluor interupe mineralizateacu retengiaexcesiva a protinlor in small latorate excesului de Reaultatul total al acest proces este formarea unui small poros hipomineralizat scoperit la exterior de un stat subir de smal hipermineralizat. Aspctee clisie sunt variate netic de eanitatea de Muor Inger ‘Aceste aspect po fi 1. modifier de euloare (iseromi) 2, modifica ale reliefuli small |. Modificrie de culoae (diseromii) su: - pete albe, opace(apar ca urmare a prezenei smaljuli poros generate primer, preerupti de afectarea mecanismulu de formare a smal); = pete Brune sau negre (apar ca urmare a pigmentri extrnseei a suprafeei de smal poros ‘denivelat rezultatseeundar, posterupliv consecutiv merotraumatismelo). 2. Modificrilerelifuluismaltuli se prezinta ca geode sau sanjuri pe supra dingilor si sunt generate secundsr, posteruptiv ca urmare a microtraumatismelor, Grupurile cele ma afectte sunt cele care interval de maturae de hang drat autor). ‘Ordincaafectii este (in ordne desereseAtoare\(dupi uni autor): = premolars = molari de 12 anis *incisivi masilri; ‘molar de 6 ais incisivi mandibular Forme clnice: -simpli (form usoara): slab coloraie gilbuie sau bruni, asociati ew lini fine ttansversle sau miei zone albe-opace, Fed defecte de suprafafa (small eted); in azul petelor, acestea sunt freeventlocalizate in apropierea mi ‘acoperit de pads") opact (lormi moderati): pete galben Suprafa small este neregulas lune, asociate eu zone albe-opace, ia cu poroztii (forma severd) aspeete din forma opaca msi accentuate, cin preznt si small por, fbi (se poate despinde parelar de pe dentina subiacentd), ‘Tratamentul leziunilor produse de fuorozi se realizezd difert in fmetie de forma fina > Modificirle de structura generate de factori de medi cu actume lorall_ (ex. ‘eaumatisme) afeeteazi simulian smalul i dentina, au aspecte variate fim apar lading moog Distrofii dentare primare evolutive sau active Anomalile de structurale smalfului care au cauze genetice se numese amelogenere imperfete, Intereseazs ambele dent, leziunl posterupiv pe tof ini “Zoneleafectate sunt alb-opace la gilbui eu suprafaalucioast (orm hipoplaviet) sau cafeni-ugoasd (on hipocaleiiat). nu exist pe dint Ia erupfc dar evolvea rapid de structurale dentine! deca Dingi pot avea culor de la albastru-cenusin desehis la brun inchs. 2. Leziuni de uzura Prin piewere lena, progresiva, de substanyt dur dentaet ta nivelul suprafetelor cexpuse in mediul ual eu Sa fra participa functionala Poate f 0 consecingfreasc evoluyeifiziologce (in timp) sau provoeat de © seve de eauzepatologice. a sriuni datorate eroziunil acide Datoratafactorilorexogent «prin diet aportalimenta)acidul etic, acetic, carbonic (afectrea vestibular 4 dinjlor frontal max ~ prin activtiiprofesionale -mediu eu concentraie mare de ais (efectarea vestibulo-incizal a dinilorfontali superior); - prin utilizarea unor substanle medicamentoase (viLC, aspirin efervescent, medicate acid in hipoclrhidrie), Datorata factorilor endogeni- prin regurytaic gastrica (cauza: sci! clorhidrie de provenien(gastried - rin regurptaie, reflux uastri croc, vomismente crore repetae), Apar freevent in afetiuni digestive, afectiuni neuro-psihie ("anorexia nervosa’ “bulimia nervosa’), alcoolism exoie, ee. Se produce afectarcafejelor orale ale dinilor maxilari superior, flor ocluzale si vestibular ale dino lateral inferior 1B. Leziunidatorate atriieh Atrifa ae drept consecinga wzura fizilogies supraetelordetoritt contactelordento dentate directe, fr interpozitie alimentarain masta, Pate fi * incialaoluzals + Interproximal, Depinde de ~ intensitateaforeor exercitate ~ decaitate structrilor dure dentare de durataoctunit in cuz Ata oluzala sau inca Implied zone de uur ("afte") cu supra aplatizat sau wor adneia,circumscrise ‘de margni bine definite faetelecorespund eu exaetiate tora silat, situate pe supraetele de contact (dento-dentare) cu din antagonist . Leriuni datorate abraziunit Abraziunea genereazA wzura patologies prin fiiunea orietrui comp exogen exercitat supra suprfefelor dinjlor implica in migeile de incizie,trturare, apuear (prindere) or {inere a unor obiecte (sunt ineluse si manopeele de igieniare oral pin pera deta). Pate fi = vestibularivoral: + incizalocluzal, Abraziunea vestibulari/oralt 1. Leziun discoidale sau lenticulare (in "furfuri") Leziui discoidale sau lenticulare (in "farfurie") sunt excaviri extinse in supra (dincolo de limitele zonei cervicale respective, implica semnifcativ fja vestbulara) gi cu profumzime mai redust, desrind un plangew concay relaiv uniform, Sunt generate, feevent, te peri dentarefectuat incoect (ehnis, freeveni, ete.) 2. Leviuni euneiforme (forma de" Leziunile euneiforme sunt sanju cu orientare mezio-distl, loealizte in special la nivel cervical vestibular, cu lepime mai redusd i mai bine delimitata si eu adncime mai rmaveat,realiznd o ineizara cu fund asc, elatv net, generate de trauma cluzal Abruziunen ineizalvoeluzals Abraziunea incizalalocluzals are cauze paologice si poate fi = generaizat (bruxism) = sectoral: In dreptul a 2-3 digi antagonist datoitsapucii, ines su seid ‘unorobiecte(activitate profesional, de divetisment, tier, ce), = oalizata pe anumii ding eu aspect de fafete de sbraziune ca urmare a interFerenjelor si contactlor premature in dinamic gi statca mandibular 3. Discromii dentare Diseromille dentare sunt moditiavle de culoare ae dingo. Discromille se pot produce: prin modifiearea struct sls grosimistructaré dure dentare prin penetrarea gi depozitarea in structra dua dentaraa difeiilor pigment prin depunerea de substan colorante pe ding. Modifcisile pot apres preeruptivipostarupti “Modificdile pot f congenitale sou dabandit, Diseromie pot apirea conseeutv: ‘AL Moulficit de grosime sau structuria dintilor “ Inainte de formarea dintlui: anomali de dezvoltare += dupi formarea dintelu: depuner de dentin secundard (diseromii de senescen) + depunet de dentin’ tein (diseromi consecutive raumatismeor) neerozd pulpard culoare gr sau brund a dnfiler) = emoragie™ pulpart consecutiv. traumatismelor dentare’ (liseromie pin Aegradarea hemoglobinei in hematoidind si hemosiderind, eu penetare pigmenfilor in ‘ubulif denna) ~ rezrbji intern a dentine’ eu prezenga jesutulu de granule pulptaeronica ‘nchis—granulom inte PaazziXo colorare in roza small (pink sp"); ‘Tratament Pentru diseromiil aparute fine de formarea dieu = restaurii coronaredirecte eu materiale fizionomice; S faetes| + coraane de invelis. Pentru diseromile apairte dupa formarea dintlu: = albite prin dterite tenet, 1B, Ponetrarea si depositaren in structurn dui dentard a diferitilorpigmenti + congenital; S.au raportat iscromil: = vera eter neonatal, incompatibilitate Rh materofetall, ubeold,toxoplasm, et. allbvalbastrui-cardiopati cianogend In eopil; ri sau ro prtiria evitropoetie congenital, + dobandite penerate de: 1. Substane medicamentoase administrate sistemic; 2. Substane medicamentoaseullizate in tratamentele dentate. Diseromil generate de substan{e medicamentoase administrate sistemie Gradul de colorare a structurii dure dentare depinde de: dora de antibiotic administra (din luna a 4. impind la 7 anil “duatatatamentuli “deriva de eracelina wiliza ‘Geadul (clasa) I colorajegalbend, pri sau brunt, uniforma pe suprafaja coronar ‘Gendul (clasa) It coloraie mai intenst pe zoneleafecat, dar tot uniforms irs benz nee; ‘Grad (clas) II colorjieneregulatd, gr inhis sau albstrai, neuniforma, cu aspect de ‘benz net iferenfiate; Grad (clasa) LV ~ coloraje foarte intend, foarte-sturata, in benzi sau phje neuniforme, ‘exceptional violet nchis sau bran inten, 2. Discromil generate de substanfe medicamentoase uilizae in tratamentele dentare -amalgamul de argint modifica culoares dtc in blew-gri sau cenugiv-negrs “bacholite: colrajie brun-rogea; altel care pot genera discromii: iodoform, conuri de argint,eugendl, crezo, feel,

    You might also like