perpen: pressor rper nee ur oten re nena Reproducerea interzist 4 comtortn tes z Nerespecta 2.25 “REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA. ~ : -EDITIE OFICIALA 8 CONSILIUL NATIONAL PENTRU STINTA SU TEHNOLOGIE, INSTITUTUL ROMAN MAXIE DE APA Dente: $1 VOLU “Inlocuiegte partial STAS 4068-52 DETERMINAREA” DEBITELOR SI VOLUMELOR MAXIME ALE CURSURILOR DE APA oa ase STANDARDIZARE Darina aterdcoraesandatrage | Deis clunes masons ean {etna sion we DRIMIAROR ORME | BRHEIMISHO DES peers eae ane BETENOINATION OF MAXIMUM ETHAINATION BES DEBI onreakaBlihe Wancus.amt. TAGE OF WATEHCOUESES | SERS'BERET NPFS | inbi” aBpitTOn ul obpEAOB : comes OitiLIN OTOKOS (O'Pdg,” PRETUL LEI ‘Aprobat de : 1 GENERALITATT Ll Obivet Prezentul standard stabilieste metodele de determinare a debitelor si volumelor maxitne pe diverse intervale de timp ale cursurilor le api, necesare elaborui studiilor hidrologice care Sra a baza proiectirii constructiilor si instalapiilor hidrotehnice, a traversirilor si amenajirilor cusurilor deaps,alueririlor de amena jare a teritoriulal, de gospodarire a apelor sau de eombatere a inundatilor si intocmiri studiilor de inundabilitate a planurilor de apirare impotriva inan- atillor precum sia plinnrilor de exploataze a ueririlor. Prevederile prezentului standard se refer In scurgerea in condiit naturale a enrsurilor de aps si nu se aplick ia eazul determinarit valorilor masime datorite unor cauze accidentale (ruperi de haraje ete.) Dimensionarea si veriticarea lueririlor de aimenajare a apelor sia lucrarilor de alte cate~ ta care regimul apelor poate fi influentat de Ineriri de amenajare, se face corespunzitor imului modifieat prin amenajirile de pe cursunile de aps si de pe teritoriu Parametrii apelor mari in regi modificat prin amenajari se determing pe baza parnine= trilor regiimului apelor mari in situatie naturals, prin analize $i ealeule hidraulice, hidrologice gi de gospotkivire a apelor, tinind seama de influenta lnerarilor existente i previzute pentru ame- ajarea teritoriului si pmenajarea apelor. 1.2 Seurgerea maximi de apa in condifii nawvale ponte fi generat de : domeniu de aplicare rex — precipitatii sub forma liehiaa ; — apa proveniti din topirea zipezii; —actinnea concomitenta a ploilor gi a topirit zipesii. 1.3 Yalorile de ealeut sint acele valori care se pot realiza cu o anumitis freeventi sau pot fi depisite cu o anumits probabilitatea intr-un anunit interval de timp. 14 Pentru stabilirea valorilor maxime ale debitelor gi ale volumelor sint necesare urmitoarele ; — stabilirea exact a datelor eare earacterizeazt conditiile fizico-geogratice in care se formeazi seurgeren niaximd 5 — valorificarea intezraks a informafiilor hidrometeorologice din bazinul studiat si din bazinele inveeinate analoage ; —analizarea datelor hidrologice referitoare la seungerea maxim pentru bazinul stu- iat din studii anterioare ; —‘studierea evalufiei amenajrilor din bazin ; —cunoasterea datelor ipsegistrate in explogtarea hidrotehnicd existenti in bazinal studiat sau in bazine LPN BE BIBLIOTES INSTTUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE _ Ste Roma nr. 32-34: BUCURESTI,2 DETBRMINAREA DEBITELOR MAXIME 21 Principii generale 2.12 In cazul cind pentra secfiunea studiati existi date hidrometrice directe, continue gi concludente (a se vedea pet. 2.2.1) pe 0 perioadis de min. 20 ani, debitele maxime — eu diverse probabilitigi de depisire — se determin’ pe baza curbei de probabilitate construite eu datele din intreaga perioud’ valorificabiki, in condipii de suticienta siguranpa. Valorile astfel obtinute se compari cu valorile obfinute prin aceeagi metodi, Ia alte stati hidrometrice din zoni. 21.2 In cazul cind pentru sechiunea studiat’ exist date hidrometrice directe, concludente dar Aiscontinue, pe o perioadi de min. 20 ani, dar perioada din care lipsese date nu corespunde eu anii in care S-au inregistrat cele mai importante valori ale debitelor maxime, se completeazi sirul datelor pe bazii de corelagii de debite maxime eu stafii analoage din zonii ; ealeulele se efec tueazi ca In pet. 2.1.1 Cind completarea sirului de date nu este posibiki, se va proceda eouform 24.3 gi 214. Jn cazul cind pentru secfiunen studiati existi date hidrometrice direete, continue si coneludente pe o perioads de 10... 20 de aui, cuprinzind si valorile importante ale debitelor maxime inregistrate, se procedeazt intr-unul din modurile urmitoare : ~ s¢ completeazi girul de valori pe bazit de corelatii, conform pet. 2.1.25 staie hidrome- metrii curbei de probabilitate de la o al —se ealeuléazt debitele maxime luindwse in cousiderare toate virfurile de vituri independente mai importante din perioada eonsiderat Rezultatele obtinute 2.4 tn cazul cind pentru secfiunea considerati nu se dispune de date hidrometrice disecte, sau cind aceste date sint insuficiente san neeoncludente, dar in zona exista stajit hidrometriee analoage, la care se dispune de valorile debitelor masiine, ealeulate pe baza.curbelor de probs. bilitate, valorile debitelor maxime se. determina je haza Telaillor de sintezd valabile th dona ai se verified prin metoda expedifionars verifie prin rietode indireete, 2.1.5 fn eazul eind in seetiunea studiats gi pe riuri analoage din zomit nu se dispune de date hidrometrice directe, sau acestea sint insuficiente sau neconcludente, debitele maxime se cal- culeaz’ prin metoda expeditionara gi eu formule valabile pentra situatia dati, verificinducse apoi eu date din secyinni situate in conditii fizieo-geogratice similare, determinate prin ace Teasi metode. in cami cind debitele determinate in acest inod stan Ia baza exeeutdrii unei coustruetii hidrotehnice importante, este obligatorie desfisurarea unei activititi hidrometeorologice ‘sis tematice in zona constructiei, pe buza cdreia, In anumite intervule de timp, si se efectueze verificiri ale valorilor initiale (pe baza eurbelor de probabilitate) Determinarea debitelor maxime prin metode direct 2.2.1 Datele directe de la o statie hidrémetries sint concludente pentru caleulul debitelor prin metode directe atunei cind : — exist observafii de niveluré suplimetare suficient de dese in zona virfului hidrogra- fului (pentru bazine de recepfie eu aria mai mic’ de 5 000 km); in eazul ind mu exists obser vatii de niveluri suplimentaze la unele valori importante din gir, se vor aplica coreetiile nece- sare pentru reconstituirea valorilor de virt; . — exist; misuniri de debite la ape mari, extrapolitrile cheilor limnimetrice calculate pe daze hidraulice nedepisind 30... 40% din ecartul de debite masurat ; =sirul de date directe este omogen si include valori importante de debite maxime inregistrate (egale sau mai mari decit cele corespunzitoare freveventei lungimii sirului de valori deduse pe baza relafiilor de sintezi valabile in zoni). Pentru stafii hidrometrice corespunaitoare unor suprafeje ale bazinelor de receptie mai mari de 5000 km?, calculul debitelor se poate face Inind in considerare observafiile de. ni- veluri la orele obignuite-{eel mai mate debit de la ora 7 sau 17).222 | La determinarea debitelor maxime, s¢ recomandi sh se fini saama de genieza ‘debitelor jaxime (pet. 1.2), adoptindi-se— atit pentru calcul cit si pentru verificare—-valorile care conde 1a cele mai nefavorabile condifii pentru funcfionarea constructiei proiectate. Stabilirea genezei debitelor maxime conform pet. 1.2. se face pe baza datelor climatice sia informapillor obfinute din documente sau culese pe teren, : In seefiunile in eare datele hidrologice si meteorologice nu permit stabiliren, precisa fenezei debitelor mari inregistrate, se admite efectuarea calculelor debitelor maxime ca de Ferse probabilititi de depasire, fir si se tind seama de geneza lor, dack exist’ informatii el, in general, majoritatea acestor debite au aceeagi provenienti. 2.23 | Veterminarea debitelor maxime ew diverse probabilitati de depiigiwe vind se dispune de date bidrometrice directe, continue si coneladente pe min. 20 ani 2.2.3.1 Pentru construitea curbei de probahilitate se determins media aritmeti de debite maxime (Q,,,), valoarea eveficientului de variatie a sirului debitelor ma si a coeficientulni de"asimetrie al sirului debitelor maxime (C,)ea urmitoarele tel metoda momentelor Qn = ay e Gp a ® in care Qoaniy Mebitul wasim anual corespunzitor umi an din sir, in mis; 4 nunirul de ani de observatie ; A, cocficient de modu, ealeulat asttel : Cooficientii @, si C, se pot determina xi prin metoda verosimilitiifii maxime, ew aju- torul parametrilor de ealeul 2, 3 3g, calculati eu relatiile : ¥ log dy = Et “ (5) in acest ultim caz, parametrii C, yi C, remulti din tabelele de_calenl sau nomogramele stabilite pentru funefin de distributie gama cu trei parametri, iar Q... se admite cel caleulat prin metoda momentelor. Intrucit pentru caleutul en suficientt siguran{a al lui C, este necesari 0 periondis foarte indelunyati de timp, in mod obisnuit se vor utiliza urmitoarele relatil — pentru debite maxime provenite din topirea ziperilor : 20, 6) — pentru debite maxime provenite din ploi: C, = 40, (7) — pentru debite maxime, indiferent de genesi : 4G, . @) valoarea minimis’ pentru debitele-maxime prevehind, in majoritate, din topirea ” entra debite maxime provenite’din'pioi, tt NT EEE A TAS NRRL AT NO SDS ARE OBST “5 7 ;yaloares inaximé pent a CME REGS RUMEN scan a eS.i. 8B “AS "dops/i-82° 4 ey 2.2.3.2 Determinarea valorilor debitelor maxime anuale ‘cu diverse probabilitifi de depa- Site (Omari) 8€ face eu Telatia : Prato Dax mn'js ) in care K, coeticiental de modul al debitului maxim, ew probabilitatea de depisire p% 5 Gan conform pet. 2.2.3.1. Curba teoreticd determinati se considers ea acceptabili daci pe tot intervalul de probabilititi pe care sint repartizate punetele reale si in special in zona probabilitstilor mai mici de 50%, ea concord’ eu aceste puncte Valorile coeficientului I, se recomanda si tie determinate cu ajutorul curbelor de re: partifie triparumetrice Krifki —Menkel sam curbelor de repartitic binomiale Pearson III. Probabilitaten empiricd a debitelor maxime imregistrate (probabilitatea anuali) se caleuleazi eu relatia : = 100 % (ao) in ea ‘nm are semniticatia de la pet. 2.2.3.1; i anumirul curent al debitelor maxime din sirul ordonat in ordinea desevesestoare: 2.2.3.5. In caz de diseordantit intre conturul eurbei teoretice si punctele reale, se vor analiza cauzele care au pricinuit aceste nepotriviri si se vor face corectiile necesare, inkiturind pe posibil, diferenjele (de exemplu : erori de determinare a debitelor din sir, freeventa mai rari a primelor valori din gir, comparativ cu locul atribuit prin probabilitatea empirics ete.) prin : — covectarea corespunzitoare a valorilor coeficiensilor C, si C,; —utilizarea unui alt tip de eurbi a probabilititii teoretice (de exemplu : curl ritnied — normali Johnson) ; rea unei curbe empirice, Inaeest ultim cag, prin extrapolare nu trebaie si se ajungi la probability mai miei = utili de 1%, 2.2.3.4 Ia determinarea debitelor maxime teoretice pe baza curbelor de probabilitate se vor utiliza ~ in atara observatiilor hidrometrice — si date privind nivelarile maxime istorice ale carsului de api studiat 2.2.3.5 Tn cazul cind existi un sir de observatii pe 0 perioad de » ani si cind se cunoaste mi - Timea unui debit istorie, determinat dupa urme, considerat cel mai mare dintr-o perioada de ani, (Qua) patametrii eurbei de probabilitate se caleuleazd eu relatiile : () az) in care : Gaz media aritmetied a sirului de debite maxime care enprinde si debitul istorie, in mi) Qos) editul maxim istorie dintr-o periondi de NV ani, in m/s; C; —coeficientul de variafie a unui sir de debite maxime care confine gi debitul istori Ky — cocficientul de modul, caleulat ‘astfel :2.2.3.6 Tm camul cind in componenta sirului de date directe pe n ani exist o valoare foarte mare in comparapie eu celelalte valori din sir, iar din informatii, anchete i analogii hidro- ineteorologice s-a stabilit ei ea nu a fost depisiti in decursul a ¥ ani, parametrii curbei de probabilitate se determin eu relapiite : [Geen + SEF Goa] mis as) e4 {@ —ap 4 St = | (14) 2.2.4 Determinavea debitelor maxime cind se dispune de date hidrometrice directe, con- Ciudente, peo perioads discontinud de 20 ani sin pe o perioadt eontinud de min. 10 ani Tn caaul cind se dispane de date discontinue pe o perioad’ de 20 de ani sau de date continue pe min. 10 ani, date euprinzind si debitele maxime produse pe riul respeetiv, se admite Conipletarea sini extinderea situilor respective prin eorelare et debitele inaxime de la stati Hidrometrice analoage, ex conditia existenfei unei dune legituri intre valorile corelate (in cazul wnei legitur’ lineare, coeticientul de corelatie, r > 0,8) $1 al extrapolinii acestei legituri pe max. 30% din ecartal ei Caleuleie pentra determinarea valorilor extinse ale siralui saw a parametrilor vor fi insotite de reprezentati grafice, care dan posibilitatea si se aprecieze abaterile diferitelor puncte de eorelatie 2.2.4.1 Dupa completarea sau extinderea siralui de valori, caleulul debitelor maxime eu Uiverse probabilitifi de depisire se face conform pet. 2.2.5. 2. Dac completarea sau estinderen sirului nu este posibili, insi coeficientul de core. lapie ‘al relatiei lineare dinte debitele maxime inregistrate in seetiunea de caleul (y) si cele inregistrate in sectiuaea analoagé (») are o valonre de 0,7 ... 0,8, determinarea direct’ a paramettilor eurbei de probabilitate se face eu relapiile wn = Qian + QSazis) ~ Grarind m/s (as) in cave : Sern media aritmeticd a sirulni de debite maine pe Nani in sectiunen studiatt, in m)55 OSaqy media aritmeticn a gitului de debite maxime pe V ani in seetinnea analoags, in miss rag) media aritmetic’ a sirului de dedite maxime pe m mi in scetiane studiats, in mis; Glu media aritmetied a sirului de debite maxime pe m ani in secfiunea analoagi, in mijs5 + coeficientul de covelatie ce} _abaterea medie pittraticl a debitelor maxime pe X ani in seetiunea studiat cY _abaterea medie pitratie’ a debitelor maxime pe WV ani in sectinnea analoagi ; ce} abaterea medie pitratied a debitélor maxime pe n ani in seefiunen studiat’ ; of abaterea medie pitraties a debitelor masime pe m ani in sectiunea analoag’ ; C%, — coeticientul de variafie a debitelor maxime pe WV ani in secfiunea studiati. 2.2.5. Determinaréa debitelor maxime cind exist’ date bidrometrice direeté, eofieuddente: si continue pe © perioads,de 10... 20 ani, dar nu exist posibilitatea extinderit siruluidirectears 82 SNS PRE RRR SARE 2.3.6 In cazul bazinelor ou suprafafa relativ mie, (mai micé de 50 km?) unde numirul sta- tillor hidrometrice ale eiror date se pot preluera prin metode directe este telativ seizt, se Tecomandi wrmitoarele metode de calent : — extrapolarea relagiei de sintezd intoumite avind la bazk datele stabilite prin metode directe la stati hidrometrice dack cel putin una din aceste statii este corespunaiitoare unei supra~ fete de bazin mai mici de 100 km®. Folosirea acestei metode este admis numai dack supra: fata bazinului de receptie corespunzitor sectiuaii studiate este de min. 1/10 din supratata bazi nuluistafiei hidrometrice cu suprafata de bazin cea mai redusi folositi la stabilivea relatici de sintezi si daci celelalte condifii fizico-geografice corespunzitoare seotiunii studiate si stagiei hidrometrice respective sint analoage. — metoda expeditiouar’ ; utilizarea formule: rationale (inetuda genetied) + Quaxy = O1GT 2+ i, + BP ms as) Gans debitul maxim ex probabilitatea de depisire p, in ms — covficientul de scurgere justificat pe Daze directe sau stabilit pe baza indicapiilor existente in literatura de specialitate, care se caleuleaz’ finind seama de proba- bilitate ; intensitatea medic a ploii corespunzitoare timpului de concentrare in bazin, pentru probabilitates p, in mm/min; ‘Timpul de concentrare in bazin (f,) se determing ew relatia : in eae they tog timpul de pareur ne a apei pe versant gi, respectiv, eats din bari Z,,T, lungimea versantulai, respectiv a albiei, um; Ty, 1, viteza de pareurgere a apei pe versant respeetiv, in albie, in mjs, determinata pe baza indicajiilor din literatura de specialitate sau prin ‘determiniri direete ; Faria bazinului, in ha Reaultatele se verified prin comparare cu cele objinute in alte’ secyiuni, situate in condifii fizico-geografice similure. 5 2.3.7 Se admite intrebuintarea altor metode indirecte de ea tice corespunzitoare si a Yerificirii lor pe baze directe. 23.8 Se recomanda ca valoarea debitului maxim eu 0 anumiti probabilitate de depisire si fie adoptati, pe baza analizei rezultatelor obsinute prin aplicarea mi miultor metode indirecte. Nu se recouianda folosirea mediet valorilor rezultate din uplicaren metodelor indiveete care nM sint bazate pe nofiunea de probabilitate Ieul eu conditia justifiedrii teore- 2.3.9 Stabilirea debitelor mnaxime cu alte probabilititi de depiyire decit cele stabilite prin metodele indirecte intrebuintate se face tinind seama de posibilitatea aondrii sau generaliairii parametrilor curbelor de probabilitate stabiliti In stapiile hidrometrice, eu lung’ perioadt, stu- diate prin metode directe, sau prin comparagie cu datele obtinute In o astiel de stapie situatd in apropiere si care prezintl analogie din punct de vedere hidrologie eu sectiunea studiats. Pentru bazinele de receptie eu F 0.8 Sir en vauulgtlal olumelor maxime se efeetueaz’ tiniad seama de gener (conform pet. 1.9 Hlomatog 2 de calen! se adopt acelea eare crea eonditile cele minineteo chine pentru fue: flomsrea constructiei respective. In eazurile in cate marca miajotitate volumelor, inelusiv cele Frtiteteng wort inrewistrate an aceeasi wenezi, se admite si se efectuere caleuin pe valori anuale indiferent de yenezi. , Gateulul volumelor maxime pe diverse intervale de timp, eu divese probabilititi de sepisite I statile hidrometrice la cute se dispune de date hidvoie;sioe suflaned siconeludente, Se ik Be baza eurbelor de probabilitate teoretice sau empirice <- avind Iino gee obginute $15 potervalile hidromerrice — analog preseripfilor de lt punctele 233.1 eae 5; 22.3.6; 22.4.2, Pentru determinarea coeticientului C, se pot util za uriitoarele relatil : ~ Pentru volume masime provenite din topizea zipezilor : C, ar ~ pentru volume maxime provenite din pioi Cc. (23) — pentru volume maxime, indiferent de genezi ©, (2... 4}, (4) Gfoptindu-se valoarea corespunzitoate provenienfei majoritare a volumelor si concordantei dintre curba teoreticé si punctele reale. 33 Determinarpa volnmelor- maxime prin metode indirecte sife se calculeazi prin metode Gate hidrometrice direete, sauxime s6 caleuleazd éu ‘yelatia ? ae Whagy = ToSinee mil, m?* (23) : 1000 . in care : Weary Volumul maxim eu probabilitate de depSsire'p, in intervalul de timp 2, inim?; Shaxp stratul maxim sours en probabilitate de dep . F aria bazinului studiat, in km sire p, pe intervalul 7, in mm Pentru calenlarea parame SZan.p S¢ recomandi folosiren sinteze lor ex- primate prin relafiile + Le Te mm es) hn eare: Shae tnedia aritmetict a straturilor maxime seurse pe intervalul 7, in mm ; A,% parametri zonali, determinati din hirpi; T are semnifieatia de In pet. 3.1.1. si se exprims in zie; D Pp Chas coefieiental de variagie a straturilor maxime seurse pe intervalul 2; D- — parametru zonal, determinat din irri; @ — parametra zonal in funetie de altitndinea medie a bazinului; T are semnificatia anterivara. Acuste relafii se vor folosi in special pentra riuri eu arii de bazin mai miei de 2000 km, nerecomandinda-se utilizarea lor pentrn durate mai miei de 24 b. Pentru bazine eu arii mai mari de 2000 kun? se vor utiliza metode simple de interpulare san anailogie direct. in cazul bazinelor cu arii mai miei de 30 km®, ealeulul se face pe baze statistice atunet cind in sectiunea de calcul se dispune de date directe suficiente si prin metode indirecte ein datele lipsese, sau sint suficiente sau neconcludente. , Aplicarea ‘metodelor indirecte are la bazi date referitoare la precipitatiile eu pro. habilitate de depasire p, caleulate pe intervale de timp caracteristice yi eoeficienyi de seurgere corespunzitori probabilitatii de depasire p, stabilifi pe baza indicapiilor din literatura de spe. cialitate sau justificate pe baze directe. 3.3.4 Utilizarea altor metode indirecte de caleul este posibili numai ca conditia existentei datelor calculate prin metoda directe la 4—5 stafii hidrometrice din zoni gi a justificdrii teore- tice a acestor metode. 3.4 Preseriptii generale 3.4.1 Pentru Iucriri importante de acumulire, se recomanda anslizn comparativ’ ealitativi a ‘Yolamelor maxime pe anunite intervale de timp, eu probabilitata de depisire p <0,1°, eu cele obtinute prin metode bazate pe lesitura dintze precipitafii si seurgere (ca de exemplt, metoda hidrografului unitar). 3.4.2 Valorile Whey corelate conform punctelor anterioare se vor majora cu o coreetie de guranfi egala procentual cu corectiz debitului maxim de aceeasi probabilitate, caleulata confor pet. 2.4.3 si vor fi folosite in acelasi mod ea si debitele maxime inajorate cu corectia de siguran SS At etc RS Ee a a Cote _ en Stnatitutul* dé efestae,hidFoncinice “= Bideureti Instiectur de stuatt st rotectlot pestey Imbenatagin 2 fanetie —Bocureytt So cere + SInstituto de eerettai 9 pibieclan petra gospotites apelor = Bucuresth ance ey chen yn “gutota ge stall peolectarihisrocaerdetieg =" Tlaborat de: CONSILIUE NATIONAL AL APELOR, nstitutat de meteorologle sf hidrologie ~~ ‘Responsabil protectotul= dr. ing. Const ar, ng. Constantin. Moeloralja a, Hedgétat final: tnetittal roma des Servicllconstructl, materiale de constructil slecohomie™ forestierg jira Tehniek. Bucuresti 190